Subiecte la Istoria si Teoria Cooperatiei de Consum,Chisinau,2010

CONTENTS

158CooperativaNotiunicategoriiAsocierea cooperativa3

2Atributele generale ale unei cooperative4

3Sisteme de valori amp principii cooperatiste4

45Tipuri amp Forme de cooperativeClasific dupa act Econom desfasurata5

6Drepturile si obligatiile membrilor coop de consum6

7Regulile de constituire a coop de consum7

89Particularitatile aparitiei coop de consum in AngliaRochdale8

10Premizele aparitiei primei coop de consum din lume9

11Coop de credit- Germania9

12Particularitatile evolutiei misc cooperatiste in ITBelGiaSUACanada12

ITALIA13

BELGIA14

SUA16

Canada17

13Specificul coop ASIA si AFRICA17

141560 Forma de activitatate coop Rusia17

16 Evolut Coop in Ucraina21

17-21Coop in Romania21

17Cond de aparitie a coop in Romania 18Protagonisti 19Spiru Haret21

20Structura coop in Romania25

2122Din ce se formeaza si constituie mijl Financiare ale coop de consum si credit26

32Impactul juridic si economic al statului26

343536 Membrul-cooperator29

MEMBRII COOPERATORI29

Sectiunea 1 Criterii generale29

Articolul 22 Conditiile de dobindire a calitatii30

de membru cooperator30

Articolul 23 Inscrierea in cooperativa de consum30

Articolul 24 Conditiile speciale privind calitatea30

1


Sectiunea a 2-a Drepturile si obligatiile membrului cooperator31

Articolul 25 Drepturile31

Articolul 26 Obligatiile31

Sectiunea a 3-a Incetarea calitatii de membru cooperator32

37Obiectivele coop de consum si drepturile ei32

Articolul 31 Obiectivul activitatii cooperativei de consum32

Articolul 32 Drepturile cooperativei de consum33

38Atributiile Adunarii Generale34

3949Consiliul de administrare al MOLDCOOP35

Articolul 75 Consiliul de administratie35

Articolul 76 Membrii consiliului de administratie36

Articolul 77 Atributiile consiliului de administratie36

405051 Biroul executiv al MOLDCOOP37

Articolul 78 Biroul executiv37

Articolul 80 Responsabilitati si raspunderi38

Articolul 81 Atributiile biroului executiv38

41-44 Uniunea teritoriala39

Capitolul IX39

UNIUNEA TERITORIALA39

Sectiunea 1 Constituirea uniunii teritoriale40

Articolul 47 Drepturile si obligatiile cooperativelor40

de consum asociate in uniune teritoriala40

Articolul 52 Atributiile uniunii teritoriale41

Sectiunea a 3-a Organele de conducere41

Articolul 53 Organele de conducere41

Articolul 54 Conferinta membrilor asociati42

Articolul 55 Atributiile conferintei42


Articolul 60 Membrii biroului executiv44



45-49Uniunea centrala46

Capitolul X46

UNIUNEA CENTRALA46

2

Sectiunea 1 Constituirea uniunii centrale46

Sectiunea a 2-a Organizatiile cooperatiste47

asociate in uniune centrala47

Articolul 65 Drepturile si obligatiile organizatiilor cooperatiste47


Articolul 66 Incetarea calitatii de organizatie cooperatista48

asociata in uniune centrala48

Articolul 67 Retragerea din uniunea centrala48

Sectiunea a 3-a Activitatea uniunii centrale49

Articolul 70 Atributiile uniunii centrale49

Articolul 71 Activitatea uniunii centrale49

5253 Comisia de cenzori50

Sectiunea a 2-a Comisia de cenzori (cenazorii)50

Articolul 86 Drepturile si obligatiile cenzorilor51

54Proprietatea Coop de consum51

Articolul 89 Statutul si structura proprietatii organizatiei52

cooperatiste de consum52

23-2755 Coop de consum in Moldova52

158COOPERATIVANOTIUNICATEGORIIASOCIEREA COOPERATIVA

Cooperativa- asociatie autonoma si independenta de persfiz care este creata pe principiile liberului consimtamint prin cooperarea de parti sociale ale membrilor sai care desfasoara activitati economice pentru satisfacerea intereselor acestora si necesarului lor de consumcoop de consum

Cooperativa-Organizație economică formată prin asocierea liber consimțită a unui grup de persoane (mici producători meseriași consumatori) pentru producerea cumpărarea desfacerea icircn comun a unor produse pentru acordarea de credite sau pentru prestarea unor servicii

3

Categorii de cooperative Icircn raport de obiectul de activitate societile cooperative pot fi a) societati cooperative mestesugaresti b) societati cooperative de consum c) societati cooperative de valorificare d) societati cooperative agricole e) societaticooperative de locuinte f) societati cooperative pescaresti g) societati cooperativede transporturi h) societati cooperative forestiereCelelalte forme2 de asociere icircn materie cooperatiste sunt a) asociatiile desocietati cooperative b) uniunea raionala de cooperative si (sau) asociatii desocietati cooperative c) uniunea nationala de societati cooperative asociatii desocietati cooperative si uniuni de societati cooperative de aceeasi forma

Asociere cooperatista Forma de asociere liber consimtita a unui grup de persoane care desfasoara activitati economice pentru satisfacerea intereselor acestora

2ATRIBUTELE GENERALE ALE UNEI COOPERATIVE

1 Executa simultan 2 functii sociala(deservirea pop)Economica(circ Banilor si a Marfurilor)

2 Proprietatea privat-colectiva3 Sunt necesare cote-parti de intrare si de participare (achitate

in forma de baniproduse in marimea expresiei valorice echivalente cotei stabilite)

4 Raspunderea solidar-materiala pt rezultatele cooperativei5 Diriguirea democratica (1 membru= 1 vot )

3SISTEME DE VALORI amp PRINCIPII COOPERATISTE

Principiile care stau la bazaorganizaii si functionarii cooperatiei precum si la orientarea procesului de icircntelegere interpretare si aplicare a normelor de drept cooperatist sunt a)principiul asocierii voluntare si deschise b) principiul controlului democratic c)principiul participarii economice d) principiul autonomiei si independentei societatilor cooperative e) principiul educarii instruirii si informarii membrilor cooperatori f) principiul cooperarii g) principiul preocuparii pentru comunitate

In Declaratia din 1995 cooperativa este definita astfel o asociatie autonoma de persoane reunite in mod voluntar icircn scopul satisfacerii nevoilor si aspiratiilor de natura economica sociala si culturala prin intermediul unei institutii detinuta in comun si controlata in mod

4

democratic Totodata in Declaratie sunt enumerate sapte principii de baza

1 Asocierea voluntara si deschisa 2 Controlul democratic al membrilor 3 Participarea economica a membrilor 4 Autonomia si independenta 5 Educarea instruirea si informarea 6 Cooperarea intre cooperative 7 Preocuparea pentru comunitate

Potrivit Declaratiei din 1995 cooperativele au la baza urmatoarele valori autoajutorarea democratia egalitatea echitatea si solidaritateaMembrii cooperatori respecta de asemenea in valorile etice ale cinstei deschiderii responsabilitatii sociale si ale grijii fata de semeni

45TIPURI amp FORME DE COOPERATIVECLASIFIC DUPA ACT ECONOM DESFASURATA

Tipuri de cooperative

1 Dupa treapta generalizarii mijl de proda mebrilor coop-vei si dupa repartizarea veniturilor intre membri

Simple (nu e necesar de a da bunuricare vor apartine ulterior membrilor asociati )Ex coop de consumcomertaprovizionare

De trecere (se pastreaza caracterul propr privatedar paralel exista cea colectiva)

Superioare (bunurile apartin tuturor membr asociati)

2 Dupa comp sociala a membrilor De muncitori De tarani De comercianti De medici sa

3 Dupa raza de activitate Rurale Urbane

4 Dupa sfera de activitate De producere De comert(circulatie)

5

5 Dupa act Econom Desfasurata De consum

Membrii acestei coop-ve pot fi si muncitoritaranislujbasi care se ocupa in special cu comercializarea marfurilor de larg consum

De deservire In conexiune cu coop de consum si se ocupa de

prestarea serviciilor si de regula sunt spalatoriisoc Alimentarecoop de turism

De deservire si aprovizionare Create de taranimuncitori care organizeaza

desfacerea prodproprii De credit

In baza cotelor-parti depuse si a cotizatiilor pt crearea coop-velor creeaza mijl Banesti colectivecare sunt apoi utilizate in scopuri eliberative de de credite si pentru neces Membrilor sai sub forma un procent denumit dobinda

De producere Scopul desfasurarii act In comun si a utiliz Mijl de

productie

6DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR COOP DE CONSUM

Articolul 25 Drepturile (1) Membrul cooperator a) beneficiaza de dreptul de a vota de a alege si de a fi ales inorganele de conducere si de control ale cooperativei de consum b) participa la activitatea organelor de conducere si de control alecooperativei de consum c) poate propune masuri de imbunatatire a activitatii cooperativeide consum a organelor ei de conducere si de control de lichidare aneajunsurilor d) are prioritate la cumpararea de marfuri si la beneficierea deservicii in cadrul cooperatiei de consum e) poate fi angajat in mod preferential in organizatiilecooperatiste de consum si intreprinderile cooperatiste dupa profesie sicalificare f) poate fi trimis la studii in institutii cooperatiste deinvatamint g) se poate retrage din cooperativa de consum h) beneficiaza de alte avantaje materiale si social-culturaleaferente activitatii in cooperativa de consum

6

(2) Prin statutul cooperativei de consum si prin hotaririleorganelor ei de conducere pot fi stabilite membrului cooperator si altedrepturi prioritati sausi inlesniri

Articolul 26 Obligatiile (1) Membrul cooperator are urmatoarele obligatii a) sa cunoasca si sa respecte statutul cooperativei de consum saindeplineasca hotaririle organelor ei de conducere si de control b) sa depuna in termen si in modul stabilit partile socialesubscrise c) sa aiba grija de bunurile cooperativei de consum (2) Prin statutul cooperativei de consum si prin hotaririle adoptatede organele ei de conducere pot fi stabilite membrului cooperator sialte obligatii (3) Pentru activitatea cooperativei de consum membrii cooperatoripoarta raspundere in limitele partilor sociale subscrise si depuse

7REGULILE DE CONSTITUIRE A COOP DE CONSUM

CONSTITUIREA COOPERATIVEI DE CONSUM

Articolul 19 Locul constituirii (1) Cooperativa de consum se poate constitui pe raza teritoriala aunei sau a mai multor localitati (2) In aceeasi localitate pot functiona una sau mai multecooperative de consum

Articolul 20 Infiintarea cooperativei de consum (1) Cooperativa de consum se infiinteaza prin hotarire adoptata deadunarea de constituire la care trebuie sa participe cel putin 7persoane (2) La adunarea de constituire a) se intocmeste lista persoanelor care depun parti sociale si seindica numarul de parti sociale subscrise b) se adopta statutul cooperativei de consum c) se aleg organele de conducere si de control ale cooperativei deconsum

7

d) se solutioneaza alte probleme vizind constituirea cooperativei deconsum si demararea activitatii ei (3) Hotarirea adunarii de constituire se consemneaza inprocesul-verbal al adunarii si se semneaza de presedintele si secretaruladunarii

Articolul 21 Organizarea activitatii Organizarea activitatii cooperativei de consum se reglementeaza deprezenta lege si de statutul ei elaborat pe baza unui statut-cadru

89PARTICULARITATILE APARITIEI COOP DE CONSUM IN ANGLIAROCHDALE

Mişcarea de cooperare a icircnceput icircn Europa icircn secolul 19 icircn special icircn Marea Britanie şi Franţa deşi Shore Porters Societatea se pretinde a fi unul din lume primul cooperative fiind stabilit icircn Aberdeen icircn 1498 (deşi de atunci a demutualized să devină un privat parteneriat ) [1] revoluţia industrială şi mecanizarea de creştere a economiei şi societăţii transformat ameninţat mijloacele de existenţă ale multor lucrători Concurentul forţei de muncă şi mişcări sociale precum şi problemele ei au icircncercat să abordeze descrie climatice la momentul respectiv

Primele cooperative de consum poate să fi fost fondată pe 14 martie 1761 icircntr-o mobilate cabană abia icircn Fenwick East Ayrshire atunci cacircnd tesatorii locale bruscat un sac de faina de ovaz icircn Walker lui văruit camera din fata lui Ioan şi a icircnceput să vacircndă conţinutul său la o reducere formacircnd Tesatorilor Fenwick Society

[ 2 ] Icircn deceniile care au urmat cooperative sau mai multe societăţi cooperative formate inclusiv Lennoxtown Friendly Aprovizionare cu produse alimentare Society fondată icircn 1812 [2]

Prin 1830 erau cacircteva sute de cooperative [3] Unii au fost iniţial de succes dar cele mai multe cooperative fondat icircn secolul al 19-lea nu a reuşit de 1840 [4] Cu toate acestea Lockhurst Lane Industrial Co-operative Society (fondată icircn 1832 şi acum Heart of England Co-operative Society ) şi Galashiels şi Co-operative Societatilor Hawick (1839 sau mai

8

devreme acum Lothian Frontierele amp Societate Co-operative Angus ) icircncă comerţul de astăzi [5] [6]

[ 7 ] Nu a fost pacircnă icircn 1844 cacircnd Societatea Rochdale a pionierilor Equitable stabilit Rochdale Principiile pe care ei au fugit de cooperare lor ca bază pentru dezvoltarea şi creşterea mişcării cooperatiste moderne a fost stabilit [7]

1 Open membership 2 Democratic control (one person one vote) 3 Distribution of surplus in proportion to trade 4 Payment of limited interest on capital 5 Political and religious neutrality 6 Cash trading (no credit extended) 7 Promotion of education

10PREMIZELE APARITIEI PRIMEI COOP DE CONSUM DIN LUME

Ca mecanizarea Revolutia Industriala a fost forţa şi mai mult lucrători calificaţi icircn sărăcie aceşti comercianţi au decis să stracircngem icircmpreună pentru a deschide propriul magazin de vacircnzare cu produse alimentare nu au putut permite altfel Cu lecţii de la incercari anterioare a eşuat la cooperarea icircn minte au proiectat acum celebrul Rochdale Principii şi pe o perioadă de patru luni au luptat la piscina alaturi de unul lira sterlină pentru fiecare persoana pentru un total de 28 de lire sterline de capital

11COOP DE CREDIT- GERMANIA

De o importanţatilde aparte se bucuratilde acţiunea iniţiatatilde de Pionierii de la Rochdale de unire a cooperativelor icircn federale conferindu-le icircn acest fel posibilitatea de afirmare şi urmatilderire a propriilor interese de pe poziţii mai avantajoase Aceste douatilde principii enumerate mai sus icircşi gatildesesc locul şi funcţia icircn actualele statute ale cooperativelor acestea deosebindu-le icircntr-o anumitatilde matildesura de alte forme de organizare a societatildeţilor patrimoniale Herman Schulze fost magistrat şi primar al cacirctorva localitatildeţi din Germania organizează icircn anul 1859 primul congres al batildencilor populare de credit cooperative care icircn anul 1864 va deveni bdquoUniunea generalatilde a

9

cooperativelor bazate pe ajutorul propriurdquo Organizaţia conceputatilde de Schulze prezintatilde un caracter descentralizat fatilderatilde existenţa unor cooperative centrale care satilde coordoneze şi satilde conducatilde activitatea Pe aceste baze elaboreazatilde şi promulgatilde bdquoCodul cooperatistrdquo pornind de la ideile proiectului numit bdquoSchulze-Delitzschrdquo

FW Raiffeisen va icircnfiinţa icircn anul 1854 o casatilde de ajutor ce va fi icircnlocuitatilde la scurt timp cu o societate de credit Aceasta se icircntemeiazatilde pe principiul ratildespunderii solidare şi nematilderginite a unui numatilder restracircns de membrii icircn care nu se acordatilde dividende beneficiile urmacircnd a fi repartizate la fondul de rezervatilde care este indivizibil la dizolvare iar funcţiile icircn cadrul cooperativei nu sunt retribuite

Sistemul Raiffeisen spre deosebire de cel conceput de Herman Schultze se caracterizeazatilde prin centralizarea mai multor cooperative mici coordonate de o centralatilde menitatilde satilde garanteze şi satilde serveascatilde compensatilderii fondurilor disponibile fiecărei cooperative Ca o urmare fireascatilde a aplicării acestor principii icircn anul 1872 se organizeazatilde bdquoUniunea centrală a cooperativelor de credit Raiffeisenrdquo

Reteaua cooperatista bdquoRaiffaiseenrdquo s-a bazat pe principul solidaritatii religioase societatile participante icircn aceasta retea avacircnd o responsabilitate nelimitata

