subbiecte examen

8/16/2019 subbiecte examen

1/13

Intrebari si raspunsuri –examen Traistaru

1. Ce cuprinde protetica dentara?

Protetica dentara inseamna refacerea dintilor prin lucrari fixe: fatete, coroane si punti

dentare, precum si prin lucrari mobile sau mobilizabile: proteze totale sau partiale, protezescheletate cu sisteme speciale, proteze pe implanturi.

2. Ce caracteristici trebuie sa aiba aliajele folosite in metoda metalo- ceramica?

Cuspizii sau marginile incizale trebuie să fie sprijinite corespunzător de scheletul metalic,astfel nc!t grosimea stratului ceramic să nu depă"ească # mm.

$riile de contact interproximale ale din%ilor anteriori "i ariile meziale ale din%ilor posteriori sunt restaurate din ceramică din moti&e estetice.

' suprafa%ă ocluzală metalică necesită o "lefuire a dintelui de () (,* mm, n timp ce osuprafa%ă ceramică necesită un spa%iu de minim #mm.

3. Cum se realizeaza legatura intre portelan si metal?Sistemele metalo-ceramice: masele ceramic destinate arderii pe aliaje metalice se

prepara sub forma de pasta si de aplica in straturi succesivepe scheletul metallic condensandu-

se prin ardere in vid.

ETAPA initiala: de “uscare la gura cuptorului” lichidul din pasta se evapora iar

substantele organice liantii si colorantii! ard fara re"iduri reali"and diminuarea spatiului intre particule cu apro#imativ $%&.

ETAPA de ardere la '((-')(*: are loc fenomenul de sinteri"are topirea superficial a

particulelor si unirea lor intr-o masa compacta!+,A/A/EA: scopul acestei operatiuni este de a crea0 peste straturile de ceramic

depuse0 a unui strat vitros0 foarte subtire0 care sa bloche"e absorbtia fluidelor din mediul bucal.

Tehnici aditive:- +epunere de straturi successi&e tehnica stratificarii-- Turnare- Infiltrare si sintetizare- Injectare presare- la temperature scazuta sau inaltaTehnici substractive:- trunjirefrezare-/- 0lectroziuneSisteme integral ceramic:

(. Tehnica arderii prin infiltrare si sintetizare#. Tehnica injectarii presarii-

1. Tehnica de frezare computerizata C$+2C$3$P4IC$TII P5$CTIC0 $40 P'5T04$6747I +06T$5

• /estaurari coronare tip inla12onla1

• 3atele de acoperire ceramic

• *oroane de acoperire integral ceramic

• *oroane de acoperire metalo- ceramic

• Prote"e mobili"abile scheletate

1


2/13

• Protetica pe implanturi

• +arnituri de dinti pentru prote"ele mobile

Coroanele pot fi din:A. metalB. portelan pe metal

C. doar din portelanA. Cele din metal se folosesc in special pentru zonele laterale, putin &izibile

intrucat au o culoare inchisa ce contrasteaza cu culoarea alba a dintilor, a&antajele lor constand in pretul mai redus si o rezistenta mare la presiune, precum si o slefuire mailimitata.

B. Cele din portelan pe metal sunt cele mai folosite la ora actuala, redand atataspectul natural al dintelui cat si duritatea acestuia. Pot fi folosite atat pe dinti slefuiti, in punti dentare ce reconstituie integritatea arcadelor in caz de lipsa a unuia sau mai multidinti, cat si pe implante.

C. Coroanele din portelan simplu de folosesc in special in zona frontala datoritaaspectului fizionomic superior celor # categorii amintite anterior, dar au o rezistenta mai

mica la spargere si de aceea se folosesc in specialin zona frontala pentru a reface coroanaunui dinte, sau in punti mici de maxim 1 dinti.$ceste coroane sunt realizate din metal in interior care poate fi din otel

inoxidabil sau aur-. 3iezul metalic este acoperit de straturi succesi&e de portelan. $cestmiez metalic ofera o rezistenta mecanica foarte buna, care nu poate fi comparata cu cea aaltor materiale. Ca rezultat al tratamentului termic utilizat pentru a solidificaportelan, se creeaza o legatura chimica ntre metal si portelan. !ortelanul este stabilin timp, aceasta nu isi schimba culoarea sau da reactii chimice. 0xista, desigur,anumite deza&antaje, atunci cand presiunea pe dinte este extrema, dar poate fi remediatade medicul dentist in #8)18 de minute. Pentru dintii frontali, este preferabil sa sefoloseasca portelan cu coroane din zirconiu care arata exact ca dintii naturali.

