Pagina 1

STUDIU PRIVIND CONSUMUL DE APĂ POTABILĂ

ÎN ARIA DE OPERARE A COMPANIA AQUASERV S.A. TÂRGU MUREŞ

Acest studiu a fost elaborat de:

ec. Maior Raluca, Director dezvoltare în cadrul Compania Aquaserv S.A.

ing. chim. Moldovan Angelica, Şef Serviciu laborator în cadrul Compania Aquaserv S.A.

ec. Dodiţă-Farcaş Daniel, Şef Serviciu relaţii externe în cadrul Compania Aquaserv S.A.

Tomuleţiu Nicolae, Coordonator comunicare şi relaţii publice în cadrul Compania Aquaserv S.A.

Măgeruşan Adrian, Designer în cadrul Compania Aquaserv S.A.

TÂRGU MUREŞ 2021

Pagina 2

ABSTRACT: În scopul îmbunătățirii cunoștințelor în rândul consumatorilor în ceea ce privește

informațiile relevante asupra calității apei potabile și creșterea încrederii consumatorilor în

utilizarea pentru consumul propriu al apei potabile furnizate în sistemele publice de alimentare, s-

a efectuat un studiu comparativ privind compoziția și calitatea apelor îmbuteliate și al apei potabile

la robinetul consumatorului. Scopul studiului este creșterea încrederii consumatorilor în calitatea

apei potabile, ceea ce ar putea contribui la reducerea utilizării ambalajelor din plastic, respectiv

reducerea deșeurilor din plastic, precum și a emisiilor de gaze cu efect de sera și ar putea avea un

impact pozitiv atât în materie de atenuare a schimbărilor climatice, cât și asupra mediului în

ansamblu.

În cadrul studiului 20 de mărci diferite de ape îmbuteliate, existente pe piaţa de retail din judeţul

Mureş şi 9 probe de apă potabilă reţeaua publică de alimentare din municipiul Târgu Mureş, au

fost analizate prin determinarea unor parametrii fizici şi chimici, pentru a stabili compatibilitatea lor

cu legislaţia apei potabile din România1. În lucrarea de faţă sunt prezentate rezultatele obţinute: 9

probe din cele 20 de ape îmbuteliate analizate nu respectă criteriile selectate, prevăzute în

legislaţie, adica 48%, în schimb toate probele de apă potabilă din reţeaua publică de alimentare

sunt conforme cu legislaţia în domeniu.

Spre deosebire de apa de la robinet, apa potabilă îmbuteliată este supusă verificării doar pentru

un numar limitat de parametrii. Monitorizarea apei de la robinet se face mai frecvent și poate fi

consultată public pe website-ul Direcției de Sănătate Publică sau pe site-ul Companiei

AQUASERV.

Apa la PET: scumpă și producătoare de deșeuri

Îmbutelierea și comercializarea apei implică folosirea de resurse și producerea de deșeuri prin

ambalarea în sticle de unică folosință. Pentru fabricarea unui kg. de material PET se utilizează

aproximativ 2 kg. de petrol și importante cantități de energie. Deși PET-ul este considerat mai puțin

toxic decât multe materiale plastice, fabricarea acestora generează emisii toxice sub formă de

nichel, etilbenzen, oxid de etilenă și benzen. Producția ambalajelor din plastic (inclusiv tip PET)

consumă aproximativ 8% din producția de petrol a globului. În plus, apa îmbuteliată presupune și

risipă de apă; pentru fiecare litru de apă îmbuteliată pe care îl consumăm sunt necesari aproximativ

25 de litri de apă pentru producerea și transportarea acestuia.

Sticlele tip PET nu sunt bio-degradabile. Descompunerea lor durează între 500 și 1000 de ani, o

parte semnificativă din acestea ajungând direct în natură. Drept urmare, aproximativ 90% din

gunoiul de la suprafața oceanelor este reprezentat de plastic (nu doar PET-uri). Se estimează că

aproximativ 1 milion de păsări și mamifere maritime mor din cauza plasticului.

Care este soluţia?

Cercetarile si exemplele altor comunități ne-au arătat că un prim pas este schimbarea unui obicei

de consum dăunător. Mai ales pentru că există o alternativa, la îndemână, pe care mulți o ignoră:

apa de la robinet.

Pagina 3

Avantaje:

Apa de la robinet nu generează deșeuri care poluează.

Este o apa ‘’vie’’ care circulă continuu și nu reprezintă un mediu prielnic pentru dezvoltarea

anumitor categorii de bacterii care ne pot afecta sănătatea.

Nu conține bacterii pentru că este tratată cu o concentrație de clor sigură pentru sanatate și

reglementată prin norme europene.

Apa de la robinet este constant verificată și monitorizată pentru a se încadra în normele de

calitate și siguranță impuse de organismele europene.

Este ieftină. Apa de la robinet este de 200 de ori mai ieftină decât apa îmbuteliată și are

un impact ecologic de 300 de ori mai mic.

Concluziile studiului nostru, cât și analizele efectuate zilnic atât de către Compania AQUASERV

cât şi de către Direcţia de Sănătate Publică, ne-au întărit convingerea că apa distribuită prin

sistemul de distribuție centralizat din municipiul Târgu Mureş este potabilă, respectiv îndeplinește

cerințele minime de calitate a apei. Variabilele care pot, într-adevăr, afecta calitatea apei la

nivel local, sunt sistemul de distribuție a apei din interiorul blocului/imobilului în care ne

aflăm, ori, temporar, în urma unor defecțiuni ce pot apărea la conductele de distribuție

municipale.

Ca urmare a informațiilor pe care le prezentăm în acest studiu, reiterăm mesajul nostru de a

consuma apă de la robinet în locul apei îmbuteliate, cu scopul de a genera mai puține deșeuri de

plastic și de a folosi într-un mod mai eficient resursele naturale.

Cuvinte cheie: calitate apă potabilă, apă imbuteliată, obiceiuri de consum apă potabilă, analize

fizico-chimice şi microbiologice apă potabilă.

Pagina 4

INTRODUCERE

PREZENTARE – Compania AQUASERV S.A.2 Compania AQUASERV S.A. este unul dintre cei mai importanţi Operatori Regionali în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din România şi singurul operator regional licenţiat în domeniu din judeţul Mureş. Serviciile furnizate populaţiei din aria de operare, sunt indispensabile pentru desfăşurarea activităţilor zilnice:

producerea şi distribuţia apei potabile colectarea şi epurarea apelor uzate colectarea şi managementul apelor pluviale

ARIA DE OPERARE 123* de localităţi din judeţele Mureş, Harghita şi Bistriţa Năsăud. SUCURSALE

Târgu Mureş – sediul central Reghin; Sighişoara; Târnăveni; Luduş; Cristuru Secuiesc;

CIFRE CHEIE

Număr de angajaţi - 702 Proiecte de investiții în valoare de: aprox. 300 milioane euro Uzine de apă potabilă - 9 Staţii de epurare ape uzate - 10 Lungimea sistemelor de alimentare cu apă potabilă - 1474 km Lungimea sistemelor de canalizare - 936 km Populaţie deservită – peste 310.000 Agenţi economici şi instituţii publice - peste 5.100 Cifra de afaceri (2020) – 108.8 milioane lei Cantitatea de apă potabilă furnizată anual (2020) – 17,97 milioane m3 Cantitatea de apă uzată epurată anual (2020) – 17,84 milioane m3

Producem apă potabilă

E un drum lung din uzinele de producție a apei până la robinetele din casele noastre. Misiunea

Compania AQUASERV S.A. este să se asigure că apa ajunge acolo limpede și bună de băut.

Pagina 5

Paşii procesului de tratare a apei potabile2:

Pasul 1: Captarea apei

Prelevăm apă din cursul râurilor Mureş și Târnave cu ajutorul mai multor prize de captare.

Pasul 2: Curățarea de deșeuri

La intrarea în bazinele de captare apa abundă în crengi, frunze, insecte și o mulțime de deșeuri,

mari și mici, aduse de cursul râurilor. Mare parte dintre ele se opresc în grătarele de filtrare, primele

instrumente responsabile pentru eliminarea deșeurilor.

Pasul 3: Îndepărtarea impurităților

În apa preluată există impurități invizibile cu ochiul liber. Pentru a le îndepărta, adăugăm un

coagulant care le obligă să se lipească una de alta sub formă de flocoane. Odată adunate pe fundul

bazinului, flocoanele sunt mult mai ușor de colectat și eliminat din apă.

Alimentarea cu apă potabilă a localităţilor din aria de operare AQUASERV este asigurată de 9

uzine specializate. După tratare, apa devenită potabilă este direcționată printr-o rețea complexă

de apeducte către utilizatori, prin intermediul rețelei de distribuție.

Pasul 4: Filtrarea

Inspirați de natură, folosim filtre cu nisip care rețin și elimină până la ultima particulă vizibilă.