Reteaua de banci mutuale si cooperative era strusturata icircn doua ramuri

1 Reteaua rurala bdquoCaisses Raiffeisenrdquo

2 Reteaua urbana bdquoVolksbankenrdquo cu denumirea de banci populare

La icircnceputul secolului al XIX ndashlea existau cooperativele parohiale care aveau functia de case de garantii mutuale Cu timpul aceste institutii s-au apropiat tot mai mult de forma bancilor prin statutul juridic si modul lor de functionare Treptat responsabilitatea nelimitata si solidara a acestora este icircnlocuita cu responsabilitatea limitata la aporturile de capital Icircnsa aceasta retea de banci si-a pastrat caracterul difuz rural pacircna astazi Icircn acelasi timp icircn centrele urbane s-a dezvoltat reteaua bdquoVolksbankenrdquo

Cele doua retele au jucat un rol important icircn Germania icircn colectarea de depuneri si icircn acordarea de credite persoanelor particulare comerciantilor si mestesugarilor

Icircn 1971 retelele bdquoRaiffeisenrdquo si bdquoVolksbankenrdquo s-au unit formacircnd banca Deutsche Genosenschaftsbank cunoscuta azi si sub numele de DG Bank una din primele banci germane Are caracteristicile unei banci universale prin faptul ca colecteaza depuneri gestioneaza mijloacele de plata acorda credite dar totodata DG Bank este specializata icircn activitatea bdquocu amanuntulrdquo clientela numeroasa dar operatiuni de mica amploare

10

De succes de credit sindicate a icircnceput icircn Germania sub conducerea de cooperare pionier Hermann Schulze-Delitzsch Aceste uniunile de credit ar fi recunoscut astăzi din moment ce au aderat la aspectele de bază ale co-operative de identitate că este au fost bazat pe valorile de auto-ajutorare auto-responsabilitate egalitate democraţie echitate şi solidaritate [ 1 ] Icircn tradiţia de fondatorii lor membrii co-operative cred icircn valorile etice de onestitate deschidere responsabilitate socială şi grijă pentru alţii [1] Shulze este creditat cu dezvoltarea de obligaţiuni de asociere care să stea la baza legală pentru uniunile de credit ziua de azi

Spre deosebire de mulţi dintre contemporanii săi Schulze-Delitzsch a recunoscut că funcţiile de creditare cu amănuntul şi intrări de cumpărare de afaceri au fost cel mai bine păstrate separat icircn interesul de management cooperativ de sunet [ 2 ] In 1852 Schulze-Delitzsch consolidate de icircnvăţare de la proiecte pilot unul icircn Eilenburg şi icircn alte Delitzsch icircn ceea ce sunt icircn general recunoscute ca fiind primul cooperativele de credit din lume [2]

Schulze-Delitzsch a fost un excelent organizator şi pleda pentru ideea de uniune de credit [ 3 ] Oriunde mergea poporul lui bănci noi au aparut de 1859 nu au fost 183 cu 18000 de membri icircn Posen şi Saxonia [3]

[ 4 ] As a member of the Prussian House of Representatives and the German Reichstag he secured passage of a national credit union law in 1871 Schulze concentrat o mare parte din atenţia asupra dezvoltării federaţiilor sau asociaţiilor profesionale pentru a ajuta la protejarea brandului acestor organizaţii mici se asigure stabilitatea lor şi legarea lor la sistemul bancar global [4] Ca membru al Camerei Reprezentanţilor şi prusac german Reichstag el a asigurat trecerea unei legislaţii naţionale uniune de credit icircn 1871 By 1912 the peoples banks he founded had 641000 members [ 3 ] 1912 de oameni banci care a fondat-a avut 641000 de membri [3]

[ edit ] Rural credit unions [ edit ] de credit sindicate rurală

Raiffeisen was successively Buumlrgermeister of three German municipalities Raiffeisen a fost succesiv Burgermeister de trei oraşe germane

Further information Friedrich Wilhelm Raiffeisen Mai multe informaţii Friedrich Wilhelm Raiffeisen

Icircn timp ce de credit sindicatele Schulze au fost situate icircn zonele urbane şi a servit comercianţi proprietari de magazine şi artizani Friedrich

11

Wilhelm Raiffeisen a fondat rural uniune de credit din prima icircn satul de Heddesdorf (acum o suburbie a Neuwied ) icircn Germania Abordarea Raiffeisen construit pe mai multe aspecte ale lui Schulze dar cu modificări semnificative care au avut implicaţii importante pentru microfinanţare

Cele mai multe dintre aceste diferenţe reflectă diferenţele dintre pieţele cele două tipuri de uniuni de credit servit Membri ai uniunilor de credit Raiffeisen au fost icircn general sărace decacirct omologii lor urban Mulţi au fost ex- iobagi eliberat icircn diferite părţi ale Germaniei icircntre 1800 şi 1848 Ei au avut fluxuri mai mici mai mult de sezon şi mai puţin previzibile venituri Acest lucru a făcut dificil să se bazeze pe aranjamente standard rambursare a creditului Dimensiunile mici ale cooperativelor de credit combinate cu dotari extrem de scăzute de icircnvăţămacircnt printre oameni a prezentat provocări importante de management

Icircn timp ce Schulze-ar putea să se bazeze icircn mare parte pe o abordare comercială abordarea Raiffeisen abordat problemele unic al rurale sărace icircn mare parte prin exploatarea legaturi puternice de solidaritate (cunoscute azi ca capital social ) şi valorile creştine adacircnc icircn sat tipic De exemplu pentru a compensa pentru icircntreprinderile mici şi foarte neregulate disponibilitatea de numerar icircn comunităţile rurale uniunile de credit de aşteptat directorii lor de a servi icircntr-un voluntar capacitate cu doar casierul primeşte o bursă de mici dimensiuni Preoţi profesori şi ceilalţi săteni au fost educaţi pentru a servi adesea inspirate de valorile cooperatiste avansate de către mişcarea Raiffeisen

Cei doi lideri şi mişcările lor patildetrat off icircn dezbateri mai multe amar Schulze argumentat icircn mod repetat că din cauza uniunile de credit Raiffeisen bazat pe o singura persoana personalului plătit - un casier - au fost nesigure Şi Raiffeisen s-au opus cu fermitate eforturile de Schulze a limita răspunderea membrilor de sindicat de credit pentru că simţea că astfel de limite ar dilua obligaţiuni de asociere şi puterea de băncile rurale pentru a finanţa creditele lor din economiile de membri locali

Dintre acestea 80 trăit icircn comunităţi cu mai puţin de 3000 de oameni [5] Participarea lor a contrazis argumentele scepticilor care a susţinut că oamenii săraci nu ar putea fi invocat pentru a rambursa icircmprumuturile lor şi că nicio bancă nu ar putea face un scop lucrativ icircn serviciul săraci germani

12

12PARTICULARITATILE EVOLUTIEI MISC COOPERATISTE IN ITBELGIASUACANADA

ITALIA

Icircn Italia mişcarea de cooperativă consumatorilor a fost fondată icircn Torino icircn 1854 cu Co-operative Alianţei Torinese

Astăzi sistemul este format din 119 Coop cooperativelor de consumatori de diferite dimensiuni (9 mari 14 mijlocii şi 96 mici) şi distribuţia geografică (mare inter-Coop icircn timp ce funcţionează la fracţiuni mici de municipale) punct de vedere juridic şi operaţional autonome asociate cu nivel inter-regional (districte) şi naţionale (icircn ANCC-Coop) pentru a partaja politicile lor comerciale strategii corporative şi iniţiative pentru consumatori şi membri teritoriu Coop Italia este central de achiziţie şi de marketing pentru icircntregul sistem

Coop este principalul actor de pe piaţa italiană de distribuţie la scară largă icircn 2009 [1] cota de piaţă a fost de 181 iar vacircnzările de 12764 miliarde de euro (icircnainte de franceză grupurile Carrefour si Auchan şi concurent italian CONAD ) Exista 1446 de magazine in 16 regiuni (acestea sunt absente ca o reţea Coop Valle dAosta Molise Calabria şi Sardinia dar dacă luăm icircn considerare de asemenea discounterii reţea spun că este prezentă icircn Italia) care acoperă o suprafaţă totală de 1722384 msup2 56384 de angajati si 7205497 membri

Are loc icircn ultimii ani un proces de raţionalizare a sistemului atacirct la nivel local şi central cu fuziuni icircntre cooperative procesul de expansiune icircn sudul Italiei (Tireniană Unicoop icircn Campania Coop Estense icircn Puglia şi Basilicata şi Compania Ipercoop Sicilia SpA format din Coop Liguria Lombardia Coop Adriatica Coop şi Nord-Vest Coop consumatorilor icircn Sicilia ) Nu a fost de asemenea o experienţă de internaţionalizare cu deschiderea de hipermarketuri icircn Croaţia de către Hipermarket Coop doo o filială a Coop Nord-Est cu toate acestea cele 4 Ipercoop croaţii au fost transferate icircn 2009 la SPAR Austria

Logistică legate de Non-Food Cumpărarea Coop Italia (CNNA) o dată situat icircn Sesto Fiorentino ca sa mutat la Prato icircn apropiere de tipografie modernă a ziarului The Nation cu o extensie de 50000 msup2

13

Coop a făcut etica o piatră de temelie a sistemului intreprinderii sale de fapt din decembrie 1998 a fost prima companie europeană care urmează să fie certificate SA 8000

Privind structura personalului şi tipuri de contract a adoptat acordul naţional prevede pentru cooperare de distribuţie angajat pe un procent de 15 din totalul angajaţilor pentru fiecare unitate de producţie Excepţie de la această declaraţie icircnlocuiţi contracte şi inaplicabilitatea limita la magazinele deschise in ultimii doi ani Un articol icircn Contractul Colectiv Naţional de Muncă acord impune cooperative care folosesc mai mult de 200 de muncitori (temporari sau full-time stabilizat) de a lua o perioadă nedeterminată o persoană care desfăşoară activităţi de uniune numai

BELGIA

Istoria a cooperativelor icircn Belgia este departe de a accidentale Acest lucru este clar produsul de date socio-economice create de schimbările din revoluţiei industriale

Acesta a fost icircn răspuns la această mişcare dublă care va da naştere la miscarea cooperatistă Icircn primul racircnd o serie de soluţii progresive burgheze va teoretiza şi imaginează-ţi alte lumi Cei cunoscut la utopişti (Cabet Saint-Simon Fourier şi Owen) va oferi o imaginaţie culturale care marchează atacirct mai mult pentru o audienţă largă pentru momentul icircn care icircncearcă să pună icircn aplicare ideile lor Aceasta este de asemenea un discipol al lui Fourier Jean-Baptiste Godin care va merge mai departe icircn icircntemeierea unei familistegravere Guise a supravieţuit pacircnă icircn zilele noastreImportanţa lor icircn istoria ideilor este de asemenea non-neglijabil Owen este bine privit ca inventator al cuvacircntului socialism şi icircn parte prin opoziţie cu scrierile lor care Marx se va dezvolta anumite aspecte ale gacircndirii sale

Deşi este bine teoretizat mişcarea de cooperare va fi icircn primul racircnd o creaţie colectivă şi spontană a muncitorilor cacircţiva care aduna pentru a icircmbunătăţi supravieţuirea lor Termenul este de asemenea un program icircntreg deoarece provine din co Latină - De a lucra cu lucrăm icircmpreună operare ceea ce icircnseamnă Icircn Belgia icircn urma spiritul revoluţionar de la 1848 (care va traversa toate Europei şi pe care le cunoaştem astăzi ca termenul primăvara naţiunilor) la iniţiativa lui Nicolas Coulon se bazează Bruxelles 16 aprilie 1849 asociaţiei frăţeşti de croitori Aceasta

14

este o cooperativă de producţie care vede lucrătorii să ia controlul asupra industriei lor Alte iniţiative pentru a existenţelor efemere cu excepţia notabilă a tipografice Alianţei urmeze Din păcate icircn 1854 nu există aproape nimic din aceste icircncercări diferite

Este icircn formă de mişcare cooperative de consum ştiu că de dezvoltare şi succes Formatul pentru cooperative de consum a fost născut icircn Anglia de origine a revoluţiei industrialeNu este acolo o sansa dar un răspuns din partea clasei muncitoare icircn formarea la schimbarile cauzate de schimbări profunde icircn procesele de producţie Icircn noiembrie 1843 douăsprezece ţesători din oraşul Rochdale vin icircmpreună pentru a icircmbunătăţi condiţiile lor (de) viaţă după un refuz al angajatorilor de a acorda o creştere a salariilor După mai multe icircntacirclniri ei au format o cooperativă numit Societatea de Equitable Pionierilor Rochdale care este icircnregistrată oficial la 24 octombrie 1844 şi a deschis primul sau magazin de pe 21 decembrie a acelui an

Deoarece produsele alimentare este icircn centrul preocupărilor de supravieţuire avacircnd icircn vedere greutatea se cacircntăreşte pe bugetul familiei muncitori va icircncerca să găsească soluţii Icircmpreună cu cererile privind cresterile salariale care va avea timp să formalizeze şi să organizeze cumpărare icircn vrac de cooperare va crea una dintre soluţii este stabilit Este la fel de logic ca pacircinea va fi produs icircn primul racircnd că este căutat să fie obţinute la costuri mai mici Pe langa problema de preţ calitate şi valoare nutritivă de pacircine (şi alte alimente) vor fi icircn curacircnd icircn centrul Icircn Belgia o cooperativă va juca un rol de lider Imposibil de a consolida caracterul socialist al unei cooperative icircnfiinţată icircn 1876 sub numele de De Bakkers Vrije (brutarii liber) unii dintre membrii săi prin crearea unei cooperative deschis socialist Ainsi naicirct agrave Gand en 1880 le Vooruit (En avant) Astfel sa născut icircn 1880 la Ghent Vooruit (Forward)

Vooruit are ambiţia de la bun icircnceput să nu limiteze producţia şi vacircnzarea de pacircine dar să-şi extindă activitatea la toate ramurile de comerţ şi industrie icircn sine icircn timp ce finanţarea de lucrări politice şi educaţie Foarte mulţumită prospere sale 1750 membri icircn 1885 Vooruit a devenit cunoscut printr-un act important de solidaritate Icircn 1885 minerii mers pe Borinage grevă greu şi foarte repede suferă din cauza lipsei de resurse Pentru a le ajuta nu mai puţin de 10000 kg de pacircine care va oferi Vooruit Acest gest de fraternitate şi de solidaritate de lucru spiritele brand De acolo de dezvoltare a cooperativei este important şi sintetizează pe cont propriu ceea ce cooperarea socialist icircn Belgia [ 1 ] Un total cuiburi icircn partid şi va deveni mai mult pentru a acoperi icircntreaga durată de viaţă de zi cu zi a lucrătorilor şi a activităţii economice generale

15

Curacircnd magazin mic de pornire se extinde diversifica şi devine o casa Poporului Astfel icircn afară de brutării Vooruit vor fi mai multe farmacii locale un ziar o bibliotecă centrală un tesut o flotă de pescuit cu sediul icircn Ostend Vooruit este icircn sine o sinteză a cooperării belgian pacircnă la defectele sale apar de asemenea deoarece problema puterii luate de către Edward Anseele icircn şi prin Vooruit şi integrarea cu sistemul capitalist de alianţe icircn formă de SA pentru a atrage capital să-şi diversifice activitatea

PE acest model cooperative va stabili şi să crească pe icircntreg teritoriul Belgiei Timp de aproape o jumătate de secol acestea vor fi coloana vertebrală a Partidului Muncitorilor din Belgia Superb Maison du Peuple de la Bruxelles proiectata de Victor Horta simbolizeaza puterea de mult timp dar de asemenea macircndrie că aceste lucrători cetăţi a dat lucrători Icircn primul racircnd cu icircnverşunare cooperativelor independente vor experimenta un fenomen treptată de concentrare din perioada interbelică Tulburare sociale ale sixties de aur este prost gestionat de către mişcarea cooperatistă de precursor (magazine en-gros controlul icircntregului lanţ de producţie private label ) modificări icircntr-o imagine de lipsă de intrare complet anacronic era de servicii gratuite Face aux difficulteacutes financiegraveres Se confruntă cu dificultăţi financiare Uniunea Cooperatistă Liege se află icircn centrul unei cooperative centralizate icircn sud şi a dat naştere de Sud CoopCooperativelor din partea de nord a refuzat o evoluţie similară şi rămacircn grupate icircn jurul polilor de Ghent Mechelen şi Anvers Faliment a cooperativei icircn 1981 Mechelen provoacă panică icircn racircndul furnizorilor deoarece pentru prima dată icircn istoria restul de circulaţie nu se termină numai datoria Situaţia financiară este de asemenea pentru că icircntreaga mişcare de cooperare catolici şi socialiştii combina capitalul lor şi să se alăture Carrefour companii şi Delhaize de a lansa Distrimas compania a fi un eşec sumbru dar va da naştere la Cora Icircncepacircnd 1983 cooperarea socialist arunca icircn prosop şi vacircndut magazinele sale icircncă operează icircn Delhaize Group Mişcarea de cooperare nu a disparut complet cu toate acestea Casele oamenilor şi a structurilor rămacircn farmaceutic bancar consultanţă

