Studiuprivindimpactulplăţilor electronice în economie · Agenda 2 • Situaţia actuală privind...

Studiu privind impactul plăţilorelectronice în economie

www.pwc.com

Decembrie 2014

Agenda

2

• Situaţia actuală privind plăţile electronice în România şi alte state membre din Uniunea Europeană şi impactul asupra economiei gri

• Măsuri implementate de alte state pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri

• Măsuri recomandate pentru încurajarea plăţilor electronice şi reducerea economiei gri în România

Numerarul în circulaţie reprezintă peste 60% din PIB-ul României, pondere care este de şase ori mai mare decât media zonei Euro

3

Ponderea numerarului în circulaţie în PIB(2009 - 2013, %)

Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României

CAGR +2,1%

2013

63,0%

2012

65,0%

2011

60,0%

2010

59,0%

2009

58,0% Ø 61%

10,2%

CAGR +2,5%

20132012

9,9%

2011

9,7%

2010

9,4%

2009

9,3%

România Zona Euro

• În ultimii 5 ani, în România, ponderea numerarului în circulaţie a fost de peste 60% ca procent din PIB ceea ce reprezintă un nivel de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona Euro

• Ponderea ridicată a numerarului în circulaţie raportat la PIB este o indicaţie a numărului semnificativ de tranzacţii în numerardin economia românească în detrimentul tranzacţiilor electronice

Notă: Zona Euro : Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania

Pondereanumerarului îneconomia din

România este de 6ori mai mare decâtmedia zonei Euro

65,9

64,5

Slovenia65,3

Ø 79

România 4,3Grecia 7,3Bulgaria 13,3Italia 19,1Malta 21,4Cipru 31,0Ungaria 35,9Lituania 40,7Croaţia 42,3Portugalia 44,1Polonia 46,4Irlanda 54,2Republica Cehă

187,4Austria

Olanda 180,8Germania

Slovacia 68,0Spania 69,7Danemarca 74,3

208,1

82,6Franţa 93,2UK 110,2Belgia 117,4

Estonia

118,6Luxemburg 135,7

Ø 48

Finlanda 223,8

Letonia

Suedia

Mai mult, din punct de vedere al numărului de tranzacţii electronice şi cu cardul, România este de 10 până la 18 de ori sub media UE

4

Număr de tranzacţii electronice (exclude tranzacţii cu carduri) per capita în UE(2013, număr tranzacţii per capita)

Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a RomânieiNotă: categoria tranzacţii electronice include plăţile prin aplicaţii de tipul internet-banking, home-banking, mobile-banking, tranzacţii electronice făcute de la ATM

Spania 54,4Slovenia 64,1

Ungaria 31,5Republica Cehă 36,6Polonia 37,6Slovacia 40,0Malta 40,5Germania 44,7Cipru 47,4

Estonia 169,1Olanda 169,8UK 181,1Finlanda 224,8

Austria 65,8Letonia 75,3Irlanda 94,8Portugalia 116,2Belgia 120,0Franţa 136,3Luxemburg 163,9

Ø 91

47,6

6,2Grecia 6,9România 9,4Italia 29,7

Bulgaria

243,1Suedia 249,8

Ø 52

CroaţiaLituania 52,4

Danemarca

• În România, o persoană face în medie 4,3 plăţi electronice anual, de aproximativ 18 ori mai puţin decât media UE şi de 50 de ori mai puţin decât ţările din topul clasamentului. Această valoare plasează România pe ultima poziţie a clasamentului ţărilor UE

• În România, o persoană face în medie 9,4 plăţi cu cardul anual, de aproximativ 10 ori mai puţin decât media UE şi de 25 de ori mai puţin decât ţările din topul clasamentului. Această valoare plasează România la sfârşitul clasamentului ţărilor UE, reuşind să devanseze doar două state, respectiv Bulgaria şi Grecia

Număr de plăţi cu cardul per capita în UE(2013, număr tranzacţii per capita)

Numărul de tranzacţii

electronice dinRomânia este deaproximativ 18

ori mai micdecât media din

UE şi de aproximativ 11

ori mai micdecât media dinEuropa Centrală

şi de Est

Număr de plăţi cu cardul per

capita dinRomânia este deaproximativ 10

ori mai micdecât media din

UE şi de aproximativ 5

ori mai micdecât media dinEuropa Centrală

şi de Est

Medie CEE Medie UE Medie CEE Medie UE

Estimări

În ritmul actual de creştere, România ar mai avea nevoie de încă 20 de ani pentru a ajunge la media UE privind numărul de tranzacţii per capita