Pasul 5: Ozonarea

Folosim ozon pentru eliminarea bacteriilor și virusurilor. În contact cu apa, ozonul descompune

materiile organice și îmbunătățește considerabil culoarea și gustul acesteia. Compania

AQUASERV este printre puţinii operatori de profil din ţară, care utilizează ozonarea în procesul de

tratare a apei potabile. (în tară, suntem al doilea operator care a implementat ozonarea)

Pasul 6: Clorinarea

Adăugăm clor în concentrații atent stabilite atât la ieșirea apei din uzina de tratare, cât și în diferite

puncte ale rețelei. Astfel, ne asigurăm că ținem bacteriile la distanță, iar calitatea apei de-a lungul

drumului ei către consumatori rămâne intactă.

Pasul 7: Stocarea și distribuția apei

Apa trece prin conducte sau apeducte, special concepute pentru transportul în condiții de maximă

siguranță a acesteia. O depozităm în rezervoare închise (bazine subterane sau construcții

supraterane), apoi, cu ajutorul unor sisteme digitale, o distribuim printr-o rețea de țevi monitorizate

24 din 24.

Pagina 6

Pasul 8: Transportul apei

Transportăm apa spre destinație printr-o rețea formată din aproximativ 1500 de km de apeducte,

circa 32 de km de rețele de aducțiune, 52 de staţii de pompare apă potabilă şi peste 60.000 de

branșamente.

Populaţia din România se confruntă astăzi cu necesitatea de a şti ce tip de apă să consume zilnic:

apă îmbuteliată sau apă potabilă de la reţeaua publică de distribuţie? Din cauza unei largi varietăţi

de mărci şi sortimente existente pe piaţa de retail, a mijloacelor agresive de promovare a acestora,

precum şi a lipsei de informare a consumatorilor, majoritatea preferă să consume apă îmbuteliată

în defavoarea apei de la robinet.

Această lucrare include:

I. Cercetarea obiceiurilor de consum privind apa potabilă a populaţiei din aria de operarea a

Compania AQUASERV S.A.

II. Evaluarea calităţilor fizico chimice şi microbiologice ale apelor imbuteliate existente pe piaţa de

retail din judeţul Mureş (minerale, de izvor sau de amsă - 20 de probe) şi compararea lor cu apa

potabilă distribuită în reţeaua publică din aria de operare a Compania AQUASERV S.A. Târgu

Mureş.

Pagina 7

MATERIALE ŞI METODE

I. CERCETAREA OBICEIURILOR DE CONSUM PRIVIND APA POTABILĂ A POPULAŢIEI DIN

ARIA DE OPERAREA A COMPANIA AQUASERV S.A.

În privinţa obiceiurilor de consum privind apa potabilă a populaţiei din aria de operarea a Compania

AQUASERV S.A., metoda de cercetare utilizată este ancheta pe bază de sondaj.

1. POPULAŢIA CERCETATĂ ŞI MĂRIMEA EŞANTIONULUI

În cadrul cercetării noastre, populaţia investigată este reprezentată de persoanele cu vârsta de

peste 18 ani, clienți ai companiei Aquaserv, arondaţi sistemului de operare din Tg. Mureş (Tabelul

1).

Tabel 1.

Sistem de operare

Unitatea administrativ-teritorială Populaţia stabilă*

Persoane asigurate cu apa (total)

Persoane asigurate cu canalizare

(total)

1 2 3 4 5

TARGU MURES

MUNICIPIUL TARGU MURES 134290 132685 130900

COMUNA CEUASU DE CAMPIE 5964 4532 0

COMUNA CRAIESTI 924 489 0

COMUNA CRISTESTI 5824 4603 3930

COMUNA POGACEAUA 2117 1652 0

COMUNA RICIU 3748 2800 0

COMUNA SANGEORGIU DE MURES 9304 9271 7962

COMUNA SANPETRU DE CAMPIE 3060 2820 0

ORASUL SARMASU 6942 4352 0

COMUNA SINCAI 1622 536 0

ORASUL UNGHENI 6945 5437 0

COMUNA ERNEI 5835 1672 1451

COMUNA CORUNCA 2785 2776 2587

COMUNA URMENIS 1949 641 0

COMUNA MADARAS 1299 845 0

COMUNA SILIVASU DE CAMPIE 1011 997 0

COMUNA ZAU DE CAMPIE 3236 1530 0

COMUNA LIVEZENI 3266 2519 492

Metoda de cercetare utilizată este ancheta pe bază de sondaj. Completarea chestionarului s-a

realizat exclusiv online, prin intermediul platformei Google Forms. S-au înregistrat în total un număr

de 1310 chestionare completate. Deoarece aplicarea chestionarului a fost realizată online, prin

intermediul siteului www.aquaserv.ro şi al unor reţelelor de socializare (Facebook şi Instagram),

selecţia participanţilor pentru a asigura o reprezentativitate a populaţiei din zona de operare a

Pagina 8

companiei AQUASERV, nu a fost posibilă. Esantionarea respondenţilor trebuie privită sub rezerva

condiţiilor de aplicare şi cercetare datorate situaţiei pandemice.

2. REZULTATELE CERCETĂRII

2.1 Preferinţele de consum pentru apa de la reţea, furnizată de Compania AQUASERV S.A.

În graficul 1 se observă că cei mai mulţi dintre subiecţi preferă utilizarea apei de la reţea pentru

consum propriu, gătit şi spălat (44%) în timp ce 21% din respondenţi folosesc apa de la robinet

doar pentru gătit şi spălat. De asemenea există un procent de 14% din populaţie care utilizează

apa atât pentru consum propriu, gătit şi spălat dar şi pentru irigat.

Grafic 1. Preferinţe generale consum apă de la reţea

2.2 Apa preferată pentru consum propiu – hidratare

Majoritatea respondenţilor 43,13% preferă pentru consum propriu apa îmbuteliată din comerţ, fiind

urmaţi de 25,34% care preferă apa de la reţea şi 9,85% care utilizează apa de la izvoare pentru

hidratare. Există şi mai multe categorii de utilizatori care preferă mai multe surse de apă pentru

hidratare, astfel: 9,01% preferă atât apa îmbuteliată cât şi apa de la izvor iar 8,09% preferă atât

apa de la reţea cât şi apa îmbuteliată.

Pagina 9

Grafic 2. Sursa de apă preferată pentru consum propriu

2.3 Cheltuieli lunare cu apa de la reţea

Grafic 3. Cheltuieli lunare cu apa de la reţea

Pagina 10

2.4 Cheltuieli lunare cu apa îmbuteliată

Grafic 4. Cheltuieli lunare cu apa îmbuteliată

Dacă media cheltuielilor lunare cu apa de la reţea este între 50 – 100 lei, în cazul apei îmbuteliate

majoritatea respondenţilor, 58,5%, au raportat cheltuieli lunare între 10-50 lei, care, bineînţeles se

adaugă celor cu apa din reţeaua publică.

2.5 Se citeşte eticheta de pe apa îmbuteliată?

Grafic 5. Eticheta ambalajelor

Majoritatea respondenţilor (68,8%) au declarat că citesc etichetele apelor îmbuteliate şi a altor

băuturi non-alcoolice. Există însă un număr destul de mare (22,0%) de respondenţi care nu citesc

informaţiile de pe etichetele produselor.

Pagina 11

3.6.1 Citirea etichetei de pe apa îmbuteliată raportat la vârstă

Grafic 6. Eticheta ambalajelor - vârstă

Observăm în graficul de mai sus că procentul celor care nu citesc etichetele ambalajelor este mai

mare în rândul populaţiei tinere (34,0% pentru 18-30 ani şi 25,5% pentru 31-40 ani) şi scade în

rândul populaţiei mai în vârstă (17,7% pentru 51-60 ani şi 15,1% pentru 61-99 ani).

Pagina 12

INTERPRETARE SONDAJ

61% din populaţia chestionată preferă apa îmbuteliată pentru consum propriu, hidratare iar 37%

preferă apa de la robinet, furnizată de Compania Aquaserv. Există un procent de 23% din populaţie

care preferă apa din izvoare pentru consum propriu. De menţionat este faptul că preferinţele

utilizatorilor pentru apă de consum nu sunt singulare, 15% preferând atât apa din reţea cât şi apa

îmbuteliată pentru consum propriu. De asemenea există un procent de 19% care preferă pentru

hidratare apa îmbuteliată dar şi apa de la izvoare.

Apa de la reţea este folosită cu preponderenţă pentru spălat (93%), gătit (89%) şi consum propriu

(66%). În mod firesc, pe locul 2 în preferinţele utilizatorilor din mediul rural (19,7%), apa de la reţea

se foloseşte pentru consum propriu, gătit, spălat şi irigat.

74% din populaţie nu foloseşte filtre pentru purificarea apei din reţeaua de furnizare. Filtrele sunt

utilizate cu preponderenţă în familiile care au în componenţă mai mulţi copii.

