Subiecte examen

Metodologia cercetarii in stiintele administrative

1) Care sunt perspectivele de cercetare utilizate in studiul administratiei?

PG 55-56

Cunoasterea administratiei publice se realizeaza in principal prin urmatoarele tipuri de cercetari :

Perspectiva juridico-politica - acest demers este cel mai vechi si este centrat pe studiul structurilor si

functionarii administratiei etatice. Aceasta viziune concepe administratia publica ca fiind subordonata

politicului : administratia prepara si executa decizia politica. Administratia este o institutie specifica care,

urmarind satisfacerea interesului general, este investita cu prerogative specifice. Studiul ei este o

prelungire a dreptului administrativ, asa cum institutiile politice prelungesc dreptul constitutional.

Perspectiva manageriala

Aceasta viziune, care asimileaza administratia gestiunii, isi propune sa construiasca o disciplina noua in

jurul acestui obiect specific. Chiar daca imbraca mai multe forme, aceasta disciplina este conceputa ca o

stiinta a managementului, a organizarii rationale a mijloacelor materiale si umane pentru a atinge un

obiectiv precis.

Perspective sociologice

Studiul, in perspectiva sociologica, a administratiei publice, vizeaza analiza functionarii organizatiilor

administrative, decizia in administratie, administratie si schimbare, analiza raporturilor dintre

organizatiile administrative, a relatiilor dintre administratia centrala si cea locala.

2) Care sunt principalele diferente intre stiintele administrative europeana si americana?

pp.51,57

Stiinta administrativa evolueaza si este studiata diferit in Europa si SUA. Daca in context european

predomina aprosul juridic al fenomenelor administrative axat pe studiul administratiei publice, in

context american, conceptia este mai integrativa, fiind inspirata de studiile organizationale.

In SUA, stiinta administratiei publice ca disciplina de studiu prezinta urmatoarele diferente principale

fata de Europa : in primul rind, continutul disciplinei predate este mai practic, mai aproape de cel al

stiintelor gestiunii afacerilor ; aceasta este predata in scoli de administratie publica sau in cadrul

departamentelor de stiinte politice si licentiatii acestor scoli pot aspira la posturi de nivel intermediar in

cadrul functiei publice ; stiinta administrativa poate constitui de asemenea baza unor cursuri de

perfectionare oferite functionarilor in vederea pregatirii lor pentru posturi superioare ; pentru licentiati

nu exista un corp specific de functionari care sa le fie rezervat; apoi, toti absolventii de universitate,

inclusiv licentiatii in administratie, trebuie sa parcurga toate esaloanele inainte de a accede la posturi de

elita.

Cu toate acestea, este eronat sa opunem in mod net o disciplina administrativa eurpeana si una

americana. Desi la nivel epistemologic dezbaterile continua cit priveste obiectul de studiu si demersul

privilegiat, exista influente reciproce si imprumuturi intre aceste viziuni, distanta care le separa se

estompeaza tot mai mult.

3) Definiti conceptul de actor rational si dati exemple de teorii bazate pe postulatul rationalitatii.

PP 23-24

Actorul rational este un actor – homo economicus – care vizeaza maximizarea beneficiilor (interes,

preferinte, utilitate) cu costul cel mai mic. Teoria rationalitatii derivata din economie si-a gasit o larga

aplicatie in analiza politicilor publice si in acest caz vorbim de teoria alegerii publice (public choice).

Succesul paradigmei alegerilor rationale in acest domeniu se explica prin faptul ca analiza politicilor

publice nu a constituit monopolul politologilor, ci a fost de asemenea un domeniu privilegiat de

investigatie al economistilor. Nu e deci surprinzator ca instrumentele si modurile de rationament

predominante in stiinta economica au fost larg utilizate mai intii de economisti si apoi de politologi.

Unul din exemplele cele mai cunoscute de aplicare a teoriei economice la analiza actiunilor umane este

cel al lui Mancur Olson in Logica actiunii colective. Fenomenul « pasagerului clandestin» (free rider)

analizat de Olson este un comportament ipotetic de tip axiomatic bazat pe postulatul rationalitatii

individului. Si teoria jocurilor adopta demersul deductiv formal. Teoria jocurilor pune in evidenta

importanta structurarii cimpului de actiune asupra comportamentului politic. In aceasta viziune, actori

independent care urmaresc interese comune si care sint inspirati de aceiasi logica rationala adopta

comportamente care fac imposibila cooperarea optimala intre ei. Modelul cel mai cunoscut in aceasta

perspectiva este cel al « dilemei prisonierului ».

4). Care sunt principalele obiective ale cunoasterii stiintifice?

PP 12

O cercetare stiintifica poate avea trei obiective : descrierea, explicatia, interpretarea.

Descriere consta in identificarea caracteristicilor (elementelor) obiectului sau fenomenului studiat. Ea

este reprezentarea, fidela si detailata, a unui obiect sau fenomen. Descrierea ajuta la clasificare

(stabilirea de tipologii), pe baza unor criterii alese pentru pertinenta lor.

