aria protejata dealul cu fluturi

7/24/2019 aria protejata dealul cu fluturi

1/24

CAPITOLUL I

Introducere:

Societatea lepidopterologica romana (SLR) a fost infiintata la Cluj-Napoca in

1990, avand ca oiectiv principal cunoasterea entomofaunei, a mediilor de viata

specifice insectelor si protectia lor, cu accent asupra fluturilor! "vand in vedere

planurile SLR, care vi#ea#a in principal editarea unui g$id al fluturilor din Romania,

elaorarea listei rosii a masurilor de protectie si conservare, privind fluturii din tara

noastra si construirea unor noi re#ervatii naturale, Societatea a demarat un proiect

intitulat Dealul cu Fluturi ce a avut ca pre#umtii favoraile%

Capacitatea si e&perienta SLR

'articularitatile si importanta iotopului

Cadrul natural si socio cultural optim

'recum si % premiera nationala (ealul cu luturi*prima arie protejata cu

administrare nonguvernamentala din Romania) incurajarea actiunii de catre

institutii si specialisti din strainatate, implicarea factorilor de deci#ie locali si

nationali

+erenul vi#at se afla in localitatea iisoara din judetul Cluj si este in

custodia Regiei Nationale a 'adurilor, avand o e&po#itie S-S si fiind marginit de vii

(vita-de-vie)si terenuri araile! ersantul cu vegetatie stepica are o lungime de circa .m!

Si o latime care varia#a intre /0 - 0 de metri!+erenul este neproductiv, o una parte

fiind plantat cu pini (care a#i au varste cuprinse intre -0 ani)!

Speciile de fluturi deoseit de rari identificati dupa primele colectari

nocturne au determinat intensificarea activitatii de cercetare, efectuandu-se multe (peste

0) deplasari pe teren pentru inventarierea cat mai e&acta a faunei de lepidoptere, a floreisi a altor grupe repre#entative de vietuitoare!2n total sunt semnalate 9 specii de fluturi,

130 specii de plante, 3 specii de gandaci si 10 specii de melci! esi numarul de specii

este impresionant pentru o suprafata de numai /0 de $a, ecosistemele stepice nu se

numara printre cele cu o mare iodiversitate floristica si faunistica! auna de lepidoptere

intalnita aici se caracteri#ea#a nu prinogatia de specii ci prin pre#enta unor specii si

suspecii deoseit de caracteristice acestui mediu de viata, la care se adauga

1


2/24

particularitatile ioistorice si iogeografice prin care oc$iurile de stepa din epresiunea

+ransilvaniei doandesc unicitate in conte&t national, european si mondial!

enumirea generica a re#ervatieiDealul cu Fluturi4 se justifica atat prin

ogatia in specii de fluturi, dar mai ales prin pre#enta unor specii deoseit de rare, cum ar

fi% Stipa sp, Iris humilis - stanjenel pitic, Astragalus peterii, Sal!ia transsil!anica,

Filatima transsil!anella - fluturasul de viisoara sau "ipera ursinii - vipera de stepa!

enumire a fost aleasasi pentru a arata ca nu numai plantele, mamiferele sau pasarile pot

sta la a#a constituirii unei re#ervatii naturale, astfel re#ervatiile fiind una dintre cele mai

valoroase re#ervatii naturale cu caracter stepic din Romania!

Statutul de re#ervatie naturala a fost otinut prin $otararea Consiliului

5udetean Cluj din 0 Noiemrie /001, suprafata totala fiind de /0 $a 6 din care 3 $a #ona

centrala (nucleul) si 17 $a #ona tampon!

'rin panouri informative, pliante, conferinte, c$estionare, discutii directe

s-a reali#at informarea populatiei8pulicului sin constienti#area comunitatii din iisoara

cu privire la importanta protejarii re#ervatieiDealul cu Fluturi#

ocumentatia stiintifica a fost inaintata Comisiei pentru onumentele

Naturii din cadrul "cademiei Romane cu solicitarea ca aria protejata de la iisoara sa

otina statutul de re#ervatie cu caracter national!