5

CAGR +8,0%

2031f

365,7

2030f

338,6

2029f

313,5

2028f

290,3

2027f

268,7

2026f

248,8

2025f

230,4

2024f

213,3

2023f

197,5

2022f

182,8

2021f

169,3

2020f

156,7

2019f

145,1

2018f

134,3

2017f

124,4

2016f

115,2

2015f

106,6

2014e

98,7

CAGR +8,0%

91,4

2012

85,9

2011

79,3

2013

73,5

2009

67,2

395,0

2032f2010

386,3

2032f

CAGR +21,6%

CAGR +21,6%

2031f

317,7

2030f

261,2

2029f

214,8

2028f

176,6

2027f

145,3

2026f

119,5

2025f

98,2

2024f

80,8

2023f

66,4

2022f

54,6

2021f

44,9

2020f

36,9

2019f

30,4

2018f

25,0

2017f

20,5

2016f

16,9

2015f

13,9

2014e

11,4

2013

9,4

2012

7,9

2011

6,5

2010

5,2

2009

4,3

Evoluţia numărului de tranzacţii efectuate cu cardul per capita (2009-2013, număr tranzacţii)

România

UE

• În ultimii 5 ani, numărul tranzacţiilor efectuate cu cardul raportat la totalul populaţiei a înregistrat, în ţările din UE, o creştere medie anuală de 8,0%

• În pofida faptului că numărul plăţilor efectuate cu cardul în România a crescut într-un ritm mai alert (21,6%) faţă de nivelul înregistrat în UE (8,0%) în aceeaşi perioadă, România este în continuare la coada clasamentului privind plăţile cu cardul

• Presupunând că numărul de tranzacţiilor efectuate cu cardul per capita va urma acelaşi trend şi în următorii ani, atât pentru România cât şi pentru UE, rezultă că România va ajunge la media UE abia în aproximativ 20 de ani

Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României, Analiza PwC

Evoluţie istorică

În acelaşi timp, România are una dintre cele mai mari economii gri din UE (28,4% din PIB), fiind depăşită doar de Bulgaria

6

Au

stri

a

7,5%

Ø 18,8%

15,5%

Sp

ania

18,6%

Po

rtu

gal

ia

Bel

gia

16,4%

13,0%

Su

edia

13,9%

Slo

vac

ia

15,0%

Rep

ub

lica

Ceh

ă

24,3% 23,8%M

alta

Po

lon

ia

Cro

aţia

28,4%

Ro

mâ

nia

28,4%

Slo

ven

ia

23,1%

Gre

cia

23,6%

Cip

ru

25,2%

Let

on

ia

25,5%

Lu

xem

bu

rg

8,0%

Ola

nd

a

9,1%

UK

9,7%

Fra

nţa

9,9%

Irla

nd

a

12,2%

31,2%

13,0%

Dan

emar

ca

13,0%

Ger

man

ia

Est

on

ia

27,6%

Lit

uan

ia

Fin

lan

da

Bu

lgar

ia

19,0%

22,1%

Ital

ia

21,1%

Ø 24,4%

Un

gar

ia

28,0%

Economia gri exprimată ca pondere în PIB(2013, %)

Sursa: Comisia Europeană, Eurostat

• Estimările realizate de Comisia Europeană pentru anul 2013 indică pentru România un nivel al economiei gri de 28,4% • Numeroase studii realizate de Comisia Europeană, de firme de rating indică faptul că ponderea mare a tranzacţiilor în numerar

reprezintă un mediu favorabil pentru dezvoltarea economiei gri

Medie CEE

Medie UE

Economia griexprimată ca pondere în PIB este în Româniacu 9.6 pp mai mare ca

media din UE şi cu 4 pp mai mare ca media dinEuropa Centrală şi de

Est

Mai mult, România are unul din cele mai reduse grade de colectare ataxelor, recordul negativ fiind atins de TVA pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată

7Sursa: Comisia Europeană, Eurostat

Gradul de colectare al TVA(2012, %)

56%

Slo

vaci

a

61%

Lit

ua

nia

64%

Let

on

ia

66%

Gre

cia

67%

Ital

ia

67%M

alta

69%

Po

lon

ia

75%

Un

gar

ia

75%

Rep

ub

lica

Ceh

ă

78%

Bu

lga

ria

80%

Sp

an

ia

82%

Fra

nţa

85%

Est

on

ia

86%

Au

stri

a

88%

Irla

nd

a

89%

UK

90%

Ger

ma

nia

90%

Bel

gia

90%

Slo

ven

ia

91%

Po

rtu

gal

ia

92%

Da

nem

arca

92%

Su

edia

93%

Lu

xem

bu

rg

94%

Fin

lan

da

95%

Ola

nd

a

95%

Ro

mân

ia

Ø 81%

Gradul de colectare al taxelor exprimat ca pondere în PIB(2012,%)

