Originea poporului roman.Teoria continuitatii,argumente pro si contraDup ce romanii au cucerit Dacia n 105106, a nceput un proces deromanizare a populaiilor locale, dacii adoptnd treptat limba i obiceiurile latine. Aceasta este teoria clasic a continuitii daco-romne,acceptat demajoritatea istoricilor romni.Argumente pentru:colonizarea intensiv a Daciei.colonitii proveneau din diferite provincii ale Imperiului Roman (extoto urbe Romano), limba comun fiindu-le tuturor colonitilorlatina. n acest mediu multietnic, latina fiind singura limb decomunicare, ar fi obinut poziia dominant. Argumente mpotriv:timpul scurt de ocupaie n Dacia nord-dunrean: 165 de ani.romanii au administrat efectiv doar o mic parte a Daciei (o parte dinTransilvania, Banatul i Oltenia, dar mai ales Dobrogea).Originea poporului roman.Teoria imigrationista,teoria admigratiei siteoria originii romano-slave.Teoria imigrationistaArgumentul disparitiei dacilor ca popor in urma razboaielor daco-romane afost formulat de Roesler si preluat in diferite forme de adversariicontinuitatii, dar si de unii invatati romani din trecut care doreau ca origineapoporului roman sa fie pur romana. Sustinerea acestei teze pleaca de laafirmatiile lui Eutropius, autor despre care s-ar putea spune ca s-a bucuratdin partea istoricilor maghiari de o credibilitate care nu a mai fost acordatanici unuia dintre istoriografii antici,dar o multitudine de dovezi contrazicafirmatiile sale, sustinand continuitatea dacica. Acesta afirma in lucrarea"Breviarum ab urbe condita" ca "Traianus, dupa cucerirea Daciei, a adus omultime foarte mare de oameni din toate colturile lumii romane pentrupopularea oraselor[...], caci Dacia fusese secatuita de barbati in urmalungului razboi al lui Decebalus.Pornind de la ideile lui Eutropius, Roesler ascris teoria imigrationista, fiind argumentata de urmatoarele:disparitia dacilor ca popor in urma razboaielor cu romanii;disparitia vechii toponimii dacice; imposibilitatea romanizarii Daciei in cei 165 de ani de stapanireromana;parasirea completa a Daciei in timpul lui Aurelianus;formarea poporului roman si a limbii romane la sud de Dunare;caracterul nomad al romanilor decurgand din ocupatia lor decapetenie-pastoritul;inexistenta unor izvoare istorice care sa ateste prezenta romanilor lanord de fluviu inainte de secolul al XII-lea, deci inaintea veniriimaghiarilor in Transilvania.Dar, desigur, exista si contraargumente, iar cel care l-a contrazis peRoesler a fost A.D. Xenopol,care afirma:adapostirea populatiei daco-romane in munti dovedita determinologia "muntelui"de origine romaneasca;caracterul sedentar al romanilor dovedit de terminologia agricolade origine latina;diferentele insemnate dintre limba romana si dialectele romanestivorbite la sud de Dunare;originea transilvana a limbii romane dovedita de elementelemaghiare comune tuturor graiurilor romanesti;mentionarea romanilor in izvoare istorice demne de crezaretoponimia romaneasca de origine latina coexista cu cea de originemaghiara si slava.Teoria admigratieiDimitrie Onciul are un text (Scrieri istorice 1885), care e conceput ca orecenzie a cartii lui A.D Xenopol dar care a devenit o carte de sinestatatoare, in care isi prezinta si teoria sa care a fost numita ulterioradmigrare. Aceasta prezinta o solutie de compromis intre teza continuitatii siimigratiei si anume intarirea nucleului daco-roman dupa teritoriul fosteiprovincii romane prin migratii de mica amploare in anumite conditii istoricea unor grupe de populatie romanica sud dunareana la nord de dunare, maiales in timpul navalililor slave si bulgare. D. Onciul a cutat s explicesoarta elementelor romanice n timpul nvlirii populaiilor barbare, aexaminat atent legturile romnilor cu bulgarii de peste Dunre i cu unguriide peste Carpai, a redat, folosind cuceririle istoriografice din alte ri, cadrul politic internaional n care s-au format statele romneti, ara Romneasci Moldova. Cu argumente puternice de ordin lingvistic, istoric i toponimic,el demonstreaza continuitatea populaiei daco-romane la nordul Dunriidup retragerea aurelian, a admis - n opoziie cu A.D. Xenopol - oadmigraiune de populaie din sudul Dunrii dup aezarea slavilor i abulgarilor n prile de miaznoapte ale Peninsulei Balcanice n secolul alVII-lea, pn atunci locuite de populaie romanic. Poporul romn i limbaromn s-au format - de o parte i de alta a Dunrii, n strns unitateteritorial. Marele fluviu n-a mpiedicat ca limba romn de pe ambelemaluri s se dezvolte esenial n acelai fel, comunicaia dintre ambelemaluri n-a ncetat dup trecerea la sud de Dunre a legiunilor i nalteiadministraii romane. Perioada cuprins ntre cucerirea roman i secolul alVII-lea constituie prima faz n istoria poporului romn; ea este perioadaformrii n trsturile ei eseniale a limbii romne cu cele trei dialecteprincipale, daco-romn, macedo-romn i istro-romn, separate prin invaziaslav. Aceasta a determinat o parte a populaiei romanice s se retrag spremiaznoapte. Anumite fenomene lingvistice comune dialectelor daco- imacedo-romn le explica D. Onciul printr-o admigraiune de la sudul lanordul Dunrii. Admigraiunea din dreapta Dunrii nu a alterat caracterul decontinuitate a elementelor daco-romane din stnga fluviului. Populaiarmas n Dacia dup retragerea administraiei romane a format elementulfundamental din care s-a nscut poporul romn. Adaosul primit succesiv dindreapta Dunrii a contribuit la ntrirea lui numeric. ntrii prin admigraiade la sudul Dunrii, romnii din Dacia au putut absorbi cu mai multuurin elementul slav conlocuitor, de la care au rmas ns urme n limbi n toponimie. D. Onciul considera c admigrarea din dreapta n stngaDunrii va fi continuat ntructva i n timpul suzeranitii bulgare la nordulDunrii, pe care el o susinea argumentat, romnii avndu-i propriile lorformaiuni social-politice, dependente de aratul bulgar.Teoria originii romano-slaveAici punctul de plecare devine Roma, ca inceputuri ce confereau noblete siprestigiu. Sustinut mai ales de exponentii Scolii Ardelene, care nu acceptadecat pura obarsie romana, se invoca incompatibilitatea de civilizatie intre daci si romani care nu ar fi permis contopirea. Ei insa nu pot da un raspunscoerent ponderea dacilor.Petru Maior se straduia sa explice ca razboaieleduse de romani impotriva dacilor au fost de exterminare. Prin romani,romanii se puteau prezenta egali cu oricine din Occident. Acest curent a avutmomentul sau de glorie pana la publicarea dictionarului limbii romane a luiLaurian, care a discreditat scoala latinista. Kogalniceanu a fost de asemeneaunul din cei mai severi critici ai abuzurilor latiniste..Odata cu Hasdeu care ainsistat asupra ponderii elementului slav se complica problema sintezeiromanilor. Hasdeu considera poporul roman pe deplin format atunci cand aintrat in raport cu slavii. Cuvntele slave au patruns in limba romana se pare,nu prin contact etnic ci pe cale politica, religioasa si culturala. Convieuireandelungat cu slavii i legturile cu statele slave, influenate n organizarealor politico-administrativ de Imperiul bizantin, au fcut ca romnii dinDacia s adapteze realitilor lor, pentru unele instituii, nume slave. Estecazul voievodatului i cnezatului, instituii cu numiri slave, nscute ns nprocesul de dezvoltare al societii romneti i avnd trsturi originale,specifice mediului romnesc. Aceste instituii, diferite prin coninutul lor decele cu nume similar din lumea slav, s-au pstrat la romni, n cazul celordin Transilvania, chiar i sub stpnirea maghiar. Junimistii au reabilitatinfluenta slavilor ca replica la scoala latina si ca un exercitiu de depasire acomplexelor nationale. Dictionarul etimologic a lui Alexandru Cihac, unapropiat al Junimii demonstreaza ca fondul lexical al limbii romane are 2/5elemente slave si alte influente, 1/5 elemente turcesti si tot 1/5 elementelatine si acest argument impreuna cu teoria circulatiei cuvintelor (Hasdeu) auconstituit tandemul de baza a teoriei slavone. Si Ioan Bogdan considera caslavii reprezinta un element constitutiv al sintezei romanesti. Iorga, Giurescusi Panaitescu admit influenta majora a slavilor insa doar ca element care seadauga substratului latin.Cavalerii teutoni in Tara BarseiOrdinul teutonic (n latin Ordo Teutonicus, acronim OT) este un ordinreligios german catolic format la sfritul secolului al XII-lea la Acra, nPalestina. n timpul Evului Mediu, ei erau un ordin militar cruciat i purtau veminte albe cu o cruce neagr.Ordinul teutonic n ara Brsei apare in 1211 pentru a ajuta la aprarea contra invaziei cumane i pecenege i s ntreasc poziia bisericii catolice ntr-o zon n care majoritatea populaiei locale romneti era ortodox. Aezarea lor a fost posibil n urma diplomei de donaie a regelui Andrei al II-lea al Ungariei, emis n acelai an. Ordinul Cavalerilor Teutoni a construit n ara Brsei numeroase ceti de lemn fortificate (n cei 14 ani de edere), cu sprijinul localnicilor.Deasemenea, a colonizat un numr nsemnat de rani i meteugari n principal germani, care le asigurau hrana i produsele meteugreti necesare.Acetia au fost denumii n timp sai i s-au aezat printre populaia autohton,format n cea mai mare parte din romni i mai apoi din slavi i probabil pecenegi.Dup ce au ctigat cteva lupte mpotriva cumanilor care controlau zonele nvecinate Transilvaniei, se pare c auprimit terenuri adiionale in zone pe care Ungaria nu le controla i chiar i un accept de a construi castele de piatr.Devenind din ce n ce mai puternic,ordinul a nceput s-i extind autoritatea i dincolo de munii de grani.Ctre 1225,cavalerii teutoni au nceput s se desolidarizeze de regelemaghiar, punnd teritoriul stpnit de ei sub autoritatea Papei.Acest lucru afost favorizat i de legturile Ordinului cu Papalitatea(era socotit egalulOrdinului templierilor i Ordinului ospitalierilor) i n special de legturile marelui maestru al ordinului,Hermann von Salza,cu mpratul romano-german Frederic al II-lea i cu Papa Honoriu al III-lea.Drept urmare, n1225, regele a purtat o lupt hotrtoare mpotriva ordinului, nvingndu-l iexpulzndu-l din ara BrseiStructuri politice romanesti intre Dunare si Carpati in sec.XIIIInspaimantat de marea invazie din 1241 si vrand sa previna o noua expeditiea tatarilor,dar sa previna si atacuri ale cumanilor si bulgarilor,regele Bela IVa luat o serie de masuri de aparare.Intre altele,s-a gandit sa instituie o pazaputernica si permanenta in regiunea de granita a Banatului de Severin.Inaceste conditii regele daruieste Cavalerilor Ioaniti printr-o diploma deprivilegii.Diploma Cavalerilor Ioanii din 1247 ofer preioase tiri despre structurile politice romanesti intre Dunare si Carpati.Totusi,trebuie precizatca inainte populatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumireainstitutiilor(cneaz,voievod).Cert este ca aceste cnezate si voievodate aureprezentat nucleele ce au stat la baza intemeierii,formarii TariiRomanesti.Diploma Cavalerilor Ioaniti aminteste cnezatele lui Ioan iFarcasi voievodatele lui Seneslau si Litovoi. Voievodatul Transilvaniei:statut politic si principaleleinstitutii:voievod,vicevoievod si congregatia nobiliara.Dupa venirea ungurilor,Transilvania capata alt statut politic,de provincieautonoma in Regatul Ungariei. Dei regii maghiari au reuit s anihileze formaiunile politice prestatale din Transilvania totui datorit luptelor pentru tron, a anarhiei interne