STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞImetropolabrasov.ro/assets/files/Studiu mediu...

S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com

STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020

COMUNA SÂNPETRU

Beneficiar: AGENŢIA METROPOLITANĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAŞOV Elaborator: S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L

- 2011 –

1

mailto:[email protected]

http://www.concept-consult.com/


CUPRINS I.INTRODUCERE 4 II.ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE 5 II.1. Identificarea şi delimitarea arealului vizat 5 II.2. Relieful 6 II. 3. Clima 6 III. CONDIŢII DE INFRASTRUCTURĂ 8 III.1.Infrastructura de transport 8 III.1.1. Infrastructura rutieră 8 III.1.2. Infrastructura feroviară 9 III.1.3. Piste pentru biciclete 9 III.2. Alimentarea cu energie electrică 9 III.2.1. Reţeaua de distribuţie 9 III.2.2. Sistemul de iluminat public 10 III.2.3. Producţia locală de energie 10 III.3. Alimentarea cu energie termică 10 III.4. Alimentarea cu gaze naturale 11 III.5. Reţeaua de apă şi canalizare 13 III.6. Reţeaua de comunicaţii 17 III.7. Structura şi starea clădirilor din localitate 17 III.8. Spaţii verzi 20 IV. CONDIŢII DE MEDIU 22 IV.1. Calitatea aerului 22 IV.2. Calitatea solului 26 IV.3. Calitatea apei 33 IV.3.1. Ape de suprafaţă 33 IV.3.2. Ape subterane 34 IV.3.3. Apa potabilă 35 IV.3.4. Ape uzate 35 V. RESURSE 36 V.1. Resursele naturale 36 V.1.1. Resurse naturale neregenerabile 36 V.1.2. Resurse naturale regenerabile 36 V.2. Rezervaţii şi arii protejate 38 V.3. Resurse antropice 40 VI. SURSE DE POLUARE; AMENINŢĂRI LA ADRESA MEDIULUI 41 VI. 1. Agricultura 41 VI. 2. Industria şi construcţiile 43 VI. 3. Turismul 44 VI. 4. Transporturile 45 VII. Managementul deşeurilor 47 VIII. CONSUMATORI DE ENERGIE LA NIVEL LOCAL/ CONSUMURI DE ENERGIE 50 IX. GRADUL DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 54 X. ANALIZA SWOT 56 X.1.Condiţii de infrastructură 57

2



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com X.2. Condiţii de mediu 58 X.3. Resurse 60 XI. EVALUAREA NECESITĂŢILOR ŞI DEFICIENŢELOR CONSTATE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MEDIULUI/MODALITĂŢI DE GESTIONARE 62 XII. MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A OPORTUNITĂŢILOR, ÎN SPECIAL DIN PUNCT DE VEDERE AL CREŞTERII GRADULUI DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE PENTRU PERIOADA 2011-2020 68 XIII. PREZENTAREA POTENŢIALULUI DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ ŞI A INVESTIŢIILOR NECESARE ÎN ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020 70 XIV. PREZENTAREA PLANULUI DE MĂSURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR NATURALE 72 BIBLIOGRAFIE 75

3




I. INTRODUCERE

Asigurarea unui mediu înconjurător curat şi sănătos impune o gestionare eficientă a

factorilor de mediu, cu asigurarea unor resurse de aer şi apă de bună calitate pentru populaţie, industrie, agricultură, realizarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere şi industriale în paralel cu conştientizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici în vederea acordării atenţiei necesare protecţiei factorilor de mediu ca o condiţie esenţială a dezvoltării durabile a comunităţii locale.

Aceste deziderate se impun şi în cazul comunei Sânpetru, al cărei areal formează obiectul prezentului studiu privind starea mediului înconjurător şi protecţia mediului.

Documentaţia elaborată reprezintă o componentă a unui proces amplu care vizează elaborarea unui set de studii analitice şi prospective în domeniile economic, demografic, trafic şi mobilitate şi de mediu care vor fi valorificate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a localităţii Sânpetru.

Beneficiarul documentaţiei este AGENŢIA METROPOLITANĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAŞOV, organizaţie care acţionează ca şi instituţie solicitant în cadrul proiectului “Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Durabilă a Comunelor Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod”. Proiectul este derulat în parteneriat cu U.A.T. Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod, fiind cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, conform contractului de finanţare nr. 210/27.10.2010, încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative în calitate de Autoritate de Management.

Din punct de vedere metodologic, studiul cuprinde două secţiuni principale: Analiza situaţiei curente care conţine identificarea şi prioritizarea problemelor de mediu,

în funcţie de impactul acestora Informaţiile prezentate în cadrul acestei secţiuni sunt fundamentate pe datele culese din

teren, consultarea autorităţilor publice, instituţiilor şi agenţilor economici locali şi analiza studiilor, rapoartelor şi altor documente de specialitate elaborate de instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. În cadrul analizei situaţiei curente sunt prezentate aspecte cu privire la climă, relief, resursele naturale disponibile, condiţiile de infrastructură, starea atmosferei, solurilor şi apei, sursele de poluare, situaţia gestionării deşeurilor precum şi alte informaţii relevante în ceea ce priveşte starea mediului la nivelul localităţii Sânpetru.

Analiza situaţiei actuale din punct de vedere al stării mediului înconjurător s-a realizat având în vedere amplasarea comunei Sânpetru, alături de localităţile Hărman, Bod şi Hălchiu (care au fost de asemenea vizate în procesul de elaborare a studiilor anterior menţionate) în arealul Polului de Creştere Braşov. Componenta de prognoză şi planificare ce presupune transformarea problemelor

prioritare identificate în acţiuni care trebuie intreprinse în vederea protejării şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu la nivelul localităţii Sânpetru.

4




În elaborarea acestei componente a studiului, s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, avându-se în vedere următoarele aspecte:

• Definirea unei viziuni de perspectivă în ceea ce priveşte evoluţia condiţiilor de mediu şi definirea intervenţiilor şi acţiunilor necesare pentru un orizont de timp de 10 ani (2011-2020)

• Integrarea măsurilor şi intervenţiilor propuse într-un context mai amplu, reprezentat de amplasarea localităţii Sânpetru, alături de comunele Hărman, Hălchiu şi Bod, în Zona Metropolitană Braşov;

• Preocuparea pentru dezvoltarea localităţii Sânpetru, corelată cu grija conservării resurselor existente şi pentru generaţiile viitoare.

II. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE

II.1. Identificarea şi delimitarea arealului vizat

Prezentul studiu vizează identificarea şi analiza situaţiei actuale în ceea ce priveşte starea mediului înconjurător în vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a localităţii Sânpetru.

Comuna Sânpetru este situată în judeţul Braşov, Regiunea Centru, în depresiunea Bârsei şi este una din cele 15 localităţi care intră în componenţa Polului de Creştere Braşov. Localitatea se află la o distanţă de aproximativ 3 kilometri de municipiul Braşov şi se învecinează totodată în partea de nord cu comuna Bod, iar în partea de est cu comuna Hărman.

Conexiunea rutieră cu aceste localităţi este asigurată prin DJ 103 care traversează localitatea, (cu Braşov şi Bod), respectiv DJ 108 (cu comuna Hărman).

Localitatea nu dispune de acces la reţeaua de transport feroviar. Suprafaţa totală a localităţii este de 3.934 ha1 din care 532 de hectare situate în intravilan

şi 3402 hectare în intravilan. Comuna Sânpetru are o populaţie totală de 4.1582 locuitori, din care aproximativ 80% sunt

de români, diferenţa fiind reprezentată de cetăţeni de etnie maghiară, germană şi romi şi saşi. De altfel, localitatea, atestată documentar din anul 1240 (alături de Hărman), reprezintă unul din satele fundate de saşii colonizaţi în Transilvania de coroana maghiară.

În localitate, reţeaua educaţională include 1 şcoală cu ciclul primar şi gimnazial, ale cărei cursuri sunt urmate de aproximativ 350 de copii şi o grădiniţă.

1 http://www.sanpetru.ro/2009/03/25/teritoriul-administrativ/ 2 Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană pentru Statistică Braşov

5



http://www.sanpetru.ro/2009/03/25/teritoriul-administrativ/


La nivelul localităţii, îşi desfăşoară activitatea un număr de 248 agenţi economici3, domeniul construcţiilor, cel comercial şi al serviciilor fiind cel mai bine reprezentat. În Sânpetru se practică totodată agricultura şi zootehnia, chiar dacă la o scară relativ redusă.

De asemenea, sectorul turismului se află în continuă dezvoltare, având în vedere potenţialul de care dispune localitatea şi situarea acestuia în vecinătatea municipiului Braşov.

Infrastructura tehnico-edilitară este dezvoltată şi se află în proces de extindere, vizând ca şi obiectiv prioritar acoperirea zonelor rezidenţiale nou construite.

II.2. Relieful

Comuna Sânpetru este situată în Depresiunea Bârsei, în nordul municipiului Braşov, Teritoriul localităţii este traversat de pârâul Durbav şi este influenţat, din punct de vedere al condiţiilor de mediu de cursul râului Timişul Sec care se varsă în râul Ghimbăşel în apropierea comunei.

Genetic, zona în care este amplasată localitatea este de origine tectonică, formată prin fracturarea şi scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaţilor de Curbură4. O mare influenţă asupra reliefului au avut-o şi cele patru mari glaciaţiuni. După sfârşitul acestora, o bună parte din teritoriu a rămas mlăştinos şi sălbatic, evoluând cu timpul către Depresiunea Ţării Bârsei.

Comuna Sânpetru este situată la o atitudine de 500 – 550 de metri deasupra nivelului mării, încadrându-se în mare parte în zona joasă, de câmpie piemontană a Depresiunii Bârsei. Aceasta este umedă şi mlăştinoasă, străbătută de numeroase pâraie, pătura de sol fiind în general fertilă.

Se face totodată remarcată o suprafaţă de luncă aluvionară inundabilă, situată în vecinătatea albiilor râurilor care străbat suprafaţa localităţii.

II.3 Clima

Judeţul şi Polul de Creştere Brasov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional

la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Prin urmare, se poate aprecia că zona este caracterizată printr-un climat de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest5.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general si o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

3 Conform datelor furnizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov 4 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Braşov, Braşov, 2009 5 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

6




Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august iar temperatura minimă depăşeşte în timpul lunilor de iarnă valoarea de - 20 ºC. Localitatea Sânpetru, se încadrează în limitele prezentate, temperatura medie înregistrată fiind de 8,5ºC.

Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, identic cu cel al zilelor de iarnă. Dată fiind amplasarea localităţii în Depresiunea Bârsei şi influenţa condiţiilor de relief, temperaturile cele mai reduse se înregistrează pe parcursul lunii ianuarie.

Umiditatea aerului se încadrează în limitele înregistrate la nivel judeţean, cu valori medii anuale de 75%. Ceaţa este un fenomen caracteristic pentru localitatea Sânpetru.

Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei. Depresiunea Bârsei şi implicit comuna Sânpetru sunt supuse iarna unor invazii de aer

rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, care aduce zăpadă si ger. Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii. Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp.

În tabelul alăturat este prezentat un set de date meteorologice aferent anului 2009, înregistrate la staţia meteorologică Braşov. Având în vedere amplasarea comunei Sânpetru în imediata vecinătate a municipiului Braşov, datele prezentate pot fi considerate ca fiind relevante pentru arealul care face obiectul studiului.

Tabel 1. Date meteorologice aferente anului 2009, înregistrate la staţia Braşov6

Staţ

ia m

eteo

Temperatura aerului (°C)

Can

titat

ea

anua

lă

prec

ipita

ţii

(l/m

2 )

Pres

iune

a at

mos

feric

ă (h

Pa)

Neb

uloz

itate

a to

tală

(zec

imi)

Vite

ză v

ânt

(m/s

)

Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă

Braşov normală7 2009 absolută 2009 absolută 2009 normală 2009 2009 2009 2009

7,5 8,7 37,3 32,4 -32,3 -24,2

594,1 669,7 952,8 6,2 2,2 5.07.20008 25.07 14.01.1985 04.01

Precipitaţiile atmosferice. La nivelul Polului de Creştere Braşov, numărul mediu anual al

zilelor cu precipitaţii este de 138 zile, valoare care poate fi considerată ca reprezentativă şi pentru comuna Sânpetru. Ploile cele mai abundente se produc în general pe parcursul lunilor de primăvară-vară. Pe parcursul verii, ploile torenţiale sunt destul de frecvente, fiind însoţite de grindină şi trăsnete şi depăşind uneori valoarea de 20 l/m2.

6 Sursa de date: Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti, conform Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010 7 „Normală” reprezintă normala climatologică, adică media multianuală calculată pentru perioada 1961 – 1990 8 Data înregistrării valorii absolute

7




Într-o iarnă obişnuită, ninsorile cad aproximativ 35 de zile pe an, numărul mediu de zile cu straturi de zăpadă fiind de aproximativ 61 de zile.

Analiza datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov relevă faptul că la nivelul anului 2009, cantitatea de precipitaţii înregistrată în localitatea Sânpetru se apropie de media Polului de Creştere, de 650 litri/m2. Cantităţile sunt similare celor înregistrate la nivelul altor localităţi din zona depresionară (Braşov, Feldioara, Hărman etc). Cel mai semnificativ volum al precipitaţiilor caracterizează trimestrele II şi III, prin urmare lunile de primavară-vară.

III. CONDIŢII DE INFRASTRUCTURĂ

III.1. Infrastructura de transport

III.1.1. Infrastructura rutieră

Comuna Sânpetru dispune de următoarea infrastructură rutieră: Drumuri judeţene – DJ 103 prin care se realizează legătura cu localitatea Bod

– DJ 108 prin care se realizează legătura cu comuna Hărman Drumuri comunale

În ceea ce priveşte drumurile judeţene, calitatea infrastructurii rutiere la nivelul localităţii Sânpetru este în general bună, ca urmare a investiţiilor realizate în ultimii ani de autorităţile publice locale şi judeţene. Astfel, au fost reabilitaţi 4,3 km din DJ 108 Hărman – Sânpetru şi 13,68 km din DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod – limita judeţului Covasna (aproximativ 10 km situaţi pe teritoriul comunei)

Pe arterele rutiere menţionate, circulaţia se desfăşoară pe o bandă pe fiecare sens de mers, valori mai ridicate ale traficului înregistrându-se pe DJ 103, pe relaţia Braşov – Sânpetru.

Volumul traficului este influenţat şi de darea în folosinţă a centurii ocolitoare a municipiului Braşov cu care DJ 103 se intersectează înainte de intrarea în Braşov în zona Platformei Tractorul.

În ceea ce priveşte drumurile comunale, majoritatea sunt asfaltate sau pietruite însă necesită în continuare lucrări de modernizare şi extindere ca urmare a dezvoltării unor noi cartiere rezidenţiale la nivelul comunei.

8




III.1.2. Infrastructura feroviară

Localitatea Sânpetru nu dispune de acces la reţeaua naţională de căi ferate.

III.1.3. Piste pentru biciclete

În prezent, la nivelul localităţii Sânpetru nu există suprafeţe special amenajate pentru

utilizatorii de biciclete.

III.2. Alimentarea cu energie electrică

III.2.1. Reţeaua de distribuţie

La nivelul localităţii Sânpetru, alimentarea cu energie electrică se realizează din reţeaua

SC FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud, necesarul de consum fiind asigurat din Sistemul Energetic Naţional.

Alimentarea se realizează din linii de distribuţie publică de medie tensiune ( 6kW şi 20 kW), care, racordate la staţiile de transformare, asigură legătura între surse şi consumatorii casnici, edilitari, terţiari şi industriali. Reţele locale de distribuţie de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kW).

În zona localităţii există totodată reţele de tensiune înaltă de 110 şi 400 kW. Reţeaua de distribuţie asigură acoperirea integrală a suprafeţei comunei Sânpetru,

numărul de consumatori racordaţi şi tipul acestora fiind redat în tabelul alăturat:

Tabel 2. Numărul şi tipul consumatorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu energie electrică – comuna Sânpetru9

Localitate Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici Total Sânpetru 3 123 1613 1739

9 Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov

9




Grafic 1. Numărul de consumatori de energie electrică în comuna Sânpetru

III.2.2. Sistemul de iluminat public

Comuna Sânpetru dispune de sistem de iluminat public, acesta fiind asigurat de autoritatea publică locală. Iluminatul public este asigurat pentru un procent de aproximativ 80% din totalul străzilor prin intermediul reţelelor aeriene.