'rin $#% &'(')&**+ aria protejata Dealul cu Fluturi, APDF- se

constituie ca re#ervatie natural de interes #oologic, lepidopterologic! "' face parte din

categoria ariilor protejate nationale care au drept scop protectia si conservarea unor

$aitate si specii naturale importante su aspect #oologic, lepidopterologic, forestier,

floristic, oferind posiilitatea vi#itarii in scopuri stiintifice, educative! "' corspunde

categoriei I" IUC.6 arie prote/atainspecial pentru conser!area prin inter!entii

de gospodarire#

Suprafata ariei protejate este de /0$a , iar limitele "' sunt mentionate

in$% &'(' ) &**+ :

Limita nordica * corespunde cu limita naturala a crestei dealului ,

dincolo de care se intind terenuri agricole , cultivate , intre ornele

cadastrale de N-N:

Limita estica * porneste din dreptu; ornei cadastrale de N: si se

continua spre sud , corespun#ator limitei dintre terenurile

/


3/24

apartinand comunei iisoara si cele ale comunei Luna, pana in

drumul neasfaltat al viei

Limita sudica * porneste din punctul care intersectea#a limita

nordica (22283/) si urmea#a drumul de acces spre terasa viticola la

circa / metri deasupra acestuia , in punctul in care se

intersectea#a imaginar cu linia N: (222 8 9) l

Limita vestica * porneste la circa 100 de metrii est de plantatia de

pini negru, respecatnd linia imaginara care cade perpendicular de

la limita N (222 8 3/) pe drumul de acces in vie, respectiv circa

0 de metrii deasupra acestuia (spre nord)

"sadar s-a reli#at o noua re#ervatie pornind de la nimic si de la

necunoscut , salvand un


4/24

CAPITOLUL II

Descrierea re0er!atiei:

Locali#are si acces

Situata la circa .m N: de Campia +ur#ii, comuna iisoara este o ase#are vec$e

cu caracter ardelenesc, in care convietuiesc peste 300 de romani si unguri!

Localitatea este ase#ata pe latura stanga a luncii "riesului, la o altitudine de 0

metri! enumirea


5/24

si interglaciare , din tertiar pana in perioada surecenta , influentata antropic! atele

e&istente pledea#a in favoarea unei stepe cu caracter insular mentinuta pe locuri

neprielnice e&tinderii padurii (arupturi pe sustrat de loess, arupturi stancoase cu

e&po#itie sudica , dune fluviatile , terenuri saraturate) de unde elementele stepice s-au

e&tins odata cu defrisarea padurilor de catre om! in aceste considerente stepa de a#i din

Campia +ransilvaniei poate fi numita


6/24

cinditii ioecologice particulare! "semenea elemente dovedesc unicitatea ecosistemelor

insulare cu caracter stepic din +ransilvania !

Clima 1 sol 1 !egetatie 1 ha4itate :

edia precipitatiilor multianuale este de 70 milimetri , iat temperatura medie

multianuala * ,/ grade C !

Solurile argiloase (rune-argiloiluviale si rune-luvice) , insular usor saraturate

favori#ea#a in #onele lipsite de vegetatie alunecarile de teren ! 'entru fi&area terenurilor

sau plantat puieti de pin negru , pin silvestru , frasin si uneori salcam!

'e suprafata re#ervatiei , covorul vegetal stepic nu este nici el uniform , oferind un sir

interesant de micro$aitate depin#and de e&po#itia sau de gradul de inclinare al plantei !

pajistile dominate de diferitele specii de paisi ra#dat alternea#a cu tufarisuri &eroterme

sau c$iar cu stufarisuri pe suprafetele de teren mai putin inclinate , si cu o serie de

asociatii vegetale pionere , care se instalea#a primele pe portiunile ramase neacoperite in

urma alunecarilor de teren !

Cercetarile entomofaunistice, de flora si vegetatie au vi#at sase tipuri de $aitate %

1) egetatia stepica propriu-#isa, caracteri#ata prin pre#enta stipetelor (asociatiile

vegetale Stipetum lessingianaesi Stipetum pulcherrimae)!

/) egetatia stepica degradata, in care vegetatia stepica este invadata de specii

termofile ca 5rachipodium pinatum si Calamagrostis epigeios (asociatiile

vegetale 5otriochloa ischaemum si Cariceto humilis-5rach6podium

pinnatum)!

) "lunecarile de teren pe care domina podalul (asociatia vegetala Tussilaginetum

ararae) situate in #ona tampon a re#ervatiei!

7) Suprafetele e&tensiv si aleator pasunate cu oi, situate spre a#a pantei si pe

terenul plan de la a#a acestuia!"ceste suprafete sunt invadate de Calamagrostis

epigeios, care sufoca vegetatia &erotermofila !

