Studiul preliminar

8/16/2019 Studiul preliminar

1/23


2/23

preliminar este efectuat cel mai bine atunci cnd sarcina de realizare a acestuia este alocată unui

număr mic de auditori cu experienţă.

Scopul studiului preliminar este de a colecta şi a obţine date şi informaţii pentru a

înţelege programul/entitatea, ce se referă la domeniul sau tema de audit. Aceste cunoştinţe includ

înţelegerea şi analiza

a0 cadrului legislativ şi a reglementărilor ce se referă la domeniul sau tema de

audit1 b0 caracterului programului guvernamental 2obiectivele, activităţile şi procesele

programului1 indicatorii/criterii de performanţă1 tendinţele de dezvoltare şi

alte aspecte01c0 structurii organizaţionale 2inclusiv sistemul de responsabilităţi interne,

sistemul financiar3contabil şi sistemul de control intern0, a rolului, funcţiilor şia relaţiilor de responsabilitate ale entităţilor implicate în derularea

programului1d0 mediului intern şi extern şi a părţilor interesate ce pot influenţa implementarea

programului1e0 proceselor de management şi de utilizare a resurselor alocate implementării

programului1f0 investigaţiilor precedente din domeniul sau tema de audit selectată.

&biectivele studiului preliminar s'nt:

!. de a permite ecipei de audit să stabilească dacă auditul este realist, realizabil şi dacă

poate fi util şi aduce plusvaloarea entităţii auditate în gestionarea economă, eficientă

şi eficace a mijloacelor financiare publice1#. de a cunoaşte entitatea şi particularităţile sale1%. de a oferi informaţii necesare pentru planificarea detaliată a efectuării auditului, care

va fi stabilită în planul de audit.

Sub ## Planificarea studiului preliminar si obtinerea informatiilor necesare

studiului dat

(c)ipa de audit va realiza studiul preliminar în baza unui 4lan care se întocmeşte de

şeful ecipei de audit şi se aprobă de către directorul de &epartament al cărei ecipe va efectua

auditul performanţei.


3/23

Planul privind studiul preliminar trebuie s% con*in%:

!. -copul studiului preliminar1

#. 4rogramul/entitatea la care se va desfăşura auditul performanţei1

%. "ermenul de realizare a studiului preliminar1

'. 4ersoanele care vor fi încadrate în efectuarea studiului preliminar 2ecipa de audit, şeful

de &irecţie/directorul de &epartament care vor monitoriza efectuarea studiului preliminar,

angajaţii care vor asigura asistenţa metodologică şi juridică01

*. 5biectivele studiului preliminar1

6. Activităţile care se vor desfăşura în cadrul studiului preliminar şi metodologia de

efectuare a studiului preliminar.

7. "ermenul de prezentare a 8aportului privind studiul preliminar şi a proiectului

4rogramei de audit.

#nformatiile necesare studiului preliminar pot fi obtinute din informatiile din actele normative

si legislative a entitatii sau programului supus auditului si actelor legislative ce se refera la

activitatea acestora.

#nformatiile obtinute in cadrul studiului preliminar inlud :

• 9isiunea şi scopul

:nul din lucrurile esenţiale pe care auditorii trebuie să le cunoască despre

subiectul analizat pentru efectuarea unui audit este scopul ce urmează a fi realizat. 4aşii

de care trebuie de ţinut cont în acest sens includ 2!0 stabilirea misiunii şi scopului

programului supus auditului1 2#0 identificarea obiectivelor programului1 2%0 identificarea

populaţiei ţintă pentru care este preconizat programul1 şi 2'0 identificarea produselor şi

serviciilor livrate clienţilor programului

• 9etrica realizărilor

:n mod rapid de a identifica aspectele importante pentru audit este de a verifica

realizările entităţii. Auditorii trebuie să obţină cunoştinţe despre nivelele de desfăşurare

ale activităţii şi rezultatele programului realizate cu privire la importante aspecte ale

performanţei şi să compare acele nivele cu criterii de performanţă relevante.

• Legi şi regulamente


4/23


5/23

Auditorii trebuie să evalueze rapoartele pe care managementul le foloseşte pentru a

monitoriza şi estima activităţile programului din punctul de vedere al determinării

dacă managerilor li se oferă informaţie folositoare şi veridică. &acă managerii nu

primesc astfel de informaţie, auditorii trebuie să îi intervieveze şi cum aceştia

monitorizează activitatea.d0 Studiile, dosarele cu reclamaţii, rapoartele de audit şi alte rapoarte. 5 bună sursă de informaţie în cadrul oricărei entităţi o reprezintă dosarele cu studii,

plîngeri şi rapoartele de audit. 4e parcursul studiului preliminar, auditorii trebuie să

solicite copii ale oricăror evaluări şi analize interne şi externe, rapoarte de audit şi

dosare cu reclamaţii ale clienţilor. Astfel de rapoarte vor identifica rapid potenţialele

puncte slabe ale programului. 8apoartele de ştiri de asemenea reprezintă o bună

sursă de informaţii identificînd potenţialele probleme ale auditului.

e0 Inspecţiile fizice în teren.5bservaţiile fizice în teren sunt un instrument foarte bun de auditare pentru a obţine

într3un mod rapid cunoştinţe de lucru despre activitatea şi mediul organizaţiei.