Pagina 13

Cheltuielile lunare cu apa furnizată din reţeaua de distribuţie sunt cuprinse între 50-100 lei, pentru

49% din cazuri, faţă de cheltuielile lunare cu apa îmbuteliată, între 10 – 50 lei, pentru 59% din

cazuri. Cheltuielile celor din urmă se adaugă, bineînţeles, celor cu apa din reţeaua publică, având

în vedere că apa îmbuteliată este utilizată în majoritatea cazurilor doar pentru consum propriu, iar

cea de la reţea se utilizează nu doar pentru consum propriu, ci şi pentru spălat, gătit, irigat etc.

Aşadar, cei care preferă pentru consum propriu apa îmbuteliată plătesc mai mult, în fiecare lună,

pentru apă.

22% din populaţia care consumă apă îmbuteliată nu citeşte conţinutul etichetei. Procentul celor

care nu citesc etichetele ambalajelor este mai mare în rândul populaţiei tinere (34,0% pentru 18-

30 ani şi 25,5% pentru 31-40 ani) şi scade în rândul populaţiei mai în vârstă (17,7% pentru 51-60

ani şi 15,1% pentru 61-99 ani).

81% din populaţia chestionată nu citeşte buletinele de analiză a apei potabile furnizate de

Compania Aquaserv şi disponibile pe site-ul companiei.

Pagina 14

II. EVALUAREA CALITĂŢILOR FIZICO CHIMICE ŞI MICROBIOLOGICE ALE APELOR ÎMBUTELIATE ŞI COMPARAREA LOR CU APA POTABILĂ DISTRIBUITĂ ÎN REŢEAUA PUBLICĂ DIN ARIA DE OPERARE A COMPANIA AQUASERV S.A. TÂRGU MUREŞ.

În ceea ce priveşte evaluarea calităţile fizico chimice şi microbiologice ale apelor imbuteliate

existente pe piaţa de retail din judeţul Mureş (minerale, de izvor sau de masă - 20 de probe) şi

compararea lor cu apa potabilă distribuită în reţeaua publică din aria de operare a Compania

AQUASERV S.A. Târgu Mureş, metodele utilizate au fost următoarele:

Au fost cumpărate 20 de mărci diferite de ape îmbuteliate existente pe piaţa de retail din judeţul

Mureş în 2021 (atât româneşti cât şi străine). Au fost prelevate 9 probe de apă potabilă din diferite

puncte din reţeaua de alimentare din municipiul Târgu Mureş (vezi Tabele 3 şi 4).

De ce testăm apa și ce parametri trebuie să urmărim

Testarea apei potabile e necesară, în special pentru zonele unde ea vine din pânza freatică direct spre consum. Chiar și fiartă sau filtrată prin diverse procedee, apa extrasă din puțuri, fântâni sau alte surse, poate fi în continuare periculoasă, în special pentru consumul bebelușilor și copiilor mici.

În mod obișnuit, apa trebuie să fie inodoră, incoloră si insipidă. Modificarea uneia dintre caracteristicile menționate poate coincide cu prezenta anumitor substanțe în apă. Excesul unora dintre aceste componente poate da apei un gust neplacut (sarat, salciu, amar, metalic).

Calitatea apei se determină în funcție de caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, biologice și bacteriologice.

Pagina 15

Caracteristici organoleptice

Mirosul

Proprietate organoleptică perceptibilă de către organul olfactiv prin mirosirea unor substanțe volatile. Mirosul apei, se datorează substanţelor volatile provenite din poluări, substanţelor organice în descompunere (sulfuri,ferobacterii, planctonului sau scurgerilor industriale (fenoli, crezoli, etc), în concentraţii prea mici pentru a putea fi decelate prin metode analitice, se determină organoleptic.3

Gustul

Ansamblu complex de senzații olfactive, gustative și trigeminale percepute în timpul degustării. Gustul poate fi influențat de senzații tactile, termice, dureroase și/ sau chinestetice. Gustul apei este dat de sarurile minerale, de continutul in substante chimice si de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon), diferitelor tipuri de substanțe dizolvate care se găsesc în cantități mai mari în apă: sărat (clorură de sodiu sau sulfat de sodiu), amar ( sulfat de magneziu sau clorură de magneziu), dulceag (sulfat de calciu), acidulat (bioxid de carbon), acru (bicromat sau clorură de fier).3

Caracteristici fizice

Turbiditatea

Turbiditatea –transparența unui lichid. Turbiditatea apei indica prezenta particulelor fine aflate in suspensie (materiilor nedizolvate). Turbiditatea apei se exprimă în unități nefelometrice de formazină (FNU). Turbiditatea apei potabile trebuie să fie sub 5 FNU.4

Culoarea

Se datorează prezenței în apă a unor substanțe dizolvate (oxizi ferici, compuși de mangan, clorofilă din frunze, acizi humici, etc.) și se determină organoleptic sau prin comparații cu soluții etalon de clorură de platină și potasiu sau clorură de cobalt;5

Culoarea galbena indica prezenta manganului în apă, culoarea roșie indică prezența fierului oxidat în apă.

Temperatura

Variază în funcție de proveniența apei (subterană sau de suprafață) și de anotimp.

Apa subterană la adâncimi până la 50 m sub nivelul terenului are temperatura cuprinsă între 10 și 13°C; de la această adâncime în jos temperatura crește cu câte 1°C pentru fiecare 33 - 35 m. Temperatura apelor de suprafață în România variază între 0 și 27°C.6

Pagina 16

Conductibilitatea electrică

Este proprietatea apei de a permite trecerea curentului electric. Pentru controlul calității apei aceasta este denumită: conductivitate electrică și poate fi utilizată ca o măsură a concentrației sărurilor dizolvate în apă. Conductivitatea se exprimă în mS/cm. Conductivitatea apei potabile trebuie să fie sub 2500mS/cm. O variație bruscă a conductivității poate indica apariția unei surse de contaminare.7

Radioactivitatea

Este proprietatea apei de a emite radiații permanente α, β sau γ.

Concentrațiile admisibile se exprimă în mc/mm (microcurie pe milimetru), 1C = 1 Curie reprezintă 3,71 × 10¹º atomi de radiu dezintregați pe secundă, care corespunde la 1 g radiu.6

Caracteristici chimice

Reziduu fix

Reprezintă totalitatea substanțelor solide minerale și organice aflate în apă și se obține prin încălzirea apei până la 105°C, când se realizează evaporarea completă. Se exprimă în miligrame pe litru.8

Mineralizarea totală - TDS

Sau “reziduu sec” desemnează sedimentul mineral dizolvat într-un litru de apă.

Reglementarile Organizației Mondiale a Sănătății spun că TDS pentru apa plată trebuie să fie minim 100mg/l și optim 200-400 mg/l, maximul admis fiind de 500 de mg/l.8

pH – ul (Reacția apei)

Poate fi acidă, (pH < 7), neutră (pH = 7) sau alcalină (pH > 7), în funcție de conținutul de săruri dizolvate în apă. Se exprimă prin unități de pH, care este cologaritmul concentrației ionilor de hidrogen la 1 l de apă. pH – ul apei potabile este de preferat să fie cât mai aproape de cel neutru, ușor alcalin, între 6.5 și 9.5. PH-ul neutru este 7.9

Duritatea apei

Se datorează sărurilor de calciu și de magneziu aflate în soluție. Aceste săruri pot fi sub forma de carbonați, de cloruri, de sulfați, de azotați, de fosfați sau de silicați.10

Un grad de duritate este echivalent cu 10 mg de CaO, sau 1,142 mg de MgO conținute într-un litru de apă.

Pagina 17

Clasificarea apei în funcție de duritate

apă ușor dură (moale) - are între 1 și 3,5 grade; apă dură moderată - între 3,5 și 7 grade; apă cu duritate crescută - între 7 și 15 grade; apă foarte dură - peste 15 grade.

Substanțele organice (indice de permanganat sau oxidabilitate)

Provin din resturi organice in descompunere sau a microorganismelor vii. Ele pot fi oxidate complet și se exprimă în miligrame pe litru de oxigen necesar pentru oxidarea lor.11

Fierul

Se găsește în special în apele subterane, sub formă de diferiți compuși, mai frecvent bicarbonat feros. În contact cu aerul, compușii feroși devin ferici, punându-se în evidență hidroxidul feric. Apa care conține fier în cantități mari este opalescentă sau cu colorații de la galben pai la brun, cu gust acru, astringent, pătează rufele.12

Manganul

Însoțește, de obicei, fierul în apele subterane. Depozitul produs de compușii manganului are o culoare brună.13

Calciul

Se găsește în apă sub forma de bicarbonați, sulfați și cloruri. Calciul din apă este esențial deoarece este cel mai prezent mineral al organismului uman, iar prin consumul de apă se reface echilibrul într-un mod natural. Excesul de calciu din apă, însă, poate provoca depuneri în organism, de aceea e de preferat ca limita pentru apa plată să se încadreze sub 100 mg/l.14

De asemenea, ca o precizare suplimentară, prin fierberea sau înghetarea apei plate se precipită calciul, de aceea e posibil să apară în recipiente ca depuneri, ori pe vasul în care a fiert.

