STUDIU PRIVIND - cmbrae.ro · 1 I. Introducere Învăţarea şcolară este o activitate...

STUDIU PRIVIND “MOTIVAŢIA ÎN

ÎNVĂŢARE”

(Cercetare aplicativă)

R A P O R T D E C E R C E T A R E

7 Februarie – 27 Mai 2011

CENTRUL

MUNICIPIULUI

BUCUREȘ TI DE

RESURSE Ș I

ASISTENȚ Ă

EDUCAȚ IONALĂ

1

I. Introducere

Învăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică,

un plan de acţiune prin care se reconstruieşte şi dezvoltă sistematic cunoştinţe,

idei şi moduri prin care putem fundamenta, examina şi valida adevăruri. Este

activitatea de organizare şi autoorganizare a experienţei, de construcţie şi

reconstrucţie a personalităţii elevului, de formare şi autoformare a propriei

individualităţi bio-psiho-socioculturale.

Una dintre legile care stau la baza învăţării şcolare este Legea

motivaţiei care arată că învăţarea şcolară este esenţial motivată şi orientată spre

cunoaştere, spre sensibil, spre raţional şi comunicativitate. Motivaţia face ca

învăţarea să se producă şi să se autosusţină; este generatoare de energie şi

stimulatoare pentru noi experienţe de internalizare a valorilor.

Ausubel considera că, există trei componente ale conceptului de motivaţie

în cadrul şcolii. Prima componentă, centrată în jurul trebuinţei de a

cunoaşte şi de a înţelege, de a stăpâni cunoştinţele şi de a formula şi rezolva

probleme şi care dă naştere la ceea ce se numeşte impulsul cognitiv. Impulsul

cognitiv este îndreptat în întregime spre sarcina didactică în sensul că, trebuinţa

de a fi implicat în realizarea sarcinii respective este intrinsecă sarcinii însăşi, adică,

e pur si simplu, trebuinţa de a cunoaşte. A doua componentă a motivaţiei, este

aceea a afirmării puternice a eului iar randamentul şcolar ridicat poate satisface

această trebuinţă, deoarece realizările de acest fel, conduc la situaţia socială

primară sau dobandită, ceea ce generează în conştiinţa elevului sentimente de

acceptabilitate şi respect de sine. Un element important al acestui tip de motivaţie

este anxietatea - teama care rezultă din anticiparea pe plan mental a pierderii

respectului de sine, care ar urma eşecului la învăţătură. Aprobarea, lauda şi

încurajarea din partea profesorului satisfac afirmarea eului în calitatea sa de

componentă a motivaţiei activităţii şcolare şi constituie o confirmare a realizărilor

elevului. A treia componentă a motivaţiei activităţii şcolare, se bazează pe

trebuinţa de afiliere. Ea nu este orientată spre randamentul la invaţătura ci mai

degrabă spre realizari care îi asigură individului aprobarea din partea unei

persoane sau a unui grup de persoane, cu care el se identifică în sensul de

dependenţă faţă de acestea, si de la care în cazul încuviinţării, el dobândeşte o

situaţie socială, în mod indirect sau derivat. Această ultimă categorie de situaţie

socială, nu e determinată direct de nivelul randamentului propriu al individului ci de

permanenta acceptare a sa de către persoana cu care se identifică. Performanţa

şcolară apare atunci cand este puternic motivată şi cand este susţinută de o

recompensă. Formele de recompense care se practică în şcoală ( note, laude,

distincţii, premii, excursii, etc) urmăresc un scop de întărire, de a forma motive

puternice pentru a se însuşi mai bine, mai repede materialul. Cu cât întărirea

este mai puternică, cu atât creşte şi randamentul, cresc şi performanţele.

În felul acesta se constată faptul că descreşterea recompensei

sau întreruperea aplicării ei, ca şi suprimarea ei conduc la scăderea randamentului.

2

Legea Yerkes şi Dodson arată că, o dată cu creşterea motivaţiei, creşte şi

performanţa, dar de îndată ce s-a atins un nivel optim, se înregistrează o descreştere

sensibilă în performantă. Punctul optim de motivaţie descreşte o dată cu creşterea

în complexitate a sarcinii. Cercetările în psihologie confirmă teza că stimularea

prin laudă este de preferat stimulării prin pedeapsă sau intimidare, totuşi, trebuie

dozată în funcţie de personalitate. Altfel, pot apărea efecte negative ca îngâmfarea,

lipsa de rezistenţă la eşecuri.

II. Obiectivele cercetării

II.1.Analizarea corelaţiilor opiniilor elevi gimnaziu-elevi liceu, profesori-elevi, profesori-

părinţi, părinţi-elevi, profesori liceu-profesori gimnaziu, părinţi elevi gimnaziu-părinţi

elevi liceu;

II.2. Identificarea ponderii/proporţiei funcţiilor care influenţează motivaţia în învăţare a

elevilor;

II.3. Determinarea modalităţilor de stimulare a motivaţiei în învăţare;

II.4.Măsurarea/investigarea disponibilităţilor pentru participarea la un program de

dezvoltare motivaţională;

II.5. Identificarea percepţiei asupra rolului şcolii şi al familiei în elaborarea modelelor de

reuşită;

II.6. Prezentarea concluziilor şi identificarea soluţiilor.

III. Ipotezele cercetării

III.1. Existenţa modelelor umane duce la creşterea motivaţiei pentru invăţare;

III.2. Atitudinea din familie privind invăţarea determină creşterea motivaţiei;

III.3. Conştientizarea nevoilor personale şi a obiectivelor invăţării determină creşterea

motivaţiei;

III.4. Implicarea în activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei;

III.5. Stilul didactic influenţează pozitiv motivaţia în învăţare;

III.6. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare;

III.7. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor

instituţii de specialitate, contribuie la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală

şi accentuarea motivaţiei la proprii copii.

IV. Universul cercetării

IV.1. A fost invesigat un lot de 567 de elevi (număr proiectat: 690) provenind din 30 de

şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând tuturor sectoarelor Capitalei (a se vedea

Anexa 1, chestionar tip adresat elevilor);

IV.2. A fost investigat un lot de 335 de cadre didactice (număr proiectat:420) provenind

din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând sectoarelor (a se vedea Anexa 2,

chestionar tip adresat cadrelor didactice);

IV.3. A fost investigat un lot de 367 părinţi (număr proiectat: 420) ai elevilor provenind

din aceleaşi unităţi şcolare bucureştene (a se vedea Anexa 3, chestionar tip adresat

părinţilor);

3

IV.4. Unităţile şcolare cuprinse în eşantionul reprezentativ* (a se consulta Anexa 4).

V. Metodologie

V.1. Au fost aplicate trei tipuri de chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice şi

părinţilor (a se vedea Anexele 1, 2, 3), ca instrumente de cercetare psihosociologică

folosite in ancheta sociologică.

V.2. A fost aplicată metoda observaţiei indirecte: analiza documentelor de specialitate, a

rapoartelor unor cercetări anterioare şi a unor documente statistice.

VI. Echipa de cercetare:

Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş

Profesor Sociolog Iuliana Mustaţă

Profesor Psihopedagog Drd. Marcela Călineci

Profesor Sociolog Drd. Livia Iliescu

Profesor Sociolog Mihai Bădănoiu

Profesor Psiholog Cristina Gheorghe

Profesor Psihopedagog Drd. Constantin Valentina

Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez

Profesor Sociolog Maria Eugenia

Asistent Social Simona Vlădulescu

Profesor Sociolog Daniel Pătrăşincă

Profesor Psihopedagog Oancea Ana Maria

Profesor Psihopedagog Ciocâlteu Ioana Andreea

Profesor Psihopedagog Cazan Manuela

Profesor Psihopedagog Lidia Guţu

Profesor Psihopedagog Radu Mădălina

Profesor Psihopedagog Florea Robert Florin

Profesor Psihopedagog Stăculescu Aurelia

Profesor Psihopedagog Stemate Ramona

Profesor Psihopedagog Lespezeanu Monica

Profesor Psihopedagog Androşa Daniela

Profesor Psihopedagog Neacşu Lucica

Profesor Psihopedagog Stan Ionela

Profesor Psihopedagog Gurău Ana Maria

Profesor Psihopedagog Ilie Cristiana

Informatician Stanciu Tudor

Introducerea Studiului a fost realizată de Profesor Psiholog Alexandru Grigore

4

VII. Analiza informaţiilor şi interpretarea datelor

VII.1. Corelaţie opinii elevi-profesori

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor

despre implicarea familiei în viaţa elevului

Itemul : Familia mea …..

Tabel de distribuție

Variante de răspuns Cadre didactice Elevi

Reprezintă un model pentru elev 68,28% 44,82%

Se implică în viața școlară 56,7% 59,8%

Ajută elevul în procesul de învățare 52,21% 26,9%

Are așteptări în ceea ce privește rezultatele

școlare ale elevului

34,40% 60,77%

Mă recompensează pentru rezultatele școlare 19,98% 18,53%

Cadrele didactice consideră într-o măsură mai mare decât elevii, că familia

reprezintă un model. Pentru ca părinții să reprezinte un model de viață pentru elevi,

legătura de atașament și de comunicare între cele două părți trebuie să fie puternică.

Majoritatea copiilor își petrec două treimi din zi făcându-și temele și privind la televizor,

în restul timpului având și alte activități cum ar fi ieșitul cu prietenii, sportul sau

navigarea pe internet, timpul petrecut cu familia scăzând foarte mult. Astfel modelul

educațional oferit de parinți își pierde din valoare.

Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor, dar atunci când în

cadrul ei apar disfuncții majore, nu mai putem vorbi de familie ca model. În cadrul

familiei moderne se produc unele mutații care constau: în înlocuirea familiei formată din

trei generații cu familia formată din două generații, nivelul de trai scăzut care obligă

ambii părinți să își găsească cel puțin un loc de muncă pentru a putea asigura un trai

decent copiilor, divorțul. În asemenea condiții, supravegherea copiilor este limitată, sau

este încredințată altor persoane sau instituții sociale, diminuându-se funcția sa de model

educațional.

Cadrele didactice sunt conștiente că modelul educațional oferit de familie este

foarte important, dar datorită unei relații de comunicare deficitară între cei doi parteneri,

cadrul didactic nu cunoaște în totalitate mediul familial al copilului și nivelul de

implicare al părinților în educație. Aceste aspecte explică și lipsa de corelație între

opiniile cadrelor didactice și elevi, în cazul variantei de răspuns “ajută elevul în procesul

de învățare ”. Astfel, 52,21 % dintre cadrele didactice sunt de părere că familia ajută

elevul în procesul de învățare, și numai 26,9 % dintre elevi împărtășesc această opinie.

Pe lângă școală și alte organizații, familia ocupa un rol important în educaţia copilului și

se implică în viața școlară a elevului, opinie împărtășită atât de elevi (59,8%) cât și de

cadrele didactice (56,7%). Această corelație este foarte importantă pentru motivarea

5

elevilor spre dezvoltare și implicare, cât și pentru profesorii care găsesc un sprijin real în

partenerul său, familia.

Un procent foarte mare de elevi (60,77%) consideră că părinții lor au așteptări

privind rezultatele școlare. Așteptările părinților privind rezultatele copiilor pot fi

adaptative, normale sau dezadaptative, care contravin nevoilor, dorințelor sau

potențialului elevilor. Dacă așteptarile părinților sunt realiste, ele contribuie la

dezvoltarea capacității copilului de autocontrol și automonitorizare.

În schimb, doar 34,40 % dintre profesori consideră că părinții au așteptări privind

rezultatele elevului. Lipsa de corelație poate fi explicată prin teama părinților de a nu

influența procesul de decizie și evaluare. Însă, profesorul trebuie să cunoască aceste

așteptări și să se asigure că părinții cunosc programul şi scopul învăţământului, pentru a

evita posibile conflicte de interese.

Recompensele pot încuraja creativitatea și plăcerea studiului, pot orienta elevii în

obținerea unor comportamente dezirabile, dacă ele sunt aplicate corespunzător. Însă, ele

nu sunt folosite de către părinți, afirmă 19,98% din cadrele didactice și 18,53% din elevi ,

procente destul de scăzute.


despre motivele pentru care elevul învaţă

Itemul : Motivele pentru care elevul învață sunt


Variante de răspuns

Cadre didactice Elevi

Pentru a avea o carieră de succes 19,3% 70,62%

Materiile îi vor fi utile mai târziu 42,86% 51,8 %

Materia e interesantă și atractivă 48,79% 40,43%

Pentru a lua note bune 12,5% 36,72%

Profesorul inspiră respect, este un model 46,98% 26,35%

Pentru că profesorul are un stil de predare

atractiv

53,96% 23,43%

Părinții insistă să învețe 39,73% 15,71%

Profesorul inspiră teamă 23,68% 4,53%

Motivaţia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra

comportamentului, ci totodată, şi unul de direcţionare al comportamentelor de învățare.

Nu dispunem de o motivaţie universală şi generală, ci de una orientată mai mult sau mai

puţin precis spre rezolvarea sau nerezolvarea unor probleme specifice. De aceea, ceea ce

îi motivează pe elevi nu corespunde, în toate situațiile, cu ceea ce crede profesorul despre

sistemul lor motivațional.

Un procent (70,62%) foarte mare de elevi este motivat în învățare de perspectiva

unei cariere de succes. Profesorii (19,3%) nu consideră că elevii sunt motivați de

posibilitatea obținerii unei profesii de succes. Această diferență foarte mare poate avea

6

consecințe negative asupra adaptării procesului instructiv-educativ. Elevii au nevoie să

cunoască beneficiile aduse de studiul unui domeniu, asupra viitoarei sale cariere.

