STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI …metropolabrasov.ro/assets/files/Studiu mediu...

S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com

STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020

COMUNA BOD

Beneficiar: AGENŢIA METROPOLITANĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAŞOV Elaborator: S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L

- 2011 –

1

mailto:[email protected]

http://www.concept-consult.com/


CUPRINS

CUPRINS

I.INTRODUCERE 4 II.ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE 5 II.1. Identificarea şi delimitarea arealului vizat 5 II.2. Relieful 6 II. 3. Clima 7 III. CONDIŢII DE INFRASTRUCTURĂ 8 III.1.Infrastructura de transport 8 III.1.1. Infrastructura rutieră 8 III.1.2. Infrastructura feroviară 9 III.1.3. Piste pentru biciclete 9 III.2. Alimentarea cu energie electrică 9 III.2.1. Reţeaua de distribuţie 9 III.2.2. Sistemul de iluminat public 10 III.2.3. Producţia locală de energie 11 III.3. Alimentarea cu energie termică 11 III.4. Alimentarea cu gaze naturale 11 III.5. Reţeaua de apă şi canalizare 14 III.6. Reţeaua de comunicaţii 16 III.7. Structura şi starea clădirilor din localitate 16 III.8. Spaţii verzi 20 IV. CONDIŢII DE MEDIU 22 IV.1. Calitatea aerului 22 IV.2. Calitatea solului 27 IV.3. Calitatea apei 33 IV.3.1. Ape de suprafaţă 33 IV.3.2. Ape subterane 35 IV.3.3. Apa potabilă 36 IV.3.4. Ape uzate 36 V. RESURSE 37 V.1. Resursele naturale 37 V.1.1. Resurse naturale neregenerabile 37 V.1.2. Resurse naturale regenerabile 37 V.2. Rezervaţii şi arii protejate 39 V.3. Resurse antropice 40 VI. SURSE DE POLUARE; AMENINŢĂRI LA ADRESA MEDIULUI 41

2



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com VI. 1. Agricultura 41 VI. 2. Industria şi construcţiile 44 VI. 3. Turismul 46 VI. 4. Transporturile 47 VI.5. Deşeurile 49 VII. Managementul deşeurilor 49 VIII. CONSUMATORI DE ENERGIE LA NIVEL LOCAL/ CONSUMURI DE ENERGIE 53 IX. GRADUL DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE 58 X. ANALIZA SWOT 60 X.1.Condiţii de infrastructură 60 X.2. Condiţii de mediu 62 X.3. Resurse 63 XI. EVALUAREA NECESITĂŢILOR ŞI DEFICIENŢELOR CONSTATE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MEDIULUI/MODALITĂŢI DE GESTIONARE 65 XII. MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A OPORTUNITĂŢILOR, ÎN SPECIAL DIN PUNCT DE VEDERE AL CREŞTERII GRADULUI DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE PENTRU PERIOADA 2011-2020 74 XIII. PREZENTAREA POTENŢIALULUI DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ ŞI A INVESTIŢIILOR NECESARE ÎN ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020 76 XIV. PREZENTAREA PLANULUI DE MĂSURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR NATURALE 78 BIBLIOGRAFIE 81

3




I. INTRODUCERE

Asigurarea unui mediu înconjurător curat şi sănătos impune o gestionare eficientă a factorilor de mediu, cu asigurarea unor resurse de aer şi apă de bună calitate pentru populaţie, industrie, agricultură, realizarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere şi industriale în paralel cu conştientizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici în vederea acordării atenţiei necesare protecţiei factorilor de mediu ca o condiţie esenţială a dezvoltării durabile a comunităţii locale.

Aceste deziderate se impun şi în cazul comunei Bod, al cărei areal formează obiectul prezentului studiu privind starea mediului înconjurător şi protecţia mediului.

Documentaţia elaborată reprezintă o componentă a unui proces amplu care vizează elaborarea unui set de studii analitice şi prospective în domeniile economic, demografic, trafic şi mobilitate şi de mediu care vor fi valorificate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă a localităţii Bod.

Beneficiarul documentaţiei este AGENŢIA METROPOLITANĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAŞOV, organizaţie care acţionează ca şi instituţie solicitant în cadrul proiectului “Elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Durabilă a Comunelor Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod”. Proiectul este derulat în parteneriat cu U.A.T. Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod, fiind cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, conform contractului de finanţare nr. 210/27.10.2010, încheiat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative în calitate de Autoritate de Management.

Din punct de vedere metodologic, studiul cuprinde două secţiuni principale: Analiza situaţiei curente care conţine identificarea şi prioritizarea problemelor de mediu,

în funcţie de impactul acestora Informaţiile prezentate în cadrul acestei secţiuni sunt fundamentate pe datele culese din

teren, consultarea autorităţilor publice, instituţiilor şi agenţilor economici locali şi analiza studiilor, rapoartelor şi altor documente de specialitate elaborate de instituţiile cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. În cadrul analizei situaţiei curente sunt prezentate aspecte cu privire la climă, relief, resursele naturale disponibile, condiţiile de infrastructură, starea atmosferei, solurilor şi apei, sursele de poluare, situaţia gestionării deşeurilor precum şi alte informaţii relevante în ceea ce priveşte starea mediului la nivelul localităţii Bod.

Analiza situaţiei actuale din punct de vedere al stării mediului înconjurător s-a realizat având în vedere amplasarea comunei Bod, alături de localităţile Sânpetru, Hălchiu şi Hărman (care au fost de asemenea vizate în procesul de elaborare a studiilor anterior menţionate) în arealul Polului de Creştere Braşov

4



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Componenta de prognoză şi planificare ce presupune transformarea problemelor

prioritare identificate în acţiuni care trebuie intreprinse în vederea protejării şi îmbunătăţirii condiţiilor de mediu la nivelul localităţii Bod.

În elaborarea acestei componente a studiului, s-a pornit de la conceptul de dezvoltare durabilă, avându-se în vedere următoarele aspecte:

• Definirea unei viziuni de perspectivă în ceea ce priveşte evoluţia condiţiilor de mediu şi definirea intervenţiilor şi acţiunilor necesare pentru un orizont de timp de 10 ani (2011-2020)

• Integrarea măsurilor şi intervenţiilor propuse într-un context mai amplu, reprezentat de amplasarea localităţii Bod, alături de comunele Sânpetru, Hărman şi Hălchiu, în Zona Metropolitană Braşov;

• Preocuparea pentru dezvoltarea localităţii Bod, corelată cu grija conservării resurselor existente şi pentru generaţiile viitoare.

II. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE

II.1. Identificarea şi delimitarea arealului vizat

Prezentul studiu vizează identificarea şi analiza situaţiei actuale în ceea ce priveşte starea

mediului înconjurător în vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a localităţii Bod. Comuna Bod este situată în judeţul Braşov, Regiunea Centru, în partea de nord-est a

Depresiunii Bârsei, la o distanţă de aproximativ 14 km de municipiul Braşov. Comuna Bod este una din cele 15 localităţi care intră în componenţa Polului de Creştere Braşov.

Limitele geografice ale comunei sunt: Valea Oltului la nord şi est, Câmpul înalt al Bodului în sud şi Valea Bârsei in vest. Acestea constituie în acelaşi timp şi linia de separaţie între localităţile cu care Bodul se învecinează: Araci şi Ariujd din judeţul Covasna şi Sânpetru, Hălchiu, Feldioara şi Braşov din judeţul Braşov.

Conexiunile rutiere cu aceste localităţi sunt asigurate prin reţeaua de drumuri judeţene şi comunale - DJ 112A Hărman – Bod – Hălchiu - Codlea, DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod – Araci, respectiv DC 33A Bod-Ariuşd1. Localitatea dispune totodată de acces la reţeaua de transport feroviar, fiind amplasată pe magistrala 300 – Bucureşti – Braşov – Sighişoara.

În componenţa localităţii intră satele Colonia Bod şi Bod, acesta din urmă fiind şi reşedinţa comunei.

1 http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BOD_1.htm

5



http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BOD_1.htm


Suprafaţa totală a localităţii este de 3340 ha din care 651 de hectare situate în intravilan şi 2689 hectare în extravilan2.

Comuna Bod are o populaţie totală de 4493 locuitori, din care aproximativ 85% sunt de naţionalitate română, diferenţa fiind reprezentată de cetăţeni de etnie maghiară, germani şi alte naţionalităţi.

În localitate, reţeaua educaţională include 2 şcoli primare şi gimnaziale şi două grădiniţe, serviciile medicale fiind asigurate prin intermediul a două dispensare.

La nivelul localităţii, îşi desfăşoară activitatea un număr de 117 agenţi economici3, industria prelucrătoare, domeniul comerţului, transporturilor şi al construcţiilor fiind sectoarele cel mai bine reprezentate. La acestea se adaugă industria alimentară, reprezentată la nivel local de Fabrica de Zahăr Bod şi Avicola Braşov. Agricultura şi zootehnia sunt totodată practicate la nivelul localităţii, terenurile cu destinaţie agricolă având o suprafaţă totală de 2902 ha4.

De asemenea, sectorul turismului prezintă potenţial şi se află în proces de dezvoltare, fiind susţinut inclusiv prin proiectele de promovare care vizează întregul areal al zonei metropolitane Braşov.

Infrastructura tehnico-edilitară este bine dezvoltată în Colonia Bod, în ultimii ani fiind derulate totodată o serie de investiţii care vizează extinderea reţelei de apă şi canalizare şi în satul Bod.

II.2. Relieful

Comuna Bod este situată în centrul Depresiunii Bârsei, teritoriul localităţii fiind traversat de râul Olt şi afluenţii acestuia, Bârsa şi Ghimbăşelul.

Genetic, zona în care este amplasată localitatea este de origine tectonică, formată prin fracturarea şi scufundarea repetată a unor fragmente centrale ale Carpaţilor de Curbură5. O mare influenţă asupra reliefului au avut-o şi cele patru mari glaciaţiuni. După sfârşitul acestora, o bună parte din teritoriu a rămas mlăştinos şi sălbatic, evoluând cu timpul către Depresiunea Ţării Bârsei.

Comuna Bod este situată la o atitudine de 493 de metri deasupra nivelului mării, încadrându-se în mare parte în zona joasă, de câmpie piemontană a Depresiunii Bârsei. Aceasta este umedă şi mlăştinoasă, străbătută de numeroase pâraie, pătura de sol fiind în general fertilă.

Se face totodată remarcată o suprafaţă de luncă aluvionară inundabilă, situată în imediata vecinătate a râului Olt şi a afluenţilor acestuia.

2 Conform datelor furnizate de U.A.T Bod 3 Conform datelor furnizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov 4 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Braşov, Braşov, 2009 5 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Braşov, Braşov, 2009

6




II.3 Clima

Judeţul şi Polul de Creştere Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental, din est. Prin urmare, se poate aprecia că zona este caracterizată printr-un climat de tip continental moderat, dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest6.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influenţa reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general si o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă absolută fiind de 37ºC în luna august iar temperatura minimă depăşeşte în timpul lunilor de iarnă valoarea de - 20 ºC. Demn de remarcat este faptul că în localitatea Bod s-a înregistrat în anul 1942 minima absolută din România de -38,5 grade Celsius.

Numărul mediu al zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, identic cu cel al zilelor de iarnă. Dată fiind amplasarea localităţii în Depresiunea Bârsei şi influenţa condiţiilor de relief, temperaturile cele mai reduse se înregistrează pe parcursul lunii ianuarie.

Umiditatea aerului se încadrează în limitele înregistrate la nivel judeţean, cu valori medii anuale de 75%.

Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei. Depresiunea Bârsei şi, implicit, comuna Bod este supusă iarna unor invazii de aer rece si

umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, care aduce zăpadă si ger. Vânturile dominante, cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii. Vara predomină vânturile oceanice umede din vestul Europei, care determină ploile bogate din acest anotimp.

În tabelul alăturat este prezentat un set de date meteorologice aferent anului 2009, înregistrate la staţia meteorologică Braşov. Având în vedere amplasarea comunei Bod în imediata vecinătate a municipiului Braşov, datele prezentate pot fi considerate ca fiind relevante pentru arealul care face obiectul studiului.

Tabel 1. Date meteorologice aferente anului 2009, înregistrate la staţia Braşov7

Staţ

ia m

eteo

Temperatura aerului (°C)

Can

titat

ea

anua

lă

prec

ipita

ţii

(l/m

2 )

Pres

iune

a at

mos

feric

ă (h

Pa)

Neb

uloz

itate

a to

tală

(zec

imi)

Vite

ză v

ânt

(m/s

) Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă

6 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010 7 Sursa de date: Administraţia Naţională de Meteorologie Bucureşti, conform Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

7




Braşov

normală8 2009 absolută 2009 absolută 2009 normală 2009 2009 2009 2009

7,5 8,7 37,3 32,4 -32,3 -24,2

594,1 669,7 952,8 6,2 2,2 5.07.20009 25.07 14.01.1985 04.01

Precipitaţiile atmosferice. La nivelul Polului de Creştere Braşov, numărul mediu anual al

zilelor cu precipitaţii este de 138 zile, valoare care poate fi considerată ca reprezentativă şi pentru comuna Bod. Ploile cele mai abundente se produc în general pe parcursul lunilor de primăvară-vară. Pe parcursul verii, ploile torenţiale sunt destul de frecvente, fiind însoţite de grindină şi trăsnete şi depăşind uneori valoarea de 20 l/m2.

Într-o iarnă obişnuită, ninsorile cad aproximativ 35 de zile pe an, numărul mediu de zile cu straturi de zăpadă fiind de aproximativ 61 de zile.

Analiza datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov relevă faptul că la nivelul anului 2009, cantitatea de precipitaţii înregistrată în localitatea Bod se apropie de media Polului de Creştere, de 650 litri/m2. Cantităţile sunt similare celor înregistrate la nivelul altor localităţi din zona depresionară (Feldioara, Hărman etc). Cel mai semnificativ volum al precipitaţiilor caracterizează trimestrele II şi III, prin urmare lunile de primavară-vară.

III. CONDIŢII DE INFRASTRUCTURĂ

III.1. Infrastructura de transport

III.1.1. Infrastructura rutieră

La nivelul comunei Bod, infrastructura rutieră este corespunzător dezvoltată, fiind alcătuită din: Drumuri judeţene10 - 15.15 km.

Localitatea este traversată de următoarele drumuri judeţene: • DJ 112 A Hărman – Bod - Hălchiu – 7 km Teritoriul administrativ al comunei este traversat de DJ 112A Hărman – Bod – Hălchiu -

Codlea, care asigură conexiunea între DN11-DN13-DN11, calitatea mediului din localitate fiind afectată de poluarea fonică şi atmosferică generată de traficul greu care utilizează ruta menţionată pentru ocolirea municipiului Braşov

8 „Normală” reprezintă normala climatologică, adică media multianuală calculată pentru perioada 1961 – 1990 9 Data înregistrării valorii absolute 10 www.primariabod.ro

8



http://www.primariabod.ro/


• DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod - Araci – 8.15 km Drumuri comunale – 794 m Localitatea este traversată de drumul comunal DC 33A Bod – Ariuşd. Calitatea drumurilor judeţene este în general bună, în special în extravilanul localităţii,

datorită inclusiv investiţiilor realizate în ultimii ani. Pe tronsoanele situate în interiorul satelor Bod şi Bod Colonie se înregistrează în continuare secţiuni ce prezintă o stare pronunţată de degradare, caracterizate prin lipsa marcajelor rutiere, fisuri transversale şi longitudinale, denivelări, văluriri şi plombe.

În ceea ce priveşte trama stradală a localităţii, străzile sunt numai parţial asfaltate. O mare parte a străzilor, în special a celor secundare, sunt pietruite sau din pământ şi prin urmare necesită lucrări de modernizare şi extindere. Acestea se impun inclusiv ca urmare a dezvoltării unor noi zone rezidenţiale la nivelul comunei, în special în satul Bod.

III.1.2. Infrastructura feroviară

Localitatea Bod dispune de acces la reţeaua naţională de căi ferate, fiind traversată pe o

lungime de aproximativ 4 km de magistrala CFR 300: Bucureşti – Braşov – Sighişoara – Teiuş – Războieni – Cluj Napoca – Oradea (cale ferată dublă electrificată)

III.1.3. Piste pentru biciclete

În prezent, la nivelul localităţii Bod nu există suprafeţe special amenajate pentru utilizatorii de biciclete.

III.2. Alimentarea cu energie electrică III.2.1. Reţeaua de distribuţie La nivelul localităţii Bod (sat Bod şi colonia Bod), alimentarea cu energie electrică este

asigurată din reţeaua SC FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud, necesarul de consum fiind asigurat din Sistemul Energetic Naţional.

În prezent, alimentarea cu energie electrică se realizează din linii de distribuţie publică de medie tensiune ( 6kW şi 20 kW), care, racordate la staţiile de transformare, asigură legătura între surse şi consumatorii casnici, edilitari, terţiari şi industriali. Reţele locale de distribuţie de joasă tensiune sunt de tip aerian.

Reţeaua de distribuţie asigură acoperirea integrală a suprafeţei comunei Bod (satele Bod şi Bod Colonie), numărul de consumatori racordaţi şi tipul acestora fiind redat în tabelul alăturat:

9




Tabel 2. Numărul şi tipul consumatorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu energie electrică – comuna Bod11

Localitate Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici Total Bod 9 110 1596 1715 Colonia Bod 5 44 767 816

Număr total de consumatori Comuna Bod 2531 Grafic 1. Numărul de consumatori de energie electrică în satele componente ale comunei Bod

III.2.2. Sistemul de iluminat public Ambele sate ale comunei Bod dispun de sistem de iluminat public, acesta fiind asigurat de

autoritatea publică locală în colaborare cu operatorul Energy Syn care asigură lucrările de întreţinere necesare. Iluminatul public este disponibil pentru un procent de 90% din totalul străzilor printr-o reţea aeriană cu lungimea totală de 12 km.12

Sistemul de iluminat public se află în curs de extindere, vizând acoperirea zonelor nou construite la nivelul comunei.

11 Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov 12 Date furnizate de U.A.T. Comuna Bod

10




III.2.3. Producţia locală de energie Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunii III.2.1., necesarul de energie electrică este

asigurat din Sistemul Energetic Naţional. La nivel local, nu există producători indepedenţi de energie. De asemenea, cu excepţia unor iniţiative private de mică anvergură, nu se utilizează resurse regenerabile în vederea producerii de energie electrică.

III.3. Alimentarea cu energie termică

La nivelul localităţii Bod nu există un sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energiei termice. Aceasta este asigurată pentru consumatorii publici şi privaţi prin sisteme individuale de încălzire ce folosesc ca şi combustibil gazul metan, lemnul, peleţi sau în puţine cazuri surse alternative precum pompele de căldură şi panourile solare.

Agenţii economici locali îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în instalaţii proprii care funcţionează în general pe bază de combustibil gazos sau deşeuri din lemn.

Încălzirea clădirilor aparţinând autorităţilor publice şi instituţiilor locale se realizează prin intermediul centralelor termice care funcţionează cu precădere pe combustibil gazos (gaz metan), dar şi cu deşeu lemn, produse petroliere, etc.

