Dobrogea - punte de legatura intre Btzan],

DR. DOC. M. M. ALEXAN- Date asupra cetAtil ~iorasului Chilia sub sU-.D~ESCU DERSCA-BULG ARU plnirea otomana (sec. XV-XVII) 247

CONSIDERA'fII CU PRIVIRE LA UNELTELE_ DE PIATRA~LEFUITA DIN ARIA ,DE RASPINDIRE A CULTURII

HAMANGIA

C-TIN. CAZANI~TEANU_

Cresterea cailor in Dobrogea in tlrnpul stapi-nirii otomane 281

Particularttati ale aplicart! reformei agrare dinan ul 1921 in jud. Tulcea. ·303

Actiunile lnsurectionale di n reglunea dobrogea-na a tfu-ii 315

GLIGOR STAN

In cercetarea arheologica a neoliticului Romfmiei, in prezent se acordao atentie tot mat mare $i problemelor ridicate de evolutia uneltelor de piatra,lefuita 1. Acestea sint studiate a.cum nu nurnai din punct de vedere tipologic,ci se analizeaza $i evolutia lor tunctionala, in directs legatura cu ocupatiileoamenilor care le-au tntrebuintat in vechlme-.

. In cele ce urmeaza ne vom ocupa pe larg cu seria unel telor de piatra~lefuita din aria de raspindire a comunitatilor .~ulturH Hamangia-.

Pentru a putea expune, in chip firesc, in ordine cronologica evolutia unel-telor aminjite •. se cuvine sa. zabovim putin asupra problemelor legate de perlo-dizarea culturii Hamangia, deoarece - pina in prezent - parertle in aceastaprivinta stnt impartite.

DAN B01'ESCU

COL. C-TIN NICOLAE

OLIMPIU VLADIMIROV...

Dup~ ~arerea lui D. Berclu, cultuea Hamangla. la ortglne, este strAinade reglunile noastre $i se crede ca respectivele comunitatl (la un nivel orono-logic corespunzator culturilor cardiale timpuril, mediteraneene), pornite din spresud, ax fi aiuns in zona Dunaril inferioare, de-a lungul tarmului de vest al MArHNegre, Cultura Hamangia - dupa aceeast conceptie - a avut in Dobrogea 0dezvoltare foarte tndelungata ; inceputul ei s-ar plasa, tn parte paralel eu evo-Iutta comunitajilor eulturil Crts din Moldova si s-a Incheiat in perioada tncepu-tulul proeesului de formare a variantei dobrogene a eulturil Gumelnita. Evolutiacomunitatilor culturii Haman,gla - conform acelelasi parer! - s-a desfasurat de-alungul a cincl faze: Hamangia I - Hamangia V", dar, in diferite lucrart aparutepina in prezent, au fost publicate nurnai date (au fost redate mater1ale ceramlce)"reterttoare la faze1e Harnangia II sl Hamangia m. Perioadelor de la sf~ituleulturii Ha,mangia le sint atribuite de cAtre D. Berciu, unele loturi de materiale,destul de sAra.ce (de ex. : eel de la Cernavodaj ..

1 EUllen ·Comsn. Date deapre unelteJe de piattl sletuiti. din epoea neollticC\ Si din epoc3bronzulul. de ee t~rttorlul RomAnlel (lStoricuJ problemel. tlpurl·tunctlonaJlta1:e). In: SCIV.23, U'l2, 2, p. lHl-2b.

2 ibidem, p. US-_3 Uneltele de platrA din ana culturli Hnman6!lR OU fost studia~ De lO1.uri mai intii decltre D. BerCiu, CUltUl'a RamanN Bucure$U, lH6, passim.

4 Ibidem, p. S5 n.

·4 .5

. .In fun~ii~ de obs~rvatiile pe care .le-a tacut in cursul sfipl'lturilor (dindlfente asezart Hamangia) la care a partkipat, Sebastian Morintz! constdera cain~eputu~. culturii Ham~~ este reprezentat in asezarea de Ia Oolovtta (= fazalIamangla II. dupa periodizarea lui D. Berciu), A urrnat faza documentata inasezar~a, Ceamurha .de Jos (= faza Hamangia III, dupa D. Berclu).

Tm~n~ seama de A d~tcle expuse de eel doi arheologl ~iin tunctte de uneledescOPfl}l'! Tecen.te, ..pma la ~OJ deseoperiri rnai clare, conslderam eli evoluttacomunitatilor culturii Harnangia s-a desfasurat, in decursul a trei faze (la careV?r putea !i adaugate in viitor sl altele mar - vechl, mai recente sau Interrne-diare), dup~ cum urmeaza : - jaza. Golovita (faza de tnceput a culturii), - iazaCea~utl.ia d~ Jos sl . ultlrna fa7.a cunoscuta pentru care propunem denwnireaprovrzorre (p,ma In descoperirea unui complex mai bogat ~imai bine cereetat)de - iaz« Manna!i<l,. . . .