Acestea oferă auditorilor o bună perspectivă despre activitatea unei entităţi şi ajută la

identificarea aspectelor care garantează investigaţiile ulterioare. &e asemenea,

observaţiile în teren oferă auditorului oportunitatea de a observa dacă politicile şi

procedurile scrise ale entităţii sunt de fapt urmate.f0 rmărirea tranzacţiilor selectate.

&eşi în mod normal un studiu preliminar nu include o activitate de verificare

detaliată de audit, auditorii ar putea dori să urmărească cîteva tranzacţii selectate sau

activităţi de lucru de la început pînă la sfîrşit prin observaţii reale şi discuţii cu

reprezentaţii entităţii implicaţi în procesul de lucru. Aceasta va face posibil ca

auditorii să determine rapid dacă politicile şi practicile stabilite sunt urmate în

realitate.

De regul%, studiul preliminar 'ncepe cu cunoa+terea entit%*ii, iar la reali$area acestei

activit%*i auditorii se aea$% asupra urm%toarelor 'ntreb%ri:

a0 în ce măsură activitatea entităţii auditate corespunde reglementărilor şi cerinţelor

legislaţiei, dacă au fost elaborate, aprobate şi se aplică în dezvoltare documente sau

planuri de măsuri necesare pentru realizarea eficientă a activităţii acesteia, şi dacă se

efectuează analiza rezultatelor obţinute cu scopul aprecierii eficacităţii şi performanţei1

b0 structura organizaţională a entităţii auditate asigură îndeplinirea adecvată a politicilor şi

metodelor de conducere în realizarea obiectivelor stabilite1


6/23

c0 la toate nivelurile entităţii se asigură delegarea concretă a funcţiilor, sarcinilor şi

responsabilităţilor individuale ce garantează o activitate ordonată, etică, economică,

eficientă şi efectivă1

d0 funcţionează un sistem de raportare şi monitorizare a activităţii entităţii auditate, ce dă o

asigurare rezonabilă în obţinerea informaţiei relevante şi de încredere despre rezultatele

activităţii acesteia1

e0 sînt stabilite proceduri şi se întreprind măsuri pentru asigurarea integrităţii resurselor

materiale şi alte domenii importante ale entităţii auditate.

Sub ### Domeniul de aplicare si metodologia auditului performantei

Stabilirea domeniului de aplicare al auditului implică îngustarea procesului de audit la

un număr relativ mic de probleme semnificative care se referă la obiectivele auditului, pot fi

auditate cu resursele disponibile şi sunt decisive pentru asigurarea rezultatelor scontate ale

auditelor tematice.

Domeniul de aplicabilitate define+te grani*ele auditului +i clarific% urm%toarele

lucruri:

!. (are este entitatea auditată,#. (e se auditează,%. (are sunt criteriile generale,

'. 4erioada de realizare a auditului, şi*. :nde se va efectua lucrul în teren.


7/23

a0 !atura activităţii este inadecvată" de exemplu, poate să nu fie practică pentru a încerca

de a audita aspectele tenice ale unei instituţii de cercetare de stat.

b0 !u are şi nici nu poate obţine e#perienţa necesară" de exemplu, ecipa de audit poate

avea nevoie de evaluarea rezultatelor cercetărilor medicale finanţate din bugetul de stat,

dar nu dispune de experienţă pentru acest lucru şi nu poate obţine această experienţă

2angaja un expert0 din cauza constrngerilor bugetului existent.

c0 Domeniul de aplicabilitate este supus unor sc$imbări semnificative şi fundamentale" de

exemplu este preconizat ca un program selectat pentru a fi auditat să fie supus unei revizii

complete, astfel prezentnd rezultatele unor eforturi învecite ale auditului.

d0 !u e#istă criterii potrivite pentru evaluarea performanţei. "otuşi, această problemă ar fi

putut fi depăşită prin stabilirea criteriilor de către ecipa de audit cu acordul entităţii

auditate. &e asemenea, ecipa de audit ar putea folosi =bunele practici> pentru a compara

performanţa entităţii auditate.

/etodologia. ?atura specifică a auditelor de performanţă necesită o alegere atentă a

metodologiilor pentru examinarea variabilei supuse cercetării. (erinţa de a obţine probe de audit

competente, relevante şi de încredere 2discutată într3un capitol următor0 va influenţa în mod

normal deciziile luate de auditor cu privire la metodologiile adecvate. 4entru auditele

performanţei în special, auditorul va fi îngrijorat de validitatea şi gradul de încredere al

metodelor utilizate pentru colectarea şi analiza datelor. 4entru validitate, metodele /tenicile

trebuie să măsoare ceea ce se intenţionează ca acestea să măsoare. 4entru încredere, constatările

ar trebui să rămnă consecvente, dacă măsurările se fac repetat din aceleaşi date cu privire la

populaţie.