SUA

Afacerile de cooperare icircn America O Cooperativelor Introducere icircn America sunt la fel de vechi ca naţiune icircn sine

U primul succes S de cooperare a fost organizat icircn 1752 cacircnd Benjamin Franklin format Contributionship Philadelphia pentru Asigurări de Case din Pierdere de Foc - naţiunii cele mai vechi continuă de cooperare Cooperative epoca moderna datele la 1844 atunci cacircnd Rochdale Equitable Pionierilor Societatea a fost icircnfiinţată icircn Rochdale Anglia Aceşti pionieri scris un set de principii pentru a opera lor alimentare de cooperare Aceste principii au contribuit la succesul lor şi sa răspacircndit icircn alte cooperative din icircntreaga lume Cooperativele au prosperat icircn parte

16

deoarece conceptul este atacirct de fundamental şi universal atrăgător - persoane sau icircntreprinderi banding icircmpreună pentru a forma o entitate independentă de afaceri pentru a servi nevoile de membru colectiv baza de clienti angajati sau grup de utilizatori alte Dar la fel de vechi ca formă de afaceri poate fi cooperativele nu au fost niciodată mai modern icircn modul icircn care operează Ca şi alte afaceri care trebuie să se reinventeze icircn fiecare zi icircn răspuns la schimbare pieţele vreodată cooperativele sunt icircn continuă evoluţie pentru a face faţă ampquotnevoilor membrilor lor cu noi cooperative a icircnceput tot timpul Co-op de obicei sunt formate atunci cacircnd pe piaţă nu reuşeşte să furnizeze bunuri necesare sau servicii la preţuri accesibile sau de o calitate acceptabilă Printre alte lucruri cooperativele oferă servicii de afaceri 1048707 cum ar fi personalul de management şi beneficii şi grupul de cumpărare de bunuri şi servicii de icircngrijire a copiilor 1048707 1048707 de credit şi de servicii financiare personale 1048707 echipamente hardware şi consumabile 1048707 fermă de energie electrică telefonie internet satelit şi cablu TV serviciilor 1048707 alimentar şi alimentar 1048707 servicii funerare şi serviciu memorial planificare 1048707 Sănătate 1048707 Locuinţei 1048707 Asigurari 1048707 juridice şi servicii profesionale de marketing 1048707 şi alte produse agricole Cooperativelor urmeze şapte principii recunoscute pe plan internaţional ca bază pentru a face afaceri 1048707 voluntare şi apartenenţa deschis 1048707 control democratic membru 1048707 membru economice participarea 1048707 autonomie şi independenţă 1048707 Educaţie formare şi schimbul de informaţii 1048707 de cooperare icircntre cooperative 1048707 Grija pentru comunitate icircn parte deoarece comunitatea de cooperare este atacirct de diversă nu există nici o autoritate numărul actual de afaceri de cooperare icircn Regatul Unit membre sau impactul lor economic estimările anterioare de numărul de co-ops au variat de la 40000 1 Acest raport numara 21367 de co-op icircn şase sectoare individuale Este icircnceputul unui efort de a dezvolta noile estimări de dimensiunea şi impactul co-op icircntreaga comunitate Legislaţiei icircn curs de la Capitol Hill ar face 500000 dolari la dispoziţia extinde pe acest efort

CANADA

13SPECIFICUL COOP ASIA SI AFRICA

141560 FORMA DE ACTIVITATATE COOP RUSIA

17

Развитие потребительской кооперации в дореволюционной России

Дореволюционную историю потребительской коопераnotции России можно подразделить на два периода перnotвый охватывающий 1864-1904 гг когда потребительская кооперация развивалась в условиях капитализма свободной конкуренции второй - с 1905 по 1917 г когда это развитие шло уже в условиях монополистического капитализма накануне Октябрьской социалистической революции

Первый период характеризуется медленным развитиnotем потребительской кооперации Рабочие были еще свяnotзаны с сельским хозяйством добрая половина из них редко прибегала к услугам частных торговцев В силу большого размера пая при низкой заработной плате мноnotгим рабочим кооперативы были просто недоступны

Напуганное размахом стачечного движения царское правительство в 1886 г запретило выдачу заработной платы натурой через лавки фабрикантов и заводчиков Поэтому харчевые лавки стали прикрывать кооперативnotной вывеской Деятельность зависимых обществ потреби-телей насаждаемых предпринимателями вызывала у раnotбочих законный протест и неприязнь рабочие называли такие кооперативы laquoграбиловкамиraquo

Россия была аграрной страной однако в силу сохраnotнения пережитков крепостничества долгое время крестьnotянские кооперативы оставались весьма малочисленными

Кооперативное движение потребителей оживилось только с начала 90-х годов когда наметился бурный промышленный подъем и новый пролетарский этап освоnotбодительного движения Ускорилось развитие потребительской кооперации в деревне

Всего за 1864-1904 гг было образовано 1604 обnotщества потребителей из них 654 было закрыто На начало 1905 г в стране существовало 950 таких кооперативов Количественно стали преобладать крестьянские потребительские общества Из 227 рабочих обществ 224 были зависимыми и лишь 3 - независимыми

В России существовала сложная процедура утвержnotдения устава каждого вновь организуемого коопераnotтива По ходатайству кооператоров в 1897 г правительnotство утвердило нормальный (типовой) устав потребиnotтельского общества С этого момента уставы стали утверждаться на местах губернаторами что несколько облегчило создание новых обществ потребителей

В 1898 г был организован первый в стране союз потребительских обществ учредителями которого стали 18 обществ потребителей из

18

Москвы Московской губерnotнии с Украины Урала из Сибири и Средней Азии Он был назван Московским союзом потребительских обществ (МСПО) но фактически выполнял функции всероссийского центра потребительской кооперации созnotдание которого было запрещено царским правительством Первым председателем бюро (правления) союза был избран полковник - известный московский кооператор Н П Гибнер (1858-1924) а председателем ревизионной комиссии - экономист профессор И X Озеров (1869- 1942)

В отличие от западноевропейских стран в которых создавались два национальных центра кооперации т е общество оптовых закупок и кооперативный союз в России было найдено более удачное решение вопроса о круге деятельности кооперативного союза МСПО стал выполнять функции двух центров - хозяйственного и ор-ганизационного В 1903 г он приступил к изданию журнала laquoСоюз потребителейraquo Из объединения первичnotных кооперативов МСПО все более превращался в союз союзов потребительских обществ

Во втором периоде начало которого совпало с первой русской революцией 1905-1907 гг развитие потребиnotтельской кооперации ускорилось Это объяснялось рядом причин В ходе революции были завоеваны некоторые демократические свободы отменены грабительские выnotкупные платежи с крестьян за землю Вместе с тем моноnotполии искусственно попытали цепы на товары пользуюnotщиеся спросом у рабочих и крестьян За первые тринадnotцать лет XX в цены на основные товары выросли на 368 а с 1913 по 1917 г - более чем в 6 раз

За 1905-1913 гг в стране было вновь создано 9752 потребительских кооператива из них было закрыто только 622 к началу 1914 г функционировало 10080 Больnotшинство потребительских обществ возникло среди креnotстьянства С 3 до 100 увеличилось количество независиnotмых рабочих кооперативов которые часто создавались в пику зависимым В независимых потребительских коnotоперативах устанавливался умеренный размер паевого взноса вносить который разрешалось с рассрочкой В члены кооператива могли вступить рабочие любого предnotприятия данной местности но не принимались предстаnotвители заводской администрации кооперативными делами рабочие управляли самостоятельно Активнее провоnotдили эти кооперативы массовые культурно-просветительnotные мероприятия

По инициативе МСПО в 1912 г был учрежден Мосnotковский народный банк ставший кредитным центром всех видов дореволюционной кооперации и сыгравший существенную роль в развитии кооперативного движения в стране Уже тогда МСПО осуществлял и внешнеторnotговые функции Позднее он открыл сеть своих контор в Лондоне Нью-Йорке Шанхае и других городах

19

Потребительская кооперация в годы первой мировой войны развивалась в обстановке невиданного роста цен на товары Правительство привлекало кооперацию к заготовкам продуктов для снабжения армии Товары расnotпределялись среди населения по карточкам

После Февральской революции 1917 г в условиях кризиса экономики разгула спекуляции и растущей общественной активности масс произошел новый подъnotем кооперативного движения Уже к концу указанного года в стране действовало 35 тыс потребительских ко-оперативов Общее число членов-пайщиков превысило 115 млн человек их обслуживало примерно 50 тыс кооперативных лавок Имелось более 400 местных союзов потребительских обществ Крупным союзным объединеnotнием являлся Закупсбыт - Союз сибирских кооперативnotных союзов МСПО был переименован во Всероссийnotский центральный союз потребительских обществ (Центnotросоюз) Эта сеть лавок обществ и союзов представляла собой налаженный хозяйственный аппарат

В дореволюционной экономике потребительская коnotоперация играла незначительную роль Ее удельный вес в товарообороте страны перед первой мировой войной сосnotтавлял всего 7 Кооперативные организации платили большие налоги за право торговли нуждались в банковnotских кредитах имели плохо оборудованные лавки с при-митивным весоизмерительным хозяйством Они не польnotзовались поддержкой правительства в конкурентной борьбе с частными торговцами Обычно на селе действоnotвало однолавочное экономически слабое потребительское общество выгоднее отличался от него городской многолавочный кооператив с большим числом членов Царизм открыто проявлял свое политическое недоверие ко всем кооперативам как общественным организациям Собраnotния и съезды кооператоров контролировались жандарnotмами

Кооперативы вели конкурентную борьбу с частными торговцами за свою долю в общей массе прибылей и способствовали уменьшению расходов своих членов на приобретение товаров Определенная часть прибыли поnotтребительских обществ после уплаты налогов зачисляnotлась в их основной и запасный капиталы другая часть распределялась между членами кооперативов - по паям и забору товаров Поэтому требовался учет забора (поnotкупок) товаров каждым пайщиком в течение года и для этого кооперативы применяли один из трех способов 1) запись продавцом сумм покупок в членскую книжку пайщика и особую книгу в лавке 2) выдача пайщику специальной марки с указанием суммы покупки при расплате за товар в лавке 3) внесение пайщиком в кооператив заранее денежного аванса выдача ему чекоnotвой книжки и оплата им покупок в дальнейшем чеnotками

Каждый из способов позволял потребительскому коnotоперативу подсчитать забор товаров Но кто больше покупал Конечно

20

зажиточные слои населения которые преобладали среди членов кооперативов Следовательно и большая часть выгод от кооперативной деятельности доставалась им Основная масса бедноты оставалась вне кооперации

Развитие потребительской кооперации сдерживалось политическим бесправием народа Объясняя причину маnotлочисленности кооперативов в стране В И Ленин в 1903 г писал что их laquoдо тех пор будет мало покуда не будет политической свободыraquo

Волна кооперативного движения в 1915mdash1917 гг из центральных районов докатилась до Сахалина и Камчатnotки Однако в таких национально-колониальных окраинах империи как Средняя Азия и Казахстан кооператиnotвы встречались исключительно редко Это объяснялось колониальной политикой царского самодержавия господ-ством докапиталистических общественных отношений неграмотностью значительной части населения

Кооперативная демократия была разновидностью госnotподствующей демократии хотя и сравнительно привлеnotкательной В дореволюционный период было проведено 32 собрания уполномоченных МСПО Съезды и собраnotния кооперативов созывались и на местах В органах управления и контроля потребительской кооперации принимали участие и ее рядовые члены что развиваnotло самодеятельность масс Большая заслуга кооперации состояла в том что проводилась разнообразная кульnotтурно-просветительная работа Союзы издавали книги и журналы инструктировали кооперативных работников организовывали курсы по подготовке служащих

В потребительских обществах рабочие и крестьяне приобретали навыки совместного управления торговыми и другими предприятиями laquoНо поприще для серьезного приложения этих навыков - писал В И Ленин - моnotжет создать лишь переход власти к пролетариатуraquo

16 EVOLUT COOP IN UCRAINA

17-21COOP IN ROMANIA

17COND DE APARITIE A COOP IN ROMANIA 18PROTAGONISTI 19SPIRU HARET

IDEILE COOPERATISTE PATRUND IN ROMANIA sub influenta lumii occidentale inca din prima jumatate a secolului al XIX-lea

21

Miscarea cooperatista a debutat in lumea oraseneasca sub forma caselor de economii a asociatiilor cu caracter privat de credit cooperatist

In anul 1845 Costache Balcescu economist si om politic fratele mai mare al lui Nicolae Balcescu publica brosura Proiect pentru o casa de pastrare si imprumutare prima incercare cunoscuta in tara noastra pentru infiintarea unei case de economii si credit Primele cooperative de credit din Romania au aparut in a doua jumatate a secolului al XIX -lea adoptand sistemele germane Raiffeisen si Schulze - Delizsch

In mediul rural ideea cooperatiei moderne a fost introdusa si materializata de Ion Ionescu de la Brad (1818 - 1891) economist statistician agronom marcant reprezentant al stiintelor agricole romanesti si reputat om politic El a expus punctul de vedere referitor la diferite tipuri de asociatii in coloanele Taranului roman Asociatii de economie credit si ajutor mutual au luat fiinta in acea perioada in tinutul Bistritei din Ardeal in anul 1851 in orasul Braila (in anul 1855) in satul Brad din judetul Roman (1860) in comuna Rasinari din judetul Sibiu (1867) si in Bucuresti (1870)

Dintre promotorii miscarii cooperatiste se remarca in mod deosebit Spiru Haret savant sociolog pedagog matematician si om politic considerat pe drept cuvant ctitorul bancilor populare cooperatiste

La 1 octombrie 1870 PS Aurelian cu sprijinul a 20 de profesori au pus bazele societatii de economie si credit Economia

In anul 1873 s-a infiintat societatea de consum Concordia organizata dupa principiile cooperatismului modern posibilitatea maririi capitalului si a numarului de asociati vot egal pentru toti membrii acordarea risturnei

In 1879 un grup de meseriasi cizmari din Bucuresti au fondat o cooperativa intitulata Societatea meseriasilor de icircncaltaminte

In anul 1882 Dimitrie C Butculescu (1866 - 1907) infiinteaza Societatea Cooperativa a constructorilor si meseriasilor romani din Bucuresti cu 800 de membrii organizati in 20 de sectiuni pe diverse specialitati

In perioada 1891-1902 aparitia a numeroase societati cooperative de credit denumite si banci populare satesti marcheaza afirmarea miscarii cooperatiste in Romania

22

Incepand cu anul 1898 Spiru Haret devine principalul sustinator al extinderii si organizarii miscarii cooperatiste fiind si initiatorul primei legi a cooperatiei

In anul 1895 s-a constituit Alianta Cooperatista Internationala (ACI) la care cooperatia din Romania a fost membru fondator iar prin reprezentantul sau de onoare deputatul Dimitrie C Butculescu a facut parte din conducerea acesteia

MISCAREA COOPERATISTA INTRE CELE DOUA RAZBOAIE MONDIALE

In configurarea gandirii economice cooperatiste interbelice o seama de personalitati ale vietii politice economice si stiintifice au fost preocupate de problematica cooperatiei Intre acestea se inscrie Nicolae Iorga IG Duca Ion Mihalache Vintila Bratianu AG Galan Constantin Argentoianu Virgil N Madgearu Gromoslav Mladenatz etc

Intre anii 1920 - 1922 s-au organizat 296 cooperative cu 92621 membrii si un capital de 1318 mil lei

In perioada 1925 - 1928 se inregistreaza o dezvoltare insemnata a miscarii cooperatiste infiintandu-se peste 11000 cooperative de toate categoriile

Activitatea teoretica si practica desfasurata de numeroase personalitati s-a concretizat si icircn promovarea unor legi care au reglementat organizarea si desfasurarea vietii cooperatiste

Dispozitiile legale privind functionarea cooperativelor se pot grupa astfel

Perioada cuprinsa intre 1887 - 1903 cand cooperativele au functionat in baza CODULUI DE COMERT

Perioada cuprinsa icircntre 1903 - 1923 cand s-au emis legi speciale diferite pentru cooperativele orasenesti si satesti

Din 1923 statul intervine si coordoneaza acest sector prin intermediul Ministerului Muncii

23

In iulie 1928 se realizeaza reforma cooperatiei prin aparitia Codului Cooperatiei

In 28 martie 1929 se abroga Codul Cooperatiei si se da o autonomie deplina cooperatiei fata de stat