i a presiunilor venite din exterior nu au reuit s-i instaleze imediat stpnirea n Transilvania-Abia n 1075 cancelariaarpadian emite un document referitor la cetatea Turda. Dup anul 1100,maghiarii ncerc s organizeze Transilvania dup model apusean impunndcatolicismul printr-un episcopus Ultratransilvaniae", amintit in 1111 subnumele de Simion i ncercnd, prin intermediul lui Mercurius princepsUltratransilvaniae", s nlocuiasc n 1113 instituia voievodatului cuprincipatul. Ambele msuri, att cea religioas ct i cea politico-administrativ, au avut de nfruntat opoziia populaiei locale. Dei nu au renunat la ideea de catolicizare, sprijinii fiind puternic de ctre papalitate, totui au fost nevoii s renune la ideea de principat. Acest lucru ni-l demonstreaz menionarea n 1176 a lui Leustachius Voyevoda",voievodul Transilvaniei, vasal al regelui Ungariei. Voievodul, ajutat devicevoievod, avea largi privilegii i o mare autonomie fa de Coroana maghiar. Cu scopul de a apra graniele i de a stimula dezvoltarea economic, regalitatea maghiar i-a colonizat n secolele XII-XIII, pe secuii pe sai n regiunile de grani ale Transilvaniei. Acetia se bucur de multiple drepturi i avantaje, i sunt organizai n scaune.n secolul al XIII- lea, voievozii Transilvaniei profit de problemele din Ungaria pentru ancerca s se ndeprteze de aceasta. Pentru aceasta, Roland Bora(1282,1284-1285,1288-1293) convoac n 1288, prima Adunare obteasc(Congregaia general), numete comii i acord privilegii. Ladislau Kan (1294-1315), n schimb, a fost un adevrat arbitru al situaiei din regat care,i constituie la Deva, o adevrat curte, de unde i exercit atributele de ef al unui stat autonom i ncheie nelegeri cu ri de sine stttoare.Abia regii angevini sunt aceia care readuc Transilvania la statutul de voievodatvasal regelui Ungariei. Situaia romnilor din Transilvania s-a agravat ncondiiile n care regii maghiari ncep politica de maghiarizare i catolicizare forat.Apartenena la o funcie a fost legat de apartenena la religia catolic.Voievodul exercita atributii judectoresti si militare.El numea pevicevoievod, pe conductorii comitetelor,pe slujitorii si directi,convoca adunarea nobililor (congregatia) si i conducea lucrrile.Avea drept dejurisdictie suprem asupra Transilvaniei.Avea totusi competent limitat, deautonomia comitatelor, a scaunelor secuiesti si ssesti, de privilegiileacordate bisericii catolice, precum si de atributiile superioare ale regeluiUngariei. Era comandant al armatei din Transilvania.Se sprijinea pe unaparat central,asemntor celui din Tara Romneasc si Moldova.Vicevoievodul avea rol consultativ,indeplinea functii publice sau la curteasuveranului,conducea Transilvania in lipsa voievodului,avea atributii uneoriadministrative,legislative,judecatoresti.Congregatia nobililor era adunare reprezentativ pe stri,convocat periodicde voievod. La lucrarile Congregatiei nobililor au participat si nobilii romnipna n anul 1291, ocazie cu care acestia sunt mentionati pentru ultima datan calitate de participanti la Congregatia nobililor universis nobilibusSaxonis, Siculis et Olachis.Dup anul 1437, cnd s-a constituit unio triumnationum,a fost interzis n mod expres participarea romnilor n viatapolitic,inclusiv n congregatia nobililor.Premisele intemeierii Tarii RomanestiDiploma Cavalerilor Ioanii din 1247 ofer preioase tiri despre structur ilepolitice romanesti intre Dunare si Carpati.Totusi,trebuie precizat ca inaintepopulatia ii asimilase pe slavi de la care au preluat denumireainstitutiilor(cneaz,voievod).Cert este ca aceste cnezate si voievodate aureprezentat nucleele ce au stat la baza intemeierii,formarii TariiRomanesti.Diploma Cavalerilor Ioaniti aminteste cnezatele lui Ioan iFarca si voievodatele lui Seneslau si Litovoi.Conjuctura a fost favorabila,unrol hotarator avand Ungaria prin politica sa:aducerea Ordinului Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei,ce se extindpeste Carpatiexpansiunea ungurilor in Severin,o parte din Oltenia avand stapani peAsanesti1230-1247-evolutie a politicii externe spre UngariaUn alt punct important a fost invazia tatara,tatarii avand centre de putere peVolga(Batie Han) dar si in Nordul Dobrogei(Nogai).Disparitia banilormaghiari de Severin in a doua jumatate a sec.XIII dovedeste ca tatarii austapanit provinciile de la sud de Carpati.O premiza favorabila in constituirea Tarii Romanesti a fost moartea luiNogai precum si anarhia instaurata in Ungaria dupa moartea lui Bela IV ces-a accentuat in timpul lui Lszl IV(Ladislau Cumanul 1272-1290).Pevremea regelui Ladislau Cumanul are loc o prima tentativa de intemeiere a Tarii Romanesti.Litovoi profita de criza din Ungaria si se rascoala impotrivaungurilor.Regele trimite o expeditie armata impotriva lui Litovoi in urmacareia e nfrnt i cade n lupt.Fratele lui Litovoi,Barbat este luat prizoniersi apoi rascumparat cu o mare suma,ce dovedeste o buna dezvoltareeconomica la sud de Carpatii Meridionali. Andrs/Endre(Andrei III)(1290-1301),ultimul arpadian a incercat sa stopeze anarhia din Ungaria.Acestaconvoaca congregatia din 1291 la care participa si romanii si cu aceastaocazie nobilul Ugrynus isi recapata mosiile din Fagaras pe cale legiuita.In1301 vine la tron Carol Robert din dinastia Anjou de origine franceza,cusprijinul papei.Ungaria era impartita in tabere nobiliare si a urmat un razboicivil de durata(24 de ani).Razboiul civil din Ungaria a fost conditiafavorabile pentru Basarab I(1310-1352) sa unifice cnezatele si voievodatelela sud de Carpati.Se mai lua in considerare si imaginea pozitiva ce fusesecreata in randul unor nobili maghiari.Tara Romaneasca s-a format dininitiativa conducatorilor feudali romanesti,beneficiind de doua premizeimportante:stapanirea tatareasca din sudul Basarabiei-N Dobrogei si crizadin Ungaria.Recunoasterea Tarii Romanesti a fost consfiintita in urmavictoriei lui Basarab I de la Posada(9-12 nov.1330)Raporturile lui Carol Robert cu Basarab ICarol Robert era implicat intr-un razboi civil si nu s-a pus problema uneisuzeranitati maghiare asupra lui Basarab I.Dupa ce insa Carol a fostrecunoscut ca singur stapanitor de toti,s-a pus din nou problema relatiilor cuUngaria.Documentele ne prezinta realitatea.Intr-un document din1324,Basarab este numit voievodul nostru transalpin ceea ce inseamna carelatiile cu Ungaria erau bune si ca regele trebuia sa recunoasca realitatilepolitice de la sud de Carpatii Meridionali.Aceasi situatie este intalnita in1327,cand,intr-o scrisoare a papei Ioan XXII catre nobilul barbatBasarab,voievodul transalpin prin care il lauda pentru zelul ce il depune instapanirea necredinciosilor si il roaga sa primeasca cu cinste pe calugariice vin sa faca cercetari in acele regiuni.Dupa 1327 relatiile dintre cei Carolsi Basarab se racesc si se va ajunge la un conflict armat.Cauza reiese dinCronica Pictata de la Viena si anume ca regele Ungariei dupa sfatulvoievodului Toma(Toma Szcsnyi 1321-1342) si al lui Dionisie,fiul luiNicolae s-a dus in tara voievodului vlahilor Basarab...ca sa alunge din taraaceasta pe Basarab sau cel putin sa dea uneia din sfatuitorii sai.In acesteconditii,regele Ungariei porneste in fruntea unei armate intr-o campanieimpotriva lui Basarab I.Ocup Banatul de Severin(pe care il va primiDionisie) i nainteaz prin Oltenia, pustiit n prealabil de ctre Basarab,Arge.Datorit acestei strategii de aprare,n rndurile armateiinvadatoare se instaleaz foametea nc de la intrarea n ara Romneasc.Pedrum, Carol Robert primete o solie din partea domnitorului romncare iaduce o propunere de pace.Oferta de pace fcut de Basarab I este refuzatde ctre rege,dei i se promitea plata a 7.000 de mrci de argint cadespgubire,cedarea cetii Severinului i trimiterea unui fiu la curtea ungar ca garanie, "numai v ntoarcei n pace i v ferii de primejdii, c de vei veni mai ncoace, nu vei scpa de dnsele".Carol Robert rspunde cu arogan c Basarab este pstorul tuturor oilor sale i c l va scoate de barb din vizuina lui. n cele din urm, armata maghiar ajunge la Curtea deArge, pe care o gsesc pustie i o incendiaz.Batalia decisiva s-a dat la Posada((9-12 nov.1330),ntr-o vale ngust i prpstioas,unde armatamaghiara a suferit o nfrngere umilitoare.Victoria lui Basarab I de la Posadaa consfiintit recunoasterea Tarii Romanesti.Pana la moartea lui,CarolRobert(1342) nu a mai avut relatii conflictuale cu Basarab.Premisele intemeierii MoldoveiIn sec XIII,teritoriul Moldovei,mai ales partea nordica a fost stapanit decnezatul Haliciului.Partea de sud a fost stapanaita in mod cert de catrecavalerii teutoni.In 1241 tatarii navalesc in teritoriul dintre Carpati siPrut.Exista putine informatii legate de Moldova in aceasta perioada,eleaparand abia in 1320-1340.In 1340 moare cneazul Daniil,lasand Haliciul invizorul lituanienilor,tatarilor,polonezilor si ungurilor.Castig insa au avutpolonezii si ungurii,ce au ocupat Haliciul.In 1344 Ludovic planuieste oexpeditie impotriva tatarilor,regele aflandu-se in persoana in Transilvaniapentru a inabusi o rascoala a sasilor.Au loc doua campanii la est de CarpatiiOrientali(1345,1349) in urma careia tatarii sunt invinsi.In aceste conditiiapare si maramuresanul Dragos.Este intemeiata o marca de aparare,vasalaUngariei.Scopul acesteia era de a asigura apararea impotriva tatarilor sicontrolul drumului comercial de la Est de Carpati.Au urmat la tron Sas siBalc ce au dus politica de vasalitate fata de regele Ungariei.Acest lucru n-afost agreata de catre localnici care se revolta.In aceste conditii apareBogdan.Bogdan,originar din Maramures(Cuhea sau Cuhnea) a fost atestatdocumentar in 1342/1343 fiind un fost voievod.Varsta nu se stie dar cert esteca a fost razvratit impotriva nobilimii maghiare.Bogdan profita ca o parte aromanilor sunt plecati in razboi si le ocupa mosiile.Acest fapt demonstreazaca in Maramures erau doua tabere:cnezii romani supusi regelui Ungariei sicnezii romani care erau impotriva regelui.Aflandu-se in conflict inca din1343,Bogdan nemaiputandu-se mentine in Maramures,trece muntii,in Moldova.Acesta reuseste prin lupta sa alunge pe Balc si pe fii acestuia,faptce atrage mai mult ostilitatea regelui Ungariei si sa organizeze expeditiiimpotriva lui Bogdan.Bogdan reuseste cu sprijin de la tatari si lituanieni sainvinga armata regala(lituanienii si tatarii erau adversari Ungariei) iar pe 2febr.1365 regele Ungariei emite un document prin care erau confiscatemosiile lui Bogdan dar il recunostea conducator al Moldovei.Practic,acestdocument reprezinta dovada nasterii statului moldovenesc.Relatiile internationale ale Tarii Romanesti in timpul lui Mircea celBatranMircea cel Btrn(1386-1418) ramane o personalitate istorica cu o activitateinterna si externa ce a avut un succes apreciat de contemporanii sai dar si inzilele noastre.Istoricul german Leunclavius il caracterizeaza ca fiindprincipe ntre cretini cel mai viteaz i cel mai ager.In politica sa externa a urmat doua directii:relatia cu Polonia si Ungaria,principalele forte din spatiulcentral-estic al Europei si cea cu Imperiul Otoman,stat ce se afla intr-ocontinua expansiune.Politica externa a lui Mircea a fost dominata de un faptcapital:expansiunea turcilor in sud-estul Europei.Toate razboaiele duse deMircea s-au facut numai cu turcii,nu cu ungurii,moldovenii sau polonezii.O prima actiune pe plan extern are loc in 1388,n timpul conflictului dintrearmatele otomane ale lui Ali bei i cele cretine ale arului iman i ale despotului Ivanco,Mircea trimite trupe muntene care ocup unele cetidobrogene,ns aciunea acestora este respins de ctre otomani.ns,dupretragerea armatelor otomane,Mircea reuete s cucereasc toat Dobrogea, cu cetatea Silistrei.Apoi,cronicarul Sukrullah aminteste ca la Kossovopolje aparticipat,de partea sarbilor,un corp de oaste trimis de catreMircea,informatie intalnita si la Seadeddin si Leunclavius.In 1389,Mircea isi orienteaza politica externa spre est si in acest felincheie,prin intermediul lui Petru I al Moldovei,un tratat de alianta cuPolonia la Radom(10 dec.1389) urmand sa se ractifice la Lublin(20ian.1390).Cauza incheierii aliantei cu Polonia o constituie politica dusa deinaintasii sai fata de coroana maghiara.Deci,Jagello si Mircea se angajau sase ajute reciproc in fata regelui Ungariei precum si impotriva altoradversari.Aceasta alianta produce efecte imediate.Sigismund de Luxemburgse vedea amenintat atat dinspre Polonia cat si dinspre Tara Romaneasca si acautat o apropiere fata de domnul muntean.S-a luat in considerare faptulca,intr-o eventuala confruntare cu turcii,polonezii erau prea departati si ca oalianta cu Ungaria ar fi mai utila. Conform unor cronici turcesti se crede ca turcii ar fi facut o expeditie de jafla nord de Dunare,fapt ce l-a determinat pe Mircea sa parjoleasca maluldrept al Dunarii.Cert este ca ostilitatiile trebuiau sa izbucneasca si camotivul real il constituiau Dobrogea si Silistra.Dupa cucerireaBulgariei,Baiazid I Fulgerul organieaza o expeditie impotriva TariiRomanesti(aprox. 