Dupa ~~reTe~ noastrji, A In ultimele decenii de activitate arheologica din do-~cniul neoliticulul, s-au strtns date numeroase despre diferfte categortl de obiecteimportante (multe dintre ele oglindind actlvitatea economlca) in cazul nostrue~te. v:orba de un.el1~le de r:~atra $lefui~~LSocottm :a pentru a usura munca spe-~lall~hlo~ (de a7.1 ~l de ~lln~),a S~Slt vremea sa se Inceapa publicarea unorm'Ve.~tarta .de unelte de platl'a ~lefUlta (urmate de comentariile istoriee eores-pun~atoare). ventru fiecar.e eultura heolitidi 'In parte. In eele ce urmeaza pre-zen~m s~rJa uneltelor dm aria culturii Hamangia6; Intr-un' astfeJ de inventarso~ot1r:.n en es~.e nec.esa~ ca fjeear~ piesa sa fie 'numerQtata. La fiecare didadau~tn~u~se In fatu slgla categonei de obiette. in cazul nostr.u P (= unelted,?· Platr~), ~l'mata. ~e.jni~.iala eulturii (in cazu1 repetarii ini1ialei, se vor adaugaelte doua ~ltere deflmtoru) .. In eontin~are sa fie. eXJ)use, pe scurt toate datele(in~l':l~lv. dJmensl_unUe) .refentoare la plesa respectiva $1 desepul piesei in treiPOZ1tU (m. cazun spcH')ale, in patru pozitii). Gruplnd difetitele loturi de uneltep~: cultUl'l, fa~e ~i!u,:ctional, s.~ va ajun.ge la nol $i interesante concluzii prl-V!~ unel~ele:. $1 re~pectIv: ocup'a~llie oamemlor nco-litlei de pe terltoriul Romaniei~ldm reglUmle vecme.

este arcutt (cu. axul oblie)$i ciobit. Muchia este spart~. Dim.: L = 7)3 em;I = 4,6 CJ:]l.P-H-3. Topor aproape dreptunghiular (pl. 1/3), eu tai~u1 putin areuit. Muchiaeste dreapta $1 pupn ciobita. Dim. L. = 8 em ;: 1. = 4,2 em.P-H 4. DaltA de forma trapezeidala (pl, I/4) eu 0 Iatura putin ar&uita, cealaltadreapta, Tai$ul aproape drept. Portiunea dlnspre muchte ciobita.Dim.: L. =8.2 em ; 1. = 4.8 em.P-H-S. Dalta deformii trapezoidala, prelunga (pL 115), cu 0 latur8 mai dreapta,alta arcuita. Tiii~ul este eiobit $1 muehia arcuita. Dim. :9,7 em; 1. = 5,1 em ..P-H-6. Dalta de forma trapezoidala. Tai$ul este arcuit ~iciobit, Muehfa esteciobita. Dim. : L. = 5.5 em ; 1. = 5 em.

Din dateleexpuse eu privire la uneltele de piatdi din faza Golovita. rezultaca: a. Toateuneltele (destul de rare) au fost descoperite in euprinsul uneiasezart ; b...Majoritatea au fost taeute din rod! relativ moale; c. Majoritatea sintde forma traoezotdala : 0. Dimenslunile lor sint medii, oblsnuite uneltelor dinneoltticul mljlociu : e. Toate uneltele stnt ..plate" ; f. Nici una nu este perforata ;g. Teslele stnt toarte rare; h. Topoarelesint destul de rare; i. Proportionaldaltile sint destul demwte; j. Uneltele descrtse vau fost folosite vreme tndelun-gati, cici .pOertA urine de uzura, t~i$urile fUnd deteriorate"8; k. Unele piese(teslele) crau legate direct pe eoada. iar cele1atte prin intermediul unor man-

•

•

so~me.FAZA CEAMURLlA DE JOS

•vJ?in I\umart!l ap~ecia:bil de~ ~nelte de pi.atra .~lefuita cleseoperitein diferitele

B..$cza\:.lHamangla~ dlspunem pma acum de date referitoare la loturi:le de la:Golov~ta:, Ceamurhn de Jos, Cernavoda, Llm.a:nu ~iManga1ia. Unelt.ele amintitein ~umar de 30 au fost gru~te ~e plan~a alI,iiturat~ pentru a fi mai ~oran<:lt,:-<'lte <lin punet de vedere. tlPOlOgIC,in dlrecta legatura cu evolutia lor erono-logIca, pentru a eunoa$te prm ·comparatie eventuale mod ifieari de forma $ire$pectiv de tunctionalitate. Pe faze $1 oomplexe situatia s~ prezintA astfel:

FAZ~ GOLOVITA

tn eursul sap.aturilor de.la Golovita s-au descoperit mai multe piese dintrecart: a~ tost pu?lica~e nUlllal ~apte7. Ele lac parte din trei eategorli de unelte(a.trlbuIrcn ~unctlonaU 0 faeemin unele cazurl eu probabilltate deoarece pi 1au lost. puplieate n.uma~ j~ totografie, f~rasectiunile necesare); P--H-l. 0e:~~gura PIesa poatc

v

fl atribUlta teslel6r (pI. 111). Ea este lucrat~ din granit negruVerZ?i, .are forma trapezoidala prelunga, eu p.artea inferioara ~lefuita, eu sectiuneovalii, 1ar eea superioara (eu suprafata zgrunturonsa) are sectiune rotunda. Dim.:L = 13,5 cm ; 1 =5;8 om.