". #etode de obtinere a componentei metalice a protezelor dentare$

• *entrifugarea aliajului topit-evaporarea cerii fara re"iduri4

• Titan- endodontie0 implantologie-prefabricate4

• Aliaje pe ba"a de fier-forjare endodontie4

• Aliaje Au0 Pd0 5i0 *o- metoda de turnare in tiparul de ceara4

• 6odel de cera- inglobat in material refractor silicate 7 ghips!4

3etode de realizare a componentei metalice: topirea si turnarea , ambutisarea,gal&anizarea, sinterizarea, frezarea computerizata, prelucrarea prin electroeroziune,lipirea si sudarea.

%. #etode de obtinere a substructurii ceramic in cazul lucrarilor total&integral' ceramic.

• Solutie apoasa de pasta de ceramica4

• Ardere-sinteti"are4

• Suporturi refractare4

• Amprenta acoperita cu folie de platina deretentivi"are-spacer4

• Surplus de apa- eliminare prin vibrare si sugativare4

2


3/13

Coroanele integral ceramice ofera cea mai buna fizionomie. $cestea sunt realizate dinceramica de inalta calitate si sunt aproape imposibil de deosebit de un dinte natural. 6oile tehnicide cimentare adezi&a ofera o calitate si rezistenta deosebita legaturii dintre coroana si dinte. 6ea&and suport metalic, coroanele din ceramica confera o estetica superioara si se pre&inee&entuala reactie alergica a pacientului la metal. Pentru refacerea dintilor posteriori care nu sunt

distrusi in totalitate, se poate apela la utilizarea unei incrustatii din ceramica, care se plaseaza ininteriorul unei ca&itati, refacand conturul dintelui. i aceasta procedura se &a realiza fara suportmetalic.

,ucrarile integral ceramice

unt lucrari dentare confectionate in intregime din ceramica fara schelet metalic sau de "irconiu. e folosesc in zonele anterioare ale ca&itatii bucale incisi&i in specialin cazurile incare pretentiile estetice sunt foarte ridicate.

6ea&and schelet de sustinere, sunt mai putin rezistente / de aceea nu se recomanda in

zonele din spate pe molari- unde fortele masticatorii sunt mult mai mari. $u aparut instomatologie inaintea coroanelor din zirconiu.

4ucrarile integral ceramice:

• sunt cele mai estetice lucrari, fiind realizate integral din ceramica.

• nu au rezistenta celor cu schelet metalic sau de zirconiu si, din acest moti&, se pot folosidoar in anumite situatii clinice.

•

nu este indicat sa se realizeze punti integral ceramice care depasesc # sau 1 elemente.

Coroanele total ceramice necesita metode comple(e de e(ecutie, folosesc tipuri

speciale de ceramica si, din aceste moti&e, au un cost destul de ridicat.

). Cand sunt indicate protezele totale

Protezele se mpart n două mari clase: proteze totale care presupun pierderea tuturor din ilor de pe arcadă- i proteze par iale nlocuiesc doar o parte din din ii de pe arcadă-.ț ș ț ț

*. Ce sunt protezele ma(ilo-faciale?

pre deosebire de protetica dentară, protetica ma(ilo-facial+ implică restaurarea i2sauș

nlocuirea structurilor sistemului stomatognat i cranio)facial cu proteze ce ajută la restabilireașfunc iilor specific.țbiectiul protezarii cranio)maxilo)faciale este corectarea anomaliilor si refacerea

functionalitatii teritoriului prin mijloace artificiale.Proteza maxilo)faciala poate fi proizorie, ca faza intermediara, premergatoare restaurariichirurgicale sau definitia, in cazurile le care nu se poate practica o restaurare chirurgicala.

