subiecte

7
4. Strategia Nationala de Ecoturism Definirea ecoturismului Ecoturismul reprezintă de fapt cea mai valoroasa formă de manifestare a turismului durabil. Această formă de turism are ca scop principal conservarea mediului şi pune accent pe educaţia turiştilor în ceea ce priveşte protejarea şi conservarea mediului. Ecoturismul este o formă de turism în care principalul obiectiv este observarea şi conştientizarea valorii naturii şi a tradiţiilor locale şi care trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să contribuie la conservarea şi protecţia naturii; b) să utilizeze resursele umane locale; c) să aibă caracter educativ, respect pentru natură - conştientizarea turiştilor şi acomunităţilor locale; d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural şi socio-cultural. Tendinte ale pietei ecoturismului Turismul a devenit unul dintre sectoarele socio- economice majore. El a înregistrat o expansiune constantă de-a lungul timpului, cu o rată de creştere de circa 5-10% în ultima jumătate de secol. Turismul nu reprezintă numai o creştere a numărului de turişti, el a arătat că se transformă într-o activitate diversă şi complexă. Cu toate

description

subiecte

Transcript of subiecte

4

4. Strategia Nationala de Ecoturism

Definirea ecoturismului

Ecoturismul reprezint de fapt cea mai valoroasa form de manifestare a turismului durabil. Aceast form de turism are ca scop principal conservarea mediului i pune accent pe educaia turitilor n ceea ce privete protejarea i conservarea mediului.

Ecoturismul este o form de turism n care principalul obiectiv este observarea i contientizarea valorii naturii i a tradiiilor locale i care trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

a) s contribuie la conservarea i protecia naturii;

b) s utilizeze resursele umane locale;

c) s aib caracter educativ, respect pentru natur -contientizarea turitilor i acomunitilor locale;

d) s aib impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural i socio-cultural.

Tendinte ale pietei ecoturismului

Turismul a devenit unul dintre sectoarele socio-economice majore. El a nregistrat o expansiune constant de-a lungul timpului, cu o rat de cretere de circa 5-10% n ultima jumtate de secol. Turismul nu reprezint numai o cretere a numrului de turiti, el a artat c se transform ntr-o activitate divers i complex. Cu toate c turismul de mas rmne forma predominant, alte tipuri de activiti legate de cultur, mediu, educaie, sntate etc. au ieit la iveal. Acestea reflect preferinele pentru calitatea mediului i o form de recreere mult mai energic i participativ. Schiul, drumeia, ciclismul, canoeingul etc. au devenit activiti mult mai plcute dect oricnd, satisfcnd nevoia de a fi aproape de natur, fcnd micare, explornd i nvnd.

Societatea Internaional de Ecoturism (TIES) a identificat principalele tendine ale acestei forme de turism la nivel internaional:

(ncepnd din 1990, ecoturismul s-a dezvoltat cu 20-34% anual;

(n 2004 ecoturismul s-a dezvoltat la nivel global de 3 ori mai mult dect industria global a turismului;

(piaa internaional a turismului bazat penatur se dezvolt n prezent cu 10-12% anual;

(piaa turismului clasic n cadrul staiunilor turistice s-a maturizat, iar creterea sa va rmne constant. Spre deosebire de aceasta, turismul bazat pe experiene -ecoturism, turism n natur, turism cultural se afl printre sectoarele care se pot dezvolta foarte repede n urmtoarele dou decenii;

(cea mai mare parte a expansiunii turismului se desfoar n interiorul i n apropierea ariilor naturale;

(turismul durabil ar putea s se dezvolte, ajungnd la 25% din piaa global a turismului n urmtorii 6 ani

Infrasctructura turistica si tehnica din apropierea ariilor nat. Protejate

Structurile turistice de cazare reprezint componenta cea mai important a bazei tehnico-materiale specifice, ntruct rspunde uneia dintre necesitile fundamentale ale turistului, i anume odihna, nnoptarea. Dimensiunile i distribuia spaial a mijloacelor de cazare, determin caracteristicile tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico-materiale a turismului i, implicit, amploarea fluxurilor turistice.n decursul timpuluiau fost contruite diverse tipuri de uniti de cazare, att n interiorul ariilor, dar i la marginea sau n apropierea acestora.

Numrul i tipul de uniti de cazare din ariile protejate variaz considerabil. Chiar dac anumite arii protejate nu dispun de un numr suficient de uniti de cazare (de exemplu Parcul Naional Munii Mcinului, Parcul Natural Balta Mic a Brilei, Parcul Natural Grditea Muncelului Cioclovina, Parcul Natural Comana), totui n majoritatea cazurilor acest lucru este compensat de unitile de cazare situate n imediata vecintate a ariilor protejate (de exempluParcul Naional Munii Rodnei, Parcul Naional Ceahlu, Parcul Natural Bucegi, Parcul Naional Cozia, Parcul Naional Piatra Craiului). RNP Romsilva consider c nu sunt probleme legate de capacitatea de primire a vizitatorilor parcurile aflate n administrarea sa i c exist locuri suficiente pentru creterea controlat fr a pune n pericol mediul.