Această situaţie se face remarcată şi în cazul locuinţelor care utililizează sisteme individuale de încălzire alimentate cu gaz metan, lemn. Se constată totodată tendinţa populaţiei de valorificare a resurselor regenerabile de energie în vederea producerii agentului termic pentru consum propriu. Instalaţiile întâlnite sunt sistemele de panouri solare şi pompele geotermale.

Totodată, o serie de investiţii vizând valorificarea potenţialului surselor alternative de energie se află în curs de pregătire şi la nivelul agenţilor economici locali.

III.4. Alimentarea cu gaze naturale

La nivelul localităţii Bod, distribuţia gazelor naturale este asigurată de GDF Suez, ca urmare a

preluării Distrigaz SUD de către compania franceză GDF. Distribuţia către consumatorii casnici, agenţi economici şi instituţiile locale se realizează prin

staţii de reglare alimentate cu conducte de înaltă presiune. Reţeaua locală de distribuţie a gazelor naturale este parţial din conducte de oţel cu o vechime

mai mare de 15 ani (aceasta fiind cazul reţelei prin care se asigură alimentarea blocurilor de locuinţe din Colonia Bod), însă aflate în stare bună de funcţionare, la care se adaugă secţiuni nou realizate (în satul Bod) din conducte de polietilenă, care diminuează semnificativ riscul producerii unor accidente.

Sistemul de distribuţie acoperă integral comuna Bod, conform datelor disponibile, principalele categorii de utilizatori fiind:

11



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Consumatori casnici – 555 abonaţi13, care reprezintă un număr total de 1121 locuinţe14

conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în satele Bod şi Colonia Bod Agenţi economici, autorităţi şi instituţii publice – 121 consumatori înregistraţi15 Reţeaua de distribuţie se află în proces de extindere continuă, datorită inclusiv dezvoltării

sectorului rezidenţial la nivelul localităţii (în special în satul Bod), fapt prezentat în tabelul şi graficul alăturat.

Tabel 3. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale16:

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor - km

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

14 14.2 15 15.4

Grafic 2. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – km la nivelul comunei Bod

Evoluţia consumului de gaze naturale la nivelul comunei Bod este redat în tabelul alăturat.

13 Conform datelor furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A 14 http://primariabod.ro . Diferenţa între numărul de abonaţi şi numărul de locuinţe care beneficiază de alimentare cu gaze este justificată de blocurile de locuinţe din Colonia Bod, în care unele apartamente nu beneficiază de separare pentru consumul individual. 15 Date furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A. 16 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

12



http://primariabod.ro/


Tabel 4. Evoluţia consumului de gaze naturale în comuna Bod, intervalul 2006 – 2009 – mii mc17

Nr. Crt.

Distribuţia de gaze naturale pe categorii de utilizatori 2006 2007 2008 2009

1 Gaze naturale distribuite - uz casnic - mii mc 1222 1123 1369 1280

2 Gaze naturale distribuite – alte categorii de consumatori - mii mc 11176 10332 725 1225

3 Gaze naturale distribuite - total - mii mc 12398 11455 2094 2505

Grafic 3. Distribuţia consumului pe categorii de consumatori (mii mc/an) – 2006 - 2009

Evoluţia consumului cumulat de gaze naturale generat de aceste categorii de utilizatori

înregistrează o scădere semnificativă în anul 2008, determinată de reducerea consumului la nivelul agenţilor economici locali. Unul din factorii care determină această scădere a consumului este reprezentată şi de restrângerea activităţii S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A. în cadrul fermei avicole de pe platforma Bod.

17 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

13




III.5. Reţeaua de apă şi canalizare

În arealul Polului de Creştere Braşov, Compania Apa Braşov funcţionează ca operator regional, asigurând serviciul de distribuţie a apei potabile şi serviciul de canalizare. Compania Apa Braşov gestionează aceste servicii şi la nivelul localităţii Bod.

În prezent, operatorul regional implementează în calitate de beneficiar proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in Judeţul Brasov”, derulat în prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Proiectul demarat în cursul anului 2009 are o valoare totală de 945.587.853 RON şi implică realizarea următoarelor investiţii care vizează şi localitatea Bod: Reabilitarea şi extinderea conductelor de aductiune – 55 Km Reabilitarea şi extinderea reţelelor de distribuţie apă – 162,6 Km Realizarea de noi staţii de epurare apa uzată – 5 Staţii noi şi reabilitate pompare ape uzate – 9 Extindere canale colectoare – 172,4 Km Reabilitare canale colectoare – 6,4 km Staţii de tratare noi si reabilitate – 318 Totodată, se află în curs de derulare proiectul de alimentare cu apă a satului Bod, investiţie

derulată în colaborare de autorităţile publice locale cu Compania Apa Braşov. Alimentarea cu apă a localităţii Bod se realizează din surse subterane exploatate de

Compania Apa Braşov, acestea fiind19: trei foraje amplasate în zona platformei Fabricii de Zahăr Bod parţial, frontul de captare Hărman – Prejmer, aflat la N-E de Braşov, ce aparţine Regiei

Autonome de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) aflat sub tutela Ministerului Agriculturii. Frontul de captare cuprinde 48 de foraje care exploatează la 40 m adâncime; ele sunt echipate cu pompe submersibile având o capacitate de 50 l/s fiecare, cu un potenţial global maxim de 2000 l/s pentru frontul de captare în ansamblu.

Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile situate pe teritoriul comunei Bod a fost, la nivelul anului 2009, de 864 mc pe zi.20

Reţeaua de distribuţie a apei potabile acoperă în prezent majoritatea străzilor din Colonia Bod. În ceea ce priveşte satul Bod, lucrările de extindere a reţelei de alimentare cu apă potabilă sunt parţial finalizate. Prin urmare, în satul Bod, alimentarea cu apă a gospodăriilor continuă să fie asigurată parţial din fântâni şi prin hidrofoare.

Conform datelor disponibile, în prezent, numai 542 de locuinţe din totalul de 1551 beneficiază de alimentare cu apă potabilă din sistemul centralizat, lungimea totală a reţelei fiind de aproximativ 15 km.21

18 Date furnizate de Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov 19 Date furnizate de Compania Apa Braşov 20 Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov 21 Date valabile la nivelul primului trimestru al anului 2011, conform informaţiilor furnizate de Compania Apa Braşov

14




Tabel 5. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a apei potabile – km – intevalul 2006-200922

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile - km

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

3 3 3.5 10.5 15

Grafic 4. Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile – km la nivelul comunei Bod

Consumul general de apă potabilă este în scădere, analiza de consum fiind prezentată în cadrul tabelului alăturat.

Tabel 6. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor în comuna Bod (mii mc/an) – intervalul 2006 -200923:

Nr. Crt.

Distribuţia apei potabile pe categorii de utilizatori 2006 2007 2008 2009

1 Apa potabilă distribuită consumatorilor - uz casnic - mii mc 236 230 231 200

2 Apă potabilă distribuită consumatorilor – alte categorii de consumatori - mii mc - - - 1

3 Apă potabilă distribuită consumatorilor - total - mii mc 236 230 231 201

22 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi Compania Apa Braşov 23 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

15




În prezent, localitatea Bod dispune de un sistem de canalizare a apelor uzate menajere, cu o lungime de aproximativ 13.33 km24, realizat din tuburi de PVC şi parţial din beton.

Reţeaua deserveşte un număr de 540 de gospodării şi 12 agenţi economici, conform informaţiilor disponibile pe site-ul WEB al primăriei comunei Bod.

Dacă în Colonia Bod, sistemul este funcţional, la nivelul satului Bod, reţeaua de canalizare este în curs realizare. Aceste lucrări vizează inclusiv asigurarea accesului la reţeaua de apă şi canalizare pentru locuinţele din zonele nou construite.

Staţia de epurare din Colonia Bod asigură preluarea apelor uzate de la populaţie şi de la o parte a agenţilor economici locali şi necesită lucrări de modernizare şi creştere a capacităţii (în prezent, staţia are o capacitate de 10l/s25) care urmează să fie realizate prin colaborarea între Compania Apa şi autorităţile publice locale.

Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, în zona aglomerării Braşov din care face parte şi comuna Bod cu cele două sate componente, un procent de 28,60% din apele uzate sunt evacuate în cursurile de apă şi 71,40% sunt direcţionate spre staţiile de epurare.

Procentul de ape uzate deversate direct în reţeaua hidrografică este semnificativ şi trebuie menţionat faptul că în zona rurală şi inclusiv în comuna Bod, acesta este mai ridicat decât media înregistrată la nivelul aglomerării menţionate în ansamblu.

III.6. Reţeaua de comunicaţii

Conform datelor disponibile26, reţeaua de comunicaţii disponibilă la nivelul localităţii Bod

prezintă următoarea structură: telefonie digitală (441 abonaţi) Comuna Bod este conectată la linia telefonică interurbană judeţeană Braşov - Bod –

Feldioara internet cablu TV (500 abonaţi)

Un număr de 500 de utilizatori sunt abonaţi la servicii TV şi radio şi numai 441 de utilizatori sunt abonaţi la serviciile de telefonie plus un oficiu poştal.

Comuna Bod beneficiază totodată de acoperire din partea principalilor furnizori de servicii de telefonie mobilă.

III.7. Structura şi starea clădirilor din localitate

În evaluarea structurii şi a stării clădirilor din comuna Bod se impun o serie de precizări iniţiale

referitoare la particularităţile care se fac remarcate la nivelul localităţii:

24 Conform datelor furnizate de Compania Apa Braşov 25 Date furnizate de Compania Apa Braşov 26 www.prefecturabrasov.ro/.../BOD.htm

16



http://www.prefecturabrasov.ro/.../BOD.htm

S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Atestată documentar pentru prima dată în jurul anului 1211, satul Bod dispune de un

patrimoniu urbanistic relativ bogat, reprezentat de clădiri edificate în marea majoritate în perioada cuprinsă între secolele XVIII – XX, o parte a acestora având valoare de patrimoniu.

În anul 1889 ia fiinţă Fabrica de Zahăr Bod, odata cu care s-a înfiinţat şi Colonia. Dezvoltarea sectorului industrial în Colonia Bod, care are loc în special în perioada postbelică, în jurul fabricii de zahăr, a condus la construcţia unor cartiere de blocuri destinate angajaţilor unităţilor de producţie locale.

După anii 90, în comuna Bod (şi în special în satul Bod), ca de altfel la nivelul întregului areal al Polului de Creştere Braşov se face remarcată o tendinţă de dezvoltare a sectorului rezidenţial, caracterizată prin extinderea suprafeţelor construite şi edificarea unor noi locuinţe, în majoritate locuinţe unifamiliale.

La nivelul comunei, fondul de locuinţe este format din 1551 de unităţi27. Numărul de autorizaţii de construcţie emise în intervalul 2007-2010 a fost de 285, conform informaţiilor furnizate de autorităţile publice locale. Pornind de la aceste date, evoluţia numărului de locuinţe este redată în tabelul şi graficul alăturat.

Tabel 7. Evoluţia numărului de locuinţe – localitatea Bod – intervalul 2006 – 201028

Locuinţe existente - total - număr

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

1497 1505 1522 1551

Grafic 5. Evoluţia numărului de locuinţe – localitatea Bod – intervalul 2006 – 2009

27 Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov. Date valabile la nivelul anului 2009 28 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov şi U.A.T. Muncipiul Codlea

17




Fondul de locuinţe este distribuit astfel: blocuri de apartamente – satul Colonia Bod

Conform aspectelor anterior prezentate, acestea au fost edificate în perioda postbelica, până în anul 1989, fiind destinate angajaţilor unităţilor industriale din localitate (în special angajaţii Fabricii de Zahăr). Aceste construcţii se caracterizează printr-un grad redus de eficienţă termică şi se află în mare parte în proces de degradare, atât din punct de vedere structural cât şi estetic. Suprafaţa locuibilă afectată apartamentelor este redusă ca şi condiţiile generale de confort. Deşi construcţiile în cauză beneficiază în procent de 100% de racordare la utilităţi, vechimea şi calitatea redusă a reţelelor generează pierderi şi contribuie la creşterea consumurilor.

Fig. 1 Blocuri de locuinţe în satul Colonia Bod

case/locuinţe unifamiliale, repartizate astfel: • clădiri edificate în perioada secolului XIX – începutul secolului XX, situate în majoritate

în satul Bod. La acestea se adaugă o serie de construcţii din Colonia Bod, în general de început de secol XX. Deşi construcţiile în cauză oferă condiţii mai bune de locuire decât cele remarcate în cazul apartamentelor, unele dintre ele se află într-o stare evidentă de degradare şi necesită intervenţii în vederea reabilitării structurale şi estetice.

18




Fig. 2. Clădiri vechi în satul Bod

• locuinţe noi, amplasate în special în zonele periferice ale satului Bod, ca urmare a dezvoltării sectorului rezidenţial ulterior anului 1990. Aceste construcţii se remarcă printr-o calitate superioară a execuţiei şi a materialelor utilizate, ceea ce determină şi un grad mai ridicat de confort şi eficienţă energetică sporită. Acelaşi aspect se face remarcat şi în ceea ce priveşte racordarea la reţelele de utilităţi (acolo unde aceasta este disponibilă), secţiunile din zonele rezidenţiale nou dezvoltate fiind recent realizate, cu materiale şi tehnologie modernă.

Fig. 3. Construcţii noi în satul Bod

19




La construcţiile menţionate, se adaugă şi o serie de clădiri aflate în proprietatea sau administrarea autorităţilor şi instituţiilor publice locale.

În special în cazul construcţiilor edificate în perioada cuprinsă între secolele XIX – începutul secolului XX, se face remarcată o stare avansată de degradare a structurii, reţelelor de utilităţi şi a faţadelor, aspect care afectează din punct de vedere estetic imaginea oraşului şi reprezintă un punct slab în promovarea potenţialului turistic local.

Totodată, construcţiile din perioada postbelică se caracterizează în mare parte prin calitatea redusă a lucrărilor şi materialelor utilizate, care afectează folosinţa acestora

Un aspect important este reprezentat de faptul că în intervalul 2005-2010, conform datelor disponibile, nu s-au realizat investiţii publice pentru creşterea eficienţei energetice/ reabilitarea termică a clădirilor aflate în proprietatea statului sau a autorităţilor publice locale. Acest fapt generează consumuri semnificative de energie la nivelul clădirilor respective, cu impact negativ asupra mediului înconjurător dar şi asupra bugetului local, fiind unul din punctele slabe identificate la nivelul localităţii.

III.8 Spaţii verzi

Zonele verzi reprezintă o condiţie indispensabilă a unei vieţi citadine normale, atât prin rolul

estetic, cât mai ales prin contribuţia la atenuarea poluării mediului; neutralizează unii poluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reduc nivelul de poluare fonică (coroanele arborilor absorb cca. 26% din energia sonoră). De asemenea, au un rol important în regularizarea temperaturii şi umidităţii aerului.

Principalele categorii de spaţii verzi din perimetrul construibil sunt: - spaţii verzi cu acces nelimitat; - spaţii verzi publice şi de folosinţă specializată; - baze de agrement; - complexe şi baze sportive; - spaţii verzi cu acces limitat din incinta unor instituţii; - suprafeţe plantate din curţile particulare Localitatea Bod dispune de o suprafaţă de 30.000 mp de spaţii verzi29 care se încadrează în

categoriile anterior menţionate. Raportând suprafaţa totală a spaţiilor verzi la populaţia localităţii, de 4493 de locuitori, obţinem o medie de 6,68 m2/locuitor.

Având în vedere prevederile Ordonanţei de Urgenţă 114/2007, prin care autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor pînă la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 m2/locuitor (media impusă la nivel european), până la data de 31 decembrie 2013, se poate constata că la nivelul localităţii Bod nu este îndeplinită această condiţie.

29 Conform datelor furnizate de U.A.T. Comuna Bod

20




Totodată, deşi dimensiunea spaţiilor verzi din localitatea Bod se situează peste media 4,84m2/locuitor30, existentă la nivelul Polului de Creştere Braşov, o analiză comparativă, prezentată în graficul alăturat, relevă faptul că din acest punct de vedere, comuna înregistrează una dintre cele mai scăzute valori pentru acest indicator dintre cele patru localităţi vizate de implementarea proiectului “Elaborarea strategiilor de dezvoltare durabilă a Comunelor Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod”

Grafic 6. Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţile rurale ale Polului de Creştere Braşov –

m2/locuitor31

Prin urmare, în vederea creşterii nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, se impune adoptarea de către autorităţile publice locale a unui plan de măsuri în vederea extinderii suprafeţei spaţiilor verzi pentru atingerea ţintei impuse pentru anul 2013, de 26 m2/locuitor.

30 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, Braşov, 2009 31 Sursa de date: Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

21




IV. CONDIŢII DE MEDIU IV.1. Calitatea aerului

La nivelul localităţii Bod, ca de altfel al tuturor localităţilor din arealul Polului de Creştere

Braşov, principalii factori care afectează calitatea aerului sunt activităţile antropice şi traficul rutier. Aceşti factori constau în: Activitatea unor societăţi comerciale din municipiul Braşov, având în vedere învecinarea

celor două unităţi administrativ teritoriale. Principalul agent economic din municipiul Braşov a cărui activitate exercită presiuni asupra

calităţii aerului la nivelul comunei Bod este S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA S.R.L., dată fiind amplasarea facilităţilor de producţie a societăţii menţionate în imediata vecinătate a teritoriului administrativ al localităţii studiate. S.C. Kronospan Romania S.R.L. are ca obiect de activitate proiectarea, producţia şi comercializarea plăcilor din material lemnos de tip OSB şi PAL. Conform informaţiilor prezentate în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, procesul tehnologic al societăţii menţionate generează emisii de pulberi PM 10 şi 2,5, COV, oxid de azot - NOx şi dioxid de carbon CO2. Totodată, societatea a solicitat şi a obţinut în anul 2009 certificatul de emisii de gaze cu efect de seră.32

Demn de remarcat este faptul că societatea în cauză implementează o serie de măsuri de susţinere a protecţiei mediului şi de prevenire a poluării, vizând astfel diminuarea impactului activităţii proprii asupra calităţii mediului înconjurător. Activitatea agenţilor economici locali • S.C. AVICOLA S.A Braşov, prin instalaţiile de creştere intensivă a păsărilor amplasate

pe teritoriul comunei Bod, deşi parţial dezafectate, generează poluare atmosferică prin emisii de PM 10-2,5 şi amoniac. Societatea este supusă autorizării privind prevenirea si controlul integrat al poluării, având în vedere instalaţiile de care dispune pentru creşterea intensivă a păsărilor, cu o capacitate mai mare de 4000 locuri de păsări.

• S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A. a solicitat şi a obţinut în anul 2009 certificatul de emisii de gaze cu efect de seră.

Traficul rutier Teritoriul administrativ al comunei este traversat de DJ 112A Hărman – Bod – Hălchiu -

Codlea, calitatea mediului din localitate fiind afectată de poluarea fonică şi atmosferică generată de traficul greu care utilizează ruta menţionată pentru ocolirea municipiului Braşov

De asemenea, comuna Bod este traversată de DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod – Araci, valorile de trafic înregistrate pe această arteră rutieră fiind însă sensibil mai reduse.

Măsurătorile efectuate au permis identificarea prezenţei următorilor poluanţi: • Monoxid de carbon – CO • Dioxid de carbon – CO2

32 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

22




• Oxizi de azot – NOx • Dioxid de sulf – SO2 • Ozon – O3 • Benzen • Hidrocarburi totale • Pulberi în suspensie – PM 10 • Plumb – Pb

Valorile se încadrează însă în limitele admise, chiar dacă, pe DJ 112A se înregistrează valori ridicate de trafic, ca urmare a motivelor anterior prezentate.

