STUDIUL NOULUI TESTAMENT

CURS - anul I

Anul universitar 2009-2010

Semestrul I

Pr.Prof.Univ.Dr. Stelian TOFANĂ

Necesitatea, disciplinele Necesitatea, disciplinele Studiului, împărţirea cărţilor şi Studiului, împărţirea cărţilor şi

metode de cercetaremetode de cercetare

Sfânta ScripturăSfânta Scriptură -- depozitară depozitară a unei părţi din Revelație a unei părţi din Revelație colecţia Vechiului colecţia Vechiului TestamentTestament (patriarhi, prooroci (patriarhi, prooroci

- sec. XV - sec. V î.d.Hr.)- sec. XV - sec. V î.d.Hr.)

- - dublă colecţiedublă colecţie de cărţi: de cărţi:

colecţia Noului Testamentcolecţia Noului Testament (descoperirea supranaturală - direct prin Dumnezeu Fiul - (descoperirea supranaturală - direct prin Dumnezeu Fiul - Evr.1,1) Evr.1,1)

Noul Testament Curs 1

1. Noţiunea de "Noul Testament"1. Noţiunea de "Noul Testament"

• Prima colecţie de cărţi sfinte, care se încheiase Prima colecţie de cărţi sfinte, care se încheiase în sec. V î.d.Hr., a fost numită în greaca vorbită în sec. V î.d.Hr., a fost numită în greaca vorbită pe vremea Mântuitorului pe vremea Mântuitorului diaq»khdiaq»kh (legământ). (legământ).

• La apariţia colecţiei a doua de cărţi sfinte - La apariţia colecţiei a doua de cărţi sfinte - B…B…blia nšaj diaq»khj ( kain¾j diaq»khj )blia nšaj diaq»khj ( kain¾j diaq»khj ) cărţile cărţile Legământului Nou - Legământul Nou).Legământului Nou - Legământul Nou).

• Numirea de Numirea de diaq»khdiaq»kh - a apărut în momentul în - a apărut în momentul în care autorii Septuagintei (prima traducere care autorii Septuagintei (prima traducere grecească a cărţilor sfinte cinstite de iudei – sec grecească a cărţilor sfinte cinstite de iudei – sec III i.Hr) au tradus cuvântul ebraic III i.Hr) au tradus cuvântul ebraic „berit »„berit »,  care ,  care însemnează "legământ", "învoială", "pact", prin însemnează "legământ", "învoială", "pact", prin cuvântul grecesc cuvântul grecesc diaq»kh diaq»kh

• Pe la mijlocul sec. II d.Hr. - Sfânta Pe la mijlocul sec. II d.Hr. - Sfânta Scriptură a fost tradusă în limba latină Scriptură a fost tradusă în limba latină (Itala), grecescul (Itala), grecescul diaq»khdiaq»kh a fost tradus a fost tradus prin latinescul "prin latinescul "testamentumtestamentum". ".

• justificare în citatul din Evrei 9,15, unde justificare în citatul din Evrei 9,15, unde diaq»khdiaq»kh are sensul de "are sensul de "dispoziţia din dispoziţia din urmăurmă".".

• moartea Mântuitorului pe cruce a moartea Mântuitorului pe cruce a încheiat cu omenirea un aşezământ nou, încheiat cu omenirea un aşezământ nou, care rămâne definitiv, deoarece, Cel care care rămâne definitiv, deoarece, Cel care l-a încheiat, a murit. l-a încheiat, a murit.

2. Necesitatea studiului Noului 2. Necesitatea studiului Noului TestamentTestament

• un studiu complex şi sistematic al Noului un studiu complex şi sistematic al Noului Testament, trebuie să ia în considerare Testament, trebuie să ia în considerare câteva aspecte:câteva aspecte:

a -a - necesitatea studiuluinecesitatea studiului împrejurărilor externe împrejurărilor externe ale apariţiei textului, a limbiiale apariţiei textului, a limbii în care a scris autorul, în care a scris autorul, a a culturii epociiculturii epocii sale, sau a sa personală, a sale, sau a sa personală, a stării de stării de spiritspirit în momentul scrierii etc. în momentul scrierii etc.