40.000 de soldai, dupa unii autori).Sunt cucerite Silistrasi Turnu,turcii avand ca tinta resedinta domnitorului de la Arges.Batalia seda la Rovine(10 oct.1394) si se incheie cu victoria lui Mircea.Totusi este ovictorie a la Pyrrhus,caci,dupa inca o lupta data langa Arges,dupa cum spunizvoarele turcesti,Mircea se retrage in Transilvania,tronul Tarii Romanestifiind ocupat de Vlad I Uzurpatorul.De voie,de nevoie,Sigismund deLuxemburg il recunoaste domn,blamndu-i politica sa pro-otoman.In aceste conditii Mircea si Sigismund incheie un tratat de alianta laBrasov(7 martie 1395),in conditii de perfecta egalitate.Tratatul aveaurmatoarele prevederi:sprijin reciproc in lupta contra turcilortrecerea armatelor regale era liberaproviziile vor fi platite cu bani gataorasele cucerite vor primi garnizoana formata din trupe maghiare simunteneAu existat tentative de alungare a lui Vlad Uzurpatorul.Astfel,expediia luitefan(Istvan) de Lozoncs din mai 1395,relatat i n cronica lui Thurocz se soldeaz cu un dezastru militar.O a doua expeditie,condusa de Sigismund deLuxemburg,probabil secondat si de Mircea a dus la cucerirea cetatiiTurnu.Acest succes nu a putut fii exploatat indeplin caci Vlad nu a putut fiialungat,acesta atacand armata maghiara in momentul retragerii dinspreTurnu,in munti.Pe tot parcursul anului urmtor,1396,luptele pentrunlturarea lui Vlad,sprijinit de turci,continu,fiind ntrerupte doar departiciparea regelui mpreun cu vasalii si,printre care i Mircea cel Btrn,la cruciada de la Nicopole.In proiectul de cruciada mai aderase ImperiulBizantin,Venetia,contingente de francezi,burgunzi,englezi,germani la care semai adaugau efectivele militare transilvanene.Vidinul si Rahova fuseseracucerite fara greutate iar cetatea Nicopole a fost supusa unui asediu.Insa,inconfruntarea desfasurata in camp deschis,pe 28 sept.1396,cruciatii au suferito infrangere severa.Totusi infrangerea de la Nicopole nu a insemnatabandonarea luptei impotriva turcilor.n octombrie 1396,o alt expediiemilitar condus de voievodul Transilvaniei,Stibor de Stiboricz(1395-1401;1410-1414) duce capturarea lui Vlad,astfel nct ianuarie 1397 lgsete pe tron pe Mircea cel Btrn. Participarea lui Mircea la Nicopole trebuia sa atraga o replica a luiBaiazid.Aceasta a venit in 1397 cand o armata turceasca trece Dunarea darfu invinsa de Mircea.O alta victorie a domnitorului Tarii Romanesti a fost in1400 cand,o armata turceasca ce venea dupa o expeditie de prada dinUngaria,fu atacata de trupe muntene.Regele Sigismund de Luxemburg s-a implicat n probelemele politiceeuropene i dup 1400 s-a abtut de la scopul cruciadeiantiotomane.Interesul pentru alte coroane,ca cele ale Boemiei, ale ImperiuluiRomano-German, sau pentru problemele Bisericii i lupta conrtra ereziilor,au captat atenia regelui maghiar i doar momentele de criz n relaiile cu turcii l-au readus pe rege la grania sudic a regatului.n 1401-1403 regele s-a confruntat cu o grav criz intern,datorit rebeliunii unei partide nobiliarecare i-a contestat autoritatea.n aceste condiii, ale rebeliunii nobiliare dinUngaria i a scderii autoritii regelui Sigismund de Luxemburg, Mircea cel Btrn a ncheiat n secret un nou tratat cu regele polon. Dei n 1406Mircea a confirmat omagiul cu ocazia ntlnirii cu regele maghiar laTismana,curnd Mircea a declinat aceast relaie de vasalitate,ncurajatdesigur de evoluiile internaionale favorabile.nrutirea relaiilor dintre regele maghiar i domnul romn este dovedit de faptul c dup 1407banatul de Severin era dat spre administrare unui demnitar maghiar,deci afost luat de la Mircea.n timpul n care trupe romneti erau n sudul Dunriipentru a-l ajuta pe acesta s ocupe tronul, Mircea s-a confruntat cu presiuneamilitar i politic a lui Sigismund. n aceste condiii a ncheiat n 1410 un nou tratat cu regele Poloniei. Acordul era formulat mpotriva inamiculuicomun, regele maghiar,i marcheaz independena aboslut a lui Mircea cel Btrn n anii respectivi.ncheierea tratatului de la Lublin n 1412 ntreregele maghiar i cel polon a marcat sfritul epocii de independen a lui Mircea, care a fost trdat de aliatul polon.Acordul maghiaro-polonprevedea,printre altele, delimitarea sferelor de influen.ara Romneasc a rmas n sfera de influen a lui Sigismund.Recunoaterea suzeranitii de ctre Mircea este dovedit de primirea cetii Bran la scurt timp dupnelegerile polono-maghiare i de confirmarea privilegiilor comerciale ale braovenilorIn 1402,la Ankara,sultanul Baiazid sufera o infrangere severa din partea luiTimur Lenk.Victoria tatarilor avea sa schimbe situatia politica din sud-estulEuropei.Se iscase un razboi civil intre urmasii lui Baiazid I,Suleiman,Musa,Mustafa,Mahomed.Mircea intervine in acest conflict pentrua-si pastra si spori posesiunea sa transdanubiana.Il sprijina cu armata peMusa care reuseste sa ajunge sultan in 1411 dupa victoria de la Cosmedionimpotriva lui Suleiman.Pentru o vreme politica lui Mircea biruise caci in 1413,Mahomed il invinge pe Musa la Ciamurli,langa Sofia si e incoronat casultan la Adrianopol.Dupa moartea lui Musa,Mircea continua saintervina,sustinandu-l pe Mustafa,dar acesta va fi invins in 1416 si silit sa serefugieze la Salonic unde a fost inchis.Sprijinul pe care Mircea l-a acordatadversarilor in razboiul civil l-a determinat pe sultan sa atace TaraRomaneasca in 1417.Giurgiu si Turnu au fost cucerite iar Dobrogea ocupatain intregime.In aceste conditii,fiind amenintat cu razboi atat dinspre est darsi dinspre sud,Mircea va accepta sa incheie o pace cu turcii si sa plateascaanual tribut in schimbul independentei.Se angaja sa isi trimita un fiu dreptgaranie,fiind primul domnitor ce va aplica acest obicei.Mircea cel Btrn a ncetat din via la 31 ianuarie 1418, fiind nmormntatla ctitoria sa de la Cozia.Mircea a domnit peste Tara Romaneasca timp de 32de ani. Pe plan intern, domnitorul s-a dovedit un bun gospodar, prin msurileeconomice nelepte pe care le-a luat, i un adevrat cretin, lsnd n urma sa mai multe lcae de cult. Pe lng succesele militare, Mircea a fost unstrlucit diplomat, att n relaiile cu Ungaria i Polonia, ct i cu Imperiul Otoman, cruia i-a determinat o bun bucat de timp situaia internVlad Tepes-intre Imperiul Otoman si Regatul Maghiar.Vlad Tepes ramane o figura controversata in istoria romanilor.Vlad Tepesintr-adevar a fost un voievod crud,care si-a justificat pe deplin porecla.Darpedepsele pe care le aplica el ci aveau intotdeauna o ratiune de stat.Eleserveau drept pentru exemplu pentru pretendentii de tron,pentru cei carefaceau nelegiuri dar si pentru dusmanii din afara ca sa se stie ca in tara este ovointa puternica.Intreaga politica externa a lui Tepes s-a desfasurat intreevenimentele din Ungaria si cele din Imperiul Otoman.A domnit in trei randuri(1448,1456-1462,1476).Prima oara a obtinut tronulsusinut de un corp de cavalerie turceasc i de un contingent de trupe mprumutate lui de paa Mustafa Hassan.Dar,dou luni mai trziu,a fostnfrnt de Vladislav al II-lea ce s-a intors in tara dupa ce luase parte la luptade la Kossovopolje.Vlad Tepes si-a inceput domnia a doua sub semnul dublei suzeranitati:inseptembrie confirma innoirea legamantului de credinta fata de LadislauPostumul,regele Ungariei dar accepta sa se inchine turcilor si sa le plateascatribut.Totusi Vlad infaptuieste si un gest de independenta cu urmariinsemnate in istoria romanilor.In primavara lui 1457 il ajuta pe varul sauStefan sa ocupe tronul Moldovei.Succesul inregistrat in Moldova,l-aindemnat pe Vlad Tepes sa se orienteze spre o alta actiune,in Transilvania.Se stie ca in timpul conflictelor interne,in sudul Transilvaniei se refugiau diversi pretendenti la tron.Initial,Vlad Tepes incheiase acorduri comercialecu sasii din Sibiu si Brasov,dar acestia le-au incalcat,prin adapostireadiversilor pretendenti domnesti.Drept raspuns Vlad Tepes a luat masuricomerciale protectioniste si a intrat in mai multe randuri cu armata in partilesudice ale Transilvaniei,profitand si de faptul ca in Ungaria era deja instalataanarhia dupa moartea lui Iancu de Hunedoara.Venirea la tornul Ungariei alui Matia Corvin(1458) a dus la stoparea acestei anarhii,domnia sa de 32 deanii fiind cea mai stralucita din istoria Ungariei.Tanarul rege a incercat saajunga la o intelegere cu domnitorul muntean prin solul Benedict deBoithor,dar aceasta nu a avut efectul scontat caci Tepes a continuatrepresaliile impotriva sasilor din sudul Transilvaniei.Regele Ungariei aincercat si calea armelor,sustinand pe Dan,fiul lui Vladislav II,sa-l detronezepe Vlad Tepes,dar aceasta incercare s-a soldat cu esec.Domnitorul munteana trecut la represalii intrand cu armatele in Tara Barsei(mai 1460).A douaactiune de mare avengura a fost incursiunile in Amlas si Fagaras,desfasuratein vara lui 1460,incursiuni ce a avut ca scop aducerea celor doua tinuturi subascultare.S-a ajuns apoi la o intelegere cu sasii pentru a-si asigura spatele sia-si crea aliati care sa il sprijine in viitoarele confruntari cu turcii.Incontextul proiectului de cruciada lansat de Pap i n care regele Ungariei,Matia Corvin, ar fi urmat s joace rolul principal ( acesta chiar primete dela Pap suma de 40.000 galbeni, suficient pentru a echipa 12.000 de oamenii 10 nave de rzboi dar banii vor fii cheltuiti in alte scopuri). n acestcontext politic,Vlad epe ncheie o alian cu Matei Corvin,probabil la nceputul lui 1460 ca apoi sa dejoace un plan al turcilor de a-l captura pedomnitor si apoi sa atace cetatile de la Dunare in iarna lui 1461-1462. Ontins regiune, de la Oblucia la Novoe Selo i de la vrsarea Dunrii nMarea Neagr pn la Rahova, a fost devastat. Mai mult, cetatea Nicopolefiind ocupat prin vicleug, peste 20.000 de turci au pierit sub armelevalahilor, numrul celor ucii fiind indicat de