O situaţie actuală privind calitatea aerului ambiental, inclusiv la nivelul localităţii Bod, este furnizată de măsurătorile efectuate în intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2010 în reţeaua automată şi reţeaua manuală de monitorizare a calităţii aerului gestionate de Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov.33

Reţeaua de monitorizare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Braşov include şi staţia BV4 – Sânpetru. Având în vedere amplasarea în zona suburbană a municipiului Braşov, similar localităţii Bod, datele obţinute la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru pe parcursul semestrului II al anului 2010 pot fi considerate relevante şi pentru arealul vizat prin prezentul studiu.

Monitorizarea calităţii aerului ambiental la nivelul staţiei menţionate a generat următoarele rezultate:

A. Dioxidul de azot Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea

calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităţii în zonele urbane şi periurbane.

Rezultatele monitorizării NO2 înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă orară de 126.81 µg34/m3. Valoarea medie orară este mai mică decât valoarea de 200 µg/m3 corespunzătoare valorii limită orară pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv, pragul de alertă pentru NO2 de 400 µg/m3.

Conform datelor înregistrate, la staţia de fond suburban BV4, situată la distanţă de surse de poluare, au fost înregistrate cele mai mici valori ale concentraţiei medii orare de NO2 în raport cu alte staţii amplasate în aglomerarea urbană Braşov (Staţia BV-1: Braşov, Calea Bucureşti / Str. Soarelui, Staţia BV-2: Braşov, Str. Castanilor fn, Staţia BV-3: Braşov, B-dul Gării / Str. Lăcrămioarelor, Staţia BV-5: Braşov , B-dul Al. Vlahuţă/Parcul Mic).

B. Pulberi în suspensie PM10 Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale sau

33 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 34 Micrograme

23



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă.

Particulele care au diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm formează fracţia PM10 a pulberilor în suspensie.

Rezultatele monitorizării pulberilor în suspensie, fracţia PM10 prin metoda gravimetrică, înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă zilnică de 95,66 µg/m3, care se situează peste valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/m3.

C. Monoxidul de carbon La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor şi

insipid, care provine din surse naturale sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic). Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim. Efectele asupra sănătăţii populaţiei depind de concentraţia CO în aerul ambiental şi de perioada de expunere. În concentraţii mari (de aproximativ 100 mg/m3) este un gaz toxic, fiind letal. La concentraţii relativ scăzute afecteză sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică. La concentraţiile monitorizate în mod obişnuit în atmosferă CO nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.

Rezultatele monitorizării CO, înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă orară de 4,46 µg/m3, care se situează sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane de 10 µg/m3.

Conform datelor disponibile, cele mai mici valori din arealul aglomerării urbane Braşov au fost înregistrate la staţia BV4 Sânpetru, indicând faptul că aerul ambiental din zona monitorizată, situată la periferia aglomerării (zonă în care se încadrează şi localitatea Bod) are o calitate mai bună în raport cu concentraţia de monoxid de carbon.

D. Benzenul Benzenul este un compus organic insolubil în apă, cu volatilitate mare, care provine în

special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar şi din evaporarea solvenţilor organici folosiţi în diferite activităţi industriale şi evaporarea în timpul proceselor de producere, transport şi depozitare a produselor care conţin benzen.

Datorită stabilităţii chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanenţă în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula. Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariţia condiţiilor mteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacţii fotochimice la care benzenul este reactant.

În urma cercetărilor efectuate, benzenul a fost încadrat în clasa A1 a substanţelor cu efect cancerigen.

24




Rezultatele monitorizării benzenului, înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 (date relevante şi pentru comuna Bod) indică o concentraţie medie de 2,25 µg/m3, care respectă valorile limită anuale admise.

E. Ozonul Ozonul, gaz oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios este concentrat în stratosferă şi

asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. În urma unor reacţii fotochimice între oxizii de azot şi compuşii organici volatili se formează la nivelul solului ozonul troposeferic. Alături de pulberile în suspensie este o componentă a "smogului fotochimic" în timpul verii. Efectele ozonului asupra sănătăţii umane sunt diferite în funcţie de concentraţia ozonului troposferic prezent în aerul ambiental. Concentraţiile mici de ozon la nivelul solului provoacă iritarea căilor respiratorii şi iritarea ochilor, iar concentraţiile mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Prin acţiunea agresivă exercitată asupra vegetaţiei, pădurilor şi recoltelor, care poate ajunge până la atrofierea unor specii, ozonul este poluantul regional responsabil pentru cele mai mari daune produse în sectorul agricol în Europa.

Rezultatele monitorizării ozonului (O3), înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie 2010 indică o concentraţie maximă orară de 132,43 µg/m3. Se constată astfel că nu au fost înregistate depăşiri ale pragului de informare de 180 µg/m3 şi pragului de alertă de 240 µg/m3, cu toate că valorile înregistate la staţia de fond suburban BV4 Sânpetru, sunt cele mai ridicate la nivelul aglomerării urbane Braşov, unde sunt fost condiţii propice formării ozonului. Cele mai mari valori au fost înregistrate în perioada august – septembrie, când au fost înregistrate, individual sau simultan: intensitatea radiaţiei solare ridicată, viteza vântului mică, temperatură ridicată, presiune atmosferică ridicată şi / sau vânt din direcţii în care au existat concentraţii mari de precursori.

F. Metale grele Metalele grele se găsesc în aerul ambiental sub formă de aerosoli, a căror dimensiune

influenţează remanenţa în atmosferă şi implicit posibilitatea de a fi transportaţi la distanţă. Metalele grele provin din surse antropice: procese metalurgice neferoase, arderi ale combustibililor pentru obţinerea energiei, arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, incinerarea deşeurilor.

În Laboratorul APM Braşov, în perioada iulie – decembrie 2010, au fost efectuate încercări pentru determinarea concentraţiei de plumb, cadmiu şi nichel din aerul ambiental, care au implicat şi probe prelevate de la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul alăturat, comparativ cu datele aferente celorlalte staţii de monitorizare din arealul municipiului Braşov.

25




Tabel 8. Concentraţia medie de metale grele în perioada iulie – decembrie 2010 – staţia BV4 – Sânpetru

Staţia de monitorizare

Pb (µg/m3) Cd35 (ng/m3) Ni36 (ng37/m3)

Valoare limită Valoare ţintă care nu va trebui depăşită începând cu data de 31.12.2012

0,5 5 20 BV1 0,0264 0,7469 5,2234 BV3 0,0281 0,8938 3,7455

BV4 - Sânpetru 0,0143 0,4166 4,8288 În baza datelor prezentate, din perspectiva respectării valorii limită pentru Pb şi valorilor

ţintă pentru Cd şi Ni, se poate afirma că se respectă obiectivele de calitate impuse prin legislaţie pentru metalele grele studiate. În cazul staţiei de monitorizare BV4 – Sânpetru, se fac remarcate valori mai reduse pentru Pb şi Cd faţă de celelalte staţii din arealul municipiului Braşov, în timp ce valorile pentru Ni sunt sensibil mai ridicate.

În baza datelor prezentate, concluziile privind calitatea aerului ambiental în zona suburbană a municipiului Braşov, relevante pentru comuna Bod, sunt următoarele: nivelul poluării din zona monitorizată este redus, fiind evidenţiat prin încadrarea tuturor

valorilor medii orare sub pragurile de alertă pentru dioxid de azot şi ozon şi pragul de informare pentru ozon;

se constată încadrarea tuturor valorilor medii orare pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, a valorilor medii zilnice pentru dioxidul de sulf, a maximelor zilnice pentru CO sub valorile limită.

Se constată episoade cu concentraţii ridicate de PM10, uneori fiind înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnică pentru PM10, ca urmare a existenţei condiţiilor – meteo şi de emisie – favorabile acumulării poluantului.

Aerul ambiental din zona staţiei BV4 – Sânpetru, situat la periferia aglomerării urbane (similar localităţii Bod), a avut o calitate mai bună în raport cu concentraţiile poluanţilor primari, dar au fost înregistrate uneori vârfuri ale concentraţiei pentru ozon, datorită condiţiilor prielnice formării ozonului troposferic: intensitatea radiaţiei solare ridicată, viteza vântului mică. Această situaţie este relevantă şi pentru localitatea Bod, vizată prin prezentul studiu

o sursă importantă de poluare şi implicit de diminuare a calităţii aerului este traficul rutier, intensitatea sa determinând momente în care apar vârfuri de concentraţie pentru poluanţii specifici monitorizaţi – CO, NO2, PM10, benzen, chiar dacă valorile înregistrate în arealul suburban sunt sensibil mai scăzute în raport cu municipiul Braşov.

35 Cadmiu 36 Nichel 37 Nanogram

26




Conform datelor disponibile în urma măsurătorilor efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, localitatea Bod nu face parte din zonele critice de la nivelul Polului de Creştere şi al judeţului Braşov din punct de vedere al ameninţărilor la adresa calităţii mediului înconjurător, însă se impune monitorizarea unor factori care pot genera creşterea poluării atmosferice dintre care cel mai important este traficul rutier.

IV.2. Calitatea solului

Solul, prin poziţia, natura si rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic si

abiotic, care determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor si apelor subterane, reglează scurgerea lichidă si solidă în bazinele hidrografice si acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului si a apei, prin reţinerea, reciclarea si neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.

Solul este supus acţiunii poluărilor din aer si apă, fiind locul de întâlnire al diferiţilor poluanţi: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie în atmosferă se întorc pe sol; apele de infiltraţie împregnează solul cu poluanţi antrenându-l spre adâncime; râurile poluate infectează suprafeţele inundate sau irigate.

Agricultura: • Utilizarea îngrăşămintelor chimice – în vederea realizării unor producţii cantitative şi

calitative superioare, atât marii producători cât şi micii producători agricoli locali au executat lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi chimice. Astfel, trebuie menţionat faptul că localitatea Bod reprezintă, alături de Hălchiu, Prejmer, Codlea, Făgăraş, Şercaia, Bran, Dumbrăviţa, Hărman, Victoria şi Viştea, una din zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile la nitraţi proveniţi din activităţi agricole de la nivelul judeţului Braşov, indicate prin Ordinul 196/2005.

• Utilizarea de produse pentru protecţia plantelor - deşi insecticidele, fungicidele, erbicidele sunt utilizate de producătorii agricoli locali, nu se poate aprecia că în arealul vizat, prin aplicarea acestor tratamente se intervine agresiv asupra solurilor.

• Reziduuri zootehnice – depozitarea dejecţiilor animale pe sol sau administrarea acestora în agricultură în exces faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect conduce la poluarea solului cu nitraţi, fosfaţi, poate conduce de asemenenea la poluarea pânzei freatice. Deşi la nivelul localităţii Bod este practicată zootehnia, nu se înregistrează poluări ale solului prin reziduurile generate. De altfel, conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov, la nivelul judeţului Braşov şi implicit a comunei Bod nu se semnalează terenuri afectate de reziduuri zootehnice.

27



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Activităţile industriale.

• Activitatea S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA S.R.L., prin depunerea la sol, datorită condiţiilor meteorologice, a substanţelor poluante generate de fluxul tehnologic

• Activitatea derulată de S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A. prin punctul de lucru de la Bod generează presiuni asupra solului prin poluarea cu resturile animale şi vegetale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare. La acestea se adaugă amoniacul provenit din dejecţiile animale, care, deşi sunt parţial valorificate pentru fertilizarea solului, necesită aplicarea unui tratament special (uscare rapidă, compostare) pentru excedent.

• S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A., prin nămolurile generate în urma epurării apelor rezultate din fluxul tehnologic, exercită prin activitatea desfăşurată o potenţială ameninţare la adresa calităţii solului. De remarcat faptul că, începând din anul 2009, o parte a acestor reziduuri sunt valorificate pentru fertilizarea solurilor, ceea ce diminuează impactul asupra calităţii mediului ca urmare a depozitării.

Depozitarea deşeurilor. • potenţială ameninţare la adresa calităţii solului este reprezentantă de depozitarea

gunoaielor în locuri neamenajate pe raza localităţii Bod. Totodată, cu toate că groapa de gunoi locală a fost desfiinţată la termenul prevăzut de lege, respectiv 16 iulie 2009, iar terenul nivelat şi acoperit de un covor vegetal, locaţia acesteia reprezintă o potenţială sursă de poluare datorită infiltraţiilor care pot afecta atât calitatea solului cât şi a pânzei freatice. Se impune prin urmare continuarea măsurilor de ecologizare a suprafeţei menţionate.

Factorii naturali – inundaţiile. • Inundaţiile provocate de râul Bârsa, precum cele din anul 2009, când au fost afectate

aproximativ 200 de hectare, reprezintă un factor care afectează calitatea solului prin potenţarea erodării şi depozitarea deşeurilor aduse de ape

În ceea ce priveşte analizele privind calitatea solului, acestea sunt realizate multianual la

nivelul polului de creştere Braşov de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov. În cadrul Laboratorului APM Braşov, factorul de mediu sol se analizează din următoarele

puncte de recoltare situate în arealul Polului de Creştere: Braşov şi Codlea. Începând cu anul 2010 se recoltează sol şi din zona staţiilor pentru monitorizarea calităţii aerului BV1-Calea Bucureşti, BV3 – B-dul Gării şi BV4 - Comuna Sânpetru.

Solul se recoltează în perioada aprilie - noiembrie a fiecărui an. Indicatorii analizaţi sunt: umiditate, pH, carbon organic, humus, azotul din ionul amoniu, sulful din ionul sulfat, conductivitate electrică şi metale (Cu, Zn, Cd, Ni, Cr, Pb ).

Având în vedere amplasarea în zona suburbană a municipiului Braşov, similar localităţii Bod, datele obţinute la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru pot fi considerate relevante şi pentru arealul vizat prin prezentul studiu.

28




În urma unui studiu comparativ pentru perioada iulie – noiembrie 2010 privind valoarea înregistrată a acestor indicatori la nivelul punctelor de colectare din arealul Polului de Creştere Braşov, se constată următoarele38:

A. Indicatorul “carbon organic” Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Bod cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mari faţă de cele obţinute în semestrul II 2009, însă acestea se încadrează în limitele legale.

B. Indicatorul “sulf din ionul sulfat” Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Bod cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţă de cele obţinute în semestrul II 2009. Valorile medii obţinute sunt sub limita admisă de 400 mg/Kg, conform Ordinului 756/199739.

C. Indicatorul Cu2+ 40 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Bod cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţă de cele obţinute în semestrul II 2009.

Valorile obţinute nu depăşesc limita admisă de 100 mg/kg pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conform Ord. 756 / 1997.

D. Indicatorul Zn2+41 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la

38 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 39 Idem 40 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cupru 41 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de zinc

29



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Bod cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţă de cele obţinute în semestrul II 2009.

Valorile obţinute nu depăşesc limita admisă de 300 mg/kg s.u. pentru pragul de alertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conform Ord. 756 / 1997.

E. Indicatorul Cr42 total Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010 şi prin urmare nu se poate realiza o analiză comparativă cu situaţia înregistrată la nivelul anului 2009. Dacă luăm ca referinţă măsurătorile efectuate la nivelul staţiei Braşov (şi având în vedere vecinătatea localităţii Bod cu municipiul Braşov), se constată în semestrul II al anului 2010 obţinerea unor valori medii mai mari faţă de cele obţinute în semestrul II 2009.

Valorile obţinute nu depăşesc limita admisă de 100 mg/kg s.u. pentru pragul de alertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conform Ordinului nr. 756 / 1997.

F. Indicatorul “pH”43 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au

fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru (relevante şi pentru localitatea Bod) sunt între cele mai ridicate însă se încadrează între limitele admise.

Grafic 7. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului pH în sem. II 2010 -

puncte de colectare Pol de Creştere Braşov

6.41 5.76 7.03 7.17 7.4

42 Crom 43 Indicator prin care se măsoară aciditatea sau alcalinitatea solurilor

30




G. Indicatorul Cd2+44 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru (relevante şi pentru localitatea Bod) sunt între cele mai ridicate însă se situează sub limita admisă de 1 mg/kg. s.u. conform Ordinului nr. 756-1997.

Grafic 8. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Cd2+ în sem. II 2010 - puncte de colectare Pol de Creştere Braşov45

H. Indicatorul Ni2+46

Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru (relevante şi pentru localitatea Bod) sunt între cele mai ridicate însă se situează sub limita admisă de 75 mg/Kg s.u. pentru pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe sensibile”,conform Ord. 756 / 1997.

44 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cadmiu 45 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 46 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de nichel

31




Grafic. 9. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Ni2+ în sem. II 2010 - puncte de colectare Pol de Creştere Braşov47

27.76 26.634.24 36.12 33.72

I. Indicatorul Pb2+48 Pentru acest indicator, la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurători au fost efectuate în cursul anului 2010. Analizând datele obţinute la nivelul celorlalte puncte de colectare amplasate în arealul Polului de Creştere Braşov, se remarcă faptul că valorile înregistrate pentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetru (relevante şi pentru localitatea Bod) sunt între cele mai scăzute şi nu depăşesc pragul de alertă pentru “tipuri de folosinţe sensibile” de 50 mg/kg s.u., conform Ordinului nr. 756 / 1997.

47 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 48 Indicator prin care se măsoară concentraţia de plumb

32




Grafic. 10. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului PB2+ în sem. II 2010 - puncte de colectare Pol de Creştere Braşov49

7.28 6.88

26.2837.84

13.68

Analizând datele anterior prezentate, se remarcă faptul că valorile indicatorilor analizaţi în

ceea ce priveşte calitatea solului, relevante pentru comuna Bod, se încadrează în limitele prevăzute de normativele în vigoare deşi există factori de risc (activitatea agenţilor economici locali, în special) pentru care se impune asigurarea unei monitorizări constante şi adoptarea unor măsuri eficiente de gestionare.

IV.3. Calitatea apei

Datele si informaţiile prezentate în acest capitol sunt furnizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov, aparţinând Direcţiei Apelor Române „Olt”, care gestionează resursa „apă” din punct de vedere atât cantitativ, cât şi calitativ la nivelul judeţului Braşov.

Informaţiile privind calitatea apei potabile sunt furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Braşov50.

A. Ape de suprafaţă Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunilor precedente, teritoriul administrativ al

comunei Bod este străbătut râul Olt şi de afluenţii acestuia, Bârsa şi Ghimbăşelul. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă care traversează teritoriul localităţii a fost

evaluată în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 161/2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, prin activităţi de monitorizare derulate în cursul anului 2009.

49 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011 50 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

33




Ca urmare a activităţilor de monitorizare au fost obţinute următoarele concluzii: Monitoring de supraveghere • Pârâul Bârsa monitorizat în secţiunea amonte confluenţă Ghimbăşel, s-a încadrat în

clasa I de calitate la indicatorii regimului de nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de oxigen si alţi indicatori chimici relevanţi (fenoli, detergenţi anionici). Global secţiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună. Din punct de vedere fizico-chimic nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităţii apei faţă de anul 2008.