b - dificultatea traducerii textuluib - dificultatea traducerii textului originar originar dintr-o limbă veche, care nu se mai vorbeşte şi din a dintr-o limbă veche, care nu se mai vorbeşte şi din a cărei vocabular, grecii de azi, mai folosesc doar cărei vocabular, grecii de azi, mai folosesc doar jumătate.jumătate.

c -c - textul sfânt cuprinde pe lângă adevăruri textul sfânt cuprinde pe lângă adevăruri naturale şi naturale şi adevăruri supranaturaleadevăruri supranaturale - - descoperite aghiografilor fie prin vedenii, fie descoperite aghiografilor fie prin vedenii, fie prin acţiuni şi imagini simbolice, fie prin pilde, prin acţiuni şi imagini simbolice, fie prin pilde, asemănări etc., aşa încât pe unele nici chiar asemănări etc., aşa încât pe unele nici chiar autorii nu le-au putut descifra deplin.autorii nu le-au putut descifra deplin.

Aplicând la descifrarea acestor expuneri doar Aplicând la descifrarea acestor expuneri doar regula generală a sensului literal, uşor se poate regula generală a sensului literal, uşor se poate ajunge în erori.ajunge în erori.

d d - - multe din adevărurile de credinţă -multe din adevărurile de credinţă -depăşesc raţiuneadepăşesc raţiunea

• Problema Problema restabilirii unui text cât mai restabilirii unui text cât mai aproape de originar şi a interpretării lui aproape de originar şi a interpretării lui corectecorecte, a devenit azi o preocupare de , a devenit azi o preocupare de bază a teologiei, în general, şi scopul bază a teologiei, în general, şi scopul imediat al Studiului biblic, în special. imediat al Studiului biblic, în special.

• OrigenOrigen,, la abia două secole numai de la la abia două secole numai de la apariţia acestei dumnezeieşti opere se apariţia acestei dumnezeieşti opere se întreba: întreba: Cine sunt autorii cărţilor sfinte? Cine sunt autorii cărţilor sfinte? Ce cultură au avut? Ce înţeles au dat ei Ce cultură au avut? Ce înţeles au dat ei anumitor cuvinte? De unde diferenţele, anumitor cuvinte? De unde diferenţele, nu puţine, de la text la text, de la nu puţine, de la text la text, de la traducere, la traducere?traducere, la traducere? etc etc

3. Disciplinele Studiului Noului 3. Disciplinele Studiului Noului

TestamentTestament 1. Introducerea sau isagogia cărţilor Noului 1. Introducerea sau isagogia cărţilor Noului TestamentTestament

• Obiectul introducerii - de a urmări istoria Obiectul introducerii - de a urmări istoria cărților sfinte din momentul apariţiei lor până în cărților sfinte din momentul apariţiei lor până în zilele noastre.zilele noastre.

• Are 2 părțiAre 2 părți - - partea generalăpartea generală - istoria canonului - istoria canonului

Noului Testament; istoria textului Noului Noului Testament; istoria textului Noului Testament; istoria traducerilor Noului Testament. Testament; istoria traducerilor Noului Testament.

- - partea specialăpartea specială - problema autorului, - problema autorului, împrejurările scrierii, scopul, destinatarii, limba împrejurările scrierii, scopul, destinatarii, limba scrierii, autenticitatea, integritatea ei etc.scrierii, autenticitatea, integritatea ei etc.

2. Arheologia biblică2. Arheologia biblică - o disciplină mai nouă - oferă informaţii - o disciplină mai nouă - oferă informaţii

privind împrejurările sociale, geografice, privind împrejurările sociale, geografice, politice, culturale, religioase ale timpului politice, culturale, religioase ale timpului scrierii şi apariţiei cărţilor canonului Noului scrierii şi apariţiei cărţilor canonului Noului Testament.Testament.

3. Istoria şi gramatica limbii 3. Istoria şi gramatica limbii originare (greceşti) a Noului Testamentoriginare (greceşti) a Noului Testament. .

44. . Istoria epocii Noului TestamentIstoria epocii Noului Testament - stabileşte cadrul istoric al datelor şi - stabileşte cadrul istoric al datelor şi evenimentelor cuprinse în cărţile Noului evenimentelor cuprinse în cărţile Noului Testament, în funcţie de istoria poporului Testament, în funcţie de istoria poporului iudeu şi a lumii greco-romane (de la Alexandru iudeu şi a lumii greco-romane (de la Alexandru cel Mare, până la ultima mare răscoală iudaică cel Mare, până la ultima mare răscoală iudaică - sec. IV î.Hr. - 135 d.Hr.).- sec. IV î.Hr. - 135 d.Hr.).