4entru fiecare obiectiv de audit, auditorii trebuie să definească metodologia necesară

pentru a răspunde complet la obiective şi a oferi nivelul intenţionat de asigurare pentru

constatări. La definirea metodologiei auditele trebuie să identifice sursele de date care ar putea fi

utilizate ca probe de audit şi dacă aceste date pot fi considerate valabile sau de încredere.

/etodologia ar trebui s% includ% urm%toarele teste:

!. (alitatea datelor colectate1


8/23

#. (ontroale din partea managementului referitor la fiecare obiectiv pentru a determina dacă

controalele există şi operează eficace pe bază de teste1 şi,

%. (onformarea cu criteriile specifice 2politică, proceduri, regulamente, legi, rezultate

planificate, etc.0 necesare pentru a răspunde la fiecare obiectiv normativ al auditului.

/etodologia auditului trebuie să fie planificată ca să ofere informaţii şi asigurări pentru

a satisface cerinţele fiecărui obiectiv. &e exemplu, dacă obiectivul este de a determina

conformitatea cu o lege, atunci metodologia trebuie să folosească legea drept criteriu)nu doar o

cerinţă a politicii. &acă metodologia include vreo eşantionare, apoi această secţiune ar trebui de

asemenea să discute ce tip de tenici au fost ales 2statistice sau de analiză0, de ce a fost aleasă o

tenică anumită şi ce limitări cu privire la constatări ar putea rezulta. La completarea

metodologiei, auditorii trebuie să compare metodologia cu obiectivele pentru a asigura faptul căentitatea auditată, criteriile, perioada de timp, funcţia, programul sau activitatea, etc., şi locul în

metodologie sunt aceleaşi ca cele cerute pentru realizarea obiectivelor.

Sub #0 Tipurile de criterii in auditul performantei , standardele de

stabilire si sursele de obtinere ale acestora

!riteriile de audit repre$int% standarde rezonabile şi realizabile pe baza cărora secompară sau se evaluează performanţa reală precum şi economicitatea, eficienţa şi eficacitatea

activităţilor.(riteriile sînt necesare pentru a evalua condiţiile existente şi pentru a elabora constatările

auditului 2se compară situaţia reală cu ceea ce trebuie să fie0.

8eprezintă o practică bună @ aşteptările unei persoane rezonabile şi informate privind

=modul cum ar trebui să stea lucrurile>.

(înd criteriile sunt comparate cu ceea ce există de facto, sunt generate constatările deaudit. -atisfacerea sau depăşirea criteriilor poate să indice =cea mai bună practică>, în timp ce

necorespunderea cu criteriile indică faptul că trebuiesc făcute îmbunătăţiri.

!riteriile 'n auditul regularit%*ii. n cadrul auditul regularităţii auditorii folosesc de

obicei =-tandardele internaţionale de contabilitate> 2+A-0 şi actele normative în calitate de

criterii de audit. +A- reprezintă un set de principii contabile care au evoluat prin practică şi

teorie pe parcursul secolelor. (u toate că +A- folosite de contabilii de la diferite organe

profesionale diferă puţin în ceea ce priveşte detaliile, domeniul de aplicare şi conţinutul lor sunt


9/23

acceptate pe larg. &rept rezultat, auditul regularităţii a devenit o disciplină bine întemeiată. n

general, abordarea acesteia este aceeaşi peste tot în lume.

!riteriile 'n auditul performan*ei. -ituaţia nu este aceeaşi în cazul auditului

performanţei. 9ai întîi de toate, auditul performanţei este o disciplină recentă şi domeniul de

aplicare al acestuia, precum şi metodologia, variază de la o ţară la alta şi de la un audit la altul şi

continuă să evolueze.

n al doilea rînd, auditul performanţei nu are o istorie lungă de cercetare academică. n al

treilea rînd, auditul performanţei încearcă să evalueze întreaga gamă a activităţilor de

management.

Acesta abordează o mare varietate de date operaţionale şi nefinanciare. &omeniile de

examinare ar putea varia de la conduita incoruptibilă, caracterul adecvat al sistemului

informaţional şi eficienţa operaţiilor pînă la eficacitatea diverselor decizii.

4entru o varietate atît de mare de activităţi şi funcţii nu există criterii general acceptate

2cu excepţia cazurilor cînd entitatea îşi stabileşte propriii indicatori/criterii0.