Explicatia este un alt obiectiv, cel mai important, al cunoasterii stiintifice. Explicatia consta in

descoperirea de relatii intre fenomene, in stabilirea de raporturi de cauzalitate. Explicatia este raspunsul

lav intrebarea „de ce ?” se produce un anumit fenomen.

Comprehensiunea (intelegerea, interpretarea) este obiectivul cercetarii atunci cind studiem fiinte

umane. Ea consta in descoperirea resorturilor actiunilor si comportamentelor indivizilor, a sensului, si

semnificatiei pe care ei o atribuie gesturilor si faptelor lor.

5). Care sunt etapele procesului de cercetare?

PP 17

O cercetare stiintifica este un proces organizat pe etape care formeaza un tot distinct si care cuprinde 3

mari faze: definirea problemei cercetarii, constructia tehnica, prelevarea datelor si analiza si

interpretarea rezultatelor. Aceste faze se descompun la rindul lor in mai multe momente.

Etapa formularii problemei de cercetare

Prima etapa a unei cercetari este definirea problemei. In cercetare, numim problema ceea ce ridica un

semn de intrebare, ceea ce pare pertinent sa fie studiat. Aceasta etapa include formuarea problemei de

cercetare. Este vorba sa identificam problema, s-o definim, sa precizam pentru a-i deflimita conturul si

de a o situa in demersul de reflectie. Formularea problemei conduce la enuntarea unei intrebari

referitoare la o realitate pe care vrem sa o cunoastem.

Etapa constructiei tehnice

Aceasta etapa vizeaza realizarea constructiei tehnice a cercetarii. Odata problema definita, trebuie sa

decidem cum vom colecta informatiile referitoare la fenomenul studiat. Exista diferite tehnici de

cercetare sau de prelevare a datelor, fiecare din ele prezentind avantaje si dezavantaje. Alegem de

obicei una dintre ele, in functie de definirea problemei si contextul in care lucram. Dupa familiarizarea

cu tehnica retinuta, incepem contruirea instrumentului cel mai pertinent in raport cu problematica

cercetarii. De exemplu, daca ne-am decis sa procem prin chestionare sau sondaj, construim un formular

de intrebari, si asa mai departe.

Etapa prelevarii de date

Colectarea datelor propriu zise este etapa in care intram in mod concret in contact cu realitatea. Dar

inainte trebuie sa determinam cu precizie unitatile de analiza, adica persoanele sau elementele de la

caresau despre care vrem sa obtinem informatii.

Etapa de analiza a datelor si de interpretare a rezultatelor

Aceasta etapa consta in examinarea datelor prelevate si a sensului pe care il dam rezultatelor analizei

Dupa pregatirea datelor, sintem in masura sa incepem analiza si interpretarea, pe care le vom prezenta

apoi intr-un raport de cercetare.

6). Ce este o ipoteza,de cate feluri sunt ipotezele? Dati exemple pentru fiecare tip ( altele decat cele

din suportul de curs ).

PP 72

Ipoteza este un raspuns anticipat la chestiunea (intrebarea) cercetarii. Este un enunt care precizeaza o

relatie anticipata si plauzibila intre fenomenele observate sau imaginate. Unul din termeni este

fenomenul observat, celalalt este un factor posibil de influenta. Ipoteza este un diagnostic, un raspuns

anticipat, posibil. Este o predictie, o prezumtie despre ceea ce vom descoperi. Ea exprima solutia la

problema aleasa. Intrebare de cercetare este clara, raspunsul este plauzibil.

Exista trei tipuri principale : (exemplele sunt diferite de cele din suport)

1) Ipoteza univariata se refera la un singur fenomen a carui evolutie sau amploare incercam s-o

prezicem. „Natalitatea a scazut in Romania in ultimii 20 ani” este un exemplu de ipoteza univariata.

Nu avem decit sa definim conceptul „natalitatea” si apoi urmarim evolutia lui in timp. Cu astfel de

ipoteze, cercetarea are un caracter descriptiv.

2) Ipoteza bivariata

Ipoteza bivariata are doua variabile principale, pe care enuntul le pune in relatie. Este forma cea mai

curenta a ipotezei stiintifice care vizeaza explicatia fenomenelor. Aceasta relatie intre doua fenomene

poate imbraca doua forme :

a) ipoteza cauzala

In ipoteza de tip cauzal, un fenomen este cauza altuia. Exemplu de ipoteza cauzala : „Un grad inalt de

profesionalism in administratia publica are efect asupra performantei acesteia”. Avem doi termeni :

profesionalism si performanta a caror relatie prezumata trebuie s-o demonstram. Trebuie sa

demonstram ca un fenomen (profesionalism) este cauza altuia (performanta). Aceste ipoteze sint greu

de verificat pentru ca relatia de cauzalitate nu poate fi observata direct.

b) ipoteze predictive

Sint ipoteze care enunta relatii de covariatie (corelatie). De exemplu, anticipam urmatoarea relatie : „cu

cit elevii absenteaza mai mult, cu atit notele sunt mai mici”. Aceasta relatie nu este cauzala: nu stim

daca absenteismul este cauza. Enuntam o relatie de concomitenta, verificam daca cele doua

fenomene sint corelative. Poate exista o legatura intre fenomene dar aceasta nu este cauzala. Propriu

acestui tip de ipoteze este apropierea a doua fenomene, restul fiind interpretare.