) +ufarisuri% - naturale constituite din porumar, paducel, migdal pitic ( asociatiile

vegetale% Prunus spinosa, Crataegum si Prunetum tenellae )

- plantate 7laeagnus angustioliasi $ippophae rhamnoides!

3) 'lantatiile de pin negru ( Pinus nigra ) si uneori salcam ( 8o4inia

pseudoceacia)

3


7/24

"aloarea economica a ha4itatelor

Re#ervatia 6 cu Stotala */0 $a 6 s-a impartit in doua #one% centrala (3$a) si #ona

tampon (17$a)! 'entru mentinerea caracterului stepic al re#ervatiei, #ona centrala sau

nucleul s-a impartit in patru parcele ce se cosec alternativ o data la patru ani, iar parcelele

din #ona tampon sunt cosite alternativ o data la doi ani!

'e terenurile plane si cele de la a#a pantei, se intalnesc suprafete ce sunt pasunate

(e&tensiv 8 aleator) cu vite sau8si oi!

Acti!itati 2economice 1 sociale 1 culturale 1 traditionale 3

i#itarea si turismul sunt activitati practicate la scara redusa in cadrul acestei

re#ervatii , insa impactul pe care il e&ercita cresterea populatiei umane si presiunea

economica asupra ecosistemelor naturale conduce la aparitia unor importante modificari

calitative si cantitative ale alcatuirii florei si faunei ! 'ericolele care ameninta diferitele

componente ale florei se datorea#a fie unor presiuni e&ercitate asupra ecotopului lor

oroginar care conduce la regresul 8 c$iar disparitia populatiilor lor , fie prin presiuni

directe asupra efectivelor populationale care pot sa scada su pragurile posiilitatilor lor

de regenerare !

=amenii varstnici afirma deseori ca pe vremea tineretii lor erau mult mai mult

fluturi pe camp si prin gradini iar in #ilele noastre acestia aia daca mai pot fi intalniti!

'opulatiile de fluturi si multe alte insecte se caracteri#ea#a prin accentuate oscilatii

populationale care fac ca multi ani la rand o specie sa devina foarte rara iar apoi din nou

frecventa! 2n ultimii patru#eci de ani multe specii nu au mai revenit dupa o reducere

drastica 8 c$iar disparitia lor din anumite #one! = oglinda a reducerii si disparitiei

speciilor este data de listele rosii elaorate in numeroase tari pe plan national 8 regional

in care se regasesc speciile disparute, cele amenintate cu disparitia si cele potential

periclitate!

Cau#ele reducerii 8 disparitiei speciilor sumultiple si influentate de o mare

diversitate de factori pe scara gloala si locala%

'3 Clima 6 prin incal#irea gloala 6 a determinat speciile sa-si modifice ciclul lor de

viata , ducand in final la disparitia 8 reducerea densitatii populationale pentru


8/24

specii ale caror mediu de viata s-au modificat 2e9emplu: parnassius apollo din

untii Apuseni3

&3 'oluarea industriala prin utili#area insecticidelor, ericidelor sau cresterea

concentratiei de No& din atmosfera(ploi acide) 6 a avut efect asupra oualor,

larvelor, pupelor, adultilor 6 inducand modificari fi#iologice incompatiile vietii,

sau asupra covorului vegetal si astfel lipsit de $rana, larvele de insecta mor prin

inanitie, ori asupra aerului atmosferic care prin cresterea concenttratiei de ga#e

daunatoare 6 determina mortalitatea in randul vietuitoarelor mai sensiile!

;3 >tili#area terenurilor (activitati agricole, silvice, constructii, amenajari de orice

fel, decopertari, etc!)% duce la reducerea drastica a mediilor de viata pentru multe

specii, reducerea iodiversitatii, modificarea microclimatului si a comunitatilor

de vietuitoare, i#olarea si fragmentarea mediilor de viata!

+3 Colectarea% numeroase specii de pasari si mamifere au fost e&aminate prin

vanatoare! Si unele specii de plante au disparut sau sunt amenintate cu disparitia

din cau#a e&tragerii cu tot cu radacina! 'entru insecte, cau#a principala a

declinului o constituie distrugerea mediilor de viata! 2nfluenta colectionarilor este

redusa!