Sistemul de iluminat public se află în curs de extindere, vizând acoperirea cartierelor rezidenţiale nou construite la nivelul comunei.

III.2.3. Producţia locală de energie

Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunii III.2.1., necesarul de energie electrică

este asigurat din Sistemul Energetic Naţional. La nivel local, nu există producători independenţi de energie. De asemenea, cu excepţia unor iniţiative private de mică anvergură, nu se utilizează resurse regenerabile în vederea producerii de energie electrică.

III.3. Alimentarea cu energie termică

La nivelul localităţii Sânpetru nu există un sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energiei termice. Aceasta este asigurată pentru consumatorii publici şi privaţi prin sisteme individuale de încălzire ce folosesc ca şi combustibil gazul metan, lemnul, peleţi sau în puţine cazuri surse alternative precum pompele de căldură şi panourile solare.

Agenţii economici locali îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în instalaţii proprii care funcţionează în general pe bază de combustibil gazos sau deşeuri din lemn.

10




Încălzirea clădirilor aparţinând autorităţilor publice şi instituţiilor locale se realizează prin intermediul centralelor termice care funcţionează cu precădere pe combustibil gazos (gaz metan), dar şi cu deşeu lemn, produse petroliere, etc.

Această situaţie se face remarcată şi în cazul locuinţelor care utilizează sisteme individuale de încălzire alimentate cu gaz metan, lemn. Se constată totodată tendinţa populaţiei de valorificare a resurselor regenerabile de energie în vederea producerii agentului termic pentru consum propriu. Instalaţiile întâlnite sunt sistemele de panouri solare şi pompele geotermale.

III.4. Alimentarea cu gaze naturale

La nivel local, cea mai mare parte a sistemului de distribuţie a gazelor naturale este de curând realizată şi prin urmare prezintă avantajul că cea mai mare parte a conductelor sunt din polietilenă, soluţie tehnică prin care se diminuează semnificativ riscul producerii unor accidente, spre deosebire de alte localităţi de la nivelul Polului de Creştere Braşov unde reţeaua este formată în procent de 65% din conducte de oţel.

Distribuţia către consumatorii casnici, agenţi economici şi instituţiile locale se realizează prin staţii de reglare alimentate cu conducte de înaltă presiune şi este asigurată de GDF Suez, ca urmare a preluării Distrigaz SUD de către compania franceză GDF.

Sistemul acoperă majoritatea străzilor comunei şi este astfel proiectat încât să dispună de rezerve în vederea extinderii către noi utilizatori. De altfel, reţeaua se află în proces de extindere continuă, inclusiv ca urmare a dezvoltării sectorului rezidenţial la nivelul localităţii, fapt prezentat în tabelul şi graficul alăturat:

Tabel 3. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – comuna Sânpetru10:

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor - km

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

28.7 29.4 32 37.2

10 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

11




Grafic 2. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – km la nivelul comunei Sânpetru

Conform datelor disponibile, numărul de consumatori racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale, la nivelul anului 2010, este următorul:

705 consumatori casnici,11 269 reprezentând alte tipuri de consumatori – agenţi economici, autorităţi şi instituţii

publice12 Evoluţia consumului de gaze naturale la nivelul localităţii Sânpetru este redat în tabelul

alăturat. Tabel 4. Volumul de gaze naturale distribuite în localitatea Hărman în intervalul 2006 - 200913

Nr. Crt.

Distribuţia de gaze naturale pe categorii de utilizatori 2006 2007 2008 2009

1 Gaze naturale distribuite - uz casnic - mii mc 1626 1588 2031 1973

2 Gaze naturale distribuite – alte categorii de consumatori - mii mc 446 415 557 422

3 Gaze naturale distribuite - total - mii mc 2072 2003 2588 2395

11 Date furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A. 12 Idem 13 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

12




Grafic 3. Distribuţia consumului pe categorii de consumatori (mii mc/an) – 2006 - 2009

Conform datelor prezentate, se face remarcată o fluctuaţie a consumului de gaze naturale în intervalul analizat, vârful înregistrat în anul 2008 fiind urmat de o scădere de aproximativ 9.5%, datorită inclusiv efectelor crizei economice.

III.5. Reţeaua de apă şi canalizare

În arealul Polului de creştere Braşov, Compania Apa Braşov funcţionează ca operator regional, asigurând serviciul de distribuţie a apei potabile şi serviciul de canalizare. Compania Apa Braşov gestionează aceste servicii şi la nivelul localităţii Sânpetru.

În prezent, operatorul regional implementează în calitate de beneficiar proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in Judeţul Braşov”, derulat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Proiectul demarat în cursul anului 2009 are o valoare totală de 945.587.853 RON şi implică realizarea următoarelor investiţii care vizează şi localitatea Sânpetru: Reabilitarea şi extinderea conductelor de aducţiune – 55 Km Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă – 162,6 Km Realizarea de noi staţii de epurare apa uzată – 5 Staţii noi şi reabilitate pompare ape uzate – 9

13



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Extindere canale colectoare – 172,4 Km Reabilitare canale colectoare – 6,4 km Staţii de tratare noi si reabilitate – 314

Alimentarea cu apă a localităţii Sânpetru şi, parţial, a municipiului Braşov se realizează din surse subterane care provin în principal din frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman care aparţine Companiei Apa Braşov S.A. şi cuprinde 48 de foraje15 care exploatează la 150 m adâncime, având o capacitate totală de 940 l/s.

Puţurile forate şi instalaţiile aferente, rezervoare, staţii de pompare, conducte de refulare, sunt parţial amplasate pe terenurile localităţii Sânpetru, capacitatea acestora fiind redată în tabelul alăturat.

De asemenea, o parte a necesarului de apă potabilă este asigurată din Barajul de Acumulare Târlung.

Tabel 5. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile comuna Sânpetru- mc/zi 16:

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile - mc/zi

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

350 350 390 420

Grafic 4. Evoluţia capacităţii de producere a apei potabile (mc/zi) – intervalul 2006 – 2009

Reţeaua de distribuţie a apei potabile acoperă în prezent majoritatea străzilor existente din comuna Sânpetru şi în special partea veche a localităţii. Dinamica construcţiilor care a generat apariţia la nivelul comunei a noi cartiere rezidenţiale generează însă o tendinţă de suprasolicitare a reţelei existente.

14 Conform datelor furnizate de Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov 15 Conform datelor furnizate de Compania Apa Braşov 16 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

14




Tabel 6. Dimensiunea reţelei de distribuţie a apei potabile – intervalul 2006 -200917:

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile - km

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

16.2 17.3 17.3 18.2

Grafic 5. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a apei potabile (km) – intervalul 2006 – 2009

Consumul de apă potabilă este în continuă creştere la nivelul utilizatorilor casnici, acest fapt fiind determinat de apariţia noilor cartiere de locuinţe în localitate. În privinţa celorlalte categorii de utilizatori, se remarcă o diminuare a consumului, datorată în cazul societăţilor comerciale atât efectelor crizei economice cât şi introducerii unor echipamente şi utilaje performante în procesul de producţie.

Situaţia consumului de apă este redată în tabelul alăturat.

Tabel 7. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în comuna Sânpetru (mii mc) – intervalul 2006 -200918:

Nr. Crt.

Distribuţia apei potabile pe categorii de utilizatori 2006 2007 2008 2009

1 Apa potabilă distribuită consumatorilor - uz casnic - mii mc 110 116 122 134

2 Apă potabilă distribuită 11 11 8 8

17 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov 18 Idem

15




consumatorilor – alte categorii de consumatori - mii mc

3 Apă potabilă distribuită consumatorilor - total - mii mc 121 127 130 142

Grafic 6. Evoluţia comparativă a consumului de apă potabilă pe categorii de utilizatori la nivelul comunei Sânpetru – intervalul 2006 – 2009

În prezent, localitatea Sânpetru dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, cu o lungime de 29 km19 la care sunt conectaţi un număr de aproximativ 1100 de utilizatori. Sistemul este format din reţeaua de canalizare din tuburi PVC şi staţii de pompare prin care se asigură direcţionarea apelor uzate către staţia de epurare Stupini. Aceasta dispune în prezent de o capacitate de Qzi=2200 l/s pentru treapta mecanică si Qzi=1620 l/s pentru treapta biologică. Staţia de epurare a fost modernizată în perioada 1998-2000 si nu are prevăzută treapta terţiară de epurare si nici treapta de dezinfecţie. În aceste condiţii, staţia de epurare contribuie la creşterea gradului de poluare al pârâului Ghimbăşel, Timiş, a râului Olt si a pânzei freatice din zona de influenţă. In urma monitorizării staţiei de epurare s-au constatat depăşiri la următorii indicatori şi anume: suspensii, fosfor, amoniu, azotaţi si detergenţi.20 Investiţiile aflate în curs de derulare de către Compania Apa Braşov vizează completarea staţiei de epurare Stupini cu treaptă terţiară pentru îndepărtarea azotului si fosforului cu efecte directe în ceea ce priveşte impactul funcţionării acestei instalaţii asupra mediului înconjurător din

19 Date furnizate de Compania Apa Braşov 20 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009 Braşov, , 2010

16



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com localitatea Sânpetru, având în vedere faptul că deversarea apelor se realizează din staţia de epurare în râul Timişul Sec.

III.6. Reţeaua de comunicaţii

Conform datelor disponibile, reţeaua de comunicaţii la nivelul localităţii Sânpetru prezintă următoarea structură: telefonie (linia telefonică interurbană Braşov – Sânpetru)21 internet cablu TV

Un număr de aproximativ 900 de utilizatori sunt abonaţi la servicii de telefonie fixă şi internet.

Totodată, comuna Sânpetru beneficiază de acoperire din partea principalilor furnizori de servicii de telefonie mobilă.

III.7. Structura şi starea clădirilor din localitate

Comuna Sânpetru a înregistrat ulterior anului 1990 o importantă dezvoltare a sectorului rezidenţial, determinată de fenomenul de migraţie al populaţiei din zonele urbane (municipiul Braşov) spre localităţile învecinate, transformate în aşa-zise “cartiere dormitor”

În acest context, construcţiile au înregistrat o dinamică deosebită, evoluţia numărului de locuinţe fiind redat în tabelul alăturat:

Tabel 8. Evoluţia numărului de locuinţe – comuna Sânpetru – intervalul 2006 – 200922

Locuinţe existente - total - număr Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

1415 1476 1621 1685

21 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, Braşov, 2009 22 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

17




Grafic 7. Evoluţia numărului de locuinţe – comuna Sânpetru – intervalul 2006 – 2009

Se remarcă faptul că, numai la nivelul anului 2009, comuna Sânpetru a înregistrat o creştere de 9.6% a fondului de locuinţe, ca urmare a dezvoltării sectorului rezidenţial datorat migraţiei unui segment al populaţiei Braşovului, care şi-a stabilit domiciliul în zone periurbane şi localităţi limitrofe municipiului.

De altfel, raportat la intervalul 1990 – 2009, Sânpetru a înregistrat cea mai semnificativă creştere a numărului de locuinţe la nivelul Polului de Creştere Braşov – 29%23

Conform informaţiilor prezentate în cadrul secţiunilor anterioare, atât în cazul construcţiilor existente cât şi a locuinţelor noi, se remarcă un grad ridicat de dotare cu utilităţi, situat peste media naţională, însă începe să se facă simţită tendinţa de suprasolicitare a reţelelor existente ca urmare a extinderii zonelor locuite.

În ceea ce priveşte starea clădirilor, având în vedere aspectele prezentate, la nivelul localităţii Sânpetru se remarcă următoarea situaţie: un procent semnificativ din clădirile existente sunt construcţii noi, amplasate în special în

zonele periferice ale localităţii. Acestea se remarcă printr-o calitate superioară a execuţiei şi a materialelor utilizate, ceea ce determină şi un grad mai ridicat al eficienţei energetice.

23 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, Braşov, 2009

18




Fig. 1 Construcţii noi în comuna Sânpetru

la nivelul localităţii Sânpetru există şi un număr important de clădiri vechi, edificate în

perioada secolului XIX – începutul secolului XX (o parte din ele aflate în proprietatea autorităţilor publice), unele dintre ele aflate într-o stare evidentă de degradare şi care necesită investiţii în vederea reabilitării structurale şi estetice.

Fig. 2 Clădire veche aflată în stare de degradare structurală şi estetică - localitatea Sânpetru

19




Un aspect important este reprezentat de faptul că în intervalul 2005-2010, conform datelor

disponibile, nu s-au realizat investiţii publice pentru creşterea eficienţei energetice/ reabilitarea termică a clădirilor aflate în proprietatea statului sau a autorităţilor publice locale.

Acest fapt generează consumuri semnificative de energie la nivelul clădirilor respective, cu impact negativ asupra mediului înconjurător dar şi asupra bugetului local, fiind unul din punctele slabe identificate la nivelul localităţii.

III.8 Spaţii verzi

Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi normale, atât prin rolul estetic, cât mai ales prin contribuţia la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii poluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor absorb cca. 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea temperaturii şi umidităţii aerului.

Principalele categorii de spaţii verzi din perimetrul construibil sunt: - spaţii verzi cu acces nelimitat; - spaţii verzi publice şi de folosinţă specializată; - baze de agrement; - complexe şi baze sportive; - spaţii verzi cu acces limitat din incinta unor instituţii; - suprafeţe plantate din curţile particulare.

Localitatea Sânpetru dispune de o suprafaţă de 19,424 ha de spaţii verzi care se încadrează în categoriile anterior menţionate, din care o suprafaţă de aproximativ 2 ha a fost amenajată de curând ca şi spaţiu de agrement şi include teren de fotbal, teren de handbal şi amplasament pentru scenă spectacole. Comuna dispune şi de un loc de joacă pentru copii amenajat pe o suprafaţă de 800 mp.

Fig. 4. Zonă agrement Sânpetru

24 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, Braşov, 2009

20




Raportând suprafaţa totală a spaţiilor verzi la populaţia localităţii, de 4158 de persoane,

obţinem o medie de 4,67 m2/locuitor. Având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2007, prin care autorităţile

administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor (media impusă la nivel european), până la data de 31 decembrie 2013, se poate constata că la nivelul localităţii Sânpetru nu este îndeplinită această condiţie.

Deşi dimensiunea şi starea spaţiilor verzi din localitatea Sânpetru se situează aproape de media 4,84m2/locuitor25, existentă la nivelul Polului de Creştere Braşov, o analiză comparativă, prezentată în graficul alăturat, relevă faptul că din acest punct de vedere, comuna înregistrează cele mai scăzute valori pentru acest indicator dintre cele patru localităţi vizate de implementarea proiectului “Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă a Comunelor Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod”

Grafic 8. Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţile rurale ale Polului de Creştere Braşov –

m2/locuitor26

Prin urmare, în vederea creşterii nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, se impune adoptarea de către autorităţile publice locale a unui plan de măsuri în vederea extinderii suprafeţei spaţiilor verzi pentru atingerea ţintei impuse pentru anul 2013, de 26 m2/locuitor.

25 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, Braşov, 2009 26 Sursa de date: Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

21




IV. CONDIŢII DE MEDIU

IV.1. Calitatea aerului

La nivelul localităţii Sânpetru ca de altfel al tuturor localităţilor din arealul rural al Polului de Creştere Braşov, principalii factori care afectează calitatea aerului sunt determinaţi de învecinarea cu zona urbană (cu atât mai pregnant în cazul comunei Sânpetru) şi de traficul rutier .

La nivel local, principalele elemente care exercită o influenţă negativă asupra calităţii aerului sunt: Depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov:

• Depozitul de zgură şi cenuşă nr. 1 Lempeş, amplasat la o distanţă de circa 12 km de CET Braşov, în direcţia Nord - Nord Est şi la circa 2 km de comuna Sânpetru.

• Depozitul de zgură şi cenuşă nr. 2 Sânpetru, amplasat la cca. 900 m la Sud de depozitul nr. 1 pe o suprafaţă de circa 30,5 ha.27

Reziduurile de la CET erau transportate prin conducte, pe o distanţă de 12 km, până lângă localitatea Sânpetru, capacitatea totală a depozitelor de cenuşă fiind de 2,3 milioane de metri cubi28.