Magneziul

Ca și calciul, determină duritatea apei. Alături de calciu, este un mineral esențial pentru buna funcționare a sistemelor de bază: nervos și muscular. La fel ca și calciul, lipsa ori surplusul provoacă dezechilibre și declanșează afecțiuni. Limita recomandată în apă: sub 50 mg/l.15

Sodiul

Sarea, sau clorura de sodiu, reglează, împreună cu potasiul, procesele celulare si fenomenele electrice de membrană. O cantitate echilibrată de sodiu este necesară bunei funcționări a organismului, dar sunt anumite categorii de persoane care trebuie să fie mai atente la consumul

Pagina 18

de sodiu și să evite limita maxim admisă, de 200 mg/l: hipertensivii, cei cu afectiuni cardiovasculare și copiii cărora li se recomandă o apă cu un conținut de sodiu sub 20mg/l și recomandabil mult mai puțin pentru bebelușii sub 1 an.16

Fluor

Are rol în menținerea structurii oaselor. Cu toate acestea, un conținut ridicat al fluorului în apă poate fi dăunator. Limita maximă admisă este de 1.2 mg/l pentru apă, dar se recomandă chiar mai jos: 0,5 mg/l.17

Amoniul (NH4)

Pune, de obicei, în evidență contaminarea apelor cu apă provenită din rețeaua de canalizare, de la closete, etc. Amoniacul poate fi și de natură minerală, provenind de la minereuri ce conțin azotați.18

Azotații - nitrații (NO3)

Alăuri de floruri, sunt componenți naturali pentru care depășirea limitei maxim admise constituie un factor de risc pentru sănătate. Acest compus al azotului este principalul semn de poluare al apei, iar prezența sa în cantități aproape sau peste limita admisă poate provoca diverse afecțiuni la nivel gastro-intestinal la adulți, dar, cel mai important, poate avea urmări foarte grave asupra sănătății copiilor – sindromul blue baby care poate duce chiar la deces. Limita maxim admisă prin lege este de 50 mg/l, însă pentru consumul frecvent și mai ales al copiilor mici, este recomandat un maximum de 10 mg/l.19

Clorul

Se găsește în apă sub forma de cloruri fiind, cel mai frecvent, de natură minerală. Prezența în cantități mari a clorurilor dau apei un gust neplăcut, caracteristic (sărat, amar). Clorul poate fi și de natură organică (urina și fecalele conțin cantități importante de cloruri).20

Cuprul, plumbul și zincul

Pot fi întâlniți sub forma de oxizi și indică corodări ale conductelor. În apele de suprafață pot fi întâlniți în aval de deversări de ape uzate provenind de la industrii extractive și prelucrătoare. Compușii lor in concentrații mari sunt toxici.21

Dioxidul de carbon (CO2)

În apă poate fi liber (gaz), semilegat (bicarbonați) sau legat (carbonați).

Prezența dioxidului de carbon liber în cantități mari în apă dă acesteia caracter agresiv față de oțel, mortar și betoane.22

Pagina 19

Hidrogenul sulfurat (H2S)

Poate fi de natură organică, ca un produs de descompunere, sau minerală, ca un produs dizolvat în straturile adânci. Hidrogenul sulfurat și sulfurile sunt "vinovate" de mirosul de "ouă clocite".23

Caracteristici bacteriologice

Sunt determinate de bacteriile prezente în apă.6 Din punct de vedere al igienei apei, bacteriile se pot împărți în următoarele categorii importante:

Bacterii banale, fără influență asupra organismului.

Bacili coli, care în proporție mai mare indică contaminarea apei cu ape de la canalizare, aceștia însoțesc bacilul febrei tifoide.

Bacterii saprofite, care dau indicații asupra contaminării cu dejecții animale și semnalează bacilul febrei tifoide.

Bacterii patogene, care produc îmbolnăvirea organismului. Bacteriile care produc boli hidrice sunt: bacteria febrei tifoide și bacilul dizenteriei.

Bacterii coliforme - sunt bacili aerobi sau facultativ anaerobi, nesporulați gram negativi. In acest grup se includ bacterii din genurile: Escherichia, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter.

Bacteriile coliforme nu sunt în general bacterii patogene, sunt indicatori sanitari (igienic). În număr mare poate produce fenomene nedorite produsului sau consumatorului.24

Escherichia coli - E. coli este o bacterie lactozo-pozitivă, gram-negativă, oxidazo-negativă, ce apare la microscop sub formă de bastonașe (este un bacil). El face parte din grupa enterobacteriilor care trăiește ca epifit în tractusul digestiv. În unele cazuri de dezechilibrare a microflorei intestinale, aceste bacterii pot produce îmbolnăviri, printr-o înmulțire masivă sau apariția unor tulpini toxicogene. Bacteriile E. coli nu sunt întotdeauna limitate la intestin, și abilitatea lor de a supraviețui pentru perioade scurte de timp în afara corpului ce le face un organism-indicator ideal pentru a testa probe de mediu de contaminare fecală.24

Enterococii - Enterococii sunt coci gram-pozitivi, care de multe ori apar în perechi (diplococci) sau lanțuri scurte, și sunt dificil de distins de streptococi doar după caracteristicile fizice. Enterococii sunt organisme facultativ anaerobe, adică sunt capabili de respirație celulară în medii atât bogate, cât și sărace în oxigen. Deși aceștia nu au capacitatea de a forma spori, enterococii sunt toleranți față de o gamă largă de condiții de mediu: temperaturi extreme (10-45 °C), pH (4,5–10,0) și concentrații ridicate de clorură de sodiu.25

Clostridium perfringens - Clostridium perfringens este o bacterie patogenă gram-pozitivă, în formă de tijă, anaerobă, formată de spori, din genul Clostridium . Clostridium perfringens sunt bacterii care produc toxine extrem de dăunatoare pentru oameni. Clostridium perfringens şi toxinele sale sunt găsite peste tot în mediul înconjurător.26

Pagina 20

Număr de colonii la 22°C - Numărul total de colonii sau germeni mezofili (care se dezvoltă la 22°C) este un indicator global care permite aprecierea încărcării microbiologice generale a apei analizate.27

Număr de colonii la 37 °C - Numărul total de colonii sau germeni mezofili (care se dezvoltă la

37°C) este un indicator global care permite aprecierea încărcării microbiologice generale a apei

analizate.27

Pentru monitorizarea de control a apei potabile sunt obligatorii următorii parametri (concentrații maxim admise):1

Aluminiu: 200 μg/l

Amoniu: 0.50 mg/l

Bacterii coliforme: absent

Culoare – acceptabilă consumatorilor și fără modificări anormale

Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) – 6.5 – 9.5

Conductivitate – 2500 μS/cm

Clorul rezidual liber – ≥ 0,1 – ≤ 0,5 mg/l

Clostridium perfringens – absent

Escherichia coli – absent

Fier – 200 μg/l

Gust – acceptabil consumatorilor și fără modificări anormale

Miros – acceptabil consumatorilor și fără modificări anormale

Nitrați – 50 mg/l

Nitriți – 0.005 mg/l

Pseudomonas aeruginosa – absent

Sulfuri şi hidrogen sulfurat – 0,10 mg/l

Turbiditate – ≤5 UNT

Număr de colonii dezvoltate (22°C şi 37°C) – Nicio modificare anormală

Toate valorile și parametri se regăsesc în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002.

Pagina 21

REZULTATE

Parametrii fizico-chimici şi microbiologici determinaţi pentru cele 29 de probe de apă (20 probe de

ape imbuteliate, 9 probe de apă potabilă din reţeaua publică) au fost comparaţi cu standardul apei

potabile din România (legea 458/2002, completată de legea 311/2004, Hotararea 1020/2005

pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale).

În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile determinate şi, după cum se poate vedea, toate

probele de apă potabilă de la reţeaua publică de alimentare se încadrează în standardul apei

potabile, spre deosebire de 9 probe de apă îmbuteliată care nu se încadrează în standard.

Aceste rezultate sunt cu atât mai importante, cu cât standardele legale în privinţa apei potabile

distribuită în reţelele publice de alimentare sunt mult mai stricte faţă de cele care vizează apa

îmbuteliată.