nsui Vlad epe ntr-oscrisoare adresat lui Matei Corvin. Tot n aceast scrisoare, expediat dinGiurgiu la 11 februarie 1462, Vlad i solicita n mod insistent sprijin regeluiungar. Dei l-a asigurat la 4 martie 1462 c i va veni n ajutor, MateiCorvin a prsit Buda abia la sfritul lui august, cnd campania otomanera deja ncheiat.n ceea ce-l privete pe Mahomed al II-lea, acesta,surprins de actiunile lui epe, i va pregti un rspuns pe msur.In vara lui 1462,Mahomed II ataca Tara Romaneasca cu armata terestre in timp ce flotalovea Chilia.Ramane memorabil atacul de noapte de la Targoviste,Vladavand ca model atacul de la Kossovopolje(1389) cand un soldat sarb l-a ucispe sultanul Murad I.Boierimea a fost de partea lui initial si apoi l-a parasitdin ideea ca la turci se afla Radu cel Frumos si un pretendent la tron insemna evitarea transformarii tarii in pasalac/n aceste condiii, prsit de cea maimare parte a boierilor, dar avnd nc o oaste destul de numeroas cu care separe c n jurul datei de 8 septembrie ar fi dobndit chiar o ultim victorieasupra adversarilor si, n octombrie 1462 epe trece n Transilvania pentru a se ntlni cu aliatul su Matei Corvin(pe toata durata razboiului a stat insudul Transilvaniei pentru a apara granitele de un eventual atacturcesc).Totusi intalnirea cu Matia l-a surprins pe domnitor caci regele a datordin sa fie arestat.Motivele nu se cunosc,se crede ca ar fi fost o scrisoare depace pe care Tepes ar fi trimis-o sultanului.Vlad a fost inchis la Visegradvreme de 12 ani ca apoi sa fie eliberat.Vlad Tepes a ramas fidelconvingerilor sale antiotomane si a participat cu armata lui Matia Corvin inluptele din Bosnia.In iulie 1476,Vlad Tepes se afla in Transilvania,si, impreuna cu StefanBathory urma sa intre in Moldova pentru a-l sprijini pe Stefan cel Mare inrazboiul pe care il ducea cu insusi sultanul Mehmet II.Armata transilvaneanaa intrat in Moldova,dar dupa batalia de la Razboieni,si a contribuit inalungarea turcilor din tara.In toamna aceluiasi an,armatele lui Bathory si alelui Stefan au intrat in Tara Romaneasca si l-au schimbat pe Laiota Basarabcu Vlad Tepes.Din nefericire,a stapanit tronul pentru o scurta vreme caciLaiota Basarab,cu sprijin turcesc,a trecut Dunarea.Vlad Tepes nu avea decat200 de moldoveni pe care Stefan cel Mare ii lasase ca garda personala adomnitorului.In urma luptei ce a avut loc,Vlad Tepes a fost invins si ucis.Iancu de Hunedoara si cruciada tarzieIancu de Hunedoara ramane un exponent important in proiectele de cruciadatarzie meritele sale fiind apreciate de contemporanii sai. Pe piatra sa funerarst nscris "s-a stins lumina lumii". Ca omagiu papa Calixt al III-lea elogiazvictoria obinut de Ioan de Hunedoara ca fiind "cel mai fericit moment alvieii sale".Ajunge voievod al Transilvaniei in 1441 in contextul in careturcii se aflau in plina ofensiva iar Ungaria se afla in conflict cu Frederic IIIde Habsburg (1440-1493) si cu aliatul acestuia Jan Jiskra liderul husittilordin Boemia.Astfel,el a reuit s imprime Ungariei o linie politicpredominant antiotoman,celelalte conflicte intrand pe plan secund.Desi afost voievod,cea mai inalta treapta a ierarhiei civile si militare o atinge in1446 cand ajunge guvernator al Ungariei.Timp de 15 ani Iancu nu a facut altceva decat sa poarte razboaie cu turcii. nseptembrie 1441 intervine n teatrul de lupt din Serbia, pe principiul c oaprare bun mpotriva turcilor se putea face doar prin ofensiv. Armata luiIancu iese deplin victorioas lng Semendria, dar n lupt moare fratele lui, Ioan.Rentors n ar, Iancu este primit cu laude, iar faima lui sporete. nprimvara lui 1442 turcii ntreprind o campanie mpotriva Transilvanieicondusa de Mezid-bei.O prima ciocnire are la Santimbru unde trupele luiIancu sufer o nfrngere. La 22 martie are loc lupta, n apropiere de Sibiuunde turcii sunt invinsi doar cteva cete turceti reuesc s se retrag pe laTurnu Rou, dar sunt urmrite mai departe de Basarab, fiul lui Dan. Peurmele lor a venit i Iancu cu armata sa i l-a instalat pe Basarab domn nara Romneasc. Succesul lui Iancu avu drept urmare o i mai mare reaciedin partea turcilor. Preocupat de pierderea influenei n ara Romneasc idorind s-l rzbune pe Mezid-bei, sultanul trimite o armat in frunte cubeilerbeiul Rumeliei,Sehabeddin.Turcii trec Dunrea pe la Nicopole.Basarab nu le poate rezista singur i se retrage spre muni, ateptnd ajutoaredin Transilvania. ntre timp turcii se rspndesc prin ar n expediii deprad. Atunci Iancu trece cu armata sa munii i pe data de 2 septembrie1442 atac pe turci pe valea Ialomiei unde castiga o noua victorie.Fidelconcepiei militare conform creia atacul este cea mai bun aprare, Iancutrece Dunrea n noiembrie-decembrie, mprtie pe turci la Vidin i serentoarce victorios prin Serbia. Victoria lui Iancu de pe Ialomia a provocato reacie de admiraie n toat Europa.La apelul Papei, europenii pornesc oputernic ofensiv diplomatic pentru un rzboi mai mare mpotriva turcilor,cu scopul de a-i scoate definitiv din Europa.Ungaria era considerata cea maimare susintoare ale campaniei antiotomane.In acest context are loc mareaexpeditie din 1443 in urma careia armata lui Iancu a ajuns pana in MuntiiBalcani.Aceste succese s-au rspndit n tot occidentul. Turcii suferiser ogrea nfrngere, cum nu mai avusese loc niciodat de la venirea lor nEuropa. Fuseser nevoii s prseasc Serbia i vestul Bulgariei, iar acumncercau s-i repoziioneze armatele pentru a-i apra imperiul. Faima luiIancu s-a rspndit n toat Europa, ca i n rndurile inamicului. Occidentulcredea c momentul este cel mai potrivit pentru a-i scoate pe turci dinEuropa.n urma entuziasmului provocat de succesul campaniei din 1443,deja n una aprilie 1444 n Dieta ungar se hotrte organizarea unei noicampanii antiotomane. Urmeaz ns o perioad n care Vladislav duce pede-o parte tratative de pace cu turcii, pe de alt parte face pregtiri de rzboi.Puterile occidentale profit de aceast conjunctur i prin activitateadiplomatic intens, se angajeaz cu promisiuni de ajutor n sprijinulcampaniei, n sperana de a acapara noi posesiuni n Balcani. ntregul ajutormilitar s-a concretizat n doar cteva galere veneiene, burgunde i raguzane,care au plecat spre Constantinopole n vara lui 1444. ntre timp, Iancu s-apregtit de rzboi i a depus demersuri pe lng rile romne pentru unajutor armat. n iulie, pe cnd Vladislav era la Seghedin n pregtire de rzboi, sosesc solii sultanului care ofer pacea n condiii foarte avantajoase.Vladislav decide s semneze pacea, n ciuda opoziiei cardinalilor. Iancu deHunedoara era i el de acord cu pacea, dar era tot timpul supus decizieiregale.La presiunile occidentului i n special ale papei, Vladislav serzgndete i jur s continue campania mpotriva necredincioilor, nsruperea tratatului de la Seghedin avea s se dovedeasc o mare greeal. naugust Serbia semn o pace separat cu turcii, recptndu-i teritoriile icetile pierdute n ultimii ani. Micarea srbilor slbea cu mult frontulcomun antiotoman. Rzboiul era ns decis, iar pregtirile de rzboi erau ntoi.Din nefericire a doua campanie nu a avut rezultatul propus si s-a incheiatcu dezastrul de la Varna,pe campul de batalie pierzandu-si viata regeleUngariei. n timpul n care regele Vladislav era plecat la rzboi, n Ungariase formase o locotenen regal din patru nobili, care asigura conducereaprovizorie. Odat cu moartea regelui n btlie, s-a declanat din nou o luptaprig pentru putere. Rentors n Transilvania, Iancu de Hunedoara era celmai mult preocupat de refacerea capacitii militare. El era de prere cluptele interne erau foarte duntoare i c principala grij a regatului trebuias fie pericolul de la miazzi. Mica nobilime a nceput tot mai mult sstrng rndurile n jurul su, izolnd pe marii nobili i intrigile lor.Consiliul de conducere a mprit ara n cteva regiuni, fiecare avnd nfrunte un cpitan. Astfel, Iancu devine cpitan al inuturilor de la rsrit deTisa (pe lng funciile deja deinute). Imediat trece la organizarea militar,calmeaz tulburrile interne din Transilvania i i asigur sprijinul rnimiii orenimii pentru formarea armatei. ntre timp turcii ddeau trcoalehotarului i deja n primvara lui 1445 apar n preajma Belgradului cu oarmat de dimensiuni reduse. Iancu reuete s distrug tabra otoman nciuda moralului sczut care persista dup usturtoarea nfrngere de laVarna. Occidentul era i el preocupat de riposta turceasc i pstra flota nStrmtori i la Constantinopol. n urma tratativelor dintre comandantulflotei, Wallerand de Wavrin i Iancu, se pune la cale un plan de atac laNicopole, susinut pe ap de flota burgund i de pe uscat de armata luiIancu. Vlad Dracul particip i el cu armat, crue, hrane i 40-50 de brci.n prima jumtate a lunii august sosi flota burgund la Isaccea, precum isprijinul lui Vlad Dracul de circa 5-6.000 de oteni. Iancu a ntrziat cucteva zile, astfel c trupele romneti susinute de flota apusean au pornitn susul Dunrii,ocupand Silistra,au ars cetatea Turtucaia apoi asediarcetatea Giurgiului.Operatiuni militare au avut loc si la Nicopole si Turnu intimp ce Rusciucul s-a predat fara lupta.Totusi nu s-a ajuns la un rezultatgeneral apreciabil. Rentors din campania de la Dunre, Iancu de Hunedoaraa avut timpul necesar pentru consolidarea situaiei interne. n dieta Ungariei de la 1 iunie 1446 a fost recunoscut dreptul la succesiune al lui LadislauPostumul, dar pentru c acesta era minor, se decise alegerea unui guvernatorprovizoriu pn la mplinirea majoratului regelui. La alegerile din 5 iunie1446, Iancu de Hunedoara, sprijinit de numeroii nobili mici, a fost ales nunanimitate guvernator al Ungariei. Popularitatea sa, averea personal,faimai gloria cu care se umpluse n btliile antiotomane, erau motiveleprincipale pentru care Iancu a fost ales guvernator.Insa activitatea lui Iancuin cadrul cruciadei tarzii nu se opreste aici caci este organizata o nouacampanie anti-otomana.Rezultatul a fost defavorabil lui Iancu fiind invins lala Kossovopolje (Cmpia Mierlei) n jurul zilei de 14-15 octombrie. Putereasa politic era destul de slbit de eecul suferit, muli nobili nemaifiind deacord cu politica sa. Doi ani de pregtire asidu au fost irosii. nfrngerea dela Cmpia Mierlei obliga pe europeni s stagneze orice aciune ofensivmpotriva turcilor i s se concentreze pe partea defensiv. Au urmat ani detratative de pace n urma crora s-a semnat la 20 noiembrie 1451 unarmistiiu cu turcii pe trei ani (la 29 mai 1453 turcii aveau s zguduie Europacucerind Constantinopolul). n ianuarie 1453 Iancu i-a dat demisia dinfuncia de guvernator pentru a face loc restaurrii puterii regale n Ungaria.Noul rege instalat l-a umplut de laude i de posesiuni, dar pe de alt parte ancercat, mpreun cu partida marilor nobili, s-l nlture de la putere. nultimii ani a ncercat s in piept turcilor i s ntreasc linia Dunrii.Turcii au rupt armistiiul n 1454 i au asediat Semendria, dar Iancu arepurtat o nou victorie mpotriva lor la Krusevac, unde i-a zdrobit cudesvrire. Miza cea mai mare era cetatea Belgradului,cheia portilorUngariei,pe care sultanul Mohamed al II-lea se pregtea intens s ocucereasc.De aceast dat a beneficiat i de un sprijin mai consistent dinApus.Asediul Belgradului a fost deosebit de puternic.Flota cruciat actigat btlia pe ap de la Salankemen iar atacul decisiv(21-23 iul.1456) afost respins cu succes.Concepia strategic modern a lui Iancu l-a ajutat s-lnfrng pe sultan n ciuda raportului de fore defavorabil. Victoria mpotrivacelui care cucerise Constantinopolul a fost rsuntoare, dar peste bucuriavictoriei a venit vestea morii lui Iancu de Hunedoara.El a murit la 11 august1456, rpus de cium n tabra de la ZemunRaporturile lui Stefan cel Mare cu turciiRaporturile lui Stefan cel Mare cu turcii au diferit si pentru o analiza domniasa va fi impartita pe perioade.Intr-o prima faza domnitorul s-a axat pepolitica interna si a pastrat relatii bune cu turcii carora le platea tributanual(Moldova platea tribut sultanului inca de pe vremea lui Petru Aron).Moldova se afla sub regim de dubla suzeranitate caci Stefan era vasalPoloniei inca din 1459 dar si Imperiului Otoman.In 1462,Chilia a fostatacata de flota otomana in timp ce pe uscat era asediata de turci,fapt cedemonstreaza inca odata ca domnitorul era in relatii bune.In 1465 Chilia vafii cucerita de catre Stefan,fiind marul discordiei dintre Moldova si TaraRomaneasca.Relatiile cu turcii se racesc urmand sa degenereze intr-unconflict armat.Cauza?Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca,pricina clarafiind Chilia cu intentia sa il schimbe pe Radu cel Frumos,fratele lui VladTepes.Conflictul incepe prin arderea Brailei,a Targului de Floci siIalomitei(ian.1470).Radu nu a putut replica direct in acelasi an dar,prinplangerile sale catre sultan,a determinat invazia tatarilor din august1470,soldata cu infrangerea acestora la Lipnic.Replica lui Radu cel Frumos aavut loc in 1471 cand a intrat cu armata in Moldova pustiind Tara de Jos.Pe7 martie,Stefan i-a iesit in intampinare la Soci si l-a invins.Intre timp tatariinavalira din nou in Moldova,arzand totul in calea lor pana laSiret,domnitorul fiind prea departe ca sa poata riposta.In toamna lui ,maiexact in noiembrie 1473,Stefan cel Mare intra in Tara Romaneasca pentru adoua oara,il invinge pe Radu cel Frumos la Cursul Apei si ocupaBucurestiul,instalandu-l domn pe Basarab cel Batran zis Laiota,fiul lui DanII.O tentativa a turcilor de a restabili situatia se incheie catastrofal:toataarmata lor,vreo 13.000 de oameni a fost nimicita.Laiota nu a fost in stare saisi mentina tronul caci Radu se intoarce cu sprijin de la turci si,dreptrepresalii intra in Moldova si parjoleste totul in cale pana la Barlad.Inprimavara lui 1474,Stefan intra pentru a treia oara in Tara Romaneasca sireuseste sa il schimbe pe Radu cel Frumos cu Laiota Basarab.Fiul lui Dan IIprefera insa sa incheie alianta cu turcii si sa anuleze toate eforturile luiStefan de a crea un avanpost.Astfel intra in oct,1474 in Tara Romaneasca intimp ce pe alta directie ataca Basarab cel Tanar zis si Tepelus.Laiota reusestesa il invinga pe pretendentul domnesc dar va fi invins de catre Stefan pe 20oct.1474,dupa ce domnitorul moldovean arsese Teleajenul.Ungaria l-asprijinit pe Stefan in conflictul cu turcii.Inca din 1474 se cunosc negocieriintre regele maghiar si domnul moldovean pentru ca ungurii au avut desuferit din cauza turcilor.Replica sultanului nu a intarziat sa apara.Lainceputul lui ianuarie 1475,o armata turceasca condusa de SolimanHadimbul a intrat in Moldova.Confruntarea se da la Podul Inalt(Vaslui) sistie ca alaturi de armata lui Stefan a luat parte si Balzs(Blasius)Magyar,voievodul Transilvaniei.Lupta se incheie cu victoria lui Stefan.Invara lui 1475 Stefan cel Mare depune un omagiu de vasalitate regeluiUngariei.Dupa acest omagiu va primi domenii in Transilvania(Ciceul siCetatea de Balta).Totusi conflictul cu turcii e departe de a fii incheiat.Replica turcilor a fost pe masura faptelor domnitorului.Dupa ceanihileaza ultimele ramasite ale Imperiului Bizantin(dec.1475-ocupareaMangopului),sultanul isi indreapta toate fortele asupra Moldovei.In varaanului 1476,sultanul in fruntea unei armate relativ puternice intra inMoldova dinspre sud in timp ce dinspre est tararii lui Eminek Marza.De dataaceasta Stefan cel Mare se afla singur in fata adversarului caci polonezii erauintelesi pe ascuns cu turcii sa nu intervina in timp ce armata pe care regeleUngariei a trimis-o in sprijinul lui Stefan ajunsese la treactoarea Oituzuluiabia dupa ce sultanul se retrasese din Moldova.Stefan isi impartearmata,steagurile razesilor reusind sa ii respinga pe tatari dar nu au mai pututsa ajunga in confruntarea cu turcii.Stefan ramasese cu steagurile boieresti sicu curtenii si se hotarase sa primeasca lupta.Pe 26 iule 1476,la Razboienisi ,dupa cum spune pisania bisericii ridicate de Stefan in amintirea lupteifura biruiti crestinii de catre pagani.Totusi cetatiile Neamt,Suceava siHotin au rezistat asediilor.Afland ca armata maghiara urmeaza sa vina inajutorul domnitorului si nereusind sa indeplineasca obiectivelepropuse(inlaturarea lui Stefan,supunerea tarii si anexarea Chiliei si CetatiiAlbe),sultanul ordona retragerea ce a semanat mai mult ca o fuga cacidistanta pana la Dunare a fost parcursa in 3 zile.Pana la urma armatamaghiara condusa de Istvan Bathory ajunge si face jonctiunea cu trupele luiStefan si il sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul dar pentru scurta vremecaci Laiota se intoarce cu sprijin turcesc si in lupta data,Tepes este invins siucis.Nici incercarea cu Tepelus din 1477 nu are efectul scontat caci domnulTarii Romanesti prefera sa aib relatii bune cu turcii si participa la expeditiadin Transilvania(1479).Acest fapt il determina pe Stefan sa mai intervinaodata cu armata in Tara Romaneasca,invingandu-l pe Tepelus laRamnic(1481) dupa ce domnitorul moldovean respinsese un atac turco-muntean la Lunca Mare.In urma acestei campanii Tepelus a fost schimbat cuVlad Calugarul.Noul domnitor insa prefera sa aplice politica inaintasilor saisi sa se inchine turcilor.De aceasta data Stefan s-a multumit sa isi intareascagranita dinspre Muntenia,luand cetatea Craciuna(1482).Doi ani mai tarziu,inconditiile in care Ungaria si Venetia incheiase pace cu otomanii,iar Poloniaprefera sa pastreze relatiile bune cu Inalta Poarta,Stefan se confrunta din noucu un atac turcesc.De data aceasta pierde Chilia si Cetatea Alba.In anii ce auurmat Stefan castiga luptele de la Catlabuga(1485) si Scheia(1486).Dupaaceste actiuni,Stefan incheie pace cu turcii in 1487.Se stie ca in luptele cupolonezii de partea lui Stefan cel Mare au fost tatarii si turcii,contingente aleacestora luptand la Codrii Cosminului.In anul 1500 papa Alexandru IVlanseaza un apel catre cruciada iar pe 12 mai 1501 regele Ungariei,VladislavII anunta in mod solemn inceperea razboiului cu turcii.In acest context Stefan a trimis un corp de oaste sa atace cetatile de la mare dar in sprijinulturcilor au venit tatarii.Relatiile Moldovei cu Polonia in timpul lui Stefan cel MareStefan cel Mare s-a aflat in relatii bune cu Polonia,mai ales in perioada1459-1490.Pentru ai fii recunoscuta domnia de catre poloni,ce-l ascundeaupe Petru Aron,asasinul tatalui sau Bogdan II,Stefan organizeaza treiincursiuni in sudul Poloniei in cursul anului 1458,fapte confirmate decronicarul polonez Jan Dlugosz.In primavara lui 1459 se ajunge la ointelegere,incheiata la Overchelauti in urma careia regele Poloniei ilrecunostea pe Stefan domn al Moldovei in schimbul acceptarii suzeranitatiiPoloniei asupra Moldovei.Ca o dovada a sentimentelor sale deamicitie,Stefan confirma in 1460 privilegiul comercial pe care il aveau de lapredecesorii sai negustorii lioveni.Nevrand initial sa recunoasca autoritatealui Matia Corvin,pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruiaacesta ii fagaduia credinta lui Cazimir.Politica lui Stefan fata de poloni s-adovedit a fi fructuoasa.In confruntarea cu turcii de la Vaslui,in armata luiStefan au fost si 2000 de polonezi.Dar la Razboieni,Stefan cel Mare a fostsingur caci Cazimir a avut o atitudine vinovata:din scrisoriile si soliileschimbate intre el si sultan reiese ca intre cei doi se stabilise o prieteniefrateasca.Se mai lua in considerare ca regele polonez vroia omagiulpersonal al domnitorului pentru ai acorda sprijin militar.Atitudinea luiCazimir l-a determinat pe Stefan sa se aproprie de regele Ungariei.OcupareaChiliei si a Cetatii Albe de catre turci a insemnat o pierdere grea pentruStefan,o pierdere de ordin politic,militar si economic.Regele Matia s-amultumit insa sa protesteze pe langa Baiazid desi sultanul i-a replicat ca inintelegerea de pace stabilita intre Ungaria si Imp.Otoman nu exista nicioprevedere legata de Moldova.Stefan s-a intors din nou spre polonezi.Dorindsa recucereasca cele doua cetati de la mare,Stefan a acceptat sa depunaomagiul personal la Colomeea(15 sept.1485) in schimbul obtineriisprijinului militar pentru a cuceri cele doua cetati.Insa regele a uitat sa isirespecte angajamentul.In luptele cu turcii din 1485 si 1486,Stefan a avut dinpartea regelui Poloniei doar 3000 de osteni,prea putini pentru un juramantasa de mare.Silit de situatia internationala(Venetia si Ungaria incheiaserapace cu turcii),Stefan incheie pace cu sultanul Baiazid.In anii ce au urmat se observa o schimbare a raporturilor dintre Polonia siMoldova.Vrand sa dea o replica pentru Colomeea si tinand cont ca Polonia semnase o intelegere de pace cu turcii la 21 martie 1489,Stefan cel Mare`organizeaza o incursiune in 1490 in sudul Poloniei in urma careia ocupaPocutia.Pocutia a fost mar al discordiei intre Polonia si Moldova in sec.XV-XVI dintr-o singura cauza:Petru I Musat l-a imprumutat pe regele PolonieiVladislav Iagello cu 4.000 ruble de argint (1388),pentru care i s-a amanetatPocuia.Pn la urm,suma nu a fost returnat niciodat n ntregime.A maiurmat o incursiune a tatarilor in Polonia,tatarii ajungand pana dincolo deRohatin si se crede sau se pare ca acestia au fost indemnati de catreStefan.Incursiunile au continuat si in anii urmatori:in 1491 si 1492moldovenii au ocupat castre poloneze transferand populatia de origineortodoxa ce locuia in sudul Poloniei in Moldova.In 1492 moareCazimir,locul lui fiind luat de increzutul Jan Albert,avand o atitudinedispretuitoare fata de vecinii sai si fiind gata de razboi cu oricine,mai ales cuStefan cel Mare.In 1493,moldovenii intra din nou in Polonia castiga lupta dela Lwow si isi continua incursiunea pana la Braclaw.Pe 17 aprilie 1494 areloc consfatuirea de la Lewocea,o intelegere intre fii lui Cazimir.Jan Albertera rege al Poloniei,Alexandru era cneaz peste lituanieni in timp ceVladislav ocupase tronul Ungariei dupa moartea lui Matia Corvin.Sehotarasera sa atace Moldova,sa o ocupe si sa il schimbe pe Stefan cuSigismund.Sub pretextul unei expeditii impotriva turcilor ce avea ca scopcucerirea Chiliei si Cetatii Albe,Jan Albert intra in Moldova.Stefan simtiseadevaratul scop al expeditiei si cere ajutor pe care il si primeste:voievodultransilvanean Bartolomeu Dragfi,ruda de altfel cu Stefan,vine cu un corp dearmata,turcii,muntenii si tatarii se grabira si ei sa trimita ajutoareMoldovei.Campania lui Jan Albert se incheie cu o catastrofa:Suceava nu afost cucerita,Jan Albert a fost invins la Codrii Cosminului(26oct.1497),corpul de oaste trimis de cneazul Alexandru al Lituaniei insprijinul fratelui sau este batut la Lentesti iar in noaptea de 30 oct.1497polonezii au fost atacati prin surprindere la Cernauti.Ca sa dea o replicaregelui polonez,Stefan ataca Polonia in anul urmator in colaborare cutatarii.Pe 22 iunie 1498,sunt ocupate Trembowla,Buczacz,Podhajec,ajungand la Liov de unde s-a indreptat spre Halicz siPrzemysl(prezenta