4rin urmare, auditorii care efectuează auditul performanţei activează într3un teritoriu mult

mai greu decît auditorii ce efectuează auditul regularităţii, întrucît nu există criterii generalacceptate, auditorii trebuie să stabilească criterii speciale ajustate pentru fiecare sarcină de audit.

n acest caz auditorii urmează să identifice criteriile de audit reieşind din programele şi normele

regulamentare ale entităţii după care sa3i coordoneze cu entitatea.

&eseori acest lucru poate crea neînţelegeri cu conducerea entităţii supuse auditului.

4rocesul de audit în care se aplică criteriile care nu au fost convenite cu entitatea auditată ar putea duce la rapoarte de audit foarte controversate sau ciar nedemne de încredere.

Tipuri de criterii 'n auditul performan*ei


10/23

&e exemplu, procedurile într3o organizaţie pot fi dificile de a fi realizate, iar la verificare

generală a procedurilor prin intermediul auditului se pot găsi domenii unde există potenţial de

simplificare, astfel încît procedurile să fie uşor de realizat.

n multe cazuri, criteriile generale reiese din practicile de management general acceptate.

&e exemplu

procurările angro sunt mai economicoase decît procurările cu amănuntul.

separarea funcţiilor de aciziţie şi plăţi duce la un control mai bun.

(unoştinţele privind practicile de management general acceptate se obţin fie prin

educaţie formală şi instruire în management, fie prin instruire la locul de muncă într3o

organizaţie bine condusă.

5 sursă bună de criterii generale o reprezintă -tandardele de management financiar ţi

control.

##. !riteriile specifice 3 sunt mai strns legate de legislaţia, obiectivele, programele,

controalele şi sistemele entităţii. 5biectivele specifice derivă din obiectivele

expuse pentru un anumit proiect sau program.

&e exemplu un program de alfabetizare în masă poate stabili obiectivul de a obţine un

nivel de alfabetizare într3o perioadă planificată de timp.

Standardele auditului performan*ei ale !ur*ii de !onturi privind stabilirea criteriilor de

audit

"otuşi, auditorii întîmpină dificultăţi imense şi în acest domeniu, în majoritatea cazurilor,

obiectivele nu sunt stabilite într3o formă special cuantificată.

Acestea sunt prea generale pentru a fi adoptate în calitate de criterii, în astfel de situaţii,

auditorii trebuie să încerce să afle de la conducere sarcinile sau activităţile exacte pe care aceasta

şi le3a planificat pentru a atinge aceste obiective. &upă aceea, auditorii pot să se gîndească la

posibilitatea de a adapta aceste sarcini în calitate de criterii.


11/23

&ar înainte de a proceda astfel, auditorii trebuie să evalueze caracterul rezonabil al

acelor sarcini pentru atingerea acestor obiective. n cazul în care acest lucru nu este posibil,

auditorii nu pot efectua auditul eficacităţii proiectului sau programului.

(riteriile specifice sunt strîns legate de operaţiunile specifice într3un anumit domeniu.

Auditorii trebuie să ştie într3o anumită măsură detaliile acestor operaţiuni.

&e exemplu, la efectuarea auditului unui proiect cu privire la energie, criteriile de audit

specifice ar cere standardele acestei activităţi precum consumul de combustibil pentru generarea

energiei electrice, variaţia costurilor pentru unitate de energie electrică produsă, timpul de oprire

din funcţiune pentru lucrări de întreţinere de rutină a instalaţiilor generatoare, proporţia costurilor

de întreţinere a instalaţiilor învecite din costurile capitale totale ale centralei electrice etc. 4nă

cnd auditorii nu se vor familiariza cu aceste operaţiuni nu vor fi capabili să stabilească criteriilede audit.

nsă pot fi situaţii cînd auditorii realizează că nu sunt complet ecipaţi pentru a face faţă

unor asemenea situaţii. Acesta este un exemplu de situaţie cnd ar putea fi nevoie de ajutorul

experţilor tenici.

!riteriile de audit pot fi ob*inute din urm%toarele surse:

!. &ocumentele planificării de bază ale programului/entităţii sau proiectului

#. 9anuale operaţionale sau instrucţiuni

%. 8eguli, regulamente şi instrucţiuni emise de conducere

'. Alte agenţii de audit

*.


12/23

!um trebuie determinate criteriile de audit Auditorii trebuie să caute îndrumări din

toate aceste surse şi după aceea să formuleze criterii de audit realiste. n timp ce fac acest lucru,

trebuie să mai ţină cont şi de condiţiile locale. &e exemplu, nu ar fi corect să se aplice

standardele privind calitatea apei potabile emise de 5rganizaţia 9ondială a -ănătăţii într3o ţară

în curs de dezvoltare, în care însăşi accesul la apă potabilă reprezintă o problemă.