Atât cadrele didactice (42,86%), cât și elevii (51,8%) consideră că, materiile

studiate vor fi utile pentru dezvoltarea personală și profesională a elevului și accentuează,

astfel importanța rolului pe care îl are școala, prin calitatea informațiilor transmise.

Învăţămîntul atractiv pune accentul pe capacitatea profesorilor de a atrage elevii la

şcoală. Un învăţămînt care să fie motivant pentru că este plăcut, interesant, uşor şi liber.

Materia interesantă și atractivă este o sursă de motivare puternică atât în opinia elevilor

(40,43%) cât și a profesorilor(48,79%).

Un procent de 37,72% dintre elevi învață pentru a lua note bune și doar 12,5%

dintre cadre didactice sunt de părere că elevii sunt motivați de note. Chiar dacă elevii se

gândesc la cariera profesională, un procent destul de mare sunt motivați de note. În

această etapă de dezvoltare, elevii sunt motivați din exterior, vor să demonstreze

capacitatea lor intelectuală, sunt competitivi iar notele reprezintă mijlocul cel mai facil de

a demonstra acest lucru. În cadrul activităţii concrete şi sub influenţa aprecierii făcute de

adulţi asupra cunoştinţelor elevilor, la aceştia se formează nevoia de performanţă şi

nivelul de aspiraţie. Obţinerea unor calificative are rol de motivaţie extrinsecă şi prezintă

valoare pentru elevi, doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat şi elevii

sînt informaţi despre beneficiile „calificării” respective.

Cadrele didactice nu sunt doar deţinători şi transmiţători de informaţii, ci

educatori, îndrumători şi formatori de caractere. Profesorii (46,98%) își asumă acest rol

și funcția de orientare spre valori, așteaptăndu-se ca elevii să urmeze acest model.

Profesorii sunt considerati un model de către 26,35% dintre cei chestionati, opţiune care

se clasează pe locul al 5-lea. Orientarea spre alte modele este întarită şi de modul în care

elevii investigaţi îsi vad viitorul: ei doresc, în primul rând, să aibă o carieră de succes,

care să le asigure siguranța financiară.

Datele obținute arată că 53,96% dintre cadrele didactice consideră că, stilul de

predare atractiv îi motivează pe elevi. Această opinie nu este împărtășită și de elevi. Doar

23,43% dintre elevi susțin că stilul de predare atractiv îi motivează în învățare. Un

procent destul de mare de elevi este însă motivat de materiile atractive și nu

conștientizează importanța adoptării unui stil de predare interesant, pentru a face

procesul educativ mai interesant.

Structura motivațională de bază la școlarii mici rămâne învățarea pentru a

satisface un gen de sentiment de identitate personală sau a familiei, și de a păstra

afecțiunea și respectul celorlalți. Aceasta se modifică în următoarele etape de dezvoltare,

astfel că doar 15,71% dintre elevi mai sunt motivați de insistențele părinților sau de

dorința de a le oferi satisfacție. Cadrele didactice acordă părinților o mai mare putere în

sistemul motivațional și 39,73% dintre ei consideră că, elevii sunt motivați de

insistențele părinților. Această diferență de opinie poate fi explicată prin faptul că elevii

declară permanent că sunt presați de părinți să învețe, sunt supravegheați, dar în realitate

acest lucru nu reprezintă un factor motivator eficient.

În teoria ”educației noi” este propusă reformarea educației în fucție de cerințele

elevului și care să asigure libertatea de manifestare a copilului, disciplina rezultând din

însăși asigurarea acestei libertăți de manifestare. Stilul de predare autoritar, în care

profesorul inspiră teamă blochează elevilor creativitatea, aceștia își pierd încrederea în

7

sine și prezintă față de școală un sentiment de teamă. În școală trebuie să existe un

echilibru între permisivitate și putere. Rolul profesorului nu trebuie văzut ca cineva

care ne inspiră teamă și de care învățăm de frică, sau ca să luăm o notă mare. Însă, pentru

a găsi acest echilibru este nevoie de timp și implicare. Schimbările noii generații au dus

la imposibilitatea de a menține disciplina în clasă, și adoptarea unui stil autoritar poate fi

o soluție pe termen scurt. Astfel, 23,68% dintre cadrele didactice consideră că elevii sunt

mai motivați la materiile la care profesorul inspiră teamă, față de doar 4,53% dintre elevi.


despre modalităţile de învăţare ale elevilor

Itemul 3 : Modalitatea de a învăța



Când învață urmărește să

înțeleagă ce predă profesorul

60,7% de cele mai multe

ori

11,99% întotdeauna


ori

33,68% întotdeauna

Când studiază asociază noile

cunoștințe cu cele deja

cunoscute

42,3 % de cele mai multe

ori

8,9% întotdeauna


ori

32,7% întotdeauna

Pentru a învăța mai bine

încearcă să rețină logic

informațiile predate

46% de cele mai multe ori

11,11% întotdeauna


ori

37,48% întotdeauna

Apelează la infomațiile pe

care consideră că le dețin

părinții, frații/surorile, bunicii,

alte persoane

47,3 % uneori

21,3% rareori

33,07% uneori

20,8% rareori

Când învață, încearcă să

găsească utilitatea

informațiilor în viața de zi cu

zi

36,9% uneori 30,25% uneori

Obișnuiesc să învețe pe de

rost

39,2% uneori


ori

34,11% rareori

28,37% uneori

Din analiza primei variante de răspuns reiese că, 33,68% dintre elevi încearcă

întotdeauna să înțeleagă ce predă profesorul și 43, 9% de cele mai multe ori. Acest aspect

este foarte important în procesul de învățare.Transmiterea și însușirea cunoștințelor

trebuie să se facă logic și să fie cât mai clară. Profesorii (60,7% de cele mai multe ori )

împărtășesc și ei aceeaşi opinie, doar că nu sunt convinși că acest lucru se întâmplă în

toate cazurile (11,99% întotdeauna). Timp îndelungat învăţământul a fost orientat cu

8

precădere spre aspectul informaţional, considerându-se că cel care deţine informaţiile

poate şi opera cu ele la un nivel acceptabil. Rezultatele acestui chestionar confirmă

încercarea cadrelor didactice de a-l pregăti pe elev ca personalitate complexă și

deschiderea elevilor spre o învățare complexă și de durată.

În cazul celei de-a doua variante de răspuns, 70% dintre elevi consideră că

aproape întotdeauna și de cele mai multe ori, atunci când studiază, asociază noile

cunoșințe cu cele deja cunoscute. Acest aspect este împărtășit de doar 51% dintre cadrele

didactice. Această lipsă de corelație între răspunsurile celor două grupuri țintă , poate fi

explicată prin lipsa unei consistențe și calitate în încercarea elevilor de a utiliza

cunoștințele anterioare. În practica şcolară se constată adesea că elevii, care nu reuşesc să

rezolve anumite probleme, posedă totuşi cunoştinţele necesare acestei rezolvări. Aceasta

înseamnă că nu le lipsesc cunoştinţele, ci organizarea lor flexibilă, centrată pe tip de

problemă şi principiu rezolutiv. Aceasta se poate realiza prin utilizarea mai multor surse

în învăţarea conţinutului (notele de curs, manualul, discuţia cu profesorul, cu colegii,

etc.), printr-o iscusită alegere de către profesor a exemplelor şi o modalitate de prezentare

care să decentreze reprezentarea elevului de pe un anumit exemplu (prin remarcile

explicite ale profesorului: “această procedură trebuie urmată ori de câte ori întâlniţi o

problemă similară”, “ceea ce e important de reţinut de acum înainte este că…”, etc.), prin

confruntare permanentă cu sarcini de un anumit tip şi reflecţie asupra modului de

rezolvare (ex: rezumarea în limbaj interior a demersului întreprins, explicarea şi

argumentarea acestui demers, etc.).

Pentru a învăța mai bine elevii (38,3% de cele mai multe ori și 32,7%

întotdeauna) încearcă să rețină logic informațiile predate. Memorarea pasivă este mai

putin utilizată, lăsând loc memorării active. Un procent mai mic de cadre didactice au

observat această schimbare în procesul de învățare al elevilor. Această lipsă de corelație

este pusă în evidență și prin răspunsurile ultimului item: 39,2% dintre cadrele didactice

consideră că elevii uneori învață pe de rost și 34,11% dintre elevi consideră că, acest

lucru se întâmplă rareori.

Atât în opinia cadrelor didactice (47,3 % uneori) cât și a elevilor (33,07% uneori),

sursa de infomare din partea părinților, rudelor nu este foarte des solicitată de către elevi,

în învățare. Acest lucru poate fi explicat fie prin lipsa de pregătire a membrilor familiei în

anumite domenii, existența unui decalaj între curriculumul studiat de cele două generații, fie prin limitarea timpului disponibil pentru copii. Calculatorul a devenit o sursă mult mai

rapidă și mai eficientă de cautare a informațiilor.

Stilul pedagogic pur de predare în care elevul ascultă sau își ia notițe nu este

tocmai potrivit pentru elevi. Copiii învață mai ales emotional, în situații concrete. În

realitate, acest lucru nu se întâmplă. Doar 30,25% dintre elevi încearcă, uneori, să

găsească utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi, când învață. Cadrele didactice sunt

conștiente de faptul că, doar uneori, elevii caută să explice practic ceea ce învață, și de

aceea rolul lor este de a-l ajuta pe copil să găsească utilitatea informațiilor în viața de zi

cu zi și să dezvolte la elevi abilitatea de a corela lumea teoretică, cu cea practică.

9

Itemul: Activitățile extrașcolare în care se implică elevii


excursii 75,7% 60,11%

vizionare spectacole 54,3% 52,94%

sport 80,6% 51,16%

vizite muzeu 64,06% 46,22%

programe/proiecte

educaționale în cadrul școlii

40,8% 32,24%

Activitățile extrașcolare în care se implică elevii sunt îndeosebi: excursii

(60,11%), vizionare spectacole (52,94%), sport (51,16%), vizite muzeu (46,22%),

programe/proiecte educaționale în cadrul școlii (32,24%).

În urma exprimării opiniei cadrelor didactice observăm că această ierarhie se modifică:

sport (80,6%), excursii (75,7%), vizite muzeu (64,06%), vizionare de

filme/spectacole/concerte (54,3%), programe /proiecte educaționale în cadrul școlii

(40,8%).

Observăm că, în opinia cadrelor didactice activitatile extrașcolare în care se

implică elevii sunt sportul (80,6%) și excursiile(75,7%). Acestea sunt activitățile în care,

probabil, elevii se angajează cel mai ușor, fiind mai atractive și distractive. Cadrele

didactice au observat această dorință de implicare a elevilor în astfel de activități. Însă,

elevii se implică mai des în excursii și vizionări de spectacole. Sportul este văzut de elevi

ca un hobby , care nu are legătură cu școala, și nu este atât de accesibil ca celelalte

activități extrașcolare. Nu toți elevii au aptitudini sportive.De aceea, doar 51, 16 % dintre

elevi se implică în activități sportive. Un procent destul de mare , atât de elevi cât și de

cadre didactice au ales programele și proiectele educaționale din cadrul școlii ca

activități în care se implică elevii.

Itemul : Măsura în care activitățile extrașcolare îl ajută pe elev în învățare


mult 56,31% 28,8 %

potrivit 24,89% 32,4%

Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea

corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat,

precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Activitățile

extrașcolare constituie modalitatea neinstituționalizată de realizare a educației. La

întrebarea “ În ce măsura considerați că activitățile extrașcolare îi ajută pe elevi în

învățare? ” , 56,31% dintre cadrele didactice au răspuns „ mult” și 24,89% „potrivit”.

Cadrele didactice cunosc foarte bine care este rolul acestor activități. Pentru elevi

activitățile extrașcolare sunt o sursă de destindere, încredere, recreere, voie bună și mai

puțin o sursă-suport a procesului de învățare. De aceea, doar 28,8 % dintre elevi

10

consideră că activitățile de mai sus îi ajută mult în învățare și 32,4% potrivit. Astfel,

cadrele didactice au rolul de a încerca să implice cât mai mulți elevi și să desfășoare cât

mai multe activități, explicându-le elevilor multiplele beneficii ale acestora.

Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor

despre alte modalități de a reuși în viață, în afară de învățarea în școală

Itemul : Existența altor modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală

Tabel de distributie


DA 39% 40%

NU 61% 60%

Aproximativ 40% dintre cadrele didactice și dintre elevi consideră că există alte

modalități de a reuși în viață în afară de învățarea în școală. A reuși în viață nu înseamnă

doar a dovedi performanțele inițiale, ci și de a a câstiga sau a dispune de un mod mental

de funcționare caracterizat prin performanță și competitivitate. Reușita în viață poate

căpăta definiții multiple, se poate realiza, în funcție de nevoile fiecăruia , pe unul sau mai

multe planuri. De aceea și procentul de persoane care au răspuns „da” este destul de

mare.

Opiniile cadrelor didactice şi a elevilor

despre modalitățile de a reuși în viață, altele decât învățarea în școală

Itemul : Care sunt modalitățile de a reuși în viață , altele decât învățarea în școală?

Tabel de frecvență

Elevi Cadre didactice

Autoinstruirea Autoinstruirea

Activități extrașcolare și dezvoltarea

aptitudinilor (sport, dans, film, pictură,

muzică, lectură, actorie)

Sprijinul familiei prin situația materială

(moșteniri)

Sprijinul familiei prin situația materială Activități extrașcolare și dezvoltarea

11

(moșteniri) aptitudinilor

Experiența practică personală și a celorlați Relații, pile, mituiri

Relații, pile, mituiri Experiența practică personală și a celorlați

Atât cadrele didactice cât şi elevii, au identificat ca modalităţi de reuşită în viaţă,

în afară de învăţarea şcolară, autoinstruirea, activităţile extraşcolare şi dezvoltarea

aptitudinilor, suportul material al familiei, experienț a practică personală ș i a celorlalț i.