Pagina 22

APĂ ÎMBUTELIATĂ

TABEL 2 - Rezultate analize fizico-chimice

APĂ IMBUTELIATĂ

turb

idit

ate,

FN

U

pH

oxi

dab

ilita

te,

mg/

l

con

du

ctiv

itat

e,

S/

cm

rezi

du

u s

ec

-18

0

grd

, mg/

l

bic

arb

on

ati

(HC

O3

), m

g/l

nit

riţi

(NO

2),

mg/

l

nit

raţi

(N

O3

),

mg/

l

sulf

aţi (

SO4

), m

g/l

clo

ruri

(C

l), m

g/l

du

rita

te o

G

calc

iu (

Ca)

, mg/

l

mag

ne

ziu

(M

g),

mg/

l

amo

niu

(N

H4

),

mg/

l

minerală plată - oligominerală 0.13 8.0 1.38 184 90 73 <0.004 2.0 7.1 0.2 20.8 68.0 39.0 0.011

minerală plată - oligominerală 0.17 7.6 1.28 90 76 29 <0.004 4.9 6.8 0.8 4.5 2.8 17.9 0.007

minerală plată - oligominerală 0.17 7.7 0.77 354 182 207 <0.004 2.1 8.8 0.9 11.4 44.0 22.1 0.015

minerală plată 0.11 7.8 3.01 511 296 317 <0.004 5.5 9.2 1.9 15.2 57.0 31.0 0.016

minerală plată 0.21 7.7 0.90 615 372 354 <0.004 5.4 4.8 13.2 37.8 204.0 40.0 0.010

minerală plată 0.10 7.6 1.09 323 170 171 <0.004 5.6 8.5 2.3 10.6 61.2 8.7 0.008

minerală plată 0.19 7.9 1.18 35 202 195 <0.004 6.1 7.1 1.0 11.5 72.0 6.2 0.014

minerală plată 0.12 7.6 1.31 606 338 285 <0.004 4.2 11.9 11.0 16.4 75.1 25.3 0.010

minerală plată 0.12 7.6 1.34 119 68 65 0.012 3.2 5.3 2.0 3.5 13.5 6.9 0.016

minerală plată 0.25 8.0 1.44 310 168 181 <0.004 3.8 7.2 0.7 9.6 53.9 8.8 0.009

minerală - alcalină 0.11 9.1 1.09 207 142 71 <0.004 0.5 26.6 3.4 0.9 1.4 3.7 0.014

minerală 0.11 6.3 1.57 1146 736 683 <0.004 2.0 35.6 10.5 30.8 111.0 66.1 0.026

minerală -import 0.26 7.9 0.74 478 254 293 <0.004 8.8 5.9 3.6 4.8 52.0 11.9 0.010

izvor plată 0.14 7.6 0.70 844 482 417 <0.004 19.9 29.4 32.4 21.4 83.9 41.7 0.021

izvor plată 0.21 7.7 1.66 415 240 268 <0.004 3.6 11.0 2.0 14.2 79.7 12.8 0.012

izvor plată 0.13 7.5 1.12 416 234 195 <0.004 3.9 9.8 2.4 13.5 68.7 16.5 0.011

izvor plată 0.15 7.9 0.90 548 334 176 <0.004 1.9 89.0 9.1 5.7 17.7 14.1 0.010

izvor plată - alcalină 0.21 8.1 1.18 283 208 159 <0.004 3.6 10.0 1.5 10.1 12.5 10.1 0.012

izvor plată - alcalină 0.22 9.4 1.95 298 190 203 <0.004 0.6 10.5 2.6 1.3 2.8 5.5 0.042

de masă - import 0.18 6.9 1.12 476 488 20 <0.004 0.4 4.8 127.0 11.5 62.4 11.8 0.102

Pagina 23

TABEL 3 - Rezultate analize microbiologice

APĂ IMBUTELIATĂ

Bac

teri

i co

lifo

rme,

U

FC/2

50

ml

Esch

eri

chia

Co

li,

UFC

/25

0m

l

Ente

roco

ci,

UFC

/25

0m

l

Clo

stri

diu

m

pe

rfri

nge

ns,

U

FC/5

0m

l

Pse

ud

om

on

as

aeru

gin

osa

,

UFC

/25

0m

l

nr.

co

lon

ii la

22

grd

, U

FC/m

l

nr.

co

lon

ii la

37

grd

, U

FC/m

l

minerală plată - oligominerală 0 0 0 0 0 0 0

minerală plată - oligominerală 0 0 0 0 0 0 0

minerală plată - oligominerală 0 0 0 0 0 118 9

minerală plată 0 0 0 0 0 0 0

minerală plată 0 0 0 0 0 0 0

minerală plată 0 0 0 0 0 0 0

minerală plată 0 0 0 0 0 2080 1120

minerală plată 0 0 0 0 0 385 18

minerală plată 0 0 0 0 0 3200 2500

minerală plată 0 0 0 0 0 2400 2560

minerală plată 0 0 0 0 0 800 528

minerală 0 0 0 0 0 0 0

minerală -import 0 0 0 0 0 4 0

izvor plată 0 0 0 0 0 0 0

izvor plată 0 0 0 0 0 1280 270

izvor plată 0 0 0 0 0 4000 20

izvor plată 0 0 0 0 0 0 0

izvor plata - alcalină 0 0 0 0 0 800 1

izvor plata - alcalină 0 0 0 0 0 0 0

de masă - import 0 0 0 0 0 0 0

Pagina 24

NUMĂR DE COLONII LA 22°C

Numărul total de colonii sau germeni mezofili (care se dezvoltă la 22°C) este un indicator global care permite aprecierea încărcării microbiologice generale a apei analizate. Analiza a fost realizată prin metoda incorporării în plăci Petri a diluţiilor succesive realizate din apa prelevată, inserându-se 1 cm3 de diluţie în mediul de cultură. Numărul de colonii obţinute după incubare vreme de 48 de ore la 22°C a fost folosit împreună cu diluţia utilizată pentru a se estima numărul de germeni mezofili pe cm3 de apă prelevată.27

Pentru număr de colonii la 22 °C, legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile, prevede:

După cum se poate observa în Tabelul 3, în cazul a 9 ape îmbuteliate s-au înregistrat depăşiri la

parametrii microbiologici, şi anume la nr. de colonii la 22 de grade Celsius. Probele 3, 7, 8, 9, 10,

11, 15, 16 şi 18, au înregistrat depăşiri care au variat între 385 şi un maxim de 4000 UFC/ml.

Valoarea maximă a fost înregistrată la proba nr. 16 – apă de izvor plată, cu 4000 UFC/ml.

NUMĂR DE COLONII LA 37 °C

Numărul total de colonii sau germeni mezofili (care se dezvoltă la 37°C) este un indicator global

care permite aprecierea încărcării microbiologice generale a apei analizate. Analiza a fost realizată

prin metoda incorporării în plăci Petri a diluţiilor succesive realizate din apa prelevată, inserându-

se 1 cm3 de diluţie în mediul de cultură. Numărul de colonii obţinute după incubare vreme de 48

de ore la 37 °C a fost folosit împreună cu diluţia utilizată pentru a se estima numărul de germeni

mezofili pe cm3 de apă prelevată.27

Pentru număr de colonii la 37°C, legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile, prevede:

După cum se poate observa tot în Tabelul 3, în cazul a 5 ape îmbuteliate s-au înregistrat depăşiri

la parametrii microbiologici, şi anume la nr. de colonii la 37 de grade celsius. Probele 7, 9, 10, 11

şi 15, au înregistrat depăşiri care au variat între 270 şi un maxim de 2560 UFC/ml. Valoarea

maximă a fost înregistrată la proba nr. 10 – apă minerală plată, cu 2560 UFC/ml.

Pagina 25

Numărul total de germeni mezofili, NTG (care se dezvoltă la 370C si respectiv 220C) este un

indicator global care permite aprecierea încărcării apei cu floră de diverse origini care sunt

responsabile de transmiterea infecţiilor pe calea apei.

Valori de referinţă conform Legii apei potabile, pentru apă potabilă de la reţea (458/2002)

Parametru / Unitatea de masura Valoarea CMA (Concentratia maxima admisa)

NTG, UFC (unităţi formatoare de colonii)/ml la 370C: nici o modificare anormală la 220C: nici o modificare anormală

Potrivit Directivei 2009/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009, privind

exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (Articolul 5 al. 1): După îmbuteliere,

numărul total de colonii la sursă nu poate depăși 100 pe mililitru la o temperatură de 20-22 °C

în 72 de ore pe agar-agar sau pe un amestec agar – gelatină și 20 pe mililitru la 37 °C în 24 de ore

pe agar-agar. Numărul total de colonii se măsoară într-un interval de 12 ore de la îmbuteliere, apa

fiind păstrată la 4 °C ± 1 °C pe durata celor 12 ore.28

Numărul total de germeni reprezintă totalitatea coloniilor microbiene crescute pe un mediu solid de

agar. Prezenţa florei mezofile din apă permite aprecierea condiţiilor sanitare şi a potabilităţii apei.

Pentru reducerea nivelului de bacterii din apă se pot aplica în funcţie de gravitatea infestării o serie

de metode: de clorinare a apei, sau se pot utiliza lămpi cu UV.