escrierea speciilor %

FLO8A SI "7%7TATIA

lora si vegetatia coastei stepice de la iisoara este influentata de factorii micro

si pedoclimatici, care au favori#at aparitia si de#voltarea unor specii in care domina

elementele pontice si punto-mediterane! "cestea vegetea#a impreuna cu elemente

floristice continentale, a caror limita vestica de raspandire este Campia "rdeleana,

precum si cu cele europeme si cele euroasiatice!iind o pajiste uscata, speciile dominante sunt poaceele &erofile , cu precadere

coliliile2Stipa pulcherrima1 Stipa lessingiana 1 Stipa capillata3 alaturi derogo0ul

stepic2Care9 humilis3 si de paiusi2Festuca rupicola3#

2n acest covor ieros si-au gasit adapost cateva specii termofile , rare in flora

Romaniei, cum sunt% Iris humilis1 Astragalus asper1 Astragalus !esicarius1

Astragalus monspessulans1 Cealaria uralensis1 Cram4e tataria1 etc! , precum si

A


9/24

ta&oni endemici pentru flora Romaniei 8 +ransilvaniei :Astragalus e9icapus !ar#

Transil!anicuss1 Sal!ia transil!anica 1


10/24

:ndemitele care cresc in aceasta statiune stepica

sunt cu atat mai importante, cu cat au un areal

foarte mic, fiind intalnite numai in interiorul

arcului carpatic: Astragalus e9scapus !ar#

Transsil!anicus =cosaci ardelean, este o specie

de cosaci fara tulpina! Creste numai in cateva

populatii mici , la iisoara , Catina ,+agsoru , Rascruci , de unde oricand poate disparea

deoarece pajistile in care vegetea#a sunt folosite de locatari in scopuri ecomomice in

special ca pasuni, in care impactulasupra vegetatiei este mult mai putrnic decat in fanete!

:ste un ta&on de ma&ima importanta stiitifica si fitoistorica, constituind un veritail

indicator pentru ecosistemele sterpice 6 silvostepice in care se concentrea#a un mare

numar de elemente rare#

Sal!ia transsil!anica = /ales ardelean =

seamana cu jalesul de camp(s! 'ratensis)!

esi este mult mai frecventa , vegetea#a

inafara +ransilvaniei numai in doua localitati

din judetul "rges! Cu toate ca este o specie

mai re#istenta, a disparut de pe coastele

pasunate e&cesiv din multe statiuni din

+ransilvania!

Onosma pseudoarenarium, otratel transil!an, specia vegetea#a prin indivi#i

putini raspanditi sporadic prin pajisti stepice! 2n special unde pasunatul este prea puternic

cu o incarcatura de animale prea mare se disting plante

prin calcatul de catre animale!


11/24

Speciile rare sunt cele care inca in pre#ent inca nu sunt periclitate, dar a caror

raspandire geografica este restransa sau sunt difu#e pe un areal mai larg pe care sunt

repre#entate prin populatii cu efecte reduse! 2n ca#ul stepelor din Romania raritatea unor

specii treuie puse pe seama actiunii distructive datorate impactului antropo-#oogen!

istrugerea oc$iurilor de stepa a atras dupa sine disparitia populatiilor de colilie (Stipa

sp!) care adaposteau specii rare! intre speciile rare care vegetea#a in pajistea stepica de

la iisoara , unele cum este Iris humilis1sunt e&clusiv specii transilvane ne mai fiind

intalnite in alta parte pe teritoriul Romaniei! "cestea au migrat in trecut in anumite

imprejurari climatice, stailindu-se aici unde au avut conditii de vegetatie la adapostul

oferit de stipete!

Iris humilis = stan/enel pitic =

raspandir in Romania in cateva

statiuni din +ransilvania, iar pe plan

gloal, numai in jurul arii Negre!

egetatia este edificata de

comunitatile ieroase, dominate de

stipete, care acopera aproape in

intregime aceasta coasta! Stipetele sunt

formatiuni ieroase secundare instalate

pe versantii insoriti in urma defrisarilor

cvercetelor care acopereau in trecut

aceste dealuri! "coperirea produsa de

speciile de colilie este in general mare,

dar nu atat incat sa nu permita de#voltarea altor specii, unele fiind termofile sudice sau

central europene care au migrat pe diferite cai in spatiul intracarpatic! Cele specii

termofile (ponto-panonice, pnto-panonic- alcanice, ponto-mediteraneene, ponto-

11


12/24

alcanice, etc!) repre#inta circa // B din flora coastei insa vegetea#a in populatii mici

formate de cele mai multe ori doar din cativa indivi#i , intr-un ec$iliru dinamic cu cele

dominante!

onotonia si monocromia acestei pajisti este intrerupta primavara, uneori de la

sfarsitul lunii aprilie pana prin mai, de pete 8D (10m) sau fasii de diferite latimi, de

culoare ro#8rosu desc$is! "cestea sunt populatii de migdal pitic 2Prunis tenella3 care sunt

foarte decorative in perioada de inflorire!