a. Auditorii trebuie să încerce să vizualizeze diferite segmente ale programului, sub forma unor

proiecte sau sarcini. n mod normal, fiecare proiect sau sarcină trece prin etapa de fezabilitate,

planificare, finanţare, executare, funcţionare şi evaluare. Auditorii trebuie să găsească răspunsul

la următoarea întrebare pentru fiecare etapă a proiectului sau a sarcinii

%e măsuri rezonabile ar trebui să întreprindă un manager pentru a efectua şi a controla

această etapă a proiectului&

b. Auditorii trebuie să studieze procedurile şi politicile organizaţiei. Acestea îi pot ajuta să

stabilească criteriile. &e exemplu, în timpul misiunii de audit la un oficiu de eliberare a

paşapoartelor, auditorii constată că oficiul are o politică de eliberare a paşapoartelor în #' de ore

dacă o persoană acită o taxă dublă faţă de preţul obişnuit, pe cînd timpul necesar pentru

eliberarea unui paşaport contra unui preţ obişnuit este de şapte zile. Auditorul poate prelua

aceste taxe şi limite de timp drept criterii de audit pentru măsurarea eficienţei oficiului de

eliberare a paşapoartelor.

c. n absenţa oricăror proceduri scrise, auditorii trebuie să caute astfel de proceduri la organizaţii

similare şi să încerce să adopte procedurile lor pentru situaţia dată.

d. 5 altă metodă constă în analiza de către auditor a datelor din trecut ale organizaţiei 2aplicnd

tenici standard de contabilitate sau statistice0 pentru a elabora criteriile specifice. &e exemplu,

dacă nu au fost stabilite standarde în vigoare pentru înlocuirea anumitor componente, auditorii

trebuie să analizeze performanţele din trecut a unui an obişnuit şi să le adopte în calitate de

criteriu.

e. (îteodată auditorii elaborează criteriile în baza aşteptărilor beneficiarilor unui anumit serviciu.

Acest lucru se realizează prin intervievarea utilizatorilor sau prin utilizarea cestionarelor. 4rin

aceste întrebări se află aşteptările utilizatorilor privind nivelul de performanţă prestat de

entitatea publică supusă auditului. &e exemplu, efectund auditul la un spital, auditorii pot să

constate că pacientul trebuie să aştepte o anumită perioadă de timp înainte ca să primească un


13/23

loc în spital pentru o operaţie complicată. Auditorii pot să decidă să intervieveze pacienţii care

aşteaptă un loc şi să afle ce limite de timp sunt acceptabile pentru ei, considerate rezonabile.

Auditorii trebuie să discute despre aceste aşteptări cu administraţia spitalului şi să stabilească

împreună perioada de timp de aşteptare pentru a obţine un loc în spital. Acest rezultat apoi poate

fi utilizat în calitate de criteriu de audit.f. (riteriile de audit pot fi elaborate sub forma unui criteriu principal şi a mai multor sub3criterii.

(riteriul principal trebuie să stabilească principiul general în timp ce sub3criteriile vor

reprezenta activităţile detaliate aşteptate de la conducere. &e exemplu, în cazul criteriilor de

audit pentru utilizarea ecipamentului, criteriul principal şi sub3criteriile pot fi după cum

urmează

• (riteriul principal


14/23

Specificitate ' aceasta sugerează că criteriile trebuie să fie specifice în privinţa aşteptărilor legatede calitatea, timpul şi costul proiectului sau programului.

%aracterul oportun ' potrivite caracteristicilor generale ale organizaţiei supuse auditului.

%aracterul acceptabil ' criteriile acceptabile pot fi elaborate de către conducere sau de către

auditori şi pot fi obţinute din standardele stabilite de organele de reglementare, asociaţiile profesionale sau alte autorităţi recunoscute.

%ompatibilitatea ' criteriile trebuie să fie compatibile cu obiectivul şi caracterul entităţii auditate.(riteriile trebuie să fie clare tuturor părţilor interesate pentru a facilita înţelegerea comună.(aracteristicile, luate ca întreg, sunt utile pentru identificarea criteriilor şi evaluarea durabilităţiiacestora.

9atrice de reprezentare grafică a obiectivelor, întrebărilor, criteriilor de audit, precum şi

a metodologiei de realizare a fiecărui obiectiv şi în final constatările la fiecare obiectiv.

5biectivul audituluiE

ntrebările audituluiE

(riteriile de auditE

9etodologiaE

(onstatările

Sub 0# #ntocmirea raportului privind studiul preliminar

-tudiul preliminar se finalizează cu elaborarea 8aportului privind studiul preliminar, princare se confirmă sau nu, oportunitatea efectuării auditului asupra unei teme de audit selectate.