lui Stefan cel Mare la Przemysl este atestata de fresca dinbiserica franciscanilor din oras).Incursiunea nu s-a oprit aici,domnitorulocupand orasul Braclaw si inaintand pana la raul Wisakla.Starea critica incare se afla Polonia l-a determinat pana la urma pe Jan Albert sa apeleze lafratele sau,regele Ungariei ca sa intervina pe langa Stefan ca sa ii acordepace si liniste.Pacea dintre Polonia si Moldova s-a incheiat pe 12 iulie 1499la Harlau si nu cuprindea nimic referitor la Pocutia,aceasta chestiune,dupamarturia insasi a lui Stefan,lasand sa fie solutionata ulterior.In ultimii ani de domnie,mai ales dupa moartea lui Jan Albert si venirea la tron a luiAlexandru relatiile dintre Polonia si Moldova au fost intr-o oarecare masuraincordate datorita nesolutionarii problemei Pocutiei.Relatiile Moldovei cu Ungaria in timpul lui Stefan cel MareInca de la inceputul domniei sale Stefan cel Mare a continuat in marepolitica inaintasilor sai,devenind vasal Poloniei.Petru Aron a inteles ca numai putea avea sprijin din partea Poloniei si se refugiaza in Transilvania,insecuime.Stefan actioneaza prompt si intra cu armatele in secuime,trece prinfoc si sabie dar nu reuseste sa il prinda pe Petru Aron.Dupa aceasta actiunePetru Aron se refugiaza la curtea lui Matia Corvin care-l vroia sa-l aiba laindemana spre al impresiona mai usor pe Stefan si a-l sili sa-i recunoascaastfel autoritatea.Nevrand initial sa recunoasca autoritatea lui MatiaCorvin,pe 2 martie 1462 domnitorul iscaleste un act in urma caruia acesta iifagaduia credinta lui Cazimir.Domnitorul de data asta nu se mai indreaptaimpotriva secuilor ci a Cetatii Chilia,cetate ce fusese cedata de Petru II luiIancu de Hunedoara drept rasplata ca voievodul transilvanean il ajutase sacastige tronul.Cetatea Chilia nu a putut fii cucerita in 1462 ci trei ani maitarziu.Conflictul moldo-maghiar era inevitabil.Cauzele:apropierea fata dePolonia,incursiunile in secuime pentru prinderea lui Petru Aron,cucerireaChiliei.La aceasta s-ar mai fii adaugat si faptul ca Stefan cel Mare ar fisprijinit rascoala sasilor si secuilor din Transilvania(1467).Matia Corvinvine personal cu armata si reuseste sa inabuseasca rascoala ca apoi sa treacamuntii si sa atace Moldova in nov.1467.Armata regala distruge TargulTrotus,Bacaul,Romanul.Targul Neamt deschizandu-si calea spre orasul Baiacaci calea spre Suceava era inchisa de armata lui Stefan.Campania lui MatiaCorvin a durat 40 de zile si s-a soldat cu infrangerea de la Baia,regele insusifiind ranit in lupta.In 1468,Stefan da replica regelui Ungariei,organizandincursiuni devastatoare in Transilvania.A urmat inca o expeditie in 1469condusa de data aceasta de spatarul Filip Pop cu scopul de a-l prinde pePetru Aron.Victoria lui Stefan de la Baia a consolidat pozitia Moldovei peplan extern si a asezat pentru mult timp raporturile de buna vecinatate cuUngaria.Matia Corvin l-a sprijinit pe Stefan in lupta cu turcii,la Vasluiparticipand voievodul Transilvaniei Balzs(Blasius) Magyar(1472-1475),laordinul lui Matia Corvin.In vara anului 1475,Stefan cel Mare depundeomagiu de vasalitate regelui Ungariei.Insa in 1476,Stefan cel Mare a fostsingur in fata armatei otomane comandata insusi de sultan.Regele Ungariei atrimis armata condusa de Istvan Bathory in sprijinul domnitorului,dar aceasta a ajuns la pasul Oituz abia dupa ce sultanul parasise Moldova.TotusiStefan cel Mare impreuna cu armata lui Bathory intervine in TaraRomaneasca unde-l sprijina pe Vlad Tepes sa ocupe tronul.Situatia seschimba dupa 1480 caci Matia fiind in conflict cu Frederic,imparatulImp.Habsburgic,incheie un tratat de neagresiune cu turcii.In acestecircumstante,mai ales dupa pierderea Chiliei si a Cetatii Albe(1484),Stefanse vede nevoit sa incheie pace cu turcii.Politica lui Stefan cel Mare seschimba,orientandu-se din nou catre Ungaria dupa ce Cazimir si Baiazidsemnasera si ei un tratat de pace.Ca o compensatie pentru pierderea cetatilorde la Marea Neagra dar si ca garantie ca Moldova va pastra legaturi strane seUngaria,Matia Corvin daruieste domnului moldovean Ciceul si Cetatea deBalta.Dupa moartea lui Matia Corvin in 1490,urmeaza la tron Vladislav,fiullui Cazimir Jagello al Poloniei.Acesta va pastra totusi relatiile bune cuMoldova si va media conflictul moldo-polon ce se va incheia cu pacea de laHarlau(12 iul.1499).Constituirea principatului autonom al Transilvaniei-premise politiceinterne si externeVenirea la carma Imperiului Otoman a lui Soliman Magnificul si domnia saavea sa aduca o noua schimbare a raportului de forte in sud-estulEuropei.Nici nu a trecut bine un an de la inscaunare caci sultanul asediaza sicucereste Belgradul(1521) astfel este poarta deschisa spre centrul europei.Pe 29 august 1526 are loc batalia de la Mohacs,unde armata Ungariei esteinfranta iar regele Ludovic II moare.La coroana Ungariei apar doipretendenti: Jnos Szapolyai si Ferdinand de Habsburg.Primul se impune cuajutorul turcilor,a nobilimii si a lui Petru Rares,domnul Moldovei.Se vaajunge la o pace intre Szapolyai si Ferdinand prin care fiecare stapanea ceavea pana acum, iar la moartea acestuia ar fi condus Ferdinand tot.Pesteputin timp din cauza campaniei sultanului turc in Moldova Szapolyai ar fidenuntat tratatul.Intre timp marii nobili din Transilvania in frunte cu StefanMailat au facut un tratat secret prin care ar fi vrut sa-si impuna propriuldomn dupa moartea lui Szapolyai.Mailat vroia sa separe Transilvania deungaria intr-un stat distinct care sa plateasca tribut turcilor.Szapolyaidescopera complotul si vine in Transilvania pentru a-i pedepsi pe complotistiinsa moare in timpul campaniei la Medias din cauza unei boli maivechi.Episcopul de Oradea,Martinuzzi a reusit sa convoace o dieta care l-aales ca rege al Ungariei pe fiul lui Szapolyai un bebelus de cateva luni.In1541 ia nastere Pasalacul de la Buda,Ungaria fiind divizata in 4 parti:Transilvania si cu Partium raman lui Jnos ZsigmondSzapolyai,Banatul lui Petru Petrovic,centrul si sudul Ungariei sunttransformate in pasalac iar partea vestica revine habsburgilor. In martie1542,alta dieta ardeleana la Turda a invitat-o pe reginamama,Isabella,vaduva lui Szapolyai, sa vina in Transilvania cu fiulei.Familia regala s-a stabilit la Alba Iulia care a devenit capitalaTransilvanieiLibera electioInstaurarea regimului dominatiei otomane in Tara Romaneasca siMoldova la mijlocul sec.XVI.In sec.XVI s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane(dominatie cares-a manifestat in plan politic,dar si in plan economic) asupra TarilorRomane,datorita instabilitatii politice in interior (a crescut influenta boierilorin alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care au transformat centrulungariei in Pasalacul de la Buda si Transilvania in Principat autonom supusPortii Otomane (1541).Tara RomaneascaDupa domnia lui Radu cel Mare urmeaza o perioada tulbure pentru tara.SubMihnea cel Rau(1508-1510),fiul nelegitim al lui Vlad Tepes incepeconflictul cu marea boierime,reprezentata atunci de catreCraiovesti(Barbu,Danciu,Parvu,Radu).Acestia reusesc sa il impuna initial cusprijin turcesc pe Vladut(1510-1512) dar intra in conflict si cu noul domn.Cuajutor de la turci,puternica partida boiereasca il invinge pe Vladut laVacaresti,sustinand pe o ruda de-a lor,Neagoe Basarab.A urmat o perioadade relativa pace insa dupa moartea lui Neagoe Basarab(1521) a declansat oanarhie in Tara Romaneasca,in luptele pentru tornul tarii fiind implicat Radude la Afumati,un partizan al luptei anti-otomane,Teodosie,fiul lui NeagoeBasarab,Vladislav III si Radu Badica.A urmat Moise Voda(1529-1530),ce s-a implicat in conflictul din Transilvania dintre Ferdinand si Szapolyai,insprijinul celui din urma,A urmat la tron Vlad Inecatul(1530-1532) ce a fostin conflict cu marea boierime,confiscand cateva mosii Craiovestilor.VladVintila de la Slatina(1532-1535) ajunge la tron cu sprijinul Craiovestilor,darfiind in conflict cu ceilalti boieri.A pierdut tronul,fiind victima unuicomplot.Declinul politic al Tarii Romanesti continua si sub Radu Paisie(1535-1545).In timpul domniei sale,Braila este ocupata de turci sitransformata in raia.A urmat o jumatate de secol de framantari,o decaderepolitica a Tarii Romanesti:Mircea Ciobanul(1545-1552;1553-1554;1558-1559) fiul lui Radu celMare.Intra in conflict puternic cu boierii invingand tentativeleacestora de detronare la Peris si Miloste.A fost unul din domnitoriicare s-a aflat in relatii bune cu turciiRadu Ilie Haidul(1552-1553) a luat tronul cu sprijinul luiCastaldo,invingandu-l pe Mircea la Manesti dar nu s-a mentinut multla domnie.Mircea Ciobanul sprijinit de domnitorulMoldovei,Alexandru Lpuneanu personal,i-a rectigat tronul Patrascu ce Bun(1554-1557),fiu al lui Radu Paisie.Castigand tronul cusprijinul lui Alexandru Lapusneanu a fost singura domnie linistita dinaceasta perioada.Alaturi de domnul Moldovei a intrat,la ordinulsultanului,cu armata in Transilvania,alungandu-i pe imperiali sirestabilind la conducerea principatului Jnos Zsigmond Szapolyai.Petru cel Tanar(1559-1568),fiul lui Mircea Ciobanul a obtinut tronuldupa ce a invins factiunile boieresti rivale cu sprijin turcesc.Petru sedeosebea total de tatl su,avnd o fire blnd i religioas.Deoareceera prea tnr,ara era condus de mama sa,care era abil nneutralizarea intrigilor pretendenilor la tron i a prilor fcute la Poart de principele transilvnean Ioan Sigismund.Dup ce DoamnaChiajna a czut n dizgraia turcilor,Petru a fost chemat laConstantinopol i nchis.Alexandru II Mircea(1568-1574;1574-1577),nepotul lui Mihnea celRau,obtine tronul cu sprijin turcesc, la interveniile lui MihailCantacuzino.Acest domnitor intra si el in conflict cuboierimea,reusind sa distruga o conspiratie a acestora.Domnia sa s-acaracterizat si printr-o politica fiscala destul de grea,fapt ce si-a atrasporecla de Oaie Seaca.Vintila(1574),ocupa tronul cu sprijinul domnitorului Moldovei IoanArmeanul,zis si Ioan Voda cel Viteaz sau Cumplit dar pentru scurttimp.Mihnea Turcitul(1577-1583;1585-1591),fiul lui Alexandru IIMircea.A domnit sub tutela mamei sale,Ecaterina.A innabusit catevarevolte ale boierimii,invingand la Craiova o incercare de a fi detronatsi a dus o politica fiscala excesiva.Petru Cercel(1583-1585),fiul lui Patrascu cel Bun si frate cu MihaiViteazul.A mutat capitala rii Romneti la Trgovite.Datoriile si imprumuturile pe care le facuse ca sa obtina tronul l-a determinat sapuna cateva biruri si taxe destul de grele ce i-a creeat o imaginenegativa la turci,fapt pentru care l-au mazilitStefan Surdul(1591-1592),fiul lui Ioan Voda cel Viteaz,personalitateslaba,stearsa in comparatie cu cea a tatalui sauAlexandru cel Rau(1592-1593),fiul lui Bogdan Lapusneanu,obtinetronul facand imprumuturi mari pe la creditorii constantinopolitani.MoldovaUrmasii lui Stefan cel Mare s-au straduit sa duca mai departe opera politica anepotului lui Alexandru cel Bun.Bogdan III(1504-1517),semana destul demult cu tatal sau dupa cum sustin contemporanii,a fost o fire razboinica ce edrept,ducand razboaie cu polonezii dar a avut de suferit in urma invaziilortatare.Stefan cel Tanar(1517-1527) incheie tratat cu polonii,ii bate pe tatarila la Ciuhru lng trgul Serbanca,ba chiar ataca un corp de oaste turcesc cese intorsese din Polonia in urma unei expeditii de jaf(1524).A avut totusi unconflict puternic