La a#a si su creasta pantei unde impactul antropo-#oogen este mai mare,

stipetele sunt inlocuite cu alte formatiuni ieroase8 lemnoase instalate natural 8 artificial!

'e alunecarile care au generat un teren accidentat, s-au instalat natural tufarisuri8ceno#e

ale unor asociatii vegetale ieroase preniere!

"u fost evidentiate un numar de 11 asociatii incadrate in clase de vegetatie, iar

pajistile stepice endemice au fost propuse ca $aitate de interes comunitar, alaturi de

plante de interes comunitar precum% Cram4e tataria#

>rmarind modul in care se pre#inta covorul vegetal in pre#entputem staili

dinamica vegetatiei datorata activitatilor populatiei locale in ultimele decenii! 2mpactul

asupra vegetatiei este cel mai redus in partea centrala a coastei unde animalele erivore

au ajuns intamplator ! 2n sc$im la a#a coastei unde si in pre#ent se mai pasunea#a

aleator stipetele au fost sustituite in timp, de rac$ipode 2Cariceto humilis =5rach6podium pinnatum3 si de ceno#e edificate de aroasa 25otriochloa

ischaemum3# 2n aceste asociatii au patruns numeroase uruieni raspandite de animale

(


13/24

protectia si conservarea asociatiilor vegetale si comunitatilor de neverterate pentru o

perioada lunga de timp!

FAU.A

Fluturi(Lepidoptera)% Speciile deoseite de fluturi identificate pe plantele stepice

de la iisoara au constituit motivarea principala pentru constituirea unei re#ervatii cu

acest specific

!

luturii nocturni repre#inta peste AB din speciile e&istente in Romania! 2n total sunt

semnalate 9 specii de fluturi 6 un numar impresionant pentru o suprafata de /0 $a!

auna de lepidoptere intalnita aici se caracteri#ea#a nu prin ogatia de specii, ci prin

pre#enta unor specii si suspecii deoseit de caracteristice acestui mediu de viata, la care

contriuie si particularitatile ioistorice si iogeografice!

1


14/24

Se remarca in primul rand numarul deoseit de mare al elementelor continentale

specifice stepelor est europene si anatoliene! ajoritatea elementelor continentale

intalnite aici, ating in +ransilvania limita vestica raspandirii lorsu4 orma unorpopulatii

i#olate, relictare 2uscampia cri4rellum1 Pseudophilotes 4a!ius1 Oncochemis

conusa3 altele pre#inta asemenea populatii si in Campia 'anonica 2Cucullia mi9ta1

esotrosta signalis3 sau c$iar in :uropa =ccidentala 2Cupido osiris1 Perigrapha

icinctum1 7pimetia ustula1 %ort6na 4orelii3#

're#enta sutila a unor elemente sumediteraneene poate fi un indicator al vegetatiei

forestiere termofile ce a patruns intr-o epoca postglaciara mai tar#ie si pe plantele acestor

dealuri!

auna locala este completata de numeroase elemente larg raspandite in :uropa mai

ales cele preferand $aitatele &eroterme precum si un numar mare de suspecii

migratoare28# Pinicolana1 $6loicus pinastri1 7upithecia tantillaria ) pre#ente intr-un

numar semnificativ , pot fi considerate elemente adventive , insotitoare ale plantelor!

SP7CII .OI pentru FAU.A 7U8OP7I:

Coch6limorpha su4?oliniana- descrisa si cunoscuta doar din tinuturile

foarte indepartate ale "siei Centrale (Ea#a$stan si C$ina)! " fost descoperitala iisoara si ulterior in 'adurea Lunca anjului- judetul e$edinti! 'refera

portiunile cele mai aride, doar sumar acoperite de vegetatie

SP7CII .OI pentru STII.TA :

Filatima transil!anella- prefera pajistile

stepice, intalnita in iisoara si C$eile +ur#ii

SP7CII .OI pentru FAU.A 8OA.I7I:

Acentra su4!estalis6 specie de talie mica, cu aripi inguste, cenusiu-desc$is!