• dispoziti&ul poate fi conceput si realizat separat sau concomitent cu actul chirurgical pecare il completeaza

3

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_stomatognathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_stomatognathttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_stomatognat


4/13

• tratamentul ortopedic si chirurgical in unele metode osteosinteza cu fir de sarma sau cu placi- al fracturilor oaselor maxilare necesita dispoziti&e protetice de contentie afragmentelor in pozitie redusa – dispoziti&e pro&izorii

• substituirea pierderilor importante de substanta de la ni&elul masi&ului facial in urma

rezectiilor largi, mutilante pentru tumori maligne, necesita restaurari protetice definiti&e.

. #aterialele utilizate in confectionarea protezelor mobilizabile.

• materialelor asemanatoare cu n9lonul• material acr9lic/

/. Ce inseamna sprijinul unei proteze

prijinul protezei este un principiu ce se refera la suportul oferit de catre mucoasa orala,astfel incat proteza sa nu se miste in plan &ertical, adica sa nu exercite presiune pe arcada. Pentruarcada inferioara suportul este oferit de gingie, iar pentru arcada superioara de catre palatul dur impreuna cu gingia.

10. Ce inseamna mentinerea unei proteze?

3entinerea si stabilitatea protezei totale pe campul protetic sunt obtinute cu ajutorul unor factori. +eoarece o parte dintre acestia sunt capabili sa asigure mentinerea la majoritatea protezelor, sunt cunoscuti sub numele de factori obisnuiti de mentinere si stabilitate;. 4a o alta parte din factori se recurge pentru mentinere foarte rar in prezent aproape exclusi-, si de aceeaau fost numiti factori exceptionali de menitnere si stabilitate;.


5/13

0tanseizarea marginilor la maxilar este asigurata de mucoasa neutra, dar si de mucoasamobila a obrajilor si buzelor, iar la ni&elul boltii palatine de mucoasa neutra din zona de trecerede la palatul dur la palatul moale.

0tanseizarea marginilor la mandibula este realizata de mucoasa neutra de la ni&elul

fundurilor de sac &estibular si lingual si de mucoasa mobila de pe obraji, buze si planseu bucal.4a etanseizarea marginilor din zona posterioara participa si mucoasa de pe (21 anterioara atuberculului piriform.

2' Adeziunea

0ste reprezentata de forta de atractie intermoleculara ce se manifesta la ni&elul a douasuprafete puse in contact, intre care exista o pelicula de lichid.


6/13

0ste un act reflex care se produce in relatia centrica. Protezele sunt impinse pesuprafetele campurilor protetice datorita contactului ocluzal dintre cele doua arcade dentareartificiale. Conincidenta dintre pozitia de intercuspidare maxima si relatia centrica, constituie unelement principal ca protezele sa fie asezate de fiecarea data intr)o singura pozitie.

11. Ce sunt dintii stapli a unei punti dentare &proteza fi(a'?

+in ii st!lpi ancorează pun ile dentare ferm de maxilar.ț ț Partile unei punti dentare

• 4lementele de agregare : sunt coroane dentare cu ajutorul carora puntea se sprijina pedintii stalpi. ' punte dentara trebuie sa aiba minim # elemente de agregare. In functie deintinderea puntii, numarul lor poate &aria.

• Corpul puntii : este partea care inlocuieste dintii absenti. 0ste pozitionata de obicei intreelementele de agregare, desi exista cazuri in care se situeaza in afara lor punti inextensie -. ' punte poate a&ea mai multe corpuri in functie de numarul breselor pe care lerestaureaza.

Corpul de punte si elementele de agregare nu sunt lipite ulterior confectionarii. 0lesunt turnate impreuna pentru a asigura structurii o rezistenta superioara.

+intii pe care se sprijina puntea dentara prin elementele de agregare se numesc dintiistalpi ai puntii.

Prin con&entie, o lucrare dentara care contine mai multe coroane dentare unite intre eledar nu are corp de punte nu exista dinti lipsa - este considerata tot punte dentara.

Intensitatea fortelor masticatorii transmise fiecarui dinte stalp depinde de intinderea puntii si decalitatea dintilor stalpi.