Doull piese Ie atribuim topoarelm;. ~Ie au fost luerate din roca relanv moale.P-H-2. Topor d.e forma trapezoidala (pI. I12) eu laturile pupn arcuite. Ta.1~ul

5 Informatij primite de la Sebastian Morinbl.6 tntr~ astfe1 de luerare e8te obJigatorte 01 pree1zarea funC$1onatA l1ecite1~1e~~.~~~ ea~e se~un1le unelteJ. ca t1 M urme1e (SUb10~ de ZIIIr1=' J: a=~

'1D. Berc1u, op. dt.. p. US.

,a. Din $er1a uheltelor de piatra desc.operite in a~ezarea de 1a Ceamurlia de Josau fast publ1cate' numai 12 piese caracterigtiee9. Tinind sea,ma de forma seetiunHlor longitudinale (= profil,in descrieriole mmatoare), majoritatea fae parte dindoua eategorii : unele sin.t topoare •.altele sint dMti.P-Ji-7. Toporru; de forma trapezoidala (pl. II7), are tai~ul putin arcuit ~i mu-chiao sparta. Profn simetric. Dim ..: L. = 4 em; 1. ;: 3,3 cm ~ gros. = 1,7 em.P-H-8. ':topora$. de forma trapezoidala (pI. 1/8) are tai~~ drept (putin ciobit)$1 muchia arcuitii .. Profil simetric. Dim.: L. = 4,8 em; 1. = 3,7 em; gros. =1.4 em.P-H-9. :ropor ,mCl.siv trapezoidal (pL 119) are ta~ul arcuit ~ipCl.rtea dfnspremuchie sparta. Pro~il gimetric. Dim. : L. = 5,2 em; 1. = 4,1 em; gros. = 2,4 em.P-H-IO. Topor masiv aproape dreptunghitiiar (pI. 1/10) are tai$ul drept $i mu-chia arcuita. Proftl girnetric. Dim.: L = 7 em; 1. = 4,2 em; gros. = 2,5 cm.P-H-H. Topor mas iv, trapezoidal are tai~u1 putin arcuit ~i muchia ar,euita,groasa. ProfU simetric. Sectiune transversals (= seetlune, in descrierile urmatoare)patrulater~. Dim. : L. = 6,4 em ; 1. = 4,5 em ; gros. = 2,8 em.P-H-12. Top.or masiv (pI. I112) de fopma aproape dreptunghiwara. Tlli$ul $1muchia (putin obllca) sint aproape drepte. Dim.: L. = 7 em; 1. == 3,9 em ;gros. = 2;4.cm.P-H-13. DMtita de forma trapezoidal! (pI. 1/13), eu ta~ul arcuit ~icio.bit. Mu-c:;hia este cibbitii. Profil asimetri.c. Pie~a a fost fixata intr-un man~on. Dim.:L. ~ 3,8 om ; 1. =- 2,7 am ; gros. = 0,,9 etrl·P-H-14. D~1tita aproape dmptunghiulara (pl. 1114) eu ~ul spm $1 mucbladreapta. p~fn asimetrie. Dim.: L. = 4,3 em; 1. = 3;2 em; 'gr:O$, = 1,2 em.P.:-H~l~. Dalt~. masiva. de ~orma. trapezoidal! (pl. 1/15) Cll tiH$ul (pu~in cioblt)$1 muchla a.t"CUlte.Prof II aSlmetr1c. Sectiune patrulatera. Dim. ,: L. = 10,4 em;1. =·6,5 em·; gros. = 1,3 em.P-H-16. 0 dalta deosebit~~ are forma aproape dreptunghlulara cu t~l~;ul rea-lizat .print{-un plan abrupt. Profil asimetrie. Sectlune aproape patram. Dim.:L. = 6,4 CIJ;l. ; 1.= 1,5 em ; gros. = 1,5 em.P-H-17. Piesa cu runctie neclarA (pI. 1117). Pare a. fi un fTagmertt dintr-un toporperforat, span in dreptul orificlulul $1 apot porthmea ~espectiva a lost ciobit~ ~i