3) Ipoteza multivariata

Acest tip de ipoteza anunta o relatie intre mai multe fenomene. Putem afirma de exemplu, ca

„functionarii cei mai corecti sint cel mai mult scolarizati si cel mai mult remunerati”. Corectitudine,

scolarizare,remuneratie, sint legate intre ele, si impreuna, cei trei termeni pot fi prezenti, ca in ipoteza

bivariata, ca fiind corelati (sint fenomene concomitente) sau in raport cauzal, adica ca unul din

fenomene, sau doua, poate fi cauza corectitudinii.

Potrivit unei alte tipologii, putem clasifica ipotezele in ipoteze inductive si deductive.

Ipoteza inductiva

Ipoteza inductiva este produsa prin rationament inductiv, adica direct prin observarea realitatii. Este o

generalizare inductiva plecind de la cazuri particulare, concrete, pe care le-am observat.

Enuntul : „Copiii mananca mai multe dulciuri decat adultii” este un exemplu de astfel de ipoteza.

Ipoteza deductiva

Functioneaza pe baza rationamentului deductiv. Daca putem arata prin deductie ca anumite fapte

observate pot fi logic prezise de la o teorie, atunci teoria furnizeaza o explicatie a faptului observat.

Ex. Daca o persoana voteaza, are varsta de cel putin 18 ani.

7). Ce este analiza idiografica? Ce strategii sunt compatibile cu acest tip de analiza? Dati exemple de

problematici din domeniul stiintelor administrative care preteaza acestui tip de analiza.

PP 21

Analiza idiografica

Acest tip de cercetare vizeaza studierea unui obiect in singularitatea lui. Obiectul de cercetare este o

entitate - tara, un oras, un partid sau alta organizatie (administrativa, firma), un fenomen istoric

(revolutia franceza, americana, bolsevica sau romana din 1989, criza economica din 1929) sau alte

procese si evenimente.

Cercetarea idiografica tine de descriere si naratiune, intentia fiind de a intelege un fenomen si nu de a-l

explica. Raspunde la intrebarea „cum” s-a produs, cum exista un fenomen si nu „de ce” s-a produs. De

exemplu, analizind descentralizarea structurilor administrative, o cercetare de tip idiografic se axeaza pe

definirea structurilor, a componentelor, pe modul de realizare, si nu pe cauza, pe necesitatea schimbarii.

Exemple de problematici care preteaza analizei idiografice : descentralizarea structurilor administrative,

analizam administratia in Romania, somajul, cheltuieli guvernamentale.

8). Alegeti 2 concepte, formati cu ele o ipoteza cauzala si una covariata.

PP 74

Concepte : coruptie , performanta

Ipoteza cauzala : Un grad inalt de coruptie in administratia publica are efect asupra performantei

acesteia.

Ipoteza covariata: „cu cit coruptia este mai mare, cu atit administratia este mai putin performanta”

9) Ce este un concept? Ce este o teorie stiintifica? Dati exemple din domeniul stiintelor

administrative.

PP 23

Conceptul este un cuvint, o expresie, cu care desemnam fenomene ale realitatii observabile. Conceptul,

sau notiune, sau termen, este o reprezentare abstracta, este un construit. El nu este niciodata perfect

conform fenomenului real – care nu poate oricum sa fie perfect cunoscut. Este instrumentul de baza al

cunoasterii si al metodei stiintifice, care intervine cind formulam problema de cercetare. De exemplu :

decizie, tranzitie,coruptie, partid politic

Teoria este o structura conceptuala si un instrument de lucru. Este un ansamblu de concepte, de definitii

si propozitii in relatie unle cu altele (care deci formeaza o structura) care propune o perspectiva

sistematica, coereanta, a unui fenomen (sau clasa de fenomene). De exemplu, teoria randamentelor

descrescatoare, teoria claselor sociale, teoriile organizationale.

10). Ce se intelege prin tehnici directe de cercetare si care sunt ele?

PP 17

Tehnica de cercetare este un ansamblu de proceduri si instrumente de investigatie utilizate metodic.

Tehnicile de cercetare directe sunt caracterizate prin contactul cu cei care furnizeaza Informatia.

Acestea sunt:

- Observarea in situatie este o tehnica directa care vizeaza observarea, de obicei a unui

grup,in mod directiv, pentru o prelevare calitativa.

- Interviul de cercetare este o tehnica directa care vizeaza chestionarea citorva indivizi, in

mod semi-directiv, pentru a face o prelevare calitativa.

- Chestionarul sau sontajul sint tehnici directe care vizeaza chestionarea unui numar mare de

indivizi, in mod directiv, pentru o prelevare cantitativa.

- Experimentul este o tehnica directa care vizeaza realizarea unei experiente, impicind de

obicei citiva indivizi, in mod directiv, pentru o prelevare cantitativa.