Let

on

ia

28%

Slo

vaci

a

29%

Ro

mâ

nia

29%

Irla

nd

a

30%

Po

lon

ia

33%

Est

on

ia

33%

Sp

ania

34%

Mal

ta

35%

Po

rtu

gal

ia

35%

Rep

ub

lica

Ceh

ă

35%

Cip

ru

35%

Cro

aţia

36%

Gre

cia

37%

UK

37%

Slo

ven

ia

38%

Un

gar

ia

39%

Ola

nd

a

40%

Lu

xem

bu

rg

40%G

erm

ania

40%

Fin

lan

da

44%

Ital

ia

44%

Su

edia

45%

Au

stri

a

45%

Fra

nţa

47%

Bel

gia

48%

Dan

emar

ca

49%

Lit

uan

ia

Ø 37%

28%

Bu

lgar

ia

28%

Comentarii

• Gradul de colectare al taxelor ca

şi pondere în PIB a fost pentru

România în 2012 la unul dintre

cele mai reduse niveluri

comparativ cu celelalte ţări din

UE, în pofida nivelului ridicat al

cotelor de impozitare

• La nivelul anului 2012,

România a colectat doar 56%

din potenţialul de TVA datorat

la buget. Eforturile recente ale

autorităţilor sunt încă modeste

şi insuficiente pentru a ridica

gradul de colectare al TVA la

nivelul mediei UE de 81%

Notă: Gradul de colectare al TVA este exprimatca pondere a TVA încasată din total potenţial TVA de colectat

Există o corelaţie foarte mare între plăţile în numerar şi economia gri

8

350 400300250

15

20010050 1500

30

5

25

20

10

0

35

450

Danemarca

Republica Cehă

Bulgaria

Belgia

Slovenia

România

Portugalia

Polonia

Nu

mă

r m

ed

iu d

ep

lăţi

ele

ctr

on

ice

pe

r c

ap

ita

Po

nd

er

ea

ec

on

om

iei

gr

iin

PIB

(%)

UK

SuediaFinlanda

Slovacia

Letonia

Olanda

Cipru

Italia

Lituania

Franţa

Austria

Malta

Ungaria

Luxemburg

Spania

Grecia

Irlanda Germania

Sursa: Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană

Nr. mediu de plăţi electronice per

capita 253

Corelaţia între numărul mediu de tranzacţii electronice per capita şi ponderea economiei gri în total PIB (2013,%)

• Analizele statistice indică un grad mare de corelare, respectiv -0,8, între numărul tranzacţiilor electronice şi dimensiuneaeconomiei gri. Astfel, s-a observat că ţările, care înregistrează un număr ridicat de plăţi electronice (Austria, Marea Britanie, Luxemburg, Suedia, Finlanda) au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce Bulgaria, România şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, înregistrează o pondere foarte ridicată a economiei gri

• Astfel, plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor /vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă

• Există însă şi alţi factori care influenţează nivelul economiei gri cum ar fi: nivelul cotelor de impozitare, capacitatea de administrare şi control, considerarea economiei gri ca un aspect normal şi acceptabil într-o economie, frauda de tip carusel

Grad de corelare ridicat : -0,8

0 1 2 3 4 5 6 7

4,0

2,5

5,5

5,0

4,5

3,5

6,0

0,5

3,0

2,0

1,5

1,0

0,0

Intermedieri financiareşi asigurări

Impact în economia gri (%)

Tranzacţii imobiliare

Industrie extractivăşi prelucrătoare

Agricultura

Construcţii

Comerţ cu amănuntulşi ridicata

Transporturi

Horeca

În România, economia gri este cea mai mare în industriile în carepredomină plăţile în numerar şi munca la negru

9

Economia gri în România detaliată pe sectoare economice(2013 %)

Sursa: Raportul Consiliului Fiscal din 2013

Comentarii

• În România, sectoarele economice cu ponderea

cea mai mare în economia gri sunt industria şi

construcţiile în care predomină munca la negru

remunerată cu numerar

• Comerţul, transportul şi comunicaţiile,

hotelurile şi restaurantele au o contribuţie

semnificativă în economia gri din cauza

neraportării tuturor încasărilor şi plăţilor către

autorităţile fiscale, facilitată în principal de

numărul mare de tranzacţii în numerar

• Datele statistice relevă faptul că industria,

comerţul, transportul şi comunicaţiile,

hotelurile şi restaurantele sunt sectoarele

economice care deţin o pondere cumulată de

peste 50% în PIB-ul României

Dimensiunea bulinei: Ponderea sectorului economic în PIB, 2013

Impactul plăţilor electronice în diminuarea economiei gri

Impact mareImpact redus

Totuşi, valoarea medie a plăţilor cu cardul în România continuă să fie printre cele mai mari din UE relativ la nivelul salariului mediu

