TEOLOGIA anul IV, nr. 3-4, 2001

Revista Teologia public studii, traduceri din Sfintii Printi, note, comentarii, voci n actualitate, stiri din lumea crestin si recenzii.

NOT CTRE AUTORI Autorii sunt rugati s trimit materialele ce se ncadreaz n rubricile revistei dactilografiate la dou rnduri. Responsabilitatea asupra continutului acestora revine n exclusivitate autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.

Coperta I: Icoana Bunei Vestiri, sec. XIV, Galeria de icoane din Biserica Sf. Climent, Ohrida Coperta IV: Cldirea Faculttii de Teologie Ortodox din Arad

Editura Universittii Aurel Vlaicu ARAD

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX

TEOLOGIA

ANUL IV, NR. 3-4, 2001 ARAD

4

COMITETUL DE REDACtIE PREEDINTE: P.S. Dr. TIMOTEI SEVICIU, Episcopul Aradului si Hunedoarei REDACTOR RESPONSABIL: Pr. conf. univ. dr. IOAN TULCAN, Decanul Faculttii de Teologie Ortodox Arad MEMBRI: Protos. lect. univ. dr. DANIIL STOENESCU Pr. lect. univ. dr. CONSTANTIN RUS Pr. lect. univ. drd. VASILE VLAD SECRETARI DE REDACtIE: Diac. lect. univ. dr. MIHAI SSUJAN ANCA HDEAN

TEOLOGIA Orice corespondent se va adresa: FACULTATEA DE TEOLOGIE 2900 ARAD Strada Academiei Teologice Nr. 9 Tel/Fax: 0040-57-285855

TEOLOGIA Totute correspondence sera envoyee a l'adresse: FACULTATEA DE TEOLOGIE 2900 ARAD Strada Academiei Teologice Nr. 9 Tel/Fax: 0040-57-285855

5

CUPRINS

EDITORIAL Pentru dinamizarea nvtmntului teologic romnesc ...... 9

STUDII Ierom. lect.univ.drd. Agapie Corbu Inspiratia biblic n scrierile Sfntului Grigorie de Nyssa .... 12 Conf.univ.dr. Constanta Cristescu Structuri modale n colectia de Melodii bisericesti editat n anul 1934 de Dimitrie Cusma .............................. 28 Eugen Glck Frmntri legate de scaunul episcopal al Aradului n anii 1838-1853 ................................................ 78 Prep.univ.Cristinel Ioja Dimensiunea profetic a teologiei n raport cu stiinta contemporan ........................................................................101 Lect.univ.drd. Florea Lucaci Toma necredinciosul si problema adevrului ................... 116 Prof. Daciana Marinescu Consideratii despre importanta educatiei, n paginile revistelor ardene Sperantia, Lumina si Biserica si coala ........................................124

6

Cuprins

Lect.univ. drd. Corneliu Pdurean Izvoare demografice referitoare la Comitatul Arad n secolul XIX........................................151 Pr. lect.univ.dr.Ioan Rudeanu Parohia ortodox romn Cincis n legturile sale cu Corvinestii ...............................................158 Pr. conf. univ. dr. Constantin Rus Treptele de instituire divin, pozitia si rolul lor n Biseric dup dreptul canonic al Bisericii Romano-Catolice ............167 Dr. Ghizela Suliteanu Trsturi ale colindei cntec de stea, cu tema biblic Vnzarea lui Iosif ................................................182 Asist. univ. dr. Marius Telea Spiritualitatea crestin n lumina tratatului Despre viata lui Moise sau despre desvrsirea cea dup virtute al Sfntului Grigorie de Nyssa ............201 Pr. dr. Cristian Tia Mutatii de paradigm n atitudinea fat de religiile necrestine. Elemente de teologie a misiunii occidentale contemporane....................................................221

DIN SFINTII PRINTI Sfntul Nectarie al Eghinei Despre pacea sufletul ............................................................246