In 1935 apare Legea pentru organizarea cooperatiei prin care se statueaza urmatoarea structura

o Banca Centrala Cooperativa

o Centrala Cooperativa de Productie Aprovizionare si Valorificare a Produselor Agricole

o Centrala Cooperativa de Consum

o Centrala Cooperativa de Indrumare Organizare si Control

o Casa Centrala a Cooperatiei

Prin modificarile aduse legii din 1935 la 23 iunie 1938 20 ianuarie 1939 18 octombrie 1940 si 22 februarie 1941 se infiinteaza Institutul National al Cooperatiei (INCOOP) care desfiinteaza cele 5 centre statul devenind asociat alaturi de federatii si cooperative

COOPERATIA DUPA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL

Reorganizarea cooperatiei s-a realizat potrivit reglementarilor stabilite prin decretul nr1332 aprilie 1949

In octombrie 1951 are loc primul Congres al Cooperatiei Mestesugaresti in cadrul caruia se constituie Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti - UCECOM

La inceputul anului 1969 pe baza Legii 1415 mai 1968 s-au infiintat 39 de uniuni judetene ale cooperativelor mestesugaresti si una pentru municipiul Bucuresti divizata ulterior in doua uniuni

In anul 1970 se promulga Legea nr 6 din 10 iulie cu privire la organizarea si functionarea cooperatiei de consum

24

Dupa 1990 cooperatia mestesugareasca isi desfasoara activitatea pe baza Decretului - Lege nr 66 din februarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti

Situatie similara a cunoscut si Cooperatia de Consum si de Credit organizata potrivit Decretului nr 133 02041949

In prezent activitatea cooperatiei de consum este reglementata de Legea 10910 octombrie 1996

Activitatea cooperatiei de credit este reglementata de OUG nr 972000 privind organizatiile de credit si de legea 2002002 pentru aprobarea OUG nr 972000

20STRUCTURA COOP IN ROMANIA

TITLUL III

Asociaţiile uniunile judeţene şi uniunile naţionale

Art 89 - (1) Societăţile cooperative se pot asocia icircn mod liber şi voluntar pe baza hotăracircrilor adunărilor generale ale acestora icircn asociaţii şi uniuni constituite icircn scopul de a asigura reprezentarea şi apărarea intereselor societăţilor cooperative asociate icircn relaţiile cu administraţia publică autoritatea de stat alte persoane fizice sau juridice publice ori private organisme internaţionale şi cu asociaţii internaţionale echivalente precum şi pentru susţinerea şi promovarea principiilor cooperatiste conform prevederilor prezentei legi

(2) Pentru a constitui asociaţii sau uniuni societăţile cooperative pun icircn comun şi fără drept de restituire un aport icircn bani şisau icircn natură şi activează pe baza experienţei manageriale pentru realizarea scopului şi obiectivelor propuse

(3) Asociaţia poate fi constituită din două sau mai multe societăţi cooperative de aceeaşi formă sau de forme diferite

(4) Uniunea judeţeană poate fi constituită din societăţi cooperative şisau asociaţii de cooperative de aceeaşi formă care icircşi au sediul pe raza administrativ-teritorială a judeţului icircn condiţiile prezentei legi

25

(5) Uniunea naţională poate fi constituită din societăţi cooperative asociaţii şi uniuni de societăţi cooperative de aceeaşi formă icircn condiţiile prezentei legi

(6) Asociaţiile şi uniunile respective dobacircndesc personalitate juridică prin icircnscrierea icircn Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor deschis la grefa judecătoriei icircn a cărei circumscripţie teritorială icircşi au sediul

2122DIN CE SE FORMEAZA SI CONSTITUIE MIJL FINANCIARE ALE COOP DE CONSUM SI CREDIT

Art 12 - După constituirea cooperativei de consum persoana fizică care doreşte să devină membru semnează o cerere de icircnscriere icircn cooperativă icircn care menţionează numele prenumele domiciliul numărul şi valoarea totală a părţilor sociale pe care doreşte să le subscrie suma pe care o varsă icircn contul acestor părţi sociale şi data cererii De asemenea icircn cerere se va menţiona că a luat cunoştinţă despre prevederile actului constitutiv şi ale statutului cooperativei de consum pe care le recunoaşte

Art 13 - La icircnscrierea icircn cooperativa de consum fiecare membru cooperator trebuie să depună la casieria acesteia minimum 30 din valoarea părţilor sociale subscrise precum şi taxa de icircnscriere

Diferenţa se depune de către membrii cooperatori icircn termenul stabilit de adunarea generală a cooperativei de consum

Art 18 - Statul prin organele sale sprijina organizatiile cooperatiei de consum si de credit prin

a) inlesnirea procurarii fondului de marfa necesar aprovizionarii populatiei a materiilor prime materialelor pentru productie servicii si investitii a energiei combustibililor utilajelor pieselor de schimb a tehnicii de calcul si a mijloacelor de transport b) acordarea de credite bancare

32IMPACTUL JURIDIC SI ECONOMIC AL STATULUI

26

Capitolul IV

STATUL SI COOPERATIA DE CONSUM

Articolul 15 Relatiile dintre stat si cooperatia de consum

(1) Cooperatia de consum isi desfasoara activitatea in mod

independent conform unor programe proprii de dezvoltare economica si

sociala

(2) Statul sprijina cooperatia de consum prin crearea si

perfectionarea bazei ei juridice prin promovarea unei politici fiscale

si vamale favorabile activitatii organizatiilor cooperatiste de consum

(3) Se interzice imixtiunea autoritatilor publice in activitatea

economica financiara si de alta natura a organizatiilor cooperatiste de

consum

(4) Relatiile dintre organizatiile cooperatiste de consum si

autoritatile publice se bazeaza pe prevederile legislatiei si ale

acordurilor incheiate intre parti

(5) Actele emise si orice alte actiuni ale autoritatilor publice

care lezeaza drepturile si interesele legitime ale organizatiilor

cooperatiste de consum pot fi contestate in modul stabilit

(6) Prejudiciul cauzat organizatiilor cooperatiste de consum de

autoritatile publice este reparat in modul stabilit

Articolul 16 Evidenta si darile de seama

(1) Organizatiile cooperatiste de consum tin evidenta activitatii

lor intocmesc dari de seama contabile financiare si statistice fiind

responsabile de veridicitatea datelor Prezentarea de date neveridice in

darile de seama atrage raspunderea stabilita de legislatie

27

(2) Nici o autoritate publica nu poate cere organizatiilor

cooperatiste de consum sa prezinte dari de seama sau informatii

neprevazute de legislatie

Articolul 17 Controlul asupra organizatiilor cooperatiste de consum

(1) Controlul asupra organizatiilor cooperatiste de consum este

exercitat de autoritatile administratiei publice cu functii de control

general sau special in limitele competentei lor pe aceleasi baze ca si

asupra altor organizatii necomerciale

(2) Exercitarea de control asupra organizatiilor cooperatiste de

consum si intreprinderilor cooperatiste nu trebuie sa le afecteze

activitatea Poate fi efectuat concomitent de toate organele de control

abilitate un control complex cel mult o data in an

Articolul 18 Facilitatile acordate cooperatiei de consum

(1) Regimul inregistrarii de stat a organizatiilor cooperatiste de

consum este supus unor reglementari speciale conform prevederilor

prezentei legi

(2) Organizatiile cooperatiste de consum si intreprinderile

cooperatiste sint asimilate subiectilor micului business

(3) Autoritatile administratiei publice

a) elaboreaza si implementeaza programe speciale de sustinere a

cooperatiei de consum

b) creeaza organizatiilor cooperatiste de consum si intreprinderilor

cooperatiste conditii pentru comercializarea inclusiv exportul

productiei

c) asigura organizatiilor cooperatiste de consum si intreprinderilor

cooperatiste asistenta informationala si consultanta

28

(4) Organizatia cooperatista de consum si intreprinderea

cooperatista beneficiaza

a) de dreptul de a plati doar o singura data (la amplasarea

initiala) taxa pentru amplasarea unitatilor de comert

b) de dreptul de a nu varsa la buget impozitul pentru inlesnirile

acordate anterior in cazul in care activitatea lor inceteaza in urma

unei hotariri legale

c) de alte inlesniri scutiri si privilegii stabilite de

autoritatile administratiei publice de resort

(5) Institutiile de invatamint fondate de organizatii cooperatiste

de consum beneficiaza de aceleasi drepturi si facilitati ca si cele de

stat

343536 MEMBRUL-COOPERATOR

MEMBRII COOPERATORI

SECTIUNEA 1 CRITERII GENERALE

ARTICOLUL 22 CONDITIILE DE DOBINDIRE A CALITATII

DE MEMBRU COOPERATOR

(1) Poate fi membru cooperator orice persoana fizica cu capacitate

29

de exercitiu care a implinit 18 ani (2) Calitatea de membru cooperator nu este conditionata departiciparea la munca in cooperativa respectiva (3) In statutul cooperativei de consum pot fi stabilite si alteconditii de dobindire si pastrare a calitatii de membru cooperator

ARTICOLUL 23 INSCRIEREA IN COOPERATIVA DE CONSUM

(1) Pentru a fi inscrisa in cooperativa de consum persoana depune ocerere in care indica a) numele si prenumele b) domiciliul c) locul de munca sau de studii d) numarul partilor sociale pe care doreste sa le subscrie precumsi suma pe care o depune in contul lor e) data depunerii cererii (2) In cerere semnatarul va face mentiunea ca a luat cunostinta deprevederile statutului cooperativei de consum ca le recunoaste si seobliga sa le respecte (3) La inscriere persoana plateste taxa de inscriere si depune celputin 50 la suta din valoarea unei parti sociale (4) Restanta partii sociale se depune in termenul stabilit destatutul cooperativei de consum (5) Cererea de inscriere se aproba de catre biroul executiv alcooperativei de consum si nu poate fi respinsa decit daca solicitantulnu indeplineste conditiile prevazute in prezenta lege si in statutulcooperativei (6) Decizia biroului executiv asupra cererii de inscriere incooperativa de consum se comunica oral sau in scris solicitantului intermen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii (7) Solicitantul respins are dreptul de a face contestatie laadunarea generala a membrilor cooperatori imediat urmatoare

ARTICOLUL 24 CONDITIILE SPECIALE PRIVIND CALITATEA


(1) Nu poate fi membru cooperator persoana fizica ale carei interesesint contrare celor ale cooperativei de consum sau care le faceconcurenta (2) In statutul cooperativei de consum pot fi stabilite si alteconditii speciale privind calitatea de membru cooperator

SECTIUNEA A 2-A DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRULUI COOPERATOR

30

ARTICOLUL 25 DREPTURILE

(1) Membrul cooperator a) beneficiaza de dreptul de a vota de a alege si de a fi ales inorganele de conducere si de control ale cooperativei de consum b) participa la activitatea organelor de conducere si de control alecooperativei de consum c) poate propune masuri de imbunatatire a activitatii cooperativeide consum a organelor ei de conducere si de control de lichidare aneajunsurilor d) are prioritate la cumpararea de marfuri si la beneficierea deservicii in cadrul cooperatiei de consum e) poate fi angajat in mod preferential in organizatiilecooperatiste de consum si intreprinderile cooperatiste dupa profesie sicalificare f) poate fi trimis la studii in institutii cooperatiste deinvatamint g) se poate retrage din cooperativa de consum h) beneficiaza de alte avantaje materiale si social-culturaleaferente activitatii in cooperativa de consum (2) Prin statutul cooperativei de consum si prin hotaririleorganelor ei de conducere pot fi stabilite membrului cooperator si altedrepturi prioritati sausi inlesniri

ARTICOLUL 26 OBLIGATIILE

(1) Membrul cooperator are urmatoarele obligatii a) sa cunoasca si sa respecte statutul cooperativei de consum saindeplineasca hotaririle organelor ei de conducere si de control b) sa depuna in termen si in modul stabilit partile socialesubscrise c) sa aiba grija de bunurile cooperativei de consum (2) Prin statutul cooperativei de consum si prin hotaririle adoptatede organele ei de conducere pot fi stabilite membrului cooperator sialte obligatii (3) Pentru activitatea cooperativei de consum membrii cooperatoripoarta raspundere in limitele partilor sociale subscrise si depuse

SECTIUNEA A 3-A INCETAREA CALITATII DE MEMBRU COOPERATOR

Articolul 27 Cazurile de incetare a calitatii de membru cooperator Calitatea de membru cooperator inceteaza in caz de retragere

31

excludere deces al persoanei sau de incetare a activitatii cooperativeide consum

Articolul 28 Retragerea din cooperativa de consum (1) Pentru a se retrage din cooperativa de consum membrul cooperatordepune cerere la biroul executiv Cererea poate fi retrasa in oricemoment pina la emiterea hotaririi de restituire a partilor sociale (2) Procedura de retragere din cooperativa de consum este stabilitain statutul ei (3) Hotarirea asupra retragerii din cooperativa de consum este emisade biroul executiv si se aduce la cunostinta organului suprem deconducere al acesteia (4) In cazul retragerii din cooperativa de consum membruluicooperator i se restituie partile sociale din care se retine partea ceii revine din paguba suportata de cooperativa de consum potrivitultimului bilant contabil aprobat de organul suprem de conducere alacesteia

37OBIECTIVELE COOP DE CONSUM SI DREPTURILE EI

ARTICOLUL 31 OBIECTIVUL ACTIVITATII COOPERATIVEI DE CONSUM

(1) Obiectivul activitatii cooperativei de consum consta inprincipal in urmatoarele a) comertul cu amanuntul cu ridicata si de consignatie b) alimentatia publica c) achizitionarea produselor agricole materiilor prime si aproduselor de alta natura d) producerea marfurilor de larg consum e) activitatea de asigurare activitatea hoteliera turismul internsi extern prestarea de alte servicii f) activitatea investitionala g) infiintarea de institutii medicale balneo-climaterice si derecuperare a sanatatii pentru membrii cooperatori si pentru altecategorii de consumatori h) actiuni cultural-educative si sportive sponsorizarea unormanifestari culturale stiintifice tehnice sportive i) infiintarea de institutii de invatamint pentru cooperatia deconsum dezvoltarea si intretinerea lor j) pregatirea de personal pentru cooperativa de consumperfectionarea lui k) activitatea economica externa promovarea parteneriatuluieconomic cu organizatii cooperatiste din strainatate l) exportul si importul de marfuri de produse si servicii schimbulde marfuri cu organizatii cooperatiste cu persoane fizice si juridicedin strainatate (2) In statutul cooperativei de consum pot fi prevazute si alteactivitati neinterzise de legislatie

32

ARTICOLUL 32 DREPTURILE COOPERATIVEI DE CONSUM

(1) Cooperativa de consum este in drept a) sa posede sa foloseasca si sa dispuna in conditiile legii debunurile din proprietatea sa pentru scopurile si sarcinile propriiprecum si ale cooperatiei de consum b) sa desfasoare activitati pentru satisfacerea necesitatilormembrilor cooperatori c) sa desfasoare activitate de intreprinzator pentru realizareascopurilor si sarcinilor proprii precum si ale cooperatiei de consum d) sa aiba filiale si alte structuri sa creeze intreprindericooperatiste si sa le administreze in modul prevazut de legislatie e) sa participe la fondarea unor subiecti ai activitatii deintreprinzator f) sa-si creeze diferite fonduri in conditiile prezentei legi inconformitate cu prevederile statutare si cu legislatia g) sa ia imprumuturi si credite de la membrii cooperatori de laalte organizatii cooperatiste de consum de la persoane fizice saujuridice h) sa acorde imprumuturi membrilor cooperatori in modul stabilit delegislatie si de statutul sau i) sa desfasoare activitati economice externe si sa intretinarelatii economice cu parteneri straini j) sa atace actele autoritatilor publice care ii lezeaza drepturilesi interesele k) sa se asocieze in uniune si sa se retraga din ea l) sa coopereze cu organizatii similare cu persoane fizice sijuridice din tara si strainatate sa participe la capitalul social alunor unitati comerciale (2) In statutul cooperativei de consum pot fi prevazute si altedrepturi ale ei

38ATRIBUTIILE ADUNARII GENERALE

Articolul 36 Atributiile adunarii generale (1) Adunarea generala a) adopta modifica si completeaza statutul cooperativei de consum b) alege si revoca organele de conducere si de control alecooperativei de consum reprezentantii in organul suprem de conducere aluniunii la care este asociata cooperativa de consum supravegheaza siverifica activitatea acestora c) aproba bilantul contabil contul de venituri si cheltuieli d) aproba pe baza bilantului contabil anual si a concluziilor