NTG reprezintă numărul total de germeni dintr-un mililitru de apă, iar limita legal admisă este de

100 NTG la mililitrul de apă.

Directiva privind apa potabilă stabilește standarde de calitate pentru apa potabilă în UE, pentru 48

de parametri care trebuie monitorizați și analizați periodic de către statele membre. Acești

parametri sunt clasificați în trei categorii:

parametri microbiologici (importanți pentru sănătatea umană), care includ în special

parametrii E.coli și enterococi;

Aceste rezultate sunt cu atât mai importante, cu cât standardele legale în privinţa apei

potabile distribuită în reţelele publice de alimentare sunt mult mai stricte faţă de cele

care vizează apa îmbuteliată.1

Standardul medical de sănătate, siguranţa şi calitate a apei este de maxim 100 germeni

la un mililitru de apă.

La valori de peste peste 100 de germeni la mililitru, apa devine potenţial nocivă pentru

sănătate.28

Pagina 26

parametri chimici (importanți pentru sănătatea umană), care variază de la substanțe

specifice, cum ar fi diferite metale și compuși organici, la substanțe generice, cum ar fi

pesticidele și produsele secundare rezultate în urma dezinfecției;

parametri indicatori, care oferă informații cu privire la procesele de tratare a apei și la

calitățile organoleptice (cum ar fi culoarea, mirosul și textura unei substanțe) și estetice ale

apei potabile. Această categorie este formată dintr-o combinație de parametri microbiologici,

chimici și radiologici. Nerespectarea unui parametru indicator este un semnal care indică o

posibilă problemă în alimentarea cu apă. O astfel de problemă trebuie să fie examinată, în

special din perspectiva unor eventuale riscuri la adresa sănătății umane.

În cazul parametrilor indicatori, o depășire a standardului nu înseamnă neapărat o situație de

neconformitate cu directiva UE deoarece, în majoritatea cazurilor, nu există o amenințare directă

la adresa sănătății umane. Chiar dacă majoritatea parametrilor indicatori nu reprezintă o

amenințare directă la adresa sănătății umane, aceștia ar putea avea un impact indirect asupra

calității apei prin aspect, gust sau miros și, prin urmare, ar putea influența gradul de acceptare de

către consumatori. De exemplu, pragul stabilit în Directiva UE privind apa potabilă pentru

parametrul fier este de 200 µg/l. În cazul în care concentrația de fier este de 300 µg/l, apa prezintă

un gust evident, devine tulbure și se colorează. Un astfel de rezultat nu este pe placul

consumatorilor. Din punctul de vedere al sănătății umane, concentrația de fier admisă este de 2

000 µg/l, depășind deci cu mult nivelul care este de fapt acceptabil pentru consumatori. Parametrii

indicatori pot de asemenea compromite tratarea adecvată a apei. De exemplu, prezența de materie

organică ar putea avea ca rezultat o dezinfecție necorespunzătoare.

Pagina 27

APĂ POTABILĂ DIN REŢEAUA PUBLICĂ

TABEL 4 - Rezultate analize fizico-chimice

APĂ POTABILĂ reţea distribuţie Tg. Mureş

turb

idit

ate,

FN

U

pH

oxi

dab

ilita

te,

mg/

l

con

du

ctiv

itat

e,

S/

cm

rezi

du

u s

ec

-18

0

grd

, mg/

l

bic

arb

on

aţi

(HC

O3

), m

g/l

nit

riţi

(N

O2

), m

g/l

nit

raţi

(N

O3

),

mg/

l

sulf

aţi (

SO4

), m

g/l

clo

ruri

(C

l), m

g/l

du

rita

te o

G

calc

iu (

Ca)

, mg/

l

mag

ne

ziu

(M

g),

mg/

l

amo

niu

(N

H4

),

mg/

l

reţea zona 7 Noiembrie 0.22 7.6 1.07 204 102 49 <0.004 3.5 14.6 18.4 3.7 16.7 5.9 0.019

reţea zona Centru 0.35 7.5 1.07 188 124 61 <0.004 3.5 13.4 17.1 3.4 15.4 5.4 0.009

reţea zona Cornişa 0.22 7.5 1.49 196 76 62 <0.004 3.6 13.5 18.1 3.7 16.8 5.6 0.017

retea zona Mihai Viteazu 0.22 7.5 1.20 218 138 68 <0.004 3.6 15.9 20.2 3.9 18.0 5.8 0.010

reţea zona Ghe. Marinescu 0.24 7.5 1.95 205 96 63 <0.004 3.4 13.6 18.9 3.9 16.6 6.7 0.008

reţea zona Tudor 0.20 7.5 1.49 190 130 61 <0.004 3.2 14.6 17.9 3.4 15.4 5.1 0.018

reţea zona Dâmbu Pietros 0.27 7.5 1.56 199 124 62 <0.004 3.6 15.3 17.9 3.5 17.2 4.8 0.010

reţea zona Ghe. Doja 0.28 7.5 1.33 186 150 58 <0.004 3.7 14.6 17.3 3.4 17.1 5.0 0.017

reţea zona Unirii 0.23 7.5 1.75 188 122 58 <0.004 3.8 11.8 18.5 3.9 17.3 6.2 0.013

Pagina 28

TABEL 5 - Rezultate analize microbiologice

APĂ POTABILĂ reţea distribuţie Tg. Mureş

Bac

teri

i co

lifo

rme,

U

FC/1

00

ml

Esch

eri

chia

Co

li,

UFC

/10

0m

l

Ente

roco

ci,

UFC

/10

0m

l

Clo

stri

diu

m

pe

rfri

nge

ns,

UFC

/10

0m

l

Pse

ud

om

on

as

aeru

gin

osa

, UFC

/10

0m

l

nr

colo

nii

la 2

2gr

d,

UFC

/ml

nr

colo

nii

la 3

7gr

d,

UFC

/ml

reţea zona 7 Noiembrie 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Centru 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Cornişa 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Mihai Viteazu 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Ghe. Marinescu 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Tudor 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Dâmbu Pietros 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Ghe. Doja 0 0 0 0 0 0 0

reţea zona Unirii 0 0 0 0 0 0 0

Pagina 29

După cum se poate observa în ambele tabele, toate probele de apă potabilă de la reţeaua publică de alimentare din Târgu Mureş, se încadrează în limitele prevăzute de legea nr. 458 /2002 privind calitatea apei potabile1. Faptul că nu se înregistrează nicio depăşire a parametrilor fizici, chimici şi microbiologici confirmă faptul că apa potabilă produsă şi distribuită de către Compania AQUASERV S.A., este o apă sigură pentru consum.

Pe lângă rezultatele analizelor menţionate mai sus, avantajele apei de la robinet sunt clare:

Apa de la robinet este o apă „vie”, care circulă continuu, este curată şi sanogenă, și nu reprezintă un mediu prielnic pentru dezvoltarea anumitor categorii de bacterii care ne pot afecta sănătatea.

Nu conține bacterii care pot pune în pericol sănătatea consumatorilor, pentru că este tratată cu o concentrație de clor sigură pentru sănătate și reglementată prin norme europene.

Apa de la robinet este constant verificată și monitorizată pentru a se încadra în normele de calitate și siguranță impuse legislaţia aplicabilă privind calitatea apei potabile destinate consumului uman: Legea 458/2002 ac 2011 şi Directiva cadru UE

Nu generează deșeuri care poluează.

Nu costă mult.

Este la îndemână.

Pagina 30

CONCLUZII

Acest studiu dovedeşte încă o dată, că apa furnizată de către Compania AQUASERV poate fi

consumată cu încredere. Acest lucru este demonstrat atât de rezultatele analizelor efectuate în

cadrul laboratorului Companiei AQUASERV, cât şi de cele efectuate de către Direcţia de Sănătate

Publică Mureş. Analizele indică faptul că apa furnizată se încadrează în parametrii prevăzuţi de

legea 458/2002 şi H.G. nr. 974/20041, cu privire la calitatea apei potabile, fiind sigură pentru

consumul uman.

Toţi parametrii, care sunt verificaţi 24 ore din 24 conform unor metode standardizate prevăzute în

legislaţia de specialitate, se încadrează în limitele legale1 şi nu prezintă nici un pericol pentru

sănătatea oamenilor. Apa de la robinet este o apă sigură datorită faptului că este tratată, dezinfectată

şi în permanenţă controlată. Monitorizarea calităţii apei potabile este făcută, conform legislaţiei în

vigoare, de către producător, distribuitor şi de către Autoritatea de Sănătate Publică judeţeană.

Compania AQUASERV dispune de un laborator acreditat de către RENAR conform standardului

internaţional SR ISO/CEI 17025/2018 ”Cerinţe Generale Pentru Competenţa Laboratoarelor de

Încercări şi Etalonări”, RENAR fiind organismul naţional de acreditare din România. Laboratorul

AQUASERV este de asemenea înregistrat la Ministerul Sănătăţii ca şi laborator pentru controlul

oficial al apei potabile, iar Compania AQUASERV operează în conformitate cu standardele de

calitate ISO 9001 şi ISO 9002. Analizele efectuate în cadrul laboratorului Companiei AQUASERV

sunt obiective şi nu există niciun dubiu privind corectitudinea rezultatelor. În plus, pentru o

monitorizare cât mai exactă, între Compania AQUASERV şi Direcţia de Sănătate Publică Mureş

există o colaborare foarte strânsă, concretizată printr-o verificare permanentă a calităţii apei de catre

DSP, singura instituţie abilitată să certifice calitatea apei potabile în conformitate cu legea. Inspectorii

DSP recoltează probe din toate sursele de apă, rezervoare şi reţelele de distribuţie, probe pe care

le analizează în laboratoarele proprii. Analizele ambelor instituţii demonstrează că apa de la robinet

este sigură pentru consumul uman.