10

46,1Franţa 48,9Slovacia 50,9Belgia 53,7UK 56,9Austria 59,9Germania 61,0Malta 61,1Irlanda 63,3Italia 71,5Grecia 74,1Luxemburg 74,5Cipru 77,8

32,4România 33,5Olanda 35,1Slovenia 36,0Bulgaria 38,1Danemarca 40,4Suedia 43,4Spania 43,5Portugalia

Lituania 17,9Letonia 21,2Polonia 21,9Ungaria 25,1Croaţia 25,6Republica Cehă 31,9Finlanda

Ø 45

Estonia 16,5

Valoarea medie a unei plăţi cu cardul(2013, EUR/plată cu cardul)

Ponderea valorii medii a unei plăţi cu cardul în venitul mediu lunar(2012, EUR)

Sursa: Banca Centrală Europeană, Banca Naţională a României, Eurostat

2,5%

Malta

UK 2,2%AustriaGermania 2,8%

2,8%

2,2%Lituania 3,9%Letonia 4,1%Polonia 4,0%Ungaria 5,1%

Estonia

4,5%Irlanda 2,8%Italia 4,5%Grecia 6,4%Luxemburg 2,5%Cipru

Croaţia4,7%

FinlandaRepublica Cehă

1,4%România 10,4%Olanda 1,4%Slovenia 3,9%Bulgaria 14,1%Danemarca 1,6%Suedia 1,6%Spania 2,7%Portugalia 4,4%Franţa 2,3%Slovacia 7,7%Belgia

Ø 4,1%

Comentarii

• Valoarea medie a uneiplăţi cu cardul raportată la venitul mediu netlunar, corelată cu numărul redus de plăţi per capita, indică faptul că în România utilizarea cardurilor se face înspecial pentruachiziţionarea de bunuri şi servicii de valoare mare

• În timp ce plăţile de valoare mare suntefectuate în sectoarerelativ bine fiscalizate,cele de valoare mică sunt realizate preponderent îndomeniile în careeconomia gri este mairidicată

PwC

Există o corelaţie mare între economia gri şi valoarea medie a plăţilor cu cardul

11

0

5

10

15

20

25

30

35

1262 5310 13 1511 14109874

Valoarea medie a unei tranzacţii cu cardul ca procent din venit mediu net

Economiagri (% in PIB)

UK

Ungaria

Luxemburg

LituaniaLetonia

Cipru

Italia

Franţa

Spania

Finlanda Irlanda

GermaniaDanemarcaRepublicaCehă

Bulgaria

Belgia

Slovenia

Slovacia

România

Portugalia

Polonia

Austria

Olanda

Malta

Suedia

Grecia

Dimensiuneabulinei:Număr de tranzacţii per capita

Corelaţia între economia gri şi valoarea medie a unei tranzacţii exprimată ca procent din venitul mediu net (2013)


• Analiza datelor pentru 2013 arată o strânsă corelaţie între numărul şi valoarea plăţilor cu cardul, pe de o parte şi ponderea economiei gri în PIB, pe de altă parte. Astfel, ţările din UE în care tranzacţiile cu carduri sunt numeroase şi de valoare mică raportate la venitul mediu înregistrează o economie gri redusă, întrucât aceasta este favorizată de un număr ridicat de plăţi în numerar

• Evaziunea fiscală este mai des practicată în cazul tranzacţiilor numeroase şi de valori relativ mici efectuate în numerar, întrucât acestea sunt mai greu de monitorizat şi mai puţin frecventă în cazul plăţilor de valoare mare. Prin urmare, pe măsură ce numărul tranzacţiilor de valoare mică efectuate cu numerar se va reduce în favoarea plăţilor cu cardul, valorile respective trecând astfel în zona fiscalizată, cu atât economia gri va fi redusă

Agenda

12

• Situaţia actuală privind plăţile electronice în România şi alte state membre dinUniunea Europeană şi impactul asupra economiei gri



În acest context, alte state au implementat numeroase măsuri de încurajare a plăţilor electronice şi de fiscalizare a tranzacţiilor adresate unor participanţi diferiţi

Limitareaplăţilor în numerar

1

Stimulareadezvoltării infrastructurii

2

13

Stimulareaplăţilor electronice şi a fiscalizării tranzacţiilor

3

Întărirea capacităţii de administrareşi control

4

Măsuri individuale

Participanţii din economie cărora le este adresată măsura Implementate în

ţărileConsumatorfinal

Comercianţi Guvern

Limitarea plafonului de casă √ √ 12 ţări membre UE

Limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariale √ √ √

Acordarea ajutoarelor sociale prin carduri pre-plătite √ √

Limitarea tranzacţiilor în numerar la ghişeele băncilor comerciale √ √

Creşterea numărului de POS-uri şi carduri √

Implementarea de tehnologii noi (de exemplu contactless,plăţi pe telefonul mobil)