33

comisiei de cenzori drepturile sau avantajele ce se acorda membrilorcooperatori modul de repartizare a profitului precum si modul deacoperire a eventualelor pierderi e) solutioneaza contestatiile privind incetarea calitatii de membrucooperator f) stabileste si modifica cuantumul taxei de inscriere si alpartilor sociale g) adopta programul de activitate al cooperativei de consum bugetulde venituri si cheltuieli h) aproba constituirea diferitelor fonduri ale cooperativei deconsum si stabileste cuantumul lor i) hotaraste asupra asocierii cooperativei de consum la uniuni alecooperatiei de consum aproba strategia de colaborare a cooperativei cuorganizatii similare cu persoane fizice si juridice din tara sistrainatate j) hotaraste asupra dobindirii instrainarii sau transmiteriifondurilor fixe si ia masuri pentru acoperirea pierderilor suportate decooperativa de consum k) stabileste criteriile de remunerare a membrilor organelor deconducere si de control ale cooperativei de consum l) aproba schema de incadrare si salarizare regulamentul desalarizare a personalului cooperativei de consum m) ridica mandatul reprezentantilor alesi in sectoarelecooperatiste care nu respecta legislatia si prevederile statutare oricare sint inactivi n) hotaraste asupra infiintarii de intreprinderi cooperatiste leaproba statutul hotaraste asupra incetarii activitatii lor o) aproba schimbarea sediului cooperativei de consum p) hotaraste asupra incetarii activitatii cooperativei de consum r) exercita alte atributii conform legislatiei si statutuluicooperativei de consum (2) De competenta exclusiva a adunarii generale tin atributiileprevazute la alin (1) lit a) b) e) i) j) k) o) si p)

3949CONSILIUL DE ADMINISTRARE AL MOLDCOOP

ARTICOLUL 75 CONSILIUL DE ADMINISTRATIE

(1) Consiliul de administratie al uniunii centrale conduceactivitatea acesteia in perioada dintre congresele cooperatiei deconsum Hotaririle consiliului de administratie sint obligatorii pentrubiroul executiv si comisia de cenzori ale uniunii centrale precum sipentru organizatiile cooperatiste ale uniunii (2) Fiecare organizatie cooperatista asociata in uniune centralatrebuie sa aiba cel putin un reprezentant in consiliul de administratieal acesteia

34

(3) Consiliul de administratie al uniunii centrale activeaza in bazastatutului ei (4) Consiliul de administratie al uniunii centrale se intruneste oride cite ori este necesar dar cel putin o data in an (5) Sedinta consiliului de administratie al uniunii centrale estedeliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor alesi Hotarireaconsiliului de administratie se adopta cu votul a cel putin 23 dinnumarul membrilor prezenti (6) Consiliul de administratie al uniunii centrale este condus de unpresedinte care poate fi si presedinte al biroului executiv

ARTICOLUL 76 MEMBRII CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE

(1) Consiliul de administratie al uniunii centrale este ales decongresul cooperatiei de consum Componenta numerica a consiliului deadministratie modul de alegere si termenul pentru care sint alesimembrii lui se stabilesc in statutul uniunii centrale (2) Nu pot fi alesi in consiliul de administratie al uniuniicentrale a) rudele de pina la gradul al doilea inclusiv afinii b) persoana care desfasoara pe cont propriu sau in numele unei altepersoane activitate concurenta cooperatiei de consum (3) Nerespectarea prevederilor alin(2) are ca efect retragereacalitatii de membru al consiliului de administratie al uniunii centraleiar cauzarea de daune din acest motiv atrage raspunderea prevazuta delegislatie

ARTICOLUL 77 ATRIBUTIILE CONSILIULUI DE ADMINISTRATIE

(1) Consiliul de administratie al uniunii centrale indeplineste inperioada dintre congresele cooperatiei de consum atributiilecongresului cu exceptia celor ce tin de competenta lui exclusiva dacastatutul uniunii centrale nu prevede sau daca congresul cooperatiei deconsum nu hotaraste altfel (2) Consiliul de administratie al uniunii centrale a) convoaca congresul cooperatiei de consum si stabileste normele dereprezentare la congres b) executa hotaririle congresului cooperatiei de consum c) alege biroul executiv al uniunii centrale d) stabileste si modifica cuantumul partilor sociale si alcotizatiilor de membru aproba devizul de cheltuieli al comisiei decenzori e) emite recomandari privind salarizarea normarea munciiconstituirea unor fonduri specifice cooperatiei de consum in conditiilelegii f) aproba regulamentul remunerarii membrilor biroului executiv si ai

35

comisiei de cenzori g) organizeaza acorda si exercita asistenta de specialitate si decontrol economic asupra operatiunilor intreprinse de organizatiilecooperatiste asociate si de intreprinderile lor precum si de controlfinanciar si de gestiune al acestora luind masuri in conformitate culegislatia si cu statutul uniunii centrale h) anuleaza hotaririle ilegale ale organelor de conducere aleorganizatiilor cooperatiste asociate i) hotaraste asupra inlocuirii membrilor consiliului deadministratie inainte de expirarea mandatului lor pentru abateri gravede la lege sau de la statut pentru inactivitate ori la cererea acestora j) aproba cererile de asociere a organizatiilor cooperatiste launiunea centrala hotaraste asupra incetarii calitatii de organizatiecooperatista asociata la uniunea centrala k) aproba bugetul de venituri si cheltuieli distribuie profitulrealizat de intreprinderile cooperatiste al uniunii centrale sistabileste modul de acoperire a pierderilor l) analizeaza si aproba darile de seama anuale ale biroului executival uniunii centrale si concluziile comisiei de cenzori analizeazadarile de seama anuale ale birourilor executive ale organizatiilorcooperatiste asociate m) reprezinta cooperatia de consum in relatiile cu autoritatilepublice organizatiile cooperatiste internationale cu persoane fizicesi persoane juridice din tara si strainatate n) propune Parlamentului Guvernului si altor autoritati publicesolutionarea problemelor ce tin de activitatea cooperatiei de consum o) hotaraste asupra constituirii intreprinderilor cooperatiste aleuniunii centrale si incetarii activitatii lor p) exercita alte atributii conform hotaririlor congresuluicooperatiei de consum statutului uniunii centrale si legislatiei

405051 BIROUL EXECUTIV AL MOLDCOOP

ARTICOLUL 78 BIROUL EXECUTIV

(1) Biroul executiv al uniunii centrale activeaza permanentconducind activitatea curenta a acesteia in perioada dintre sedinteleconsiliului ei de administratie (2) Biroul executiv al uniunii centrale activeaza in baza statutuluiei (3) Sedinta biroului executiv al uniunii centrale este deliberativadaca la ea participa majoritatea membrilor alesi Hotaririle birouluiexecutiv se adopta cu votul majoritatii membrilor alesi

Articolul 79 Membrii biroului executiv

36

(1) Componenta numerica a biroului executiv al uniunii centraleconducerea lui modul de alegere a membrilor si termenul pentru caresint alesi se stabilesc in statutul uniunii (2) Nu pot fi alesi in biroul executiv a) rudele de pina la gradul al doilea inclusiv afinii b) persoana care desfasoara pe cont propriu sau in numele unei altepersoane activitate concurenta uniunii centrale sau cooperatiei deconsum (3) Nerespectarea prevederilor alin(2) are ca efect retragereacalitatii de membru al biroului executiv al uniunii centrale iarcauzarea de daune atrage raspundere in conformitate cu legislatia (4) In termen de 30 de zile de la alegerea sa membrul birouluiexecutiv al uniunii centrale este obligat sa depuna sub sanctiunearevocarii o garantie baneasca al carei cuantum este stabilit instatut Garantia este restituita dupa eliberarea din functie a membruluibiroului executiv dar nu inainte de data la care organele de conducereaproba bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar in caremembrul a functionat si dupa descarcarea de gestiune pentru exercitiulfinanciar respectiv

ARTICOLUL 80 RESPONSABILITATI SI RASPUNDERI

(1) Membrii biroului executiv al uniunii centrale sint responsabilide a) efectuarea varsamintelor datorate de organizatiile cooperatisteasociate unuiunii centrale b) registrele cerute de lege si tinerea lor corecta c) corectitudinea datelor despre venituri si cheltuieli d) integritatea administrarea judicioasa si eficienta aproprietatii uniunii centrale e) executarea intocmai si in termen a hotaririlor congresului si aleconsiliului de administratie (2) Membrii biroului executiv al uniunii centrale raspund solidar cupredecesorii lor imediati daca avind cunostinta de incalcarilesavirsite de acestia nu le aduc la cunostinta cenzorilor (3) Membrul biroului executiv al uniunii centrale care are intr-ooperatiune direct sau indirect interese contrare intereselor uniuniitrebuie sa le aduca la cunostinta celorlalti membri precum si comisieide cenzori si sa nu ia parte la nici o deliberare asupra acesteioperatiuni Aceeasi obligatie o are membrul biroului executiv si atuncicind cunoaste ca rudele sale de pina la gradul al doilea inclusiv oriafinii au interese intr-o anumita operatiune (4) Asupra pornirii actiunii de tragere la raspundere a membruluibiroului executiv al uniunii centrale hotarasc organele de conducere aleuniunii acestea desemnind persoana care sa exercite actiunea injustitie (5) De la data hotaririi privind pornirea actiunii de tragere laraspundere a membrului biroului executiv al uniunii centrale mandatulacestuia se suspenda

ARTICOLUL 81 ATRIBUTIILE BIROULUI EXECUTIV

37

Biroul executiv al uniunii centrale a) executa hotaririle organelor de conducere ale uniunii centrale sile informeaza despre aceasta b) organizeaza atragerea de noi membri in uniunea centralaincaseaza taxele de inscriere partile sociale subscrise si cotizatiilede membru c) tine evidenta activitatii uniunii centrale intocmeste bilantulcontabil si rapoarte statistice in modul stabilit de legislatie d) angajeaza si elibereaza personalul uniunii centrale stabilestedrepturile si obligatiile acestuia e) este ordonatorul de credite al uniunii centrale f) sustine activitatea economica si financiara a organizatiilorcooperatiste asociate g) administreaza fondurile uniunii centrale pe baza normativelor deconstituire si de utilizare a acestora h) organizeaza controlul financiar de gestiune al organizatiilorcooperatiste asociate analizeaza si valorifica concluziile controlului i) prezinta spre aprobare consiliului de administratie programulanual de activitate economica si financiara bugetul de venituri sicheltuieli j) analizeaza periodic activitatea uniunii centrale si ia masuripentru imbunatatirea acestei activitati k) hotaraste asupra infiintarii de intreprinderi cooperatiste siincetarii activitatii lor l) aproba programul de instruire si perfectionare a personaluluiasigura indeplinirea lui m) elaboreaza schema de incadrare si salarizare a uniunii centralesi aproba regulamentul de salarizare a personalului acesteia n) examineaza rezultatele reviziilor documentare ale organizatiilorcooperatiste controlate o) propune consiliului administrativ spre aprobare problemeleprivind retragerea si excluderea din uniunea centrala p) stabileste si modifica in limitele competentei preturile lamarfurile si serviciile prestate de intreprinderile cooperatiste aleuniunii centrale r) aproba regulamentul de ordine interioara al aparatuluiregulamentele subdiviziunilor programul de activitate al birouluiexecutiv s) aproba statutele intreprinderilor cooperatiste proprii t) sisteaza actiunea actelor ilegale si a celor contrare statutuluiuniunii centrale emise de organele de conducere ale organizatiilorcooperatiste asociate u) examineaza instrainarea proprietatii din cadrul cooperatiei deconsum v) inlatura de la exercitarea atributiilor conducatoriiorganizatiilor cooperatiste asociate pentru abateri de la prevederilelegale sisau statutare x) rezolva alte probleme stabilite de statut de congresulcooperatiei de consum sau de consiliul de administratie al uniuniicentrale

41-44 UNIUNEA TERITORIALA

38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA

SECTIUNEA 1 CONSTITUIREA UNIUNII TERITORIALE

ARTICOLUL 45 LOCUL SI MODUL DE CONSTITUIRE

(1) Uniunea teritoriala se constituie prin asocierea libera a celputin 2 cooperative de consum din raza unei sau a mai multor unitatiadministrativ-teritoriale (2) La constituirea uniunii teritoriale fiecare cooperativa deconsum achita taxa de inscriere si depune cel putin o parte sociala (3) Infiintarea uniunii teritoriale se consemneaza inprocesul-verbal al conferintei de constituire semnat in numelemembrilor cooperativelor de consum care doresc sa se asocieze de catrereprezentantii lor La conferinta de constituire a uniunii teritorialese adopta statutul si se aleg organele ei de conducere si de control (4) In procesul-verbal al conferintei de constituire a uniuniiteritoriale semnat si de presedintele si secretarul conferintei se vaindica a) ordinea de zi b) denumirea cooperativelor de consum asociate si sediul lor c) data constituirii uniunii teritoriale denumirea si sediul ei d) rezultatele votarii asupra chestiunilor de pe ordinea de zi e) datele din buletinul de identitate al presedintelui si din cel alsecretarului conferintei de constituire

Articolul 46 Inscrierea in uniunea teritoriala (1) Uniunea teritoriala este deschisa cooperativelor de consum dinraza in care isi desfasoara activitatea (2) Procedura de inscriere in uniunea teritoriala este stabilita instatutul ei (3) Cererea de inscriere in uniunea teritoriala se aproba de catreconsiliul ei de administratie care nu o poate respinge decit din motiveintemeiate (4) Solicitantul respins are dreptul de a face contestatie laconferinta membrilor asociati imediat urmatoare

ARTICOLUL 47 DREPTURILE SI OBLIGATIILE COOPERATIVELOR

DE CONSUM ASOCIATE IN UNIUNE TERITORIALA

(1) Cooperativele de consum asociate in uniune teritoriala a) beneficiaza de asistenta economica financiara juridica tehnicadin partea uniunii de pregatire profesionala a personalului precum side avantajele materiale si social-culturale ale activitatii in uniuneateritoriala b) participa prin reprezentanti alesi la activitatea organelor deconducere si de control ale uniunii teritoriale c) adreseaza organelor de conducere si de control ale uniunii

39

teritoriale cereri sesizari si propuneri referitoare la imbunatatireaactivitatii acesteia d) beneficiaza de alte drepturi prevazute de statutul si deconferinta membrilor asociati (2) Cooperativa de consum asociata in uniune teritoriala areurmatoarele obligatii a) sa depuna in termen taxa de inscriere partile sociale subscrisesi cotizatia de membru b) sa prezinte uniunii teritoriale bilantul contabil datelestatistice si alte informatii despre activitatea sa c) sa participe la finantarea actiunilor comune in conditiile legii d) sa respecte prevederile prezentei legi si ale statutului uniuniiteritoriale e) sa indeplineasca hotaririle organelor de conducere ale uniuniiteritoriale f) sa efectueze alte actiuni stabilite de legislatie de propriulstatut si de statutul uniunii teritoriale

ARTICOLUL 52 ATRIBUTIILE UNIUNII TERITORIALE

Uniunea teritoriala este in drept sa realizeze obiectivelecooperativei de consum precum si a) reprezinta si apara in instanta judecatoreasca si in alteautoritati publice interesele economice financiare juridice sisocial-culturale ale cooperativelor de consum b) aprovizioneaza cooperativele de consum cu marfuri si produse c) comercializeaza produsele cooperativelor de consum d) acorda cooperativelor de consum asistenta de specialitate e) colaboreaza cu cooperativele de consum in diferite domenii f) infiinteaza intreprinderi cooperatiste proprii filiale sireprezentante de diverse profiluri g) organizeaza si desfasoara activitati de transport cu mijloaceproprii pentru cooperativele de consum si pentru alti agenti economici h) coopereaza cu alte organizatii cooperatiste de consum cupersoane juridice si fizice din tara si strainatate i) controleaza respectarea prevederilor statutare de catrecooperativele de consum si intreprinderile cooperatiste j) aduce la indeplinire hotaririle uniunii centrale la care esteasociata k) organizeaza in conditiile legii instruirea si perfectionareapersonalului sau si al cooperativelor de consum l) anuleaza hotaririle cooperativelor de consum care contravinprevederilor statutare si legislatiei m) desfasoara si alte activitati legale conform prevederilorstatutare intereselor si sarcinilor cooperatiei de consum

SECTIUNEA A 3-A ORGANELE DE CONDUCERE

40

ARTICOLUL 53 ORGANELE DE CONDUCERE

Organele de conducere ale uniunii teritoriale sint a) conferinta membrilor asociati b) consiliul de administratie c) biroul executiv