'are a fi un element caracterisitc al oc$iurilor de stepa din +ransilvania,

populand $aitate foarte diferite celor de la iisoara, Suatu, "riusd! 'oate fi

17


15/24

intalnit atat noaptea la lumina cat si in primele ore ale diminetii #urand

deasupra vegetatiei stepice!

79aeretia preissec>eri, specie considerata in >ngaria un element

caracteristic al padurilor termofile sumediteraneene de stejar pufos, a fost

gasita in conditii similare si in Romania in C$eile +ur#ii si la Canaraua etii,

la iisoara, +oldal! "ceasta specie indica raspnadirea de odinioara a padurilor

de stejar pufos (Fuercus puescens) pe pantele cu e&po#itie sudica a acestor

dealuri!

Agonopteri9 rotundella, larg raspandita in vestul si centrul :uropei, este

semnalata in Romania pentru prima oara la iisoara, dar si la 'iatra

Secuilor(untii +rascaului), +usnadul Nou(untii Garg$ita)

7teo4alea grono!iella, semnalata la iisoara, precum si la 2neu! 'are a fi un

element continental, au o raspandire ponto-panonica, rara inn :uropa

Centrala, unde este o specie caracteristica tufarisurilor &eroterme si a

pajistilor nisipoase!

et0neria ehi>eella, larg raspandita in :uropa si "sia , fara a fi o suspecie

frecventa! 2n Romania a fost semnalata pe a#a unui singur e&emplar mascul

colectat la iisoara!

onochroa nomadella = prima ei semnalare in Romania a fost facuta la

C$eile +ur#ii , Canaraua etii si iisoara! :ste o specie mediteraneana, in

:uropa Centrala a fost semnalata doar i#olat in putine localitati &eroterme!

Stomapter69 hungaricella = prima mentionare documentata a acestei specii

din Romania a fost facuta pe a#a materialului colectat de la iisoara! :ste

raspandita in centrul, sudul si estul :uropei precum si in "sia ica!

Scro4ipalpa ) 7uscro4ipalpa 4rachmiella = specie raspandita in toata

:uropa dar rara si locali#ata! 2n Romania pana in pre#ent se cunoaste doar dela iisoara!

S6nopacma incognitana, din cateva localitati din "ustria! Colectarea a trei

e&emplare de la iisoara poate fi calificata ca o sen#atie faunistica!

SHncopacma sangiella 6 specie comuna raspandita in :uropa si "sia ica,

semnalata in Romania in mai multe localitati din +ransilvania si Crisana!

1


16/24

I?aruna >limeschi= larg raspandita in :uropa Centrala, poate fi c$iar

frecventa in unele iotopuri &eroterme! Semnalata in Crisana si Campia

+ransilvaniei!

$elc6stogramma lutatella= specie caracteristica asociatiilor vegetale

&erofile, larg raspandita in toata :uropa! Semnalata in Romania in orogea

si +ransilvania ("riusd, iisoara)!

Coch6limorpha ucatana = acest nou memru al faunei central european a

fost cunoscut din Sieria, "sia Centrala si doar estul e&trem al :uropei! :ste

deci deoseit de semnificativa, semnalarea ei in Romania ("riusd, iisoara)!

Gaitatul speciei este repre#entat de pante cu vegetatie stepica!

Aethes caucasica 6 descrisa pe a#a unor e&emplare mascule din untii

Cauca#, iar ulterior semnalata sin in untii >ral si 2talia! 2n Campia

+ransilvaniei au fost descoperite doua populatii (la +oldal, iisoara) unde a

fost capturat un numar relativ mare de e&emplare si pe a#a acestui material a

fost descrisa si femela, pana atunci necunoscuta! " mai fost identificata si in

alte sase localitati din tara% Cluj, ates, Sanmarg$ita, Gateg(din

+ransilvania); Sasca, C$eile Nerei (din @anat); Gagieni (orogea)!

7pi4lema enicicolana, considerata specie incerta pentru fauna Romaniei, ea

a fost confirmata pe a#a mai multor e&emplare colectate din orogea,

crisana si +ransilvania!

C6dia o96tropidis6 cunoscuta doar de la iisoara din pajistile stepice#

Cal6ciphora 9anthodact6la= specie raspandita in majoritatea tarilor

invecinate, in pajistile stepice!

SP7CII cu FOA8T7 PUTI.7 S7.ALA8I din FAU.A 8OA.I7I:

desi nu sunt noi pentru fauna Romaniei, pre#enta lor in tara noastra nu esteconfirmata decat prin 1-/ semnalari, de regula prin e&emplare i#olate! 're#enta lor la

iisoara intareste valoarea patrimoniala a re#ervatiei!

