Studiul dermatoglifelor

Dermatoglifele reprezintă configuraţia crestelor papilare si a pliurilor de flexie de la

nivelul degetelor, palmelor şi plantelor.

Tehnica recoltării dermatoglifelor: Recoltarea dermatoglifelor palmodigitale se

face foarte simplu, cu ajutorul unui rulou şi a tuşului tipografic. Subiectul examinat întinde

mâna (uscată bine) cu palma în sus şi degetele depărtate; examinatorul întinde tuşul cu grijă

pe toată suprafaţa palmei şi a degetelor. Subiectul este rugat să preseze palma pe o foaie albă

de hârtie aşezată pe un plan orizontal; examinatorul presează uşor palma şi roteşte puţin

degetele pentru imprimarea completă. Se roagă subiectul să ridice palma de pe hârtie (prin

răsturnare pe marginea cubitală) şi se mai presează separat ultima falangă a fiecărui deget în

josul foii (Tudose, 2000).

Dacă recoltarea dermatoglifelor este simplă, interpretarea lor este deosebit de dificilă.

Caracteristici generale:

- formare în viaţa intrauterină - săptămânile 17- 1 9;

- fixitate - rămân neschimbate în tot cursul vieţii;

- diversitate - detalii de structură extrem de variate;

- încadrare în tipuri de model - deşi variate, se pot grupa uşurând studiul şi

clasificarea;

- reprezintă o combinaţie unică, irepetabilă care poate fi utilizată pentru identificarea

persoanei (ex. în criminalistică);

- determinismul genetic – este un caracter poligenic (gemenii monozigoţi au o

concordanţă de 95%)

Principalele aspecte studiate:

a) Pliurile de flexie

- Pliurile de flexie ale palmei

- obişnuit se descriu 3 pliuri de flexie:

- pliul longitudinal (de flexie al policelui);

- pliul transvers proximal (flexia degetelor II-V);

- pliul transvers distal (flexia degetelor III-V).

- variante normale:

- pliul Sydney = pliu transvers proximal ce se prelungeşte până la

marginea cubitală a mâinii;

- pliul palmar transvers unic (simian) = fuzionarea celor două pliuri

transverse.

- Pliurile de flexie digitale - număr corespunzător numărului de falange

b) Crestele papilare

- Dermatoglifele digitale:

- Falanga distală:

- clasificare în funcţie de prezenţa şi numărul triradiusurilor (intersecţia a 3

creste dermice):

- arcuri: - arc simplu - fără triradius (adeltic);

- arc piniform - un triradius (monodeltic);

- bucle (figuri monodeltice): - cubitală

-radială

- vârtejuri - cu două sau trei triradiusuri (bi- sau trideltice)

-concentric

-spiralat

-cu bucle duble

- suma crestelor digitale (SCD) = suma crestelor papilare intersectate de o linie ce

uneşte centrul figurii cu cel mai depărtat triradius pentru toate cele 10 degete;

- frecvenţa figurilor este diferită la cele două sexe şi variază la diferite populaţii (în

diferite regiuni):

- bărbaţii au o frecvenţă mai mare a vârtejurilor

- femeile au o frecvenţă mai mare a arcurilor

- valoarea medie a SCD este mai mare la bărbaţi (135 +/- 47) decât la femei (127+/-

45).

- Falanga medie şi proximală:

- crestele papilare dispuse paralel (tip oblic, arcuat), nu formează figuri.

- Dermatoglifele palmare:

- Eminenţa tenară:

- creste papilare dispuse paralel sau uşor arcuat;

- uneori buclă.

- Eminenţa hipotenară:

- figuri de tipul arc, buclă, vârtej.

- Regiunea subdigitală:

- patru triradiusuri subdigitale a, b, c şi d (câte unul la baza fiecărui deget),

fiecare cu trei radianţi: doi distali (încadrează baza degetului) şi unul proximal, linia

principală (A, B, C şi D), care se îndreaptă spre marginea mâinii;

- triradiusurile subdigitale delimiteaza ariile interdigitale;

- marginea mâinii este împărţită convenţional în 13 sectoare;

- indicele de transversalitate (IT)= suma valorilor acordate crestelor principale în

funcţie de câmpul marginal în care se termină.

- normal = 24-29;

- mai mare = tendinţa la orizontalizare;

- mai mic = tendinţa la verticalizare.

- în partea proximală a palmei se află triradiusul axial t;

- radiantul principal (T) se termină în câmpul 13 al palmei;

- uneori în poziţii mai distale (t’ sau t”);

- unghiul atd = unghiul dintre triradiusurile a, t şi d;

- normal este sub 45 de grade (t);

- în poziţia t’ unghiul este de 45-56 grade

- unghiul atd mai mare de 56 de grade în poziţia t”.