ARTICOLUL 54 CONFERINTA MEMBRILOR ASOCIATI

(1) Conferinta membrilor asociati (denumita in continuareconferinta) este organul suprem de conducere al uniunii teritorialeformat din reprezentanti alesi de organul suprem de conducere alcooperativelor de consum asociate in uniune Normele de reprezentaresint stabilite de consiliul de administratie al uniunii teritoriale (2) Conferinta poate fi a) ordinara care se tine o data la patru ani b) extraordinara care se tine ori de cite ori este nevoie (3) Conferinta este deliberativa daca la ea participa cel putin 12din reprezentantii cooperativelor de consum asociate uniuniiteritoriale In caz de convocare repetata conferinta este deliberativadaca la ea participa cel putin 13 din numarul reprezentantilorcooperativelor de consum (4) Hotarirea conferintei se ia cu votul majoritatiireprezentantilor prezenti ai cooperativelor de consum asociate uniuniiteritoriale (5) Conferinta ordinara este convocata de consiliul de administratieal uniunii teritoriale (6) Conferinta extraordinara este convocata de catre consiliul deadministratie din oficiu la cererea biroului executiv a comisiei decenzori ale uniunii teritoriale sau a cel putin13 din numarulreprezentantilor cooperativelor de consum (7) In cazul in care consiliul de administratie al uniuniiteritoriale nu convoaca o conferinta ordinara sau extraordinaraorganele de conducere ale uniunii centrale din care face parte uniuneateritoriala sint in drept sa convoace o astfel de conferinta (8) Decizia privind convocarea conferintei se face cu cel putin 30de zile calendaristice inainte de data adunarii (9) Modul si termenele de instiintare despre convocarea conferinteiprecum si modul ei de desfasurare sint stabilite in statutul uniuniiteritoriale (10) Hotaririle adoptate de conferinta sint obligatorii pentru toatecooperativele de consum asociate uniunii teritoriale

ARTICOLUL 55 ATRIBUTIILE CONFERINTEI

(1) Conferinta a) adopta modifica si completeaza statutul uniunii teritoriale b) alege si revoca membrii consiliului de administratie si aicomisiei de cenzori ale uniunii teritoriale si supleantii acestora c) adopta strategia dezvoltarii uniunii teritoriale d) dezbate si aproba raportul consiliului de administratie si alcomisiei de cenzori privind activitatea uniunii teritoriale in perioadadintre conferinte

41

e) solutioneaza contestatiile privind neadmiterea retragerea sauexcluderea din uniunea teritoriala a cooperativelor de consum f) hotaraste asupra asocierii uniunii teritoriale la uniuneacentrala g) alege reprezentanti la congresul cooperatiei de consum h) hotaraste asupra incetarii activitatii uniunii teritoriale i) exercita alte atributii legale (2) In conformitate cu statutul uniunii teritoriale de competentaexclusiva a conferintei tin atributiile prevazute la alin(1) lit b)e) f) si h)

Articolul 56 Consiliul de administratie (1) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale conduceactivitatea acesteia in perioada dintre conferinte Hotaririleconsiliului de administratie sint obligatorii pentru biroul executiv sicooperativele de consum ale uniunii (2) Fiecare cooperativa de consum asociata in uniune teritorialatrebuie sa aiba cel putin un reprezentant in consiliul de administratieal acesteia (3) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale activeaza inbaza statutului ei (4) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale se intrunesteori de cite ori este necesar dar cel putin o data la 6 luni (5) Sedinta consiliului de administratie al uniunii teritoriale estedeliberativa daca la ea participa cel putin 23 din numarul membriloralesi Hotarirea consiliului de administratie se adopta cu votul a celputin 23 din numarul membrilor prezenti (6) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale este condus deun presedinte care poate fi si presedinte al biroului executiv

Articolul 57 Membrii consiliului de administratie (1) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale este ales deconferinta dintre membrii cooperatori Componenta numerica a consiliuluide administratie modul de alegere si termenul pentru care sint alesimembrii lui se stabilesc in statutul uniunii teritoriale (2) Nu pot fi alesi in consiliul de administratie al uniuniiteritoriale a) rudele de pina la gradul al doilea inclusiv afinii b) persoana care desfasoara pe cont propriu sau in numele unei altepersoane activitate concurenta uniunii sau cooperativelor ei de consum (3) Nerespectarea prevederilor alin(2) are ca efect retragereacalitatii de membru al consiliului de administratie al uniuniiteritoriale iar cauzarea de daune din acest motiv atrage raspundereaprevazuta de legislatie


(1) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale indeplinestein perioada dintre conferinte atributiile conferintei cu exceptiacelor ce tin de competenta exclusiva a acesteia daca statutul uniuniinu prevede sau daca conferinta nu hotaraste altfel (2) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale a) executa hotaririle conferintei b) aproba bugetul de venituri si cheltuieli bilantul contabil aleuniunii teritoriale si ale intreprinderilor ei cooperatiste precum si

42

modul de acoperire a pierderilor c) dezbate si aproba rapoarte informatii si alte acte ale organelorde conducere si de control ale uniunii teritoriale privind activitateaeconomico-financiara a acesteia si a intreprinderilor ei cooperatiste d) modifica si completeaza statutul uniunii teritoriale e) hotaraste asupra dobindirii si instrainarii de bunuri potrivitprevederilor statutare f) organizeaza actiuni de colaborare cu alte organizatiicooperatiste de consum cu persoane fizice sau juridice din tara saustrainatate g) alege si revoca membrii biroului executiv si ai comisiei decenzori h) completeaza din rindurile supleantilor locurile devenite vacante i) aproba schema de incadrare si salarizare a personalului uniuniiteritoriale cuantumul taxei de inscriere al partilor sociale alecooperativelor de consum asociate in uniunea teritoriala cuantumulalocatiilor intreprinderilor cooperatiste ale uniunii pentru necesitaticentralizate j) convoaca conferinta aproba normele de reprezentare ordinea eide zi raportul prezentat de biroul executiv k) hotaraste asupra deciziei biroului executiv de a infiintaintreprinderi cooperatiste ale uniunii teritoriale si asupra incetariiactivitatii lor l) stabileste modul de repartizare a profitului si a altor avantaje (3) Consiliul de administratie al uniunii teritoriale solutioneazaalte probleme date in competenta sa de prezenta lege de statutuluniunii si de conferinta

Articolul 59 Biroul executiv (1) Biroul executiv al uniunii teritoriale activeaza permanentconducind activitatea curenta a acesteia in perioada dintre sedinteleconsiliului ei de administratie (2) Biroul executiv al uniunii teritoriale activeaza in bazastatutului ei (3) Sedinta biroului executiv al uniunii teritoriale estedeliberativa daca la ea participa majoritatea membrilor alesiHotaririle biroului executiv se adopta cu votul majoritatii membriloralesi

ARTICOLUL 60 MEMBRII BIROULUI EXECUTIV

(1) Componenta numerica a biroului executiv al uniunii teritorialeconducerea lui modul de alegere a membrilor si termenul pentru caresint alesi se stabilesc in statutul uniunii (2) Nu pot fi alesi in biroul executiv al uniunii teritoriale a) rudele de pina la gradul al doilea inclusiv afinii b) persoana care desfasoara pe cont propriu sau in numele unei altepersoane activitate concurenta uniunii sau cooperativelor de consumasociate (3) Nerespectarea prevederilor alin(2) are ca efect retragereacalitatii de membru al biroului executiv al uniunii teritoriale iarcauzarea de daune din acest motiv atrage raspunderea prevazuta delegislatie (4) In termen de 30 de zile de la alegerea sa membrul birouluiexecutiv al uniunii teritoriale este obligat sa depuna sub sanctiunea

43

revocarii o garantie baneasca al carei cuantum este stabilit instatut Garantia este restituita dupa eliberarea din functie a membruluibiroului executiv dar nu inainte de data la care organele de conducereaproba bilantul contabil al ultimului exercitiu financiar in caremembrul a functionat si dupa descarcarea de gestiune pentru exercitiulfinanciar respectiv


(1) Membrii biroului executiv al uniunii teritoriale sintresponsabili de a) efectuarea varsamintelor datorate de cooperativele de consumasociate uniunii teritoriale b) registrele cerute de lege si tinerea lor corecta c) corectitudinea datelor despre venituri si cheltuieli d) integritatea administrarea judicioasa si eficienta aproprietatii uniunii teritoriale e) executarea intocmai si in termen a hotaririlor organelor deconducere ale uniunii teritoriale si ale uniunii centrale din care faceparte uniunea teritoriala (2) Membrii biroului executiv al uniunii teritoriale raspund solidarcu predecesorii lor imediati daca avind cunostinta de incalcarilesavirsite de acestia nu le aduc la cunostinta cenzorilor (3) Membrul biroului executiv al uniunii teritoriale care areintr-o anumita operatiune direct sau indirect interese contrareintereselor uniunii teritoriale trebuie sa le aduca la cunostintacelorlalti membri precum si comisiei de cenzori si sa nu ia parte lanici o deliberare asupra acestei operatiuni Aceeasi obligatie o aremembrul biroului executiv si atunci cind cunoaste ca rudele sale de pinala gradul al doilea inclusiv ori afinii au interese intr-o anumitaoperatiune (4) Asupra pornirii actiunii de tragere la raspundere a membruluibiroului executiv al uniunii teritoriale hotarasc organele de conducereale uniunii teritoriale sau ale uniunii centrale din care face parteacestea desemnind persoana care sa exercite actiunea in justitie (5) De la data hotaririi privind pornirea actiunii de tragere laraspundere a membrului biroului executiv al uniunii teritorialemandatul acestuia se suspenda


(1) Biroul executiv al uniunii teritoriale a) executa hotaririle organelor de conducere ale uniunii teritorialesi ale uniunii centrale din care face parte uniunea teritoriala siinformeaza despre executare aceste organe b) atrage noi membri in uniunea teritoriala incaseaza taxa deinscriere partile sociale subscrise si cotizatiile de membru c) tine evidenta activitatii proprii a uniunii teritorialeintocmeste bilantul contabil si rapoartele statistice in modul stabilit d) angajeaza si elibereaza personalul uniunii teritorialestabileste drepturile si obligatiile acestuia e) este ordonatorul de credite al uniunii teritoriale f) sustine activitatea economica si financiara a cooperativelor de

44

consum asociate uniunii teritoriale g) administreaza fondurile uniunii teritoriale pe baza normelor deconstituire si de utilizare a acestora h) organizeaza controlul financiar de gestiune al cooperativelor deconsum asociate in uniunea teritoriala analizeaza si valorificarezultatele controlului i) supune spre aprobare consiliului de administratie al uniuniiteritoriale programul anual de activitate economica si financiarabugetul de venituri si cheltuieli j) analizeaza periodic activitatea uniunii teritoriale si ia masuride imbunatatire a acestei activitati k) hotaraste asupra infiintarii de intreprinderi cooperatiste siincetarii activitatii lor l) aproba programul de instruire si perfectionare a personaluluiuniunii teritoriale asigura indeplinirea lui m) elaboreaza schema de incadrare si salarizare a uniuniiteritoriale n) examineaza rezultatele reviziilor documentare cu participareamembrilor biroului executiv al uniunii centrale la care este asociatauniunea teritoriala o) propune consiliului de administratie al uniunii teritoriale spreaprobare problema retragerii si excluderii din uniune a cooperativelorde consum p) stabileste si modifica in limitele competentei preturile lamarfuri si la serviciile prestate de intreprinderile cooperatiste aleuniunii teritoriale r) inlatura de la exercitarea atributiilor conducatoriicooperativelor de consum asociate pentru abateri de la prevederilelegale sisau statutare (2) Biroul executiv al uniunii teritoriale solutioneaza alteprobleme stabilite in statut de conferinta sau de consiliul deadministratie al uniunii

45-49UNIUNEA CENTRALA

CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA

SECTIUNEA 1 CONSTITUIREA UNIUNII CENTRALE

Articolul 63 Modul de constituire (1) Uniunea centrala se constituie pe principiul liberei asocieriin temeiul hotaririlor adoptate de organele supreme de conducere aleorganizatiilor cooperatiste de consum (2) La constituirea uniunii centrale fiecare organizatiecooperatista de consum achita taxa de inscriere si subscrie cel putin o

45

parte sociala (3) Infiintarea uniunii centrale se consemneaza in procesul-verbalal congresului de constituire semnat in numele organizatiilorcooperatiste de consum care doresc sa se asocieze de catrereprezentantii lor La congresul de constituire a uniunii centrale seadopta statutul si se aleg organele ei de conducere si de control (4) In procesul-verbal al congresului de constituire a uniuniicentrale semnat si de presedintele si secretarul congresului se vaindica a) ordinea de zi b) denumirea organizatiilor cooperatiste asociate si sediul lor c) data constituirii uniunii centrale denumirea si sediul ei d) rezultatul votarii asupra chestiunilor din ordinea de zi e) datele din buletinul de identitate al presedintelui si din cel alsecretarului congresului de constituire

SECTIUNEA A 2-A ORGANIZATIILE COOPERATISTE

ASOCIATE IN UNIUNE CENTRALA

Articolul 64 Inscrierea in uniunea centrala (1) Uniunea centrala este deschisa tuturor organizatiilorcooperatiste de consum din Republica Moldova (2) Procedura de inscriere in uniunea centrala este stabilita prinstatutul acesteia (3) Cererea de inscriere in uniunea centrala se aproba de catreconsiliul ei de administratie care nu o poate respinge decit din motiveintemeiate (4) Organizatia cooperatista respinsa are dreptul de a facecontestatie la congresul cooperatiei de consum imediat urmator

ARTICOLUL 65 DREPTURILE SI OBLIGATIILE ORGANIZATIILOR COOPERATISTE


(1) Organizatiile cooperatiste asociate in uniune centrala a) beneficiaza de asistenta si de avantajele activitatii in uniunecentrala b) beneficiaza cu prioritate de serviciile intreprinderilorcooperatiste ale uniunii centrale c) participa la activitatea organelor de conducere si de control aleuniunii centrale d) adreseaza organelor de conducere si de control ale uniuniicentrale cereri sesizari si propuneri referitoare la imbunatatireaactivitatii cooperatiei de consum e) participa la activitatile uniunii centrale care prezinta interespentru activitatea proprie f) beneficiaza de alte drepturi inlesniri si facilitati prevazutede prezenta lege si de statutul uniunii centrale (2) Organizatia cooperatista asociata in uniune centrala areurmatoarele obligatii

46

a) sa achite in termen taxa de inscriere sa depuna partile socialesubscrise si cotizatia de membru b) sa prezinte uniunii centrale bilantul contabil datele statisticesi alte informatii despre activitatea sa c) sa participe la finantarea actiunilor comune in conditiile legiisi ale statutului uniunii centrale d) sa respecte prevederile prezentei legi si ale statutului uniuniicentrale e) sa indeplineasca hotaririle organelor de conducere ale uniuniicentrale f) sa efectueze alte actiuni stabilite de legislatie de propriulstatut si de statutul uniunii centrale

ARTICOLUL 66 INCETAREA CALITATII DE ORGANIZATIE COOPERATISTA

ASOCIATA IN UNIUNE CENTRALA

Calitatea de organizatie cooperatista asociata in uniune centralainceteaza prin retragere excludere incetare a activitatii propriiincetare a activitatii uniunii centrale

ARTICOLUL 67 RETRAGEREA DIN UNIUNEA CENTRALA

(1) Pentru a se retrage din uniunea centrala organizatiacooperatista asociata depune la consiliul de administratie al uniuniihotarirea organului sau suprem de conducere (2) Retragerea din uniunea centrala se face in cazul in careconsiliul de administratie sau biroul ei executiv a) nu-si indeplineste indatoririle legale si statutare fata deorganizatia cooperatista asociata sau cind incalca in mod abuziv acesteindatoriri b) cauzeaza prejudicii organizatiei cooperatiste asociate c) nu sustine in calitate de reprezentant al organizatieicooperatiste asociate interesele acesteia in instanta judecatoreascasau in fata altor autoritati publice (3) Procedura de retragere din uniunea centrala este stabilita instatutul acesteia (4) In cazul retragerii din uniunea centrala organizatieicooperatiste asociate i se restituie in baza cererii organului eisuprem de conducere partea sociala (partile sociale) din care seretine partea ce ii revine din paguba suportata de uniunea centralapotrivit ultimului bilant contabil aprobat de organul de conducere alacesteia (5) Pina la restituirea partii sociale (partilor sociale)organizatia cooperatista asociata poate renunta la retragere din uniuneacentrala prevederile alin(1) aplicindu-se in modul corespunzator

Articolul 68 Excluderea din uniunea centrala (1) Organizatia cooperatista asociata poate fi exclusa din uniuneacentrala daca a) nu depune in termen nici o parte sociala b) nu depune mai mult de doua ori consecutiv cotizatia de membru

47

c) nu respecta statutul uniunii centrale nu executa hotaririleorganelor ei de conducere d) cauzeaza prejudicii uniunii centrale e) si-a incetat activitatea (2) In statutul uniunii centrale pot fi prevazute si alte temeiuride excludere precum si procedura de excludere (3) In cazul excluderii din uniunea centrala organizatieicooperatiste de consum i se restituie in baza cererii organului eisuprem de conducere partea sociala (partile sociale) din care seretine partea ce ii revine din paguba suportata de uniunea centralapotrivit ultimului bilant contabil aprobat de consiliul de administratieal acesteia