De remarcat este faptul că profesorii ș i elevii percep relaț iile, pilele ș i mituirile ca

fiind factori determinanț i ai reuș itei în viaț ă.

Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune


Mass-media

Concursuri

Profesii ce nu necesită studii

Prieteni

Credința

Respect

Întemeierea unei familii

Munca în străinătate

Contextul social

Sex

Comerțul

Studii în străinătate

Susținerea politică


despre motivaţia elevului pentru învăţare

Itemul : Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învățare?


Orele să fie mai atractive 80,8% 35,05%

Abodarea practic-aplicativă a lecțiilor 61,6% 54,03%

Atmosfera din timpul orelor de curs 59,9% 52,94%

Soluțiile care l-ar ajuta pe elev să învețe mai mult sunt: abordarea practic-

aplicativă a lecțiilor (54,03%) și atmosfera din timpul orelor (52,94% )

Deș i cadrele didactice (80,8%) afirmă că, ceea ce l-ar motiva pe elev, în mod

deosebit, sunt orele atractive, doar 35,05% dintre elevi afirmă că ar fi motivați de acest

aspect. O sursă de motivare importantă, atât pentru 54,03% dintre elevi, cât și pentru

61,6% dintre cadrele didactice este aplicabilitatea lecțiilor. Elevii au nevoie de un

„management” al cunoștințelor prin care să pună în aplicare noi cunoştinţe, să

exploateze cunoștințele în contexte diferite și pline de provocări, să valorifice învăţarea

individuală prin evidențierea avantajelor dobândit la nivelul întregii sale vieți.

12


despre importanţa unei cariere de succes în viaţa elevilor

Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viața elevilor?


Foarte mare 30,41% 58,82%

Pentru 30,41% dintre cadrele didactice, o carieră de succes are o importanță foarte

mare pentru elevi. Procentul acesta este mult mai mare în rândul elevilor (58,82%).

Schimbările de pe piaţa muncii, şomajul, creşterea continuă a informaţiilor despre slujbe

contextual socio-economic al țării noastre creează confuzie, indecizie şi dezinformare

pentru tineri în ceea ce priveşte alegerea propriului drum în carieră. Ei își doresc să

obțină o carieră care să le aducă satisfacții materiale și financiare, într-un timp foarte

scurt, fără a mai urmări realizarea unei activități potrivite sau plăcute. Cariera de succes

reprezintă modalitatea de a depăși anumite probleme.


despre elementele care contribuie la construirea unei cariere de succes

Itemul: Ce contribuie la construirea unei cariere de succes?

Tabel de distribuție în ordinea frecvenței de apariție (1- frecvență mare a răspunsului)


1.Nivel de pregătire și rezultate școlare

bune

1.Nivel de pregătire și rezultate școlare

bune

2.Efortul în muncă 2.Motivația (voința , perseverența) în

muncă

3.Motivația (voința, perseverența) în

muncă

3.Efortul în muncă

4.Sprijinul familiei 4.Sprijinul familiei

5.Atitudini pozitive față de muncă

(seriozitate, pasiune, implicare, optimism,

responsabilitate, încredere, devotament)

5.Alegerea unor modele potrivite

6.Inteligența 6.Orientare școlară și profesională

Nivelul de pregatire şi rezultatele şcolare constituie factorul cel mai important în

construirea unei cariere de succes, atât în opinia cadrelor didactice cât şi în opinia

elevilor. Dacă pentru elevi efortul în muncă este mai important decat motivaţia, pentru

cadrele didactice ierarhia se schimbă. Cadrele didactice cunosc mai bine cerinţele pieţei

muncii, caracterizată de nevoia ridicată de competitivitate şi motivare.

Aflându-se în plin proces de formare a caracterului, elevii pun accent pe

importanţa atitudinilor pozitive faţă de muncă în construirea unei cariere de succes, pe

13

factorii de personalitate şi abilitităţi de viaţă ca : sociabilitatea, autocontrolul, gândire

realistă, abilitatea de a lucra în echipă, adoptarea unui stil de viaţă sanătos.

Cadrele didactice sunt conştiente de importanţa factorilor externi de influenţă în

construirea unei cariere, şi anume: alegerea unor modele potrivite, orientarea şcolară şi

profesională, contextul socio-economic şi piaţa muncii.

Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri țintă, nu sunt comune


Sociabilitatea

Cultura generală

Autocontrol

Ajutor divin

Gândire realistă

Disciplina

Cunoașterea unei limbi străine

Capacitatea de a lucra în echipă

Stil de viață sănătos

Stabilitatea pe post

Spirit de lider

Policalificarea

Personalitatea

Comunicarea eficientă

Curaj

creativitate

Context socio-economic

Emigrarea

Piața muncii

Susținerea politică


despre mediul care determină succesul în viaţă

Itemul: Mediul care determină succesul în viață


Scoala Al 2-lea loc 45,61% Al 2-lea loc 39,15%

Familia 1 loc 57,7% 1 loc 50,82%

Prietenii Al 3-lea loc 38,81% Al 3-lea loc 35,41%

Mass-media Al 6-lea loc 48,9% Al 6-lea loc 36,67%

Activitatea extrașcolară Al 4-lea loc 30,3% Al 4-lea loc 29,16%

Programe/proiecte

educaționale

Al 5-lea loc 24,6% Al 5-lea loc 27%

În cadrul acestui item toate răspunsurile corelează. Astfel că, atât pentru cadrele

didactice, cât și pentru elevi, mediul care determină succesul în viață este familia.

Primele noţiuni educative pe care copilul le primeşte sunt cele din familie. Familia

constituie una din verigile sociale cele mai vechi şi mai stabile în care se conturează şi se

formează caracterele; în familie se dezvoltă spiritul de afirmare a idealurilor tânărului,

dorinţa sa de participare la viaţa socială, culturală şi politică a ţării sale. În familie se

14

formează primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului, de conduită igienică

individuală, colectivă şi de altruism. Dacă familia nu se implică și nu sprijină elevul pe

tot parcursul educației sale, succesul în viață nu este asigurat. Cadrele didactice sunt

conștiente de importanța partenerului său în activitate și încearcă sa-l implice cât mai

mult.

Școala, ca mediu ce determină succesul, se situează pe locul al 2-lea. Îmbinarea

eforturilor educative din familie şi din şcoală este nu numai recomandabilă şi chiar

obligatorie, pentru că de multe ori, pe măsură ce copiii evoluează, părinţii au de înfruntat

mereu alte şi alte probleme, multe din ele inedite, iar şcoala are acumulată multă

experienţă în soluţionarea unor probleme care se ivesc la o categorie de vârstă şi care se

repetă la generaţiile următoare. Școala este singurul mediu în care se poate construi o

carieră, prin însușirea cunoștințelor din diverse domenii și dezvoltarea unor abilități de

viață.

Prietenii sunt cei care te provoacă să gândești , să te analizezi, care te sprijină,

care te ajută să te regăsești și fără de care nu ai putea să ajungi la succes. În zilele noastre

elevii ating mai greu această formă de prietenie și trebuie să facă faţă presiunilor negative

ale prietenilor. Activitatea extrașcolară și proiectele educaționale reprezintă mediile cele

mai potrivite pentru a pune în valoare pe toate celelalte, de mai sus. Succesul în viață

este asigurat atunci când îți dezvolți abilitatea de a selecta rapid informațiile utile, iar

mass-media este principalul mediu informațional .

VII.2. Corelaţie opinii elevi gimnaziu – elevi liceu

Opiniile elevilor de la gimnaziu

şi elevilor de la liceu despre implicarea familiei în viaţa şcolarului

Itemul:

Familia mea :

- Reprezintă un model

- Se implică în viaţa şcolară

- Mă ajută să învăţ

- Mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală

- Discută orice problemă care ţine de activitatea şcolară.

- Are aşteptări legate de rezultatele şcolare

- Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute

- Nu are asteptări în ceea ce priveste rezultatele şcolare

- Nu manifestă interes faţă de activitatea mea şcolară

Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu

În foarte mare măsură În foarte mare măsură

Reprezintă un model 54% 37%

Se implică în viaţa şcolară 63 60

Mă încurajează să am

comportamente adecvate în

şcoală

67 61

15

Discută orice problemă care

ţine de activitatea şcolară

Are aşteptări legate de

rezultatele şcolare

Mă recompensează pentru

rezultatele şcolare obţinute

Analizând răspunsurile elevilor (gimnaziu-liceu) constatăm că pentru 54% dintre

elevii de gimnaziu familia este într-o foarte mare măsură un model, acest procentul fiind

în scădere pentru elevii de liceu, doar 37% considerând acest lucru.

Elevii apreciază că părinţii se implică în foarte mare măsură în viaţa lor şcolară,

având initiative, răspunzând solicitărilor şcolii şi asigurând materialele necesare în

învăţare. (63, respectiv 60%)

Atât elevii de gimnaziu căt şi liceenii consideră că, sunt încurajaţi de părinţi să

aibă comportamente adecvate în şcoală (67, respectiv 61%), iar atunci când apar

probleme în ceea ce priveşte activitatea şcolară a elevului, 55% dintre elevii de gimnaziu

apreciază că părinţii sunt disponibili să discute aceste probleme cu ei. Acelaşi lucru este

susţinut şi de un procent asemănător al liceenilor (50%).

Itemii: Are aşteptări (familia) legate de rezultatele şcolare

Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute

Variante de răspuns Elevi gimnaziu Elevi liceu

Are aşteptări (familia)

legate de rezultatele şcolare

68% 58%



31% 33%

Atât în opinia elevilor de gimnaziu, cât şi în cea a elevilor de liceu, au aşteptări în

ceea ce priveşte rezultatele lor şcolare (68 respectiv 58%). Cu toate acestea, doar o treime

dintre elevi consideră că sunt recompensaţi de către familie pentru rezultatele bune pe

care le obţin la şcoală.

16


şi elevilor de la liceu despre motivaţia pentru învăţare

Itemul: Motivele pentru care învăţ sunt…

- pentru a fi cel mai bun

- pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi

- pentru că profesorul explică pe înţelesul meu

- pentru că profesorul are un stil de predare atractiv

- pentru că profesorul e apropiat de noi

- pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică

- pentru că profesorul e calm, nu se enervează

- pentru că profesorul îmi inspiră teamă

- pentru că profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine

- pentru că materia e interesantă

- pentru că materiile îmi vor fi utile mai târziu

- pentru că părinţii insistă să învăţ

- pentru că părinţii mă recompensează dacă învăţ

- pentru că îmi place să studiez

- pentru că sarcinile de învăţare date de către profesor sunt clare

- pentru că profesorul face o evaluare corectă

- pentru a lua note bune

- pentru a nu mă face de ruşine

- pentru a avea o carieră de succes

- altele...

Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea:

Elevii de gimnaziu consideră că învaţă

pentru:

- a avea o carieră de succes 72,39%

- că materiile îmi vor fi utile mai târziu

60,28%

- a lua note bune 47,04%

- că materia e interesantă 43,66%

- a fi recunoscut şi respectat de către

ceilalţi 34,36%

- a fi cel mai bun 33,23%

- că îmi place să studiez 30,70%

- pe ultimul loc: “pentru că profesorul e

plăcut ca înfăţişare fízică” = 1,40%

Liceenii consideră că învaţă pentru:

- a avea o carieră de succes 68,86%

- că materiile îmi vor fi utile mai târziu

43,39%

- a fi recunoscut şi respectat de către

ceilalţi 38,67%

- că materia e interesantă 37,26%

- a fi cel mai bun 30,66%

- a lua note bune 26,41%

- că profesorul îmi inspiră respect, fiind

un model pentru mine 25,94%

- pe ultimul loc: “pentru că profesorul e

plăcut ca înfăţişare fízică” = 1,88%

Observăm în ierarhia celor două categorii de elevi, de gimnaziu şi liceeni, că pe

primele două poziţii se situează aceleaşi categorii de motive, însă la liceu pe locul al

treilea apare nevoia elevilor de a fi respectaţi şi recunoscuţi. La elevii de gimnaziu pe

această poziţie clasându-se motivul : “pentru a lua note bune”, care în cazul elevilor de

17

liceu apare pe pozitia a V-a. La ambele grupuri pe ultimul loc (20) se situează motivul :

“pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică”.


şi elevilor de la liceu asupra modului de a învăţa

Itemul: Modul de a învăţa:

- când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul, în clasă;

- când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute;

- pentru a învăţa mai bine, încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma

schemelor, tabelelor, formulelor, etc.);

- apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii,

alte persoane, alte surse de informaţii;

- când învăţ, încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi;

- obişnuiesc să învăţ pe de rost.

Analizând modul în care elevii învaţă am constatat că atât elevii de gimnaziu cât şi

cei de liceu au afirmat că, întotdeauna încearcă să reţină logic informaţiile, pe ultimul loc

situând învăţarea mecanică.


- pentru a învăţa mai bine, încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma

schemelor, tabelelor, formulelor, etc.);

- când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul, în clasă;

- când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute;

- când învăţ, încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi;

- apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii,

alte persoane, alte surse de informaţii;

- obişnuiesc să învăţ pe de rost.

Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu

şi elevilor de la liceu asupra timpului alocat activităţilor dintr-o zi

Itemul: Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi:

Variante de răspuns deloc mai puţin

de o oră

1- 2

ore

2- 4

ore

mai mult

de 4 ore

te uiţi la TV:

gimnaziu

liceu

4,22%

0,47

14,08

19,33

43,94

39,62

25,07

25,00

13,80

11,79

te joci la calculator:

gimnaziu

liceu

6,47

3,30

14,36

13,20

26,76

23,58

28,73

27,83

23,38

26,41

activităţi în familie:

gimnaziu

liceu

7,32

7,07

26,47

25,00

33,52

34,43

40,56

17,45

13,23

10,37

activităţi cu prietenii:

18

gimnaziu

liceu

1,40

2,83

15,21

15,09

24,78

20,28

33,52

31,60

30,14

26,41

cursuri organizate: dans, instrument

muzical, limbi străine, sport, etc.:

gimnaziu

liceu

36,61

31,60

11,26

19,81

29,57

23,58

13,80

13,20

9,29

7,54

activităţi recreative în aer liber:

gimnaziu

liceu

9,57

9,43

33,23

25,00

43,09

32,07

20,56

17,92

14,64

9,90

citeşti:

gimnaziu

liceu

12,95

16,50

39,15

37,26

32,39

31,13

8,45

7,07

4,50

3,30

înveţi:

gimnaziu

liceu

1,97

8,49

17,18

20,75

40,56

33,96

27,88

17,45

9,01

4,24

Analizând timpul pe care îl acordă elevii anumitor activităţi am constatat că nu

există diferenţe semnificative între cele două categorii de elevi, cu o singură exceptie:

timpul alocat activităţilor în familie pentru elevii de gimnaziu este de 2-4 ore pentru un

procent de 40,56 elevi faţă de 17,45% dintre liceeni (pentru aceeaşi perioadă de timp).

Itemul: Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat:


Elevi gimnaziu Elevi liceu

Excursii Excursii + Vizionare de

spectacole/ filme/ concerte

Sport Sport

Vizionare de spectacole/

filme/ concerte

Programe/ proiecte

educaţionale la şcoală

Vizite la muzeu Vizite la muzeu

Programe / proiecte

educaţionale la şcoală

Voluntariat

Artă (pictură, desen,

modelaj)

Artă (pictură, desen,

modelaj) + Dans

Dans

Voluntariat

Elevii din ciclul gimnazial s-au implicat în diferite activităţi extraşcolare, pe

primul loc situându-se excursiile, urmate de sport şi vizionarea de spectacole/ filme/

concerte pe ultimul loc fiind voluntariatul. Liceenii aşează pe acelasi loc excursiile şi

vizionarea de spectacole/ filme/ concerte şi pe locul al II-lea, sportul, voluntariatul

trecând pe locul al V-lea. La nivelul al IV-lea avem în ambele cazuri, vizitele la muzeu.

19


şi elevilor de la liceu asupra activităţilor extraşcolare care au jucat un rol important

în activitatea de învăţare

Itemul: În ce măsură te-au ajutat aceste activităţi extraşcolare în învăţare?

Elevi foarte mult mult potrivit puţin deloc

Gimnaziu

Liceu

23,66

17,45

33,23

26,88

30,98

33,96

8,16

17,45

4,50

3,77

56,89% dintre elevii de gimnaziu au considerat că activităţile extraşcolare i-au

ajutat mult şi foarte mult în învăţare comparativ cu un procent de 44,33 dintre liceeni.


şi elevilor de la liceu asupra modalităţilor de a reuşi în viaţă,

în afară de învăţarea în şcoală

Itemul: Crezi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?

Da Nu

Gimnaziu

Liceu

36,06

40,1

63,94

59,90

Dacă DA, care sunt acestea?

Gimnaziu – nr. de alegeri:

- Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 18

- Sportul de performanţă 12

- Studiul individual 9

- Sprijin financiar din partea familiei 7

- Fotbalist, fotomodel 6

- Modelele 6

- Activităti extraşcolare 5

- Interese, pasiuni, voinţă, sacrificiul 4

- Practica 3

- Educaţia 2

- Meditatii 2

- Norocul 2

- Credinţa 2

- Relaţii 1

- Mita 1

- Cultura generală 1

- Şcoala vieţii 1

- Abilitatea de a te descurca în viaţă 1

20

- Atenţia la detalii 1

- Organizarea raţională a timpului 1

Liceu – nr. de alegeri:

- Studiul individual 11

- Sportul de performanta 6

- Sprijin financiar din partea familiei 6

- Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 6

- Practica 5

- Relaţii 4

- Modele 4

- Norocul 3

- Meditaţii 3

- Exploatarea oportunităţilor 3

- Activităţi extraşcolare 2

- Inteligenţa 2

- Perseverenta , voinţa 2

- Cursuri 2

- Voluntariat 1

- Afaceri proprii 1

- Furt 1

Constatăm că opiniile elevilor diferă; dacă cei din ciclul gimnazial consideră că

principală modalitate de a reuşi în viaţă constă în valorificarea unor aptitudini ca: dans,

actorie, cântat, pictură, artă sau alte talente, cei de la liceu considerând ca primordial

studiul individual. Pe locul al II-lea, la ambele grupe de elevi se situează practicarea

sportului de performanţă, ca modalitate de a reuşi în viaţă. Pe locul al III-lea, în opinia

elevilor de gimnaziu, se află studiul individual pe când la liceeni este sprijinul financiar

din partea familiei.


şi elevilor de la liceu asupra nivelului de motivaţie pentru învăţare

Itemul: Pe o scală de la 1- 10 apreciază-ţi nivelul de motivaţie pentru învăţare, unde 1

este cel mai puţin, 10 este cel mai mult.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Gimnaziu

Liceu

0,84

0,94

0,84

0,94

0,28

0,47

0,84

0,94

2,53

5,18

3,09

8,01

10,98

19,81

30,70

32,54

34,08

18,86

14,92

7,07

Analizând nivelul de motivaţie pentru învăţare apreciat de elevi, constatăm că

elevii de gimnaziu îşi atribuie nivelul 9 într-un procent de 34%, la acelasi nivel

apreciindu-se doar aproximativ 19% dintre elevii de liceu. Nivelul 8 este asumat de 33%

dintre liceeni, acest nivel fiind al doilea ales de elevii de gimnaziu (aprox. 31%.). Doar

21

7% dintre liceeni şi aprox. 15% dintre elevii de gimnaziu consideră că au un nivel de

motivaţie 10.


şi elevilor de la liceu asupra elementelor care îi ajuta în învăţare

Itemul: Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi?


Gimnaziu

- informaţiile predate îmi sunt folositoare

- să aplic practic ceea ce am învăţat

- atmosfera din timpul orelor de curs

- părerea mea să fie luată în considerare de către profesori

- recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii

- orele să fie antrenante

- recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite

Liceu

- informaţiile predate să-mi fie folositoare

- atmosfera din timpul orelor de curs

- să aplic practic ceea ce am învăţat

- recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii

- orele să fie antrenante

- părerea mea să fie luată în considerare de către profesori

- recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite

Observăm din ierahizarea variantelor de răspuns că, atât elevii de gimnaziu, cât şi

cei de liceu consideră că i-ar ajuta mai mult să înveţe dacă informaţiile predate le sunt

folositoare, pe locul al doilea şi al treilea fiind aplicabilitatea în practică a celor învăţate

şi deosebit de importantă fiind, însă, şi atmosfera din timpul orelor de curs. Dacă elevii de

gimnaziu consideră important ca părerea lor să fie luată în considerare de către profesori

(locul 4), liceenii doresc să fie recompensaţi prin laude, aprecieri pozitive, încurajări,

premii. Recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite este pozitionată pe ultimul

loc de către ambele categorii de elevi.

22


şi elevilor de la liceu despre ceea ce reprezintă succesul în viaţă

Itemul: Pentru tine, succesul în viaţă înseamnă:

Variante de răspuns 1

puţin

2 3 4 5

mult

întemeierea unei familii:

gimnaziu

liceu

8,73

3,77

6,76

6,60

22,8

26,88

19,43

25,47

46,19

36,79

prestigiul social:

gimnaziu

liceu

5,35

3,77

7,88

7,54

19,15

16,98

35,21

38,20

29,29

33,01

cariera de succes:

gimnaziu

liceu

2,25

0,47

3,94

2,35

5,63

4,24

18,87

24,05

69,01

68,39

banii:

gimnaziu

liceu

4,22

2,35

5,07

1,88

20,84

3,77

34,36

34,43

34,64

43,86

relaţiile armonioase cu ceilalţi:

gimnaziu

liceu

3,94

3,77

4,22

1,41

14,08

15,09

27,88

29,24

49,57

50,47


Gimnaziu Liceu

cariera de succes cariera de succes

relaţiile armonioase cu ceilalţi relaţiile armonioase cu ceilalţi

întemeierea unei familii banii

banii întemeierea unei familii

prestigiul social prestigiul social

Observăm că există o opinie unitară a elevilor din ambele categorii pentru primele

două pozitii, succesul în viaţă reprezentând pentru aceştia o carieră de succes dar şi relaţii

armonioase cu ceilalţi. Pe locul al treilea, la nivel de gimnaziu se află întemeierea unei

familii, iar la liceu banii, pe ultimul loc, în opinia elevilor, fiind prestigiul social.

23


şi elevilor de la liceu asupra importanţei unei cariere de succes în viaţă

Itemul: Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţa?

foarte mare mare potrivit mică foarte mică

Gimnaziu

Liceu

57,74

59,90

31,54

28,30

7,6

10,37

0

1,41

0

0

Constatăm că pentru ambele categorii de elevi, o carieră de succes este foarte

importantă, ceea ce confirmă încă o dată ierarhia de la itemul 11.

Opiniilor elevilor de la gimnaziu

şi elevilor de la liceu asupra elementelor care contribuie la construirea unei cariere

de succes

Itemul: Ce contribuie, din punctul tău de vedere, la construirea unei cariere de succes?

Elevii de gimnaziu au răspuns:

- învăţătura 35

- şcoala 23

- voinţa 22

- munca 13

- informatţile acumulate 12

- familia 10

- studiile superioare 9

- inteligenţa 9

- ajutorul familiei 7

- suportul moral 7

- banii 9

- prietenii, anturajul 6

- relaţiile 6

- talentul 5

- norocul 5

- aspectul fizic 3

- educatia 3

- sociabilitatea 3

- comportament moral 3

- Altele: influenţa, seriozitatea, atitudinea, respectul, disciplina, dorinţa, activităţi

extraşcolare, participarea activă la ore, modelele, profesorii, sportul, aptitudini,

comunicarea, traseul educational etc – 31 răspunsuri.

24

Elevii de liceu au raspuns:

- competente, aptitudini 9

- munca 7

- rezultate şcolare 7

- ajutorul familiei 6

- motivaţia 6

- perseverenţa 6

- practica 6

- voinţa 5

- pasiunea 4

- seriozitatea 4

- aspiraţii 4

- comunicarea 4

- inteligenţa 3

- respectul 3

- devotament, loialitate 3

- optimism 3

- norocul 3

- banii 3

- talent 3

- prietenii 3

- altele: implicare, interes, activităţi extraşcolare, stil de viaţă, relaţiile, stabilitatea

pe post, rigurozitate, intuiţia, spirit de lider, punctualitatea, încrederea în sine,

personalitatea, informaţiile şi orientarea şcolară, aspectul fizic, flexibilitatea,

autoperfecţionarea, curajul, comportament şi atitudini, răbdarea, creativitatea –

27.

Observăm că pentru elevii de gimnaziu, la construirea unei cariere de succes, pe

primul loc este învăţătura urmată de şcoală, voinţă, muncă şi informaţiile acumulate.

Pentru elevii de liceu, în construirea unei cariere de succes, un loc important îl ocupă

competenţele şi aptitudinile apoi munca şi pe locul al treilea rezultatele şcolare.


şi elevilor de la liceu asupra motivelor pentru care aceştia nu învaţă

Itemul: Nu învăţ pentru că:

- nu am condiţii (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite

şcolare, etc.)

- nu am voinţă

- atât pot eu

- nu am timp

- nu mă interesează ce fac la şcoală

- nu vreau

- nu vreau să fiu considerat tocilar

- pentru familia mea nu contează

- nu înţeleg nimic din ce se predă

25

- profesorul nu mă apreciază/ valorizează

- nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu

- NS/ NR

Gimnaziu – liceu

Nr.crt a b c d e f g h i j k

Gimnaziu

(%)

1,40

16,61

16,61

9,57

2,25

7,88

8,73

1,69

7,60

10,7

8,73

Liceu

(%)

2,83 25,47 16,50 21,69 8,01 12,26 5,66 0,47 11,32 14,15 26,88

Gimnaziu:

- nu am voinţă + atât pot eu


- nu am timp


- nu vreau





şcolare, etc.)

Liceu:

- nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu

- nu am voinţă

- nu am timp

- atât pot eu


- nu vreau





şcolare, etc.)


26


şi elevilor de la liceu asupra lucrurilor considerate importante în unitatea în care

studiază

Itemul: În şcoala mea:

- se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete

- este încurajată competiţia

- sunt încurajate colaborarea, cooperarea

- în clasa mea este important să ai rezultate bune

- în clasa mea este important să fim prieteni buni

- altele...

Crit. a b c d e

Gimnaziu

Liceu

43,09

49,52

31,54

29,24

49,85

42,92

38,30

31,13

61,12

43,86

Gimnaziu:






Liceu:






Constatăm că, 61% dintre elevii de gimnaziu afirmă că în clasa lor este important

să fie prieteni buni şi 43 % consideră că în şcoala lor sunt încurajate colaborarea,

cooperarea. Elevii de liceu, aproximativ 50% afirmă că se desfăşoară activităţi practice în

laboratoare/ cabinete si 44% consideră că, în clasa lor este important să fie prieteni buni.