Impactul negativ al acestor depozite se manifestă nu numai asupra calităţii solului (solul are un pH foarte ridicat (7,36), este mediocru aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slab aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şi potasiu (<10mg/100 g sol) ci şi asupra aerului, condiţiile meteorologice determinând poluarea cu cenuşă şi pulberi toxice inclusiv a Rezervaţiei Dealul Cetăţii – Lempeş situat în apropiere. Traficul rutier – cele mai importante valori de trafic se înregistrează pe DJ 103, pe relaţia

Sânpetru Braşov, însă calitatea aerului la nivelul localităţii este afectată şi de circulaţia rutieră de pe centura ocolitoare a municipiului Braşov, situată în proximitatea comunei. Măsurătorile efectuate au condus la identificarea prezenţei următorilor poluanţi: • Monoxid de carbon – CO • Dioxid de carbon – CO2 • Oxizi de azot – NOx • Dioxid de sulf – SO2 • Ozon – O3 • Benzen • Hidrocarburi totale • Pulberi în suspensie – PM 10 • Plumb – Pb

27 http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf 28 Conform datelor furnizate de CET Braşov

22



http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf


Valorile se încadrează însă în limitele admise, chiar dacă, în special pe DJ 103 se înregistrează valori ridicate de trafic, în special în orele de vârf.

La nivel local, cu excepţia depozitelor de zgură şi cenuşă ale CET, nu sunt înregistrate societăţi comerciale a căror activitate economică să genereze poluarea seminificativă a atmosferei.

O situaţie actuală privind calitatea aerului ambiental la nivelul localităţii Sânpetru este furnizată de măsurătorile efectuate în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2010 în reţeaua automată şi reţeaua manuală de monitorizare a calităţii aerului gestionate de Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov.29

Reţeaua de monitorizare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov include şi staţia BV4 – Sânpetru care oferă date relevante privind calitatea aerului în arealul vizat prin prezentul studiu.

Monitorizarea calităţii aerului ambiental la nivelul staţiei menţionate a generat următoarele rezultate:

A. Dioxidul de azot Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea

calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităţii în zonele urbane şi periurbane.

Rezultatele monitorizării NO2 înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă orară de 126.81 µg30/m3. Valoarea medie orară este mai mică decât valoarea de 200 µg/m3 corespunzătoare valorii limită orară pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv, pragul de alertă pentru NO2 de 400 µg/m3.

Conform datelor înregistrate, la staţia de fond suburban BV4, situată la distanţă de surse de poluare, au fost înregistrate cele mai mici valori ale concentraţiei medii orare de NO2 în raport cu alte staţii amplasate în aglomerarea urbană Braşov (Staţia BV-1: Braşov, Calea Bucureşti / Str. Soarelui, Staţia BV-2: Braşov, Str. Castanilor fn, Staţia BV-3: Braşov, B-dul Gării / Str. Lăcrămioarelor, Staţia BV-5: Braşov , B-dul Al. Vlahuţă/Parcul Mic).

B. Pulberi în suspensie PM10 Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale sau

surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă.

Particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm formează fracţia PM10 a pulberilor în suspensie.

Rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie, fracţia PM10 prin metoda gravimetrică, înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă zilnică de 95,66 µg/m3, care se situează peste valoarea limită zilnică

29 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 30 Micrograme

23



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/m3.

C. Monoxidul de carbon La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor şi

insipid, care provine din surse naturale sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic). Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Efectele asupra sănătăţii populaţiei depind de concentraţia CO în aerul ambiental şi de perioada de expunere. În concentraţii mari (de aproximativ 100 mg/m3) este un gaz toxic, fiind letal. La concentraţii relativ scăzute afectează sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică. La concentraţiile monitorizate în mod obişnuit în atmosferă CO nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Rezultatele monitorizării CO, înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă orară de 4,46 µg/m3, care se situează sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de 10 µg/m3.

Conform datelor disponibile, cele mai mici valori din arealul aglomerării urbane Braşov au fost înregistrate la staţia BV4 Sânpetru, indicând faptul că aerul ambiental din zona monitorizată, situată la periferia aglomerării are o calitate mai bună în raport cu concentraţia de monoxid de carbon.

D. Benzenul Benzenul este un compus organic insolubil în apă, cu volatilitate mare, care provine în

special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar şi din evaporarea solvenţilor organici folosiţi în diferite activităţi industriale şi evaporarea în timpul proceselor de producere, transport şi depozitare a produselor care conţin benzen.

Datorită stabilităţii chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanenţă în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula. Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariţia condiţiilor meteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacţii fotochimice la care benzenul este reactant.

În urma cercetărilor efectuate, benzenul a fost încadrat în clasa A1 a substanţelor cu efect cancerigen.

Rezultatele monitorizării benzenului, înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie medie de 2,25 µg/m3, care respectă valorile limită anuale admise.

E. Ozonul Ozonul, gaz oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios este concentrat în stratosferă şi

asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. În urma unor reacţii fotochimice între oxizii de azot şi compuşii organici volatili se formează la nivelul solului ozonul troposferic.

24



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Alături de pulberile în suspensie este o componentă a "smogului fotochimic" în timpul verii. Efectele ozonului asupra sănătăţii umane sunt diferite în funcţie de concentraţia ozonului troposferic prezent în aerul ambiental. Concentraţiile mici de ozon la nivelul solului provoacă iritarea căilor respiratorii şi iritarea ochilor, iar concentraţiile mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Prin acţiunea agresivă exercitată asupra vegetaţiei, pădurilor şi recoltelor, care poate ajunge până la atrofierea unor specii, ozonul este poluantul regional responsabil pentru cele mai mari daune produse în sectorul agricol în Europa.

Rezultatele monitorizării ozonului (O3), înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă orară de 132,43 µg/m3. Se constată astfel că nu au fost înregistrate depăşiri ale pragului de informare de 180 µg/m3 şi pragului de alertă de 240 µg/m3, cu toate că valorile înregistrate la staţia de fond suburban BV4 Sânpetru sunt cele mai ridicate la nivelul aglomerării urbane Braşov datorită condiţiilor propice formării ozonului. Cele mai mari valori au fost înregistrate în perioada august – septembrie, când au fost înregistrate, individual sau simultan: intensitatea radiaţiei solare ridicată, viteza vântului mică, temperatură ridicată, presiune atmosferică ridicată şi / sau vânt din direcţii în care au existat concentraţii mari de precursori.

F. Metale grele Metalele grele se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune

influenţează remanenţa în atmosferă şi implicit posibilitatea de a fi transportaţi la distanţă. Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi ale combustibililor pentru obţinerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, incinerarea deşeurilor.

În Laboratorul APM Braşov, în perioada iulie – decembrie 2010, au fost efectuate încercări pentru determinarea concentraţiei de plumb, cadmiu şi nichel din aerul ambiental, care au implicat şi probe prelevate de la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul alăturat, comparativ cu datele aferente celorlalte staţii de monitorizare din arealul municipiului Braşov.

Tabel 9. Concentraţia medie de metale grele în perioada iulie – decembrie 2010 – staţia BV4 –

Sânpetru31

Staţia de monitorizare

Pb (µg/m3) Cd32 (ng/m3) Ni33 (ng34/m3)

Valoare limită Valoare ţintă care nu va trebui depăşită începând cu data de 31.12.2012

0,5 5 20 BV1 0,0264 0,7469 5,2234 BV3 0,0281 0,8938 3,7455

31 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 32 Cadmiu 33 Nichel 34 Nanogram

25




BV4 - Sânpetru 0,0143 0,4166 4,8288

În baza datelor prezentate, din perspectiva respectării valorii limită pentru Pb şi valorilor ţintă pentru Cd şi Ni, se poate afirma că se respectă obiectivele de calitate impuse prin legislaţie pentru metalele grele studiate. În cazul staţiei de monitorizare BV4 – Sânpetru, se fac remarcate valori mai reduse pentru Pb şi Cd faţă de celelalte staţii din arealul municipiului Braşov, în timp ce valorile pentru Ni sunt sensibil mai ridicate.

În baza datelor prezentate, concluziile privind calitatea aerului ambiental în zona suburbană a municipiului Braşov, relevante pentru comuna Sânpetru, sunt următoarele: nivelul poluării din zona monitorizată este redus, fiind evidenţiat prin încadrarea tuturor

valorilor medii orare sub pragurile de alertă pentru dioxid de azot şi ozon şi pragul de informare pentru ozon;

se constată încadrarea tuturor valorilor medii orare pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, a valorilor medii zilnice pentru dioxidul de sulf, a maximelor zilnice pentru CO sub valorile limită.

Se constată episoade cu concentraţii ridicate de PM10, uneori fiind înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnică pentru PM10, ca urmare a existenţei condiţiilor – meteo şi de emisie – favorabile acumulării poluantului.

Aerul ambiental din zona staţiei BV4 – Sânpetru, situat la periferia aglomerării urbane, a avut o calitate mai bună în raport cu concentraţiile poluanţilor primari, dar au fost înregistrate uneori vârfuri ale concentraţiei pentru ozon, datorită condiţiilor prielnice formării ozonului troposferic: intensitatea radiaţiei solare ridicată, viteza vântului mică.

o sursă importantă de poluare şi implicit de diminuare a calităţii aerului este traficul rutier, intensitatea sa determinând momente în care apar vârfuri de concentraţie pentru poluanţii specifici monitorizaţi – CO, NO2, PM10, benzen, chiar dacă valorile înregistrate în arealul suburban sunt sensibil mai scăzute în raport cu municipiul Braşov.

o influenţă negativă asupra calităţii aerului la nivelul localităţii o exercită şi depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov, în cazul cărora se impune adoptarea unor măsuri de ecologizare.

Conform datelor disponibile în urma măsurătorilor efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, deşi nu se înregistrează depăşiri ale valorilor limită admise pentru indicatorii studiaţi la nivelul localităţii Sânpetru, se impune monitorizarea tuturor factorilor care pot genera creşterea poluării atmosferice. IV.2. Calitatea solului

Solul, prin poziţia, natura si rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic si

abiotic, care determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor si apelor subterane, reglează scurgerea lichidă si solidă în bazinele hidrografice si acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului si a

26



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com apei, prin reţinerea, reciclarea si neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.

Solul este supus acţiunii poluărilor din aer si apă, fiind locul de întâlnire al diferiţilor poluanţi: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltraţie impregnează solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime; râurile poluate infectează suprafeţele inundate sau irigate.

Principalii factori de presiune asupra calităţii solurilor la nivelul localităţii Sânpetru, sunt: Depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov, prezentate în cadrul secţiunii

anterioare.

Fig. 4 Conducte de cenuşă ale CET Braşov

Conform analizelor efectuate, în vecinătatea acestor depozite, solul are un pH foarte

ridicat (7,36), este mediocru aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slab aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şi potasiu (<10mg/100 g sol)35. Totodată, particulele de zgură şi cenuşă sunt antrenate de curenţii de aer atmosferic şi se depun în zonele din vecinătatea depozitelor, pe distanţe de până la 1,5 km, în funcţie de viteza vântului şi dimensiunile granulelor spulberate. Dimensiunile granulelor de zgură şi cenuşă sunt în proporţie de până 80% sub 0,2 mm.36

Pentru combaterea spulberărilor de praf din depozite, au fost adoptate până în prezent următoarele soluţii:

• acoperirea taluzurilor cu pământ turbos rezultat din decopertarea suprafeţei

35 http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf 36 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

27





• depozitului 2 şi înierbare; • acoperirea conosamentului în zona circulată de utilaje pe durata executării

supraînălţărilor, cu un strat de pietriş; • stropirea în perioada uscată a anului (ori de câte ori e nevoie), cu instalaţii de

stropire fixe si mobile. În condiţiile dezafectării acestor depozite, se impune continuarea măsurilor de ecologizare

a zonei, o serie de măsuri în acest sens fiind anunţate de autorităţile publice locale. Îngrăşăminte chimice – în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative

superioare, atât marii producători cât si micii producători agricoli locali au executat lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi chimice. Conform datelor disponibile, în prezent nu există pericolul de supradozare a solurilor.

Produse pentru protecţia plantelor - deşi insecticidele, fungicidele, erbicidele sunt utilizate de producătorii agricolul locali, nu se poate aprecia că în arealul vizat, prin aplicarea acestor tratamente se intervine agresiv asupra solurilor

Reziduuri zootehnice – depozitarea dejecţiilor animale pe sol sau administrarea acestora în agricultură în exces faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect conduce la poluarea solului cu nitraţi, fosfaţi, poate conduce de asemenea la poluarea pânzei freatice. Deşi la nivelul localităţii Sânpetru este practicată zootehnia, nu se înregistrează poluări ale solului prin reziduurile generate. De altfel, conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov37, la nivelul judeţului Braşov şi implicit a comunei Sânpetru nu se semnalează terenuri afectate de reziduuri zootehnice.

Depozitarea neconformă a deşeurilor. O potenţială ameninţare la adresa calităţii solului este reprezentantă de depozitarea în locuri neamenajate a deşeurilor, în special a celor menajere şi a celor rezultate din construcţii. Impactul acestor activităţi asupra mediului înconjurător se manifestă în special în ceea ce priveşte calitatea solului şi a pânzei freatice.

În ceea ce priveşte analizele privind calitatea solului, acestea sunt realizate multianual la nivelul polului de creştere Braşov de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov.

În cadrul Laboratorului APM Braşov, factorul de mediu sol se analizează din următoarele puncte de recoltare situate în arealul Polului de Creştere: Braşov şi Codlea. Începând cu anul 2010 se recoltează sol şi din zona staţiilor pentru monitorizarea calităţii aerului BV1-Calea Bucureşti, BV3 – B-dul Gării şi BV4 - Comuna Sânpetru.

Solul se recoltează în perioada aprilie - noiembrie a fiecărui an. Indicatorii analizaţi sunt: umiditate, pH, carbon organic, humus, azotul din ionul amoniu, sulful din ionul sulfat, conductivitate electrică şi metale (Cu, Zn, Cd, Ni, Cr, Pb ).

37 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

28




În urma unui studiu comparativ pentru perioada iulie – noiembrie 2010 privind valoarea înregistrată a acestor indicatori la nivelul punctelor de colectare din arealul Polului de Creştere Braşov şi inclusiv a staţiei BV4 - Sânpetru, se constată următoarele38:

A. Indicatorul “carbon organic” Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Sânpetru cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mari faţă de cele obţinute în semestrul II 2009, însă acestea se încadrează în limitele legale.

B. Indicatorul “sulf din ionul sulfat” Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Sânpetru cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţă de cele obţinute în semestrul II 2009. Valorile medii obţinute sunt sub limita admisă de 400 mg/Kg, conform Ordinului 756/199739.

C. Indicatorul Cu2+ 40 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Sânpetru cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţă de cele obţinute în semestrul II 2009.

Valorile obţinute nu depăşesc limita admisă de 100 mg/kg pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conform Ord. 756 / 1997.

D. Indicatorul Zn2+41 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Sânpetru cu municipiul Braşov),

38 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 39 Idem 40 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cupru 41 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de zinc

29



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţă de cele obţinute în semestrul II 2009.

Valorile obţinute nu depăşesc limita admisă de 300 mg/kg s.u. pentru pragul de alertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conform Ord. 756 / 1997.

E. Indicatorul Cr42 total Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Sânpetru cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mari faţă de cele obţinute în semestrul II 2009.

Valorile obţinute nu depăşesc limita admisă de 100 mg/kg s.u. pentru pragul de alertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conform Ordinului nr. 756 / 1997.

F. Indicatorul “pH”43 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru sunt între cele mai ridicate însă se încadrează între limitele admise.

Grafic. 9. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului pH în sem. II 2010 - puncte de colectare Pol de Creştere Braşov44

6.41 5.76 7.03 7.17 7.4

1 2 3 4 5

42 Crom 43 Indicator prin care se măsoară aciditatea sau alcalinitatea solurilor 44 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011

30




G. Indicatorul Cd2+45 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru sunt între cele mai ridicate însă se situează sub limita admisă de 1 mg/kg. s.u. conform Ordinului nr. 756-1997.

Grafic. 10. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Cd2+ în sem. II 2010 -

puncte de colectare Pol de Creştere Braşov46

0.180.32

0.84

0.44 0.54

1 2 3 4 5

H. Indicatorul Ni2+47 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 –Sânpetru sunt între cele mai ridicate însă se situează sub limita admisă de 75 mg/Kg s.u. pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe sensibile”,conform Ord. 756 / 1997.