5. Hermeneutica biblică5. Hermeneutica biblică

- începuturile acestei discipline biblice îşi are - începuturile acestei discipline biblice îşi are rădăcinile în sec. II, în lucrarea episcopului rădăcinile în sec. II, în lucrarea episcopului Meliton de Sardes - Meliton de Sardes - h kleijh kleij (170 d.Hr) (170 d.Hr) - obiectul hermeneuticii - fixarea principiilor şi a - obiectul hermeneuticii - fixarea principiilor şi a regulilor cu ajutorul cărora să se poată realiza o regulilor cu ajutorul cărora să se poată realiza o exegeză corectă a textului sfântexegeză corectă a textului sfânt

Hermentica se împarte în trei capitole mari:Hermentica se împarte în trei capitole mari:- - NoematicaNoematica - teoria sensurilor Sf. Scripturi - teoria sensurilor Sf. Scripturi- - EuristicaEuristica - aflarea şi identificarea sensurilor în - aflarea şi identificarea sensurilor în diferite texte biblice.diferite texte biblice.-- Proforistica Proforistica - aplicarea sensului celui mai - aplicarea sensului celui mai potrivit textelor biblice, dificil de interpretat.potrivit textelor biblice, dificil de interpretat.

6. Exegeza sau interpretarea 6. Exegeza sau interpretarea Noului TestamentNoului Testament

- - cea mai veche şi cea mai importantă cea mai veche şi cea mai importantă dintre disciplinele Studiului biblic. dintre disciplinele Studiului biblic.

- pilda Semănătorului –- pilda Semănătorului –"Tâlcuieşte-ne "Tâlcuieşte-ne nouă pilda aceasta"nouă pilda aceasta" (Mt.13, 36). (Mt.13, 36).

7.7. Teologia Noului TestamentTeologia Noului Testament

- - o sistematizare a adevărurilor de o sistematizare a adevărurilor de credinţă evidenţiate de textele sfinte. credinţă evidenţiate de textele sfinte.

4. Împărţirea cărţilor Noului 4. Împărţirea cărţilor Noului

TestamentTestament • Cea mai veche grupare - Cea mai veche grupare - sec. IIsec. II - - Evanghelii şi Evanghelii şi

ApostolApostol • Mai recentă - în Mai recentă - în 3 grupe3 grupe, după cuprinsul , după cuprinsul

cărţilor şi după genuri literare:cărţilor şi după genuri literare:a) cărţi cu caracter istorica) cărţi cu caracter istoric - - Sf. Sf.

EvangheliiEvanghelii și și Faptele Apostolilor – Faptele Apostolilor – b) cărţi cu caracter didactic-doctrinarb) cărţi cu caracter didactic-doctrinar

-- Epistolele Sf. Pavel şi Epistolele soborniceşti.Epistolele Sf. Pavel şi Epistolele soborniceşti.c) cărţi cu caracter profeticc) cărţi cu caracter profetic - -

Apocalipsa,Apocalipsa, descriind prin acţiuni simbolice, descriind prin acţiuni simbolice, vedenii şi descoperiri supranaturale prezentul şi vedenii şi descoperiri supranaturale prezentul şi viitorul Bisericii lui Hristos în lupta definitivă cu viitorul Bisericii lui Hristos în lupta definitivă cu puterea celui rău şi victoria deplină asupra puterea celui rău şi victoria deplină asupra acestuia. acestuia.

• Împărțirea pe capitole și versete: Împărțirea pe capitole și versete:

- capitole- capitole - - sec. XIII, de la cardinalul sec. XIII, de la cardinalul Ştefan Landgton (+1228) - Ştefan Landgton (+1228) - după după apariţia tiparului, a fost adoptată în toate apariţia tiparului, a fost adoptată în toate ediţiile tipărite ale Bibliei. ediţiile tipărite ale Bibliei.

-- verseteversete - editorul - editorul Robert ŞtefanRobert Ştefan, care , care o introduce în ediţia Vulgatei din 1548.o introduce în ediţia Vulgatei din 1548.

