Subiecte Baba (3)

8/17/2019 Subiecte Baba (3)

1/8

1. Care sunt cauzele inundarii cu apa?O sondă de extracţie poate prezenta o raţie mare apă – ţiţei datorită mai multor cauze. Vor fi

prezentate în continuare cele mai caracteristice.

a) Conuri de apă şi apofize

În cazul adoptării unor ritmuri mari de extracţie a ţiţeiului din sonde, apare o tendinţă de a se

crea o zonă cu presiune anormal de scăzută în jurul găurii de sondă. acă astfel de sonde sunt situateîn apropierea contactului apă – ţiţei, apa !a tinde să a!anseze rapid prin zona de ţiţei "i !a pătrundeîn sondă.

Formarea conului

Avansarea apei

de apă la strate orizontale la stratele înclinate

#a o sondă care exploatează strate de grosimi mari "i aproape orizontale, apa sărată înainteazăla $aza stratului pe o zonă întinsă "i apare în procente mici în ţiţei ridic%ndu&se treptat, pe măsură ceînlocuie"te ţiţeiul exploatat. #a o exploatare intensi!ă, apa sărată !a urca în zona de ţiţei,străpung%nd planele de stratificaţie după direcţia axului sondei "i !a forma un con de apă. Înălţimeala care se ridică !%rful conului este cu at%t mai mare, cu c%t cre"te de$itul sondei, iar dacă acesta

depă"e"te o anumită limită 'Qcritic ),

atunci conul de apă se ridică $rusc p%nă la capul stratului, $ar%ndintrarea ţiţeiului în sondă.(entru a pre!eni inundarea sondei cu apă, se menţine de$itul sondei su$ limita critică sau se

face un dop de ciment în talpă.#a stratele înclinate a!ansarea apei se poate produce de&a lungul planelor de stratificaţie ale

formaţiunii su$ forma unor lim$i de apă numite apofize. (rin aceste canale cu saturaţie mare în apă,adiacente la sondă, se produce treptat inundarea cu apă a sondei.

b) Drenarea inegală a stratelor din complex

În mod frec!ent zăcămintele de )idrocar$uri sunt formate din strate producti!e cu permea$ilităţi diferite, separate de intercalaţii impermea$ile, astfel înc%t procesul de drenare a

ţiţeiului se face independent "i neuniform de la un strat la altul*tratul producti! cu permea$ilitatea mai mare se gole"te mai repede de ţiţei dec%t celelalte, permiţ%nd pătrunderea apei, respecti! inundarea stratului. În acest caz se impune o analiză de ordineconomic, pentru a sta$ili dacă este cazul să se execute o operaţie de reparaţie pentru izolarea apeisau se admite să se lucreze cu plusul de c)eltuieli corespunzătoare ridicării la suprafaţă a apei

Capitolul +


2/8

Avansarea apei într-un complex productiv în funcţie de permeabilitate

.renarea inegală se poate pre!eni fie prin înc)iderea temporară a stratelor cu permea$ilitatemare, fie prin adoptarea sistemului de exploatare simultană, dacă situaţia din sondă permiteinstalarea ec)ipamentului de separare a stratelor pentru ritmuri diferite de extracţie.

c) Cimentări nereuşite şi spărturi în coloană

*unt cazuri în care inundarea unui strat nu este cauzată de apa de sinclinal, ci pro!ine dintr&unalt strat inundat sau ac!ifer. -ceasta se înt%mplă atunci c%nd cimentarea stratelor producti!e nu a

fost făcută în $une condiţii, c%nd cimentarea coloanei în teren a cedat "i apa dintr&un strat !ecin a pătruns în stratul producti! sau c%nd coloana s&a spart în dreptul unui strat inundat.

(rin sta$ilirea comunicaţiei între stratul de ţiţei "i de apă, ţiţeiul se poate pierde în stratul deapă, c%nd presiunea stratului de apă este mult mai mică dec%t presiunea stratului de ţiţei, iţeiul dinstratul producti! poate trece în stratul de apă printr&o fisură din inelul de cimentsau o parte dinţiţeiul din gaura de sondă poate trece în stratul de apă printr&o spărtură din coloană .

.

. Pătrunderea ţiţeiului în cu presiune mai mică

Pătrunderea apei în stratul de ţiţei cu presiune mai mică..

*tratul de ţiţei este in!adat treptat de către apa din stratul ac!ifer, c%nd acesta din urmă are o presiune mai mare p%nă la inundarea totală.