Articolul 69 Contestarea excluderii din uniunea centrala (1) Hotarirea consiliului de administratie al uniunii centraleprivind excluderea din uniune poate fi atacata prin depunerea uneicontestatii adresate congresului imediat urmator al cooperatiei deconsum in termen de 30 de zile de la data cind organizatieicooperatiste i s-a comunicat faptul (2) Hotarirea congresului cooperatiei de consum este definitiva

SECTIUNEA A 3-A ACTIVITATEA UNIUNII CENTRALE

ARTICOLUL 70 ATRIBUTIILE UNIUNII CENTRALE

Uniunea centrala a) reprezinta si apara in instanta judecatoreasca in alteautoritati publice in relatiile cu Alianta Cooperatista Internationalasi cu alte organisme internationale interesele economice juridice sisociale ale organizatiilor cooperatiste asociate b) activeaza in baza de statut realizeaza obiectivele si intereselecomune ale organizatiilor cooperatiste asociate c) satisface necesitatile organizatiilor cooperatiste asociate d) realizeaza interesele proprii potrivit statutului si hotaririlororganelor sale de conducere e) elaboreaza strategia programele de dezvoltare a cooperatiei deconsum de executare a hotaririlor adoptate de congres si le traduce infapt

ARTICOLUL 71 ACTIVITATEA UNIUNII CENTRALE

Uniunea centrala este in drept sa realizeze obiectivele cooperativeide consum precum si a) efectueaza studii si analize asupra evolutiei miscariicooperatiste si fenomenelor ei specifice pentru a ajuta organizatiilecooperatiste asociate intreprinderile proprii sa-si perfectionezeactivitatea si sa puna in aplicare strategia elaborata b) organizeaza si urmareste aplicarea legilor altor acte normativea hotaririlor proprii de catre toate organizatiile cooperatisteasociate respectind principiul autonomiei si specificul lor valorile

48

si principiile cooperatiste recunoscute pe plan internationalprevederile statutare luind masuri de prevenire si inlaturare aincalcarii acestora c) stabileste raporturi cu organizatii cooperatiste din alte tariprecum si cu organizatii cooperatiste internationale d) colaboreaza la initierea si la elaborarea proiectelor de legi side alte acte normative care privesc activitatea cooperatiei de consum e) emite pentru organizatiile cooperatiste asociate recomandariprivind structura organizatorica salarizarea si normarea munciiconstituirea si utilizarea de fonduri specifice cooperatiei de consum f) exercita control economic si financiar indrumeaza sisupravegheaza persoanele juridice din cadrul cooperatiei de consum leacorda asistenta tehnico-economica si de specialitate g) realizeaza in comun cu organizatiile cooperatiste asociateobiective de interes general h) initiaza si negociaza cu organizatii cooperatiste din alte tarisau cu parteneri externi acorduri si alte intelegeri de cooperareinternationala orienteaza activitatea cooperatiei de consum in acestdomeniu i) organizeaza studierea tendintelor pietei interne si externe darecomandarile de rigoare j) organizeaza si coordoneaza invatamintul cooperatist instruireasi perfectionarea personalului din cooperatia de consum k) organizeaza sistemul informational elaboreaza metodologia deevidenta tehnico-operativa statistica si contabila a unitatilorcooperatiei de consum l) organizeaza rezolvarea de catre arbitrii sai a litigiilordintre organizatiile cooperatiste asociate m) editeaza materiale publicitare ce tin de domeniul cooperatiei deconsum n) desfasoara si alte activitati legale conform prevederilorstatutare intereselor si sarcinilor cooperatiei de consum

5253 COMISIA DE CENZORI

SECTIUNEA A 2-A COMISIA DE CENZORI (CENAZORII)

Articolul 85 Comisia de cenzori (cenzorii) (1) Organizatiile cooperatiste de consum isi formeaza comisie decenzori conform prevederilor statutare Cenzorii sint alesi dinrindurile membrilor cooperatori de catre organul suprem de conducere alorganizatiei cooperatiste de consum (2) Nu pot fi cenzori iar daca au fost alesi isi inceteazacalitatea de membru al comisiei de cenzori a) rudele de pina la gradul al doilea inclusiv afinii membruluibiroului executiv b) persoanele care primesc sub orice forma pentru alte functiidecit cele de cenzor remuneratie de la organizatia cooperatista la caresint cenzori c) persoanele care au antecedente penale nestinse rezultate dininfractiuni intentionate d) alte persoane in conditiile prevazute de statut

49

(3) Cenzorii aduc la cunostinta organelor de conducere aleorganizatiei cooperatiste de consum neregulile incalcariledispozitiilor legale si statutare pe care le constata (4) Cenzorii prezinta organelor de conducere ale organizatieicooperatiste de consum dari de seama in conformitate cu prevederilestatutare (5) Cenzorii participa fara drept de vot la sedintele consiliuluide administratie iar presedintele comisiei de cenzori participa si lasedintele biroului executiv (6) In cadrul deliberarilor cenzorii pot expune opinii separatecare se anexeaza la rapoartele pe care le prezinta organelor deconducere ale organizatiei cooperatiste de consum (7) Fara concluziile comisiei de cenzori organul respectiv deconducere al organizatiei cooperatiste de consum nu poate aprobabilantul contabil contul de profit si de pierderi si nici nu poateinstraina proprietatea (8) Deliberarile si constatarile facute de cenzori in exercitiulmandatului lor se consemneaza intr-un registru special (9) Cenzorii pot fi revocati de catre organele de conducere aleorganizatiei cooperatiste de consum conform statutului ei

ARTICOLUL 86 DREPTURILE SI OBLIGATIILE CENZORILOR

(1) Cenzorii au dreptul a) sa supravegheze respectarea legii si statutului organizatieicooperatiste de consum b) sa ceara convocarea in sedinta ordinara sau extraordinara aorganelor de conducere ale organizatiei cooperatiste de consum daca nuau fost convocate in modul stabilit c) sa participe la adunarile ordinare sau extraordinare aleorganelor de conducere ale organizatiei cooperatiste de consum d) sa solicite inscrierea pe ordinea de zi a propunerilor pe care lecred necesare (2) Cenzorii sint obligati sa supravegheze si sa verifice intreagagestiune a organizatiei cooperatiste de consum tinerea registrelorintocmirea in concordanta cu ele si cu prevederile legale a bilantuluicontabil a contului de profit si pierderi evaluarea proprietatiiconform regulilor de intocmire a bilantului contabil Rezultateleverificarii si propunerile referitoare la bilantul contabil si larepartizarea profitului cenzorii le prezinta organelor de conducere aleorganizatiei cooperatiste intr-un raport detaliat (3) Alte atributii ale cenzorilor sint reglementate de statutulorganizatiei cooperatiste de consum sau de regulamentul comisiei decenzori

50

54PROPRIETATEA COOP DE CONSUM

ARTICOLUL 89 STATUTUL SI STRUCTURA PROPRIETATII ORGANIZATIEI

COOPERATISTE DE CONSUM

(1) Proprietatea organizatiei cooperatiste de consum este privataocrotita de lege si se compune dintr-o parte divizibila si altaindivizibila (2) Partea divizibila a proprietatii organizatiei cooperatiste deconsum cuprinde partile sociale depuse de membrii cooperatori sau deorganizatiile cooperatiste asociate (3) Partea indivizibila a proprietatii organizatiei cooperatiste deconsum cuprinde intreg patrimoniul acumulat pe parcursul activitatii eifara partea descrisa la alin (2) Partea indivizibila a proprietatii nupoate fi insusita de membrii cooperatori sau de organizatiilecooperatiste asociate (4) Proprietatea organizatiei cooperatiste de consum este formatadin a) taxe de inscriere parti sociale cotizatii de asociere si altecontributii benevole ale membrilor cooperatori si ale organizatiilorcooperatiste asociate b) venituri proprii imprumuturi si credite c) granturi donatii si mijloace din alte surse neinterzise de lege

23-2755 COOP DE CONSUM IN MOLDOVA

Istoricul dezvoltării cooperaţiei de consum din Moldova se prezintă unul de interes de racircnd cu rolul pe care continuă a-l avea acest sistem astăzi Evenimentele desfăşurate de-a lungul anilor au modelat şi influenţat rolul şi responsabilităţile acestei ramuri care sunt relevante pentru imaginea şi eficacitatea cooperaţiei de consum din republică

Cooperaţia de consum din Basarabia datează cu 22 aprilie 1868 Anume icircn acele zile de primăvară ale anului 1868 un grup de cetăţeni ai municipiului Chişinău s-au adresat autorităţilor guberniale din Basarabia ceracircnd permisiunea de a fonda o societate de consum cu denumirea bdquoSberejenierdquo Această societate avea menirea să contribuie la icircmbunătăţirea stării materiale a membrilor săi prin beneficierea de avantaje la procurarea mărfurilor de consum şi urma să activeze icircn baza statutului societăţii analogice din or Odesa legiferat pe 13 iunie 1867 de Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei

De la bun icircnceput mişcarea cooperatistă din ţinutul nostru a avut la bază şi a promovat icircn viaţă valorile cooperatiste ajutorul reciproc democraţia

51

egalitatea echitatea solidaritatea şi următoarele norme etice sinceritatea responsabilitatea socială grija faţă de om

Privind retrospectiv evoluţia cooperaţiei de consum remarcăm o dezvoltare concomitentă cu schimbările de ordin economic şi financiar din ţară

Situaţia icircn mişcarea cooperatistă s-a schimbat către 1896 cacircnd Congresul I al cooperatorilor din Rusia icircntrunit la Nijnii Novgorod a elaborat un proiect de statut al cooperativelor aprobat icircn anul următor de Guvernul Rusiei Icircn temeiul acelui statut icircn anul 1896 au şi apărut cooperativele săteşti de consum din Sărata judeţul Acherman şi din comuna Ocniţa

Doi ani mai tacircrziu icircn 1898 şi-au icircnceput activitatea cooperativele de consum icircn comunele Cairaclia şi Lihtental din sudul Basarabiei

După revoluţia din 1905-1907 numărul cooperativelor a icircnceput să sporească

Din analele istoriei aflăm că icircn anul 1908 se icircnfiinţează cooperativa de consum din satul Mereni ţinutul Chişinău

Către icircnceputul primului război mondial icircn Basarabia funcţionau deja 43 cooperative de consum Icircn perioada războiului cacircnd pretutindeni bacircntuia criza articolelor de primă necesitate satul s-a văzut nevoit să realizeze mai multe poziţii de mărfuri prin intermediul cooperativelor de consum

După adoptarea pe 20 martie 1917 de către Guvernul Provizoriu al Rusiei a Legii cu privire la cooperative care a icircnlăturat restricţiile vechi ce stopau organizarea acestora icircn Basarabia s-a activizat icircnfiinţarea cooperativelor Legea icircn cauză a stipulat principiile recunoaşterii mişcării cooperatiste a dreptului de autodeterminare a lor Chestiunile de organizare formele de activitate stabilirea raporturilor reciproce au fost lăsate pe seama cooperatorilor Noile condiţii economice cereau să fie utilizate şi noi metode de organizare a activităţii cooperativelor de consum

Icircn zilele de 3-4 noiembrie a fost convocată prima adunare a Uniunii Cooperativelor de Consum Basarabene care la acel moment icircntrunea 203 cooperative dintre care 31 ndash orăşeneşti şi 176 ndash săteşti

La finele lui 1921 icircn satele din Basarabia funcţionau 585 iar icircn oraşe ndash 133 de cooperative

Icircn perioada 3-5 ianuarie 1925 după unificarea cooperaţiei basarabene cu cea din Romacircnia s-au desfăşurat lucrările Congresului cooperatorilor din Romacircnia

52

Icircn acea perioadă cooperaţia de consum avea nevoie de concursul statului icircn vederea soluţionării problemelor stringente de activitate

- crearea unui regim fiscal care urma să icircncurajeze dezvoltarea instituţiilor cu caracter cooperatist

- adoptarea legislaţiei privind cooperativele care să ţină cont de natura lor specifică

- asigurarea mijloacelor necesare ca mişcarea cooperatistă să se poată folosi icircn mod real de creditul băncii

- instituirea icircnvăţămacircntului cooperatist şi a şcolilor superioare pentru pregătirea specialiştilor apţi să creeze condiţiile necesare pentru intensificarea vieţii cooperatiste

Icircn anii care au urmat cooperativele de consum din Basarabia (ţinutul dintre Prut şi Nistru) trec printr-un declin cauzat de criza economică din anii 30 ai secolului trecut care a lăsat consecinţe grele pentru domeniul cooperaţiei de consum S-a redus brusc numărul cooperativelor de consum şi de producţie (pacircnă la 200)

Icircntre 12 şi 13 aprilie 1930 la Chişinău s-au desfăşurat lucrările Congresului cooperativelor din Basarabia Icircn cadrul acestui for s-au abordat problemele protejării gospodăriilor ţărăneşti icircnlăturarea beneficiarilor intermediari introducerea icircn programa şcolilor primare secundare şi superioare a cursului de istorie a cooperaţiei sindicalizarea angajaţilor icircn serviciul cooperaţiei) Icircn anii care au urmat au apărut şi s-au extins cooperativele de consum

Cooperaţia de consum din Basarabia pe parcursul existenţei sale a avut de icircnfruntat un şir de obstacole organizatorice şi economice dar icircn cele din urmă a reuşit să desfăşoare o activitate fructuoasă consolidacircndu-şi poziţiile

Un pas important icircn mişcarea cooperatistă (1918-1940) icircn raioanele din stacircnga Nistrului a constituit decretul Republicii Federative Ruse bdquoCu privire la organizarea cooperaţiei de consum pe principiile apartenenţei benevolerdquo Restabilirea principiilor vieţii cooperatiste a schimbat atitudinea populaţiei faţă de cooperaţie sporind interesul faţă de ea Mişcarea cooperatistă a luat o mare amploare icircn lunile ianuarie - octombrie 1924 numărul cooperativelor crescacircnd de la 40 la 113 La finele anului 1924 funcţionau 126 cooperative de consum Icircn această perioadă cooperaţiei de consum icirci revenea aproximativ 19 din comerţul cu amănuntul din republică

Icircn perioada 18-19 martie 1925 şi-a desfăşurat lucrările Adunarea reprezentanţilor icircmputerniciţi ai cooperativelor din stacircnga Nistrului icircn oraşul Balta Această Adunare a aprobat Statutul Uniunii Moldoveneşti a Cooperativelor de Consum (UMCECO)

Icircn anii care au urmat (1926-1940) cooperativele de consum devin tot mai solicitate icircn racircndurile populaţiei Cooperativele organizează deservirea cu mărfuri a populaţiei de la sate nemijlocit la locul de muncă Cooperaţiei de

53

consum icirci revine şi funcţiile de organizare a alimentaţiei publice Concomitent cu aprovizionarea populaţiei cu mărfuri colectarea şi prelucrarea produselor agricole organizează icircn sate creşe şi grădiniţe de copii cămine culturale Familiile asociaţiilor icircncep a beneficia de servicii medicale Modul principal de pregătire a cadrelor continuă să rămacircnă sistemele de cursuri icircn instituţiile cooperatiste din republică Paralel se organizau pregătirea specialiştilor cu studii superioare icircn instituţiile din Ucraina şi Federaţia Rusă

Icircn acea perioadă toată reţeaua de comercializarea a literaturii era concentrată icircn sistemul cooperaţiei de consum Devin tradiţionale iarmaroacele şi tacircrgurile de primăvară şi de toamnă

Se definitivează structura UMCECO Icircn toate raioanele republicii au fost create uniuni raionale precum şi birouri raionale de colectare şi depozite cu ridicata

Cooperaţia de consum icircn raioanele din stacircnga Nistrului icircn anii 1918-1940 prin activitatea desfăşurată a contribuit la icircmbunătăţirea vieţii materiale a oamenilor şi ridicarea nivelului de cultură a populaţiei de la sate şi oraşe

Anii 1941-1945 constituie o perioadă de grele icircncercări pentru cooperaţia de consum

Spre sfacircrşitul anului 1944 icircn pofida pagubelor enorme pricinuite de război cooperaţia de consum din Moldova icircşi reicircncepe activitatea

Icircn data de 29 septembrie anul 1944 se fondează Tehnicumul Cooperatist din Moldova

La nici jumătate de an pe 14 februarie 1945 icircn Capitală se icircnfiinţează Combinatul de instruire a cadrelor din sistemul cooperaţiei de consum icircn anul 1946 fiind reorganizat icircn Şcoala comercial-cooperatistă din Chişinău

