Studiu privind comunicarea de grup în clasele de elevi

6
UNIVERSITATEA SPIRU HARET FAC. DE PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE MASTERAT: CONSILIERE PEDAGOGICA SI EDUVATIONALA Student:BARBA (BOARIU) EVELINA ANUL I - BOLOGNA SUCEAVA

Transcript of Studiu privind comunicarea de grup în clasele de elevi

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FAC. DE PSIHOLOGIE-PEDAGOGIE MASTERAT: CONSILIERE PEDAGOGICA SI EDUVATIONALA

Student:BARBA (BOARIU) EVELINA ANUL I - BOLOGNA SUCEAVA

Populaia cercetat:-elevii clasei a II-a de la o Scoal general cu clasele I VIII Salcea din mediul rural, un colectiv format din 12 elevi.

Obiective:-organizarea unor activiti concrete de remediere a deficienelor sesizate la nivelul comunicrii n clasa de elevi. -descoperirea modalitilor de mbuntire a comunicrii de grup n clasa de elevi; -sesizarea barierelor care mpiedic o comunicare eficient n anumite situaii; -urmrirea gradului de participare la comunicare -solicitarea n rezolvarea sarcinii; -atractivitatea pe care o exprim sarcinile activitii de grup i individuale: -capacitatea stimulativ a cadrului didactic; -satisfacia personal pe care o imprim realizarea sarcinii; -satisfacia pe care o imprim interaciunea cu ceilali; - msura n care interaciunea satisface ateptrile elevului; - climatul psiho-afectiv care se degaj n clas i n instituie n general.

OBSERVATII:Invatatorul este foarte degajat si are intodeauna un dialog cu elevii - Comunica clasei informatii stiintifice, valori morale estetice, culturale si receptioneaza mesajul elevului. Comunicarea se face atat in functie de cerintele programei, cat si in raport cu preocuparile si interesele cognitive ale elevilor. - Mediaza in constituirea relatiei elev-stiinta chiar daca achizitionarea cunostintelor stiintifice presupune efortul individual al elevului si activitatea sa individuala de cautare, de documentare,de rezolvare a problemelor. - Conduce, indruma, controleaza si evalueaza activitatea clasei - Dialogheaza cu clasa. Activitatea sa educativa implica un dialog continuu si variat cu elevii. Desfasurarea dialogului profesor-clasa solicita un context de relatii educative pozitive . - Coopereaza cu elevii din clasa in realizarea sarcinilor ce revin grupului, in realizarea scopurilor propuse, in desfasurarea lectiilor si a activitatilor extradidactice, in fixarea unor reguli de conduita, in elaborarea deciziilor. - Stimuleaza activitatea elevilor prin aprecieri, indemnuri, prin incurajarea eforturilor pe care ei le fac. E. Planchard a remarcat ca din dorintele elevilor referitoare la relatiile lor cu profesorii se desprinde necesitatea unei interventii umane care sa-i sustina, sa-i incurajeze si sa le arate cu bunavointa cand si unde au gresit . - Ajuta pe elevi in activitatea lor, dandu-le sfaturi, aratandu-le cum trebuie sa procedeze in rezolvarea unei probleme sau in pregatirea lectiilor. Kriekemans include in relatia pedagogica ajutorul pe care profesorul il da copilului pentru a deveni om matur care si-a asumat responsabilitatea propriei sale existente. Astfel, ajutorul se exercita pe planul formarii morale aindividului.

- Coordoneaza relatiile interumane din clasa si activitatea grupurilor de munca existente in cadrul ei, urmarind intarirea solidaritatii grupului. - Orienteaza actiunile organizate de clasa, urmarind formarea idealului de viata al elevilor, deschizandu-le liniile de perspectiva. - Caracterizeaza clasa ca grup educativ, conturand trasaturile ei specifice, factorii de coeziune care actioneaza in cadrul ei si perspectivele ei de dezvoltare.

Activiti propuse:-organizarea unor jocuri care s i pun pe elevi n situaia concret de a comunica unii cu alii (jocul Cercul complimentelor ofer prilejul comunicrii fiecrui elev cu fiecare, n sensul c toi elevii ajung s se adreseze colegilor pernd); -n activitile de nvare, se vor folosi metode active i interactive care s pun elevii n situaii variate de comunicare; se poate observa, cu aceast ocazie, interaciunea n grupuri dar i intergrupuri. -rezolvarea unor sarcini n grupuri mici, de 3-4 elevi, grupuri constituite dup anumite criterii sau preferenial, n funcie de natura sarcinilor; -organizarea ambiental potrivit caracteristicilor grupului: elevii vor amenaja spaiul de lucru conform nevoilor lor de desfurare.

Concluzii i propunerin urma desfurrii activitii s-au constatat urmtoarele: -comunicare interpersonal favorabil desfurrii activitii, elevii stabilind raporturi de colaborare i ntrajutorare; -n grupurile omogene, comunicarea elev-elev s-a desfurat mai uor dect n grupurile eterogene; cu toate acestea, n grupurile eterogene sa constatat preocuparea elevilor buni de a-i sprijini pe cei slabi, contieni fiind de finalitatea activitii pe care o desfoar mpreun. -elevii sunt ncurajai s-i asume n grup mai multe roluri, ei fiind contientizai de faptul c pot s fie oricnd lideri ai unui grup, cu condiia s-i comunice clar i corect ideile, prerile, s reueasc s-i motiveze colegii n rezolvarea sarcinilor; -la nivelul ntregului grup de elevi s-au identificat, pe parcursul activitilor, urmtoarele roluri: a) elevul care ofer informaii, acesta fiind, de regul, cel care cunoate modalitile de identificare i culegere a informaiilor necesare; b) elevul care formuleaz opinii, pe baza informaiilor furnizate n cadrul grupului, acesta fcnd oarecum sinteza acestora; c) elevul care demareaz activitile, adic are iniiativ i propune puncte de orientare; d) elevul care energizeaz, acesta intervenind pentru detensionarea unor situaii; este, cu alte cuvinte, glumeul clasei; e) elevul ce observ activitile, acesta avnd o mai slab implicare n rezolvarea sarcinilor, din diverse motive;

Multe alte roluri se pot identifica n cadrul comunicrii n grupul de elevi. -comunicarea intergrupal s-a realizat cu dificultate n grupurile de 4-5 elevi, printre care s-au aflat i elevi de etnie rom; este nevoie de programe de educaie incluziv pentru a nltura prejudecile cu care este destul de greu de luptat, ele avnd rdcini puternice n familiile elevilor; -n funcie de gradul de implicare n activitate i de motivare n realizarea sarcinilor, elevii contribuie n limita posibilitilor la atingerea obiectivelor; -la elevii care au adoptat rolul de observator cu slab implicare n activitate, s-au identificat cauze de natur psihologic (elevii timizi i interiorizai au preferat s aib o participare minim, de teama atragerii criticilor colegilor); unii dintre ei au evitat participarea activ din cauza unei slabe motivri, prefernd s chiuleasc, deoarece sarcina va fi dus la ndeplinire de ctre cei implicai. La acest nivel, se propune motivarea corespunztoare a elevilor, n funcie de particularitile dezvoltrii fiecruia dintre ei i de interesele i nevoile lor. Prin diversificarea modalitilor de organizare a activitii, se asigur diversificarea registrului comunicaional, interaciunile din cadrul grupului cptnd substan.