Scotopter69 ignorata= semnalat la fanatele Clujului si iisoara 2;

e9emplare3

Oncocnemis conusa= el# Anatolio,iranian larg raspandit in Asia ica#

Cateva populatii i#olate au fost cantonate in stepele rusesti si in ucraina, iar

13


17/24

in nord-estul @ulgariei a fost semnalata deasemenea o populatie! 2n Romania

este semnalata la re#ervatia stepica de la Suatu si la iisoara!

Cucullia mi9ta, semnalata la anatele Clujului, Suatu, iisoara, Caianu!

'opulea#a portiunile cele mai aride, unde covorul vegetal nu acopera in

intregime solul!

7u9oa hastiera= specie vest-asiatic-mediteraneana, rara, semnalata cu

certitudine doar in doua localitati din +ransilvania! 2n colectarile de la

iisoara s-au identificat 3 e&emplare!

SP7CII 8A87 :

Catopta thrips, elementul tipic al stepelor cu artemisia, larg

raspandit in estul e&trem al :uropei si in "sia Centrala, repre#entata in doar

cateva localitati din vestul Campiei +ransilvaniei, a fost gasite in numar

relativ mare si la iisoara!

Ptocheuusa a4normella= semnalata in Romania doar in C$eile

+ur#ii, pe a#a a doua e&emplare a fost gasita in numar mare la iisoara!

:ste o suspecie sudeuropeana, intalnita in :uropa Centrala doar i#olat si

rar!

Anacampsis timidella= specie sudeuropeana, semnalata in mai multe

localitati din Romania!

Falseuncaria degre6ana= semnalata in Romania la 2neu ("rad), mai

multe localitati din orogea si +ransilvania, si Campia +ransilvaniei!

7pi4actra sareptana6 semnalata la ineu, untii Rete#at, @anat, Lec$inta,

iisoara! :ste o suspecie caracteristica stepelor est,europene!

uschampia cri4rellum= elementul tipic pajistilor stepice, din Campia+ransilvaniei a fost gasit si la iisoara in mai multe e&emplare! 2n

Romania specia atinge limita vestica a arealului, fiind cunoscuta numai in

+ransilvania! Specia este foarte periclitata! 'entru protectia ei se impun

masuri ecoprotective specifice!

1


18/24

Pseudophilotes 4a!ius hungaricus= endemism al 'odisului

+ransilvaniei, a fost gasit si la iisoara! Specie repre#entativa pentru fauna

+ransilvaniei, e&trem de periclitata!

Pte4e/us sephirus= tipica acestor locuri, periclitat in mod deoseit de

distrugerea $aitatului stepic!

Catocala h6menaea= elementul sumediteranean, larg raspandit prin

Iuercetele termofile din sudul si vestul tarii! 2l putem considera un

indicator al padurilor de stejar pufos, care alternand cu pajistile stepice au

ocupat odinioara suprafete impunatoare pe aceste pante intens e&puse

soarelui, ajungand asta#i sa fieeliminate aproape cu desavarsire de

activitatea umana#

Autophila dilucida= una dintre speciile cele mai rare de noctuid din

Romania! :ste un element &eromontan raspandit in tarile mediteraneene!

'opulatiile transilvanene sunt ine i#olate constituin limita nordica a

arealului speciei!

Odice sua!a= face parte din putinele elemente mediteraneene care au

reusit sa persiste pe teritoriul +ransilvaniei, aflandu-se aici intr-un punct

e&trem nordic al raspandirii#

Cucullia 9eranthemi= multa vreme considerata unde dintre cele mai rare

suspecii din Romania! 2n ultimele decenii din Romania s-au evidentiat

pre#enta mai multor populatii viguroase in +ransilvania, strans legate de

pajistile stepice degradate!

7pimedia ustula, elementul &erotermofil, foarte rar in Romania! 'e

delaurile de langa iisoara traieste o populatoe e&tremde viguroasa!

esotrosta signalis= noctuid marunt, activ cu infatisare e&trem de

modesta este un element foarte rar al pajistilor stepice! Cunoscut in nord-estul oldovei, descoperirea lui la iisoara a repre#entat o premiera

pentru fauna de lepidoptere a +ransilvaniei! "realul speciei atinge punctul

e&trem vestic de raspandire in nord 6 estul "ustriei!