Un important eveniment icircn mişcarea cooperatistă din Moldova e considerat Congresul I al cooperaţiei de consum ce şi-a desfăşurat lucrările icircn data de 23 martie 1948 Acest for a stabilit că la data corespunzătoare funcţionau 60 de asociaţii raionale de consum 472 de asociaţii de consum rurale 12 baze angrosiste interraionale 1910 magazine şi gherete 350 de unităţi de alimentaţie publică un şir de icircntreprinderi producătoare Tehnicumul Cooperatist din Soroca Şcoala Cooperatist-Comercială din Chişinău

Principala sarcină a Congresului a constat icircn adaptarea cooperaţiei la necesităţile create icircn economia republicii elaborarea măsurilor concrete care aveau scopul să contribuie la dezvoltarea intensivă şi ameliorarea radicală a situaţiei comerţului cu amănuntul alimentaţiei publice achiziţiilor de produse agricole şi materii prime producţiei de mărfuri de

54

larg consum la consolidarea situaţiei financiare a cooperativelor A fost adoptat primul Statut al Uniunii Republicane a Obştilor de Consum (actualmente Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum din Republica Moldova) Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 60 persoane Conducerea ndash 11 (preşedinte T Craiuşin) Comisia de Revizie ndash 7 persoane (preşedinte D Cotov)

Icircntre 18-20 mai 1954 a avut loc Congresul al II-lea al cooperaţiei de consum din Moldova care a marcat icircnceputul unei noi etape icircn dezvoltarea multilaterală a cooperaţiei de consum Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul - 60 persoane Conducerea ndash 9 (preşedinte T Craiuşin) Comisia de Revizie ndash 5 persoane (preşedinte A Noviţchii)

Icircn aprilie 1958 (16-17) s-au desfăşurat lucrările Congresului al III-lea al cooperaţiei de consum din Moldova S-a accentuat asupra icircmbunătăţirii activităţii icircn domeniul alimentaţiei publice sporirii producţiei proprii icircn circulaţia globală livrării mărfurilor de la bazele angrosiste direct la unităţile de comerţ

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul -71 persoane Conducerea -9 (preşedinte T Corotnean) Comisia de Revizie ndash 5 persoane (preşedinte K Iaroslavţeva)

Un eveniment de importanţă deosebită icircn activitatea cooperaţiei de consum l-a constituit Congresul al IV-lea al Cooperaţiei de consum care a avut loc icircntre 5 şi 6 iulie 1962 La Congres s-a menţionat cooperaţia de consum deţine cea mai mare pondere icircn circulaţia totală a mărfurilor din republică (512) Forul icircn cauză a trasat direcţiile concrete pentru dezvoltarea tuturor ramurilor cooperaţiei de consum a republicii

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 75 persoane Conducerea ndash 9 (preşedinte M Scurtul) Comisia de Revizie ndash 7 persoane (preşedinte F Ceban)

La consolidarea şi dezvoltarea cooperaţiei de consum a contribuit Congresul al V-lea al icircmputerniciţilor cooperaţiei de consum din 4-5 iulie 1966 Au fost create noi posibilităţi de perfecţionare a comerţului şi alimentaţiei publice odată cu trecerea la o nouă ordine de planificare a activităţii cooperaţiei de consum care au condus la sporirea indicatorilor economico-financiari şi lărgirii bazei tehnico-materiale a sistemului


Congresul al VI-lea al icircmputerniciţilor cooperaţiei de consum s-a desfăşurat icircn perioada 26-27 iunie 1970 Acest for a trasat noi sarcini icircn dezvoltarea cooperaţiei de consum utilizării suprafeţelor pentru

55

construcţia magazinelor folosirea raţională a suprafeţelor comerciale prin implementarea formelor moderne de deservire lărgirea reţelei de icircntreprinderi specializate icircn alimentaţia sporirea recepţionării produselor agricole şi materiei prime zootehnice

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 85 persoane Conducerea ndash 9 (preşedinte M Scurtul) Comisia de Revizie ndash 7 persoane (preşedinte T Prodan)

La 30-31 mai 1974 a avut loc Congresul al VII-lea al cooperaţiei de consum care a adoptat o serie de măsuri privind perfecţionarea comerţului en-detail şi en-gros asigurarea icircndeplinirii planurilor de circulaţie a mărfurilor efectuarea lucrărilor pentru tipizarea reţelei comerciale

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 85 persoane Conducerea ndash 9 (preşedinte M Scurtul) Comisia de Revizie ndash 7 persoane (preşedinte D Repeşciuc)

Congresul al VIII-lea şi-a desfăşurat lucrările icircn zilele de 14-15 iunie 1979 Către această perioadă a istoricului a fost efectuată perfecţionarea complexă a bazei tehnico-materiale a cooperaţiei de consum Implementarea unităţilor de comerţ specializate bdquoConfortrdquo bdquoTehnicardquo bdquoMobilărdquo bdquoMuzicărdquo bdquoLumea copiilorrdquo au permis utilizarea raţională a spaţiilor comerciale modificacircnd tehnologia procesului comercial

Se atestă o considerabilă a indicatorilor economico-financiari icircn această perioadă

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul - 110 persoane Conducerea ndash 11 (preşedinte V Vacircşcu) Comisia de Revizie ndash 11 persoane (preşedinte D Repeşciuc)

Lucrările Congresului al IX-lea al cooperaţiei de consum a avut loc la 17 noiembrie 1984 Această perioadă s-a marcat icircn dezvoltarea cooperaţiei de consum din republică prin continuarea dezvoltării şi perfecţionării bazei tehnico-materiale sporirea rolului bazelor angrosiste icircntreprinderilor de producţie implementării active a utilajului şi formelor progresiste de deservire icircmbunătăţirea pregătirii cadrelor angajate nemijlocit icircn procesul de deservire a populaţiei

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 110 persoane Conducerea ndash 11 (preşedinte P Costin) Comisia de Revizie ndash 11 persoane (preşedinte D Repeşciuc)

Un loc aparte icircn dezvoltarea cooperaţiei de consum icircn Republica Moldova icirci revine Congresului al X-lea al cooperaţiei de consum care a avut loc pe 28 ianuarie 1989 Acest for a trasat obiective de dezvoltare icircn vederea implementării unui nou mecanism de gospodărire de asigurare a icircmbunătăţirii calităţii şi culturii deservirii populaţiei A fost adoptat

56

Programul complex de dezvoltare a bazei tehnico-materiale icircn domeniul achiziţiilor producţiei şi serviciilor

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 110 persoane Conducerea ndash 9 (preşedinte C Melnic) Comisia de Revizie ndash 11 persoane (preşedinte D Repeşciuc)

Icircn data de 4 februarie 1994 şi-a desfăşurat lucrările Congresul al XI-lea al cooperaţiei de consum care a marcat icircnceputul unei noi faze icircn dezvoltarea cooperaţiei de consum caracterizată ca şi icircntreaga economie naţională printr-o circumstanţă a tranziţiei la economia de piaţă Acest for a trasat măsuri corespunzătoare icircn vederea ameliorării situaţiei economico-financiare icircn cadrul sistemului cooperaţiei de consum

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 106 persoane Conducerea ndash 9 (preşedinte P Dubalari) Comisia de Revizie ndash 11 persoane (preşedinte V Damian)

Pe 29 ianuarie 1999 au fost organizate lucrările Congresului al XII-lea al cooperaţiei de consum Această perioadă se caracterizează prin continuarea activităţilor icircn vederea ameliorării stopării declinului economic icircn cooperaţia de consum A fost aprobat Programul de dezvoltare a cooperaţiei de consum din Republica Moldova pe anii 1999-2002 şi icircn perspectivă A fost examinat şi aprobat Statutul Uniunii Asociaţiilor de consum din Republica Moldova icircn redacţie nouă statutelor-cadru pentru asociaţiile de consum uniunile asociaţiilor de consum şi unităţilor proprii ale organizaţiilor cooperatiste

Au fost alese organele de conducere şi de control Consiliul ndash 109 persoane Biroul Executiv ndash 9 (preşedinte P Dubalari) Comisia de Cenzori ndash 9 persoane (preşedinte N Rudeanu)

Un eveniment de mare importanţă icircn activitatea multilaterală a cooperaţiei de consum a fost adoptarea Legii cooperaţiei de consum pe 28 septembrie 2000

Icircn data de 31 octombrie 2003 a avut loc Congresul al XIII-lea al cooperaţiei de consum care s-a dovedit a fi decisiv pentru relansarea economică şi socială a sistemului Cert e că a fost congresul de cotitură icircn istoria mişcării cooperatiste naţionale a plasat cooperaţia de consum pe vectorul de consolidare şi creştere economică Punerea icircn valoare a Programului naţional de revigorare a cooperaţiei de consum pentru anii 2003-2006 aprobat la Congres a contribuit la stoparea declinului icircn care se afla sistemul la depăşirea situaţiei de criză şi icircnregistrarea progreselor icircn toate domeniile de activitate practicate

Un loc aparte deţine implementarea icircn această perioadă a conceptului de magazine CoopPrim şiCoopPlus

57

Au fost alese organele de conducere şi de control ale Moldcoop Consiliul ndash 109 persoane Biroul Executiv ndash din 11 (preşedinte V Carauş) şi Comisia de Cenzori ndash 7 persoane (preşedinte V Ceric)

14 noiembrie 2007 este data desfăşurării Congresului al XIV-lea al cooperaţiei de consum din Moldova ndash evenimentul forte pentru consolidarea durabilă a cooperaţiei de consum

Obiectivul principal al acestui for suprem al cooperaţiei de consum a fost aprobarea Strategiei de dezvoltare a cooperaţiei de consum pentru anii 2008-2011 priorităţilor şi liniilor directoare de acţiune pentru menţinerea şi amplificarea proceselor de evoluţie a acestui sistem accentul fiind pus pe următoarele

- asigurarea stabilităţii economice a cooperaţiei de consum promovarea unei politici argumentate cu beneficii reale

- modernizarea continuă şi consecventă a ramurilor economiei cooperatiste

- direcţionarea dezvoltării sistemului cooperatist spre creşterea bunăstării populaţiei deservite

- sporirea accesului membrilor cooperatori şi altor beneficiari la prestaţiile cooperatiste

- colaborarea cu autorităţile publice centrale şi locale promovarea politicii de dezvoltare cu membrii cooperatori pentru membrii cooperatori şa

Au fost alese organele de conducere şi de control ale Moldcoop Consiliul ndash 99 persoane Biroul Executiv ndash 11 (preşedinte V Carauş) Comisia de Cenzori ndash 7 persoane (preşedinte M Arefiev)

58

158CooperativaNotiunicategoriiAsocierea cooperativa

2Atributele generale ale unei cooperative

3Sisteme de valori amp principii cooperatiste

45Tipuri amp Forme de cooperativeClasific dupa act Econom desfasurata

6Drepturile si obligatiile membrilor coop de consum

7Regulile de constituire a coop de consum

89Particularitatile aparitiei coop de consum in AngliaRochdale

10Premizele aparitiei primei coop de consum din lume

11Coop de credit- Germania

12Particularitatile evolutiei misc cooperatiste in ITBelGiaSUACanada

ITALIA

BELGIA

SUA

Canada

13Specificul coop ASIA si AFRICA

141560 Forma de activitatate coop Rusia

16 Evolut Coop in Ucraina

17-21Coop in Romania

17Cond de aparitie a coop in Romania 18Protagonisti 19Spiru Haret



20Structura coop in Romania

2122Din ce se formeaza si constituie mijl Financiare ale coop de consum si credit

32Impactul juridic si economic al statului

343536 Membrul-cooperator

MEMBRII COOPERATORI

Sectiunea 1 Criterii generale

Articolul 22 Conditiile de dobindire a calitatii

de membru cooperator

Articolul 23 Inscrierea in cooperativa de consum

Articolul 24 Conditiile speciale privind calitatea


Sectiunea a 2-a Drepturile si obligatiile membrului cooperator

Articolul 25 Drepturile

Articolul 26 Obligatiile

Sectiunea a 3-a Incetarea calitatii de membru cooperator

37Obiectivele coop de consum si drepturile ei

Articolul 31 Obiectivul activitatii cooperativei de consum

Articolul 32 Drepturile cooperativei de consum

38Atributiile Adunarii Generale

3949Consiliul de administrare al MOLDCOOP

Articolul 75 Consiliul de administratie

Articolul 76 Membrii consiliului de administratie

Articolul 77 Atributiile consiliului de administratie

405051 Biroul executiv al MOLDCOOP

Articolul 78 Biroul executiv

Articolul 80 Responsabilitati si raspunderi

Articolul 81 Atributiile biroului executiv

41-44 Uniunea teritoriala

Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA

Sectiunea 1 Constituirea uniunii teritoriale

Articolul 45 Locul si modul de constituire

Articolul 47 Drepturile si obligatiile cooperativelor

de consum asociate in uniune teritoriala

Articolul 52 Atributiile uniunii teritoriale

Sectiunea a 3-a Organele de conducere

Articolul 53 Organele de conducere

Articolul 54 Conferinta membrilor asociati

Articolul 55 Atributiile conferintei





45-49Uniunea centrala

Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA

Sectiunea 1 Constituirea uniunii centrale

Sectiunea a 2-a Organizatiile cooperatiste

asociate in uniune centrala

Articolul 65 Drepturile si obligatiile organizatiilor cooperatiste


Articolul 66 Incetarea calitatii de organizatie cooperatista

asociata in uniune centrala

Articolul 67 Retragerea din uniunea centrala

Sectiunea a 3-a Activitatea uniunii centrale

Articolul 70 Atributiile uniunii centrale

Articolul 71 Activitatea uniunii centrale

5253 Comisia de cenzori

Sectiunea a 2-a Comisia de cenzori (cenazorii)

Articolul 86 Drepturile si obligatiile cenzorilor

54Proprietatea Coop de consum

Articolul 89 Statutul si structura proprietatii organizatiei

cooperatiste de consum

23-2755 Coop de consum in Moldova


Sectiunea a 2-a Drepturile si obligatiile membrului cooperator31

Articolul 25 Drepturile31

Articolul 26 Obligatiile31

Sectiunea a 3-a Incetarea calitatii de membru cooperator32

37Obiectivele coop de consum si drepturile ei32

Articolul 31 Obiectivul activitatii cooperativei de consum32

Articolul 32 Drepturile cooperativei de consum33

38Atributiile Adunarii Generale34

3949Consiliul de administrare al MOLDCOOP35

Articolul 75 Consiliul de administratie35

Articolul 76 Membrii consiliului de administratie36


405051 Biroul executiv al MOLDCOOP37

Articolul 78 Biroul executiv37



41-44 Uniunea teritoriala39

Capitolul IX39

UNIUNEA TERITORIALA39

Sectiunea 1 Constituirea uniunii teritoriale40

Articolul 47 Drepturile si obligatiile cooperativelor40

de consum asociate in uniune teritoriala40

Articolul 52 Atributiile uniunii teritoriale41

Sectiunea a 3-a Organele de conducere41

Articolul 53 Organele de conducere41

Articolul 54 Conferinta membrilor asociati42

Articolul 55 Atributiile conferintei42


Articolul 60 Membrii biroului executiv44



45-49Uniunea centrala46

Capitolul X46

UNIUNEA CENTRALA46

2






















3











4













5









productie



6







7








8








9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA








































3











4













5









productie



6







7








8








9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





























4













5









productie



6







7








8








9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA































5









productie



6







7








8








9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA



























productie



6







7








8








9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA

























7








8








9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA


























8








9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA


























9











10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





























10









11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA



























11






12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























12


ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




















ITALIA






13



BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





















BELGIA




14





15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA























15



SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





















SUA



16


CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




















CANADA



17










18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




























18






19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























19






20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























20










21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




























21










22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




























22












23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA






























23















24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA

































24






TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























TITLUL III






25










26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




























26

Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA



















Capitolul IV





sociala






consum














27
















prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA


































prezentei legi








productiei



28












stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA






























stat


MEMBRII COOPERATORI





29








30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA


























30







31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA

























31






32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























32





33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA























33





34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA























34






35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























35






36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























36





37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA























37



38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





















38

CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA



















CAPITOLUL IX

UNIUNEA TERITORIALA








39





40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA























40







41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA

























41






42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























42





43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA























43






44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA
























44



CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





















CAPITOLUL X

UNIUNEA CENTRALA



45








46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA


























46








47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA


























47








48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA


























48





49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA























49




50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA






















50









51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA



























51












52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA






























52












53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA






























53











54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





























54










55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




























55











56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA





























56










57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




























57










58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA




























58











ITALIA

BELGIA

SUA

Canada












MEMBRII COOPERATORI
























Capitolul IX

UNIUNEA TERITORIALA















Capitolul X

UNIUNEA CENTRALA



















Subiecte la Istoria si Teoria Cooperatiei de Consum,Chisinau,2010

Documents

Transcript of Subiecte la Istoria si Teoria Cooperatiei de Consum,Chisinau,2010