Observăm că pe ultimul loc, atât la gimnaziu cât şi la liceu, elevii au identificat

încurajarea competiţiei.

27


şi elevilor de la liceu asupra mediului care determină succesul în viaţă

Itemul: Din punctul tău de vedere, ierarhizează de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6

este ultimul loc, mediul care determină succesul în viaţă.

- şcoala

- familia

- grupul de prieteni

- mass media

- activităţi extraşcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)

- programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat, stil de viaţă sănătos, etc.)

Criteriul 1 2 3 4 5 6

Gimnaziu

Liceu

a 42,25

31,60

39,15

39,15

8,73

12,73

2,81

6,60

1,4

0,94

1,97

0,94

Gimnaziu

Liceu

b 49,29

52,35

34,92

23,58

7,88

10,37

1,97

3,30

1,12

2,83

0,84

2,83

Gimnaziu

Liceu

c 3,09

8,01

9,01

16,98

42,53

28,30

16,90

12,73

14,64

7,54

7,60

8,96

Gimnaziu

Liceu

d 2,25

2,35

1,97

4,71

4,50

10,84

16,90

17,92

22,53

18,39

46,47

26,88

Gimnaziu

Liceu

e 4,50

5,66

5,63

8,49

21,69

11,32

30,98

27,35

20,56

18,39

7,88

8,49

Gimnaziu

Liceu

f 2,81

4,71

2,53

5,18

5,63

8,49

23,30

14,15

27,32

27,83

27,60

21,69

Locul 1 2 3 4 5 6

Gimaziu familia

şcoala

grupul de

prieteni

activităţi

extraşcolare

(sport,

muzică,

pictură,

dans, etc.)

programe/

proiecte

educaţionale

(antreprenoriat,

stil de viaţă

sănătos, etc.)

mass

media

Liceu familia

şcoala grupul de

prieteni

activităţi

extraşcolare

(sport,

muzică,

pictură,

dans, etc.)

programe/

proiecte

educaţionale

(antreprenoriat,

stil de viaţă

sănătos, etc.)

mass

media

28

Mediul care determină succesul în viaţă, atât pentru elevii de gimnaziu, cât si

pentru elevii de liceu, este familia, iar pe locul al doilea fiind, în opinia elevilor, şcoala.

Pe ultimul loc se situeaza mass media.


şi elevilor de la liceu despre contribuirea succesului în şcoală la creşterea şanselor

pentru reuşita în viaţă

Itemul: Consideri că succesul în şcoală contribuie la creşterea şanselor pentru

reuşita în viaţă?

în foarte

mare

măsură

în mare

măsură

în potrivită

măsură

în mică

măsură

în foarte

mică

măsură

NS/ NR

Gimnaziu 47,60 29,57 11,54 1,12 2,25 0,28

Liceu 32,07 42,45 7,54 4,71 1,41 0,47

Aproximativ 48% elevi de gimnaziu consideră că şcoala contribuie la creşterea

şanselor pentru reuşita în viaţă, în foarte mare măsură, şi 2,25% considera că şcoala

contribuie în foarte mică măsură la reuşita în viaţă. In ceea ce priveste elevii de liceu,

aproximativ 42% considera că şcoala contribuie la creşterea şanselor pentru reuşita în

viaţă în mare măsură şi 1,41% considera că, şcoala contribuie în foarte mică măsură la

reuşita în viaţă.

EŞANTION

Date de identificare

La studiu au participat 355 elevi gimnaziu, din care 222 fete şi 133 băieţi, cu

vârste cuprinse între 12-16 ani (78 – 12 ani, 114 – 13 ani, 109 – 14 ani, 47 – 15 ani, 1 –

16 ani) şi 212 elevi de liceu, din care 126 fete şi 66 baieti (26 – 15 ani, 62 – 16 ani, 58 –

17 ani, 33 – 18 ani, 5 – 9 ani).

Media generală anuală în anul şcolar precedent

4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00

Gimnaziu - 0,6 0,9 10,84 31,02 56,62

Liceu - 1,41 11,32 25,47 29,24 32,54

29

VII.3. Corelaţie opinii profesori – părinţi

Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra implicării familiei în viaţa

şcolarului

Itemul: Familia elevului

Familia elevului Părinţi Profesori

Reprezintă un model

pentru elev/elevă

53,99% 68,28%

Se implică în viaţa

şcolară

74,45% 56,67%

Obişnuieşte să discute cu

copilul problemele pe

care le are la şcoală

74,30%

55,67%

Profesorii consideră că familia reprezintă un model pentru elevi (68,28%).

Foarte mulţi părinţi (74,45%) afirmă că, se implică în viaţa şcolară a copilului lor, iar

74,30% dintre aceştia obişnuiesc să discute problemele pe care copilul lor le are la

şcoală.

Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor despre şcoală ca mediu care

determină succesul în viaţă

Itemul: Şcoala-mediul care determină succesul în viaţă:

Şcoala-mediul care determină

succesul în viaţă

Părinţi Profesori

37,29% 38,68%

Părinţii şi cadrele didactice consideră în proporţii asemănătoare (37,29% respectiv

38,68%) că şcoala contribuie la reuşita în viaţă.

Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor

asupra aspectelor ce reprezintă pentru ei succesul în viaţă

Itemul: Succesul în viaţă înseamnă…

Succesul în viaţă înseamnă… Părinţi Profesori

Întemeierea unei familii 59,59% 57,70%

Cariera de succes 45,10% 30,42%

Relaţii armonioase cu

ceilalţi/prietenii

44,41% -

Atât părinţii, cât şi profesorii consideră că succesul în viaţă presupune întemeierea

unei familii şi construirea unei cariere de succes.

30


despre măsura în care familia se implică în

activitatea de învăţare a elevului

Itemul: Măsura în care familia se implică în activitatea de învăţare a elevului:

Măsura în care familia se implică

în activitatea de învăţare a elevului

Părinţi Profesori

În foarte

mare măsură

În mare

măsură

În foarte mare

măsură/

În mare măsură

21,57% 43,98% 43,5%

În ceea ce priveşte implicarea familiei în activitatea de învăţare a elevului,

21,57% dintre părinţi consideră că se implică în foarte mare măsură, în timp ce 43,98%

dintre aceştia apreciază că se implică într-o mare măsură. În acelaşi timp, doar 43,5% din

cadrele didactice sunt de opinie că familia joacă un rol activ în procesul de învăţare al

copiilor.


asupra motivelor pentru care elevul învaţă

Itemul: Motivele pentru care elevul învaţă

Motivele pentru care

elevul învaţă

Părinţi Profesori

Cunoştinţele şi abilităţile

accumulate vor fi utile

mai târziu

72,82% 42,86%

Notele 54,71% 12,54%

Profesorul are un stil de

predare atractiv

- 51,45%

În opinia părinţilor, principalele motive pentru care elevul învaţă sunt:

-cunoştinţele şi abilităţile acumulate vor fi utile mai târziu;

-primirea unor note bune.

Prin comparaţie, profesorii plasează pe locul I în ierarhia acestor motive stilul de

predare atractiv al cadrului didactic, iar pe locul II, utilitatea cunoştinţelor şi abilităţilor

acumulate.

31

De remarcat este faptul că, majoritatea profesorilor nu consideră că notele

reprezintă un motiv pentru care elevul învaţă.

Deşi majoritatea părinţilor apreciază că se implică activ în activitatea şcolară a

elevului, percepţia profesorilor nu este aceeaşi, aceştia indicând într-o mai mică măsură

gradul de implicare al părinţilor.

VII.4. Corelaţie opinii părinţi-elevi

Opinia elevilor privind

implicarea familiei în viaţa lor şcolară

Itemul: Familia...

Variante de răspuns

În foarte

mare

măsură

În mare

măsură

Intr-o

oarecare

măsură

În mică

măsură

Deloc

Reprezintă un model pentru

mine

44,82% 32,95% 15,23% 2,11% 1,08%

Se implică în viaţa şcolară (are

iniţiative, răspunde solicitărilor,

imi asigură materialele

necesare în învăţare)

59,89% 25,82% 10,17% 1,03 0,37%

Mă ajută să învăţ (face lecţii

împreună cu mine, îmi oferă

pregatire suplimentară)

26,9% 24,77% 24,41% 15,8% 14,41%

Mă încurajează să am


şcoală

59,8% 23,05% 7,67% 3,01% 1,03%

Discută orice problemă care

ţine de activitatea mea în şcoală

50,05% 27,66% 13,46% 3,19% 1,45%

Are aşteptări în ceea ce priveşte

rezultatele mele şcolare

70,77% 25,9% 7,5% 2,48% 0,51%



19,98% 25,54% 30,01% 12,32% 5,78%

Nu are aşteptări în ceea ce

priveşte rezultatele mele

şcolare

5,97% 5,26% 11,10% 14,57% 57,30%

Nu manifestă interes faţă de

activitatea mea şcolară

5,31% 3,99% 7,62% 11,2% 62,84%

32

Opinia părinţilor privind implicarea

în viaţa şcolară a copiilor lor

Variante de răspuns Părinţi

Reprezint un model pentru copilul meu 54%

Mă implic în viaţa lui şcolară 69,5%

Îl ajut să înveţe 38%

Îl încurajez în ceea ce face la şcoală 58,5%

Obişnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le are 74%

Aştept să înveţe lucruri noi 50,5%

Îl recompenesez material pentru rezultatele şcolare bune 21%

Îl recompensez prin laude şi aprecieri 52%

NS/NR 1,5%

Remarcăm numărul mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu şi liceu (74%) care

obişnuiesc să discute problemele copilului. Elevii de gimnziu şi de liceu (77,71%)

recunosc, de asemenea, preocuparea de a discuta cu părinţii problemele pe care le au. Se

poate concluziona, conform datelor obţinute, că în familie se comunică, dar nu avem

informaţii despre eficienţa acestei comunicări (dacă problemele se şi rezolvă).

În ceea ce priveşte implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copilului lor, există o

mică diferenţă între răspunsurile elevilor şi cele ale părinţilor: elevii recunosc această

implicare în procent de 85,67%, iar părinţii în procent 69,5%.

Elevii afirmă în procent de 42,52% că primesc recompense din partea părinţilor, în timp

ce părinţii afirmă acelaşi lucru, doar în proporţie de 21%.

Aceste rezultate reflectă probabil dorinţa mai mare a elevilor de a fi recompensaţi

pentru rezultatele obţinute, în raport cu disponibilitatea mai mică a părinţilor de a oferi

aceste recompense.

E posibil ca părinţii să nu considere întotdeauna recompensele un instrument la

îndemână pentru a stimula motivaţia pentru învăţare a copiilor lor.

Opinia părinţilor şi elevilor privind succesul în viaţă

Itemul: Pentru dvs., succesul în viaţă înseamnă:

PĂRINŢI 1

Puţin

2 3 4 5

Mult

Întemeierea

unei familii

2% 4,5% 4,5% 21,5% 30%

Prestigiul

social

3,5% 5% 23% 29,5% 35%

Carieră de

succes

1,5%

4,5% 15,5% 29,5% 45,5%

Banii 4% 6% 26% 29% 27,5%

Relaţiile

33

armonioase

cu ceilalţi

2% 5,5% 15,5% 27% 44,5%

ELEVI 1

Puţin

2 3 4 5

Mult

Întemeierea

unei familii

6,25% 8,76% 24,87% 22,45% 41,49%

Prestigiul

social

4,56% 7,71% 18,06% 36,7% 31,15%

Carieră de

succes

4,25% 3,14% 4,93% 21,46% 68,7%

Banii 3,28% 3,47% 12,30% 36,36% 39,25%

Relaţiile

armonioase

cu ceilalţi

3,85%

2,81%

16,80%

28,56%

50,02%

Se evidenţiază ponderea semnificativă a elevilor (68,7%) şi a părinţilor (45,5%)

care consideră că, succesul în viaţă înseamnă a avea o carieră de succes. Este un răspuns

previzibil în condiţiile socio-economice actuale, în care a avea o carieră reuşită este

aspiraţia oricărui adolescent.

Sunt apropiate ca procente şi opiniile elevilor şi părinţilor cu privire la importanţa

relaţiilor armonioase cu ceilalţi. 50,02% dintre elevi, respectiv 44,5% dintre părinţi

afirmă că aceste relaţii contribuie la obţinerea succesului în viaţă.

Mai mulţi elevi (6,25%) decât părinţi (2%) cred că, familia reprezintă un factor al

succesului. Aceasta se poate explica prin faptul că, părinţii îşi văd copiii întâi realizaţi din

punct de vedere profesional şi apoi din punct de vedere familial.

Opinia elevilor şi a părinţilor

privind corelaţia succes în şcoala/reuşită în viaţă

Itemul: În ce măsură consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în

viaţă?

Subiecţi În foarte mare

măsură

În mare

măsură

In

potrivită

măsură

În mică

măsură

În foarte

mică măsură

NS/NR

Părinţi 42% 42% 12,5% 3% 2,5% 1%

Elevi 34,07% 36,01% 9.54% 2,41% 1,83% 0,37%

Atât în viziunea părinţilor (84%), cât şi în opinia elevilor (70,08%), succesul în

şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă.

34

VII.5. Corelaţie opinii profesori gimnaziu-profesori liceu

Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu

şi a profesorilor din liceu asupra implicării familiei în viaţa elevilor

Itemul Familia elevului/elevei...