• Did .. p. ttl.I aiding, p. IT.-Its.·

6,

7

,lefulta anume .pentru a se face 0 fateta. Unealta a fost reIolositl probabil cadalta. Dirq .•: L. = 5,5 em ; 1. = 3,4 em ; gros. = 1,8 em. ... . :P-H-IB. Piesa cu func~ic neclara (pl. laS), are forma aproape dreptunghiulara.Tii,ul e§t~ drept pulin eiobit. Latura din sttnga este pu'i~ etobtta. Unealta afost lucrata din roca dura, avind fond de culoare deschtsa, cu pete inehiserare. Scara neprecizata. .b. In cadrul lotului (foarte bogat) de la Cernavoda - din care au f?st pubhc~t~numal 8 piese 1Q- se constata 0 diferentiere neta a formelor respectiv a functleluneltelor. .P-H-19. TeslA midi (pl. 1119)de forma trapezoidala. T~l~ul este drept fjl mu-chia areui:tA. Tai$ul realizat prtn plan obUe. Profil asirnetric. Dim.: L. = 5 em;1. = 4,1 em ; gros. = 1,5 em.P-H-20. Tesla masiva, trapezoidaAa (p1. 1/20) cu tai~ul (putin obIic) arcuit.Muchia este arculta ~igroasa. prom asimetrlc, neregulat, Dim.: L. = 7,2 em;1. = 5,1 C1I\; gros. = 3,3 em. .P-H-21 Topor de forma trapezoidala (pl. 1/21) cu tai~ul puttn arcult, latunle~j mat aies muchia sin-t areuite. Profil simetric, eu grosimea maxima pe mdloc.Dim. : L. = 8,6 em ; 1. = 4,4 em ; gros. == 2,5 em.P-H-22. Topor fragmentar (pl. 1122) de forma trapezoidala. TAi$ul este areuitsi obnc, Portiunea dinspre muchie sparta. Proiil smietrlc. Dim.: L. - 8 em;1. = 5,5 em i- gros. = 2,7 ern.P-H~23. Topor de forma trapezoid!lta (pI. 1/23)cu tiii$ul $1 laturile arcuite.Muchia este dreapta. Proftl simetrtc, eu grosimea maximA pe mijloc. SectiunepatrulaterA. Dim. : L. = 8,9 em ; 1.= 5,4 cm ; gras. = 3 cm.P-H-24. Dalta de forma trapezoidala (pI. 1/24) aproape dreptunghiulara, euUii~ul drept ~imuebia putin areuitA. Profil asimetric. Dim.: L. = 6 em; I. -3,6 em ; gros: 1,7 cm.P.-H-25. Dalta de forma trapezoidalA (pI. I125) prelunga, ~u tAi$ul putin arcuit,realizat prin iateU\ oblidL Muchia este arcuit5. Profil asimetric, cu grosjrnea uni-forma. Sectiunea este dreptunghiulara. Dim.: L. = 7,3 em; 1. = 3,8 em; gras. =0,8 em.P-H-26, Dalta mare trapezoida15 (pI. I126) prelunga, eu tili~ul putln arcuit ~iciobit. Mucl1ia groasa ~ioblica. ProfH asimetric, eu grosimea uniformfi. Sectiuneadreptunghiulara. Dim. : L. = 14 em ; 1. = 4,4 em ; gros. = 2,6 cm.

Din datele expusc dcspre uneltele din taza Ceamurlia de Jos rez111ta eA:-a. 8int mai numeronse dedt cele din iaza prece<ienta.b. Astle! de unelte s-au descoperit in cuprinsul un or a$ezari (de ex.: lotul de1a Ceamurlia de Jos).c. tn sehimb, majoritat.ea pieselor din cOlllPlexul de la Cernavoda s-au descopcritin euprin.sul necropolei de tip Hamangia. S-a facut chiar precizarea ca aproapein tieeare mormint se ana cite 0 unea1ta de piatr~ ~lefuit!.d. Piesele descrise sint unelte plate.e. Nu se semnrueazfi nici 0 unealtn perforata de piatra.f. Se constata 0 diferentiere neta in privin~ formei intre cele trei categorii deunelte : tesle, tQPoare $1 daltLg. Tes)ele apar in numar din ce in ce mal mie. Judecind in lunetie de dimen-siuni ele erau fixate direct pe eoada. Ele au taio;u! aproape drept $i muchia ar-cuitA. Plesa P-H-20 are muchia g.roas~,b. Cre~te mult numarul topoa.relor. In priviI'!ta Gelor din lotul de la Ceamurliade Jos se remarca existenta mal multor variante fiecare desigur cu imJ)iliealiifunctionale. Plesa P-H-7, tinind seama de marimea ei redusa, putea f1 infiptiitntr-unma~n de corn de .cerb. Toate eelelalie topoare fUnd mai mari, au fostfixate direct pe coad~. Se euvine remarcat cA unele topoare stnt mai mici ~t au

grosimea unlforma, altele mai mad cu muehla mult Ingrosata, dovedind prlnaceasta cD. fiecare' grup de asUe1 de unelte a avut cite 0 functie deoseotta,1. Creste, de asemenea, numarul dAltl101', care doblndesc 0 forl1lil ~imai ales sec-tiuni specifice.

FAZA MANGALIAa. De la Llrnanu" provlne piesa :P-H-27. Probabll topor, cu forma trapezoidala (similar piesei P-H-21) aproapetriungh'JularA.. TAl~ul, laturile ~imuchia sint arcuite. Dim.: L. ::::; 10,'1 em; 1.4,8 em.b. Ultimcle trei piese provin dintr-un complex giisit fntimplator, la MangaUa 12,

Nu dispunem de date reieritoare la condttiile de descoperire. Este posibil ca elesA fl fost gA.site Impreuna cu unele vase intregi (poate in morminte), care datea-zA din faza ammtlta :P-H-28. Probabil dalta are forma trapezoidalii. (pl. 1/28) cu tai~ulputin arcuitl)i ciobit, Muchia este puternic arcuita ~i putin ciobita. Publicata f~ra scara.P-H-29. Probabil dalt~ are forma dreptunghiulara (pl. 1129) eu tai~ul puternfearcuit $I ciobit, ca si latura din stlnga, Muchia este si ea arcuita si ctobita. Pu-blieat fara scara.P-H-30. DaltA prelunga ~iingusta. Taj~_u) este aproape drept . Laturile ~imuchiastnt putin arcuite. Publicat fara scara.