În cazurile menţionate, operaţia de reparaţie tre$uie să asigure înc)iderea accesului apei înstratul producti! prin recimentarea stratelor desc)ise sau prin repararea coloanei a!ariate.

Capitolul + /


3/8

/ . Care sunt cauzele inundarii cu gaze?a. onuri !i canalizări de "aze

În zonele apropiate de capul de gaze, la o mărire a ritmului extracţiei fluidelor din sonde, areloc o a!ansare intensă a gazelor din capul de gaze fie în direcţia normală planelor de stratificaţieform%nd un con de gaze fie de&a lungul planelor de stratificaţie, canaliz%ndu&se prin zona de ţiţei

spre sondă su$ forma unei apofize .Viteza cu care se produc aceste fenomene depinde de mărimea "i !ariaţia permea$ilităţii rociimagazin.

on de "aze

Apofiză de "aze

b. Strate cu permeabilităţi diferite

În cazul unui complex producti! care cuprinde mai multe strate cu permea$ilităţi diferite,exploatate în acela"i timp, se poate înt%mpla ca prin expansiune, gazele să ajungă mult mai repede însondă prin stratele cu permea$ilitate mai mare, realiz%nd la sondă o raţie gaze – ţiţei mare cu multînainte ca stratele să fie drenate complet.

Avansarea "azelor la strate înclinate în funcţie de permeabilitate

c. Aflux mare de gaze.-flux mare de gaze într&o sondă de ţiţei poate a!ea loc c%nd între stratul de gaze cu presiune

mare "i cel de ţiţei cu presiune mică se realizează o comunicaţie datorită unei cimentări nereu"ite,ceea ce permite pătrunderea gazelor în stratul de ţiţei "i de aici în sondă.

Capitolul + 0


4/8

a. b.

omunicarea "azelor cu stratul de ţiţei

(rin inelul de ciment neetan" în cazul existenţei unei spărturi în coloană în dreptul stratului degaze cu presiune mare, gazele !or a!ea acces în gaura de sondă. 1rmărind producţia sondei lasuprafaţă se constată o cre"tere a raţiei gaze – ţiţei "i o scădere treptată a de$itului de ţiţei. -cestegaze pot conduce c)iar la întreruperea afluxului de ţiţei .

3. Cum se realizeaza izolarea conurilorde gaze si de apa?

. #locarea trecerii fluidelor de inundare prin desc$iderile din coloană-cest procedeu constă în realizarea unor $ariere instalate în gaura de sondă sau $ariere

realizate în stratul producti!.*e poate realiza o $arieră în gaura de sondă prin2

. %nstalarea unui dop solid în coloana de exploatare.

(entru a realiza un dop în coloană se procedează la o simplă operaţie de cimentare în talpă pentru înc)iderea apei de talpă sau a apei din zona inferioară a inter!alului perforat. opurile mai pot fi alcătuite din pietri" cu un capac de ciment sau material plastic.

%nstalarea unor pac$ere de izolare dă rezultatele $une în cazul com$aterii inundării, dacă în

coloană există condiţii de etan"are a pac)erelor la adînczmea dorită. arieră realizată în stratul producti!

#a acele formaţiuni în care între stratul producti! "i apa de talpă se află o intercalaţieimpermea$ilă, a"a numita $arieră naturală, nu se mai formează conuri de apă.-cest lucru a condus laideea realizării unor ecrane impermea$ile în mod artificial.

3cranele artificiale se realizează su$ contactul gaze – ţiţei sau deasupra contactului apă – ţiţei prin injecta rea unor su$stanţe cu caracter izolant cum ar fi2 ţiţei cu !%scozitate mare, ciment,saură"ini.

%zolarea conului de "aze prin in&ecţie de ţiţei v'scos . a. prin spaţiul inelar 4 b. prin ţevile de extracţie.

Capitolul + 5


5/8

*e recomandă ca înaintea injectării su$stanţei izolante să se efectueze o fisurare )idraulică,astfel înc%t fisura orizontală creată în jurul sondei !a de!ini loca"ul în care !a pătrunde su$stanţaizolatoare form%nd un ecran impermea$il.

(entru injectarea materialului de $locare în strat, la sondă se !a utiliza un pac)er, careetan"ează în coloană la o ad%ncime ce este funcţie de ad%ncimea la care dorim realizarea ecranuluiimpermea$il.