Laboratorul Companiei AQUASERV este dotat cu tehnologie de ultimă oră, în valoare de peste 1

milion de euro, numai în consumabile investindu-se anual peste 50 000 de euro, iar analizele sunt

efectuate de personal calificat, conform normelor legale în vigoare. În aceste condiţii rezultatele

analizelor efectuate în cadrul acestui laborator, care sunt la rândul lor verificate şi de către DSP

Mureş, nu pot fi puse la îndoială. Concluzia este una singură: Apa furnizată pe rețeaua publică

îndeplinește toate condițiile de potabilitate și este o apă sigură pentu consum.

Scopul monitorizării de control este de a produce periodic informaţii despre calitatea organoleptică

şi microbiologică a apei potabile produse şi distribuite şi despre eficienţa tehnologiei de tratare, în

scopul determinării conformităţii - apa potabilă este corespunzatoare sau nu din punct de vedere

al valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin lege.

Compania AQUASERV S.A. comunică rezultatul monitorizării calităţii apei potabile distribuite în

conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. Rezultatele analizelor pentru apa potabilă sunt

publicate lunar pe site‑ul societăţii, www.aquaserv.ro. Buletinul de analiză a apei potabile este un

raport care oferă informaţii despre provenienţa apei potabile şi compară caracteristicile acesteia

cu standardele impuse de legislație1. Buletinul de analiză oferă informații despre gustul apei

Pagina 31

(indicatori organoleptici), compoziția ei chimică (indicatori fizico-chimici) şi rezultatul verificărilor

bacteriologice. Toate datele trebuie să se încadreze în valori reglementate prin lege. Numim “apă

potabilă”, apa destinată consumului uman, în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut,

pregătirea hranei sau alte scopuri casnice, indiferent de origine sau mod de furnizare. E

considerată potabilă și apa folosită în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea,

conservarea sau comercializarea produselor destinate consumului uman.

Ce analizăm într-un buletin:

Mirosul și gustul – sunt date de schimbarea caracteristicilor precum și existența unor

substanțe, săruri minerale și gaze dizolvate.

Culoarea – dată de substanțele minerale sau organice care se dizolvă în natură.

Turbiditatea – gradul de transparență a apei.

pH – indicele care definește aciditatea apei.

Conductivitatea - totalitatea sărurilor dizolvate în apă.

Clor rezidual liber - cantitatea de clor din apă după dezinfecţie pentru protecţia sanitară a

acesteia.

Amoniul, nitriţii şi nitraţii - modificări în timp ale calităţii apei, cauzate de surse de impurificare

specifice acestui tip de compuşi.

Fierul - component natural al apei, aflat sub forma de compuşi (de obicei bicarbonat feros).

Oxidabilitatea - totalitatea substanţelor organice şi anorganice oxidabile în apă.

Duritatea totală - caracteristicile care conferă apei compuşi de calciu şi magneziu aflaţi în

soluţie. În general duritatea apei se exprimă în grade germane de duritate.

Aluminiul - prezent în apă în mod natural şi indus în urma procesului de tratare pentru

obţinerea apei potabile.

De ce nu trebuie să ne sperie clorul din apă

Pentru că una din întrebările frecvente ale consumatorilor se referă la gustul de clor, prezentăm,

încă o dată, explicaţiile necesare pentru liniştea populaţiei. Cu siguranţă cea mai mare

responsabilitate a unei companii de apă este siguranţa consumatorilor. Apa de băut, folosită la

gătit sau pentru igiena personală, nu trebuie să conţină nici un agent patogen sau microoorganism

care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor . Una din soluţiile utilizate, cu succes, pentru

menţinerea calităţii corespunzătoare a apei în sistemul de distribuţie este dezinfecţia apei cu clor.

Normele care reglementează calitatea apei potabile1 impun o concentraţie de clor rezidual liber în

branşamente/ capete de reţea de 0,1 – 0,5mg/l clor. Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii

pentru calitatea apei potabile declară chiar şi o concentraţie de 10 ori mai mare a clorului în apă,

de 5 mg/l ca neavând niciun risc semnificativ pentru sănătate, în cazul consumului pe toată durata

vieţii.”29

Clorul este un element de siguranţă, iar furnizorul de apă este obligat să asigure prezenţa clorului

rezidual liber în apă, în orice punct al reţelei de distribuţie.

Pe lângă calitatea apei potabile distribuită în zona de operare AQUASERV, dovedită de toate

analizele efectuate, un motiv în plus pentru consumul acesteia îl costituie preţul. Tarifele pentru

Pagina 32

serviciile de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare/epurare sunt avizate de către Autoritatea

Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice – A.N.R.S.C., care

este instituție publică de interes national, cu personalitate juridică, având ca obiect principal

reglementarea, monitorizarea și controlul la nivel central al activităților din domeniul serviciilor

comunitare de utilități publice aflate în sfera sa de reglementare30. Tariful apei potabile furnizate

de Compania AQUASERV S.A. este de 4,1 lei/metrul cub2, cu acest preţ compania se situează

de abia pe locul 37 din 43 de operatori regionali din România.31

Având în vedere faptul că un metru cub are 1.000 de litri, prețul unui litru de apă potabilă

distribuită de Compania AQUASERV S.A. în aria de operare este în momentul de față de 0,0041

Pagina 33

lei. Ceea ce înseamnă că, pentru doar 1 ban, primim în casele noastre, la robinet, cca. 2,5 litri de

apă potabilă. Asta în timp ce o sticlă de 2,5 litri de apă îmbuteliată costă de aprox. 200 de ori mai

mult. Mai exact, la consumul mediu casnic de 100 litri/persoană/zi, un client AQUASERV plătește

pentru apă și canalizare împreună, doar 75 de bani pe zi. Pentru aceeaşi cantitate, un consumator

de apă îmbuteliată ar trebui să plătească aprox. 80 de lei. Doar pentru apă! Nu şi pentru canalizare!

Aşadar, apa îmbuteliată poate reprezenta o necesitate imediată pentru comunitățile din diferite

colțuri ale lumii unde accesul la apă curată este limitat parțial sau în totalitate. Cu toate acestea, în

zonele în care apa potabilă din reţeaua publică de alimentare este suficientă, sigură, acceptabilă,

fizic accesibilă și la prețuri accesibile, apa îmbuteliată nu reprezintă decât o alternativă

nesustenabilă, ca urmare a resurselor care sunt folosite de-a lungul întregului proces de

producție și distribuție, care rezultă din folosirea sticlelor de unică folosință.

Pagina 34

Apa îmbuteliată este supusă controalelor din partea instituțiilor abilitate pentru a verifica dacă apa

îmbuteliată se supune normelor de calitate a apei în vigoare în fiecare stat în parte, însă, spre

deosebire de apa municipală, care este supusă testării din partea instituțiilor statului, precum și a

furnizorilor de servicii de apă îmbuteliată, în cele mai multe zone ale lumii producătorii de apă

îmbuteliată nu sunt obligați să ofere rezultatele analizelor publicului larg. Acest lucru se

petrece chiar dacă unele companii de apă îmbuteliată folosesc aceleași surse de apă precum apa

municipală în procesul lor de îmbuteliere a unor mărci cunoscute, pe care le vând cu un preț

exponențial mai mare decât prețul pe care un consumator l-ar plăti dacă ar consuma aceeași apă

de la robinet. Această lipsă de transparență nu înseamnă că apa îmbuteliată este mai puțin bună

decât apa municipală. Cu toate acestea, există diferite studii32, 33 care au găsit nereguli în anumite

eșantioane de apă îmbuteliată, cum ar fi prezența unor urme de E.coli34 sau de arsenic35. Aceste

studii nu au putut demonstra că apa îmbuteliată este calitativ inferioară apei municipale, însă a

atras atenția asupra cadrului de reglementare a apei îmbuteliate, pe care l-au catalogat ca fiind

neadecvat pentru asigurarea consumatorilor de puritatea sau de siguranța apei.

Alte studii36, 37, 38 atrag atenția asupra posibilității de transfer al chimicalelor din compoziția sticlelor

de plastic în apa conținută de acestea. Polietilenul tereftalat (PET, PETE sau # 1), plasticul folosit

pentru ambalarea majorității sticlelor de apă îmbuteliate de unică folosință, nu este destinat să fie

reutilizat, însă consumatorii adesea umplu din nou și reutilizează aceste sticle. PET-urile sunt

considerate mai stabile și mai puțin predispuse la astfel de transferuri decât alte forme de plastic,

însă unele studii sugerează că, prin utilizarea repetată a recipientelelor de tip PET, se poate elibera

di (2-etilhexil) ftalat (DEHP), un compus și probabil cancerigen uman care afectează sistemul

endocrin.