Sintetizind datele prezentate ajungem la unele conoluzlt istorice lnteresante~iutile. Unelte de piatra $Jefuita. in c.uprinsul ariei de raspindire :1 culturii Ha-mangia au foot descOiperite Sn coro.plexele de la: GOilovita, Ceamurilia de Jos,Cernavooa, Limanu l3, Mang.aJia $i TechirghioJ I'.

ln eut:sul perioadei corespunzatoare fazelor Golovita ~iCeamurlia de Jos seeonstata 0 intensilicare a folosirii uneltelor de piatra slefuJta. De 1a un numarredus de ullelte i'n fnza Golovit:a, s-a ajuns In un llumar apreciabll de astfel deunelte in cursu! fazei CeamurJia de JOS1S, aeeasta, considerAm, ca s-a produs indirec~ legAtur5 eu procesul de tTocere tot mai aceentuatA la modul de traisedentar ~ia eomunita.tilor eulturii Hamangia 16.

Dacii in faza .Golovita Se cunosc pina acum numai unelte descoperite in dife-rite a~ezA.ri. in fazn Ceamurlia de Jos pe lingA piesele gasite (intr-un numar rela-tiv redus) in cuprinsul a$ezarilor. se mentione'aza descop(>rirea unui mare numfirde unelte care se if'lau aproape in fiecare mormint (lin~u era11iu 17 sau mm al(.Js•Tinga mtna dr£'<lpHi)'8 in carlrul necropolei de 1a Cernavoda. Tn legatura ('\) aceea!?iproblema s-a f~ut observatia interes.anta dl majol'itaten uneltelor de pintrA au fostnefolosite inain.te de a fi depuse in morminte. Se subliniaz~ ca unei serii de unel-t.e }j s-a indieat prin eioplire door forma, alte1e au foot fini..c:;ate.In eazuri relaHvfare uneltele· poarta ill'me de intrebuintare. Duoa parerea lui D. Berciu esteprobabiJ vorba de un ritual fun<."rar conform caruia in groapa mormintului trebuia

11 Doina Oalbenu. A~ezarca sl dmttlrul de la Llmanu, tn : Matcrln1e. IX. 1970. P. 82 s{ £i~.6/12-

12 V. Votsch! $1 M. rrimia, Descopertrt al'beologlce 18 ~lnngaJta Pli Lhnanu. In : Pontic.e. 1,1968, p. 48 (fig. 1/1-2) $1 D. Berciu, Cultura Hamangia, p. 28 (fig. IS/G).

13 Plesele de Ia Limanu au fast pubI1cate de V. Volschl $1 M. lrimia. 01). cit. Tn : Pontlc~.I. 1968. n. 61 (fig. 21/8, b) $1 de Doina Galbcnu. op elt. tn : Materiate. IX. 1970. n. 82 $183(fig. 6/12). Dalna Galbcnu ne-Q infannat c~ pleseJe atribuite complexului de Ja Limanu def''\tre nrimil autorJ nu DU 0 pravenienHi sf.ifurl. Ele au anartinut orobabl1 altuj 101_

14 Se nrectzeazA eA au lOst drsconerit«> 0['11.unelte de nt;{trA slefuiM. infre eMf! : cln~l d!\ltit '!.UT') tOPOr calapod. un tooor plat de formA tMungb1ularli. a unealtA Irat!mentarA (EultenCornea. Dalna Galbenu ~iA. Arlcescu. Sapat.uri at'beologlce la Techlrghlol. 1n : Materia~JP.. VTII. 1962. P. 167).

15 lntr-unn din lucrAri se vorbeste chlar de ,,0 Rene exceptional de bogatA de t'opoare"(D. Berciu. CUltura Ramangla, p. 82).

16 Un proces .\dmllar foarte evident s-a desf:1~urnt 10 zona vecin~ de III vest de Du~~rc tnperloadll de 18 sf!t'$ltul evolutiei cultur1i Boian.

n D. Berciu. op, cit., p. 82.18 D. Berelu, Seb. Mor1ntz. ~ Ionescu $1 P. Roman, $ant'eruJ arheologlc CernavodA. tn :

Materiale. VII, 1961, p. SO.

10D. BerCiu $I eolaborator1 In d1ferite luctirl : selV. VI, 1955, 1-2. p. 152 s1 111 (fig. 2IS) ;ltfatet1ale. m. 105'1i p. 85. p. 90 (f1g~ SIl,S) : Materiale. V, 1859, p. t9; Matenale.· VI. 1939.P. 96-97; Materia e, vn. 1961. p. tt-50; D. BercIu. CUltura Baman,~ p. 16, (ng. 5).. - ..