45 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cadmiu 46 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 47 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de nichel

31




Grafic. 11. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Ni2+ în sem. II 2010 - puncte de colectare Pol de Creştere Braşov48

I. Indicatorul Pb2+49 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru sunt între cele mai scăzute şi nu depăşesc pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe sensibile” de 50 mg/kg s.u., conform Ordinului nr. 756 / 1997.

48 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 49 Indicator prin care se măsoară concentraţia de plumb

32




Grafic. 12. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului PB2+ în sem. II 2010 - puncte de colectare Pol de Creştere Braşov50

Analizând datele anterior prezentate, se remarcă faptul că valorile indicatorilor analizaţi în ceea ce priveşte calitatea solului, relevante pentru comuna Sânpetru, se încadrează în limitele prevăzute de normativele în vigoare deşi există factori de risc (depozitele de zgură şi cenuşă) pentru care se impune asigurarea unei monitorizări constante şi adoptarea unor măsuri eficiente de gestionare.

IV.3. Calitatea apei

Datele si informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, aparţinând Direcţiei Apelor Române „Olt”, care gestionează resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ la nivelul judeţului Braşov.

Informaţiile privind calitatea apei potabile sunt furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Braşov51.

IV.3.1. Ape de suprafaţă

Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunilor precedente, teritoriul comunei Sânpetru este străbătut de pârâul Durbav şi este influenţat, din punct de vedere al condiţiilor de mediu de cursul râului Timişul Sec care se varsă în râul Ghimbăşel în apropierea comunei.

50 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 51 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

33




Pentru pârâul Durbav, nu există măsurători privind starea chimică şi ecologică a acestuia. Pe baza situaţiei relevate la faţa locului, se poate aprecia că apele pârâului Durbav sunt în principal afectate de poluarea generată de depozitarea neconformă a deşeurilor menajere şi a celor rezultate din construcţii.

Pe de altă parte, râul Timişul Sec a format în cursul anului 2009 obiectul unui monitoring de supraveghere pentru evaluarea stării ecologice şi chimice în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 161/2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, prin activităţi de monitorizare derulate în cursul anului 2009.

Pârâul Timiş a fost monitorizat în secţiunea din avalul municipiului Braşov, în vecinătatea comunei Sânpetru, aspect pe baza căruia se poate aprecia că analiza realizată oferă date relevante privind calitatea apei de suprafaţă în arealul studiat. În urma activităţilor de monitorizare, râul Timiş s-a încadrat în clasa I de calitate la grupa poluanţi toxici specifici de origine naturală, clasa II de calitate la grupa indicatorilor salinitate, clasa III de calitate la alţi indicatori chimici relevanţi (fenoli, detergenţi anionici), clasa IV de calitate la grupa indicatorilor regimului de oxigen (CBO5, CCOMn, CCOCr, saturaţie, O2 dizolvat) şi în clasa V de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienţi (N-NH4+, N-NO2-, Ntot, Ptot). Global, secţiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa V de calitate cu o stare ecologică proastă, datorită apelor uzate insuficient epurate si neepurate de pe platforma municipiului Braşov52.

IV.3.2. Ape subterane

Pe teritoriul aferent comunei Sânpetru, conform aspectelor prezentate în secţiunile

anterioare, captările de ape subterane sunt relativ numeroase şi importante, datorită condiţiilor climatologice, hidrologice şi hidrogeologice favorabile şi includ frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman care aparţine Companiei Apa Braşov S.A.

În anul 2009, evaluarea calităţii apelor subterane s-a realizat de către Serviciul de Gospodărire a Apelor Braşov, prin Laboratorul de Calitate a Apei care a efectuat o serie de analize de laborator prin forajele de monitorizare. Indicatorii fizico-chimici analizaţi de către LCA Braşov au fost următorii: oxigen dizolvat, pH, conductivitate, reziduu filtrabil la 105°C, azotaţi, azotiţi, amoniu, ortofosfaţi, fier total, mangan total, sulfaţi, cloruri, sodiu, duritate totală (temporara+permanentă), detergenţi anionici, cupru, crom total, zinc, plumb, cadmiu, nichel.

Au făcut obiectul procedurilor de monitorizare următoarele foraje/izvoare situate pe teritoriul comunei Sânpetru53: F2 Braşov Compania Apa front Sânpetru –Stupini. În urma analizelor efectuate, nu au

fost înregistraţi indicatori depăşiţi faţă de categoria potabil conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 311/2004.

52 Idem 53 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

34




IV.3.3. Apa potabilă

Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunilor anterioare, la nivelul localităţii Sânpetru, alimentarea cu apă potabilă este asigurată de Compania Apa, operator regional, sursa fiind reprezentată de forajele amplasate pe teritoriul comunei şi, parţial, de barajul de acumulare Târlung. Numărul de consumatori conectaţi la reţeaua de distribuţie a apelor potabile a fost în anul 2009 de aproximativ 1100 cu un consum mediu lunar de 2,97 mc54 pe locuitor.

Monitorizarea calităţii apelor potabile din reţeaua centrală de distribuţie, efectuată de Direcţia de Sănătate Publică Braşov nu a evidenţiat depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în anul 2009 si nu s-a semnalat impact negativ asupra sănătăţii populaţiei.

Indici mari de nepotabilitate s-au constatat însă (inclusiv la nivelul localităţii Sânpetru) în cazul apei distribuite prin instalaţii mici sau surse locale (fântâni, izvoare captate).

IV.3.4. Ape uzate

Compania Apa Braşov asigură colectarea şi epurarea apelor uzate din comuna Sânpetru

prin staţia de epurare Stupini, care dispune în prezent de o capacitate de Qzi=2200 l/s pentru treapta mecanică si Qzi=1620 l/s pentru treapta biologică. Staţia de epurare a fost modernizată în perioada 1998-2000 si nu are prevăzută treapta terţiară de epurare si nici treapta de dezinfecţie. În aceste condiţii, staţia de epurare contribuie la creşterea gradului de poluare al pârâului Ghimbăşel, Timiş, a râului Olt si a pânzei freatice din zona de influenţă.

Relevant pentru localitatea Sânpetru este faptul că pârâul Timiş - tronsonul situat între aval municipiul Braşov - aval confluenţă Ghimbăşel este situat între zonele critice la nivelul judeţului Braşov sub aspectul poluării apelor de suprafaţă. Pe acest tronson de râu, calitatea apei este afectată de apele uzate neepurate sau insuficient epurate, de către apa provenită din precipitaţii de pe cele două depozite de deşeuri menajere şi unul de deşeuri industriale situate pe malul Timişului, preluarea unei părţi a apelor uzate menajere neepurate din oraşul Braşov prin deversoarele canalizarii acestuia. Apele uzate evacuate de aceste unităţi determină încadrarea pârâului la clasa V de calitate.

54 Idem

35




V. RESURSE

V.1. Resursele naturale

Resurse naturale reprezintă totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător, care

pot fi utilizate în activitatea umană: resurse neregenerabile: minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică

Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăţiei naţionale, care trebuie exploatate în mod raţional, conform conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea durabilă vizează menţinerea calităţii si disponibilităţii resurselor regenerabile, şi utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor viitoare.

În cadrul prezentei secţiuni se va proceda la identificarea şi analiza principalelor tipuri de resurse, prezente în arealul studiat, respectiv localitatea Sânpetru

V.1.1. Resurse naturale neregenerabile

În strânsă legătură cu condiţiile geologice şi geomorfologice locale, subsolul localităţii

Sânpetru este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze) sau minerale. Absenţa acestor resurse are însă un efect pozitiv asupra calităţii mediului înconjurător datorită lipsei industriilor poluante la nivelul comunei Sânpetru.

V.1.2. Resurse naturale regenerabile

A. Resursele de apă

Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi subterane, în regim natural si amenajat, din care se asigură necesarul de alimentare a diverselor folosinţe. Resursele disponibile la nivelul localităţii Sânpetru sunt reprezentate de:

Pârâul Durbav Parţial, râul Timişul Sec Alte cursuri de apă locale surse de apă subterană, din care se asigură alimentarea localităţii şi, parţial a

municipiului Braşov (Frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman)

B. Solul

Structura solului pe teritoriul comunei Sânpetru este determinată de amplasarea localităţii în Depresiunea Bârsei.

36




Având în vedere aceste condiţii, întâlnim în proporţii aproximativ egale soluri brune eumezobazice, cernoziomuri levigate redzinice şi cernoziomuri redzinice şi lăcovişti.

De asemenea, în vecinătatea cursurilor de apă se regăsesc cernziomuri argiloiluviale şi levigate, favorabile practicării agriculturii. Din punct de vedere al calităţii solurilor, predomină clasele III şi IV de calitate.

La nivelul localităţii Sânpetru, bogăţia solului, raportată la structura fondului funciar, este dată de existenţa unei suprafeţe totale cu destinaţie agricolă de 2639 hectare, repartizată după modul de folosinţă astfel:

2083 ha teren arabil 84 ha fâneaţă 359 ha păşune 113 ha livezi 325 ha teren cu destinaţie agricolă, neutilizat55.

Grafic 13. Repartiţia suprafeţei agricole după modul de folosinţă - 2009

Principalele culturi, adaptate condiţiilor climatice locale, sunt cele de cartofi, sfeclă de zahăr, grâu, porumb care au însumat în anul 2009 o suprafaţă totală însămânţată de numai 541 hectare, ceea ce denotă o valorificare extrem de redusă a suprafeţelor arabile (25,9%).

C. Biodiversitatea (resurse de faună, floră si păduri)

Cadrul natural al localităţii Sânpetru se remarcă printr-o diversitate relativ ridicată.

55 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală “Ţinutul Bârsei”, Braşov, 2010

37




Fauna este variată, graţie multitudiini biotopurilor întâlnite în Depresiunea Bârsei şi implică numeroase specii interesante, în special în arealul rezervaţiei Dealul Cetăţii-Lempeş. În arealul protejat menţionat, abundă specii de păsări (acvila pitică, şorecarul comun, barza albă, ereţi). Mamiferele sunt mai slab reprezentate datorită în special suprafeţei reduse de păduri de pe suprafaţa localităţii şi includ iepurele de câmp, căpriorul, cerbul.

Flora este caracterizată prin acelaşi grad ridicat de diversitate. În acesta zonă se realizează o interferenţă între speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-europene. Astfel, rezervaţia Dealul Cetăţii Lempeş adăposteşte graţie unor topoclimate specifice numeroase specii de plante, arbori şi arbuşti.

Zona forestieră, cu o suprafaţă totală de 237 hectare56, se încadrează în următoarele subzone: Subzona stejarului, relativ restrânsă. Alături de stejar se întâlneşte carpenul, frasinul,

jugastrul, ulmul si alte specii arbustive şi plante ierboase caracteristice; Subzona fagului, sub formă de păduri de amestec fag şi molid, frasin, paltin

Se întâlnesc totodată pajişti secundare de păiuşcă, ţepoşică, piptănariţă şi păiuş, specifice zonelor colinare şi depresionare.

În prezent, pădurile existente pe teritoriul localităţii Sânpetru nu formează obiectul unor exploataţii forestiere.

V.2. Rezervaţii şi arii protejate

Prin Ordinul nr. 1964/2007, în judeţul Braşov s-au declarat 17 situri de importanţă

comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, între care se numără şi Dealul Cetăţii Lempeş-Mlaştina Hărman, al cărei teritoriu este totodată arie protejată la nivel naţional.

Aria protejată Dealul Cetăţii Lempeş- Mlaştina Harman, având codul ROSCI0055 include Rezervaţia naturală Dealul Cetăţii Lempeş (cod naţional 2251, cod european 183836), parţial situată pe teritoriul comunei Sânpetru. Aceasta a fost atribuită în custodie, în cursul anului 2001, Fundaţiei Carpaţi şi Direcţiei Silvice Braşov57

Complexul Dealul Lempeş se încadrează în categoria rezervaţiilor naturale botanice de interes naţional, fiind declarată ca atare în anul 1962. Acest complex constituie o componentă tipică a mediului natural original din Depresiunea Braşovului şi are o valoare ştiinţifică deosebită. Rezervaţia se găseşte pe teritoriul administrativ al comunelor Sânpetru şi Hărman, fiind amplasata pe Dealul Lempeş, cunoscut şi sub numele de Dealul Cetăţii. Suprafaţa rezervaţiei este de 366 ha58.

Dealul Lempeş este unul dintre cei mai reprezentativi martori tectono-erozivi din Depresiunea Braşovului. Are aspectul unei culmi alungite pe direcţia nord-est şi sud-vest, ce

56 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Dezvoltare Rurală a Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei, Braşov, 2010 57 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 58 Idem

38



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com culminează cu Vârful Cetăţii (704 m), prelungire a Munţilor Baraoltului, dincolo de valea Oltului care-i traversează. Acest aspect este dat şi de alcătuirea petrografică: fliş şistos-grezos, în care predomină calcare, conglomerate şi gresii cretacice, ce se afundă sub sedimentele depresiunii, pentru a reapare la suprafaţă în Munţii Bârsei. Pe secţiunile despădurite ale versanţilor apar intense procese de ravenare.

Condiţiile climatice sunt cele specifice depresiunilor, cu ierni geroase (media lunii ianuarie sub - 5 gr. C) şi veri călduroase (peste 23 gr. C), atenuate oarecum de altitudinea mai ridicată a dealului. Solurile predominante sunt cele brune-podzolite, mai groase în partea inferioară a versantului sudic şi sud-estic.

Vegetaţia reprezintă, prin asociaţiile xerofile formate în postglaciar, acea componentă a mediului pentru care această arie a fost declarată rezervaţie naturală botanică. Alături de aceasta, în funcţie de rocă, expunere şi sol, culmea este acoperită cu păduri de esenţe diferite. Pe versantul estic se dezvoltă pădurea de gorun, în asociaţie cu jugastru, care acoperă şi creasta dealului. Pe versantul nordic al dealului, pădurea este mai bine dezvoltată, iar în interiorul ei sunt diseminate exemplare de tei, carpen şi paltin de câmp.

Pe versantul vestic, mai înclinat, predomin pădurea de fag cu rare exemplare de brad, înlocuită, acolo unde pantele sunt mai domoale, cu pădurea de carpen. Suprafeţe apreciabile sunt ocupate cu plantaţii de pin negru, în care apar puieţi de fag, gorun, păducel, salbă moale şi salbă râioasă.

Pe versantul sudic şi sud-estic, versant prelung pe care se află speciile ce fac obiectul ocrotirii, cenozele componente pajiştilor conţin plante xerofile stepice. Se găsesc din abundenţă două specii de colilie, păiuş, rogoz pitic, la care se asociază alte specii xerofile cum ar fi Koeleria gracilis, Stachis recta, Hyancithella leucophaea, Echium rubrum. În plantaţiile de pin negru cu mojdrean, pe versantul estic, se observă o regenerare a cenozelor stepice. Aici se dezvoltă bine colilia, rogozul pitic, păiuşurile, majoritatea lor fiind specii stepice şi calcofile. Este remarcabilă prezenţa ruşcuţei o specie tipic heliofilă, un element stepic-continental.

În poienile de pe versantul estic, se dezvoltă ochiul şarpelui roşu, stânjenei, zambila sălbatică. Pe marginea pădurii apar numeroase exemplare de frăsinuţă, porumbar, migdal pitic. Apariţia vegetaţiei de stepă în zona forestieră este condiţionată atât de substratul constituit din microconglomerate calcaroase, cât şi de expunerea sud-estică şi de adăpostul oferit de depresiune.

La acest bogat registru floristic se adaugă şi o fauna diversă, cu exemplare ocrotite de şorecar comun, acvila pitică şi cerb.

39




Fig. 5 Dealul Lempeş

V.3. Resurse antropice

Valorile de patrimoniu cultural istoric ale comunei Hărman generează, alături de resursele naturale (Rezervaţia Dealul Cetăţii Lempeş) un potenţial semnificativ care poate fi valorificat din punct de vedere turistic.

Între cele mai importante obiective din localitate pot fi menţionate: Biserica Evanghelică, încercuită de zidurile vechii ale cetăţii ridicată în secolul XIII -

XIV şi reconstruită în anul 1795, cu orga datând din anul 1820

Fig. 6. Biserica Evanghelică din Sânpetru

40




Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae (construită în anul 1784) Casa memorială Zaharia Bârsan Aeroclubul Iosif Şilimon care constituie de asemenea un punct de interes turistic.