8aportul privind studiul preliminar constituie principalul document al planificării misiuniide audit şi reprezintă un document care defineşte activitatea de audit ce urmează a fi efectuată @ sfera, obiectivul şi metodologia auditului, resursele care urmează a fi utilizate, precum şi etapeleceie ce urmează a se desfăşura.

n baza rezultatelor obţinute la etapa de planificare a auditului, ecipa de audit elaborează8aportul privind studiul preliminar, care include următoarea informaţie

-copul, perioada de realizare a auditului1

+nformaţia generală cu privire la domeniul, programul sau activităţile entităţii propuse pentru a fi auditate1


15/23

9etodologia de audit utilizată pe parcursul studiului @ se descrie abordarea de audit carea fost realizată în timpul studiului preliminar1

-tabilirea obiectivelor auditului 2impactul planificat sau efectul auditului01

&eterminarea întrebărilor de audit, formularea întrebărilor la care va răspunde studiul şi aipotezelor cu privire la răspunsurile aşteptate1

&efinirea criteriilor de audit @ este important ca auditorii să stabilească criterii clar formulate şi confirmate, iar dacă este posibil acestea să rezulte din surse autorizate1

4unctul de vedere al entităţii sau a altor părţi interesate cu privire la aspectele auditului @ auditorii vor preciza şi eventualele neclarităţi constatate, precum şi modul de soluţionarea acestora1

(onstatările studiului legate de cestiuni de semnificaţie potenţială1

(oncluziile care rezultă din activitatea de studiu1

8ecomandările privind continuarea auditului sau întreruperea activităţii de auditsuplimentare, cu explicaţiile motivelor1 şi

&acă se recomandă continuarea activităţii de audit, oferiţi comentarii privind riscurile

semnificative de audit, domeniile care trebuie analizate şi abordate în cadrul auditului detaliat şi

alte probleme pe care conducerea (urţii de (onturi trebuie să le ia în considerare.

Activitatea pesonalului de audit la fiecare nivel şi etapă a auditului necesită supravegereadecvată pe parcursul auditului, astfel pe parcursul studiului preliminar şeful ecipei de auditverifică activităţile înregistrate de auditori, precum

• activităţile importante legate de colectarea şi analiza informaţiilor şi datelor obţinute, careconfirmă că studiul preliminar a fost efectuat în conformitate cu procedurile de audit stabilite1

Activitatea iniţial verificată de şeful ecipei de audit este ulterior verificată de directorulde departament, şeful direcţiei care trebuie să asigure efectuarea conformă a audituluimonitorizînd dacă

a0 tema studiului se încadrează în atribuţiile şi competenţele (urţii de (onturi1 b0 studiul este oportun şi se poate realiza cu costuri rezonabile1c0 întrebările formulate corespund naturii entităţii auditate şi obiectivelor auditului, şi cînd este

necesar, să asigure îmbunătăţirea sau completarea listei de întrebări1d0 metodele şi tenicile de obţinere şi analiză a probelor de audit colectate se pot aplica în practicăşi dacă auditorii dispun de abilităţile, instruirea şi pregătirea necesară pentru realizarea auditului1


16/23

e0 probele de audit prevăzute vor răspunde la întrebările studiului în mod convingător1f0 în raport s3a planificat obţinerea unei cantităţi suficiente de probe de audit sau este necesar să se

obţină probe suplimentare pentru a îndeplini obiectivele auditului.8aportul privind studiul preliminar se examinează în cadrul unei şedinţe la care participă

membrii (urţii de (onturi, ecipa de audit, directorul de departament, şeful de direcţie, auditoriice asigură asistenţa metodologică şi juridică. La această şedinţă se va decide în vederea

oportunităţii continuării auditului într3o etapă de audit detaliată sau întreruperea activităţiiulterioare de audit.

!&#T5 67P&6T5# P6#0#D STD#5 P6(5#/#76

Sinte$%

-inteza de o pagină actualizează şi dezvoltă tema inclusă în 4rogramul annual de audit,adăugnd informaţii noi sau observaţii colectate în cadrul studiului preliminar. Aceasta prezintăsumar motivele pentru care este efectuat auditul, inclusiv contextul auditului, întrebarea deaudit, abordarea şi sfera, impactul aşteptat, resursele prevăzute şi perioada de elaborare araportului.

!are este domeniul pe care dorim s%8l eamin%m +i de ce

Descrierea domeniului auditului

9otivele care au condus la alegerea subiectului auditului sunt formulate în mod clar. -unt prezentate pe scurt informaţii de bază relevante cu privire la subiectul auditului, care pot includeactivităţile principale, informaţiile financiare, legislaţia şi regulamentele, obiectivele urmărite

pentru subiectul auditului, precum şi rolurile şi responsabilităţile membrilor ecipei de audit.

#mportan*a semnificativ% +i riscurile pentru buna gestiune financiar%-unt specificate sumele implicate, precum şi principalele riscuri pentru buna gestiune

financiară identificate în cadrul studiului preliminar.

6elevan*a


17/23

4rintre impacturile potenţiale ce urmează a fi identificate se pot număra modul deinfluenţare a viitoarelor politici şi programe, posibilităţile de economisire şi evidenţierea bunelor

practici.