Monitoring operaţional Oltul la Feldioara s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii salinitate, poluanţi toxici

specifici de origine naturală, alţi indicatori chimici relevanţi si în clasa II calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienţi si regimului de oxigen. Global, secţiunea s-a încadrat din punct de vedere fizico-chimic în clasa II de calitate cu o stare ecologică bună. În anul 2009 nu s-au înregistrat modificări semnificative ale calităţii apei râului Olt în această secţiune, comparativ cu anul 2008. Din punct de vedere biologic, secţiunea se încadrează la clasa III de calitate cu stare ecologică moderată. Aceste informaţii sunt relevante şi pentru comuna Bod, având în vedere faptul că râul Olt traversează teritoriul localităţii în aval de Feldioara

• Pârâul Ghimbăşel a fost monitorizat în amonte confluenţă Bârsa şi s-a încadrat în clasa I de calitate la indicatorii salinitate şi poluanţi toxici specifici de origine naturală, în clasa II de calitate la indicatorii regimului de oxigen şi alţi indicatori chimici relevanţi, în clasa III de calitate la grupa indicatorilor regimului de nutrienţi (N-NH4+, N-NO2-, P-PO43-

). Global secţiunea s-a încadrat, din punct de vedere fizico-chimic, în clasa III de calitate având o stare ecologică moderată, comparativ cu anul 2008 când secţiunea s-a încadrat în clasa IV de calitate (stare ecologica slabă).

Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi • Râul Olt la Feldioara s-a încadrat în clasa II de calitate • Pârâul Ghimbăşel în secţiunea amonte confluenţa Bârsa s-a încadrat în clasa III de

calitate (N-NH4+, N-NO2-, P-PO43-), datorită aportului de impurificatori aduşi de Canalul Timiş, pârâul Timişul Sec şi staţia de epurare a Companiei Apa Braşov.

Monitoringul pentru starea chimică În cursul anului 2009, starea chimică în raport cu concentraţia fracţiunii dizolvate a

metalelor As, Ba, Co, Hg, Mo, Sn, Se, V, U, respectiv în raport cu concentraţia micropoluanţilor organici, a fost determinată de către Laboratorul Regional de Calitatea Apei Rm. Vâlcea, iar LCA Brasov a stabilit starea chimică a apelor în raport cu concentraţia fracţiunii dizolvate a metalelor grele Cd, Pb, Ni, Cr, Cu, Zn. Conform determinărilor realizate, starea chimică a cursurilor de apă de pe teritoriul comunei Bod, în raport cu concentraţiile fracţiunii dizolvate a metalelor grele este următoarea:

34




1. Râul Olt la Feldioara • stare chimică proastă: Cu • stare chimică bună: As, Ba, Cd, Co, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V

2. Râul Ghimbăşel amonte confluenţă Bârsa: • stare chimică proastă: Cu, Se • stare chimica bună: As, Ba, Cd, Co, Crtot, Hg, Mo, Ni, Pb, Sn, V

3. Râul Bârsa amonte confluenţă Ghimbăşel • stare chimică proastă: Cu • stare chimică bună: Cd, Crtot, Hg, Ni, Pb

Datele astfel obţinute generează următoarele concluzii privind apele de suprafaţă la nivelul localităţii Bod: Cursurile de apă care străbat teritoriul localităţii se încadrează în general în clasele II şi

III de calitate, înregistrându-se o serie de îmbunătăţiri în raport cu rezultatele activităţilor de monitorizare desfăşurate pe parcursul anului 2008 (cazul pârâului Ghimbăşel)

În ceea ce priveşte râul Olt, principalul curs de apă prezent pe teritoriul comunei Bod, se constată următoarele: • Din punct de vedere al indicatorilor regimului de oxigen, râul Olt se încadrează în

clasa II de calitate având o stare ecologică bună. Comparativ cu anul 2008, se constată o uşoară îmbunătăţire a calităţii apei.

• Din punct de vedere al indicatorilor regimului de nutrienţi, rîul Olt se încadrează în clasa II de calitate având o stare ecologică bună. Comparativ cu anul 2008, nu s-au inregistrat modificari semnificative ale calitatii apei.

• Din punct de vedere al indicatorilor salinităţii, se constată că râul Olt se încadrează în clasa I de calitate.

• Din punct de vedere al poluanţilor toxici specifici de origine naturală, se constată că râul Olt prezinta în general o stare ecologică foarte bună (clasa I de calitate).

B. Ape subterane Pe teritoriul aferent comunei Bod, conform datelor furnizate de Compania Apa Braşov,

captările de ape subterane sunt reprezentate de trei foraje amplasate în zona platformei Fabricii de Zahăr Bod. Acestea asigură, împreună cu sursele reprezentate de frontul de captare Hărman – Prejmer, alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din Colonia Bod şi parţial din satul Bod.

În anul 2009, evaluarea calităţii apelor subterane s-a realizat de către Serviciul de Gospodărire a Apelor Braşov, prin Laboratorul de Calitate a Apei care a efectuat o serie de analize de laborator prin forajele de monitorizare. Indicatorii fizico-chimici analizaţi de către LCA Brasov au fost următorii: oxigen dizolvat, pH, conductivitate, reziduu filtrabil la 105°C, azotaţi, azotiţi, amoniu, ortofosfaţi, fier total, mangan total, sulfaţi, cloruri, sodiu, duritate totală (temporara+permanentă), detergenti anionici, cupru, crom total, zinc, plumb, cadmiu, nichel.

35




Au făcut obiectul procedurilor de monitorizare inclusiv forajele menţionate care alimentează parţial cu apă comuna Bod. În urma acestor analize, la forajul F1 Bod ordin II - au fost înregistraţi indicatori depăşiţi faţă de categoria potabil conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 311/2004 pentru ortofosfaţi (mg PO4/l)51.

În ceea ce priveşte frontul de captare Hărman – Prejmer, procedurile de monitorizare au relevat următoarele aspecte: F23 Braşov ANIF front Hărman Prejmer – nu au fost înregistraţi indicatori depăşiţi faţă de

categoria potabil conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 311/2004. F10 Hărman Prejmer - au fost înregistrate depăşiri pentru indicatorul plumb faţă de

categoria potabil conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 311/2004 F13 Hărman Prejmer - nu au fost înregistraţi indicatori depăşiţi faţă de categoria potabil

conform Legii 458/2002 modificată cu Legea 311/2004 C. Apa potabilă Conform aspectelor prezentate în cadrul secţiunilor anterioare, la nivelul localităţii Bod,

alimentarea cu apă potabilă este asigurată de Compania Apa, operator regional, sursa fiind reprezentată de cele trei foraje amplasate pe teritoriul comunei şi frontul de captare Hărman – Prejmer.52

Monitorizarea calităţii apelor potabile din reţeaua centrală de distribuţie, efectuată de Direcţia de Sănătate Publică Braşov nu a evidenţiat depăşiri ale valorilor limită la indicatorii bacteriologici în anul 2009 si nu a semnalat un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei.

Indici mari de nepotabilitate s-au constatat însă (inclusiv la nivelul localităţii Bod) în cazul apei distribuite prin instalaţii mici sau surse locale (fântâni, izvoare captate).

D. Apele uzate Conform datelor furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, în zona aglomerării

Braşov din care face parte şi comuna Bod cu cele două sate componente, un procent de 28,60% din apele uzate sunt evacuate în cursurile de apă şi 71,40% sunt direcţionate spre staţiile de epurare.

Procentul de ape uzate deversate direct în reţeaua hidrografică este semnificativ şi trebuie menţionat faptul că în zona rurală, acesta este mai ridicat decât media înregistrată la nivelul aglomerării menţionate în ansamblu.

La acest aspect se adaugă faptul că staţia de epurare din Colonia Bod, care asigură preluarea apelor uzate de la populaţie şi de la o parte a agenţilor economici locali necesită lucrări de modernizare care urmează să fie realizate prin colaborarea între Compania Apa şi autorităţile publice locale.

51 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010 52 Conform datelor furnizate de Compania Apa Braşov

36




V. RESURSE

V.1. Resursele naturale Resurse naturale reprezintă totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător,

care pot fi utilizate în activitatea umană: resurse neregenerabile: minerale si combustibili fosili; resurse regenerabile: aerul, apa, solul, flora, fauna sălbatică Resursele naturale reprezintă o componentă majoră a bogăţiei naţionale, care trebuie

exploatate în mod raţional, conform conceptului de utilizare durabilă. Dezvoltarea durabilă vizează menţinerea calităţii si disponibilităţii resurselor regenerabile, şi utilizarea resurselor neregenerabile într-un ritm care să ţină seama de nevoile generaţiilor viitoare.

În cadrul prezentei secţiuni se va proceda la identificarea şi analiza principalelor tipuri de resurse, prezente în arealul studiat, respectiv localitatea Bod (cu satele Bod şi Colonia Bod).

V.1.1. Resurse naturale neregenerabile În strânsă legătură cu condiţiile geologice şi geomorfologice locale, subsolul localităţii

Bod este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze). Singurele resurse valorificabile pe plan local sunt reprezentate de pietrişuri şi nisipuri din albia râului Olt pentru balast şi materiale de construcţii care sunt însă numai sporadic exploatate în prezent.

V.1.2. Resurse naturale regenerabile

A. Resursele de apă Resursele de apă cuprind potenţialul hidrologic format din apele de suprafaţă şi subterane,

în regim natural si amenajat, din care se asigură necesarul de alimentare a diverselor folosinţe. Resursele disponibile la nivelul localităţii Bod sunt reprezentate de:

Ape de suprafaţă Principalele cursuri de apă care străbat teritoriul localităţii sunt reprezentate de râul Olt şi afluenţii acestuia, Bârsa şi Ghimbăşelul

Surse de apă subterană, din care se asigură parţial alimentarea localităţii – trei foraje amplasate în zona Fabricii de Zahăr Bod

B. Solul

Structura solului pe teritoriul comunei Bod este determinată de amplasarea localităţii în Depresiunea Bârsei şi de reţeaua hidrografică bogată.

Având în vedere aceste condiţii, pe teritoriul administrativ al comunei Bod se întâlnesc următoarele categorii de soluri:

37



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com lăcovişti, inclusiv semiturboase luvisoluri soluri aluviale soluri brune acide, eumezobazice şi argiloiluviale soluri gleice

De asemenea, se regăsesc cernziomuri argiloiluviale, levigate şi cambice, freatic umede, favorabile practicării agriculturii.

La nivelul localităţii Bod, bogăţia solului, raportată la structura fondului funciar, este dată de existenţa unei suprafeţe totale cu destinaţie agricolă de 2902 hectare, repartizată după modul de folosinţă astfel:

2250 ha teren arabil 171 ha fâneaţă 480 ha păşune 1 ha livezi 620 ha teren agricol neutilizat53.

Grafic 11. Repartiţia suprafeţei agricole după modul de folosinţă - 2009

Principalele culturi, adaptate condiţiilor climatice locale, sunt cele de cartofi, sfeclă de zahăr,

grâu, porumb care au însumat în anul 2009 o suprafaţă totală însămânţată de 1134 hectare.

53 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală “Ţinutul Bârsei”, Braşov, 2010

38




C. Biodiversitatea (resurse de faună, floră si păduri)

Cadrul natural al localităţii Bod se remarcă prin diversitatea florei şi faunei. Fauna este variată, graţie multitudii biotopurilor întâlnite în Valea Oltului şi Depresiunea

Bârsei. În lunca Oltului, caracterizată prin exces de umezeală, ca şi în păduri, abundă specii de reptile, amfibieni şi păsări (şorecarul comun, barza albă, ereţi).

Apele râului Olt, care prezintă niveluri acceptate ale principalilor indicatori de calitate a apei sunt populate de diferite specii de peşti: mreană, scobar, clean, biban, caras, etc.

Mamiferele sunt mai slab reprezentate datorită în special suprafeţei reduse de păduri de pe suprafaţa localităţii şi includ iepurele de câmp, căpriorul, mistreţul.

Flora este caracterizată prin acelaşi grad ridicat de diversitate. În acesta zonă se realizează o interferenţă între speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-europene. Astfel, în zonele acoperite de păduri, în stratul arbustiv apare păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Coryllus avellana), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), ienupărul (Juniperus communis), afinul (Vaccinium myrtillus), iar în stratul ierbaceu, păiuşul de munte (Festuca drymea), rogozul, horistile, floarea paştilor (Anemone nemorosa), splinuţa (Solidago virgaurea), tătăneasa şi altele.

Zona forestieră, cu o suprafaţă totală de 247 hectare54, se încadrează în următoarele subzone: Subzona stejarului, relativ restrânsă. Alături de stejar se întâlneşte gorunul, carpenul,

frasinul, jugastrul, ulmul si alte specii arbustive şi plante ierboase caracteristice; Subzona fagului, sub formă de păduri de amestec fag şi molid, frasin, paltin Se întâlnesc totodată pajişti secundare de păiuşcă, ţepoşică, piptănariţă şi păiuş, specifice

zonelor colinare şi depresionare iar în lunca Oltului se găsesc asociaţii de rogoaze, trestiişuri, păpurişuri, salcii si anin.

În prezent, pădurile existente pe teritoriul Bod nu formează obiectul unor exploataţii agricole. V.2. Rezervaţii şi arii protejate Prin HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, în judeţul Braşov s-au declarat 7 situri de protecţie specială avifaunistică. Acestea sunt: Avrig-Scorei-Făgăraş, Dealurile Homoroadelor, Dumbrăviţa-Rotbav-Măgura Codlei, Munţii Bodoc-Baraolt, Pădurea Bogata, Piemontul Făgăras, Podisul Hârtibaciului.

Din suprafaţa totală a sitului Munţii Bodoc-Baraolt (ROSPA0082), de 58.021 hectare, 33.56 de hectare sunt localizate pe teritoriul comunei Bod.55

54 Conform datelor furnizate de U.A.T. Comuna Bod 55 http://www.judbrasov.ro/cjbv/upload/files/LISTA%20SPA_1.pdf

39



http://www.judbrasov.ro/cjbv/upload/files/LISTA%20SPA_1.pdf


Situl amintit cuprinde în întregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc, relieful fiind caracteristic zonelor de dealuri înalte. Toate pâraiele sitului sunt afluenţi ai râului Olt.

Pădurile acoperă circa 70% din suprafaţa sitului şi constau în păduri de fag, unele suprafeţe de mesteacăn şi gorun, golurile şi poienile fiind rare.

Flora cormofitică din Munţii Bodoc este compusa din 1057 specii, 66 subspecii si 22 specii hibridogene. Acest număr se completează cu 201 specii de macromicete şi 94 de specii de briofite. Prin aceste date, numărul total al speciilor şi subspeciilor prezente se ridică la 1440.

Dintre speciile rare din flora Munţiilor Bodoc–Baraolt pot fi menţionate: Ophiolossum vulgatum, Botrychium multifidum, Pinus silvestris, Saxifraga aizoon, Ribes nigrum, Potentilla anglica, Cytius heufelii, Seseli varium, Primula leucophylla, Pyrola chlorantha, Chimphila umbellata, Fraxinus ornus, Scorzonera purpurea, S. Parviflora, Echium russicum, Vaeriana tripteris, Phyteuma orbicum, Malaxis monophyllos, Nigrettea rubra, Epipogium ophyllum, Cypripedium calceolus, Allium olearaceum, Carex diandra, Carex disticha, Carex pendula, Sphagnum magellanicum, Helidium ianatum.

Din fauna prezentă, poate fi menţionat căpriorul (Capreolus), mistreţul, cerbul lopătar, şi mai rar ursul (Ursus actos), lupul (Canis lupus) şi râsul (lynx). Se estimează că pe suprafaţa sitului, populaţia de lupi se apropie de cifra de 200 de exemplare iar cea de râs de 120.

De asemenea, specile de păsări găsesc un refugiu bun în pădurile din zonă. Speciile de păsări ocrotite în zona Munţilor Baraolt- Bodoc includ barza alba, barza neagră, acvila ţipătoare, cristelul de câmp, ciocănitoarea de stejar, huhurezul.

V.3. Resurse antropice Resursele antropice ale comunei Bod generează, alături de valorile de patrimoniu natural un

important potenţial care poate fi valorificat din punct de vedere turistic. Între cele mai importante obiective din localitate pot fi menţionate56: Biserica Evanghelică Ridicată iniţial în a doua jumătate a secolului al XIII-lea în stilul romano-gotic, Biserica

Evanghelică Luterană din comuna Bod figurează sub nr. 2661 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. Vechea Basilică cu hramul Sf. Nicolae, construită în jurul anului 1300 şi restaurată în anul 1710 s-a prăbuşit în 26 octombrie 1802 în urma unui cutremur puternic. S-au păstrat numai unele resturi ale bisericii vechi cum sunt portalul vechi şi bolta gotică a tumului.

Turnul clopotniţă s-a prăbuşit în urma unui cutremur în anul 1790 şi s-a reconstruit în anul 1799 în forma lui actuală.

Obiectivul cel mai important din punct de vedere istoric este Cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491. În cor se află 4 covoare anatolice din secolele XVII - XVIII. Pictura

56 http://primariabod.ro

40




S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com altarului cu tema "Iisus Hristos în grădina Ghetsimani", a fost realizată în anul 1869 de Karl Dorschag.

Orga, datând din anul 1816, a fost transformată în 1874 de Karl Schneider, reparată de Karl Eischenkin anul 1898 şi electrificată în anul 1957.

Fig. 4. Biserica evanghelică Bod

Monumentul eroilor din satul Bod În centrul comunei Bod se află un monument închinat eroilor din primul război mondial,

ridicat cu contribuţia locuitorilor. Placa memorial cuprinde următorul text: "Monument ridicat în memoria eroilor din Bod, căzuţi în primul război mondial, ridicat prin contribuţia locuitorilor comunei sub indrumarea învăţătorului Ciherciu Gheorghe. Monumentul eroilor din Colinia Bod

VI. SURSE DE POLUARE; AMENINŢĂRI LA ADRESA MEDIULUI

VI.1. Agricultura Agricultura, alături de industrie reprezintă una dintre sursele importante de agenţi

poluanţi, cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental prin degradarea sau chiar distrugerea unor ecosisteme. În condiţiile unei cereri tot mai accentuate de produse agricole,

41



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com agricultura intensivă poate conduce la poluarea solului şi a apei prin utilizarea excesivă a îngrăşămintelor, a pesticidelor, a apei de irigaţie necorespunzătoare calitativ şi cantitativ.

Alături de aspectele menţionate, gradul înalt de fragmentare al proprietăţii agricole determinat de punerea în posesie, slaba dotare cu utilaje agricole a deţinătorilor de teren, lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea unei fertilizări raţionale bazate pe studii agrochimice a solurilor, au creat şi încă mai creează probleme în practicarea unei agriculturi durabile la nivelul judeţului Braşov.

Aceste probleme se fac remarcate şi la nivelul localităţii Bod, unde 2902 de hectare din suprafaţa totală a comunei au destinaţie agricolă.