VI. SURSE DE POLUARE; AMENINŢĂRI LA ADRESA MEDIULUI

VI.1. Agricultura

Agricultura, alături de industrie reprezintă una dintre sursele importante de agenţi poluanţi, cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. În condiţiile unei cereri tot mai accentuate de produse agricole, agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ.

Aceste probleme se fac remarcate şi la nivelul localităţii Sânpetru, unde 2639 de hectare din suprafaţa totală a comunei (reprezentând un procent de 65% din teritoriul aferent localităţii) au destinaţie agricolă.

Conform datelor disponibile59, la nivelul localităţii Sânpetru, se poate realiza următoarea statistică în ceea ce priveşte exploataţiile agricole locale:

30% din terenurile agricole sunt exploatate individual 70% sunt exploatate de către două asociaţii agricole şi crescătorii de animale din

comună Deşi spre deosebire de alte localităţi rurale din arealul Polului de Creştere Braşov,

comuna Sânpetru beneficiază de existenţa unor asociaţii de producători agricoli, din suprafaţa agricolă menţionată, în cursul anului 2009 au fost însămânţate numai 541 de hectare. Acest aspect demonstrează gradul redus de valorificare a terenului agricol şi atrage atenţia asupra pericolului de degradare a solurilor neutilizate.

În ceea ce priveşte principalele tipuri de culturi agricole practicate la nivelul localităţii Sânpetru, o distribuţie a acestora pe suprafeţe este redată în tabelul alăturat.

Tabel 10. Suprafeţe însămânţate în anul 2009 – comuna Sânpetru60

Tipul de Cultură Cartofi Sfeclă de zahăr Grâu Secară Orzoaică Ovăz Porumb

Suprafaţa - ha 116 37 213 5 21 9 267

59 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov 60 Sursa de date: Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Acţiune Locală al Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei, Braşov, 2010

41




Activităţile agricole, deşi de anvergură redusă desfăşurate la nivelul localităţii reprezintă o potenţială ameninţare la adresa calităţii mediului înconjurător prin: Îngrăşămintele chimice utilizate – în vederea realizării unor producţii cantitative şi

calitative superioare, atât marii producători cât si micii producători agricoli locali au executat lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi chimice.

Utilizarea de produse pentru protecţia plantelor - deşi insecticidele, fungicidele, erbicidele sunt utilizate de producătorii agricolul locali, nu se poate aprecia că în arealul vizat, prin aplicarea acestor tratamente se intervine agresiv asupra solurilor. Totuşi, pentru preîntâmpinarea potenţialelor riscuri şi ameninţări, se impune elaborarea unor strategii de combatere a dăunătorilor care să reducă folosirea substanţelor chimice şi să utilizeze resursele naturale ale ecosistemului în vederea diminuării riscurilor de îmbolnăvire şi de perturbare a echilibrului ecosistemelor.

Alături de agricultură, zootehnia reprezintă totodată una din activităţile potenţial dăunătoare la adresa mediului, prin păşunatul intensiv şi prin reziduurile pe care le generează. Astfel, depozitarea dejecţiilor animale pe sol sau administrarea acestora în agricultură în exces faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect conduce la poluarea solului cu nitraţi, fosfaţi, poate genera de asemenea poluarea pânzei freatice.

Situaţia sectorului zootehnic la nivelul localităţii Sânpetru şi evoluţia efectivelor de animale este redată în tabelul alăturat

Tabel 11. Efective de animale – localitatea Sânpetru – 2007 - 200961

Efective de animale 2007 2008 2009 Bovine 420 439 225 Cabaline 41 51 51 Ovine 820 800 1000 Porcine 488 300 250

Conform datelor prezentate, se observă un uşor declin al efectivelor de animale aspect

care, corelat cu modernizarea structurilor de creştere a acestora, diminuează potenţialul de risc pe care reziduurile zootehnice generate la nivel local îl reprezintă la adresa calităţii mediului.

Un aspect îngrijorător este reprezentat însă de păşunatul intensiv care, conform informaţiilor prezentate în cadrul capitolului referitor la resurse, reprezintă o importantă ameninţare la adresa habitatelor locale. Astfel, în prezent, această activitate afectează inclusiv starea rezervaţiei naturale Dealul Cetăţii - Lempeş, în ciuda măsurilor de protecţie şi a condus la dispariţia unor specii endemice.

61 Sursa de date: Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Acţiune Locală al Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei, Braşov, 2010

42




Agricultura ecologică reprezintă un procedeu prin care se cultivă plante, se cresc animale şi se produc alimente, într-o manieră fundamental diferită de agricultura convenţională.

Agricultura ecologică nu utilizează: fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice si sisteme intensive de creştere a animalelor. În ciuda potenţialului pe care îl reprezintă, la nivelul localităţii Sânpetru nu sunt înregistraţi producători de produse ecologice. Relevantă este şi situaţia de la nivelul judeţului Braşov, unde la nivelul anului 2009 doar 266 ha au fost ocupate cu culturi ecologice62.

VI.2. Industria şi construcţiile

Industria este considerată drept cea mai importantă sursă de deteriorare a tuturor componentelor mediului, ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor naturale, a consumului mare de energie, a proceselor de producţie generatoare de emisii poluante în aer, apă, sol si de diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru mediu si sănătatea umană.

Activităţile industriale pot afecta calitatea tuturor factorilor de mediu prin generarea unor emisii de noxe în aer şi ape, producerea unor deşeuri de diverse tipuri, ocupând suprafeţe mari de teren pentru depozitarea acestora, supraexploatarea unor resurse naturale regenerabile si neregenerabile, ceea ce duce la necesitatea reglementării şi a controlului acestora.

Pe de altă parte, sectorul construcţiilor reprezintă una din activităţile economice care pot aduce atingeri semnificative calităţii mediului prin cantităţile mari de deşeuri pe care le generează şi prin afectarea ecosistemului local.

În analiza impactului sectorului industrial şi al construcţiilor asupra mediului înconjurător la nivelul localităţii Sânpetru, trebuie avută în vedere structura şi dinamica activităţii agenţilor economici locali.

Tabel 12. Operatori economici înregistraţi la nivelul localităţii Sânpetru – 201163

Activitate principală Număr de agenţi economici

Industria prelucrătoare 41 Construcţii 37 Comerţ cu ridicata, amănunt, auto, moto 74 Transport şi depozitare 17 Hoteluri şi restaurante 10 Informaţii şi comunicaţii 7 Intermedieri financiare 3 Tranzacţii imobiliare 9 Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice 28

62 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010 63 Sursa de date: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov

43




Servicii administrative şi servicii suport 7 Învăţământ 3 Sănătate şi asistenţă socială 2 Activităţi culturale şi recreative 1 Alte activităţi de servicii 4

Din analiza datelor prezentate, se remarcă faptul că sectoarele industriale care prezintă

cel mai ridicat potenţial de risc la adresa calităţii mediului (industria metalurgică, industria alimentară) sunt slab sau deloc reprezentate în localitatea Sânpetru.

În ceea ce priveşte sectorul energetic, un factor care influenţează calitatea aerului şi solului la nivelul localităţii este reprezentat de depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov, chiar dacă acestea se află în curs de ecologizare şi activitatea centralei a fost mult diminuată în ultimii ani. Impactul acestor depozite asupra calităţii mediului la nivelul localităţii Sânpetru urmează să fie prezentat în cadrul unei secţiuni subsecvente.

În aceste condiţii, se poate aprecia că principala ameninţare la adresa mediului înconjurător, alături de factorul reprezentat de depozitele C.E.T., este reprezentată de societăţile care acţionează în domeniul construcţiilor şi cele din industria prelucrătoare.

Dezvoltarea sectorului rezidenţial este demonstrată de numărul ridicat de societăţi comerciale de profil înregistrate în comuna Sânpetru.

Activitatea de construcţii generează poluare fonică, disconfort pentru locuitori şi afectează prin dezvoltarea zonei locuibile suprafeţele din intravilanul şi extravilanul localităţii (inclusiv spaţiile verzi). Totodată, această activitate produce cantităţi importante de deşeuri, care sunt numai parţial colectate de operatorul local şi ajung să afecteze calitatea solului şi chiar a pânzei freatice prin depozitarea în spaţii necorespunzătoare.

Alături de construcţii, industria prelucrătoare şi sectorul serviciilor, ambele bine reprezentate la nivelul localităţii, sunt principalele activităţi economice care generează cantităţi semnificative de deşeuri (lemn, hârtie, plastic, carton) care, deşi sunt în mare parte reciclabile, nu sunt valorificate.

VI.3. Turismul

Experienţa turistică a demonstrat de-a lungul timpului că indiferent de forma de turism

practicată, în general rezultatul negativ este impactul asupra mediului datorat factorului antropic. Turismul este un important consumator de spaţiu si resurse naturale, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător si al economiei. În aceste condiţii, dezvoltarea turismului la nivel local trebuie să se realizeze astfel încât să se păstreze echilibrul ecologic, să evite se suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului.

Localitatea Sânpetru, ca de altfel majoritatea aşezărilor rurale din Ţara Bârsei se remarcă printr-un bogat patrimoniu istoric şi cultural, care, corelat cu potenţialul natural ( rezervaţia situată pe teritoriul comunei), generează fluxuri din ce în ce mai semnificative de turişti în ultimii ani. Ca urmare a fluxului în continuă creştere de turisti, în localitatea Sânpetru a crescut şi

44



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com numărul locurilor de cazare si alimentaţie publică, exclusiv în sectorul privat, astfel încât rezultă o accentuare a presiunilor asupra mediului ca urmare a desfăşurării acestor activităţi.

Dezvoltarea turismului în localitatea Sânpetru nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului si, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie alături de sit-urile istorice si culturale atracţia principală.

Efectele negative pe care intensificarea turismului le generează la nivelul localităţi Sânpetru şi pentru limitarea cărora se impune implementarea unui plan eficient de măsuri constau în: Circulaţia turistică necontrolată în arealul siturilor protejate, urmată de distrugeri ale

solului şi vegetaţiei; Amplificarea formelor de poluare ca urmare a lipsei amenajărilor specifice destinate

popasurilor şi campării Degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri. Turismul automobilistic (parcarea si circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la

drumurile principale) Poluarea cu gaze de eşapament si zgomot;

VI.4. Transporturile

Transporturile joacă un rol important în dezvoltarea economică dar reprezintă, alături de sectorul energetic, unul dintre cei mai importanţi factori de poluare a mediului înconjurător.

Transporturile au devenit o sursă semnificativă de poluare a aerului în condiţiile în care intensitatea traficului rutier este într-o continuă creştere. Impactul acestuia asupra mediului include: poluarea fonică, ploile acide, încălzirea globală, scăderea calităţii aerului ambiental. Toate acestea conduc la scăderea nivelului de confort şi deprecierea calităţii vieţii.

Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de autovehicule şi, pe cale de consecinţă a consumului de carburanţi. Mijloacele de transport individuale sunt preferate în defavoarea mijloacelor de transport în comun , ceea ce determină creşterea nivelului de zgomot, devenind în acelaşi timp si o sursă majoră de emisii de poluanţi în aer precum dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf, pulberile, plumbul, compuşii organici volatili

Din datele si informaţiile aferente anului 2009, rezultă faptul că, la nivelul judeţului Braşov, analog anilor anteriori, ponderea emisiilor din traficul rutier la emisia anuală de poluanţi atmosferici este majoritară.

45




Tabel 13. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov - 200964

Tip emisie Poluant tone CO2 SO2 NOx COV65

Emisii trafic rutier 499,556 1016,89 3438,99 4116,56 Emisii totale 2032,08 3904,646 6610,1972 5679,02

Grafic 14. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului

Braşov - 2009

Situaţia este îngrijorătoare şi se face remarcată şi la nivelul localităţii Sânpetru unde în ultimii ani parcul auto este în continuă creştere.

În condiţiile în care numărul de vehicule raportat la populaţia comunei ajunge la proporţia de 1/3, se remarcă la nivelul localităţii insuficienta valorificare a mijloacelor de transport în comun. Conform datelor disponibile, există două societăţi de transport care operează trasee locale, pe relaţia Braşov – Sânpetru, respectiv Hărman – Sânpetru, însă în continuare, populaţia preferă autoturismele individuale în dauna mijloacelor de transport în comun. La acest aspect, se adaugă şi lipsa infrastructurii pentru biciclişti, care descurajează potenţialii utilizatori ai acestui mijloc de transport ecologic.

Efectele traficului rutier “domestic” asupra calităţii mediului sunt intensificate de circulaţia de tranzit care se desfăşoară pe DJ 103 precum şi de valorile de trafic ridicate înregistrate pe centura ocolitoare a municipiului Braşov, situată în imediata apropiere a localităţii

Aceste efecte se manifestă sub forma poluării fonice şi atmosferice care generează disconfort şi afectează starea de sănătate a locuitorilor.

64 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010 65 Compuşi organici volatili

46




VII. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Localitatea Sânpetru beneficiază în proporţie de 100% de acoperire în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor municipale şi asimilabile prin operatorul de salubritate S.C. COMPREST S.A..

Societatea comercială menţionată asigură atât ridicarea deşeurilor direct de la populaţie şi de la agenţii economici cât şi colectarea deşeurilor stradale din spaţiile publice.

Întrucât la nivelul localităţii, conform datelor furnizate de autorităţile publice locale, nu sunt amenajate staţii de transfer şi/sau gropi ecologice, S.C. COMPREST S.R.L asigură transportul şi depozitarea deşeurilor colectate la rampa ecologică Fin Eco a municipiului Brasov, cu o suprafaţă de depozitare de 28 ha şi o capacitate de 25.500.000 mc66.

Un aspect negativ este reprezentat de faptul că persistă în continuare, ca de altfel în majoritatea localităţilor rurale ale Polului de Creştere Braşov, zone unde populaţia depozitează în mod ilegal diferite tipuri de deşeuri, de la cele menajere pana la deşeurile provenite din activitatea de construcţii. Depozitarea neconformă a acestor deşeuri reprezintă unul din factorii care afectează mediul înconjurător prin potenţialul de poluare a aerului, solului şi pânzei freatice, autorităţile publice locale derulând o serie de demersuri în vederea prevenirii şi combaterii acestor practici. Făcând abstracţie de deşeurile depozitate ilegal, cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile colectată este de 0.43 tone/an/locuitor, media fiind similară celei înregistrate la nivelul Polului de Creştere Braşov. Nivelul de 0.43 tone/an/locuitor deşeuri municipale colectate la nivelul localităţii Sânpetru este aşteptat să crească pe măsură ce dezvoltarea economică din zonă va genera un nivel mai ridicat de calitate a vieţii. O situaţie comparativă în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri colectată în prezent pe locuitor/an la nivelul localităţii, Polului de Creştere Braşov, judeţului Braşov, la nivel naţional şi al U.E. este redată în tabelul alăturat.

Tabel 14. Cantităţi de deşeuri municipale colectate (tone/an/locuitor) la nivelul localităţii

Sânpetru, Polului de Creştere Braşov, judeţului Braşov, la nivel naţional şi al U.E. 67

Localitatea/regiunea Sânpetru Polul de Creştere Braşov

Judeţul Braşov România Uniunea

Europeană

Cantitatea de deşeuri colectată 0.43 0.45. 0.4668 0.38 0.52

66 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, 2010 67 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov 68 Consiliul Judeţean Braşov, Propunere pentru Planul de investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat de management al deşeurilor în Judeţul Braşov, Braşov, 2011

47




Grafic 15. Analiză comparativă cantităţi de deşeuri colectate (tone/an/locuitor)

Din analiza datelor prezentate se remarcă următoarele aspecte: Cantitatea de deşeuri colectată la nivelul localităţii Sânpetru se înscrie în media

înregistrată la nivelul zonei metropolitane şi a judeţului Braşov, fapt justificat de faptul 97% din comunităţile rurale din arealul studiat beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor.

Cantitatea de deşeuri colectată la nivelul localităţii se situează peste media naţională, aspect determinat de gradul de dezvoltare al localităţii şi de nivelul de viaţă al locuitorilor.

Media europeană de 0.52 de tone deşeuri municipale/locuitor/an se datorează nivelului mare de acoperire a localităţilor cu servicii de salubritate, dar şi gradului ridicat de calitate a vieţii (printre ale cărui efecte se numără şi producţia ridicată de deşeuri).