Pentru parcurile situate n zona montan o importan aparte o au refugiile turistice i locurile de campare amenajate, structuri deficitare n majoritatea acestor areale. Amenajarea de locuri de campare a devenit o prioritate n cadrul majoritii parcurilor, deoarece aceast form de cazare este adaptat unui numr destul de mare turiti romni, iar lipsa unor astfel de spaii organizate poate fi duntoare pentru mediul nconjurtor.

O alt form de cazare de mare importan pentru zonele naturale,

ce ar putea fi integrat n cadrul programelor ecoturistice o reprezint

cabanele de vntoare (223 la nivel naional). RNP a dezvoltat aceast reea de cabane pentru susinerea turismului de vntoare. Dintre acestea unele cabane au un nivel de confort surprinztor de ridicat, fiind utilizate pentru vizitele de protocol i constituie un important potenial pentru dezvoltarea ecoturismului.

Un rol deosebit n cadrul infrastructurii turistice a parcurilor naionale i naturale l au centrele de vizitare i punctele de informare.

Infrastructura de vizitare i informare are un rol important n promovarea obiectivelor de management ale ariei naturale protejate i pentru contientizarea de ctre publicul larg a msurilor de conservare a speciilor/habitatelor naturale n contextul gestionrii durabile a resurselor naturale. n general, o cldire care are rolul de centru de vizitare cuprinde spaii expoziionale, punct de informare turistic, sala de conferine, birourile administraiei parcului i spaii de cazare.

Programe ecoturistice

Principalele zone n care se concentreaz programele de ecoturism din Romnia sunt:

1-Rezervaia Biosferei Delta Dunrii i Dobrogea (observarea psrilor, plimbri cu barca);

2-Parcul Naional Piatra Craiului i mprejurimi le acestuia (programe bazate n special pe observarea carnivorelor mari(lup, urs, rs), dar i a unor specii de plante specifice, turism ecvestru, cicloturism, drumeii montane etc.);

3-Parcul Natural Munii Apuseni (speoturism, drumeii tematice, programe culturale, schi de tur, turism ecvestru, cicloturism etc.);

4-alte arii naturale protejate, unele cu statut de parc naional sau natural: Parcul Naional Retezat Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului, Parcul Naional Munii Mcinului, Parcul Naional Munii Rodnei, Parcul Naional Climani, Parcul Natural Lunca Mureului, Parcul Natural Vntori Neam, cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeie tematic, schi de tur, observarea florei i faunei, programe culturale, expediii cu canoe etc.;

5-Transilvania zona Trnava Mare (descoperirea culturii sseti i secuieti,clrie, drumeii tematice etc.)

6-Maramure (programe de descoperire a naturii, clrie, cicloturism, descoperirea ocupaiilor i a arhitecturii tradiionale etc.);

7-Bucovina (programele de observare a naturii sau drumeiile tematice sunt combinate cu turismul cultural i cu turismul monahal)

Principiile ecoturismului:

1. Ecoturismul se desfoar n cadrul naturii i se bazeaz pe experiena direct i personal a turitilor n natur.

2. Ecoturismul contribuie la o mai bun nelegere, apreciere i bucurie de a descoperi i ocroti natura i cultura local tradiional, att pentru vizitatori ct i pentru comunitatea local.

3. Ecoturismul ofera cele mai bune practici de turism i planificare din punct de vedere al conservrii naturii i dezvoltrii durabile. Produsul ecoturistic se desfoar i este condus astfel nct s protejeze i s pun n valoare mediul natural i cultural n care se desfoar.

4. Ecoturismul contribuie n mod pozitiv la protejarea ariilor naturale. Ecoturismul ofer modaliti practice pentru bunul management i protecia ariilor naturale (spre exemplu oferirea ajutorului financiar n aciunile de reabilitare a ariilor naturale, strngerea deeurilor lsate de turiti sau contribuii ndreptate ctre organizaiile de conservare).

5. Ecoturismul ofer contribuii durabile privind dezvoltarea comunitilor locale. Beneficiile locale pot proveni din folosirea ghizilor locali, cumprarea de bunuri i servicii locale i folosirea facilitilor locale.

6. Ecoturismul trebuie s asigure o reducere a impactului negativ asupra comunitii locale vizitate i s contribuie la conservarea culturii i tradiiilor locale. Activitile de ecoturism ofer n acelai timp contribuii constructive pe termen lung acestor comuniti.

7. Ecoturismul trebuie s rspund ateptrilor turitilor. Potenialii eco-turiti au un nivel nalt de educaie i de ateptri, aadar gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este esenial.

8. Marketingul pentru ecoturism ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc la creterea respectului pentru mediul natural i cultural al zonelor vizitate i a gradului de satisfacere al turitilor.