√

Organizarea de loterii fiscale de către autorităţile fiscale √ √ √

Încurajarea plăţilor electronice prin facilităţi fiscale √ √ √

Case de marcat conectate online la sistemul autorităţilor fiscale √ √

Case de marcat cu POS integrat √ √

Baze de date integrate √ √

Întărirea disciplinei fiscale prin creşterea cuantumului de amenzi şi penalităţi √

Sursa: Analiza PwC

PwC

Reducerea semnificativă a economiei gri s-a realizat în statele care au implementat pachete de măsuri în detrimentul unor măsuri individuale

14

0

1

2

3

4

5

6

7

8

0 1 2 3 4

Imp

act

înec

on

om

iag

ri(%

)es

tim

at

pen

tru

5a

ni

Număr măsuri

Turcia

UK

Suedia

Slovacia

SloveniaPortugalia

Polonia

Malta

Ungaria

Letonia

Italia

Croaţia

Franţa

Spania

Grecia

Republica Cehă

Bulgaria

Dimensiunea bulinei: Impact în economia gri (%) estimat pentru 1 an

Corelaţia între numărul măsurilor implementate şi reducereaeconomiei gri exprimată ca pondere în PIB


Comentarii

• Ţările care au implementat măsuri individuale s-au axat în mare parte pelimitarea plăţilor în numerar. Această măsură individuală s-a dovedit a fi cea mai eficientă, mai ales în contextul unui plafon de până la 21% din venitul mediu anual. Ţările care au implementat acest plafon au reuşit reduceri ale economiei gri cuprinseîntre 1,5 %-5% din PIB în 5 ani

• Alte ţări, au implementat pachete de măsuri adăugând la cele de limitare a plăţilor în numerar iniţiative menite să stimuleze plăţile electronice şi fiscalizarea tranzacţiilor, cum ar fi: susţinerea creşterii numărului de POS-uri şi tehnologii noi (de exemplu Polonia), organizarea de loterii fiscale(de exemplu Slovacia, Malta), metodede întărire a capacităţii de administrare şi control (de exemplu Turcia)

Exemple de ţări care au implementat cu succes măsuri de reducere a economiei gri

Elemente cheie ale unor implementări de succes privind măsuri de stimulare a plăţilor electronice din alte state (1/2)

15Notă: (*) Reducerile economiei gri ca procentaj din PIB sunt estimate pe o perioadă de 5 ani

• Polonia a reuşit o reducere a economiei gri cu 6,0% din PIB ca urmare a dezvoltării infrastructurii necesare plăţilor electronice, respectiv creşterea numărului de POS-uri şi tehnologii noi (near filled communication - comunicare în proximitate)

• Aceste măsuri au apărut ca urmare a unor iniţiative private, comercianţii investind în infrastructura plăţilor electronice în vederea stimulării consumului şi implicit dezvoltarea propriilor afaceri

Polonia

Elementecheie:Creşterea numărului de POS-uri,precum şi implementareade tehnologii

Italia

Elementecheie:Limitareaplafonului decasă şi acordareaajutoarelorsociale pecarduri pre-plătite, corelate cu dezvoltareainfrastructuriipentruplăţile electronice

• Italia a reuşit o reducere a economiei gri cu 5,0% din PIB* limitând plăţile în numerarprin mai multe mecanisme:

Limitarea plafonului de casă la unul dintre cele mai mici niveluri dintreţările UE (5% din venitul net lunar per capita)

Acordarea ajutoarelor sociale pe carduri pre-plătite, măsură al căreisucces se datorează într-o bună parte promovării pe scară largă a acestormecanisme de plată precum şi numărului extins de comercianţi care acordăreduceri de preţ pentru beneficiarii acestor carduri

• De asemenea, autorităţile din Italia au stimulat dezvoltarea infrastructurii întrucâtdin 2014 impun tuturor comercianţilor să ofere soluţii de plată cu cardul pentru plăţi maimari de 30EUR . Succesul acestei măsuri a fost amplificat de iniţiative private ale unoroperatori de telefonie mobilă care, în cadrul unor campanii de marketing, au oferit cutitlu gratuit mPOS-uri distribuitorilor lor

Elemente cheie ale unor implementări de succes privind măsuri de stimulare a plăţilor electronice din alte state (2/2)

16

Notă: (*) Reducerile economiei gri ca procentaj din PIB sunt estimate pe o perioadă de 5 ani.