5. Metode de cercetare5. Metode de cercetare

ScopulScopul urmărit în Studiul Noului Testament este: urmărit în Studiul Noului Testament este:

• a a - de-a stabili un text al Noului Testament - de-a stabili un text al Noului Testament cât mai aproape de textul originarcât mai aproape de textul originar, prin , prin cercetarea şi comparaţia manuscriselor, a cercetarea şi comparaţia manuscriselor, a lecţionariilor, citatelor şi traducerilor din primele lecţionariilor, citatelor şi traducerilor din primele secole creştine, cu ajutorul filologiei comparate, secole creştine, cu ajutorul filologiei comparate, paleografiei şi arheologiei.paleografiei şi arheologiei.

• b b - de a scoate înţelesul autentic- de a scoate înţelesul autentic exprimat exprimat de autorii Noului Testament în scrierile lor.de autorii Noului Testament în scrierile lor.

Metode :Metode :

- - metoda istoricămetoda istorică şi care domină până la şi care domină până la sfârşitul sec. XVII. În folosirea acestei sfârşitul sec. XVII. În folosirea acestei metode, părerile Sfinţilor Părinţi, sunt metode, părerile Sfinţilor Părinţi, sunt supremul argument. supremul argument.

- metoda - metoda critică istoricăcritică istorică inaugurată de inaugurată de Richard Simon Richard Simon prin trei lucrări ale sale prin trei lucrări ale sale apărute la Rotterdam între 1689-1693. apărute la Rotterdam între 1689-1693.

- metoda - metoda ""istorico-criticăistorico-critică““ – sec. XVIII - – sec. XVIII - o îmbinare a metodei istorice cu cea o îmbinare a metodei istorice cu cea critică - întrebuinţată până azi. critică - întrebuinţată până azi.

• În ProtestantismÎn Protestantism, din metoda inaugurată de Richard , din metoda inaugurată de Richard Simon se dezvoltă trei metode mai însemnate:Simon se dezvoltă trei metode mai însemnate:

• 1 - metoda critico-istorică1 - metoda critico-istorică, adoptată de , adoptată de protestantismul conservator şi reprezentată în protestantismul conservator şi reprezentată în domeniul biblic prin Fr. Delitzsch, Th. Zahn. B.Weiß domeniul biblic prin Fr. Delitzsch, Th. Zahn. B.Weiß etc. Deosebirea faţă de metoda istorico-critică este că etc. Deosebirea faţă de metoda istorico-critică este că se dă întâietate cercetărilor critice cu mijloace se dă întâietate cercetărilor critice cu mijloace ştiinţifice asupra textului, dovezile istorice venind ştiinţifice asupra textului, dovezile istorice venind numai ca o confirmare a rezultatelor obţinute.numai ca o confirmare a rezultatelor obţinute.

• 2 - Metoda critică liberală2 - Metoda critică liberală (critică negativă), (critică negativă), cu principalele două şcoli: cu principalele două şcoli:

- şcoala tübingiană- şcoala tübingiană extremistă, întemeiată de extremistă, întemeiată de F.Chr.Baur, având urmaşi pe Zeller, RenanF.Chr.Baur, având urmaşi pe Zeller, Renan

- şcoala neocritică- şcoala neocritică întemeiată de A. Ritschl cu întemeiată de A. Ritschl cu urmaşii Hilgenfeld, Julicher, Wrede etc. Prin această urmaşii Hilgenfeld, Julicher, Wrede etc. Prin această metodă, cărţile Noului Testament sunt cercetate ca şi metodă, cărţile Noului Testament sunt cercetate ca şi oricare alte cărţi ale literaturii universale, inspiraţia oricare alte cărţi ale literaturii universale, inspiraţia este contestată, dovezile patristice sunt nesocotite. este contestată, dovezile patristice sunt nesocotite.

• Noi direcţii în interpretarea Sf. ScripturiNoi direcţii în interpretarea Sf. Scripturi

- - interpretarea existenţialistăinterpretarea existenţialistă- interpretarea profund psihologică- interpretarea profund psihologică- interpretarea feministă- interpretarea feministă- interpretarea materialistă- interpretarea materialistă- interpretarea sociologică- interpretarea sociologică- interpretarea contextuală- interpretarea contextuală- interpretarea intertextuală etc.- interpretarea intertextuală etc.