Familia elevului/elevei Profesor gimnaziu Profesor liceu

Reprezintă un model pentru el/ea 73,36% 63,20%

Se implică în viaţa şcolară 62,44% 50,96%

Îi ajută să înveţe 50,21% 36,79%

Îi recompensează material pentru

rezultatele şcolare bune obţinute

20,08%

16,98%

Analizând corelaţiile dintre opiniile cadrelor didactice din gimnaziu şi a celor din

liceu, s-a consatat faptul că familia reprezintă un model în viaţa elevului. S-a observat

totuşi, că elevii de liceu (în opinia cadrelor didactice) tind să acorde o importanţă mai

redusă modelelor parentale comparativ cu elevii din gimnaziu (62% raportat la 73,36%).

Cadrele didactice consideră că familia se implică în viaţa şcolară a elevului,

procentul profesorilor de gimnaziu care şi-au exprimat opinia în acest sens, fiind mai

mare decât cel al profesorilor de liceu.

O diferenţă mare în opinii se poate constata şi în ceea ce priveşte ajutorul acordat

de familie elevului în procesul de învăţare. În acest sens, liceenii beneficiază de un ajutor

mai redus din partea familiei comparativ cu colegii lor din gimnaziu (36,79% raportat la

50,21%).

Foarte puţine cadre didactice (16,98% din învăţământul liceal şi 20,08% în cel

gimnazial) consideră că familia îl recompensează material pe elev pentru rezultatele

şcolare bune obţinute.


şi a profesorilor din liceu asupra

motivelor pentru care elevii învaţă

Itemul: Motivele pentru care elevii învaţă

Motivele pentru care elevii învaţă

Profesori gimnaziu Profesori liceu

profesorul explică pe înţelesul lor 50,65% 38,67%

profesorul are un stil de predare

atractiv

51,96% 50,94%

profesorul e placut ca înfăţişare

fizică

4,80% 5,66%

materia este interesantă şi atractivă 47,59% 50%

materiile îi vor fi utile mai târziu 36,68% 49,05%

pentru a lua note bune 16,59% 8,49%

35

În opinia cadrelor didactice din învăţământul gimnazial, motivele pentru care

elevul învaţă ar fi stilul de predare atractiv al profesorului, materia interesantă şi atractivă

explicată pe înţelesul elevului.

Profesorii de liceu sunt de părere că, ponderea acestor explicaţii este mai mică în

cadrul motivaţiei elevului, însă acordă un rol esenţial stilului de predare atractiv şi

materiei care trebuie să fie interesantă şi să-l atragă pe elev.

Un alt (motiv) aspect pe care profesorii de liceu îl precizează ca fiind un motiv

pentru care elevul învaţă este faptul că, acesta consideră că materiile îi vor fi utile mai

târziu. Acest motiv este indicat de către un procent mai mic al profesorilor din

învăţământul gimnazial.

Notele bune sunt prezentate ca fiind un motiv mai puţin important în procesul de

învăţare. Se remarcă totuşi faptul că, profesorii din gimnaziu se regăsesc într-un număr

aproape dublu comparativ cu profesorii din liceu.

Distribuţia opiniilor profesorilor din

gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra

diferitelor afirmaţii considerate relevante

Afirmaţii De cele mai multe ori Uneori

Profesori

gimnaziu

Profesori

liceu

Profesori

gimnaziu

Profesori

liceu

Când învaţă

urmăreşte să înţeleagă

ce predă profesorul în

clasă

63,75%

57,71%

-

-

În clasă sunt foarte

atenţi la explicaţiile

profesorului

-

-

61,13%

53,77%

Apelează la

informaţiile pe care

consideră că le deţin

părinţii,

fraţii/surorile,bunicii,

alte persoane

-

-

53,27%

41,5%

Majoritatea cadrelor didactice consideră că în procesul său de învăţare de cele mai

multe ori, elevul urmăreşte să înţeleagă ce predă profesorul în clasă şi este atent la

explicaţiile pe care le oferă.

În opinia profesorilor, elevii apelează doar uneori la informţiile pe care le

consideră că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii, alte persoane.

36


şi a profesorilor din liceu asupra principalelor

activităţi extraşcolare realizate

Itemul: Bifează principalele activităţi extraşcolare în care se implică elevii:

Principalele activităţi

extraşcolare


Sport 87,77% 73,58%

Vizite la muzeu 90,39% 37,73%

Vizionare de

spectacole/film/concerte

49,34% 59,43%

Excursii 81,65% 69,81%

Voluntariat 6,55% 30,18%

Mediateca/videoteca,

radioteleviziunea şcolară

2,62% 1,88%

Cercuri tehnico-aplicative 3,49% 7,545

Profesorii din învăţământul gimnazial au identificat vizitele la muzeu, sportul şi

excursiile ca ocupând primele locuri în cadrul activităţilor extraşcolare realizate de elevi,

iar cadrele didactice din învăţământul liceal consideră că sportul, excursiile şi vizionarea

de spectacole/filme/concerte sunt preocupările preferate ale liceenilor.

Se constată un procent mult mai mic de profesori din învăţământul liceal

(37,73%), comparativ cu profesorii din învăţământul gimnazial (90,39%), care indică

vizitele la muzeu ca activitate preferată a elevilor.

Voluntariatul, mediateca, videoteca, radioteleviziunea şcolară şi cercurile tehnico-

aplicative au fost menţionate de un număr foarte mic de cadre didactice.

Trebuie precizat că profesorii din învăţământul liceal consideră voluntariatul ca

activitate extraşcolară mult mai des întâlnită în rândul liceenilor, în timp ce, cadrele

didactice din gimnaziu nu identifică într-un mod semnificativ prezenţa acestei activităţi în

rândul elevilor.


şi a profesorilor din liceu despre suportul activităţilor extraşcolare în procesul de

învăţare Itemul: În ce măsură consideraţi că aceste activităţi extraşcolare îi ajută pe elevi în

învăţare?

Activitătile extraşcolare îi ajută pe

elevi în procesul de învăţare


Foarte mult 38,86% 22,64%

Mult 29,69% 44,33%

37

În opinia cadrelor didactice, activităţile extraşcolare reprezintă un suport

important pentru elevi în procesul învăţării.


şi a profesorilor din liceu asupra modalitaţilor de a reuşi în viaţă

în afară de învăţarea în şcoală

Itemul: Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?

Credeţi că există alte modalităţi de

a reuşi în viaţă în afară de

învăţarea în şcoală?


Da 42,35% 35,84%

Nu 57,64% 62,26%

Profesorii din învăţământul gimnazial menţionează că, în afară de învăţarea din

şcoală există şi alte modalităţi de a reuşi în viaţă:

-studiul individual: 7,42%;

-aptitudinile/talentul: 3,49%;

-banii: 3,49%;

-activităţile practice: 2,62%


şi a profesorilor din liceu asupra motivaţiei

elevilor pentru învăţare

Itemul: Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare?

Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai

motivat pentru învăţare?


Atmosfera din cadrul orelor de curs 62,44% 57,54%

Orele să fie atractive şi antrenante 83,40% 78,30%

Abordarea preponderent practic-

aplicativă a lecţiilor

61,13% 62,26%

Atât profesorii din învăţămantul gimnazial, cât şi cei din cel liceal, considera că

aspectele care l-ar putea ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare sunt: orele

atractive şi antrenante (83,40% – gimnaziu, 78,3% - liceu), abordarea preponderent

practic-aplicativă a lecţiilor (61,13% – gimnaziu, 62,26% – liceu) şi atmosfera din cadrul

orelor de curs (62,44% - gimnaziu, 57,54 – liceu).

38


şi a profesorilor din liceu asupra importanţei

unei cariere de succes în viaţă Itemul: În ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţă?

În ce măsură o carieră de succes

este importantă în viaţă?


Foarte mare măsură 35,37% 25,47%

Mare măsură 48,47% 48,11%

Mică măsură 0,43% 8,49%

83,84% dintre cadrele didactice din gimnaziu şi 73,58% dintre cadrele didactice

din liceu sunt de părere că o carieră de succes este importantă pentru elevi.


şi a profesorilor din liceu despre mediul

care determină succesul în viaţă Itemul: Din punctul dvs. de vedere, ierarhizaţi de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este

ultimul loc, mediul care determină succesul în viaţă.

Mediul care

determină

succesul în viaţă


1(primul loc) 6(ultimul loc) 1(primul loc) 6(ultimul loc)

Şcoala 34,06% 0,87% 43,3% -

Familia 60,69% - 54,71% 0,94%

Mass-media 1,31% 44,97% 0,94% 52,83%

Programe/proiecte

educaţionale

1,31% 24,01% 4,71% 20,75%


şi a profesorilor din liceu despre implicarea lor

în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţarea elevilor

Itemul: Consideraţi că vă implicaţi în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor?

Consideraţi că vă implicaţi în

dezvoltarea motivaţiei pentru

învăţare a elevilor?


În foarte mare măsură 32,31% 39,62%

În mare măsură 51,09% 53,77%

Marea majoritate a profesorilor consideră că se implică într-o mare măsură în

dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor.

39

VII.6. Corelaţie opinii părinţi elevi gimnaziu - părinţi elevi liceu

Distribuţia opiniilor subiecţilor

(părinţi elevi gimnaziu/părinţi elevi liceu)

Itemul: Eu ca părinte/ tutore, consider că:

Variante de răspuns Părinţi

elevi

liceu

Părinţi

elevi

gimnaziu

Reprezint un model pentru copilul meu 54,19% 53,80%

Mă implic în viaţa lui şcolară 67,17% 72,45%

Îl ajut să înveţe 26,71% 49,15%

Îl încurajez în ceea ce face la şcoală 52,67% 63,55%

Obişnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le are 66,41% 82,20%

Aştept să înveţe lucruri noi 44,27% 56,77%

Îl recompenesez material pentru rezultatele şcolare bune 29,77% 11,86%

Îl recompensez prin laude şi aprecieri 39,6% 64,40%

NS/NR 3,05% 0,42%

Remarcăm procentul mare de părinţi, atât al elevilor de liceu, cât şi cei ai elevilor

de gimnaziu (66,41% respectiv 82,80%) care consideră că au discuţii frecvente cu copiii

lor în orice problemă, cu menţiunea că, părinţii elevilor de gimnaziu se implică mai mult.

La fel constatăm că, părinţii în procente semnificative ( 67%, 17% respectiv 72,45%) se

interesează şi se implică în viaţa lor şcolară.

Părinţii elevilor de liceu accentuează ideea că, ei reprezintă un model pentru copii,

în timp ce, părinţii elevilor de gimnaziu insistă pe recompensarea lor prin laude şi

aprecieri.

Un număr mic de părinţi (liceu) afirmă că îi ajută să înveţe pe copii (26,7%) iar

alţi părinţi (gimnaziu) îi recompensează material, în procent mic (11,86%)

Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţi)

privind contributia scolii la reuşita lor în viaţă

Itemul: În ce măsură consideraţi că şcoala a contribuit la reuşita dvs. în viaţă?

Opinii Părinţi

gimnaziu liceu

În foarte mare măsură 44% 31%

În mare măsură 43% 42%

În potrivită măsură 10% 22%

În mică măsură 2% 3%

40

În foarte mică măsură 1% 2%

Un procent mare îl înregistrează părinţii elevilor de liceu şi de gimnaziu (73%,

respectiv 77% ) care au considerat că şcoala a contribuit în mare măsură la reuşita lor în

viaţă.

Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţii)

privind rolul şcolii în reuşita în viaţă a copiilor

Itemul: În ce măsură credeţi că şcoala va contribui la reuşita în viaţă a copilului dvs.?

Opinii Părinţi

liceu gimnaziu




În mică măsură - 3%

În foarte mică măsură - -

Marea majoritate a părinţilor elevilor de gimnaziu şi de liceu ( 94%, respectiv

82%) au convingerea că şcoala contribuie decisiv la reuşita copiilor în viaţă.

Corelând itemul 2 cu 3, rezultă faptul că şcoala rămâne cea mai importantă instituţie în

formarea pentru viaţă a tinerilor şi adulţilor, în general.

Ce înseamnă succesul în viaţă pentru cea mai mare parte

a părinţilor chestionaţi

Itemul: Pentru dvs., succesul în viaţă înseamnă:

Variante de răspuns Părinţi elevi liceu Părinţi elevi gimnaziu

Întemeierea unei familii 53% 66%

Prestigiul social 35% 35%

Carieră de succes 46% 44%

Banii 32% 22%

Întemeierea unei familii reprezintă principalul succes în viaţă pentru majoritatea

părinţilor chestionaţi ( 53% liceu, 66% gimnaziu ). Urmează, relaţiile armonioase cu

ceilalţi ( 52% părinţi gimnaziu ) şi cariera de succes ( 46% părinţi liceu).

Mai puţini părinţi cred că, banii determină succesul în viaţă ( 32% părinţi liceu, respectiv

23% părinţi gimnaziu ).

41

Distribuţia opiniilor părinţilor

privind condiţiile necesare pentru succes

Itemul: În opinia dvs., care sunt condiţiile necesare pentru succes?

Variante de răspuns Părinţi elevi

liceu

Părinţi elevi

gimnaziu

Efort susţinut 72% 88%

Reţea dezvoltată de relaţii interpersonale 30% 29%

Sprijin financiar din partea familiei 39% 41%

Şansă/noroc 40% 58%

Sprijin moral din partea familiei 43% 71%

Aptitudini dezvoltate 54% 66%

Parcurgerea cât mai multor trepte de învăţământ 58% 59%

Nu există diferenţieri semnificative între părinţii elevilor de gimnaziu şi cei de

liceu, majoritatea lor ( 72%, respective 88% ) precizând că, efortul susţinut este condiţia

necesară asigurării succesului, urmează, sprijinul moral din partea familiei ( 71% părinţi

gimnaziu ), parcurgerea mai multor trepte de învăţământ ( 58% părinţi liceu ) şi

aptitudinile dezvoltate consemnate în aproximativ aceleaşi proporţii de către ambele

categorii de părinţi.


privind gradul de implicare în activitatea de învăţare a copilului

Itemul: În ce măsură consideraţi că vă implicaţi în activitatea de învăţare a copilului dvs.?