• Slovacia a realizat o reducere a economiei gri estimată cu 2,5% din PIB* prinorganizarea de loterii fiscale constând în transmiterea către autorităţile fiscale debonuri fiscale de către consumatorii finali. Succesul a fost asigurat de câteva aspecte cumar fi: modalităţile de înregistrare a bonurilor fiscale în competiţie (fizic, on-line, prin sms),frecvenţa extragerilor (lunar şi ulterior săptămânal), numărul şi valoarea premiiloracordate (premiile acordate variază între 100 – 10,000 EUR, un autoturism sau şansa de aparticipa la concursul „preţul corect”)

Slovacia

Elementecheie:Organizareade loterii pebaza bonurilorfiscale pentrua stimulafiscalizareatranzacţiilor

Turcia

Elementecheie:Limitareaplăţilor în numerarcorelată cu întărirea capacităţii de control prinimplementareade baze de dateintegrate,ulteriorînlocuite decase demarcat cuPOSintegrat

• La fiecare 3 ani, Turcia îşi reînnoieşte planul de acţiune pentru strategia de reducere aeconomiei gri, adoptând măsuri care adresează principalele cauze (de exemplu munca lanegru)

• Turcia a reuşit o reducere estimată a economiei gri cu 6,5% din PIB* ca urmare aimplementării unor categorii de măsuri, respectiv limitarea plăţilor în numerar(Limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariale) şi întărirea capacităţii deadministrare şi control (Baze de date integrate, Case de marcat cu POSintegrat)

• Fiecare măsură a fost fundamentată în baza unei analize realizată de autorităţi privindefortul de implementare (infrastructura existentă), respectiv potenţialul de reducere aeconomiei gri. De exemplu, bazele de date pentru verificarea veniturilor declarate decontribuabili comparativ cu cele realizate au fost implementate înainte de introducereacaselor de marcat cu POS integrat, deoarece presupuneau un efort minim deimplementare - băncile comerciale transmiţând informaţii deja disponibile (respectivdate despre plăţile cu carduri).

• Casele de marcat cu POS vor înlocui bazele de date integrate odată ce vor fiimplementate pe scară largă la nivel naţional întrucât oferă acelaşi tip de informaţii

Agenda

17

• Situaţia actuală privind plăţile electronice în România şi alte state membre dinUniunea Europeană şi impactul asupra economiei gri



Propuneri de măsuri de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România

18

Section title

Reducereaplafonului

de casă

Limitarea plafonului de casă pentru operaţiunile de încasări în numerar, atât de la persoanele juridice, cât şi fizice la un nivel sub 20% din venitul mediu anual per capita

Organizareade loterii

fiscale

Organizarea de extrageri cu premii pentruconsumatorii finali, condiţia de participare fiind transmiterea unui număr minim de bonuri fiscalesau de bonuri fiscale şi dovada plăţii

Întărirea disciplinei

fiscale&

Comunicare şi educaţie

Comunicarea şi educarea populaţiei în legătură cu plăţile electronice şi impunerea de sancţiuni pentru aceicontribuabili care nu respectă prevederile legale de stimulare aplăţilor electronice

Mijloace deinformare

diversificate

Înscrierea modalităţilor de platăelectronice acceptate pe acteleadministrative de impunere sausancţionare

Stimulareadezvoltării

infrastructurii Impunerea obligaţiei pentru toţi comercianţii de a accepta plăţi cu cardul pentru achiziţii ce depăşesc o valoare minimă, mult sub nivelul plafonului de casă

Acordarea de facilităţi fiscale pentru toţi comercianţii care acceptă plata cu cardul, indiferent de tipul de card bancar

Raportarea tranzacţiilor încasate cu cardul către autorităţile fiscale de către societăţile care gestionează sisteme de carduri

Limitarea plăţiiîn numerar adrepturilor

salariale

Impunerea obligativităţii pentru toţi comercianţii de a utiliza case de marcat conectate on-line la sistemulinformatic al autorităţilor fiscale şi de a deţine POS. Opţional comercianţii pot deţine case de marcat conectate on-line cu POSintegrat

Obligativitatea companiilor de aplăti drepturile salariale ale tuturor angajaţilor direct într-un cont bancar şi nu în numerar

Acordarea de către stat a ajutoarelor sociale prin intermediul unor carduri pre-plătite în loc de numerar

• Pachetul de măsuri propus pentru România include limitarea plăţilor în numerar în paralel cu stimularea infrastructurii pentru realizarea plăţilor electronice. De asemenea, pachetul include măsuri de stimulare a consumatorilor cât şi a comercianţilor pentru a realiza, respectiv a accepta plăţile electronice precum şi iniţiative de întărire a capacităţii administrative şi de control a autorităţilor fiscale

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Încurajareaplăţilor

electronice prinfacilităţi fiscale

Raportareatranzacţiilor încasate cu

cardul

Acordareaajutoarelor sociale

prin carduripre - plătite

Case de marcaton-line şi cu POS

integrat(opţional POS-ul poate fi integratîn casa de marcat

on-line)

Descrierea măsurilor propuse de reducere a economiei gri şi de stimulare a creşterii economice în România (1/5)