!are s'nt 'ntreb%rile de audit +i sfera auditului

ntrebările de audit sunt formulate în cel mai precis mod posibil pentru a

delimita tema centrală a auditului, pentru a evita activităţi inutile şi pentru a permite ecipei de audit să elaboreze concluzii.

-unt identificate întrebările de audit, iar în cazul în care există o singură întrebare

de audit, aceasta este divizată în întrebări secundare. -unt explicate pe scurtmotivele care au condus la alegerea întrebărilor de audit, precum şi cele care aucondus la excluderea altor posibile întrebări de audit.

&elimitarea sferei auditului permite definirea şi explicarea elementelor instituţiei/programului/entităţii care constituie subiectul auditului, precum şiidentificarea perioadei şi a zonelor geografice care urmează a fi acoperite de audit.

&e asemenea, sunt indicate domeniile care au fost luate în considerare

pentru a fi incluse în sfera auditului, dar care au fost respinse 2ex. din cauză că ar necesita prea mult timp sau că nu ar prezenta suficient interes0.

!um vom ob*ine r%spunsurile

Abordarea auditului trebuie formulată în mod clar, şi anume să defineascăgradul de prioritate care trebuie acordat auditului direct al performanţei, punîndu3se, iniţial, accentul pe realizări şi pe efecte.

(riteriile de audit, pe baza cărora urmează a fi apreciată situaţia reală, suntformulate în mod clar, indicînd legislaţia aplicabilă sau alte surse din care se obţinastfel de criterii.

:n scurt paragraf este dedicat descrierii modului de utilizare a fiecăreimetode de colectare şi de analiză a datelor din cadrul auditului. +nformaţii detaliatecu privire la metodologie pot fi oferite într3o anexă la 8aportul privind studiul

preliminar.

8ezultatul probabil permite identificarea domeniilor în care pot fi efectuateconstatări, în care pot fi elaborate concluzii şi în care pot fi formulate recomandări.


18/23

Acesta se raportează la întrebările de audit şi nu trebuie să fie prea detaliat şi nicisă nu dea prea multe speranţe în ceea ce priveşte amploarea efectelor pe care le3ar

putea genera auditul.

!e resurse vor fi alocate auditului, cum va fi acesta supraveg)eat +imonitori$at

-unt identificaţi membrii ecipei de audit, indicîndu3se numele, funcţia şitimpul alocat pentru petrecerea auditului. -e stabilesc datele pentru începerea şi

pentru finalizarea auditului, inclusiv datele şi locaţia misiunilor. -e expune

succesiunea logică a activităţilor pentru a calcula durata minimă de timp în care poate fi efectuat auditul şi pentru a identifica activităţile cărora trebuie să li seacorde prioritate pentru a permite finalizarea auditului la termenele prevăzute.

-unt identificate riscurile majore privind prezentarea raportului de audit latermenul cerut şi în limita resurselor prevăzute, probabilitatea ca fiecare risc major identificat să se concretizeze, şi, în acest caz, impactul potenţial, precum şi

propuneri pentru gestionarea fiecărui risc.

(ntitatea auditat% a fost informat%-e va preciza faptul dacă întrebările şi criteriile de audit au fost dezbătute cu

personalul de conducere al entităţii auditate în cadrul studiului

preliminar. n plus, sunt specificate contactele planificate cu entitatea auditată pe parcursul auditului.

!onclu$ie

4e baza rezultatelor studiului preliminar, sintetizate în introducerea acestuia,se va propune desfăşurarea auditului. 4ropunerea de desfăşurare a auditului vaconţine argumentarea justificativă şi solicitarea de a continua auditul în moduldescris anterior, cu resursele şi în termenele indicate.

-ntocmirea 6aportului privind studiul preliminar

7specte care trebuie eaminate:

!. ;ormularea întrebărilor de audit


19/23

#. -tabilirea sferei auditului

%. -tabilirea criteriilor de audit care urmează a fi utilizate

'. +dentificarea probelor de audit necesare şi a surselor acestora

*. &efinirea metodologiei de audit care urmează a fi utilizată

6. Analiza posibilelor observaţii, recomandări şi a impactului potenţial al auditului

7. -tabilirea perioadei, a punctelor de reper pentru finalizarea activităţii de audit, a resurselor şi a

măsurilor de control al calităţii

B. (omunicarea cu entitatea auditată.

1. 9ormularea 'ntreb%rilor de audit. ;ormularea şi revizuirea întrebărilor de audit esteo activitate complicată şi importantă. Auditorul trebuie să formulează întrebările de

audit în baza informaţiei colectate, aptitudinile şi experienţa proprie, bazîndu3se pe

rezultatele studiului preliminar. 9odul de formulare a întrebărilor de audit este de o

foarte mare importanţă pentru audit ţi trebuie să se bazeze pe considerente raţionale şi

obiective.