8 9

depusa 0 unealla de platra :tAcutA anume tn ac~ scop 19. Mentionam c~ pin! tnprezent nu s-a Iamurit problema daca uneltele de platra se puneau nurnai m mor-mintele de barbaj! sau ~iin cele de femei20• Uneltele se f8.ceau din roci nu preadure (probabil dintr-un fel de tuf vulcanic de euloare deschisa), dar ~idin rocidura vu1canice (de ex. granit, bazalt)21. Se aminteste sl faptul eli in anumite zoneerau utllizate roci locale mai slabe sau mai dure22 •.

Se cuvine subliniat eli toate cele 30 unelte publlcate, precum sl multe alteleramase nepublieate, stnt neperforate2J'. Dupa cum am aratat mai sus, door piesaP-H-17 este dtscutablda caci ea ar putea prevent dlntr-un toper perforat spart~i refolosit. De altfel, da'cll tinem seama de situatla in ansamblu a loturilor deunelte de piatra slefutta descoperite pe teritoriul Rornaniei si in tinuturtle vecine~ide perioada cind s-a desrasueat evolutia comunltatilor culturi i Harnangia, se cu-vine sa aratarn ca In CUI'Sui alter culturi din zonele vecine, unele chiar rnai vecbi(de ex. :culltura eeramicii lin iare) ~ialtele contemporane eu cultura Hamangia (deex: cultura Bolan) se cunosc unelte perforate de piatra. Dupa parerea noastra, sepoate presupune cit prin cercetarile viitoare se vor descoperi astfel de topoare per-forate ~i in diferlte complexe de Up Hrunangia, in~epind probabil din :fazaCeamurlin de Jos ~imal eu seam~ din faza MangaIia. ..

In cursul evolutiei cornunitfltilor culturii Hamangia au fost intrebu~ntate tre1eatcgorii de unelte de piatra $lefuita : teslele, topoareJ.e ~i daatile.

o prima precizare, studierea din punet de vedere tipologic a uneltelordescrise ne duce la concluzia cii printre elc nu cstc nici una care sa aiba 0 for~aspecifidi acestei eulturi ~imai ales 0 forma deosebita de acel~ ale uneltelor ~pee1-fice regiunilor noastre. Facem precizarea pent.ru a ata-age atentle asupra ~'Pt'~Uldi seconstatc1 0 deosebire evidenta in aeeasta privint5 intre c~tura Ha'~a~gJ.a ~l ~ulturaeeramicli liniare. Ambele culturi sint considerate ca" flln~ la ?rlg~e strAme d.~rcgiunHe noastre $i ~a Hind .patrun6e gata fo~~te In ~m~.tUI1~e ~. e~~ tat:ilnoastre. Acum se $'tie precis ea membrii ~munrtattlor culturl1 cerarnI<:ll liruare, mperl-oada .de inceput a vietuirii lor in zonele de lao es: de .C~ti,. au foiositanumite tLpuri specifiee (numai lor) d~ unelte de platra $lefwta. Despre patrun-derea c.omunitatilor de Ia inceputul cuilturii Hamangia ~n ~obrogea ~tim preaputin. Oricum dln studierea uneltelor lor din fazele Golovl~a ~1 Ceaz:n~rlIa ~~ J?Srezultfl cii ele sint (in functie de forme, tipuri ~idimensiuni) din neohticul mlJloclU~icD. aeelea~i tipw'i de' unelte au fost utilizate !$i d~ oamenii c~turii vecine. Astainseamna di patrunderea comunWitHor H:amangia dl~p:e s,:d ~l stabilJ_rea lor ~Dobrogea, fie ea s-a produs mult mai devreme (confirmmd m acel caz. Ipote7.~ ~UlD. Berciu) ~ieu timpul ei au renun~t sa utilizeze eventu~l~ ~nellte sudice wS~~lflce1a ineeput numai lor, adoptind pe aeelea comu!).e pc>pulutlel .~m Z?_na1?un~rll l~e-rioare sau intr-adevar faza Golovi~ este prima fazA a culturll Hamangl3 dm regl';'-nile noasttre ~i ell purtlltorii cUlturH au folosit Sncl de la. tnceput un61te ~re dmpunct de vedere tipologic nu se deosebese prin nimie de acelea dm zonaDunarii. . . .. t f t iTeslele, unelte specifice perioadei neoliticului tlmpurlU, ~ln ?ar e rare naria de raspindire a culturii Hamangia. Astfel in cadrul 10tulUl studlat ele repre-zinta doer 10 % din totalul piese1or. .

De la 0 faza la alta se observa er~terea procentuala a numnru~w topoare1or.Subliniem ~iaici fatpul eel in lotul de la CeamurUa de Jo.~, din faza cu aeela$inume, se cpnstata 0 diferentiere tipologlcA apreciabila a topoarelor. Unele uneltemai mici fUnd fixate ptin intermediul man!}oanelor de corn de c~rb, altele majo-rita tea erau fixate direct pe coada.

19 D. Berciu, Cultura Hamangla. p. 62 ~l D. Berctu $1 Seb. Morintz, $anUerul arheologt.:Cemavoda. III : Mater1ale, m. UI'l. p. 88.