12. #ecanismele uzurii dentare 6ecanisme frictionale- sunt dependente de proprietatilor fi"ice ale structurilor dure

dentare.Se vorbeste despre smalt si dentina frecarea4 mecanisme de stress mecanic!- solicitarile

para#iale creea"a o "ona de tensiune si o "ona de compresiune la nivel coronar! 6ecanismele u"urii dentare sunt urmatoarele:>$brazia uzura produsa prin frecarea dintilor cu interpunerea unui corp strain->$tritia uzura produsa prin frecarea dintilor fara interpuenerea unui corp strain->$bfractia uzura mecanica localizata la coletul dentar->0roziuna uzura chimica a suprafetelor dentare

6

http://www.infodentis.com/coroana-dentara/definitie-rol-avantaje.phphttp://www.infodentis.com/coroana-dentara/definitie-rol-avantaje.phphttp://www.infodentis.com/punte-dentara/caracteristici.php#corp-in-extensiehttp://www.infodentis.com/punte-dentara/caracteristici.php#corp-in-extensiehttp://www.infodentis.com/punte-dentara/caracteristici.php#corp-in-extensiehttp://www.infodentis.com/coroana-dentara/definitie-rol-avantaje.phphttp://www.infodentis.com/punte-dentara/caracteristici.php#corp-in-extensiehttp://www.infodentis.com/punte-dentara/caracteristici.php#corp-in-extensie


7/13

13. Cauzele uzurii dentare

"ura dentara: pierderea de substanta dura dentara de origine necarioasa sinetraumatica.

Este un process care apare ori de cate ori o suprafata este e#pusa altei suprafete sau

undei substante chimice active si care poate conduce la o indepartare progresiva de material dela nivelul suprafetei prin actiune mecanica sis au electro chimica.

Etiopatogenie

- 3recarea4

- *oro"iunea4 ero"iunea!

- Stressul

- *ombinatii intre cele de mai sus4

8nfluentata de factori endogeni si e#ogeni.

7zura fiziologica a dintilor atinge apogeul la &arstnic: proces dinamic, lent progresi&,care produce pierderea de substanta dentara datorita exercitarii functiilor $+3.

- 6u este &izibila in timp real: este detectabila prin fatetele de uzura corespondente ale

dintilor antagonisti ?ale@a, #88(-- uzura mecanica este consecinta disiparii energiei cinetice dintre # suprafete in miscare- una dintre cele mai frec&ente cauze este alimenta ia bogata in substante acide. In prezent,ț

riscul de aparitie a eroziunii acide este mai mare decat oricand.

1". alia si uzura dentara- rolul tribologic al saliei

Saliva- cel mai important element al biochimiei orale si in tribologia orala- Toate suprafetele e#puse mediului oral sunt acoleprite de “pelicula dobandita ”9 strat

de protein salivare absorbite la suprafata structurilor orale ((-%(nm!- Acest strat incepe sa se forme"e la cateva secunde dupa e#punerea unei supraf solide in

mediul oral.

3unctii tribologice salivare:. /olul lubrifiant:- /educe u"ura dentara prin fercare4

- /educere le"area partilor moi prin frecare4

- Permite2 usurea"a: deglutitia0 masticatia0 fonatia0 mimica4

;. Agent de incal"ire2 racier4 Inter&ine n degluti%ie "i respira%ie> Inter&ine n actul &orbirii> Ini%iază digestia polizaharidelor "i a lipidelor prin ac%iunea amilazei sali&are, respecti&lipazei linguale> Andepărtează bacterii, substan%e produse de acestea "i nutrien%ii lor

7


8/13

1%. Cum se poate asigura mentinerea protezelor ma(ilo-faciale?