Cuprins

7

PAGINI DUHOVNICETI Daniil Partosan Contemplatii ...........................................................................250

DIDACTICA Lector univ. drd. Anton ILICA EDUCAtIA 2000+ .................................................................262

NOTE, COMENTARII, VOCI N ACTUALITATE Ilarion Alfeiev Ateism si ortodoxie n Rusia modern ..............................269

DIN LUMEA CRETIN ............................................................277 Biserica Viata aspr a refugiatilor afgani din Pakistan Ortodox Rus invit Biserica Ortodox Rus din diaspora la reconciliere Miscare pentru unificarea Bisericii Ortodoxe din America Protestul crestinilor romni n ceea ce priveste parcul Dracula Rusia restrnge activitatea sectelor religioase strine Srbtorirea a 10 ani de la numirea Sanctittii Sale Bartolomeu I ca patriarh Patriarhul ortodox rus rspunde acuzatiilor aduse de Biserica Ortodox Rus din afara Rusiei

8

RECENZII P. Elia Citterio, Nicodim Aghioritul: personalitatea opera nvttura ascetic si mistic, trad. Maria-Cornelia si diac. Ioan I. Ic jr, Ed. Deisis, Sibiu, 2001, 480 p. (Ieromonah Lector Agapie Corbu) ............................................... Pr. Prof. Ion Buga, Golgot si Parusie, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, Bucuresti, 2001, 288 p (Cristian Bbutu). ...........................284 Will Durant, Civilizatii istorisite, Editura Prietenii Crtii, Bucuresti 2001, 600 p (Lia Vlad). .........................................290 Pr.Prof.Dr. John Breck, Darul sacru la vietii, Editura Patmos, Bucuresti, 2001, p. 300 (Terchet Narcis) ................................................292

Editorial

9

EDITORIALPentru dinamizarea nvtmntului teologic romnescnvtmntul teologic reprezint o mare sans pentru Biseric, fiind modalitatea si cadrul adecvat de reflectie, adncire si proiectare a unor raze luminoase asupra lucrrii misionare a Bisericii din orice timp, din bogtia inepuizabil a nvtturii lui Iisus Hristos. Aceast nvttur are o semnificatie mereu crescnd pentru credinciosi si corespunde apiratiilor lor de bucurie, iubire, buntate, pace si mpcare. Teologia si Biserica mplinesc aceste deziderate, mereu noi si complexe ale umanittii fiecrui veac si fiecrui stadiu de dezvoltare stiintific, spiritual, cultural, tehnologic. Teologia trebuie s progreseze n fiecare timp, deoarece Biserica merge nainte prin istorie, preocuprile oamenilor n diferitele domenii ale vietii lor fiind mereu mai rafinate, complexe si cu tendinte evidente de apropiere a unora fat de altii, chiar dac motivatia acestor preocupri nu este ntotdeauna pur teologic. Credem c multe din aceste eforturi ale oamenilor spre cunoastere, spre mbunttirea vietii si spre realizarea relatiilor dintre ei, pot constitui punti ntinse spre domeniul teologic. Cnd ne referim la nvtmntul teologic romnesc, aceste afirmatii sunt cu att mai valabile, deoarece n ultimul deceniu au fost create premisele necesare unei conlucrri eficiente ntre teologie si teologi si celelalte preocupri culturale ale purttorilor de valori perene din societatea romneasc. Cu referire la programul teologic, un teolog de exceptie se exprima astfel: Progresul teologiei este fcut posibil de infinitatea divin n form