În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor municipale şi procentul de deşeuri biodegradabile, nu au fost realizate estimări care să vizeze exclusiv localitatea Sânpetru. Având în vedere acest aspect, pot fi considerate relevante datele furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov referitoare la compoziţia deşeurilor menajere din mediul rural al judeţului Braşov:

Hârtie - 7% Plastic - 8% Sticlă - 4% Lemn - 4% Metal - 2% Biodegradabile - 67%

48




Altele - 8%69 Se poate afirma, pornind de la aceste date, că o mare parte din componentele deşeurilor

municipale o reprezintă materialele reciclabile care nu se recuperează, în primul rând pentru că la nivelul localităţii Sânpetru nu este implementat un sistem de colectare selectivă. Selecţia se realizează parţial, de către operatorul de salubritate, însă prin transfer şi depozitare se pierd cantităţi importante de materii prime şi resurse energetice.

Totodată, la nivelul localităţii nu funcţionează societăţi autorizate să desfăşoare activitaţi de colectare şi valorificare deşeuri metalice şi nemetalice, deşeuri de mase plastice, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, a căror activitate ar putea să vină în sprijinul minimizării cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare finală.

În ceea ce priveşte deşeurile de producţie generate de activitatea agenţilor economici, la

nivelul localităţii Sânpetru, nu există date exacte privind cantitatea acestora. Cert este că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, acestea sunt parţial reutilizate de agenţii economici generatori, sunt tratate şi reciclate sau transferate către staţii de tratare sau către incineratoare.

Referitor la categoriile speciale de deşeuri, în cazul localităţii Sânpetru se pot face

următoarele precizări: Cantitatea de deşeuri periculoase provenite din deşeurile municipale este

neglijabilă şi se încadrează în procentul înregistrat la nivel judeţean (0,05%). Se respectă totodată indicatorii statistici de generare din alte ţări europene, şi anume 1,5 kg/persoana x an în mediul rural.

Cantităţile de deşeuri periculoase generate de operatorii economici locali (baterii şi acumulatori uzaţi, ulei uzat, etc.) sunt neglijabile, având în vedere specificul activităţilor economice care se desfăşoară la nivel local.

O situaţie specială se înregistrează la nivelul localităţii Sânpetru în cazul cenuşei şi zgurii care se încadrează de asemenea în categoria deşeurilor periculoase. Deşi aceste deşeuri nu sunt generate direct de societăţile comerciale de pe raza comunei, prezenţa depozitelor de zgură şi cenuşă ale CET Braşov exercită presiuni semnificative asupra calităţii mediului. Aceste depozite sunt: • Depozitul de zgură şi cenuşă nr. 1 Lempeş, amplasat la o distanţă de circa 12 km

de CET Braşov, în direcţia Nord - Nord Est şi la circa 2 km de comuna Sânpetru. • Depozitul de zgură şi cenuşă nr. 2 Sânpetru, amplasat la cca. 900 m la Sud de

depozitul nr. 1 pe o suprafaţă de circa 30,5 ha. Capacitatea totală a depozitelor de cenuşă este de 2,3 milioane de metri cubi şi este folosită aproape integral. Impactul negativ al acestor depozite se manifestă nu numai asupra calităţii solului (solul are un pH foarte ridicat (7,36), este mediocru aprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slab aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şi potasiu (<10mg/100 g sol) ci şi asupra aerului, condiţiile meteorologice determinând

69 http://apmbv.anpm.ro/generarea_si_gestionarea_deseurilor-2975

49



http://apmbv.anpm.ro/generarea_si_gestionarea_deseurilor-2975


poluarea cu cenuşă şi pulberi toxice inclusiv a Rezervaţiei Dealul Cetăţii – Lempeş situat în apropiere. Pentru combaterea spulberărilor de praf din depozite, au fost adoptate până în prezent următoarele soluţii (în special pe durata operării lor):

• acoperirea taluzurilor cu pământ turbos rezultat din decopertarea suprafeţei • depozitului 2 şi înierbare; • acoperirea conosamentului în zona circulată de utilaje pe durata executării

supraînălţărilor, cu un strat de pietriş; • stropirea în perioada uscată a anului (ori de câte ori e nevoie), cu instalaţii de

stropire fixe si mobile. În condiţiile dezafectării acestor depozite, se impune continuarea măsurilor de ecologizare a zonei, o serie de măsuri în acest sens fiind anunţate de autorităţile publice locale. Deşeurile din construcţii şi demolări. Deşi acestea sunt oficial incluse în categoria

deşeurilor municipale pentru care la nivel local se asigură servicii de colectare, în realitate, ca urmare a dinamicii deosebite a activităţii de construcţii, se înregistrează frecvent situaţii de depozitare a acestora în locaţii neautorizate. Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii pentru separarea şi recuperarea diferitelor tipuri de reziduuri periculoase şi nepericuloase rezultate în urma activităţilor de construcţii; în absenţa unor prevederi legislative care să reglementeze gestionarea acestui flux special de deşeuri, nu se realizează tratarea-reciclarea corespunzătoare a acestora iar cazurile frecvente de depozitare ilegală reprezintă o potenţială ameninţare la adresa mediului înconjurător.

VIII. CONSUMATORI DE ENERGIE LA NIVEL LOCAL/CONSUMURI DE ENERGIE

A. Consumul de energie electrică Conform aspectelor prezentate în cadrul capitolului referitor la infrastructură, comuna

Sânpetru, este racordată în proporţie de 100% la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Numărul şi tipul consumatorilor de energie electrică este redat în tabelul alăturat.

Tabel 15. Numărul şi tipul consumatorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu energie

electrică70 Localitate Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici Total Sânpetru 3 123 1613 1739

70 Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov

50




Principalii consumatori de energie electrică sunt: agenţii economici locali care se încadrează în categoria consumatorilor mari şi mici autorităţile şi instituţiile publice locale încadrate în categoria marilor consumatori. De

asemenea, în această categorie se încadrează şi iluminatul public, gestionat de autorităţile administraţiei publice locale

gospodăriile populaţiei, care se încadrează în categoria consumatorilor casnici. Întrucât nu există date statistice disponibile special pentru comuna Sânpetru, se poate

considera că evoluţia consumului de energie electrică la nivel local, aferent fiecăreia din cele trei categorii prezentate în cadrul tabelului 15, urmează tendinţele constatate la nivel judeţean şi care sunt redate în graficul alăturat.

Grafic 16. Energiei distribuită (MWh) pe categorii de consumatori în judeţul Braşov – anii 2005 -

201071

Conform datelor prezentate în cadrul graficului 16, cele mai importante consumuri sunt înregistrate la nivelul primelor două categorii prezentate însă în ultimii ani se poate constata şi o creştere constantă a consumului de energie electrică de către populaţie. Tendinţele care se fac remarcate în cadrul graficului prezentat se aplică şi în cazul comunei Sânpetru.

Totodată, relevante în ceea ce priveşte consumul de energie electrică în localitatea studiată sunt şi informaţiile referitoare la evoluţia consumului de energie/locuitor la nivelul judeţului Braşov.

Tabel 16. Consumul de energie pe locuitor la nivelul judeţului Braşov (anual / MWh)72

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2,78 2,65 2,47 2,48 2,48 2,33 2,24 2,07 1,94 1,84

71 Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov 72 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

51




Grafic 17. Evoluţia consumului de energie electrică/locuitor la nivelul judeţului Braşov – 2000 - 2009

Conform graficului prezentat, se poate constata o reducere progresivă a consumului de energie/locuitor, datorită în special tendinţelor de scădere care caracterizează categoria marilor şi micilor consumatori şi implementării unor soluţii care conduc la eficientizare consumului.

În ceea ce priveşte necesarul de consum la nivel local, acesta este asigurat de SC FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud din Sistemul Energetic Naţional; în localitatea Sânpetru, nu sunt înregistraţi producători independenţi iar rata valorificări resurselor regenerabile în vederea generării energiei electrice este extrem de redusă, inclusiv la nivelul populaţiei.

B. Consumul de gaze naturale Localitatea Sânpetru nu dispune de un sistem centralizat de producere al energiei termice.

În aceste condiţii, gazele naturale, alături de combustibilul lemnos şi în proporţie mai redusă resursele regenerabile (energia geotermală şi solară) reprezintă principala sursă utilizată în vederea producerii energiei termice.

Conform datelor disponibile, principalele categorii de utilizatori racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în localitatea Sânpetru sunt: Consumatori casnici – 705 Agenţi economici, autorităţi şi instituţii publice – 269 consumatori înregistraţi73

Evoluţia consumului de gaze naturale generat de aceste categorii de utilizatori este fluctuantă, vârful înregistrat în anul 2008 fiind urmat de o scădere de aproximativ 9.5%, datorată inclusiv efectelor crizei economice.

73 Date furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A.

52




Tabel 17. Distribuţia de gaze naturale în intervalul 2006 – 2009 – mii mc 74

Nr. Crt.

Distribuţia de gaze naturale pe categorii de utilizatori 2006 2007 2008 2009

1 Gaze naturale distribuite - uz casnic - mii mc 1626 1588 2031 1973

2 Gaze naturale distribuite – alte categorii de consumatori - mii mc 446 415 557 422

3 Gaze naturale distribuite - total - mii mc 2072 2003 2588 2395

Grafic 18. Ponderea consumului de gaze naturale pe categorii de consumatori – mii metri cubi – 2006 – 2009

Analiza datelor prezentate în graficul 18 relevă faptul că în întreaga perioadă analizată,

consumul casnic se situează constant peste cel înregistrat la nivelul celorlalte categorii de consumatori: agenţi economici, autorităţi publice, instituţii locale.

C. Consumul brut de energie

Întrucât la nivelul localităţii Sânpetru nu sunt disponibile datele necesare pentru calcularea

consumului brut de energie, pot fi considerate relevante informaţiile privind evoluţia acestui indicator la nivelul judeţului Braşov.

74 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

53




Grafic 19. Consumul total brut de energie la nivelul judeţului Braşov – mii tone echivalent

petrol – 2000 - 200975

IX. GRADUL DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Pentru România, Anexa I a Directivei 2009/28/EC prevede ca, în anul 2020, ponderea

energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie de 24%. Din analiza potenţialului energetic al surselor regenerabile de energie rezultă că, pentru atingerea ţintei stabilite pentru 2020, România va trebui să valorifice 63.5% din potenţialul total al surselor regenerabile de energie de care dispune.

În acest context, la nivel naţional, regional şi local se impune intensificarea demersurilor necesare pentru promovarea unor investiţii în valorificarea surselor de energie primară care prezintă un potenţial deosebit şi oferă totodată avantaje semnificative sub raportul conservării resurselor şi a mediului înconjurător.

Principalele surse de energie regenerabile si neconvenţionale : energia radiaţiei solare (energie solară);

75 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

54



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com energia hidraulică a acumulărilor de apă, exploatată în amenajări hidrotehnice denumite

microhidrocentrale si centrale hidro mici, cu putere instalată de maximum 10MW si care nu fac parte din amenajări hidroenergetice complexe;

energia geotermală; energia eoliană; energia conţinută în masa lemnoasă si în alte materii vegetale care formează împreună

categoria combustibilului solid, denumită biomasă; energia conţinută în produse secundare gazoase obţinute prin fermentare din materii

reziduale organice, alcătuind categoria de combustibil gazos, denumită biogaz; O analiză a gradului de utilizare a tipuri de surse de energie neconvenţională la nivelul

localităţii Sânpetru permite relevarea următoarelor aspecte: A. Biomasa În arealul studiat, potenţialul biomasei este utilizat exclusiv în vederea producerii energiei

termice prin procesul de ardere directă. Un număr tot mai important de locuitori ai comunei Sânpetru recurg la instalarea de centrale termice cu lemne sau peleţi, având în vedere costurile reduse pe care le implică această soluţie în raport cu centralele alimentate cu gaz. Soluţia prezentată este mai puţin utilizată în cazul clădirilor aflate în proprietatea instituţiilor publice locale, însă a fost adoptată şi de unii agenţi economici locali.

În prezent, la nivelul localităţii Sânpetru, nu sunt utilizate formele alternative de valorificare energetică a biomasei: arderea prin piroliză, cu generare de singaz, fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH), degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel, etc.

B. Energia solară În prezent, la nivelul local, utilizarea energiei solare se regăseşte, la prepararea apei

calde menajere şi, în unele cazuri, în vederea asigurării agentului termic în locuinţele individuale. De asemenea, o parte a agenţilor economici locali (în special structurile de cazare) dispun de sisteme de panouri solare. În majoritatea cazurilor, soluţia este utilizată în paralel cu centrale termice clasice, cu ardere pe gaz sau combustibili solizi, ca metodă de diminuare a costurilor.

La nivelul clădirilor publice din localitatea Sânpetru, conform datelor disponibile, nu sunt utilizate panouri solare, în pofida faptului că, datorită condiţiilor climatice specifice regiunii Braşovului un captator solar – termic funcţionează, în condiţii normale de siguranţă, pe perioada martie – octombrie, cu un randament de 40 – 90%.

În ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor de bază pentru producerea de electricitate din energie solară (celulele fotovoltaice şi tehnologiile termoelectrice solare care captează energia solară si o folosesc pentru a produce abur), nu există date privind valorificarea acestora la nivel local.

C. Energia geotermală

55




Datorită costurilor relativ ridicate pe care le implică această tehnologie, utilizarea pompelor de căldură de diferite tipuri (apă-apă, sol-apă, etc.) este redusă la nivelul localităţii Sânpetru. În general, o serie de locuinţe individuale beneficiază de aceste sisteme de generare a energiei termice şi de producere a apei calde. Mediul de afaceri şi autorităţile publice locale nu au realizat investiţii în vederea implementării unor astfel de soluţii.

D. Energia eoliană Efectele asupra mediului înconjurător ale folosirii instalaţiilor eoliene constituie un

element restrictiv potenţial asupra viitorului acestei surse regenerabile de energie, datorită zgomotelor şi vibraţiilor pe care le produc. Acest fapt, corelat cu oferta redusă de terenuri neutilizate, pretabile amplasării acestora, precum şi cu costurile ridicate pe care le implică această soluţie, face ca energia eoliană să un fie valorificată la nivelul localităţii Sânpetru

E. Potenţialul hidroenergetic Reţeaua hidrografică a localităţii Sânpetru nu cuprinde cursuri de apă al căror potenţial

să poată fi valorificat prin amplasarea unor microhidrocentrale.

Sintetizând aspectele anterior prezentate, se remarcă faptul că la nivelul localităţii Sânpetru, resursele regenerabile de energie sunt încă insuficient valorificate, chiar dacă unele prezintă potenţial (în special energia solară şi biomasa), nefiind înregistrate investiţii de anvergură realizate de autorităţile publice şi de agenţii economici în acest domeniu.

X. ANALIZA SWOT

În evaluarea stării mediului înconjurător la nivelul localităţii Sânpetru, se poate porni de la analiza S.W.O.T. care permite atât relevarea punctelor tari şi a oportunităţilor dar şi ale eventualelor ameninţări ce trebuie luate în considerare în definirea planului de acţiune locală în domeniul protecţiei mediului şi eficienţei energetice care va reprezenta o componentă esenţială a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Comunei Sânpetru.

Planul de măsuri propus va fi construit pe pe modelul oferit de strategia de tip S/O (Strenghts / Opportunities), prin care se va urmări valorificarea punctelor tari identificate, în raport cu oportunităţile oferite de mediului extern.

În vederea structurării corespunzătoare a informaţiei, analiza S.W.O.T. a fost realizată distinct pentru următoarele componente: Condiţii de infrastructură Condiţii de mediu Resurse

56




X.1. Condiţii de infrastructură

Puncte Tari Puncte slabe • Localitatea Sânpetru dispune de

conexiuni rutiere directe cu municipiul Braşov şi localităţile învecinate, situate în Polul de Creştere Braşov

• Localitatea este racordată integral la reţeaua de alimentare cu energie electrică; iluminatul public este asigurat pentru un procent de 80% din străzi

• Majoritatea locuinţelor şi agenţii economici sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale; reţeaua de distribuţie este relativ nouă fiind bazată pe o soluţie tehnică prin care se diminuează riscul producerii de accidente şi pierderile

• Comuna Sânpetru dispune de alimentare cu apă potabilă din surse proprii, situate pe teritoriul comunei

• Peste 80% din locuinţe sunt racordate la sistemul de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare

• Localitatea beneficiază de acoperire corespunzătoare cu reţele de telefonie, internet şi cablu TV.