10 D. Berc1u f1 Seb. Mortntz, Slp&$urUe de 1& ceraavo4a, In : Materlale, v, 11l5i,p. J01. .21D. Berclu. CUltura Hamangia, p. 62.22 Ibidem, p. 174.23 D. Berc1u, op. clt. p. 63, ment!oneazA cA 1n cultura Hamang1a se cunoaljte tehnl(!.a perlo-

rArll uneltelor de os $1 de corn.

10

.. .

o

DAltile insuficient diferentiate in cursu! fazei Golovita au capatat 0 forma ~i0sectiune specifice definitorii in tirnpul fazei Ceamurlia de Jos. Mentionam crt invii-tor va trebui tinut seama $i in studierea alter Ioturt de unelte de piatra sle-Iui ta ca in cadrul ariei de rasplndire a culturii Hamangia se constata ~asocierea :unui pr~eQ.t redus (de 10 0/0) de tesle, eu un numar apreciabll de topoare (circa40 %) ~ide dalti (Circa 50 o/~.

Daca anallzarn raportul dintre lungimea ~iLatimea uneltelor descrise din fazaCeamurlia de Jos (descooerlte in asezarea de Ia CeamurHa de Jos ~iin cornplexulde 1'1Cornavoda) ajungem la concluzia ca la topoarcle culturti Hamangia raportulamintit are 0 variabllitate destul de redusa cuprinsa intre 1,21 si 1,95. Ca frecventapiesele se repartizeaza astfel (d4t totalul de 9 topoare) : 3 piese se plaseaza Intre1,21 - 1,30 ; 2 piese intre 1,40 ~i 1,50 ; 2 piese intre 1,60 si 1,70 sl restul de 2 intre1,79 ~i 1,95. Daltlle din aceeast faza in numar de 8 piese) au raportul amlntitcuprins intre 1,21 $i 4,26. Majoritatea insa se plaseazii intre 1,21 $1 1,9.2.

Am insistat asupra acestor raporturi dimensionale, deoareee credem ca invii tor, atunci cind se va cunoaste un nurnar mult mai mare de astfel de uneltegasite in cQnditii clare, eu preeizarea exacta a functiei lor (pa baza urmelor de[olosire) se va ajunge In stabilliea unei .1egilaW' in priV'i:nta -raport1.1llui din:t.re lun-gime ~iUllime, valablle pentru 0 anumita perioad5 ~icultura.

In stadiul actual al cercetariloI', aeestca au fost problemele principale privindevolutia uneltelor de piatrA ~lefuita folosi.te de purtiitorii culturii Hamangia.

Plan$3 I. Unelt.e de piatra $lefuita din d1!erite faze $1 a~ezari ale culturii Hamang1a, dese-nate la aceeasl scara c,lupi1:RArA-A'). GOLOVITA : D. Berciu, Cultura Hamangia, 1 (P. 243, fig. 143f1) ; 2 (P. 243, fig14313) ; 3 (P. 243, fig,' 143/2) ; 4 (p, 243, fig. 143/4) ; 5 (po 2~3, fig. 1431l) ; 6 (P. 243, fig. 14315) ; CEAMUR.LIA DE JOS : Ibidem.. 7 (p. 116, :fig. 8313) ; 8 (D. Berc1u. NEB, I, P. 38, fig:410) ; D .. Bet·<:lu, CUltun Uumangia. ; 9 (p. 176, fig. 83:1); 10 (p. 175, fig. 112/5) ; 11 (p, 288.fig. 93/8) ; 12 (P. 175, fig. 8216) ; 13 (p. 188. fig. 93t6) ; 14 (p. 175. fig. 82/t) ; 15 (p. 173, :fig. 8t'6) ;16 (P.· 175, :fig. 1\2/4a) ; 17 (p. 176, tlg. 83/11) ; 18 (p. 12. fig. 412) ; CERNAVODA, Iblde~ :19 (P. 16, fig. 5/5) ; 20 (D. Berdu Si SCb. Morintz, op. c1t., Materiale, nI, 1957, p. 90, flg.5/2) : 21 (D. Berciu. CUltura Hamangia, P. 16. fig. 5,14) ; 22 (D. Bere1u ~1 Seb. Morintz, op.cit., Mnterialc. In. p: 90. fig. 5/1) ; 23 (Seb. Morlnt:r.. D. Berciu $i P. Diaconu. op. cU ••SCIV, VI, 1955. 1-2. 0.. 153, fig. 213) : D. BeTciu. Cu)tura Hamangla, 24 (p. 16, !1~.5/2) :25 (p. 16. fig. 5/1) ; 26 (p. 16, fig. S/3) ; LI'MANU: 27 (noma Galbenu, op. cit., Mater1ale.IX, 1970. p. 112. fig. 6/~) : MANGAJ,IA : 28 (V. votschl sJ. M. lr1mia, op. cit., Pontlce. 1,p. 46. fig. 111) ; 29 (Ibidem. p. 46, fig. 1/2) ; 30 (D. Berciu, Cultura Hamangla. P. 28, fig.18/6). A = Teste ; B = Topoare ; C = D!Jti.