În este sc)ematizat procedeul de izolare a conului de gaze. 6njecţia ţiţeiului !%scos în stratse poate face prin spaţiul inelar prin perfo&raturile existente în coloană "i rămase li$ere după fixarea pac7erului sau prin perforaturi specialrealizate în acest scop. *e poate realiza injecţia materialului de $locare "i prin ţe!ile de extracţie,dacă utilizăm un dop de coloană "i un pac7er după cum se o$ser!ă în sc)ema de ec)ipare a sondei

(rocedeul formării unui $locaj la contactul apă – ţiţei poate fi urmărit sc)ematic *e fixează un pac)er la ni!elul contactului apă – ţiţei "i se pompează simultan în strat un agent de $locare prininteriorul ţe!ilor "i ţiţei prin spaţiul inelar în zona de ţiţei pentru a pre!eni înaintarea agentului de $locare în sus spre zona saturată cu ţiţei.

1n procedeu asemănător folose"te două soluţii care reacţionează c%nd !in în contact "iformează un $locaj al porilor în strat în zona în care se înt%lnesc.

rearea unui bloca&

la contactul apă ( ţiţei

Procedeul realizării unui bloca& selectiv.-cest procedeu se $azează pe injectarea în inter!alul producti! desc)is a unor su$stanţe care

au proprietatea de a sc)im$a caracteristica de umectare a pereţilor porilor aflaţi în zona inundatăastfel înc%t ace"tia să nu mai fie umectaţi de apă ci de către ţiţei. În acest scop se folosesc su$stanţetensioacti!e, care prin compoziţia lor determină sc)im$area caracteristicii de udare a rocii, făc%nd&oumezitoare faţă de ţiţei "i fa!orizează, de asemenea, di!izarea apei în particule mici.

4. Cimentarea liber a se aplica la sondele:

a. cu adancimi sub 1000 m,b. la care necesarul de lapte de ciment nu depaseste 500 litri;c. cand intervalul perforat este mare;d. la care stratul productiv este foarte permeabil.

Capitolul + +


6/8

5. Cimentarea la nivel se aplica la sondele:

a. la care stratul productiv este foarte permeabil;b. la adancimi sub 1000 m;c. la adancimi peste 1500 m.

6. Cimentarea cu oglind a x a se aplica la sondele la care:

a nu exist a dicult ati in legatur a cu realizarea circulatiei de uide;b. necesarul de lapte de ciment nu depaseste in general 500 litri;c. necesarul de lapte de ciment sa nu e mai mic de 1200 – 1500 litri.

7. Pentru a realiza un dop de ciment la talpa sondei f ar a a utilizaagregatede cimentare se aplica:a. cimentarea la nivel;

b. cimentarea liber a ;c. cimentarea cu oglinda x a.

9 .Care sunt cauzele tehnice care conduc la oprirea sondelordin productie?

efecţiunile se pot grupa după cauzele care le pro!oacă astfel2a8 9urtirea sau păpu"area coloanei de $urlane, su$ diferite forme "i lungimi este cauzată în

general de rezistenţa necorespunzătoare a $urlanelor cu o grosime prea mică, de neomogenitateamaterialului, alunecărilor de teren, presiuni exterioare mari.

În cazul în care s&a forat cu noroi cu filtraţie mare în marne care se umflă în contact cu apa dinnoroi, se pot realiza presiuni exterioare mari. -ccidente de acest fel se produc destul de des în

stratele din $aza ponţianului, unde uneori c)iar coloanele cele mai groase sunt turtite. $8 *curgeri din coloană prin spărturi cauzate de2 coroziune, frecări cu ţe!ile de extracţie , presiuni interioare mari, perforări gre"ite.

(erforarea cu gloanţe de diametru mare poate produce spărturi "i crăpături longitudinale, careslă$esc mult rezistenţa coloanei.

*pargerea coloanei se poate produce "i în urma scăpării unor prăjini, ţe!i de extracţie sau $urlane "i prin explodarea unei torpile în coloană în mod accidental.

c8 *mulgerea din filet a coloanei de $urlane se poate datora unei în"uru$ări sla$e la tu$are saua unei în"uru$ări gre"ite a coloanei la etan"area prin niplu de întregire, unui filet gre"it executat,unui strat alcătuit din roci neconsolidate care poate de!ia coloana p%nă la smulgerea ei, sau unor !ariaţii mari de temperatură.

d8 Înfundarea coloanei de exploatare se poate produce prin scăparea în aceasta a unor elementede ec)ipament cum ar fi ţe!i de extracţie, pompe de extracţie cu prăjini de pompare care în cădere pro!oacă smulgerea din filet a ţe!ilor de extracţie "i căderea lor împreună cu separatorul de gaze întalpa sondei. e asemenea pot fi scăpate linguri de lăcărit sau curăţit care se înţepenesc în coloanăsau se formează un g)em de s%rmă sau ca$lu în cazul ruperii acestora în gaura sondei. În timpullucrului la sondă pot fi scăpate "i diferite scule sau instrumente care răm%n înţepenite în coloană.

e8 Înfundarea spaţiului inelar dintre coloană "i ţe!ile de extracţie se poate produce prin $locarea cu parafină, săruri calcaroase, nisip sau prin scăparea de o$iecte mici.