Obturatoare chirurgicale imediate

unt indicate la pacientii dentati la care se practica rezectie totala sau partiala de maxilar si la care dintii restanti se pot folosi pentru ancorarea piesei protetice. $ceste obturatoare se

aplica imediat postoperator.Prezinta urmatoarele a&antaje:) mentin pansamentul iodoformat,) faciliteaza &indecarea dupa aplicarea grefei libere de piele,) reduce contaminarea plagii pe perioada &indecarii,) fa&orizeaza fonatia optima prin inchiderea defectului,) reda posibilitatea deglutitiei,) reduce impactul psihologic la primul contact cu proteza,) reduce perioada de spitalizare.3entinerea obturatorului imediat se face pe o perioada de B)(8 zile postoperator sau mai

putin deoarece de&ine mobil si traumatizant. 'bturatorul se poate adapta la &echea proteza la

pacientii edentati si protezati. e realizeaza pe modelul preoperator pe care se proiecteazalimitele rezectiei.$plicarea lui se face intraoprator, dupa finalizarea inter&entiei inainte de sutura in cazul

abordului printr)o incizie eber)


9/13

1). 5actori endogeni ai uzurii dentare.

3actori:

! Alimente0 bauturi acide: soft drin?s0 iaurt0 lamaie0 vin4;! 3actori medicali: reflu# gastresofagian0 anore#ie0 bulimie0 vomismente0 astm0

deshidratare0 medicamente acide4

=. Traditi0 credinta0 moda4%. Anomalii dentare de structura0 po"itie0 forma4

>. 8nterventii terapeutice4$. Profesiuni ce e#pun la tensiuni psihoemationale prelungite0 frecvente: soferi profesionisti0 aviator4

). 6uncitori din industria cimentului4

3actori e#ogeni :

a- dieta : acizi citric, acetic,carbonic- b- abilitati profesionale mediul cu concentratie mare de acizi-c-poluare

9


10/13

1. #ateriale ceramic utilizate in protetica dentara- categorii

*eramice dentare:

- 6ulte proprietati “po"itive”4

- BA/ sunt abra"ive0 casante4

-Se cauta ceramic mai putin abra"ive4

- Pre"enta defectelor interne de suprafata- cresc u"ura4

- 6achiajul e#tern de face cu produse continand o#i"i metalici abra"ivi- de preferat

caracteri"rea interna a ceramicii4

- /iscul tratamnetului cu @3 in vederea cimentarii repararii4

- Efectul produselor cu 3 asupra ceramicii4

Clasele de ceramice:

. Crrium stabili"ed "irconia ceramic4;. ,ithium disilieate glass ceramic4


11/13

$liajele dentare cu bază de aur, a&!nd minimum B*D metale nobile $u, Pt, Pd-, au fostmpăr%ite n patru tipuri care acoperă toată gama restaurărilor dentare:

•aliaje de tip 8 moi! – se folosesc pentru ncrusta%ii care sunt supuse la presiuni mici/ suntaliaje cu duritate mică E8)B* FG-, se deformează u"or la solicitări mecanice reduse, au oductilitate acceptabilă pentru a fi prelucrate/

•aliaje de tip 88 mediu - dure! – se folosesc pentru toate tipurile de ncrusta%ii turnate, pentrurestaurări dentare/ sunt mai dure fa%ă de aliajele de tip I B8)(88 FG-, sunt aliaje cu fluiditateridicată Hcurg bine;- "i au puncte de fuzibilitate relati& coborate. Prelucrabilitatea manualăeste mai mică datorită durită%ii mai mari "i limitei de propor%ionalitate/•aliaje de tip 888 dure! – se utilizează pentru pun%i, coroane, reconstituiri turnate a din%ilor/durită%ile Grinell ale acestor aliaje au &alori cuprinse ntre 8)(E8 FG/ pot fi tratate termic pentru ameliorarea proprietă%ilor mecanice: duritatea se măre"te cu (8)#8 FG, iar alungirea poate scădea cu *)(*D n func%ie de compozi%ia aliajului/•aliaje de tip 8D e#tradure! – se utilizează pentru proteze par%ial mobile, culise, coroane/ nurma tratamentului termic i"i modifică &alorile durită%ii ajung!nd la (18 FG &ariantanmuiată- "i pot ajunge p!nă la ##*)#*8 FG &arianta durificată-/ alungirea se reduce de la

#8D la ED dupa tratamentul termic/ la aceste aliaje, sensibile la tratamente termice, are loccre"terea semnificati&ă a rezisten%ei la rupere "i a limitei de propor%ionalitate.