19

Sursa: Analiza PwC

Plafonulde casă

1

• Măsura presupune limitarea plafonului de casă sub 20% din venitul mediuanual per capita pentru operaţiunile de încasări în numerar de la persoane fizice şi juridice

• În prezent, nu există plafon de casă pentru încasările de la persoane fizice, iar cel pentru persoane juridice este stabilit la 55% din venitul mediu anual per capita , depeste 2,5 ori mai mare decât cel al ţărilor cu cele mai bune rezultate de reducere a economiei gri

• Deşi proiectul de lege depus la Parlament prevede o aplicarea a plafonului de casa atât persoanelor juridice cât şi fizice, nivelul plafonului propun este în continuare foarte mare pentru a produce efectele scontate

• Această măsură, implementată individual, nu ar avea impactul economic şi social scontat, dacă nu este corelată cu alte măsuri de stimulare a fiscalizării (de exemplu loteriile fiscale) şi de încurajare a plăţilor electronice, precum şi de dezvoltare a infrastructurii acestora


20Sursa: Analiza PwC

Loterii fiscale

Întărirea disciplinei

fiscale&

Comunicare şi educaţie

2 • Măsura are ca scop stimularea fiscalizării consumului. Loteriile fiscale presupun organizarea de extrageri şi desemnarea unor câştigători care primesc premii, condiţia de participare fiind transmiterea unui număr minim de bonuri fiscale

• Este recomandabil ca această măsură să fie corelată cu stimularea plăţilor electronice. În acest sens, loteriile fiscale pot fi organizate prin solicitarea unui număr minim de bonurifiscale şi dovada plăţii electronice (bonul emis de POS prin care se atestă plata cu cardul)

• Experienţa din alte state arată că succesul acestei măsuri depinde de numărul şi atractivitatea premiilor, frecvenţa cu care se organizează extragerile. De asemenea, un element important este şi uşurinţa cu care se pot transmite bonurile fiscale pentru a fi incluse în loterie precum şi multitudinea de canale de transmitere a acestora (fizic, on-line, sms)

• Ulterior implementării caselor de marcat on-line, extragerile pentru ambele tipuri de loterii fiscale se pot efectua automat, prin selectarea codurilor câştigătoare, aferente bonuri fiscale înregistrate prin casele de marcat

• Pentru implementarea cu succes a oricăreia dintre măsurile de stimulare a plăţilor electronice, autorităţile fiscale trebuie să întărească disciplina fiscală prin impunerea unor sancţiuni corespunzătoare care să descurajeze iniţiative de eludare a legislaţiei în vigoare şi să maximizeze nivelul de conformare al contribuabililor. Sancţiunile însă trebuie însoţite de măsuri de încurajare a celor care se conformează (de ex. prin facilităţi fiscale)

• De asemenea comunicarea şi educaţia populaţiei privind aspecte practice legate de modalităţile de realizare a plăţilor electronice cum ar fi comisioanele aplicate la retragerea numerarului de la ATM vs. lipsa unor costuri suplimentare pentru consumatorul final încazul plăţilor cu cardul, aspecte legate de securitatea tranzacţiilor electronice, popularizarea loteriilor fiscale şi aspectele pozitive asupra creşterii veniturilor încasate la bugetul de stat prin fiscalizarea unui număr cât mai mare de tranzacţii

3



Mijloace deinformare

diversificate

Stimulareadezvoltării

infrastructurii

• Această iniţiativă constă în menţionarea tuturor modalităţilor de plată acceptate prinînscrierea explicită a acestora pe actele administrative de impunere sau sancţionare (de exemplu înscrierea pe deciziile de impunere, amenzi, etc. a numerelor de contbancare, adreselor fizice unde se poate efectua plata prin POS, etc.)

• Această iniţiativă are ca scop creşterea gradului de colectare a taxelor precum şi rapiditatea cu care se încasează aceste venituri la bugetul de stat

• Această iniţiativă presupune stimularea comercianţilor să instaleze echipamente care să permită realizarea plăţilor electronice (POS-uri, mPOS-uri sau tehnologii contactless)

• Suplimentar faţă de impunerea unui plafon de casă, exemplele altor ţări arată că autorităţile pot impune comercianţilor să accepte plăţi cu cardul pentru achiziţii ce depăşesc o anumită valoare minimă, mult sub nivelul plafonului de casă. Prin această măsură, comercianţii vor fi constrânşi să extindă modalităţile de plată oferite consumatorilor finali şi să instaleze POS-uri, mPOS-uri sau tehnologii noi(contactless)

• Cel mai mare impact al acestei măsuri s-a înregistrat în acele state unde agenţii economici precum procesatori de plăţi, instituţii financiar-bancare, operatori de telefonie mobilă, etc. au desfăşurat campanii de marketing prin care au acordat cu titlu gratuit mPOS-uri sau au promovat tehnologii noi