Conform datelor disponibile57, la nivelul comunei Bod, se poate realiza următoarea statistică în ceea ce priveşte dimensiunea exploataţiilor agricole:

• 1 exploataţie cu suprafaţa de 150 hectare cu terenuri în arendă • 4 exploataţii între 50 şi 80 hectare, cu terenuri parţial în proprietate, parţial în

arendă • 1 exploataţie de 50 de hectare cu terenuri în arendă • Diferenţa este reprezentată de exploataţii agricole individuale cu suprafeţe de

până la 10 hectare. Inclusiv ca urmare a dimensiunii reduse a exploataţiilor agricole, din suprafaţa totală

arabilă de 2250 hectare, în cursul anului 2009 au fost însămânţate în comuna Bod numai 1134 hectare (aproximativ 50%). ceea ce demostrează gradul redus de valorificare a terenului agricol şi atrage atenţia asupra pericolului de degradare a solurilor neutilizate.

În ceea ce priveşte principalele tipuri de culturi agricole practicate la nivelul localităţii Bod, o distribuţie a acestora pe suprafeţe este redată în tabelul alăturat.

Tabel 9. Suprafeţe însămânţate în anul 2009 – comuna Bod58

Tipul de cultură Cartofi Sfeclă de zahăr Grâu Secară Orz Orzoaică Ovăz Porumb Suprafaţa - ha 45 282 596 12 3 35 14 147

Activităţile agricole desfăşurate la nivelul localităţii reprezintă o potenţială ameninţare la

adresa calităţii mediului înconjurător prin: Îngrăşămintele chimice utilizate – în vederea realizării unor producţii cantitative şi

calitative superioare, atât marii producători cât si micii producători agricoli locali au executat lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi chimice. Deşi în prezent nu există pericolul de supradozare a solurilor, trebuie menţionat faptul că localitatea Bod reprezintă, alături de Hălchiu, Prejmer, Codlea, Făgăraş, Şercaia, Bran, Dumbrăviţa, Hărman, Victoria şi Viştea, una din zonele

57 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov 58 Sursa de date: Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Acţiune Locală al Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei, Braşov, 2010

42




vulnerabile şi potenţial vulnerabile la nitraţi proveniţi din activităţi agricole de la nivelul judeţului Braşov, indicate prin Ordinul 196/2005.

Utilizarea de produse pentru protecţia plantelor - deşi insecticidele, fungicidele, rbicidele sunt utilizate de producătorii agricolul locali, nu se poate aprecia că în arealul vizat, prin aplicarea acestor tratamente se intervine agresiv asupra solurilor. Totuşi, pentru preîntâmpinarea potenţialelor riscuri şi ameninţări, se impune elaborarea unor strategii de combatere a dăunătorilor care să reducă folosirea substanţelor chimice şi să utilizeze resursele naturale ale ecosistemului în vederea diminuării riscurilor de îmbolnăvire şi de perturbare a echilibrului ecosistemelor.

Alături de agricultură, creşterea animalelor reprezintă totodată una din activităţile

potenţiale dăunătoare la adresa mediului, prin reziduurile pe care le generează şi prin păşunatul intensiv.

În prezent, la nivelul localităţii Bod se înregistrează următoarea situaţie în ceea ce priveşte efectivele de animale

Tabel 10. Efective de animale – localitatea Bod –201059

Efective de animale

Bovine Cabaline Ovine Caprine Porcine Păsări 947 66 5786 75 1092 2435*

* Păsări crescute în gospodării particulare. Valoarea nu include efectivele S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A. În comuna Bod, creşterea animalelor reprezintă un sector bine reprezentat, constatându-

se următoarele: În ceea ce priveşte creşterea bovinelor, în localitate îşi desfăşoară activitatea

Asociaţia Crescătorilor de Taurine Bod Sat cu 180 de capete, respectiv Asociaţia Crescătorilor de Taurine Bod Colonie cu aproximativ 120 de capete, la care se adaugă alte persoane fizice autorizate cu un număr de aproximativ 150 de animale.60 Activitatea derulată de aceste asociaţii reprezintă o potenţială ameninţare la adresa mediului, prin depozitarea dejecţiilor animale pe sol sau administrarea acestora în agricultură în exces faţă de necesarul de nutrienţi sau în mod incorect, fapt care conduce la poluarea solului cu nitraţi, fosfaţi şi poate genera de asemenea poluarea pânzei freatice. La aceste ameninţări specifice se adaugă totodată păşunatul intensiv, care poate conduce la degradarea solurilor.

Creşterea păsărilor (în formă intensivă) este un sector bine reprezentat la nivelul comunei Bod, prin facilităţile deţinute şi operate de S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A. Ameninţările generate de această activitate la adresa mediului înconjurător vor fi

59 Conform datelor furnizate pentru Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Braşov, Serviciul Inspecţii Implementare Politici Agricole 60 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Acţiune Locală al Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei, Braşov, 2010

43




prezentate în cadrul secţiunii referitoare la impactul industriei asupra condiţiilor de mediu

Agricultura ecologică reprezintă un procedeu prin care se cultivă plante, se cresc animale şi

se produc alimente, într-o manieră fundamental diferită de agricultura convenţională. Agricultura ecologică nu utilizează: fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori

de creştere, hormoni, antibiotice si sisteme intensive de creştere a animalelor. În ciuda potenţialului pe care îl reprezintă, la nivelul localităţii Bod nu sunt înregistraţi producători de produse ecologice. Relevantă este şi situaţia de la nivelul judeţului Braşov, unde la nivelul anului 2009 doar 266 ha au fost ocupate cu culturi ecologice.

VI.2. Industria şi construcţiile Industria este considerată drept cel mai important factor de deteriorare a tuturor

componentelor mediului, ca urmare a utilizării intensive de către acest sector a resurselor naturale, a consumului mare de energie, a proceselor de producţie generatoare de emisii poluante în aer, apă, sol si de diverse tipuri de deşeuri, dintre care unele periculoase pentru mediu si sănătatea umană.

Activităţile industriale pot afecta calitatea tuturor factorilor de mediu prin generarea unor emisii de noxe în aer şi ape, producerea unor deşeuri de diverse tipuri, ocupând suprafeţe mari de teren pentru depozitarea acestora, supraexploatarea unor resurse naturale regenerabile si neregenerabile, ceea ce duce la necesitatea reglementării şi a controlului acestora.

Pe de altă parte, sectorul construcţiilor reprezintă una din activităţile economice care pot aduce atingeri semnificative calităţii mediului prin cantităţile mari de deşeuri pe care le generează şi prin afectarea ecosistemului local.

În analiza impactului sectorului industrial şi al construcţiilor asupra mediului înconjurător la nivelul localităţii Bod, trebuie avută în vedere structura şi dinamica activităţii agenţilor economici locali precum şi efectele generate de societăţile comerciale situate în centrul urban învecinat, municipiul Braşov.

Tabel 11. Operatori economici înregistraţi la nivelul localităţii Bod – 201161

Activitate principală Număr de agenţi economici

Industria prelucrătoare 12 Distribuţie apă, salubritate 1 Construcţii 12 Comert cu ridicata, amănunt, auto,moto 51

61 Sursa de date: Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov

44




Transport şi depozitare 15 Hoteluri şi restaurante 3 Informaţii şi comunicaţii 3 Intermedieri financiare 1 Tranzacţii imobiliare 1 Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice 7 Servicii administrative şi servicii suport 3 Învăţământ 1 Sănătate şi asistenţă socială 2 Alte activităţi de servicii 2 Activităţi casnice 1

Din analiza datelor prezentate, se remarcă faptul că sectoarele industriale care prezintă cel

mai ridicat potenţial de risc la adresa calităţii mediului (industria energetică, industria chimică, industria metalurgică) sunt slab sau deloc reprezentate în localitatea Bod.

Un factor de presiune la adresa calităţii mediului este reprezentat la nivel local de activitatea desfăşurată de S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A. în domeniul creşterii intensive a păsărilor. Activitatea operatorului economic menţionat reprezintă o potenţială ameninţare la adresa calităţii solului prin poluarea cu resturile animale şi vegetale rezultate din procesele tehnologice de prelucrare. La acestea se adaugă amoniacul provenit din dejecţiile animale, care, deşi sunt parţial valorificate pentru fertilizarea solului, necesită aplicarea unui tratament special (uscare rapidă, compostare) pentru excedent.

Totodată, trebuie menţionată activitatea S.C. FABRICA DE ZAHĂR BOD S.A. care generează emisii de gaze cu efect de seră precum şi groapa de borhot a societăţii care reprezintă un potenţial factor de poluare a solului şi a pânzei freatice.

În absenţa altor poluatori industriali majori în comuna Bod, sectorul serviciilor şi cel comercial sunt principalele activităţi economice desfăşurate la nivel local, care generează totodată cantităţi semnificative de deşeuri (lemn, hârtie, plastic, carton) care, deşi sunt în mare parte reciclabile, nu sunt valorificate.

Nu în ultimul rând, un impact semnificativ asupra calităţii mediului în comuna Bod îl au activităţile economice desfăşurate de agenţii economici din municipiul Braşov, având în vedere învecinarea celor două unităţi administrativ teritoriale:

Principalul agent economic din municipiul Braşov a cărui activitate exercită presiuni asupra calităţii aerului la nivelul comunei Bod este S.C. KRONOSPAN ROMÂNIA S.R.L., dată fiind amplasarea facilităţilor de producţie a societăţii menţionate în imediata vecinătate a teritoriului administrativ al localităţii studiate. S.C. Kronospan Romania S.R.L. are ca obiect de activitate proiectarea, producţia şi comercializarea plăcilor din material lemnos de tip OSB şi PAL. Conform informaţiilor prezentate în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, procesul tehnologic al societăţii menţionate generează emisii de pulberi PM 10 şi 2,5,

45



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com COV, oxid de azot - NOx şi dioxid de carbon CO2. Totodată, societatea a solicitat şi a obţinut în anul 2009 certificatul de emisii de gaze cu efect de seră.62

O altă ameninţare la adresa calităţii mediului este reprezentată în comuna Bod şi de activităţile din sectorul construcţiilor. Dezvoltarea sectorului rezidenţial este demonstrată de numărul ridicat de societăţi comerciale de profil înregistrate în localitate.

Activitatea de construcţii generează poluare fonică, disconfort pentru locuitori şi afectează prin dezvoltarea zonei locuibile suprafeţele din intravilanul şi extravilanul localităţii (inclusiv spaţiile verzi). Totodată, această activitate produce cantităţi importante de deşeuri, care sunt numai parţial colectate de operatorul local şi ajung să afecteze calitatea solului şi chiar a pânzei freatice prin depozitarea în spaţii necorespunzătoare.

VI.3. Turismul Experienţa turistică a demonstrat de-a lungul timpului că indiferent de forma de turism

practicată, în general rezultatul negativ este impactul asupra mediului datorat factorului antropic. Turismul este un important consumator de spaţiu si resurse naturale, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurător si al economiei. În aceste condiţii, dezvoltarea turismului la nivel local trebuie să se realizeze astfel încât să se păstreze echilibrul ecologic, să evite se suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului.

Localitatea Bod, ca de altfel majoritatea aşezărilor rurale din Ţara Bârsei se remarcă printr-un bogat patrimoniu istoric şi cultural, care, corelat cu potenţialul natural generează fluxuri din ce în ce mai semnificative de turişti în ultimii ani.

Dezvoltarea turismului în localitatea Bod nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului si, mai cu seamă, a resurselor naturale care constituie alături de sit-urile istorice si culturale atracţia principală. Efectele negative pe care intensificarea turismului le generează la nivelul localităţii Bod şi pentru limitarea cărora se impune implementarea unui plan eficient de măsuri constau în: Circulaţia turistică necontrolată, urmată de distrugeri ale solului şi vegetaţiei; Amplificarea formelor de poluare ca urmare a lipsei amenajărilor specifice destinate

popasurilor şi campării Degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri. Turismul automobilistic (parcarea si circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la

drumurile principale) Poluarea cu gaze de eşapament si zgomot;

62 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

46




VI.4. Transporturile Transportul joacă un rol important în dezvoltarea economică dar reprezintă, alături de

sectorul energetic, unul dintre cei mai importanţi factori de poluare a mediului înconjurător. Transportul a devenit o sursă semnificativă de poluare a aerului în condiţiile în care

intensitatea traficului rutier este într-o continuă creştere. Impactul acestuia asupra mediului include: poluarea fonică, ploile acide, încălzirea globală, scăderea calităţii aerului ambiental. Toate acestea conduc la scăderea nivelului de confort şi deprecierea calităţii vieţii.

Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de autovehicule şi, pe cale de consecinţă a consumului de carburanţi. Mijloacele de transport individuale sunt preferate în defavoarea mijloacelor de transport în comun, ceea ce determină creşterea nivelului de zgomot, devenind în acelaşi timp si o sursă majoră de emisii de poluanţi în aer precum dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxizii de azot, oxizii de sulf, pulberile, plumbul, compuşii organici volatili.

Din datele si informaţiile aferente anului 2009, rezultă faptul că, la nivelul judeţului Braşov, analog anilor anteriori, ponderea emisiilor din traficul rutier, la emisia anuală de poluanţi atmosferici, este majoritară

Tabel 12. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul

judeţului Braşov - 200963

Tip emisie Poluant tone

CO2 SO2 NOx COV64

Emisii trafic rutier 499,556 1016,89 3438,99 4116,56

Emisii totale 2032,08 3904,646 6610,1972 5679,02

63 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010 64 Compuşi organici volatili

47




Grafic 12. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov - 2009

Situaţia este îngrijorătoare şi se face remarcată şi la nivelul localităţii Bod, unde în ultimii

ani parcul auto este în continuă creştere. La nivelul anului 2011, în comuna Bod, situaţia parcului de vehicule se prezenta astfel:65 Scutere - 140 Motociclete - 5 Vehicule cu cel mult opt locuri pe scaune (autoturisme) - 167 Vehicule concepute şi construite pentru transportul de pasageri, care au, în afara

scaunului conducătorului, mai mult de opt locuri pe scaune şi o masă maximă ce nu depăşeşte 5 tone - 7

Vehicule concepute şi construite pentru transportul de mărfuri având o masă maximă ce depăşeşte 12 t - 22

Tractoare agricole - 17 Faţă de datele prezentate, trebuie precizat faptul că datele disponibile sunt cele referitoare

la vehiculele înmatriculate în localitatea Bod şi nu la numărul real de vehicule existent în arealul vizat.

În condiţiile în care numărul de vehicule raportat la populaţia comunei este în creştere, se remarcă la nivelul localităţii insuficienta valorificare a mijloacelor de transport în comun.

Conform datelor disponibile, există o singură societate de transport. S.C. TRANSBUS CODREANU S.R.L, care operează trasee locale, pe ruta Bod – Braşov şi retur, respectiv Colonia Bod – Braşov şi retur, însă în continuare, populaţia preferă autoturismele individuale în dauna mijloacelor de transport în comun.

65 Conform datelor furnizate de U.A.T. Comuna Bod

48




La acest aspect, se adaugă şi lipsa infrastructurii pentru biciclişti, care descurajează potenţialii utilizatori ai acestui mijloc de transport ecologic.

Efectele traficului rutier “domestic” asupra calităţii mediului sunt intensificate de circulaţia de tranzit care se desfăşoară pe principalele artere rutiere din localitate: DJ112A Hărman – Bod - Hălchiu DJ 103 Braşov – Sânpetru – Bod - Araci Traficul greu care utilizează varianta reprezentată de DJ112A pentru ocolirea municipiului

Braşov contribuie la poluarea fonică şi atmosferică a localităţii Bod. În ceea ce priveşte transportul feroviar, datorită electrificării magistralei 300 precum şi a

poziţiei gării CFR, nu se constată efecte negative sub aspectul poluării fonice şi atmosferice. Sub aspect global, traficul feroviar realizat pe magistrala menţionată influenţează calitatea mediului înconjurător prin consumul de resurse energetice şi ocuparea spaţiului cu căi de transport.

VI.5. Deşeurile Fostul depozit local de deşeuri, deşi închis din 2009, reprezintă o potenţială sursă de

poluare datorită infiltraţiilor care pot afecta atât calitatea solului cât şi a pânzei freatice. Se impune prin urmare continuarea măsurilor de ecologizare a suprafeţei menţionate. La acest aspect se adaugă şi depozitarea neconformă a deşeurilor de către populaţie.

VII. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Până în anul 2010, localitatea Bod a beneficiat de serviciile operatorului de salubritate S.C.

COMPREST S.R.L care asigura colectarea deşeurilor municipale şi asimilabile pentru un procent de 95% din populaţie şi agenţii economici locali

Societatea comercială menţionată a asigurat atât ridicarea deşeurilor direct de la populaţie şi de la agenţii economici cât şi colectarea deşeurilor stradale din spaţiile publice. Întrucât la nivelul localităţii, conform datelor furnizate de autorităţile publice locale, nu sunt amenajate staţii de transfer şi/sau gropi ecologice, deşeurile colectate erau transportate şi depozitate la rampa ecologică Fin Eco a municipiului Braşov, cu o suprafaţă de depozitare de 28 ha şi o capacitate de 25.500.000 mc66.

În prezent, datorită problemelor financiare cu care se confruntă autorităţile publice, comuna Bod nu dispune de un sistem centralizat de colectare a deşeurilor.

66 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, 2010

49




Ca urmare a acestui fapt, la nivelul comunei persistă şi tinde să ia amploare fenomenul depozitării neconforme a deşeurilor de către populaţie. Ca de altfel în majoritatea localităţilor rurale ale Polului de Creştere Braşov, şi în comuna Bod există zone unde populaţia depozitează în mod ilegal diferite tipuri de deşeuri, de la cele menajere pana la deşeurile provenite din activitatea de construcţii.

Depozitarea neconformă a acestor deşeuri reprezintă unul din factorii care afectează mediul înconjurător prin potenţialul de poluare a aerului, solului şi pânzei freatice, autorităţile publice locale derulând o serie de demersuri în vederea prevenirii şi combaterii acestor practici. Totodată, calitatea mediului în comuna Bod, continuă să fie afectată de groapa de depozitare a gunoiului menajer, închisă în anul 2009, care necesită în continuare măsuri de ecologizare.

Făcând abstracţie de deşeurile depozitate ilegal, cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile colectată, conform datelor furnizate de primăria comunei Bod, este de 0.4 tone/an/locuitor67, media fiind similară celei înregistrate la nivelul Polului de Creştere Braşov.

Nivelul de 0.4 tone/an/locuitor deşeuri municipale colectate la nivelul localităţii Bod este de aşteptat să crească pe măsură ce dezvoltarea economică din zonă va genera un nivel mai ridicat de calitate a vieţii.

O situaţie comparativă în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri colectată în prezent pe locuitor/an la nivelul localităţii, Polului de Creştere Braşov, judeţului Braşov, la nivel naţional şi al U.E. este redată în tabelul alăturat.

Tabel 13. Cantităţi de deşeuri municipale colectate (tone/an/locuitor) la nivelul localităţii Bod,

Polului de Creştere Braşov, judeţului Braşov, la nivel naţional şi al U.E. 68

Localitatea/regiunea Bod Polul de Creştere Braşov

Judeţul Braşov România Uniunea

Europeană

Cantitatea de deşeuri colectată 0.40 0.45 0.4669 0.38 0.52

67 Valoare corespunzătoare anului 2010, când comuna beneficia de servicii de salubritate 68 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov 69 Consiliul Judeţean Braşov, Propunere pentru Planul de investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat de management al deşeurilor în Judeţul Braşov, Braşov, 2011

50




Grafic 13. Analiză comparativă cantităţi de deşeuri colectate (tone/an/locuitor)

Din analiza datelor prezentate se remarcă următoarele aspecte:

Cantitatea de deşeuri colectată la nivelul localităţii Bod se înscrie în media înregistrată la nivelul zonei metropolitane şi a judeţului Braşov.