Principlele aliaje nobile utilizate n stomatologie Aliajele Au-Pt-Pd sunt aliaje cu con%inut ridicat de metale nobile cca. JD-/ au o utilizare

limitată datorită apari%iei aliajelor nobile alternati&e $u)Pd- "i au pre% de cost mare. $u n compozi%ie:$u BJ,*)JB,*D-, Pt E,*)((D-, Pd (,1)JD-/ se adaugă ca elemente de echilibrare "i formatoare deoxizi: $g, n, In.

Caracteristici: 6u con%in cupru, care ar genera un strat gros de oxizi diminu!nd adeziunea ceramicii/ unt aliaje cu o excelentă biocompatibilitate n mediul bucal/ e ob%in lucrări dentare de mare precizie "i pot fi prelucrate "i lustruite cu usurin%a/ =aloarea modulului de elasticitate este mică/ +atorită densită%ii mari se ob%in proteze cu masă mare, inconfortabile "i scumpe.

Aliajele Au-Pd-Ag au fost primele aliaje elaborate ca o alternati&ă la aliajele cu con%inutcrescut de metal nobil $uKPtKPd-. $ceste aliaje au n compozi%ie: $u 1)*ED-, Pd #L,*)E*D-, $gJ,*)(JD- "i microprocente de metale oxido)formatoare: n #,1)1D-, In ()E,LD-. Prin introducerean compozi%ie a $g (8)(*D- "i a Pd #8)18D- s)au ameliorat proprietă%ile mecanice: duritatea,rezisten%a la ndoire, modulul de elasticitate.

Caracteristici: 5ezisten%a la coroziune n mediul bucal este bună/ e toarnă "i se prelucrează asemănător aliajelor $u)Pt)Pd/

Prezen%a $g n compozi%ie, prin oxizii forma%i, poate modifica culoarea masei ceramice/ Pre%ul de cost este inferior aliajelor $u)Pt)Pd/ +in aceste aliaje se ob%in cape rigide, nedeformabile, fără modificări &olumetrice/ $ceste aliaje au fost nlocuite de grupa de aliaje $u)Pd.

Aliajele Au-Pd se consideră ca fiind o alternati&ă ideală pentru aliajele $u)Pt)Pd "i $u)Pd)$g, pentru că elimină două deza&antaje importante: modificările de culoare datorită $g- "i coeficientulmare de dilatare termică. Compozi%ia aliajelor $u)Pd: $u *(,*)*1,#D-, Pd 1*)E8D-, iar ca elementede echilibrare: In L,*)JD-, Ma #)J,*D-.

11


12/13

Caracteristici: $u proprietă%i mecanice duritate, modul de elasticitate- superioare aliajelor $u)Pt)Pd/ e ob%in lucrări dentare exacte, rigide nedeformabile n grosimi mici/ 5ezisten%a la mătuire "i la coroziune sunt excelente/


13/13

$malgamul con&entional: $g L*)B8D-, n #*)18D-, Cu 8)LD-, Nn 8)#D-/ $malgamul cu con%inut crescut de Cu: $g LD, poate fi crescut p!nă la E8D-, n

BD-, Cu (1D, poate fi crescut p!nă la #8D-, Nn (D-/ $malgamele moderne: $g L*)B8D-, n (B)18D-, microprocente de Pb, b, Cd, In.

Pentru a plomba o ca&itate dentară, se amestecă mercurul cu aliajul solid, iar materialul

rezultat este u"or deformabil "i u"or de introdus n ca&itatea dentară deja pregătită. $liajul solid estecompus din minim L*D $g, maxim #D n, LD Cu, #D Nn, "i 1D Fg.5eac%ia care are loc n timpul fixării amalgamului priza amalgamului- este următoarea:

#( γ γ γ γ ++→+ @g

n care:

fazaγ

este $g1n/

fazaγ

( este $g#Fg1/

fazaγ

# este nBFg.

$malgamele dentare tipice con%in ntre E*D "i **DFg, ntre 1*D "i E*D$g, aproximati&(*Dn. 5ezisten%a mecanică cre"te n timpul procesului de fixare, amalgamul ating!nd un sfert din&aloarea finală a rezisten%ei după ( oră, &aloarea finală maximă fiind atinsă după o zi.

13

subbiecte examen

Documents

Transcript of subbiecte examen