•

CONSIDERATIONS RELATIVES AUX OUTILS ENPIERRE POLIE DANS L'AIRE DE DIFFUSION

DE LA CULTURE l~GIA

, -resume-Des Ie commencement de cette culture on constate I'usage plus frequent des outils en

olerre po tie. LeUl' nombre t'cdult dans 1.8 phase Golov1ta augmente conslderablement dansla phase Ceamurlia de .TOS; pour la preml~re de ~es phases l'out1Uage en pierre poUe n'estatleste que dans les agglomerations, alors que les necropoles de la phase Ceamurl1a de.ros en sont dotees, de meme que les agglomerations (presque chaque tombe ayanl livreun exemplalre), Uetude typolog1que de ces outits aboutit A la conclusIon qU'on ne saura1tattribuer aucune forme sp~tlque A. cette culture. Tous lea ouw.. publies at connUB 80ntnon perforcs. Durant revolution de la culture Hamangfa, trots categories d'outlls en pierrePOlle trouverent un large emplol: herm1netes, haches et cJseaux. 81 lea herro1nettes sonttr~ rares, Ie nombre des haches augmcntc d'une phase A l'autre. La phase Ceamurl1a <S~JOs eonnatt deux types de !laches : les unes tlxees au moyen d'un manchon en bois decert, les autres (la plupart d'entre el1es) f1X~es d1rectement au mane he. Insuffisammentdlt!erencles au cours de 1a phase Golovita. les c1seaux acqulerent une fonn~ et nne section.~clfiques au cours de la phase CeamurlJa de 30S.

11

I

•~, ----...

FAZACEAMURLIA

FAZAMANGALIA

'II DE JOS

( J ..

12

•

CITEVA OnSERVATII ASUPRA SCULPTURII IN LUT i\ CULTURlIHi\MANGIi\ ~I INFLUENTA EI ASUPRA PLASTICII CULTURII

PRECUCUTENI

Silvia ~Iarine.scu-Bilcu

Credem ca sintem in asentirnentul majoritatii cercetatorilor epocii neo-eneoll-tice cind atlrrnam lea prlntre eele mai spectaculoase descoperiri datind din aceastaepoca trebule considerate statuetele antropornorfe, Conflrrnarea celor sustinute denoi este fiicuta, odaUi in plus. si de Iaptul ea ele rae parte din patrimoniul artistical lurnii contemporano .

Si in legatura tocrnai ell astfel de statuete, Dobrozca a inceput sa ntraga lotmai mult interesul special istllor in anii 1954-1957, odat:i cu sapaturite intreprinsemai ales in cirnltirul culturii Hamangla de Ia Cernavoda".

Aparea atunci, pentru prima data in sud-estul Europei, 0 plastica a careimodelare obl iga pe, deseoperttorul ei. D. Berciu. sa-si oricnteze atcntia SPI'CIurnea Orientului Apropiat-, aceasta fii nd stnaura in masura sa-t ofere cele maiapropiate annloxli.

Pentru atlarea origi nilor acestor uimitoare statuete, gindurile lui I). Berciu soIridreptau SPI'C plastic-a dill etapa precerarnlca de Ja Iurrno prccum ~iSPl'C aceea aculturii Sarab! dar prin datele de cronologie ubsoluta - circa 67~O l.e.n., pentruIarmo", ~!6245-588a i.e.n. pentru Tepe Sarab-, se impun inca ser ioase rezervc inprivinta acestor Iegaturi.

Acelasi autor ariita pe de aWi parte dl afinitatile statuetelor de la Hamangiacu plastica de Ia Hacilar nu pot Ii. explicate numai printr-o simpia asernanaretipolog ico-st.il isttca ci si "prinLr-o legiHuni mai sLdns{t s i mal Vecho, care sc spr i-jina poate l}e 0 traditie cc vine din epocilc ce all prccedat ncoli ticu!".

La baza p!as,ticii de Ia Haci lar si Harnangia ar stu acccasi conceptie generala$i aceleasl posibilitau Cite ornulul neolitic de a reda .corpul ornencsc in rniscare",prccum ~iaccleast elemente de realism prirnitiv mult mat accentuate si evldcntela Hacilar dcclt in Dobrogea, undo autorul recunoaste totusl cii prcdomina "l'cpre-zentare.; statica M a perscnajului ternirun. Caractorul pregnant realist al artei de Ia

I ,

1 D. I~erciu. Une dvllls4ltion neottthlque reccmmenr decou"'crtc en Roumanjc ; Ja ctvutsa-tionde Jlamangi~l. Nou vctles etu(!c::; <.t' hi stotrc. L Bucuresu. 1!1~5. p, 2!1 fji urrn.

2 IcI~'I1l, contrlbutii la pr()blf\mI'Jc oeoUUcului in Romania, in Iumlna noilor cercetart •nucuresu; 1!)61, P. 510-:t~G ; idem, Cultura Hamangia, r. Bucure::,;ti, 196(1, P. 53-;)5; &2-100.

3 Ibidt'm.4 :1. Mellnart. EnrJiest Civilb:ati.oos of the Neal' East, t.ondra. 1965, p. 51.S Burchard I3rE'n~.ies, Von Schanidar bi!) Akkad, Leipzig, Jenll. Bt'rlin. 19(Hl. p. 230.

13

•