Cantitatea de deşeuri colectată la nivelul localităţii se situează peste media naţională, aspect determinat de gradul de dezvoltare al localităţii.

Media europeană de 0.52 de tone deşeuri municipale/locuitor/an se datorează nivelului mare de acoperire a localităţilor cu servicii de salubritate, dar şi gradului ridicat de calitate a vieţii (printre ale cărui efecte se numără şi producţia ridicată de deşeuri).

În ceea ce priveşte compoziţia deşeurilor municipale şi procentul de deşeuri biodegradabile, nu au fost realizate estimări care să vizeze exclusiv localitatea Bod. Având în vedere acest aspect, pot fi considerate relevante datele furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov referitoare la compoziţia deşeurilor menajere din mediul rural al judeţului Braşov: Hârtie - 7% Plastic - 8% Sticlă - 4% Lemn - 4% Metal - 2% Biodegradabile - 67% Altele - 8%70

Se poate afirma, pornind de la aceste date, că o mare parte din componentele deşeurilor municipale o reprezintă materialele reciclabile care nu se recuperează, în primul rând pentru că la nivelul localităţii Bod nu este implementat un sistem de colectare selectivă. Astfel, prin

70 http://apmbv.anpm.ro/generarea_si_gestionarea_deseurilor-2975

51



http://apmbv.anpm.ro/generarea_si_gestionarea_deseurilor-2975

S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com transfer şi depozitare se pierd cantităţi importante de materii prime secundare şi resurse energetice.

Totodată, la nivelul localităţii nu funcţionează societăţi autorizate să desfăşoare activitaţi de colectare şi valorificare deşeuri metalice şi nemetalice, deşeuri de mase plastice, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, a căror activitate ar putea să vină în sprijinul minimizării cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare finală.

Referitor la fracţia biodegradabilă, deşi reprezintă un procent semnificativ din totalul deşeurilor municipale, până în momentul de faţă nu sunt disponibile la nivel local facilităţi de valorificare a acesteia, prin compostare sau prin utilizare ca şi combustibil alternativ.

În ceea ce priveşte deşeurile de producţie generate de activitatea agenţilor economici la nivelul localităţii Bod, nu există date exacte privind cantitatea acestora. Cert este că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, acestea sunt parţial reutilizate de agenţii economici generatori, sunt tratate şi reciclate sau transferate către staţii de tratare sau către incineratoare. O dovadă în acest sens este reprezentată de investiţia vizată de Fabrica de Zahăr din localitate, care constă în realizarea unei instalaţii de producere a bioetalonului ( combustibil alternativ), prin valorificarea deşeurilor rezultate în urma fluxului tehnologic, alături de materia primă reprezentată de sfecla de zahăr.

Referitor la categoriile speciale de deşeuri, în cazul localităţii Bod se pot face următoarele precizări:

Cantitatea de deşeuri periculoase provenite din deşeurile municipale este neglijabilă şi se încadrează în procentul înregistrat la nivel judeţean (0,05%). Se respectă totodată indicatorii statistici de generare din alte ţări europene, şi anume 1,5 kg/persoana x an în mediul rural.

Cantităţile de deşeuri periculoase generate de operatorii economici locali (baterii şi acumulatori uzaţi, ulei uzat, zgură şi cenuşă, etc.) sunt neglijabile, având în vedere specificul activităţilor economice care se desfăşoară la nivel local.

O situaţie specială este reprezentată de deşeurile generate de activitatea societăţilor din domeniul industriei alimentare, şi în special S.C. AVICOLA BRAŞOV prin punctul de lucru de la Bod. Dacă resturile animale sunt valorificate parţial la nivelul S.C. PROTAN S.A. Codlea (societate a cărei activitate exercită la rândul ei presiuni asupra mediului înconjurător), o potenţială problemă este reprezentată de depozitarea dejecţiilor pentru care un există până în momentul de faţă capacitatea integrală de prelucrare (uscare rapidă şi compostare)

Deşeurile din construcţii şi demolări. Deşi acestea sunt oficial incluse în categoria deşeurilor municipale pentru care la nivel local se asigură servicii de colectare, în realitate, ca urmare a dinamicii activităţii de construcţii, se înregistrează frecvent situaţii de depozitare a acestora în locaţii neautorizate. Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii pentru separarea şi recuperarea diferitelor tipuri de reziduuri periculoase şi nepericuloase rezultate în urma activităţilor de construcţii; în absenţa unor prevederi legislative care să reglementeze gestionarea acestui flux special de

52




deşeuri, nu se realizează tratarea-reciclarea corespunzătoare a acestora iar cazurile frecvente de depozitare ilegală reprezintă o potenţială ameninţare la adresa mediului înconjurător.

VIII. CONSUMATORI DE ENERGIE LA NIVEL LOCAL/CONSUMURI DE ENERGIE

A. Consumul de energie electrică

Conform aspectelor prezentate în cadrul capitolului referitor la infrastructură, comuna

Bod, cu satele componente (Bod şi Colonia Bod), este racordată în proporţie de 100% la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Numărul şi tipul consumatorilor de energie electrică este redat în tabelul alăturat.

Tabel 14. Numărul şi tipul consumatorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu energie

electrică71 Localitate Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici Total Bod 9 110 1596 1715 Colonia Bod 5 44 767 816

Număr total de consumatori Comuna Bod 2531 Principalii consumatori de energie electrică sunt: Consumatori mari

• agenţi economici locali: S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A, S.C. Fabrica de Zahăr Bod S.A.

• autorităţile şi instituţiile publice locale. De asemenea, în această categorie se încadrează şi sistemul de iluminat public din localitate.

Consumatori mici • În această categorie se încadrează marea majoritate a agenţilor economici din Bod,

în general întreprinderi mici şi mijlocii precum şi o serie de instituţii publice care activează la nivelul localităţii

Consumatori casnici Populaţia comunei Bod reprezintă cea mai importantă categorie de utilizatori de energie

electrică, deşi consumul specific al acesteia se situează mult sub cel al consumatorilor mari şi mici.

71 Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov

53




Întrucât nu există date statistice disponibile special pentru comuna Bod, se poate considera că evoluţia consumului de energie electrică la nivel local, aferent fiecăreia din cele trei categorii prezentate în cadrul tabelului 14, urmează tendinţele constatate la nivel judeţean, redate în graficul alăturat.

Grafic 14. Energiei distribuită (MWh) pe categorii de consumatori în judeţul Braşov – anii 2005

- 201072

Conform datelor prezentate în cadrul graficului 14, cele mai importante consumuri sunt

înregistrate la nivelul primelor două categorii prezentate însă în ultimii ani se poate constata şi o creştere constantă a consumului de energie electrică de către populaţie. Tendinţele care se fac remarcate în cadrul graficului prezentat se aplică şi în cazul comunei Bod.

Totodată, relevante în ceea ce priveşte consumul de energie electrică în localitatea studiată sunt şi informaţiile referitoare la evoluţia consumului de energie/locuitor la nivelul judeţului Braşov.

Tabel 15. Consumul de energie pe locuitor la nivelul judeţului Braşov (anual / MWh)73

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

2,78 2,65 2,47 2,48 2,48 2,33 2,24 2,07 1,94 1,84

72 Sursa de date: S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov 73 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

54




Grafic 15. Evoluţia consumului de energie electrică/locuitor la nivelul judeţului Braşov – 2000 - 2009

Conform graficului prezentat, se poate constata o reducere progresivă a consumului de

energie/locuitor, datorită în special tendinţelor de scădere care caracterizează categoria marilor şi micilor consumatori şi implementării unor soluţii care conduc la eficientizare consumului.

În ceea ce priveşte necesarul de consum la nivel local, acesta este asigurat de SC FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud din Sistemul Energetic Naţional. Conform datelor furnizate de compania menţionată, în cursul anului 2010, 39% din volumul de energie electrică a avut ca sursă S.C. HIDROELECTRICA S.A., diferenţa fiind asigurată de producători independenţi de la nivel judeţean şi naţional. În localitatea Bod, nu sunt înregistraţi producători independenţi iar rata valorificări resurselor regenerabile în vederea generării energiei electrice este extrem de redusă, inclusiv la nivelul populaţiei.

B. Consumul de gaze naturale

Localitea Bod nu dispune de un sistem centralizat de producere al energiei termice. În aceste

condiţii, gazele naturale, alături de combustibilul lemnos şi în proporţie mai redusă de resurse regenerabile (energia geotermală şi solară) reprezintă principala sursă utilizată în vederea producerii energiei termice.

Conform datelor disponibile, principalele categorii de utilizatori racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în localitatea Bod sunt: Consumatori casnici – 555 abonaţi74, care reprezintă un număr total de 1121 locuinţe75

conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în satele Bod şi Colonia Bod

74 Conform datelor furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A

55



S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Agenţi economici, autorităţi şi instituţii publice – 121 consumatori înregistraţi76

Evoluţia consumului de gaze naturale la nivelul comunei Bod este redat în tabelul alăturat.

Tabel 16. Evoluţia consumului de gaze naturale în comuna Bod, intervalul 2006 – 2009 – mii mc77

Nr. Crt.

Distribuţia de gaze naturale pe categorii de utilizatori 2006 2007 2008 2009

1 Gaze naturale distribuite - uz casnic - mii mc 1222 1123 1369 1280

2 Gaze naturale distribuite – alte categorii de consumatori - mii mc 11176 10332 725 1225

3 Gaze naturale distribuite - total - mii mc 12398 11455 2094 2505

Evoluţia consumului cumulat de gaze naturale generat de aceste categorii de utilizatori

înregistrează o scădere semnificativă în anul 2008, determinată de reducerea consumului la nivelul agenţilor economici locali. Unul din factorii care determină această scădere a consumului este reprezentată şi de restrângerea activităţii S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A. în cadrul fermei avicole de pe platforma Bod

Grafic 16. Ponderea consumului de gaze naturale pe categorii de consumatori – mii metri cubi – 2006 – 2009

75 http://primariabod.ro 76 Date furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A. 77 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

56





Evaluarea datelor prezentate în graficul 16 relevă faptul că după o scădere drastică a consumului generat de agenţii economici la nivelul anului 2008, în anul 2009 se manifestă o tendinţă de reluare a creşterii, consumurile generate de cele două categorii analizate situându-se la cote relativ egale.

C. Consumul brut de energie

Întrucât la nivelul localităţii Bod nu sunt disponibile datele necesare pentru calcularea

consumului brut de energie, pot fi considerate relevante informaţiile privind evoluţia acestui indicator la nivelul judeţului Braşov.

Grafic 17. Consumul total brut de energie la nivelul judeţului Braşov – mii tone echivalent

petrol – 2000 - 200978

78 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

57




IX. GRADUL DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Pentru România, Anexa I a Directivei 2009/28/EC prevede ca, în anul 2020, ponderea

energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie să fie de 24%. Din analiza potenţialului energetic al surselor regenerabile de energie rezultă că, pentru atingerea ţintei stabilite pentru 2020, România va trebui să valorifice 63.5% din potenţialul total al surselor regenerabile de energie de care dispune.

În acest context, la nivel naţional, regional şi local se impune intensificarea demersurilor necesare pentru promovarea unor investiţii în valorificarea surselor de energie primară care prezintă un potenţial deosebit şi oferă totodată avantaje semnificative sub raportul conservării resurselor şi a mediului înconjurător.

Principalele surse de energie regenerabile şi neconvenţionale: energia radiaţiei solare (energie solară); energia hidraulică a acumulărilor de apă, exploatată în amenajări hidrotehnice denumite

microhidrocentrale si centrale hidro mici, cu putere instalată de maximum 10MW si care nu fac parte din amenajări hidroenergetice complexe;

energia geotermală; energia eoliană; energia conţinută în masa lemnoasă si în alte materii vegetale care formează împreună

categoria combustibilului solid, denumită biomasă; energia conţinută în produse secundare gazoase obţinute prin fermentare din materii

reziduale organice, alcătuind categoria de combustibil gazos, denumită biogaz; O analiză a gradului de utilizare a tipuri de surse de energie neconvenţională la nivelul

localităţii Bod permite relevarea următoarelor aspecte: A. Biomasa În arealul studiat, potenţialul biomasei este utilizat exclusiv în vederea producerii energiei

termice prin procesul de ardere directă. Un număr tot mai important de locuitori ai comunei Bod recurg la instalarea de centrale termice cu lemne sau peleţi, având în vedere costurile reduse pe care le implică această soluţie în raport cu centralele alimentate cu gaz. Soluţia prezentată este mai puţin utilizată în cazul clădirilor aflate în proprietatea instituţiilor publice locale, însă a fost adoptată şi de unii agenţi economici locali.

În prezent, la nivelul localităţii Bod, nu sunt utilizate formele alternative de valorificare energetică a biomasei: arderea prin piroliză, cu generare de singaz, fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH), degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel, etc. Pentru viitor, Fabrica de Zahăr Bod vizează realizarea unei investiţii care constă în realizarea unei instalaţii de producere a bioetalonului ( combustibil alternativ), prin

58




valorificarea deşeurilor rezultate în urma fluxului tehnologic, alături de materia primă reprezentată de sfecla de zahăr.

B. Energia solară În prezent, la nivelul local, utilizarea energiei solare se regăseşte, la prepararea apei

calde menajere şi, în unele cazuri, în vederea asigurării agentului termic în locuinţele individuale. De asemenea, o parte a agenţilor economici locali (în special structurile de cazare) dispun de sisteme de panouri solare. În majoritatea cazurilor, soluţia este utilizată în paralel cu centrale termice clasice, cu ardere pe gaz sau combustibili solizi, ca metodă de diminuare a costurilor.

La nivelul clădirilor publice din localitatea Bod, conform datelor disponibile, nu sunt utilizate panouri solare, în pofida faptului că, datorită condiţiilor climatice specifice regiunii Braşovului un captator solar – termic funcţionează, în condiţii normale de siguranţă, pe perioada martie – octombrie, cu un randament de 40 – 90%.

În ceea ce priveşte utilizarea tehnlologiilor de bază pentru producerea de electricitate din energie solară (celulele fotovoltaice şi tehnologiile termoelectrice solare care captează energia solară si o folosesc pentru a produce abur), nu există date privind valorificarea acestora la nivel local.

C. Energia geotermală Datorită costurilor relativ ridicate pe care le implică această tehnologie, utilizarea pompelor de căldură de diferite tipuri (apă-apă, sol-apă, etc.) este redusă la nivelul localităţii Bod. În general, o serie de locuinţe individuale beneficiază de aceste sisteme de generare a energiei termice şi de producere a apei calde. Mediul de afaceri şi autorităţile publice locale nu au realizat investiţii în vederea implementării unor astfel de soluţii

D. Energia eoliană Efectele asupra mediului înconjurător ale folosirii instalaţiilor eoliene constituie un

element restrictiv potenţial asupra viitorului acestei surse regenerabile de energie, datorită zgomotelor şi vibraţiilor pe care le produc. Acest fapt, corelat cu oferta redusă de terenuri neutilizate, pretabile amplasării acestora, precum şi cu costurile ridicate pe care le implică această soluţie, face ca energia eoliană să un fie valorificată la nivelul localităţii Bod

E. Potenţialul hidroenergetic Alături de râul Olt (şi care prezintă posibilităţi reduse de amenajare în zonă), reţeaua

hidrografică a localităţii Bod cuprinde cursuri de apă al căror potenţial poate fi utilizat prin amplasarea unor microhidrocentrale, însă acestea nu sunt valorificate în prezent.

Sintetizând aspectele anterior prezentate, se remarcă faptul că la nivelul localităţii Bod,

resursele regenerabile de energie sunt încă insuficient valorificate, chiar dacă unele prezintă potenţial (în special energia solară şi biomasa), nefiind înregistrate investiţii de anvergură realizate de autorităţile publice şi de agenţii economici în acest domeniu.

59




X. ANALIZA SWOT În evaluarea stării mediului înconjurător la nivelul localităţii Bod, se poate porni de la analiza

S.W.O.T. care permite atât relevarea punctelor tari şi a oportunităţilor dar şi ale eventualelor ameninţări ce trebuie luate în considerare în definirea planului de acţiune locală în domeniul protecţiei mediului şi eficienţei energetice care va reprezenta o componentă esenţială a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Comunei Bod.

Planul de măsuri propus va fi contruit pe pe modelul oferit de strategia de tip S/O (Strenghts / Opportunities), prin care se va urmări valorificarea punctelor tari identificate, în raport cu oportunităţile oferite de mediului extern.

În vederea structurării corespunzătoare a informaţiei, analiza S.W.O.T. a fost realizată distinct pentru următoarele componente: Condiţii de infrastructură Condiţii de mediu Resurse X.1. Condiţii de infrastructură

Puncte Tari Puncte slabe • Localitatea Bod dispune prin reţeaua de

drumuri judeţene de conexiuni rutiere cu municipiul Braşov şi cu localităţile învecinate, situate în Polul de Creştere Braşov şi în judeţul Covasna.

• Calitatea infrastructurii rutiere de la nivelul localităţii este în general bună

• Localitate dispune de acces la reţeaua de transport feroviar, fiind amplasată pe magistrala CFR 300.

• Localitatea este racordată integral la reţeaua de alimentare cu energie electrică; iluminatul public este asigurat pentru un procent de 90% din străzi

• Majoritatea locuinţelor şi agenţii economici din satele componente ale comunei Bod sunt racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale;

• Drumuri locale degradate şi/sau neamenajate în intravilanul localităţii şi în special în zonele rezidenţiale nou dezvoltate

• Lipsa infrastructurii pentru biciclişti • Extinderea zonelor nou construite a

determinat suprasolicitarea infrastructurii de utilităţi

• Reţeaua de iluminat public necesită lucrări de extindere şi modernizare

• Satul Bod este numai parţial racordat la sistemul de canalizare şi reţeaua de alimentare cu apă potabilă, lucrările fiind în curs de execuţie

• Facilităţile locale de tratare a apelor uzate (staţia de epurare din Colonia Bod) prezintă o vechime semnificativă şi sunt depăşite din punct de vedere tehnologic.

60




reţeaua de distribuţie, deşi în proporţie ridicată prezintă o vechime mai mare de 15 ani, se prezintă în condiţii bune de exploatare.

• Satul Bod Colonie este racordat la reţeaua de alimentare cu apă potabilă şi beneficiază de sistem de canalizare şi de staţie de epurare proprie

• Cele două sate componente (Bod şi Bod Colonie) beneficiază de acoperire corespunzătoare cu reţele de telefonie, internet şi cablu TV.

• Numărul locuinţelor şi al suprafeţei locuibile totale este în creştere

• Numărul construcţiilor noi din localitate, cu un grad ridicat de eficienţă energetică, este în creştere.

• Blocurile de locuinţe şi clădirile vechi din localitate, inclusiv unele cu valoare istorică, se află într-o stare avansată de degradare şi necesită investiţii în vederea reabilitării structurale şi estetice.

• Suprafaţa spaţiilor verzi este redusă şi se situează sub media europeană.

• Societatea nu dispune de un operator care să asigure colectarea deşeurilor

Oportunităţi Ameninţări • Posibilitatea accesării unor fonduri

nerambursabile pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi pentru alte proiecte al căror efect final este sau poate include protecţia mediului.