7ucarta !irgo=pare a fi o specie in plina e&pansiune ce a patruns adanc si

in +ransilvania, dinspre Campia 'anonica prin vaile raurilor ures si

Somes! Cunoscut ca un element al unor $aitate mai umede, consideram

1A


19/24

ca nu e memru permanent al faunei pantelor stepice, e&emplarul

provenind proail din lunca "riesului!

%ort6na 4orelii, pe pantele calcaroase e&cesiv de calde ale ! omogled

(@aile Gerculane) si in #one saraturoase din sesul @anatului si apoi in #eci

de noi localitati din @anat, Crisana si Campia 'anonica! 'antele stepice de

la iisoara adapostesc o populatie surprin#ator de ogata insa cu

e&emplare mai mici- indicand adaptarea ecologica la conditiile de seceta!

Perigrapha incinctum= avand ca $aitat preferat pantele

stepice(iisoara, anatele Clujului)

SP7CII D7 I.T787S COU.ITA8: Cucullina mi9ta1 Catopta thrips1

Pseudophilotes 4a!ius1 Cort6na 4orelii lunata#

2n conclu#ie, numarul speciilor de lepidoptere semnalate pe pantele stepice de la

iisoara este impresionant, ceea ce poate fi e&plicat printr-un comple& de factori, dintre

care microrelieful si macroclima, favori#ate prin alunecarile de teren cu o pondere

insemnata in structurarea $aitatelor! Semnificatia deoseita a re#ervatiei Dealul cu

Fluturi1 nu consta in numarul speciilor e&istente, ci in e&istenta unor suspeciiendemice cu valoare de relict, a unor suspecii de oseit de rare, a speciilor aflate la

limita vestica a arealului general! 'entru mentinerea acestor specii se impun masuri active

de protectie de conservare!

%andaci (Coleoptera)! "u fost identificate 3 de specii (din care // comune, /9

relativ comune, 1/ rare, foarte rare, 13 periclitate si 1 pe cale de disparitie)! Numarul de

specii estimat in aceasta #ona este apreciat la cel putin 00! speciile &erotermofile si

me#o&erofile (9) sunt caracteristice #onei stepice, ele fiin cele mai periclitate in ca#ul

distrugerii ecosistemelor! intre speciile cu importnata stiintifica si semnificatie

ecologica deoseita mentionam%

onotropus nordmanni- semnalata pentru prima data in +ransilvania, a

fost gasita doar in Campia Romana, dar si acolo foarte rar!

19


20/24

Agrilus solieri, specie cu aparitie oca#ionala, specifica #onelor stepice cu

plante ieroase apartinand familiei "piaceae(leguminoase)

Cr6ptocephalus gamma, specie specifica #onei aride, saraturoase,

deoarece ocupa areale punctiforme, distrugerea $aitatelor periclitea#a

drastic e&istenta speciei!

ALT7 %8UP7 IPO8TA.T7 D7 I.S7CT7:

Orthoptera: Saga pedo, gasita in stadiu de larva, o suspecie mentionata

pe lista speciilor protejate a conventiei de la @erna

.europtera: Li4elloides macaronius, indicator al $aitatelor stepice din

:uropa si "sia ica, se afla pe listele rosii ale majoritatea tarilor in fauna

carora se intalneste

elci (Jasteropoda)# "u fost identificate 10 specii, majoritatea fiind comune si cu

raspandire larga in Romania si :uropa! Ceciloides aciculata este o specie mediteraneana

mai putin frecventa in Romania!

8eptile! 'anta stepica de la iisoara repre#inta un mediu ideal de viata pentru acest grup

de verterate ce prefera locurile calde si insorite!

L# "iridis, frecventa Lacerta agilis= oservata in perimetrul re#ervatiei e&emplare, active in

#one cu tufisuri

/0


21/24

.atri9 natri9, sporadic semnalat Coronella austriaca= posiil in

perimetrul re#ervatiei

/1


22/24

"ipera ursinii= posiila in perimetrul

re#ervatiei desi a disparut din fauna

+ransilvaniei, in urma cu circa 0-70 ani

datorita fragmentarii arealului si $aitatelor

stepice, afectarii $aitatului prin pasunat si

introducerea fa#anului ce consuma puii

speciei! iind vora de una dintre cele mai

mari suprafete cu vegetatie stepica din

campia +ransilvaniei, mentinerea unei mici populatii nu este e&clusa!

//


23/24

/


24/24

aria protejata dealul cu fluturi

Documents

Transcript of aria protejata dealul cu fluturi