• Localitatea beneficiază de sistem de colectare a deşeurilor asigurat de S.C. COMPREST S.A.

• Un procent semnificativ al clădirilor din localitate sunt construcţii noi, cu un grad ridicat de eficienţă energetică.

• Drumuri comunale neamenajate în zonele rezidenţiale nou dezvoltate

• Lipsa infrastructurii pentru biciclişti

• Dezvoltarea sectorului rezidenţial a determinat suprasolicitarea infrastructurii de utilităţi

• Reţeaua de iluminat public necesită lucrări de extindere şi modernizare.

• Clădirile vechi din localitate, inclusiv unele cu valoare istorică, se află într-o stare avansată de degradare şi necesită investiţii în vederea reabilitării structurale şi estetice.

• Suprafaţa spaţiilor verzi este redusă şi se situează sub media europeană.

Oportunităţi Ameninţări

57




X.2. Condiţii de mediu

• Posibilitatea accesării unor fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi pentru alte proiecte al căror efect final este sau poate include protecţia mediului.

• Includerea între localităţile vizate prin implementarea proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in Judeţul Braşov” derulat de Compania Apa Braşov

• Includerea localităţii Sânpetru între beneficiarii măsurilor definite prin planul de investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat de management al deşeurilor, iniţiativă derulată de Consiliul Judeţean Braşov.

• Amplasarea localităţii Sânpetru în arealul Polului de Creştere Braşov, care poate determina derularea unor iniţiative comune cu comunităţile în acest areal în vederea dezvoltării şi echipării infrastructurii tehnico-edilitare.

• Intensificarea traficului rutier, inclusiv ca efect al creşterii parcului auto, care poate suprasolicita şi afecta calitatea infrastructurii existente

• Dezvoltarea explozivă a sectorului rezidenţial care poate supune la presiuni suplimentare reţeaua de utilităţi existentă.

• Degradarea continuă a stării clădirilor vechi şi inclusiv a obiectivelor istorice din localitate

• Capacitatea redusă de a asigura sustenabilitatea costurilor de operare a investiţiilor în infrastructură derulate în cadrul unor proiecte cu finanţare nerambursabilă.

Puncte Tari Puncte slabe • Calitatea aerului, la nivelul localităţii,

se încadrează în limitele admise pentru indicatorii monitorizaţi

• Apa din resursele subterane ale localităţii respectă indicatorii de potabilitate

• Localitatea este situată în afara zonei de risc privind producerea unor alunecări de teren;

• La nivel local, nu sunt înregistrate societăţi comerciale a căror activitate economică să genereze poluarea

• Poluare fonică şi atmosferică de-a lungul arterelor rutiere

• Poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice de zonă prin activitatea Staţiei de Epurare de la Stupini

• Depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov care reprezintă surse de poluare atmosferică şi a solului

• Cantitatea ridicată de deşeuri generată de activităţile de construcţie, a căror depozitare

58




semnificativă a atmosferei şi solului. • Activităţile agricole de pe teritoriul

comunei nu generează impact negativ asupra solului

• Localitatea beneficiază de servicii de salubritate

neconformă afectează calitatea mediului; lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor

• Existenţa unor depozite de deşeuri menajere neconforme pe teritoriul comunei

• Spaţii verzi insuficiente pentru asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii.

Oportunităţi Ameninţări

• Dezvoltarea agriculturii ecologice • Închiderea şi ecologizarea

depozitelor de zgură şi cenuşă ale CET Braşov, existente pe suprafaţa localităţii

• Dezvoltarea proiectatului „inel verde” în arealul polului de creştere Braşov, cu impact inclusiv asupra calităţii vieţii locuitorilor din comuna Sânpetru.

• Încurajarea utilizării mijloacelor ecologice de transport şi a transportului în comun prin investiţiile proiectate în vederea realizării unor piste pentru ciclism la nivelul localităţilor Polului de Creştere şi implementarea unui sistem integrat de transport în comun la nivelul Polului de Creştere Braşov

• Dezvoltarea proiectată a unui centru de monitorizare a tuturor factorilor cu impact asupra calităţii vieţii, inclusiv a factorilor de mediu la nivelul polului de creştere Braşov

• Existenţa în arealul polului de creştere Braşov a capacităţilor de prelucrare şi valorificare a deşeurilor reutilizabile

• Existenţa fondurilor disponibile pentru investiţiile de mediu

• Creştea gradului de poluare atmosferică prin intensificarea traficului rutier

• Contaminarea solului şi subsolului, în cazul adoptării unor măsuri ineficiente de ecologizare a depozitelor de zgură şi cenuşă

• Dezvoltarea economică în măsură să genereze probleme de contaminare a solurilor, de poluare a atmosferei sau a apelor, de poluare fonică şi/sau vibraţii

• Efectele negative asupra mediului înconjurător generate de dezvoltarea turismului

• Dezvoltarea rezidenţială, care poate conduce la diminuarea spaţiilor verzi

• Creşterea decalajului între centrele urbane şi comunităţile rurale din interiorul polului în ceea ce priveşte investiţiile de mediu.

59




X.3. Resurse

Puncte Tari Puncte slabe • Condiţiile favorabile de relief şi climă • Solurile din zonă sunt favorabile

culturilor de cereale şi cartofi • Sursele de apă subterane sunt

suficiente pentru asigurarea necesarului de apă potabilă a localităţii

• Varietatea şi bogăţia faunei şi florei • Rezervaţia naturală situată pe

teritoriul localităţii: Dealul Cetăţii Lempeş, ce găzduieşte o mare varietate de specii endemice

• Localitatea dispune de un bogat patrimoniu cultural şi istoric, favorabil dezvoltării turismului

• Localitatea nu dispune de resurse naturale exploatabile (acest aspect poate constitui şi un avantaj, prin prezenţa redusă a industriei extractive şi/sau din sectorul energetic)

• Gradul redus de valorificare al terenurilor agricole

• Reducerea constantă a efectivelor de animale

• Suprafaţa acoperită de păduri este redusă – 237 hectare

• Restrângerea habitatelor naturale de pe suprafaţa localităţii ca urmare a extinderii zonelor locuibile

• Lipsa unui plan de management pentru ariile protejate de pe suprafaţa comunei.

Oportunităţi Ameninţări • Dezvoltarea agriculturii ecologice • Posibilitatea practicării unor forme de

turism ecologic şi cultural istoric, favorizate de patrimoniul cultural şi istoric şi de resursele naturale disponibile.

• Creşterea gradului de valorificare a resurselor regenerabile de energie

• Impactul negativ al îngrăşămintelor şi pesticidelor şi în general al formelor intensive de agricultură asupra solului

• Dezvoltarea rezidenţială agresivă • Creşterea presiunii turismului

asupra habitatelor • Circulaţia turistică necontrolată în

60




(în special biomasa şi energia solară), inclusiv prin accesarea de finanţări în cadrul programelor guvernamentale şi europene.

• Dezvoltarea unui inel verde la nivelul Polului de Creştere Braşov şi accesarea fondurilor disponibile în vederea împăduririi terenurilor neutilizate, măsuri care pot contribui la creşterea calităţii vieţii.

arealul zonelor protejate, urmată de distrugeri ale solului şi vegetaţiei

• Amplificarea formelor de poluare ca urmare a lipsei amenajărilor specifice destinate popasurilor şi campării

• Degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri

61




XI. EVALUAREA NECESITĂŢILOR ŞI DEFICIENŢELOR CONSTATE DIN PUNCT DE VEDERE AL

PROTECŢIEI MEDIULUI/MODALITĂŢI DE GESTIONARE

Nr. Crt. Necesităţi/deficienţe Efecte negative/impact asupra mediului Modalităţi de gestionare/intervenţii

propuse la nivel local INFRASTRUCTURĂ

1.

Drumuri comunale neamenajate, în special în zonele rezidenţiale nou dezvoltate

Poluarea aerului cu pulberi şi gaze nocive

Poluare fonică ridicată Grad redus de accesibilitate Disconfort pentru locuitorii zonelor

afectate

Elaborarea unor strategii eficiente de planificare şi dezvoltare urbanistică

Continuarea investiţiilor în vederea reabilitării şi extinderii infrastructurii rutiere locale

2. Lipsa infrastructurii pentru biciclişti

Poluare fonică şi atmosferică determinată de traficul rutier în creştere

Suprasolicitare a infrastructurii rutiere

Creşterea consumului de carburant Grad redus de eficienţă energetică Impact asupra stării de sănătate a

populaţiei

Delimitarea unor zone speciale pentru circulaţia bicicliştilor

Realizarea unor piste speciale de ciclism (în cadrul unor proiecte integrate care vizează întregul Pol de Creştere Braşov)

3. Dezvoltarea sectorului rezidenţial a determinat suprasolicitarea infrastructurii de utilităţi

Impact asupra nivelului calităţii vieţii populaţiei

Creşterea consumului de apă, gaz, electricitate


Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi existente

62




Implementarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare derulat de Compania Apa Braşov

4 Reţeaua de iluminat public necesită lucrări de extindere şi modernizare.

Iluminat public ineficient din punct de vedere energetic – consumuri ridicate de electricitate

Impact asupra nivelului calităţii vieţii locuitorilor din zonele neacoperite

Accesarea de finanţări nerambursabile în vederea implementării unor soluţii de iluminat public eficiente din punct de vedere energetic

Asigurarea iluminatului public prin energie alternativă – panouri fotovoltaice

Implementarea unui sistem de telegestiune

5.

Clădirile vechi din localitate, inclusiv unele cu valoare istorică, se află într-o stare avansată de degradare şi necesită investiţii în vederea reabilitării structurale şi estetice.

Grad redus de eficienţă energetică a clădirilor

Costul ridicat al utilităţilor Disconfort pentru locuitori şi

vizitatori Dificultăţi în valorificarea

potenţialului turistic al localităţii

Accesarea programelor existente pentru reabilitarea energetică a clădirilor

Derularea de campanii de informare pentru informarea şi conştientizarea populaţiei şi agenţilor economici privind susţinerea financiară pe care o pot obţine pentru execuţia lucrărilor de reabilitare

6. Suprafaţa spaţiilor verzi este redusă şi se situează sub media europeană.

Potenţarea poluării atmosferice şi fonice

Impact asupra nivelului calităţii vieţii în localitate

Efecte negative la adresa stării de sănătate a populaţiei

Posibilităţi reduse de petrecere a


Delimitarea unor zone interzise traficului rutier

Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere

63




timpului liber – dificultăţi în valorificarea potenţialului turistic al localităţii

Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenurile degradate/neutilizate

Realizarea “Inelului Verde” la nivelul Polului de Creştere Braşov

CONDIŢII DE MEDIU

1. Poluare fonică şi atmosferică de-a lungul arterelor rutiere

Disconfort pentru locuitorii din zonele afectate

Efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei

Stimularea utilizării mijloacelor de transport în comun prin crearea, în parteneriat cu operatorii de transport a unor noi conexiuni cu localităţile învecinate

Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclişti

Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere din localitate

2.

Poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice de zonă prin activitatea Staţiei de Epurare de la Stupini

Râul Timişul Sec se încadrează din punct de vedere fizico-chimic şi biologic, în clasa V de calitate cu o stare ecologică proastă

Gradul de poluare al râului poate genera potenţiale ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei

Implementarea proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in Judeţul Brasov”, care vizează modernizarea staţiei de epurare de la Stupini

3.

Depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov care reprezintă surse de poluare atmosferică şi a solului

Afectarea calităţii solului şi subsolului din zona depozitelor

Poluare atmosferică, favorizată de condiţiile meteo

Ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei

Închiderea şi ecologizarea depozitelor de zgură şi cenuşă ale CET Braşov

Implementarea unor proiecte şi investiţii pentru valorificarea suprafeţelor de teren degradate,

64




Afectarea biodiversităţii din arealul Rezervaţiei Dealul Cetăţii - Lempeş

aferente acestor depozite

4.

Cantitatea ridicată de deşeuri generată de activităţile de construcţie, a căror depozitare neconformă afectează calitatea mediului; lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor

Poluarea aerului, a solului şi a pânzei freatice

Degradarea zonelor din extravilanul localităţii

Ameninţări la adresa biodiversităţii Disconfort pentru membrii

comunităţii

Implementarea unor proceduri de control al execuţiei lucrărilor de construcţie din partea autorităţilor publice locale

Implicarea comunei Sânpetru ca şi beneficiar al investiţiilor realizate în cadrul Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Braşov

Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei vis-à-vis de importanţa colectării selective a deşeurilor

Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor cu trei pubele (hârtie/carton, PET, deşeuri biodegradabile) în spaţiile publice

5. Existenţa unor depozite de deşeuri neconforme pe teritoriul comunei

Poluarea aerului, a solului şi a pânzei freatice

Terenuri supuse degradării, în special în extravilanul localităţii

Impact asupra nivelului calităţii vieţii locuitorilor

Deşeuri reciclabile nevalorificate

Dezafectarea depozitelor neconforme de deşeuri şi ecologizarea terenului aferent acestora.

6. Spaţii verzi insuficiente pentru asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii.

Potenţarea poluării atmosferice şi fonice

Efecte negative la adresa stării de sănătate a populaţiei


Plantarea de perdele de arbori pe

65




Posibilităţi reduse de petrecere a timpului liber – dificultăţi în valorificarea potenţialului turistic al localităţii

marginea arterelor rutiere Amenajarea de noi spaţii verzi pe

terenurile degradate/neutilizate Realizarea “Inelului Verde” la nivelul

Polului de Creştere Braşov RESURSE

1.

Localitatea nu dispune de resurse naturale exploatabile (acest aspect poate constitui şi un avantaj, prin prezenţa redusă a industriei extractive şi/sau din sectorul energetic)

Potenţial efect negativ asupra dezvoltării economice a localităţii

Implementarea de proiecte pentru valorificare resurselor curate, regenerabile de energie la nivelul localităţii

2. Gradul redus de valorificare a terenurilor agricole

Productivitate redusă 80% din suprafeţele agricole ale

comunei neutilizate – risc de degradare a solurilor

Execuţia unor lucrări de construcţie pe suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă

Bariere în calea dezvoltării unor forme de agricultură ecologică

Accesarea de fonduri pentru modernizarea bazei materiale deţinute de producătorii agricoli

Formarea unor noi asociaţii agricole Susţinerea dezvoltării formelor de

agricultură ecologică. Adaptarea culturilor la potenţialul

local

3. Reducerea constantă a efectivelor de animale

Profitabilitate redusă a activităţilor din sectorul agricol şi zootehnic

Reorientarea populaţiei spre alte activităţi economice cu potenţial efect negativ asupra calităţii mediului

Formarea unor asociaţii de crescători de animale pentru creşterea profitabilităţii acestei activităţi economice

4. Suprafaţa acoperită de păduri este redusă – 237 hectare

Potenţarea poluării atmosferice Ameninţări la adresa ecosistemelor

şi habitatelor locale

Implementarea unor măsuri de protecţie a suprafeţelor de păduri existente

66




Degradarea solurilor ca urmare a reducerii suprafeţelor împădurite

Impact asupra nivelului calităţii vieţii locuitorilor

Implementarea de proiecte pentru împădurirea terenurilor degradate/neutilizate

5. Restrângerea habitatelor naturale de pe suprafaţa localităţii ca urmare a extinderii zonelor locuibile

Degradarea stării ariilor protejate de pe suprafaţa localităţii

Ameninţări la adresa biodiversităţii – floră şi faună

Elaborarea şi implementarea unor strategii eficiente de planificare şi dezvoltare urbanistică

Delimitarea şi impunerea unor restricţii speciale pentru zonele aflate în situaţie de risc

6. Lipsa unui plan de management pentru sit-ul Natura 2000 de pe suprafaţa comunei.

Practicarea unor forme agresive de turism care pun în pericol ariile şi speciile protejate

Degradarea stării acestor zone datorită altor factori antropici

Valorificare redusă a potenţialului acestor zone din punct de vedere a turismului ecologic

Elaborarea strategiilor de management a ariilor protejate de către custozii acesteia

Dezvoltarea infrastructurii de vizitare a ariilor protejate

Promovarea formelor de turism ecologic

67




XII. MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A OPORTUNITĂŢILOR, ÎN SPECIAL DIN PUNCT DE VEDERE AL CREŞTERII GRADULUI DE UTILIZARE A

RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE PENTRU PERIOADA 2011-2020

La nivelul localităţii Sânpetru, măsurile destinate să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor

de mediu şi a gradului de eficienţă energetică şi, astfel, la creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale, inclusiv prin valorificarea resurselor regenerabile de energie trebuie să se plieze pe direcţiile principale de acţiune stabilite prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-203076 şi anume: Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, cu

potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi

ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan naţional, regional şi local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii; Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative

ale României în privinţa dezvoltării producţiei agricole, inclusiv a produselor organice; corelarea măsurilor de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei agricole în vederea asigurării hranei pentru oameni şi animale cu cerinţele de majorare a producţiei de biocombustibili, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, biodiversităţii şi protejării mediului; Identificarea unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru

realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale; Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea la

normele şi standardele europene privind calitatea vieţii [….]. Prin raportare la direcţiile de acţiune stabilite la nivel naţional, se recomandă ca Strategia

de Dezvoltare Durabilă a Comunei Sânpetru să includă în planul de măsuri aferent capitolelor de infrastructură, respectiv mediu, următoarele acţiuni pentru orizontul de timp 2011 – 2020, destinate să contribuie la creşterea gradului de utilizare a resurselor regenerabile de energie:

1. Realizarea de investiţii în dotarea clădirilor publice (instituţii de învăţământ, clădiri ale autorităţilor administrative) cu echipamente de producere a energiei termice bazate pe valorificarea resurselor regenerabile de energie (biomasă, panouri solare, pompe geotermale)

76 Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti, 2008

68




2. Dotarea clădirilor publice cu panouri fotovoltaice în vederea creşterii gradului de independenţă energetică a acestora prin satisfacerea parţială a necesarului de consum din resurse neconvenţionale

3. Modernizarea sistemului de iluminat public prin montarea de stâlpi alimentaţi dual, din sistemul centralizat şi panouri fotovoltaice.