• Realizarea Terminalului Intermodal de la Bod-Feldioara, proiect prevăzut în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov

• Includerea Bod între localităţile vizate prin implementarea proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in Judeţul Brasov” derulat de Compania Apa Braşov

• Includerea localităţii Bod între beneficiarii măsurilor definite prin planul de investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat de management al deşeurilor, iniţiativă derulată de Consiliul Judeţean Braşov.

• Amplasarea localităţii Bod în arealul

• Intensificarea traficului rutier, inclusiv ca efect al creşterii parcului auto, care poate suprasolicita şi afecta calitatea infrastructurii existente, în special în ceea ce priveşte drumurile comunale

• Creşterea consumului de utilităţi • Dezvoltarea sectorului rezidenţial care

poate supune la presiuni suplimentare reţeaua de utilităţi existentă şi zonele verzi din extravilanul localităţii.

• Degradarea continuă a stării clădirilor vechi şi inclusiv a obiectivelor istorice din localitate.

• Întârzierea încheierii unui nou contract cu un operator de salubritate, ceea ce poate conduce la acumularea de deşeuri şi depozitarea neconformă a acestora, cu impact negativ asupra mediului.

• Capacitatea redusă de a asigura sustenabilitatea costurilor de operare a investiţiilor în infrastructură derulate în

61




X.2. Condiţii de mediu

Polului de Creştere Braşov, care poate determina derularea unor iniţiative comune cu comunităţile în acest areal în vederea dezvoltării şi echipării infrastructurii tehnico-edilitare.

cadrul unor proiecte cu finanţare nerambursabilă.

Puncte Tari Puncte slabe • Calitatea aerului la nivelul localităţii se

încadrează în limitele admise pentru indicatorii monitorizaţi

• Nu există cazuri majore de contaminare a solurilor şi subsolului la nivelul localităţii

• Localitatea este situată în afara zonei de risc privind producerea unor alunecări de teren;

• Apele de suprafaţă de pe teritoriul localităţii se încadrează în clasele I, II şi III de calitate

• Societăţile comerciale a căror activitate generează presiuni asupra mediului (atât din Bod cât şi din municipiul Braşov) implementează soluţii tehnice de reducere a emisiilor nocive

• Groapa locală de deşeuri a fost închisă şi se află în proces de ecologizare

• Poluare fonică şi atmosferică generată de traficul greu de pe DJ 112A care traversează localitatea

• Existenţa unor agenţi economici locali a căror activitate reprezintă un factor de risc la adresa calităţii aerului şi solului

• Impactul negativ asupra mediului în localitatea Bod, reprezentat de activitatea unor agenţi economici din municipiul Braşov, având în vedere învecinarea dintre cele două unităţi administrativ teritoriale.

• Suprafeţe de teren expuse riscului de inundaţii

• Situarea localităţii în zonele vulnerabile si potenţial vulnerabile la nitraţi proveniţi din activităţi agricole de la nivelul judeţului Braşov, indicate prin Ordinul 196/2005.

• Lipsa unui operator local de salubritate • Lipsa unui sistem de colectare selectivă

a deşeurilor • Depozitarea deconformă a deşeurilor

menajere şi din construcţii • Spaţii verzi insuficiente pentru asigurarea

unui nivel ridicat de calitate a vieţii.

Oportunităţi Ameninţări

62




X.3. Resurse

• Dezvoltarea proiectatului „inel verde” în arealul polului de creştere Braşov, cu impact inclusiv asupra calităţii vieţii locuitorilor din comuna Bod.

• Încurajarea utilizării mijloacelor ecologice de transport şi a transportului în comun prin investiţiile proiectate în vederea realizării unor piste pentru ciclism la nivelul localităţilor Polului de Creştere şi implementarea unui sistem integrat de transport în comun la nivelul Polului de Creştere Braşov

• Includerea localităţii Bod între beneficiarii măsurilor definite prin planul de investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat de management al deşeurilor, iniţiativă derulată de Consiliul Judeţean Braşov

• Existenţa în arealul polului de creştere Braşov a capacităţilor de prelucrare şi valorificare a deşeurilor reutilizabile

• Dezvoltarea proiectată a unui centru de monitorizare a tuturor factorilor cu impact asupra calităţii vieţii, inclusiv a factorilor de mediu la nivelul polului de creştere Braşov

• Existenţa fondurilor disponibile pentru investiţiile de mediu

• Dezvoltarea agriculturii ecologice

• Creştea gradului de poluare atmosferică prin intensificarea traficului rutier, în special pe DJ 112A

• Dezvoltarea economică în măsură să genereze probleme de contaminare a solurilor, de poluare a atmosferei sau a apelor, de poluare fonică şi/sau vibraţii

• Efectele negative asupra mediului înconjurător generate de dezvoltarea turismului

• Dezvoltarea rezidenţială, care poate conduce la diminuarea spaţiilor verzi şi poate afecta habitatele situate în prezent în extravilanul localităţii

• Întârzierea procesului de schimbare a fluxului tehnologic la nivelul principalilor agenţilor economici responsabili cu poluarea mediului în municipiul Braşov şi în comuna Bod

• Creşterea decalajului între centrele urbane şi comunităţile rurale din interiorul polului în ceea ce priveşte investiţiile de mediu.

Puncte Tari Puncte slabe • Condiţiile favorabile de relief şi climă • Reţeaua hidrografică este bine

reprezentată la nivel local • Solurile din zonă sunt favorabile

practicării agriculturii • Varietatea şi bogăţia faunei şi florei

• Localitatea nu dispune de resurse naturale exploatabile (acest aspect poate constitui şi un avantaj, prin prezenţa redusă a industriei extractive şi/sau din sectorul energetic)

• Suprafeţe de teren expuse riscului de

63




• Situl protejat Munţii Bodoc-Baraolt, parţial situată pe teritoriul comunei, care găzduieşte o mare varietate de specii de plante, păsări şi animale

• Localitatea dispune de un bogat patrimoniu cultural şi istoric, favorabil dezvoltării turismului

• Localitatea prezintă potenţial pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie

inundaţii • Fragmentarea proprietăţilor funciare

afectează calitatea şi eficienţa activităţilor agricole

• Gradul redus de valorificare al terenurilor agricole

• Suprafaţa acoperită de păduri este redusă – 247 hectare

• Restrângerea habitatelor naturale de pe suprafaţa localităţii ca urmare a extinderii zonelor locuibile

Oportunităţi Ameninţări • Dezvoltarea agriculturii ecologice • Posibilitatea practicării unor forme de

turism ecologic şi cultural istoric, favorizate de patrimoniul cultural şi istoric şi de resursele naturale disponibile.

• Creşterea gradului de valorificare a resurselor regenerabile de energie (în special biomasa şi energia solară) prin realizarea de investiţii private şi prin accesarea de către autorităţile publice locale a unor finanţări în cadrul programelor guvernamentale şi europene.

• Dezvoltarea unui inel verde la nivelul Polului de Creştere Braşov şi accesarea fondurilor disponibile în vederea împăduririi terenurilor neutilizate, măsuri care pot contribui la creşterea calităţii vieţii.

• Impactul negativ al îngrăşămintelor şi pesticidelor şi în general al formelor intensive de agricultură asupra solului

• Dezvoltarea rezidenţială agresivă • Creşterea presiunii turismului asupra

habitatelor • Circulaţia turistică necontrolată, inclusiv în

zonele protejate, urmată de distrugeri ale solului şi vegetaţiei

• Amplificarea formelor de poluare ca urmare a lipsei amenajărilor specifice destinate popasurilor şi campării

• Degradarea peisajului prin acumularea de deşeuri

• Potenţiale inundaţii provocate de râurile care străbat teritoriul comunei.

64




XI. EVALUAREA NECESITĂŢILOR ŞI DEFICIENŢELOR CONSTATE DIN PUNCT DE VEDERE AL PROTECŢIEI MEDIULUI/MODALITĂŢI DE GESTIONARE

Nr. Crt. Necesităţi/deficienţe Efecte negative/impact asupra mediului Modalităţi de gestionare/intervenţii

propuse la nivel local

INFRASTRUCTURĂ

1.

Drumuri locale degradate şi/sau neamenajate în intravilanul localităţii şi în special în zonele rezidenţiale nou dezvoltate

Grad redus de accesibilitate în interiorul localităţii şi către zonele nou construite

Disconfort pentru locuitorii zonelor afectate

Poluarea aerului cu pulberi şi gaze nocive

Poluare fonică ridicată

Elaborarea unor strategii eficiente de planificare şi dezvoltare urbanistică

Continuarea investiţiilor în vederea reabilitării şi extinderii infrastructurii rutiere locale

2. Lipsa infrastructurii pentru biciclişti

Poluare fonică şi atmosferică determinată de traficul rutier în creştere

Suprasolicitare a infrastructurii rutiere Creşterea consumului de carburant Impact asupra stării de sănătate a

populaţiei

Delimitarea unor zone speciale pentru circulaţia bicicliştilor

Realizarea unor piste speciale de ciclism (inclusiv în cadrul unor proiecte integrate care vizează întregul Pol de Creştere Braşov)

3. Extinderea zonelor nou construite a determinat

Impact asupra nivelului calităţii vieţii populaţiei

Creşterea consumului de apă, gaz,


65




suprasolicitarea infrastructurii de utilităţi

electricitate Apariţia unor sincope în alimentarea cu

apă, gaz şi curent electric

Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi existente

Implementarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare derulat de Compania Apa Braşov

4. Reţeaua de iluminat public necesită lucrări de extindere şi modernizare

Iluminat public ineficient din punct de vedere energetic – consumuri ridicate de electricitate

Reţele aeriene afectează din punct de vedere estetic imaginea localităţii

Accesarea de finanţări nerambursabile în vederea implementării unor soluţii de iluminat public eficiente din punct de vedere energetic

Asigurarea iluminatului public prin energie alternativă – panouri fotovoltaice

Implementarea unui sistem de telegestiune a sistemului de iluminat public

Realizarea unor reţele subterane pentru asigurarea iluminatului public

5.

Satul Bod este numai parţial racordat la sistemul de canalizare şi reţeaua de alimentare cu apă potabilă, lucrările fiind în curs de execuţie

Impact asupra nivelului calităţii locuitorilor

Ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei datorită surselor de apă netratată utilizate

Poluarea pânzei freatice prin soluţii individuale necorespunzătoare de gestionare a apelor uzate

Implementarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare derulat de Compania Apa Braşov

66




6.

Facilităţile locale de tratare a apelor uzate (staţia de epurare din Colonia Bod) prezintă o vechime semnificativă şi sunt depăşite din punct de vedere tehnologic

Impact negativ asupra reţelei hidrografice locale prin deversarea apelor neepurate sau parţial epurate

Ameninţări la adresa stării de sănătate a populaţiei

Ameninţări la adresa faunei acvatice

Modernizarea staţiei locale de tratare a apelor uzate prin implementarea proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare derulat de Compania Apa Braşov de care va beneficia şi comuna Bod

7.

Blocurile de locuinţe şi clădirile vechi din localitate, inclusiv unele cu valoare istorică, se află într-o stare avansată de degradare şi necesită investiţii în vederea reabilitării structurale şi estetice.

Clădirile degradate afectează din punct de vedere estetic imaginea localităţii

Grad redus de eficienţă energetică a clădirilor

Costul ridicat al utilităţilor Disconfort pentru locuitori şi vizitatori Dificultăţi în valorificarea potenţialului

turistic al localităţii

Accesarea programelor existente pentru reabilitarea energetică a clădirilor

Derularea de campanii de informare pentru informarea şi conştientizarea populaţiei şi agenţilor economici privind susţinerea financiară pe care o pot obţine pentru execuţia lucrărilor de reabilitare

8. Suprafaţa spaţiilor verzi este redusă şi se situează sub media europeană.

Potenţarea poluării atmosferice şi fonice

Impact asupra nivelului calităţii vieţii în localitate

Efecte negative la adresa stării de sănătate a populaţiei

Posibilităţi reduse de petrecere a timpului liber – dificultăţi în valorificarea potenţialului turistic al localităţii


Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere

Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenurile degradate/neutilizate

Realizarea “Inelului Verde” la nivelul Polului de Creştere Braşov

67




9. Localitatea nu dispune de un operator care să asigure colectarea deşeurilor

Depozitarea ilegală a deşeurilor Risc de poluare a solului, a pânzei

freatice şi a cursurilor locale de apă Degradarea zonelor afectate de

depozitarea neconformă a deşeurilor Afectarea imaginii localităţii Disconfort pentru membrii comunităţii

locale şi pentru turişti

Încheierea unui nou contract cu o societate comercială care să asigure ridicarea deşeurilor de la populaţie, agenţii economici şi de pe domeniul public

CONDIŢII DE MEDIU

1.

Poluare fonică şi atmosferică generată de traficul greu de pe DJ 112A care traversează localitatea

Disconfort pentru locuitorii din zonele afectate

Efecte negative asupra stării de sănătate a populaţiei

Bariere în valorificarea potenţialului turistic al localităţii

Realizarea integrală a variantei de ocolire a municipiului Braşov care va prelua traficul greu derulat în prezent pe DJ 112A

Stimularea utilizării mijloacelor de transport în comun prin crearea, în parteneriat cu operatorii de transport a unor noi conexiuni cu localităţile învecinate

Dezvoltarea infrastructurii pentru biciclişti

Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere din localitate

2. Existenţa unor agenţi economici locali a căror activitate

Emisiile de poluanţi reprezintă potenţiale ameninţări la adresa

Implementarea de către agenţii economici generatori de poluare a unor

68




reprezintă un factor de risc la adresa calităţii aerului şi solului

sănătăţii populaţiei Impact asupra nivelului calităţii vieţii în

localitate Afectarea ecosistemelor şi habitatelor

de pe teritoriul localităţi Degradarea soluriilor

tehnologii moderne, de natură să diminueze impactul activităţilor derulate asupra solului

Definirea unui plan de monitorizare a activităţii acestor societăţi comerciale de către autorităţile publice locale

3.

Impactul negativ asupra mediului în localitatea Bod, reprezentat de activitatea unor agenţi economici din municipiul Braşov, având în vedere învecinarea dintre cele două unităţi administrativ teritoriale.

Emisiile de poluanţi reprezintă potenţiale ameninţări la adresa sănătăţii populaţiei

Impact asupra nivelului calităţii vieţii în localitate

Afectarea ecosistemelor şi habitatelor de pe teritoriul localităţi

Implementarea de către agenţii economici generatori de poluare a unor tehnologii moderne, de natură să diminueze impactul activităţilor derulate asupra solului


4. Suprafeţe de teren expuse riscului de inundaţii

Degradarea solurilor afectate de inundaţii

Ameninţări la adresa siguranţei şi stării de sănătate a populaţiei

Ameninţări la adresa activităţilor agricole

Refacerea şi consolidarea digurilor existente

Execuţia de lucrări de amenajare a teritoriului – îndiguiri, canale

5. Situarea localităţii în zonele vulnerabile si potenţial vulnerabile la nitraţi proveniţi din activităţi agricole de la nivelul judeţului

Degradarea solurilor Calitatea redusă a recoltelor (pe

termen lung) Diminuarea posibilităţilor de practicare

Realizarea unor studii privind calitatea solului şi necesarul de nutrienţi

Susţinerea formelor de agricultură ecologică

69




Braşov, indicate prin Ordinul 196/2005.

a agriculturii ecologice Afectarea biodiversităţii la nivel local –

floră şi faună

Accesarea de fonduri în vederea modernizării bazei materiale deţinute de agenţii economici locali care acţionează în domeniul agriculturii

6. Lipsa unui operator local de salubritate

Depozitarea ilegală a deşeurilor Risc de poluare a solului, a pânzei

freatice şi a cursurilor locale de apă Degradarea zonelor afectate de

depozitarea neconformă a deşeurilor Afectarea imaginii localităţii Disconfort pentru membrii comunităţii

locale şi pentru turişti

Încheierea unui nou contract cu o societate comercială care să asigure ridicarea deşeurilor de la populaţie, agenţii economici şi de pe domeniul public

7. Lipsa unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor

Grad redus de valorificare a deşeurilor reutilizabile

Impact asupra mediului generat de deşeurile periculoase şi potenţial periculoase

Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor cu trei pubele (hârtie/carton, PET, deşeuri biodegradabile) în spaţiile publice

8. Depozitarea deconformă a deşeurilor menajere şi din construcţii

Poluarea aerului, a solului şi a pânzei freatice

Degradarea zonelor din extravilanul localităţii, afectate de depozitarea ilegală a terenurilor

Ameninţări la adresa biodiversităţii Disconfort pentru membrii comunităţii

Implicarea comunei Bod ca şi beneficiar al investiţiilor realizate în cadrul Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Braşov

Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei vis-à-vis de importanţa

70




colectării selective a deşeurilor Implementarea unor proceduri de

prevenire şi control de către autorităţile publice locale

9. Spaţii verzi insuficiente pentru asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii.

Potenţarea poluării atmosferice şi fonice

Efecte negative la adresa stării de sănătate a populaţiei

Posibilităţi reduse de petrecere a timpului liber – dificultăţi în valorificarea potenţialului turistic al localităţii


Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere

Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenurile degradate/neutilizate

Realizarea “Inelului Verde” la nivelul Polului de Creştere Braşov

RESURSE

1.