Un alt studiu39 a constatat niveluri ridicate de antimoniu în apa îmbuteliată în sticle de tip PET și a

descoperit că sursa de contaminare sunt sticlele în sine, deși nivelurile de concentrație au fost mai

mici decât cele considerate ca fiind sigure pentru apa potabilă în SUA și Canada. În majoritatea

acestor studii s-a descoperit că, concentrația de toxine crește cu cât apa stă mai mult în interiorul

sticlelor de plastic şi cu cât temperatura de depozitare este mai mare. De asemenea, o atenție

considerabilă a fost acordată problemelor de transfer chimic asociate cu Bisfenol A (BPA)40 şi

microparticuleor de plastic41, 42, 43, 44.

Ce reiese este faptul că, deși sunt studii care atrag atenția asupra posibilității ca apa îmbuteliată

să conțină în anumite cantități unele substanțe cu potențial mai mult sau mai puțin dăunător asupra

sănătății umane, acestea nu pot fi catalogate ca fiind neadecvate pentru consum. Un grad de

transparență sporit în ceea ce privește analizele apei îmbuteliate ar putea oferi o mai mare

siguranță cu privire la calitatea apei îmbuteliate. Pe de altă parte, consumul de petrol, energie și

apă din procesul de producție și din transportarea apei îmbuteliate, precum și cantitățile uriașe de

deșeuri care ajung în gropile de gunoi sau direct în natură, prin intermediul cărora sunt afectate în

mod direct și indirect ecosisteme, sunt o realitate pe care trebuie să o conștientizăm și de care

trebuie să ținem cont atunci când avem posibilitatea de a alege între diferite surse de apă sigure

pentru sănătatea noastră.

Apa potabilă îmbuteliată (apa de masă), cât și apele minerale naturale sau cele de izvor produse

în ţară sau importate, trebuie monitorizate la standarde similare cu apa municipală – frecvență,

Pagina 35

număr și tipuri de parametri – respectiv să facă publice rezultatele analizelor, pentru a determina

măsura în care apa îmbuteliată, sub orice formă și din orice sursă, este sigură pentru consumul

uman și uzul casnic;

Legislația aferentă industriei apei îmbuteliate trebuie adaptată atât pentru a transparentiza procesul

de analizare a calității apei, cât și pentru a măsura impactul asupra mediului atât în ceea ce privește

consumul de resurse, cât și la nivel de deșeuri pe care le produce și unde ajung acestea. Este o

sarcină multidisciplinară, dar care trebuie realizată pentru a găsi soluții optime pentru ameliorarea

impactului acestei industrii asupra naturii.

În lipsa unei informări adecvate, multe persoane consideră că apa de la robinet este de o calitate

proastă, fapt contrazis atât de prezentul studiu, cât şi de monitorizările realizate și raportate

conform legii, de către Compania AQUASERV şi Direcţia de Sănătate Publică Mureş.

Pentru ca populaţia să poată lua o decizie în cunoștință de cauză, este necesară o informare

corectă asupra tuturor opţiunilor, cu plusurile şi minusurile fiecăreia dintre acestea. Responsabili

de informare sunt atât autoritățile, prin comunicarea informațiilor pertinente și complete,

cât și din partea cetățenilor, care trebuie să se intereseze cu privire la calitatea apei potabile

din reţeaua publică, respectiv a apei îmbuteliate.

Apa potabilă din reţeaua publică este accesibilă nu doar în locuințe, cât și în spațiul public, prin

intermediul instituțiilor publice (unități de învățământ ș.a.), a cișmelelor publice sau prin solicitarea

unui pahar de apă de la robinet entităților private (cafenele ș.a.). Apa de la robinet poate fi la

îndemînă oricui și oriunde prin folosirea unor recipiente reutilizabile, altele decât PET-urile, pentru

a evita consumul de apă îmbuteliată.

Filtrele de apă pot fi folosite în cazurile în care aveți informații concrete sau sunteți sceptici cu

privire la calitatea apei. Fiecare tip de filtru folosește procedee diferite și poate rezolva doar anumite

probleme: reținerea clorului, a particolelor în suspensie, a metalelor, a bacteriilor, îndepărtarea

sărurilor, schimb de ioni etc. Vă rămâne în sarcina voastră pentru a găsi filtrul care se potrivește

nevoii ori problemei punctuale identificate în apa pe care o consumaţi.

Pagina 36

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 458/r1 din 2012 privind calitatea apei potabile; Hotararea 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale; HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, completată de HG nr. 342 din 2013; Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă; Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; Ordin nr. 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.

2. www.aquaserv.ro

3. SR EN 1622 Calitatea apei. Determinarea pragului de miros si a pragului de gust.

4. SR EN ISO 7027-1 Calitatea apei.Determinarea turbidității.

5. SR EN ISO 7887 Calitatea apei. Examinarea și determinarea culorii.

6. STAS 1342-91 - Apă potabilă.

7. SR EN 27888 Calitatea apei. Determinarea conductivitătii electrice.

8. STAS 9187 Determinarea reziduului.

9. SR EN ISO1O523 Calitatea apei. Determinarea pH-ului.

10. SR ISO 6059 Calitatea apei. Determinarea sumei de calciu si magneziu.

11. SR EN ISO 8467 Determinarea indicelui de permanganat.

12. SR ISO 6332 Calitatea apei. Determinarea conținutului de fier

13. SR ISO 6059 Calitatea apei. Determinarea conținutului de mangan.

14. SR IS0 6058 Calitatea apei. Determinarea calciului.

15. SR EN ISO 7980 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de calciu şi magneziu.

16. STAS 3223/2 Apă potabilă. Determinarea sodiului.

17. TS 4234 ISO 10359-1 Calitatea apei - Determinarea fluorului.

18. SR ISO7150-1 Calitatea apei. Determinarea conținutului de amoniu.

19. SR ISO7890-3 Calitatea apei. Determinarea conținutului de nitraţi.

20. SR EN ISO 7393 Calitatea apei. Determinarea clorului liber si total.

21. SR EN ISO 15586 Calitatea apei. Determinarea metalelor: cupru, plumb, zinc.

22. Nistor I. D. - Chimia mediului, tehnici de laborator.

23. SR 7510:1997 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de sulfuri.

24. SR EN ISO 9308 Calitatea apei. Detecția și numărarea Escherichia coli și bacterii coliforme.

25. SR EN ISO 7899 Calitatea apei. Detecția și numărarea Enterococilor intestinali.

26. SR EN ISO 14189 Calitatea apei. Numărarea Clostridium perfringens.

Pagina 37

27. SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânţare în mediu de cultură nutritiv agar.

28 Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009, privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale (Articolul 5 al. 1).

29. Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru calitatea apei potabile.

30. Legea nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

31. https://www.anrsc.ro/avizare-preturi/ Prețuri/tarife avizate/aprobate de ANRSC pentru operatori regionali 01.03.2021.

32. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7204880/

33. Report of the Scientific Committee of the Food Safety Authority of Ireland - The consumption of bottled water containing certain bacteria or groups of bacteria and the implications for public health, Published by: Food Safety Authority of Ireland - 2009

34. https://time.com/3931649/niagara-bottled-water-e-coli/

35. https://www.consumerreports.org/water-quality/arsenic-in-some-bottled-water-brands-at-unsafe-levels/

36. Joseph DiGangi, PhD, Ted Schettler MD, Madeleine Cobbing, Mark Rossi, Aggregate Exposures to Phthalates in Humans - July 2002;

37. Irina Dumitrașcu, Determination of phthalates from bottled water by gc-ms;

38. Xiangqin Xu, Gang Zhou, Kun Lei, Gerald A. LeBlanc and Lihui An - Phthalate Esters and Their Potential Risk in PET Bottled Water Stored under Common Conditions – 2019

39. Paul Westerhoff , Panjai Prapaipong, Everett Shock, Alice Hillaireau - Antimony leaching from polyethylene terephthalate (PET) plastic used for bottled drinking water – 2008

40. Xu-Liang Cao, Jeannette Corriveau - Survey of bisphenol A in bottled water products in Canada – 2008 - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24784814/

41. Sherri A. Mason, Victoria G. Welch, and Joseph Neratko - Synthetic Polymer Contamination in Bottled Water – 2018 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6141690/

42. https://www.forbes.com/sites/niallmccarthy/2018/03/16/study-finds-microplastics-in-93-percent-of-bottled-water-infographic/?sh=21b4877973fa

43. https://www.cleanwateraction.org/2020/07/29/bottled-water-human-health-consequences-drinking-plastic

44. https://time.com/5581326/plastic-particles-in-bottled-water/