La formularea întrebărilor de audit, trebuie luate în consideraţie următoarele

6elevan*a 'ntreb%rilor:

"ema are o importanţă semnificativăF


20/23

!#(: entităţile care urmează a fi acoperite de audit

D( sfera geografică a auditului

!-D perioada care trebuie acoperită

3. Stabilirea criteriilor de audit care urmea$% a fi utili$ate. (riteriile adaptate la

audit sunt indispensabile pentru evaluarea performanţei. (riteriile de audit sunt

standarde pe baza cărora se compară sau se evaluează performanţa reală 2caracterul

adecvat al sistemelor şi practicilor, precum şi economicitatea, eficienţa şi eficacitatea

activităţilor0. Acestea sunt necesare pentru a evalua condiţiile existente şi pentru a

elabora constatările auditului 2se compară situaţia reală cu ceea ce ar trebui să fie0.


21/23

4. #dentificarea probelor de audit necesare +i a surselor acestora. Trebuie

identificate probele de audit necesare pentru a răspunde la întrebările de audit,

precum şi sursele din care trebuie obţinute astfel de probe. Trebuie, de asemenea, să

se stabilească dacă acestea există într3o formă în care pot fi colectate şi analizate cu

uşurinţă.

#dentificarea unor probe de audit competente, relevante +i re$onabile. Aceste probe

trebuie să fie

6(&7;#5( pentru a permite un răspuns complet la întrebarea de audit principală

!&/P(T(T( pentru a răspunde la întrebarea de audit

6(5(07T( în ceea ce priveşte imparţialitatea şi caracterul convingător ale acestora

. Definirea metodologiei de audit care urmea$% a fi utili$at%. Auditurile

performanţei pot recurge la o mare varietate de metode, utilizate în mod curent în

ştiinţele sociale, pentru colectarea şi analiza probelor, cum ar fi studii, interviuri,

observaţii şi documente scrise. n alegerea acestor metode, auditorii trebuie să se

gideze după scopul auditului şi după întrebările specifice la care trebuie să se

răspundă. Trebuie identificate metodologii clare, solide şi practice pentru a obţine

probe de audit competente, rezonabile şi relevante astfel încît să poată fi formulate

concluzii cu o siguranţă rezonabilă.

". "rebuie luate în considerare posibilele observa*ii +i recomand%ri ale auditului.

Acest lucru nu numai că va ajuta la întocmirea unei structuri a raportului, dar şi la

stabilirea faptului dacă întrebările de audit, în forma în care sunt concepute, pot

genera recomandări constructive.


22/23

termenelor limită externe, atunci cînd este nevoie 2ex. publicarea de noi regulamente

în domeniul auditat0.

n cazurile cînd este necesară o perioadă mai lungă pentru efectuarea unui audit sau este

necesară prelungirea perioadei stablite iniţial, acest lucru trebuie justificat de ecipa de audit şi

aprobat de 4reşedintele (urţii.

"rebuie identificate riscurile semnificative la care este expusă buna execuţie a auditului,

precum şi cea mai bună modalitate în care aceste riscuri pot fi gestionate. n planificarea

drumului critic al auditului, poate fi utilă identificarea eventualelor puncte cu cele mai mari

riscuri de apariţie a dificultăţilor care pot genera întîrzieri sau care pot compromite calitatea

lucrărilor. "rebuie avute întotdeauna în vedere constrîngerile previzibile referitoare la

disponibilitatea auditorilor 2care pot fi solicitaţi pentru alte misiuni de audit0, precum şiconsecinţele întîrzierilor în ceea ce priveşte prezentarea rezultatelor auditului şi publicarea

raportului.

4oate fi utilă accelerarea activităţilor de audit pe teren apelîndu3se la o ecipă mare

pentru a colecta datele în mod rapid, în timp ce elaborarea şi clarificarea faptelor pot fi

întreprinse de o ecipă mult mai mică. 4rin verificarea caracterului rezonabil al numărului de

săptămîni prevăzute pentru fiecare auditor, se va obţine o mai mare asigurare că numărul de

săptămîni alocat este realist ţinînd cont de perioadele propuse.

Trebuie stabilite măsurile de control al calităţii în vederea alocării şi înţelegerii

responsabilităţilor privind conducerea, supravegerea şi revizuirea activităţilor de audit.

n ceea ce priveşte gestionarea documentelor, atît pe suport de îrtie, cît şi în format

electronic, trebuie stabilite instrucţiuni clare, şeful de direcţie sau şeful ecipei de audit fiind

responsabil de asigurarea controlului calităţii.

4entru ca recomandările şi concluziile formulate în raportul de audit să fie acceptate,

sunt esenţiale dialogul permanent şi înţelegerea reciprocă dintre auditori şi personalul entităţii

auditate, după cum se subliniază în abordarea =fără surprize> a (urţii.

=. !omunicarea cu entitatea auditat%.


23/23

Studiul preliminar

Documents

Transcript of Studiul preliminar