4. Asigurarea iluminatului arhitectural al obiectivelor cultural istorice şi turistice prin instalaţii bazate pe valorificarea energiei solare.

5. Acordarea unor facilităţi (inclusiv prin concensionarea suprafeţelor de teren necesare) agenţilor economici locali care realizează investiţii în echipamente şi instalaţii de tip B.A.T. pentru generarea de energie curată în vederea susţinerii activităţii de producţie şi servicii

6. Facilitarea accesului populaţiei, inclusiv prin asistenţă de specialitate, la programe şi finanţări prin care se susţin investiţiile individuale/de mică anvergură în echipamente de producere a energiei electrice/termice din surse curate

7. Valorificarea terenurilor neutilizate pentru înfiinţarea unor plantaţii pentru producţia de biomasă (spre exemplu, culturi de salcie energetică).

Conform aspectelor prezentate, aceste măsuri şi acţiuni trebuie concretizate în proiecte şi investiţii, derulate în egală măsură de administraţia publică şi de agenţii economici locali dar şi în iniţiative individuale ale membrilor comunităţii locale, implementate cu susţinere din partea autorităţilor.

Sursele de finanţare necesare pentru implementarea acestor măsuri şi investiţii pot proveni din: Bugetul local; Fonduri guvernamentale cu destinaţie specială pentru susţinerea de proiecte privind:

reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe, introducerea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea de proiecte de infrastructură;

Fonduri structurale; Împrumuturi bancare; Subvenţii de la bugetul de stat; Fonduri gestionate prin programe centralizate, cu aplicabilitate la nivelul întregii Uniuni

Europene .

69




XIII. PREZENTAREA POTENŢIALULUI DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ ŞI A INVESTIŢIILOR NECESARE ÎN ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020

Comisia Europeană a publicat Planul pentru Eficienţă Energetică, document care dezvăluie strategia Uniunii Europene de a economisi 20% din consumul de energie primară până în 2020 . Această reducere de 20% este unul dintre obiectivele principale incluse in Pachetul de Energie şi Schimbare Climatică (cunoscut si sub numele de pachetul 20/20/20 20%-reduceri de emisii de CO2-, 20%- creşteri ale cotei de surse regenerabile, 20% - economii de energie).

În vederea atingerii acestor obiective, planul conţine următoarele măsuri autorităţile publice vor trebui sa reabiliteze cel putin 3% din clădirile pe care le

deţin, în fiecare an, la nivelul celor mai bune 10% din stocul de clădiri naţionale includerea criteriilor de eficienţă energetică în achiziţiile publice de bunuri, servicii

sau lucrări statele membre trebuie să adopte măsuri (direcţionate, în special, spre reducerea

consumului de energie termică) pentru încurajarea renovărilor de clădiri, adoptarea unor planuri eficiente pentru clădirile din sectorul privat (opţional)

planuri pentru inaugurarea reţelelor inteligente şi a dispozitivelor – în acest context, clădirile şi dispozitivele vor trebui să fie “pregătite pentru reţeaua inteligentă” (în acest sens, Comisia Europeană urmează să vină cu un cadru legislativ specific)

Totodată, la data de 3 martie 2011, Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea cu privire la Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii care reiterează importanţa îndeplinirii obiectivelor 20/20/20 în anul 2020 în materie de climă şi energie.

În acord cu aceste obiective, România şi-a propus conform Programului Naţional de Reformă 2011-201377, ca ţintă naţională pentru anul 2020 o reducere a consumului de energie primară de 19 % (estimat la cca.10 Mtep78) corelată cu creşterea ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la 24%.

Principalele măsuri avute în vedere pentru creşterea eficienţei energetice la nivel naţional vizează: Aplicarea schemei de stat aferentă cogenerării de înaltă eficienţă Continuarea campaniilor de informare a populaţiei şi mediului de afaceri privind

importanţa creşterii eficienţei energetice Extinderea perioadei de implementare a programului “Termoficare căldură şi confort”

până în 2020, vizând inclusiv reabilitarea termică a clădirilor.

77 http://www.dae.gov.ro/admin/files/PNR%202011-2013.pdf 78Mega tone echivalent petrol

70



http://ec.europa.eu/energy/efficiency/action_plan/action_plan_en.htm

http://www.dae.gov.ro/admin/files/PNR%202011-2013.pdf

S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Extinderea Programului naţional de eficienţă energetică prin care va asigura

cofinanţarea proiectelor de investiţii privind creşterea eficienţei energetice în sectoarele încălzirii urbane, al reabilitării clădirilor publice şi al iluminatului public

Continuarea acţiunilor de reabilitare termică a clădirilor existente Ca şi limitări care pot conduce la nerealizarea ţintei propuse sunt identificate următoarele

aspecte: reticenţa sistemului bancar de a acorda credite pentru proiectele de eficienţă energetică; nivelul scăzut de conştientizare a populaţiei şi operatorilor economici asupra beneficiilor

aplicării măsurilor de eficienţă energetică şi asupra noilor tehnologii pentru eficienţa energetică a clădirilor - puterea scăzută de cumpărare şi situaţia

financiara a proprietarilor clădirilor. Aplicarea unor măsuri privind creşterea eficienţei energetice se impune şi la nivelul

localităţii Sânpetru, având în vedere necesităţile concrete identificate în cadrul secţiunii de analiză şi oportunităţile, inclusiv de finanţare, existente.

Măsurile şi direcţiile recomandate de acţiune constau în: implicarea autorităţilor publice locale în conştientizarea populaţiei şi operatorilor

economici asupra beneficiilor aplicării măsurilor de eficienţă energetică şi asupra noilor tehnologii

derularea unor campanii de informare la nivelul cetăţenilor şi a agenţilor economici privind oportunităţile de finanţare disponibile în ceea ce priveşte reabilitarea termică a clădirilor existente şi implementarea de sisteme de tip B.A.T79. pentru valorificarea resurselor neconvenţionale de energie; susţinerea cetăţenilor şi a agenţilor economici în vederea accesării acestor oportunităţi de finanţare

implementarea de către autorităţile publice locale a unui plan de măsuri şi investiţii pe termen scurt (2011-2013), respectiv pe termen mediu şi lung (pentru orizontul de timp 2020) care să vizeze: 1. Impunerea începând cu anul 2011 a unor indicatori minim admişi de performanţă

energetică în proiectele de construcţii derulate la nivelul localităţii – obţinerea certificatul de performanţă energetică a clădirii

2. Reducerea consumurilor energetice în clădirile publice de pe raza comunei Sânpetru prin reabilitarea termică a anvelopei, modernizarea sistemului de încălzire şi implementarea unor soluţii de producere a agentului termic bazate pe resurse regenerabile (panouri solare, biomasă, pompe geotermale)

3. Dotarea clădirilor autorităţilor şi instituţiilor publice care au surse proprii de încălzire cu echipamente de automatizare a instalaţiilor interioare de încălzire, pentru adaptare la nivelul programului de lucru.

4. Modernizarea instalaţiilor de iluminat interior al clădirilor administrative prin echiparea cu aparate de iluminat cu balast electronic, surse cu consum redus de energie şi montarea de sisteme inteligente de control al iluminatului

79 Best available technology

71




5. Extinderea, modernizarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public în localitatea Sânpetru, care să includă şi investiţii în vederea pozării în subteran a reţelei de iluminat public şi implementarea unui sistem performant de telegestiune.

6. Realizarea iluminatului arhitectural ale obiectivelor cultural istorice din localitate prin soluţii eficiente energetic/tehnologie LED, control automat asupra timpului de funcţionare şi alimentate din surse regenerabile de energie/ panouri fotovoltaice.

7. Susţinerea utilizării mijloacelor de transport nepoluante, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii pentru biciclişti

8. Optimizarea traseelor mijloacelor de transport în comun la nivelul localităţii şi extinderea conexiunilor cu celelalte localităţi din Polul de Creştere Braşov, în colaborare cu operatorii locali de transport

Sursele de finanţare necesare pentru implementarea acestor măsuri şi investiţii pot proveni din: Bugetul local; Fonduri guvernamentale cu destinaţie specială pentru susţinerea de proiecte privind:

reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe, introducerea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea de proiecte de infrastructură;

Fonduri structurale; Împrumuturi bancare; Subvenţii de la bugetul de stat; Fonduri gestionate prin programe centralizate, cu aplicabilitate la nivelul întregii Uniuni

Europene.

XIV. PREZENTAREA PLANULUI DE MĂSURI PENTRU PROTECŢIA

MEDIULUI ŞI A RESURSELOR NATURALE

Planul de acţiune propus pentru protecţia mediului în comuna Sânpetru se bazează pe necesităţile (punctele slabe) identificate în cadrul analizei SWOT şi urmăreşte valorificarea oportunităţilor şi implementarea măsurilor necesare pentru preîntâmpinarea ameninţărilor la adresa calităţii mediului, relevate la nivelul localităţii:

A. Infrastructură

Elaborarea unor strategii eficiente de planificare şi dezvoltare urbanistică în vederea preîntâmpinării dezvoltării rezidenţiale necontrolate asupra mediului înconjurător

Continuarea investiţiilor în vederea reabilitării şi extinderii infrastructurii rutiere locale în vederea limitării efectelor traficului, manifestate sub forma poluării fonice şi atmosferice.

72




Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi la nivelul zonelor nou construite (inclusiv prin proiecte regionale precum “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in Judeţul Braşov”, derulat de Compania Apa Braşov)

Eficientizarea energetică a sistemului de iluminat public prin valorificarea resurselor regenerabile şi implementarea de soluţii care asigură reducerea consumului de energie

Reabilitarea termică şi creşterea gradului de independenţă energetică a clădirilor publice

Realizarea unor piste speciale de ciclism (inclusiv în cadrul unor proiecte integrate care vizează întregul Pol de Creştere Braşov)

Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenurile degradate/neutilizate (amplasamentul

depozitelor de zgură şi cenuşă ale CET Braşov reprezintă una dintre locaţiile vizate de autorităţile publice locale)

Participarea localităţii prin disponibilizarea terenurilor necesare la realizarea “Inelului Verde” la nivelul Polului de Creştere Braşov

B. Condiţii de mediu Crearea de noi conexiuni cu mijloace de transport în comun către localităţile Zonei

Metropolitane Braşov în vederea creşterii gradului de utilizare a transportului în comun, măsură care va contribui pe termen lung la diminuarea poluării atmosferice şi fonice generată de traficul rutier

Realizarea infrastructurii pentru biciclişti Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere din localitate Implementarea proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa

uzată in Judeţul Braşov” care va implica modernizarea staţiei de epurare de la Stupini şi va determina astfel reducerea gradului de poluare a apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice

Închiderea depozitelor de zgură şi cenuşă ale CET Braşov Ecologizarea şi revalorificarea terenului aferent acestor depozite, inclusiv prin

amenajarea de noi spaţii verzi Implementarea unor forme de agricultură şi turism ecologic Implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul

Braşov, investiţiile propuse vizând şi comuna Sânpetru Ecologizarea terenurilor afectate de depozitarea ilegală a deşeurilor menajere şi

din construcţii Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor cu trei pubele (hârtie/carton,

PET, deşeuri biodegradabile) Derularea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei vis-à-vis de

importanţa colectării selective a deşeurilor

73




C. Resurse Implementarea de proiecte pentru valorificare resurselor curate, regenerabile de

energie la nivelul localităţii, conform aspectelor prezentate în secţiunile precedente

Susţinerea dezvoltării formelor de agricultură ecologică. Formarea unor asociaţii de crescători de animale pentru creşterea profitabilităţii

acestei activităţi economice Implementarea unor măsuri de protecţie a suprafeţelor de păduri existente Împădurirea terenurilor degradate/neutilizate Elaborarea strategiilor de management a ariilor protejate de către custozii

acesteia Dezvoltarea infrastructurii de vizitare a ariilor protejate Promovarea formelor de turism ecologic

74




BIBLIOGRAFIE

1. Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, Cifre Cheie în Zona Metropolitană Braşov, Braşov, 2010

2. Agenţia Metropolitană Braşov, Conserfizi Veneto, Feasibility study to identify the cooperation opportunities between the utility system of Veneto Region (Italy) and the Metropolitan Area of Braşov (România) în the environmental and waste management sectors FINAL REPORT

3. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei, Braşov, 2010

4. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Braşov, Braşov, 2009

5. Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

6. Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011

7. Comisia Europeană, Carte Verde a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor

8. Comisia Europeană, COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR UN PLAN STRATEGIC EUROPEAN PENTRU TEHNOLOGIILE ENERGETICE (PLANUL SET) „Către un viitor cu emisii reduse de carbon”

9. Consiliul Judeţean Braşov, Propunere pentru Planul de investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat de management al deşeurilor în judeţul Braşov, Braşov, 2011

10. Guvernul României, Planul de măsuri prioritare pentru anul 2011 11. Guvernul României, Planul Naţional de gestionare a deşeurilor 12. Guvernul României, Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001 –

2030 13. Guvernul României, Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor 14. Guvernul României, Strategia Naţională Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-

2030 15. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Ediţia 2008 16. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Ediţia 2009 17. Parlamentul European, Climate change impacts on Developing Countries - EU Accountability 18. Parlamentul European, REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind

statisticile energetice 19. Parlamentul European, STUDY ON ENERGY PERFORMANCE OF BUILDINGS

Surse WEB

20. http://apmbv.anpm.ro/generarea_si_gestionarea_deseurilor-2975 21. http://www.anpm.ro/legislations/index/slug:Legisla%C5%A3ie

75



http://apmbv.anpm.ro/generarea_si_gestionarea_deseurilor-2975


22. http://www.anre.ro/documente.php 23. http://www.calitateaer.ro/ 24. http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf 25. http://www.dae.gov.ro/admin/files/PNR%202011-2013.pdf 26. http://www.judbrasov.ro/cjbv/page.php?cat=1&pag=178&sec=104 27. http://www.primaria-sanpetru.ro/rezervatii.php 28. http://www.primaria-sanpetru.ro/turism.php 29. http://www.sanpetru.ro/2009/03/25/teritoriul-administrativ/

Alte surse de informare

30. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov 31. Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov 32. C.E.T. Braşov 33. Compania Apa Braşov 34. Consiliul Judeţean Braşov 35. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov 36. Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov 37. S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov 38. S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A.

76




http://www.judbrasov.ro/cjbv/page.php?cat=1&pag=178&sec=104

http://www.primaria-sanpetru.ro/turism.php

http://www.sanpetru.ro/2009/03/25/teritoriul-administrativ/

STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞImetropolabrasov.ro/assets/files/Studiu mediu...

Documents

Transcript of STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞImetropolabrasov.ro/assets/files/Studiu mediu...