10

Editorial

uman pus la dispozitia oamenilor, dar este fcut necesar de trebuinta de a face acest infinit accesibil credinciosilor din fiecare timp, la al cror mod de ntelegere si viat duhovniceasc au contribuit eforturile spirituale ale generatiilor anterioare Progresul teologiei se explic si din progresul spiritual al omenirii n cursul timpului si din problemele noi ale oamenirii, n functie de care realizeaz aces progres (Pr. Prof Dumitru Stniloae, Teologia Dogmatic Ortodox, Bucuresti, 1978, vol. I pp. 100-101, 103). n acest context putem ntelege ce poate nsemna stagnarea, stereotipia si srcia duhovniceasc a teologilor n fata nevoii de a elabora o teologie vie, dinamic, simpl si profund pentru nevoile oamenilor si ale Bisericii de astzi. A face doar o teologie comod, a repetitiei si rupt de viata bisericeasc si de problemele care se pun Bisericii si societtii romnesti de azi, nseamn a nu simti responsabilitatea fat de propria Biseric si teologie. Din pcate, se las nc asteptate deja au trecut zece ani de la desctusarea ideologic a comunismului elaborrile teologice, sau mcar nceputuri ale acestora pe msura nevoilor Teologiei si Bisericii noastre de azi. De aceea, nu ar fi lipsit de interes de a sugera unele directii de actiuni mai bine articulate si cu impact mai direct asupra Bisericii, credinciosilor si cercetrii teologice romnesti. 1. Ar fi benefice, pentru cercetarea teologic, ntlniri periodice ale teologilor de la diferite Facultti de Teologie Ortodox din tar, specializati n aceleasi discipline sau la discipline nrudite, pentru a face o evaluare general a eforturilor ntreprinse n trecut n domeniul respectiv si a surprinde urgenta unor proiecte generale si comune pentru viitorul mai apropiat sau mai ndeprtat. 2. Se impune cu o anumit urgent elaborarea unor noi manuale de teologie aproape la toate disciplinele, care s tin seama n mod real de evolutia temelor ce trebuie abordate si care s fie din punct de vedere documentar, la zi, acest lucru fiind astzi mai usor posibil dect n trecut.

Editorial

11

3. n Teologia Ortodox romn se resimte absenta acut a unor dictionare de teologie pe diferite domenii, asa cum exist acestea la alte Biserici Ortodoxe Romano-Catolice si Protestante, precum si a unor tratate de teologie, care presupun o lucrare de cercetare n echip, bine precizat si organizat. 4. Mcar de dou ori pe an ar trebui institutionalizat ntlnirea decanilor Faculttilor de Teologie din tar, pentru ca mpreun s se poat aborda, analiza si eventual solutiona o serie de disfunctionalitti prezente n momentul de fat n cadrul acestor institutii de nvtmnt superior. 5. Pentru ca un anumit spirit al laicizrii s nu cuprind teologia romneasc, se impune o legare mai strns a acesteia cu viata de credint, rugciune, spiritualitate si mrturisire a Bisericii. n felul acesta, Biserica este ajutat prin Teologie s fie mai profund, mai nuantat si mai dinamic n misiunea ei mntuitoare n mijlocul credinciosilor. Pe de alt parte, Teologia va fi mentinut n strns legtur cu izvorul mereu proaspt si nnoitor al suvoiului infinit de viat dumnezeiasc prezent n Biseric, cu efecte benefice pentru ntreg demersul teologic. Sunt doar cteva aspecte care trebuie luate de urgent n considerare, pentru o vitalizare, nnoire si rodire pe multiple planuri ale asezmintelor noastre teologice de astzi. Redactia