4

5



Facilităţi fiscale

• Iniţiativa implică acordarea de facilităţi fiscale pentru toţi comercianţii care acceptă plata cu cardul, indiferent de tipul de card bancar

• Având în vedere experienţa altor ţări unde s-au implementat facilităţi fiscale pentru acceptarea plăţilor cu cardul, România poate avea în vedere o măsură prin care să reducă suma de TVA de plată pentru comercianţii care au un număr minim de tranzacţii încasate cu cardul*

Raportareatranzacţiilor

încasate cu cardul

• Iniţiativa presupune ca tranzacţiile încasate cu cardul (indiferent de tipul de cardbancar sau de banca emitentă) să fie raportate către autorităţile fiscale de către societăţi care gestionează sistemele de carduri. În baza rapoartelor emise de aceste societăţi, autorităţile fiscale vor deţine informaţii transparente cu privire la veniturile realizate de un comerciant şi încasate electronic (cu cardul). Aceste informaţii pot fi folosite în cadrul inspecţiilor fiscale şi vor întări astfel capacitatea de control a autorităţilor fiscale. Această iniţiativă poate fi implementată până la momentul conectării on-line a caselor de marcat la sistemul informatic al autorităţilor fiscale

6

7



Case de marcat on-line şi cu POS

integrat (opţionalPOS-ul poate fi

integrat în casa demarcat on-line)

• Această măsură presupune impunerea obligativităţii pentru toţi comercianţii de a utiliza case de marcat conectate on-line la sistemele autorităţilor fiscale şi de a deţine POS. Măsura poate fi implementată ţinând cont de următoarele opţiuni:

Comercianții îşi pot achiziţiona case de marcat on-line la care pot ataşa POS-uri;

Comercianţii îşi pot achiziţiona case de marcat on-line cu POS integrat

• În ambele situaţii, autorităţile fiscale au acces în timp real la operaţiunile realizate de comercianţi ceea ce întăreşte capacitatea de administrare şi control a acestora

8

Acordareaajutoarelor sociale

prin carduripre - plătite

Limitarea plăţiiîn numerar adrepturilor

salariale

• Măsura constă în obligativitatea companiilor de a plăti drepturile salariale ale tuturorangajaţilor direct în contul bancar şi nu în numerar

• Ţările care au implementat o astfel de măsură au reuşit să reducă economia gri generată în principal de neplata taxelor salariale aferente muncii la negru

• Acordarea de către stat a ajutoarelor sociale prin intermediul unor carduri pre-plătite în loc de numerar, carduri care oferă posesorilor posibilitatea de a achiziţiona bunuri şi servicii realizând plăţi electronice

• Această măsură a fost implementată cu succes în statele cu infrastructură dezvoltată pentru plăţile electronice în mediul rural şi urban, cardurile pre-plătite putând fi utilizate doar pentru achiziţii de bunuri / servicii şi nu pentru retrageri de numerar

9

10

Implementarea măsurilor propuse poate genera un impact cumulativ maxim de reducere a economiei gri cu un procent de până la 9,9% din PIB-ul României pe o perioadă de 7 ani

24

An 4

9,9%

1,2%

An 7

9,9%

0,7%

An 6

2,3%

Impact dereducere aeconomiei

gri

An 5An 3

2,2%

An 2

1,8%

An 1

1,2%

0,6%

Evoluţia impactului asupra economiei gri ca pondere în PIB pentru o perioadă de 7 ani(%)

Comentarii

• Impactul cumulativ a fost estimat în baza maimultor ipoteze, şi anume:

Fiecare măsura produce efecte privind reducerea economiei gri pe o perioadă de 5 ani; a fost considerat un interval de timp de 7ani ca urmare a implementării măsurilor gradual care necesitau 2 ani suplimentaripentru materializarea impactului total dereducere a economiei gri

Impactul maxim estimat este obţinut gradual, respectiv începând cu al treilea an de laimplementare

Impactul cumulativ a fost estimat pe operioadă de 7 ani datorită faptului că punerea în aplicarea a unor măsuri necesită mai mult timp pentru pregătirea infrastructurii necesare şi stabilirea unui grad de acceptare din partea populaţiei şi a comercianţilor (de exemplu implementarea caselor de marcatconectate on-line cu sau fără POS integrat, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri pre-plătite, limitarea plăţilor în numerar a drepturilor salariale)

Sursa: Analiza PwC

Studiuprivindimpactulplăţilor electronice în economie · Agenda 2 • Situaţia actuală privind...

Documents

Transcript of Studiuprivindimpactulplăţilor electronice în economie · Agenda 2 • Situaţia actuală privind...