Capitolul + :


7/8

10. Cum se realizeaza reparatzia coloanelor de exploatare turtite si papusate?acă turtirea coloanei nu este prea mare, repararea se face cu $irna sau cu !alţul cu role. irna este un instrument din oţel masi! a!%nd o formă de pară, cu c%te!a "anţuri longitudinale

pe suprafaţa sa, care permit circulaţia lic)idului. *e introduce în sondă cu prăjinile de foraj sau cuţe!ile de extracţie, împreună cu o geală, care are o cursă de 5; – irna cu secţiune eliptică lucrează prin tragere de jos în sus, mai ales în coloanele în care s&aizolat o !iitură de apă "i în care nu se poate lucra prin $ătaie pentru a nu strica cimentarea. atorităformei sale te"ite, $irna elicoidală poate fi introdusă su$ porţiunea turtită,apoi se rote"te încet "i printragere în sus !a îndrepta coloana.

=epararea coloanei cu $irna nu necesită un ec)ipament deose$it , pe c%nd repararea cu !alţulnecesită o masă rotati!ă, o prăjină pătrată "i prăjini de foraj rezistente.

Fi", #irna Fi".. alţ cu

role

"alţul este o piesă de formă cilindro – conică, ce prezintă o serie de role dispuse longitudinal"i ie"ite puţin din profilul corpului său. =%ndul inferior de role se află pe o porţiune conică a!%nddiametrul mai mic dec%t r%ndul superior. Valţul se introduce în sondă cu prăjinile de foraj "i serote"te în porţiunea turtită a coloanei prin intermediul mesei rotati!e cu o forţă de apăsare de /;5 – /;+ @, p%nă se constată că acesta nu mai lucrează. *e folosesc în mod succesi! !alţuri cu diametredin ce în ce mai mari p%nă se apropie de diametrul interior al coloanei.

11. Cum se realizeaza repararea coloanelor cu defectiuni sub forma de sparturi?

(rezenţa unei spărturi, crăpături în pereţii coloanei de exploatare pro!oacă mari neajunsuri pentru exploatarea sondei. (rin aceste desc)ideri accidentale se strecoară în sondă o serie de fluide

nedorite2 apă, gaze sau alte materiale din strat care împiedică funcţionarea normală a sondei.upă ce poziţia lor a fost determinată prin "a$lonări se trece la remedierea acestor defecţiuni prin umplerea cu ciment, material plastic sau un amestec ţiţei – ciment. Aaterialul de etan"are este plasat prin desc)iderea respecti!ă în exteriorul coloanei printr&un procedeu de presare la presiunemai mică dec%t presiunea maximă admisi$ilă impusă de rezistenţa coloanei.

*e face o pauză pentru a se realiza priza materialului de etan"are, apoi se curăţă surplusul dematerial din interiorul coloanei prin frezare "i se face pro$a de etan"eitate pentru a !erificaeficacitatea operaţiei de reparaţie.

Capitolul + B

Corpmasi!

anţuri

Cep


8/8

În cazul sondelor cu presiune mare, reparaţia se !a face prin instalarea în interiorul coloanei, îndreptul spărturii sau crăpăturii, a unui man"on metalic fixat "i etan"at în poziţia respecti!ă princimentare. C%nd defecţiunea se află la o ad%ncime relati! mică "i deci coloana nu este cimentată, se poaterecurge la tăierea coloanei de su$ spărtură cu un cuţit $urlan "i înlocuirea $urlanelor deteriorate. Înacest scop, $urlanul introdus în sondă se ec)ipează la capătul inferior cu un dispoziti! special de

etan"are de tip coruncă, astfel înc%t conectarea cu secţiunea coloanei aflată în sondă să ofere o.etan"eitate corespunzătoare

12. Frezarea por tiunii turtite dintr-o coloana se realizeaza cu:

a. o freza tip burlan;b. o freza tronconica cat mai apropiat a de diametrul coloanei;c. freze cu dinti laterali.

Capitolul +

Subiecte Baba (3)

Documents

Transcript of Subiecte Baba (3)