cu boierii ce au organizat un complot in urma careia a cazutvictima domnitorul.Petru Rares(1527-1538;1541-1546),fiul natural al luitefan cel Mare,pstra multe din calitile tatlui su:ambiia,ndrzneala,vitejia,religiozitatea,gustul artistic dar era n schimbo fire nestatornic i i lipsea simul politic.A intervenit in Transilvania sustinandu-l pe Szapolyai in lupta cu Ferdinand,s-a luptat cu poloneziipentru Pocutia si a fost un continuator al tradiiei motenite de la tefan cel Mare,atat pe plan bisericesc si artistic.A dus o politica antiotomana in primaparte a domniei.Stefan Lacusta(1538-1540)obtine tronul cu sprijin de la turcice intrasera cu armata in Moldova ca sa-l schimbe pe Petru Rares.Laintoarcere,sultanul ia Tighina si transforma tinutul inconjurator in raia.A fostasasinat de boieri.Alexandru Cornea(1540-1541),fiul lui Bogdan III a avutlegaturi cu habsburgii si a atacat garnizoanele turcesti de la Tighina,Chilia siCetatea Alba.Turcii au replicat sprijinindu-l pe Petru Rares,fiul lui Stefan celMare invingandu-l pe Alexandru Cornea la Galati si obtinand tronul pentru adoua oara. Dupa moartea lui Petru Rares a urmat o jumatate de secol deframantari,o decadere politica a Moldovei:Ilias Rares(1546-1551),fiul lui Petru Rares.In timpul domniei lui,Moldova are linite din partea polonezilor n urma rennoirii tratatuluide alian cu Sigismund I al Poloniei.ntreprinde o expediie n Transilvania, din ordin turcesc, mpreun cu Mircea Ciobanul alMunteniei,ns expediia este mai mult simulat i fr a avea un rezultat.Fiind pus de sultan sa mareasca tributul,prefera sa renunte la domnie si sa se turceasca,lund numele de Mehmet, i devine pa de SilistraStefan Rares(1551-1552),fiul lui Petru Rares.In timpul domniei saleare loc persecutia armenilor.A dus o politica oscilanta,initialapropriindu-se de Ferdinand cerand un subsiduu pentru plata oastei demercenari si stapanirea Ciceului si a Cetatii de Balta dar neobtinandceea ce a dorit,a trecut de partea turcilor,efectuand o incursiune inTransilvania.Moare asasinat de boieri in tabara de la Tutora si de acestfapt se pare ca nu a fost strain Castaldo.Joldea(1552) a fost ales de boierii domn al Moldovei dar nu a apucatsa ajunga la resedinta domneasca,fiind prins la Sipote de AlexandruLapusneanu,insemnat la nas si calugaritAlexandru Lapusneanu(1552-1561;1564-1568).Fiul lui Bogdan III,aluat domnia cu sprijinul Poloniei.A fost in relatii bune cu polonezii sicu turcii si a intrat cu armata in Transilvania in doua randuri.In 1556 ilsprijina pe Jnos Zsigmond Szapolyai sa obtina tronul principatuluiTransilvaniei,alungandu-i pe imperiali.In urma acestui sprijin segandea ca va reprimi posesiunile din Transilvania.Neobtinand ce adorit,a intrat in Transilvania in 1558,pradand Tara Barsei.In a douadomnie s-a aflat in conflict cu boierii.Ioan Iacob Heraclid(1561-1563) incearca sa faca din Moldova un statasemanator in mare parte cu cele occidentale,favorizant propagandaprotestanta,infiintand o scoala la Cotnar si marginalizand boierii prinaducerea de consilieri strini.A pierdut tronul in urma unei revolte.Stefan Tomsa(1563-1564) domn de rascoala.Toma a fost ales cadomn de boierii rsculai mpotriva lui Ioan Iacob Heraclid.Tomsaasediaza Suceava si il prinde pe Ioan Iacob Heraclid pe care ilucide.Nu cu mult timp nainte l prinsese i-l trimise la Constantinopoli pe hatmanul Dimitrie Wisnoewieki, care trgndu-se dintr-o sor alui Petru Rare,intrase n Moldova tot pentru tron,dupa ce il invinsesela Vericicani.Drept represalii,Tomsa organizeaza o expeditie de pradain Pocutia.Turcii nu au vrut s-l recunoasc ns i l-au numit peAlexandru Lpuneanu ca domn pentru a doua oar.Toma neputnd s se menin pe tron, a fugit n Polonia, unde regele Sigismundpentru a-i mulumi pe turci, a pus s i se taie capul n mai 1564 laLiovBogdan Lapusneanu(1568-1572),fiul lui Alexandru Lapusneanu.Bogdan a fost partizan politic i aderent personal al polonezilor,fa de care ncheie tratate de supunere, i se i nrudete cu acetia,fapt ce starneste nemultumirea boierimii,acetia temandu-se de introducereacatolicismului.Ioan Armeanul(1572-1574),fiul lui Stefan cel Tanar,A dus o politicde ntrire a autoritii princiare,lovind n boierime care l-a numit"Ioan Vod cel Cumplit".Ramane totusi un episod glorios din aceastaperioada de timp.Aliat cu cazacii zaporojeni,domnitorul duce maimulte lupte cu turcii pe care ii invinge la Jilistea,in Bugeac darcontraofensiva otomana duce la infrangerea lui Ioan Armeanul inluptele de la Iezerul Cahul si Roscani si uciderea acestuiaPetru chiopul(1574-1577;1578-1579;1583-1591) a fost nepotul luiMihnea cel Rau si primul Basarab ce a domnit in Moldova.Domnia luia fost tulburat de o mulime de pretendeni,frati ai lui Ioan Armeanul dar reuseste sa ii alunge pe toti cu sprijin turcesc.Ioan Potcoav(nov.-dec.1577) a fost frate cu Ioan Voda cel Cumplit.L-a rsturnat de pe tron pe Petru chiopul ins turcii nu l-aurecunoscut ca domn,i i-au ridicat pe polonezi i munteni mpotriva lui.A fost prins si apoi decapitat la LiovIancu Sasul(1579-1582) a fost fiul lui Petru Rare.Domnia sa s-acaracterizat printr-o politica fiscala impovoratoare ce a determinat orascoala a lapusnenilor,inabusita la Balota(1581).Politica fiscala dusaprecum,inrautatirea relatiilor cu boierii precum si relatiile ce le aveacu habsburgii ii determina pe turci sa il mazileasca si sa ii dea domnialui Petru Schiopul.Este ns prins,i se ia averea i este ucis la Liov nseptembrie 1582Precedentele Unirii lui Mihai Viteazul:proiectele lui Castaldo,JnosZsigmond Szapolyai si Stefan Josika.Unirea celor trei principate a reprezentat punctul culminant al evolutiei uneiidei politice.Unirea nu a fost o solutie de moment ci formula unei ideipolitice care s-a conturat si s-a definit pe parcursul secolului al XVI intr-unmediu politic mai larg,care nu se limiteaza numai la Mihai Viteazu si elitapolitica romaneasca.Primul proiect de unire il are generalul Castaldo,general al trupeloraustriece.Acesta propune regelui Ferdinand de Habsburg ,unificarea tarilorintr-un regat al Daciei,care sa fie condus de un membru al dinastiei deHabsburg si sa fie parte integranta a Imperiului Habsburgic.Proiectul nu se pune in aplicare pentru ca in 1556 austriecii sunt nevoiti sa paraseascaTransilvania.Proiectul cade,insa ideea ramane si va fi reluata.Un proiect similar are loc 17 ani mai tarziu,la finalul unui razboi intreTransilvania si habsburgi.Existenta catorva documente cu rol important,cereflectau situatia din principate :-Ciorna dupa proiectul tratatului de pace(partea transilvaneana) in cadrulcareia se remarca un pasaj interesant ,,dupa ce vor trece dincolo deDunare,Tara Romaneasca si Moldova se unesc si devin supuseTransilvaniei-1572-document in arhivele din Viena,raport despre situatia politica dincentrul Europei.Boierii din cele doua tari intentionau sa se inchineprincipilor Transilvaniei.1572 Ioan Sigismund Zapoya a complotat cu un grup din cele douaprincipate in vederea inchinarii lui,proiectul de unire este refuzat deaustrieci.Prima unire este efectuata de Sigismund Bathory,Acesta se afla in frunteaTransilvaniei din 1591,fire instabila emotional,influentabila.StefanJosika,primeste calitatea de cancelar al Transilvaniei si va avea o influentaputernica asupra lui Sigismund,care schimba optiunea politica aTransilvaniei printr-o lovitura de stat(era roman de origine,din Caransebes)Contextul politic este dominat de aparitia Ligii Sfinte (1593)la care aderaprincipele Transilvaniei,apoi Tara Romaneasca si Moldova(Petru Aron).In 1594 Mihai depune omagiul de vasalitate fata de Sigismund Bathory si sealatura Ligii Sfinte,bazandu-se pe faptul ca daca victoria va fi de parteacrestinilor,va scapa de imensele datorii care le avea de dat turcilor.Iarna 1594-1595 au loc mai multe atacuri ale lui Mihai Vitezul laDunare,scopul fiind acela de dispersare a fortelor otomane.Urmeaza siatacuri ale lui Petru Aron care ataca braila si zona de nord a Dobrogei.Intretimp replica otomana era intens pregatita,astfel este trimisa o armata condusade Sinan Pasa impotriva lui Mihai,aparand pentru prima data pericolultransformarii Tarii Romanesti in pasalac.La Calugareni are loc o ambuscadain urma careia invinge Mihai.Nu este o victorie propriu zisa ci un castig demoment,motiv pentru care se retrage in munti asteptand ajutorul armatelortransilvanene.Urmeaza campania de la Giurgiu(victorie impotriva turcilor).Mai 1595 Sigismund se autoproclama principe al celor trei tari.Campania de la Giurgiu este efectul militar al primei uniri,unire care se rupeinsa dupa aceasta campanie,pentru ca Ieremia Movila este pus pe tronulMoldovei cu ajutorul polonezilor.In iarna 1595-1596 Mihai calatoreste inTransilvania,de Craciun si sta la palatul lui Josika,intre cei doi legandu-se oprietenie foarte stransa.Apoi in urma unei batalii impotriva turcilor,simtindu- se incapabil de a face fata situatiei decide sa cedeze Transilvaniahabsburgilor,nobilimea nu era de acord cu aceasta cedare.Mai 1597 Josika propune lui Mihai sa fie principele Transilvaniei,cautandastfel orice varianta impotriva planului de cedare.4 august 1598 Sigismundrenunta oficial,Stefan Josika e arestat,se anunta oficial cedarea,nobilii seimpotrivesc si cer eliberarea dar sunt executati.La sf lunii august reapare Sigismund,care este proclamat iar principe.Josikaeste executat 4 sept 1598.Se retrage,cedeaza tronul lui Andrei Bathory,care avea o atitudine filo-polona,filo-otomana.Este incheiata pace separata cu turcii.Situatia devine simai dificila avand in vedere ca pe tronul Moldovei vine Ieremia Movila cuajutorul polonezilor.Acesta si polonezii intentionau sa il sprijine pe SimionMovila pentru preluarea tronului Tarii Romanesti.Simtindu-se izolat Mihaireia legaturile cu imperiul habsburgic ,pentru a putea rezista in fataturcilor.Porneste campanii militare in Moldova si Transilvania in vedereaindepartarii pericolelor.La Selimbar victorie contra turcilor(secuii nu lupta pt Bathory pentru caincepuse sa ii impoziteze si se rascoala).Intrare fastuoasa la Alba Iulia 1 noi 1599 si incepe sa ia masuri.Convoacadieta,se proclama principe al Transilvaniei la ordinele lui Rudolf,numesteboieri de-ai sai castelani in Transilvania =>unire a Transilvaniei cu TaraRomaneasca.Porneste apoi campanie in Moldova,primavara 1600,intra inMoldova,Ieremia e inlaturat.Din pacate cand inca se afla in Moldova afla canobilimea maghiara din Transilvania s-a rasculat,incearca sa refacaautoritatea insa in batalia de la Miraslau 18-28 sept 1600 este infrant.InMoldova revine Ieremia Movila si in Tara Romaneasca Simion Movila preiatronul.Incearca sa obtina ajutor de la Rudolf al 2lea.Solutia gasita estecolaborarea cu generalul Basta.3 aug 1601 batalia de la Goraslau,o stralucita victorie impotriva luiSigismund,in acelasi timp Simion Movila e indepartat .9 aug 1601 ucis din ordinul lui Basta.Dispare unirea,insa ideea ramane.Primul roman care constituie unirea,darcare nu rezista din cauza coalizarii factorilor externi si interni.Institutia domniei in Tarile Romane :titulatura,insemne si atributii.Suveranul rii purta titlul de domn, din latinescul dominus, adic stpn.Domnul era stpnul recunoscut al rii, creia i se nchinau boierii, ncalitate de vasali. n ceremonialul nscunrii un rol important i revenea nchinrii, care se manifesta prin srutarea minii de ctre