Opinii Părinţi

liceu gimnaziu





În foarte mică măsură 3% 2%

Ambele categorii de părinţi, în proporţii asemănătoare, consideră că se implică în

mare şi foarte mare măsură ( 62% părinţi liceu, respectiv 66% ) în activitatea de învăţare

a copilului. Surprinde plăcut numărul foarte mic de părinţi care recunosc o slabă

implicare în activităţile de învăţare a propriilor copii.

42


privind factorii care asigură dezvoltarea personală a copiilor

Itemul: Mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu prin:

Variante de răspuns Părinţi elevi

liceu

Părinţi elevi

gimnaziu

Oferirea condiţiilor necesare de studiu 82% 82%

Ajutor la teme la anumite materii 27% 65%

Stabilirea împreună cu copilul a unui

program de lucru efficient şi util

27% 59%

Stabilirea împreună cu copilul a

recompenselor şi sancţiunilor

14% 27%

Asigurarea pregătirii suplimentare

(meditaţii)

38% 49%

Oferirea de suport pentru activităţile

extraşcolare (sport, muzică, dans etc)

32% 42%

Factorul “oferirea condiţiilor necesare de studiu” este foarte important pentru

majoritatea părinţilor, în proporţii egale: 82% părinţi liceu, respectiv 82% părinţi

gimnaziu.

Alţi factori importanţi sunt: ajutorul la teme la anumite materii şi stabilirea unui program

de lucru eficient şi util.

Foarte puţini părinţi (14%, respectiv 27% ) au ales drept factor important

stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor.


privind neimplicarea în dezvoltarea personală a copilului

Itemul: Nu mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu

pentru că:


Nu am timp 22% 19%

Nu mă pricep 12% 9%

Copilul se descurcă singur 48% 27%

Şcoala ar trebui să facă asta 10% 15%

Profesorii sunt sufficient de buni 16% 18%

Un număr mai mare de părinţi ai elevilor de liceu (48%), au argumentat

neimplicarea lor în dezvoltarea copilului prin faptul că acesta se descurcă singur.

43

Cei mai puţini părinţi au considerat că nu este necesar aportul lor pentru că, şcoala

ar trebui să facă acest lucru sau pentru că nu se pricep.


cu privire la tipurile de recompense potrivite pentru învăţare

Itemul: Care consideraţi că ar fi recompensa potrivită pentru învăţare? Bifaţi 3 variante

potrivite opiniilor dvs.!


Notele 45% 64%

Cunoştinţele, abilităţile accumulate 70% 75%

Diplomele, premiile 54% 40%

Laudele, încurajările 34% 47%

Banii sau alte recompense materiale 8% 8%

Activităţile preferate de copil

(computer, excursii etc.)

41% 38%

Imaginea copilului în grupul clasic 24% 20%

Indiferent de categoria părinţilor chestionaţi, cunoştinţele şi abilităţile acumulate,

precum şi diplomele, premiile reprezintă recompensele potrivite pentru învăţare.

Cel mai mic procent este acordat banilor, ca mijloc de recompensă.


privind importanţa programului “Şcoala părinţilor”

în creşterea motivaţiei pentru învăţare

Itemul: Consideraţi că programul “Şcoala părinţilor” ar ajuta la creşterea motivaţiei

pentru învăţare a elevilor?

Opinii Părinţi

liceu gimnaziu

Da 44% 55%

Nu 15% 9%

Nu ştiu 41% 36%

Un număr important de părinţi, din lipsa informaţiilor, nu ştiu că programul

“Şcoala părinţilor” poate dezvolta motivaţia pentru învăţare a elevilor.

Cu toate acestea, majoritatea părinţilor din gimnaziu şi din liceu sunt încrezători în acest

program: 44% părinţi/liceu, 55% părinţi/gimnaziu.

44


privind disponibilitatea acestora

de a participa la programul “Şcoala părinţilor”

Dvs., personal, aţi fi dispus să participaţi la activităţile programului “Şcoala

părinţilor”, pe tematica dezvoltării motivaţiei pentru învăţare a elevilor?

Opinii Părinţi

liceu gimnaziu

Da 36% 57%

Nu 20% 15%

Nu ştiu 44% 28%

Un procent semnificativ mai mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu ( 57% )

doresc să participle la programul “Şcoala părinţilor”, faţă de 36% dintre părinţii elevilor

de liceu. 44% dintre părinţii din liceu răspund cu “ Nu ştiu”, probabil datorită unui grad

de informare mai scăzut comparativ cu părinţii de gimnaziu.


privind raportul succesul în şcoală/reuşita în viaţă

Itemul: Consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă?

Opinii Părinţi

liceu gimnaziu





În foarte mică măsură 2% -

Apare din nou o concordanţă vizibilă între opiniile ambelor categorii de părinţi, în

ceea ce priveşte reuşita în viaţă: 82% dintre părinţii de liceu, respective 86% dintre

părinţii de gimnaziu consideră că reuşita în viaţă depinde de performanţele şcolare.

45

VIII. Concluzii

A. Înţelegerea nevoilor personale şi a obiectivelor învăţării asigură creşterea

motivaţiei

B. Stilul didactic al profesorilor influenţează pozitiv motivaţia în învăţare

C. Participarea intensă la activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei în

învăţare

D. Accentul pus pe esenţializarea, calitatea informaţiilor în actul de predare, şi nu pe

cantitatea conţinuturilor de predat determină dinamizarea pozitivă a motivaţiei

E. Disciplinele predate în mod interesant, atractiv şi care au un suport practic-

aplicativ influenţează motivaţia în învăţare

F. Buna orientare şcolară şi profesională (orientarea carierei) a elevilor contribuie la

creşterea motivaţiei

G. Preluarea modelelor umane de către elevi determină creşterea motivaţiei pentru

învăţare

H. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare

K. Un orar şcolar şi o programă şcolară flexibile contribuie la creşterea motivaţiei

J. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor

instituţii de specialitate (de exemplu, “Şcoala Părinţilor”), contribuie la implicarea

lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii.

I. Atitudinea părinţilor privind învăţarea şi organizarea unui climat de studiu adecvat

copilului contribuie la creşterea motivaţiei în învăţare

L. Familia este identificată ca fiind un mediu care determină succesul în viaţă, iar

şcoala un mediu ce poate oferi o carieră de succes.

46

IX. Soluţii

A. Îmbunătăţirea calitativă a actului de predare, prin reducerea şi esenţializarea

informaţiilor

B. Regândirea programelor şcolare, simplificarea lor şi decongestionarea orarelor

şcolare

C. Practicarea unui stil de predare participativ, atractiv care să stimuleze interrelaţiile

profesor-elevi

D. Realizarea de programe consistente la nivelul cabinetelor de asistenţă

psihopedagogică care să vizeze creşterea motivaţiei în învăţare la elevi

E. Organizarea sistematică a activităţilor extraşcolare (tabere de odihnă, tabere de

creaţie, cluburi tehnico-aplicative si muzicale, cercuri literare şi ştiinţifice,

olimpiade şcolare, concursuri cu premii etc)

F. Dimensiunea aplicativă va trebui să crească în proiectarea lecţiilor; conţinuturile

teoretice atent alese, vor fi insotite de mici aplicaţii care să faciliteze înţelegerea

cursului la clasă

G. Dinamizarea comunicării şcoală-familie şi organizarea eficientă a „Şcolii

Familiei” (la nivelul unităţilor de învăţământ)

H. Perfecţionarea sistemului de recompense (laude, premii, distincţii, excursii, note,

etc) care să motiveze elevii în urma obţinerii unor rezultate şcolare şi

comportamentale deosebite

47

ANEXE

ANEXA 1

Motivaţia pentru învăţare. Martie 2011

Chestionar adresat elevilor

Dragi elevi, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

(CMBRAE)/ CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza

învăţării. În acest sens, vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. Sinceritatea

răspunsurilor voastre asigură acurateţea rezultatelor studiului.

1. Familia mea...

Nr.

crt.

Variante de răspuns În

foarte

mare

măsură

În mare

măsură

Într-o

oarecare

măsură

În

mică

măsură

Deloc

1 reprezintă un model pentru mine

2 se implică în viaţa şcolară (are

iniţiative, răspunde solicitărilor,

îmi asigură materialele necesare

în învăţare)

3 mă ajută să învăţ (face lecţii

împreună cu mine, îmi oferă

pregătire suplimentară)

4 mă încurajează să am


şcoală

5 discută orice problemă care ţine

de activitatea mea în şcoală

6 are aşteptări în ceea ce priveşte

rezultatele mele şcolare

8 mă recompensează pentru


9 nu are aşteptări în ceea ce

priveşte rezultatele mele şcolare

10 nu manifestă interes faţă de

activitatea mea şcolară

2. Motivele pentru care învăţ sunt... Încercuieşte 5 variante care ţi se potrivesc cel mai

mult!

a. pentru a fi cel mai bun

b. pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi

c. pentru ca profesorul explică pe înţelesul meu

d. pentru ca profesorul are un stil de predare atractiv

48

e. pentru ca profesorul e apropiat de noi

f. pentru ca profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică

g. pentru ca profesorul e calm, nu se enervează

h. pentru ca profesorul îmi inspiră teamă

i. pentru ca profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine

j. pentru ca materia e interesantă

k. pentru ca materiile îmi vor fi utile mai târziu

l. pentru ca părinţii insistă să învăţ

m. pentru ca părinţii mă recompensează dacă învăţ

n. pentru ca îmi place să studiez

o. pentru ca sarcinile de învăţare date de către profesor sunt clare

p. pentru ca profesorul face o evaluare corectă

q. pentru a lua note bune

r. pentru a nu mă face de ruşine

s. pentru a avea o carieră de succes

t. altele...

3. Citeşte cu atenţie afirmaţiile următoare şi apreciază în ce măsură acestea

corespund modului tău de a învăţa. Notează cu X în rubrica ce indică cel mai bine

frecvenţa acestui comportament.

Variante de răspuns întotdeau

na

de cele

mai multe

ori

uneori rareor

i

nicioda

tă

a. când învăţ urmăresc să înţeleg

ce predă profesorul, în clasă

b. când studiez asociez noile

cunoştinţe cu cele deja

cunoscute

c. pentru a învăţa mai bine,

încerc să reţin logic

informaţiile predate (sub

forma schemelor, tabelelor,

formulelor, etc.)

49

d. apelez la informaţiile pe care

consider că le deţin părinţii,

fraţii/surorile, bunicii, alte

persoane, alte surse de

informaţii

e. când învăţ, încerc să găsesc

utilitatea informaţiilor în viaţa

de zi cu zi

f. obişnuiesc să învăţ pe de rost

4. Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi:

Variante de răspuns deloc mai puţin

de o oră

1- 2

ore

2- 4

ore

mai

mult de

4 ore

a. te uiţi la TV

b. te joci la calculator

c. activităţi în familie

d. activităţi cu prietenii

e. cursuri organizate: dans,

instrument muzical, limbi străine,

sport, etc.

f. activităţi recreative în aer liber

g. citeşti

h. înveţi

i. altele

5. Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat:

a. Sport

b. Artă (pictură, desen, modelaj)

c. Dans

d. Vizionare de spectacole/ filme/ concerte

e. Vizite la muzeu

f. Excursii

g. Voluntariat

h. Programe/ proiecte educaţionale la şcoală

i. NS/NR

50

6. În ce măsură te-au ajutat aceste activităţi extraşcolare în învăţare?

foarte mult mult potrivit puţin deloc

7. Crezi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?

Da Nu

8. Dacă DA, care sunt acestea?

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

.................................................................................

9. Pe o scală de la 1- 10 apreciază-ţi nivelul de motivaţie pentru învăţare, unde 1 este

cel mai puţin, 10 este cel mai mult.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

10. Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi? Bifaţi variantele care ţi se potrivesc!

a. informaţiile predate să-ţi fie folositoare

b. atmosfera din timpul orelor de curs

c. recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii

d. recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite

e. orele să fie antrenante

f. părerea mea să fie luată în considerare de către profesori

g. să aplic practic ceea ce am învăţat

h. NS/NR

11. Pentru tine, succesul în viaţă înseamnă:


puţin

2 3 4 5

mult

a. întemeierea unei familii

b. prestigiul social

c. cariera de succes

d. banii

e. relaţiile armonioase cu ceilalţi

12. Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţa?


13. Ce contribuie, din punctul tău de vedere, la construirea unei cariere de succes?

51

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

......................................................

14. Nu învăţ pentru că:

a. nu am condiţii (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite

şcolare, etc.)

b. nu am voinţă

c. atât pot eu

d. nu am timp

e. nu mă interesează ce fac la şcoală

f. nu vreau

g. nu vreau să fiu considerat tocilar

h. pentru familia mea nu contează

i. nu înţeleg nimic din ce se predă

j. profesorul nu mă apreciază/ valorizează

k. nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu

l. NS/ NR

15. În şcoala mea:

a. se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete

b. este încurajată competiţia

c. sunt încurajate colaborarea, cooperarea

d. în clasa mea este important să ai rezultate bune

e. în clasa mea este important să fim prieteni buni

f. altele...