12

Studii

STUDIIIerom. lect.univ.drd. Agapie Corbu

Inspiratia biblic n scrierile Sfntului Grigorie de NyssaProblema inspiratiei este, n contextul gndirii Sfntului Grigorie de Nyssa, pe ct de complex pe att de important. De ntelegerea diferitelor ei nuante depinde buna percepere a altor aspecte ale teologiei sale. Chiar dac, asemenea altor teme, Sfntul Grigorie nu consacr inspiratiei nici o tratare sistematic, totusi gsim n scrierile lui numeroase referiri la aceasta, astfel nct putem ncerca s schitm o sistematizare si o prezentare sinoptic. Dac n teologia biblic contemporan faptul inspiratiei este general recunoscut, problema naturii acestei inspiratii este n continuare o piatr de scandal, rmnnd nc destule aspecte controversate att n ceea ce priveste modul n care s-a realizat aceast inspiratie precum si n privinta rezultatului ei1 . n scrierile Sfntului1 Pentru detaliile chestiunii din punctul de vedere al multiplelor implicatii si probleme se poate vedea cel mai recent studiu romnesc pe aceast tem: Pr. Prof. Dr. VASILE MIHOC, Canonul si inspiratia Sfintei Scripturi vzute din punct de vedere ortodox, Ortodoxia, an XLVIII (1997), nr. 1-2, p. 19. De asemenea: Diac. IOAN GLJAR, Problema interconfesional a inspiratiei biblice, Ortodoxia VIII (1957), pp. 216-238, H. HAAG, Le probleme de linspiration aujourdhui, Mysterium Salutis, vol. I.2, Ed. du Cerf, Paris, 1969, pp. 136143; JOHN GOLDINGAY, Inspiration, A Dictionary of Biblical Interpretation, Ed. R. J. Coggins & J. L. Houlden, Londra, 1992, pp. 314-316, G. COURTADE, Inspiration et innrance, Dictionnaire de la Bible, Supplement, IV, Paris, 1949, col. 482-559.

Studii

13

Grigorie nu apare niciodat vreo referire polemic la problema inspiratiei Sfintei Scripturi, fapt ce tine de unanima acceptare a Scripturilor ca si crti inspirate, chiar dac existau n epoc si unii eretici care negau inspiratia anumitor crti biblice2 , sau care aveau o conceptie preluat din pgnism asupra inspiratiei3 . Totusi aceast problem nu a fost un subiect special de dezbatere teologic, inspiratia fiind un fapt oarecum de la sine nteles, mostenit ca atare de la sinagog si mrturisit explicit si de scrierile Noului Testament. Astfel, avem din acea epoc o seam de sfaturi date de Printi si scriitori bisericesti vechi, precum si diferite hotrri sinodale4 , practici liturgice legate de Sfnta Scriptur si citirea ei cultic5 , care toate exprim cinstea la care se aflau Scripturile n viata crestinilor tocmai datorit caracterului lor inspirat. Pentru a putea aprecia mai bine valoarea gndirii Sfntului Grigorie si a viziunii sale teologice asupra inspiratiei amintim cteva din caracteristicile conceptiei pe aceast tem a Printilor si scriitorilor din epoc. n general, aceast conceptie era legat de trei aspecte: a). Dumnezeu e autorul Sfintei Scripturi, b). rolul autorului umanAsa erau ereticii anomei, care negau inspiratia ntregii Scripturi, si montanistii, care refuzau inspiratia Vechiului Testament (Cf. Sfntul EPIFANIE, Panarion, LXXVI, 36, PG 42, 638, EUSEBIU AL CEZAREII, Istoria Bisericeasc, 5, XVI, XVIII, tr. rom. Pr. Prof. T. Bodogae, PSB 13, EIBMBOR, Bucuresti, 1987, pp. 204-207, 220-223). 3 Influentele pgne se resimt mai cu seam atunci cnd se vorbeste despre inspiratie extatic. Acest tip de inspiratie a fost propus de Filon pentru profeti. Chiar dac unii dintre autorii crestini preiau idei de aceast form, ei totusi se deosebesc de mantica pgn recunoscnd si aghiografului un rol activ (pentru mantic se pot vedea detalii n FRANCIS E. PETERS, Termenii filosofiei grecesti, tr. rom. D. Stoianovici, Bucuresti, Humanitas, 1993, articolul mantike pp. 164-165). Sfntul Irineu de Lyon e cel dinti care evit sistematic folosirea termenului de extaz, chiar si acolo unde s-ar fi justificat (cf. SFNTUL IRINEU, Contra ereziilor, II, 33, 3, PG 7, 832). 4 Asa canoanele 60 si 85 Apostolice. La fel, Sinodul de la Laodiceea (360) hotrste s nu se citeasc n Biseric dect din crtile inspirate (canonul 59), dnd si o list a lor (canonul 60). 5 EUSEBIU AL CEZAREII pomeneste de obiceiul pe care-l avea n veacul al II-lea Biserica din Corint s citeasc la adunrile liturgice de duminic din Sfnta Scriptur, alturnd si Epistola ctre Corinteni a Sfntului Clement Romanul (Istoria Bisericeasc, IV, 23, 12, tr. rom. Pr. Teodor Bodogae, PSB 13, EIBMBOR, Bucuresti, 1987, pp. 175-176).2