boieri. Domnulera singur stpnitor,termen care echivala cu grecescul autocrator.Acesttermen reflect situaia de independen, chiar dac de multe ori era doar o aspiraie din cauza presiunilor externe.Un alt titlu purtat de domnitoriirilor Romne a fost cel de mare voievod, adic comandant militar. Marelevoievod era cpetenia voievozilor locali,care i-au unificat formaiunile lor politice i au constituit ara.naintea numelui domnitorului s-a aflat i particula Io. Majoritatea istoricilor consider c Io ar fi prescurtarea numeluiteofor Ioan, adic cel druit de Dumnezeu cu domnia sau cel ales deDumnezeu pentru a domni.Domnitorii rii Romneti care au stpnit ara Fgraului i ara Amlaului din Transilvania au mai purtat i titlul de hereg,adic duce.Acest titlu le-a fost conferit de ctre regii Ungariei, ceicare le-au druit aceste posesiuni n Transilvania cu drept temporar, limitatde credina fa de rege. Constiinta romanitatii la romani in Evul MediuIn nordul ca i in sudul Dunrii locuia o numeroas i foarte dispersatapopulaie romanic a crei atestare documentar, sporadic anterior, devinedin ce in cemai frecvent de la sfiritul secolului XII. tirile mai numeroasei variate cu privire la aceast populaie ingduie o mai clar percepieasupra felului cum cunoteau i cum caracterizau strinii romanitatearsritean. Una din trsturile cele mai izbitoare ale romanitii rsritene insecolul XIII e extraordinara ci rspindire pe un imens spaiu care se intindeadin sudul Peninsulei Balcanice pin in nordul lanului munilor Carpai.Odovedete in primul rind numele devlahi,unul i acelai in diversele salevariante,nume care desemneaz in german, slav, greac, maghiar ctc.ramura rsritean a romanitii.Cunoaterea apartenenei vlahilor la familiapopoarelor romanice,definite lingvistic, pe tot intinsul acestei vaste arii pecare o locuiau i a identitii diverselor lor ramuri e aadar implicit indenumirea sub care ii cuprindeau popoarele strine din vecintatea lor saumai indeprtate.Cind,in 1288, papa Nicolae IV ii trimitea misionarii inRsrit, la cretinii de rit ortodox i la pgini,el nu a omis s menioneze inrindul acestora i pe romani,cu precizarea anume c avea in vedere rile(terrae)romanilor oriunde ar locui..."(...ad terras... Vlachorum ubiqueexistentium")1'',formul care ii cuprindea atit pe romanii din sudul Dunriicit i pe cei din nordul fluviului, inglobind multitudinea cadrelor teritorial-politice in care vieuiau.Contiina identitii romanicilor nord i sud-dunreni nu e numai un fenomen implicit; ea apare direct afirmat de uneletexte ale vremii. Pentru misionarul franciscan Guillaume de Rubruck, care a indeplinit o insemnat misiune diplomatic la curtea marelui han mongol in12531254, vlahii sud-dunreni, ain ara lui Asan", derivau din cei nord-dunreni: Alturi dePascaturseafl Illac(Hac),ceea ce este acelai lucrucu Blac, dar ttarii nu pronunB;de la acetia au venit cei care se afl inara lui Asan. ii numesc i pe unii i pe alii Illac"18. Pascatur",cum a artat o cercetare recent, indic poporulbakir,dar nu cum s-aineles greit in trecut ramura de pe Volga a bakirilor,ci grupul stabilit inUngaria, unde este atestat de izvoarele secolului XIII.Identitatea numeluifolosit de mongoli pentru a desemna pe romanii din vecintatea Ungariei ipe cei din Taratul vlaho-bulgar i raportul de derivare al celor din urm dincei dintii atest cunoaterea mcar de ctre unii dintre contemporani astrinsei legturi dintre romanitatea din nordul Dunrii i cea din PeninsulaBalcanic.Dar informaia lui Rubruck nu e izolat. Cu aproape dou secolemai devreme, bizantinul Kekaumenos susinea de asemenea c vlahii dinGrecia proveneau din regiunea Dunrii,tez reluat la inceputul secoluluiXIV cu unele deosebiri de cadru de o descriere anonim aEuropei.Rsritene datorat unui misionar catolic.i romanitatea romanilor afost in repetate rinduri explicit afirmat de oamenii vremii.Si in lumeabizantin, identitatea etnic a romanilor a fost neindoielnic dintotdeaunacunoscut. Oricum, in secolul XII, ea apare in izvoare ca un fapt de largrspindire. Istoricul Kinnamos, care amintete participarea masiv a vlahilorla o expediie bizantin la nordul Dunrii in anul 1166, inregistreaz cu acestprilej tradiia originii lor romane; potrivit lui, vlahii sunt cei despre care sespune c sunt colonii de demult ai celor din Italia"21. in acelai secol, un alttext bizantin stabilete echivalena intre vlahi" i colonitii romani",susinind cvlahe termenul popular folosit de greci pentru a-i desemna peromani"22. Constituirea primului stat al romanitii orientale, cel intemeiatde vlahii din Balcani crora li s-au asociat ulterior i bulgarii, a prilejuit oputernic afirmare a temei originii romane, amplu reflectat incorespondena papei Inoccniu III cu Ioni cel Frumos in primii ani aisecolului XIII.Ungurii care, ca i bizantinii, au intreinut un contactpermanent cu romanii din vremea aezrii lor in Panonia au cunoscut i eiromanitatea romanilor, chiar dac au manifestat tendina de a o releva informe peiorative. Notarul anonim al regelui Bela afirma, spre sfiritulsecolului XII, c la sosirea lor ungurii au gsit diverse popoare in Panonia:slavi, bulgari i blachii adic pstorii romanilor"(...et Blachi ac pastoresRomanorumja.Mai explicit exprimat apare legtura dintre vlahi" ipstori iromanilor" in opera celui de al doilea cronicar ungur in ordinecronologic, Simon de Keza, care i-a redactat scrierea in a doua jumtate asecolului XIII. Potrivit lui Simon de Keza, la venirea hunilor lui Attila, romanii, mai exact locuitorii oraelor(civitates)din Panonia i din alteprovincii, s-au inapoiat in Italia, doar Vlahii, care au fost pstorii iagricultorii acestora (ai romanilor) au rmas de bun voie in Panonia"24.Textul lui Simon de Keza nu numai recunoate legtura strins dintreromaniivlahichiar dac intr-o formulare care tinde s circumscriediminuant semnificaia romanitii romanilor , dar i evideniazcontinuitatea romanitii in acest spaiu. Mai mult inc, textul reflect fidelcaracterul real al prsirii de ctre romani a teritoriilor dunrene subloviturile barbarilor. Din spusele cronicarului ungur rezult limpede c inviziunea sa masa populaiei romanice elemente agricole-pasioralc pe carele cuprinde in denumirea de blacki , a rmas locului, doar ptura eisuprapus, citadin, romanii",s-au retras in Italia.Vechimea romanilor inRegatul ungar era de altminteri un fapt cunoscut nu numai celor dintiiistorici unguri dar i curii regale ungare. Cind, in 1256, confirmaarhiepiscopiei de Strigoniu privilegiile ei strvechi, care datau de la primasa intemeiere" aadar din vremea regelui tefan I i a cretinrii ungurilor, regele Bela IV nu uita s aminteasc faptul c intre daniile originare seaflau i dijmele din veniturile regale din partea secuilor i a romanilor,dijme in vite mari i mici i in oricefel de animale...". Cu adaosul, deosebit de insemnat pentru cunoaterea mariirspindiri a romanilor in teritoriile cuprinse sub puterea noului regat cretin:...dar s aib dreptul de a lua de la romanii de oriunde i de la oricare dintreei dijmele obinuite a se plti in Regatul Ungariei...".Privilegiul a fostconfirmat ase ani mai tirziu de acelai rege intrun text mai cuprinztor, daridentic in esen in ceea ce privete indatoririle fiscale ale romanilor isecuilor 26. Aadar, cancelaria regal tia c la intemeierea regatului romaniise aflau in Ungaria, c ei au avut, ca i alte etnii, intre care secuii, un statutcare s-a extins progresiv, pe msura intinderii regatului, asupra romanilorde oriunde...in regatul Ungariei". E de la sine ineles c pentru ca unasemenea privilegiu s fi fostacordat la data intemeierii arhiepiscopiei deStrigoniu, romanii trebuie s se fi aflat in acea vreme in cuprinsul regatului;constatare care confirm afirmaia anterioar a Notarului anonim i ceaulterioar a lui Simon de Keza cu privire la prezena romanilor in teritoriilecucerite de unguri in vremea instalrii lor in Europa Central.Constatareamarii rspindiri a romanitii rsritene conine i observaia implicit afragmentrii ei politice intr-o multitudine de autonomii teritoriale incadratein ariile de dominaie sau de hegemonie ale marilor puteri imperiale sauplurietnice ale regiunii: Imperiul bizantin, hoarda dominant in stepa nord-pontic, Regatul ungar etc. Aceste autonomii, romanii" sau romaniipopulare" cum le numea Nicolae Iorga, erau teritorii mai mult sau mai puin intinse,recunoscute ca ri" romaneti in cadrul unor invoieli cu puteriledominante. in izvoare, aceste ri" apar insoite de calificativul etnic care ledefinea esena sau desemnate exclusiv prin acest coninut:VlahiaMare,Vlahia de Suside Jos,Terra Blacorum, Vlaca Zemlja,Walachenland.Una dintre ele si-a pstrat autonomia chiar cind a fostinglobat in ara Romaneasc.Orice colectivitate etnic se definete inprimul rind prin limb. Identitatea limbii romane era sigur cunoscut inaceast vreme, dar referirile scrise sunt puine i vagi.Niketas Choniatesrelateaz incercarea fcut de un preot din oastea bizantin,czut prizonier incursul luptelor dintre Bizan i adversarii si din nordul PeninsuleiBalcanice,de a-i recitiga libertatea prin captarea bunvoinei lui Asancruia ii cerea indurare vorbindu-i in limba sa, cci era cunosctor algraiului vlahilor" 27. Imprecis se refer la limba romanilor in prima jumtatea secolului XIII i arhiepiscopul de Toledo,Rodrigo Ximenez care, intr-oiniruire a limbilor" i naiilor", amintete indistinct limba vlahilor i abulgarilor"; ceea ce e fie un ecou al asocierii statale vlaho-bulgare in vremeaAsnetilor, fie, mai degrab, o referire la slava veche, adoptat i de romanica limb sacr, liturgic, in urma coabitrii lor cu slavii de sud.Dup limb,al doilea element definitoriu al oricrei colectiviti etnice era religia sauconfesiunea creia ii aparinea, aadar sistemul de valori spirituale pe care leimprtea cu alte colectiviti etnice, formate in aceeai arie de civilizaie.Apartenena romanilor la confesiunea rsritean era, firete, i ea cunoscutcelor care au intrat in contact cu ei in secolul XIII, vreme a unei rapideinspriri a antagonismului dintre cele dou segmente ale cretintii,catolici i schismatici". Deindat ce teritoriile romaneti extracarpatice auintrat in raza de aciune a Romei i a misionarilor ei,papalitatea a luatcunotin despre existena romanilor in acest spaiu i a ierarhilor lorbisericeti, nelegitimi in viziunea curiei papale, intrucit urmau ritulgrecilor", in dispreul bisericii romane"29. Varietatea riturilor constatate laromanii nord-dunreni, in ciuda apartenenei lor la aceeai confesiune, e unadin informaiile comunicate la Roma de clericii i misionarii catolici sosiiaici dup lichidarea dominaiei cumane.Constatarea avea s revin maiamnunit in textele misionarilor catolici din secolul urmtor.Prinintermediul legatului su, papa obinuse inc dinainte jurmintul regeluiBela de a-i aduce la supunere pe toi nesupuii" fa de Roma din regatulsu, intre care, in chip explicit, pe romani.Dar Roma a ineles i partea derezisten naional" care se ascundea sub refuzul de a accepta ierarhistrini i de aceea a preconizat instituirea unui ierarh catolic,vicar episcopal,potrivii acelei naiuni".Observaia papei de insemntate capital nu numaipentru c semnalizeaz rezistena romanilor din afara Carpailor impotriva dominaiei strine i a manifestrilor ei pe plan bisericesc, dar mai alespentru c dezvluie, fie i numai indirect, legtura slrins dintreconfesiune" i naiune" inc din aceast vreme.Observaiile papeioglind