Localitatea nu dispune de resurse naturale exploatabile (acest aspect poate constitui şi un avantaj, prin prezenţa redusă a industriei extractive şi/sau din sectorul energetic)

Potenţial efect negativ asupra dezvoltării economice a localităţii

Implementarea de proiecte pentru valorificare resurselor curate, regenerabile de energie la nivelul localităţii

2. Suprafeţe de teren expuse riscului de inundaţii

Degradarea solurilor afectate de inundaţii

Ameninţări la adresa siguranţei şi stării de sănătate a populaţiei

Ameninţări la adresa activităţilor

Refacerea şi consolidarea digurilor existente

Execuţia de lucrări de amenajare a teritoriului – îndiguiri, canale

71




agricole

3. Fragmentarea proprietăţilor funciare afectează calitatea şi eficienţa activităţilor agricole

Productivitate redusă Metode ineficiente de fertilizare a

terenurilor şi de tratare a solului cu potenţial efect negativ asupra calităţii solurilor

Bariere în calea dezvoltării unor forme de agricultură ecologică

Formarea unor asociaţii de producători agricoli

Accesarea de fonduri pentru modernizarea bazei materiale deţinute de producătorii agricoli

4. Gradul redus de valorificare al terenurilor agricole

Eficienţă şi productivitate redusă a activităţilor agricole

Risc de degradare a solurilor

Susţinerea formelor de agricultură ecologică

Utilizarea de culturi adaptate potenţialului şi caracteristicilor solului

Formarea de noi asociaţii de producători agricoli

Valorificarea terenurilor neutilizate prin realizarea de împăduriri, amenajarea de spaţii verzi şi zone de agrement

5. Suprafaţa acoperită de păduri este redusă – 247 hectare

Potenţarea poluării atmosferice Ameninţări la adresa ecosistemelor şi

habitatelor locale Degradarea solurilor ca urmare a

reducerii suprafeţelor împădurite Impact asupra nivelului calităţii vieţii

locuitorilor

Implementarea unor măsuri de protecţie a suprafeţelor de păduri existente

Implementarea de proiecte pentru împădurirea terenurilor degradate/neutilizate

72




6. Restrângerea habitatelor naturale de pe suprafaţa localităţii ca urmare a extinderii zonelor locuibile

Degradarea stării ariilor protejate de pe suprafaţa localităţii

Ameninţări la adresa biodiversităţii – floră şi faună

Diminuarea suprafeţelor împădurite

Elaborarea şi implementarea unor strategii eficiente de planificare şi dezvoltare urbanistică

Delimitarea şi impunerea unor restricţii speciale pentru zonele aflate în situaţie de risc

73




XII. MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A OPORTUNITĂŢILOR, ÎN SPECIAL DIN PUNCT DE VEDERE AL CREŞTERII GRADULUI DE UTILIZARE A

RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE PENTRU PERIOADA 2011-2020

La nivelul localităţii Bod, măsurile destinate să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a gradului de eficienţă energetică şi, astfel, la creşterea nivelului calităţii vieţii pentru membrii comunităţii locale, inclusiv prin valorificarea resurselor regenerabile de energie trebuie să se plieze pe direcţiile principale de acţiune stabilite prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-203079 şi anume: Corelarea raţională a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale, cu

potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural; Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi

ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe plan naţional, regional şi local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii; Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor comparative

ale României în privinţa dezvoltării producţiei agricole, inclusiv a produselor organice; corelarea măsurilor de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei agricole în vederea asigurării hranei pentru oameni şi animale cu cerinţele de majorare a producţiei de biocombustibili, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, biodiversităţii şi protejării mediului; Identificarea unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru

realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale; Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea la

normele şi standardele europene privind calitatea vieţii [….]. Prin raportare la direcţiile de acţiune stabilite la nivel naţional, se recomandă ca Strategia de

Dezvoltare Durabilă a Comunei Bod să includă în planul de măsuri aferent capitolelor de infrastructură, respectiv mediu, următoarele acţiuni pentru orizontul de timp 2011 – 2020, destinate să contribuie la creşterea gradului de utilizare a resurselor regenerabile de energie:

1. Realizarea de investiţii în dotarea clădirilor publice (instituţii de învăţământ, clpdiri ale autorităţilor administrative) cu echipamente de producere a energiei termice

79 Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Bucureşti, 2008

74




bazate pe valorificarea resurselor regenerabile de energie (biomasă, panouri solare, pompe geotermale)

2. Dotarea clădirilor publice cu panouri fotovoltaice în vederea creşterii gradului de independenţă energetică a acestora prin satisfacerea parţială a necesarului de consum din resurse neconvenţionale

3. Modernizarea sistemului de iluminat public prin montarea de stâlpi alimentaţi dual, din sistemul centralizat şi panouri fotovoltaice.

4. Asigurarea iluminatului arhitectural al obiectivelor cultural istorice şi turistice prin instalaţii bazate pe valorificarea energiei solare.

5. Acordarea unor facilităţi (inclusiv prin concensionarea suprafeţelelor de teren necesare) agenţilor economici locali care realizează investiţii în echipamente şi instalaţii de tip B.A.T. pentru generarea de energie curată în vederea susţinerii activităţii de producţie şi servicii

6. Facilitarea accesului populaţiei, inclusiv prin asistenţă de specialitate, la programe şi finanţări prin care se susţin investiţiile individuale/de mică anvergură în echipamente de producere a energiei electrice/termice din surse curate

7. Valorificarea terenurilor neutilizate pentru înfiinţarea unor plantaţii pentru producţia de biomasă (spre exemplu, culturi de salcie energetică).

8. Valorificare deşeurilor de producţie rezultate în urma procesului tehnologic de la Fabrica de Zahăr Bod pentru producerea de combustibili alternativi - bioetanol

Conform aspectelor prezentate, aceste măsuri şi acţiuni trebuie concretizate în proiecte şi investiţii, derulate în egală măsură de administraţia publică şi de agenţii economici locali dar şi în iniţiative individuale ale membrilor comunităţii locale, implementate cu susţinere din partea autorităţilor.

Sursele de finanţare necesare pentru implementarea acestor măsuri şi investiţii pot proveni din: Bugetul local; Fonduri guvernamentale cu destinaţie specială pentru susţinerea de proiecte privind:

reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe, introducerea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea de proiecte de infrastructură;

Fonduri structurale; Împrumuturi bancare; Subvenţii de la bugetul de stat; Fonduri gestionate prin programe centralizate, cu aplicabilitate la nivelul întregii Uniuni

Europene .

75




XIII. PREZENTAREA POTENŢIALULUI DE EFICIENTIZARE ENERGETICĂ ŞI

A INVESTIŢIILOR NECESARE ÎN ORIZONTUL DE TIMP 2011-2020

Comisia Europeană a publicat Planul pentru Eficienţă Energetică, document care dezvăluie strategia Uniunii Europene de a economisi 20% din consumul de energie primară până în 2020 . Această reducere de 20% este unul dintre obiectivele principale incluse in Pachetul de Energie şi Schimbare Climatică (cunoscut si sub numele de pachetul 20/20/20 20%-reduceri de emisii de CO2-, 20%- creşteri ale cotei de surse regenerabile, 20% - economii de energie).

În vederea atingerii acestor obiective, planul conţine următoarele măsuri autoritaţile publice vor trebui sa reabiliteze cel putin 3% din clădirile pe care le deţin,

în fiecare an, la nivelul celor mai bune 10% din stocul de clădiri naţionale includerea criteriilor de eficienţă energetică în achiziţiile publice de bunuri, servicii

sau lucrări statele membre trebuie să adopte măsuri (direcţionate, în special, spre reducerea

consumului de energie termică) pentru încurajarea renovărilor de clădiri, adoptarea unor planuri eficiente pentru clădirile din sectorul privat (opţional)

planuri pentru inaugurarea reţelelor inteligente şi a dispozitivelor – în acest context, clădirile şi dispozitivele vor trebui să fie “pregatite pentru reţeaua inteligentă” (in acest sens, Comisia Europeană urmează să vină cu un cadru legislativ specific)

Totodată, la data de 3 martie a.c. Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea cu privire la Europa 2020 - O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii care reiterează importanţa îndeplinirii obiectivelor 20/20/20 în anul 2020 în materie de climă şi energie.

În acord cu aceste obiective, România şi-a propus conform Programului Naţional de Reformă 2011-201380, ca ţintă naţională pentru anul 2020 o reducere a consumului de energie primară de 19 % (estimat la cca.10 Mtep81) corelată cu creşterea ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie la 24%.

Principalele măsuri avute în vedere pentru creşterea eficienţei energetice la nivel naţiona vizează: aplicarea schemei de stat aferentă cogenerării de înaltă eficienţă Continuarea campaniilor de informare a populaţiei şi mediului de afaceri privind

importanţa creşterii eficienţei energetice Extinderea perioadei de implementare a programului “Termoficare căldură şi confort”

până în 2020, vizând inclusiv reabilitarea termică a clădirilor.

80 http://www.dae.gov.ro/admin/files/PNR%202011-2013.pdf 81Mega tone echivalent petrol

76



http://ec.europa.eu/energy/efficiency/action_plan/action_plan_en.htm

http://www.dae.gov.ro/admin/files/PNR%202011-2013.pdf

S.C. CONCEPT CONSULTING S.R.L. Str. Nicolae Iorga, nr.37, Sacele Tel./Fax: 0268 315057 [email protected] www.concept-consult.com Extinderea Programului naţional de eficienţă energetică prin care va asigura

cofinanţarea proiectelor de investiţii privind creşterea eficienţei energetice în sectoarele încălzirii urbane, al reabilitării clădirilor publice şi al iluminatului public

Continuarea acţiunilor de reabilitare termică a clădirilor existente Ca şi limitări care pot conduce la nerealizarea ţintei propuse sunt identificate următoarele

aspecte: reticenţa sistemului bancar de a acorda credite pentru proiectele de eficienţă energetică; nivelul scăzut de conştientizare a populaţiei şi operatorilor economici asupra beneficiilor

aplicării măsurilor de eficienţă energetică şi asupra noilor tehnologii pentru eficienţa energetică a clădirilor - puterea scăzută de cumpărare şi situaţia

financiara a proprietarilor clădirilor. Aplicarea unor măsuri privind creşterea eficienţei energetice şi a gradului de utilizare a

resurselor regenerabile de energie se impune şi la nivelul localităţii Bod, având în vedere necesităţile concrete identificate în cadrul secţiunii de analiză şi oportunităţile, inclusiv de finanţare, existente.

Măsurile şi direcţiile recomandate de acţiune constau în: implicarea autorităţilor publice locale în conştientizarea populaţiei şi operatorilor

economici asupra beneficiilor aplicării măsurilor de eficienţă energetică şi asupra noilor tehnologii

derularea unor campanii de informare la nivelul cetăţenilor şi a agenţilor economici privind oportunităţile de finanţare disponibile în ceea ce priveşte reabilitarea termică a clădirilor existente şi implementarea de sisteme de tip B.A.T82. pentru valorificarea resurselor neconvenţionale de energie; susţinerea cetăţenilor şi a agenţilor economici în vederea accesării acestor oportunităţi de finanţare

implementarea de către autorităţile publice locale a unui plan de măsuri şi investiţii pe termen scurt (2011-2013), respectiv pe termen mediu şi lung (pentru orizontul de timp 2020) care să vizeze: 1. Impunerea începând cu anul 2011 a unor indicatori minim admişi de performanţă

energetică în proiectele de construcţii derulate la nivelul localităţii – obţinerea certificatul de performanţă energetică a clădirii

2. Reducerea consumurilor energetice în clădirile publice de pe raza comunei Bod prin reabilitarea termică a anvelopei, modernizarea sistemului de încălzire şi implementarea unor soluţii de producere a agentului termic bazate pe resurse regenerabile (panouri solare, biomasă, pompe geotermale)

3. Dotarea clădirilor autorităţilor şi instituţiilor publice care au surse proprii de încălzire cu echipamente de automatizare a instalaţiilor interioare de încălzire, pentru adaptare la nivelul programului de lucru.

82 Best available technology

77




4. Modernizarea instalațiilor de iluminat interior al clădirilor administrative prin echiparea cu aparate de iluminat cu balast electronic, surse cu consum redus de energie şi montarea de sisteme inteligente de control al iluminatului

5. Extinderea, modernizarea şi eficientizarea sistemului de iluminat public în localitatea Bod, care să includă şi investiţii în vederea pozării în subteran a reţelei de iluminat public şi implementarea unui sistem performant de telegestiune.

6. Realizarea iluminatului arhitectural ale obiectivelor cultural istorice din localitate prin soluţii eficiente energetic/tehnologie LED, control automat asupra timpului de funcţionare şi alimentate din surse regenerabile de energie/ panouri fotovoltaice.

7. Susţinerea utilizării mijloacelor de transport nepoluante, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii pentru biciclişti

8. Optimizarea traseelor mijloacelor de transport în comun la nivelul localităţii şi extinderea conexiunilor cu celelalte localităţi din Polul de Creştere Braşov, în colaborare cu operatorii locali de transport

Sursele de finanţare necesare pentru implementarea acestor măsuri şi investiţii pot proveni din: Bugetul local; Fonduri guvernamentale cu destinaţie specială pentru susţinerea de proiecte privind:

reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe, introducerea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea de proiecte de infrastructură;

Fonduri structurale; Împrumuturi bancare; Subvenţii de la bugetul de stat; Fonduri Europene.

XIV. PREZENTAREA PLANULUI DE MĂSURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR NATURALE

Planul de acţiune propus pentru protecţia mediului în comuna Bod se bazează pe necesităţile (punctele slabe) identificate în cadrul analizei SWOT şi urmăreşte valorificarea oportunităţilor şi implementarea măsurilor necesare pentru preîntâmpinarea ameninţărilor la adresa calităţii mediului, relevate la nivelul localităţii:

A. Infrastructură Elaborarea unor strategii eficiente de planificare şi dezvoltare urbanistică în

vederea preîntâmpinării dezvoltării rezidenţiale necontrolate asupra mediului înconjurător

78




Continuarea investiţiilor în vederea reabilitării şi extinderii infrastructurii rutiere locale ca măsură pentru limitarea efectelor traficului, manifestate sub forma poluării fonice şi atmosferice.

Realizarea Terminalului Intermodal de la Bod-Feldioara, proiect prevăzut în Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov, care va deservi şi comuna Bod

Delimitarea unor zone speciale pentru circulaţia bicicliştilor Realizarea unor piste speciale de ciclism (în cadrul unor proiecte integrate care

vizează întregul Pol de Creştere Braşov) Eficientizarea energetică a sistemului de iluminat public prin valorificarea

resurselor regenerabile şi implementarea de soluţii care asigură reducerea consumului de energie

Realizarea unor reţele subterane pentru asigurarea iluminatului public Modernizarea şi extinderea reţelor de utilităţi în satul Bod şi la nivelul zonelor nou

construite (inclusiv prin proiecte regionale precum “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată in Judeţul Brasov”, derulat de Compania Apa Braşov)

Reabilitarea termică şi creşterea gradului de independenţă energetică a clădirilor publice

Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenurile degradate/neutilizate Participarea localităţii prin disponibilizarea terenurilor necesare la realizarea

“Inelului Verde” la nivelul Polului de Creştere Braşov Încheierea unui nou contract cu o societate comercială care să asigure ridicarea

deşeurilor de la populaţie, agenţii economici şi de pe domeniul public

B. Condiţii de mediu Realizarea integrală a variantei de ocolire a municipiului Braşov care va prelua

traficul greu derulat în prezent pe DJ 112A Crearea de noi conexiuni cu mijloace de transport în comun către localităţile Zonei

Metropolitane Braşov în vederea creşterii gradului de utilizare a transportului în comun, măsură care va contribui pe termen lung la diminuarea poluării atmosferice şi fonice generată de traficul rutier

Delimitarea unor zone speciale pentru circulaţia bicicliştilor Realizarea unor piste speciale de ciclism (în cadrul unor proiecte integrate care

vizează întregul Pol de Creştere Braşov) Plantarea de perdele de arbori pe marginea arterelor rutiere din localitate Amenajarea de noi spaţii verzi pe terenurile degradate/neutilizate Realizarea “Inelului Verde” la nivelul Polului de Creştere Braşov

79




Implementarea de către agenţii economici generatori de poluare a unor tehnologii moderne, de natură să diminueze impactul activităţilor derulate asupra solului


Refacerea şi consolidarea digurilor existente şi execuţia de lucrări de amenajare a teritoriului – îndiguiri, canale pentru preîntâmpinarea riscului de inundaţii în zonele de risc – albia râurilor Bârsa şi Olt

Susţinerea formelor de agricultură ecologică Accesarea de fonduri în vederea modernizării bazei materiale deţinute de agenţii

economici locali care acţionează în domeniul agriculturii Încheierea unui nou contract cu o societate comercială care să asigure ridicarea

deşeurilor de la populaţie, agenţii economici şi de pe domeniul public Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor cu trei pubele (hârtie/carton,

PET, deşeuri biodegradabile) în spaţiile publice Implementarea Sistemului Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul

Braşov, investiţiile propuse vizând şi comuna Bod Derularea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei vis-à-vis de

importanţa colectării selective a deşeurilor

C. Resurse Implementarea de proiecte pentru valorificare resurselor curate, regenerabile de

energie la nivelul localităţii Refacerea şi consolidarea digurilor existente şi execuţia de lucrări de amenajare a

teritoriului – îndiguiri, canale pentru preîntâmpinarea riscului de inundaţii în zonele de risc – albia râurilor Bârsa şi Olt

Susţinerea dezvoltării formelor de agricultură ecologică Formarea unor asociaţii de producători agricoli Accesarea de fonduri pentru modernizarea bazei materiale deţinute de

producătorii agricoli Utilizarea de culturi adaptate potenţialului şi caracteristicilor solului Valorificarea terenurilor neutilizate prin realizarea de împăduriri, amenajarea de

spaţii verzi şi zone de agrement Implementarea unor măsuri de protecţie a suprafeţelor de păduri existente Implementarea de proiecte pentru împădurirea terenurilor degradate/neutilizate Delimitarea şi impunerea unor restricţii speciale pentru zonele aflate în situaţie de

risc

80




BIBLIOGRAFIE

1. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Braşov, Braşov, 2009

2. Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentru anul 2009, Braşov, 2010

3. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul de Dezvoltare Locală a Grupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei, Braşov, 2010

4. Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011

5. Consiliul Judeţean Braşov, Propunere pentru Planul de investiţii pe termen lung pentru sistemul integrat de management al deşeurilor în judeţul Braşov, Braşov, 2011

6. Comisia Europeană, Carte Verde a Comisiei către Consiliu, către Parlamentul European, către Comitetul Economic şi Social European şi către Comitetul Regiunilor

7. Guvernul României, Planul de măsuri prioritare pentru anul 2011 8. Guvernul României, Scenarii de schimbare a regimului climatic în România pe perioada 2001 – 2030 9. Guvernul României, Strategia Naţională de gestionare a deşeurilor 10. Guvernul României, Planul Naţional de gestionare a deşeurilor 11. Agenţia Metropolitană Braşov, Conserfizi Veneto, Feasibility study to identify the cooperation

opportunities between the utility system of Veneto Region (Italy) and the Metropolitan Area of Braşov (România) în the environmental and waste management sectors FINAL REPORT

12. Parlamentul European, STUDY ON ENERGY PERFORMANCE OF BUILDINGS 13. Parlamentul European, Climate change impacts on Developing Countries - EU Accountability 14. Comisia Europeană, COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE CONSILIU, CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CĂTRE

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI CĂTRE COMITETUL REGIUNILOR UN PLAN STRATEGIC EUROPEAN PENTRU TEHNOLOGIILE ENERGETICE (PLANUL SET) „Către un viitor cu emisii reduse de carbon”

15. Parlamentul European, REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind statisticile energetice

16. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Ediţia 2008 17. Institutul Naţional de Statistică, Anuarul Statistic al României, Ediţia 2009 18. Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Metropolitane Braşov, Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov,

Cifre Cheie în Zona Metropolitană Braşov, Braşov, 2010 19. Guvernul României, Strategia Naţională Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030

Surse WEB 20. http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BOD.htm 21. http://apmbv.anpm.ro/generarea_şi_gestionarea_deseurilor-2975 22. http://www.dae.gov.ro/admin/files/PNR%202011-2013.pdf

81



http://www.prefecturabrasov.ro/upload/files/BOD.htm


23. http://www.dreptonline.ro/legislatie/og_eficienta_energetica_consumatori_finali_surse_regenerabile_energie_22_2008.php 24. http://www.anpm.ro/legislations/index/slug:Legisla%C5%A3ie 25. http://www.calitateaer.ro/ 26. http://www.anre.ro/documente.php 27. http://www.judbrasov.ro/cjbv/page.php?cat=1&pag=178&sec=104

Alte surse de informare

28. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov 29. Consiliul Judeţean Braşov 30. U.A.T. Bod 31. S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov 32. Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov 33. S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A. 34. Compania Apa Brasov

82



http://www.judbrasov.ro/cjbv/page.php?cat=1&pag=178&sec=104

STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI …metropolabrasov.ro/assets/files/Studiu mediu...

Documents

Transcript of STUDIU PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI …metropolabrasov.ro/assets/files/Studiu mediu...