16. Din punctul tău de vedere, ierarhizează de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este


a. şcoala

b. familia

c. grupul de prieteni

d. mass media

e. activităţi extraşcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)

f. programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat, stil de viaţă sănătos, etc.)

g. NS/ NR

17. Consideri că succesul in şcoală contribuie la cresterea şanselor pentru reuşita în

viaţă?

în foarte mare

măsură

în mare măsură în potrivită

măsură

în mică măsură în foarte

mică măsură

NS/ NR


Şcoala…

Gen: F/ M

Vârsta…

Media generală anuală în anul şcolar precedent

52

4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00

Vă mulţumim pentru colaborare!

53

ANEXA 2


Chestionar adresat părinţilor

Stimaţi părinţi,

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE)/

CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza învăţării. În acest

sens, vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. Sinceritatea răspunsurilor dvs.

asigură acurateţea rezultatelor studiului.

1. Eu ca părinte/ tutore, consider că:

a. reprezint un model pentru copilul meu

b. mă implic în viaţa lui şcolară

c. îl ajut să înveţe

d. îl încurajez in ceea ce face la şcoală

e. obişnuiesc să discut cu copilul meu problemele pe care le are

f. aştept să înveţe lucruri noi şi utile

g. îl recompensez material pentru rezultatele şcolare bune obţinute

h. îl recompensez prin laude şi aprecieri

i. NS/NR

2. În ce măsură consideraţi că şcoala a contribuit la reuşita dvs. în viaţă?

în foarte mare

măsură

în mare măsură potrivită

măsură


mică măsură

NS/ NR

3. În ce măsură credeţi că şcoala va contribui la reuşita în viaţă a copilului dvs.?

în foarte mare

măsură


măsură


mică măsură

NS/ NR

4. Pentru dvs., succesul în viaţă înseamnă:


puţin

2 3 4 5

mult

a. întemeierea unei familii

b. prestigiul social

c. cariera de succes

d. banii

54

e. relaţiile armonioase cu ceilalţi/ prietenii

5. În opinia dvs., care sunt condiţiile necesare pentru succes?

a. efort susţinut

b. retea dezvoltata de relaţii interpersonale

c. sprijin financiar din partea familiei

d. şansă/ noroc

e. sprijin moral din partea familiei

f. aptitudini dezvoltate

g. parcurgerea cât mai multor trepte de învăţământ

h. altele...

6. În ce măsură consideraţi că vă implicaţi în activitatea de învăţare a copilului dvs.?

în foarte

mare măsură

în mare

măsură

potrivită

măsură

în mică

măsură

în foarte

mică măsură

NS/ NR

7. Mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu prin:

a. oferirea condiţiilor necesare de studiu

b. ajutor la teme la anumite materii

c. stabilirea împreună cu copilul a unui program de lucru eficient şi util

d. stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor

e. asigurarea pregătirii suplimentare (meditaţii)

f. oferirea de suport pentru activităţile extraşcolare (sport, muzică, dans, etc.)

g. altele...

8. Nu mă implic în activitatea de învăţare/ dezvoltare personală a copilului meu

pentru că:

a. nu am timp

b. nu mă pricep

c. copilul se descurcă singur

d. şcoala ar trebui să facă asta

e. profesorii sunt suficient de buni

55

f. altele...

9. Care consideraţi că ar fi recompensa potrivită pentru învăţare? Bifaţi 3 variante

potrivite opiniilor dvs.!

a. notele

b. cunoştinţele, abilităţile acumulate

c. diplomele, premiile

d. laudele, încurajările

e. banii sau alte recompense materiale

f. activităţile preferate de copii (computer, excursii, etc.)

g. imaginea copilului în grupul clasei

h. altele...

10. Consideraţi că programul “Şcoala părinţilor” ar ajuta la creşterea motivaţiei

pentru învăţare a elevilor?

Da Nu Nu ştiu

11. Dvs., personal, aţi fi dispus să participaţi la activităţile programului “Şcoala

părinţilor”, pe tematica dezvoltării motivaţiei pentru învăţare a elevilor?

Da Nu Nu ştiu

12. Consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă?

în foarte mare

măsură


măsură


mică măsură

NS/ NR


Părinte/ Tutore

Gen: F/ M

Vârsta

20- 30 30- 40 40- 50 50- 60 60- ...

Studii

Ciclul

primar

Ciclul

gimnazial

Şcoala

de arte

şi

meserii

Ciclul

liceal

Şcoală

post-

liceală

Ciclul

superior

Master Şcoala

Doctorală

56

Media generală anuală obţinută de copilul dvs. în anul şcolar precedent

4- 4,99 5- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00

57

ANEXA 3


Chestionar adresat cadrelor didactice

Stimaţi profesori,

Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE)/

CMBAP realizează un studiu cu privire la motivaţia care stă la baza învăţării. În acest

sens, vă rugăm să completaţi chestionarul de mai jos. Sinceritatea răspunsurilor dvs.

asigură acurateţea rezultatelor studiului.

1. Familia elevului/ elevei... Bifaţi variantele pe care le consideraţi importante.

a. reprezintă un model pentru el/ ea

b. se implică în viaţa şcolară

c. îl ajută să înveţe

d. îl încurajează pentru ceea ce face la şcoală

e. obişnuieşte să discute cu copilul problemele pe care le are

la şcoală

f. aşteaptă să înveţe lucruri noi şi utile

g. aşteaptă ca el/ ea să obţină anumite rezultate pe care

aceştia le doresc

h. îl recompensează material pentru rezultatele şcolare bune

obţinute

i. îl recompensează prin laude şi aprecieri

j. NS/NR

2. Motivele pentru care elevul/ eleva învaţă sunt... Încercuieşte 5 variante care se

potrivesc cel mai mult elevului/ elevei!

a) ca să fie cel mai bun

b) pentru a fi recunoscut şi apreciat de către colegi

c) profesorul explică pe înţelesul său

d) profesorul are un stil de predare atractiv

e) profesorul e apropiat de elevi

f) profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică

g) profesorul e calm, nu se enervează

h) profesorul inspiră teamă

i) profesorul inspiră respect, este un model

j) materia e interesantă şi atractivă

k) materiile îi vor fi utile mai târziu

l) părinţii insistă să înveţe

m) părinţii îl recompensează dacă învăţă

n) îi place să studieze

58

o) sarcinile de învăţare date de către profesor îi sunt clare

p) profesorul face o evaluare corectă

q) pentru a lua note bune

r) pentru a nu se face de ruşine

s) pentru a câştiga bani cât mai mulţi

t) pentru a avea o carieră de succes

u) altele...

3. Citiţi cu atenţie afirmaţiile următoare şi apreciaţi în ce măsură acestea corespund

modului de a învăţa al elevilor cu care lucraţi. Notează cu X în rubrica ce indică cel

mai bine frecvenţa acestui comportament.

Variante de răspuns întotdeau

na

de cele

mai multe

ori

uneori rareor

i

nicioda

tă

a. când învăţă urmăreşte să

înţeleagă ce predă profesorul,

în clasă

b. când studiază asociază noile

cunoştinţe cu cele deja

cunoscute

c. pentru a învăţa mai bine,

încearcă să reţină logic

informaţiile predate (sub

forma schemelor, tabelelor,

formulelor, etc.)

d. foloseşte şi sursele

suplimentare

e. apelează la informaţiile pe

care consideră că le deţin

părinţii, fraţii/surorile, bunicii,

alte persoane

f. când învăţă, încearcă să

găsească utilitatea

informaţiilor în viaţa de zi cu

zi

g. în clasă sunt foarte atenţi la

explicaţiile profesorului

h. obişnuiesc să înveţe pe de rost

4. Bifează principalele activităţi extraşcolare în care se implică elevii:

59

a. Sport

b. Artă (pictură, desen, modelaj, foto, etc.)

c. Dans

d. Vizionare de spectacole/ filme/ concerte

e. Vizite la muzeu

f. Excursii

g. Voluntariat

h. Programe/ proiecte educaţionale în cadrul şcolii

i. Mediateca, videoteca, radioteleviziunea şcolară

j. Cercuri tehnico- aplicative

k. NS/ NR

5. În ce măsură consideraţi că aceste activităţi extraşcolare îi ajută pe elevi în

învăţare?

foarte mult mult potrivit puţin deloc

6. Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală?

Da Nu

7. Dacă DA, care sunt acestea?

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

.................................................................................

8. Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare? Bifaţi variantele pe care le

consideraţi importante.

a. informaţiile predate să-i fie prezentate problematizat

b. atmosfera din timpul orelor de curs

c. recompense şi încurajări sistematice

d. orele să fie atractive şi antrenante

e. importanţa acordată pentru exprimarea originală a opiniilor personale

f. abordarea preponderent practic- aplicativă a lecţiilor

g. organizarea activităţilor de învăţare în echipe/ grupe de elevi

h. fundamentarea transdisciplinară a procesului de învăţare

9. În ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţă, pentru elevi?


10. Ce contribuie la construirea unei cariere de succes, pentru elevi?

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

................................................................................................................................................

60

................................................................................................................................................

............................................................................................................

11. Din punctul dvs. de vedere, ierarhizaţi de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este


a. şcoala

b. familia

c. grupul de prieteni

d. mass media

e. activităţi extraşcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.)

f. programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat, stil de viaţă sănătos, etc.)

g. NS/ NR

12. Consideraţi că vă implicaţi în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor?

în foarte mare

măsură

în mare măsură în potrivită

măsură


mică măsură

NS/ NR


Şcoala…

Gen: F/ M

Vârsta…

Vechimea în învăţământ…

Specializarea…

61

ANEXA 4 EŞANTION PROBABILISTIC LA NIVELUL ŞCOLILOR MUNICIPIULUI

BUCUREŞTI

STUDIUL PRIVIND MOTIVAŢIA ÎN ÎNVĂŢARE

Lot de elevi: 690

Elevii provin din 30 de şcoli generale şi 12 unităţi liceale din toate sectoarele

Capitalei.

Eşantionul ca model şi decupaj al mediului instituţional educaţional relectă

structura învaţământului liceal bucureştean pe profiluri şi specializări.

În fiecare sector, au fost selecţionate 5 şcoli generale şi 2 unităţi liceale / câte

20 de elevi de instituţie liceală şi 15 elevi de şcoală generală La nivelul liceului, au fost selecţionaţi câte 5 elevi / clasă (clasele IX – XII; din

clase cu specializări diferite) – total: 20 de elevi.

Total elevi liceu/sector: 40

La nivelul şcolii generale, au fost selecţionaţi câte 5 elevi / clasă (clasa a VI-a,

clasa a VII-a şi clasa a VIII-a ) – total: 15 de elevi

Total elevi şcoală generală/sector: 75

Total elevi/sector: 115

Lot de cadre didactice: 420

La nivelul liceului au fost selecţionate 10 cadre didactice; total profesori/sector (2

unităţi liceale): 20

La nivelul şcolii generale au fost selecţionate 10 cadre didactice; total profesori/

sector (5 şcoli generale): 50

Total profesori/sector:70

Total profesori/municipiu: 420

Lot părinţi: 420

La nivelul liceului au fost selecţionaţi 10 părinţi; total părinţi/sector (2 unităţi

liceale): 20

La nivelul şcolii generale au fost selecţionaţi 10 părinţi; total/părinţi sector (5

şcoli generale): 50

Total părinţi/sector:70

Total părinţi/municipiu: 420

62

INSTITUŢII ŞCOLARE SELECŢIONATE

PE FIECARE SECTOR

Sector 1

Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”

Liceul Teoretic „Ion Neculce”

Şcoala Generală Nr.1 „Sfinţii Voievozi”

Şcoala Generală Nr. 175 „Sf. Nicolae”

Şcoala Generală Nr. 152 „Uruguay”

Şcoala Generală Nr. 179

Şcoala Generală Nr. 170 „Geo Bogza”

Sector 2

Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”

Grup Şcolar Electronică Industrială

Şcoala Generală Nr.50 „Maica Domnului”

Şcoala Generală Nr. 85 „Vasile Bunescu”

Şcoala Generală Nr.10 „Maria Rosetti”



Sector 3

Şcoala Superioară Comercială „N. Kretzulescu”

Grup Şcolar Construcţii Montaj „Mihai Bravu”

Şcoala Generală Nr.84 „N. Bălcescu”

Şcoala Generală Nr. 88 „M. Viteazul”

Şcoala Generală Nr. 20 „Simion Mehedinţi”

Şcoala Generală Nr. 75 „Leonardo Da Vinci”

Şcoala Generală Nr.73 „Barbu Delavrancea”

Sector 4

Colegiul Naţional „Gh. Şincai”

Colegiul Tehnic „Petru Rareş”

Şcoala Generală Nr. 133 „G-ral Ion Dragalina”

Şcoala Generală Nr. 190 „Marcela Peneş”

Şcoala Generală Nr. 194 „Marin Sorescu”

Şcoala Generală Nr.36 „Ionel Teodoreanu”

Şcoala Generală Nr.120 „Mărţişor”

63

Sector 5

Liceul Teoretic „D. Bolintineanu”

Colegiul Tehnic Energetic

Şcoala Generală Nr. 280 „Mihail Sebastian”

Şcoala Generală Nr. 135 „Ştefan cel Mare”



Şcoala Generală Nr. 150 „Sf. Elefterie”

Sector 6

Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu”

Grup Şcolar Ind. „Petru Poni”

Şcoala Generală Nr. 157 „Ion Dumitriu”

Şcoala Generală Nr. 59 „Dimitrie Sturdza”

Şcoala Generală Nr.142


Şcoala Generală Nr.310

STUDIU PRIVIND - cmbrae.ro · 1 I. Introducere Învăţarea şcolară este o activitate...

Documents

Transcript of STUDIU PRIVIND - cmbrae.ro · 1 I. Introducere Învăţarea şcolară este o activitate...