14

Studii

fiind apreciat diferit, c). Sfnta Scriptur cptnd prin inspiratie valoarea de cuvnt al lui Dumnezeu. Origen este unul dintre printre primii care vorbeste n mod explicit despre inspiratie6 , ntelegnd-o ns la fel cu majoritatea celor din epoc drept o dictare divin fat de care autorul uman nu are nici o contributie. Lui ns i se datoreaz cteva nuantri care privesc rezonanta Scripturii n sufletul cititorului prin harul inspiratiei prezent n ele si care e al aceluiasi Duh care-l asist pe cititor7 . Acelasi lucru l mrturiseste si Sfntul Grigorie Taumaturgul8 si fratele Sfntului Grigorie de Nyssa, Sfntul Vasile cel Mare, n Tlcuirea sa la Cartea Psalmilor9 . n privinta rolului aghiografului, Printii mai vechi sunt aproape unanimi n a-i reduce rolul la cel de simplu instrument. Aceast conceptie e ilustrat de imaginea plectrului care ciupeste corzile chitarei asa cum Duhul atinge pe autorul sfnt 10 , imagine pe care o va folosi si Sfntul Grigorie de Nyssa. Unanimitatea potrivit creia prin inspiratie Sfnta Scriptur este cuvnt dumnezeiesc se ntemeiaz pe nssi mrturia Scripturii si pe fermitatea cu care s-a fcut apel la autoritatea ei indiscutabil de cuvnt dumnezeiesc n toate vremile, att nainte de Hristos ct si dup11 . Toate aceste aspecte legate de inspiratia biblicORIGEN, Contra lui Celsus, V, 60, PG 11, 119; 1276 Pentru ca Biblia s nu rmn cartea nchis a Apocalipsei, cititorul trebuie s aud n vremea lecturii un cuvnt intim n sufletul su. Pentru a-l ntelege pe Isaia sau pe Daniel trebuie s fii n acelasi Duh Sfnt care i-a inspirat (cf. Comentariu la Evanghelia dup Ioan, X, 28 si Comentariu la Evanghelia dup Matei, XIV, 11; XV, 30, apud HENRI CROUZEL, Origen, tr. rom. C. Pop, Deisis, Sibiu, 1999, p. 127). 8 Sfntul GRIGORIE TAUMATURGUL, Cuvnt de multumire, XV, 179: aceeasi putere este necesar celor care profetesc si celor care i ascult pe profeti, si nimeni n-ar putea s asculte pe profet dac nsusi Duhul care profeteste n el nu i-ar acorda ntelegerea cuvintelor Sale (apud H. CROUZEL, op. cit., p. 127). 9 Sfntul VASILE CEL MARE, Comentariu la Cartea Psalmilor, PG 29, 209. 10 Asa ATENAGORA, Solie pentru aprarea crestinilor, VII; IX, PG 6, 904, 908: pentru el suflarea Duhului ca inspiratie aduce pe om la un fel de nrudire (sympatheia) cu Dumnezeu; Sfntul IUSTIN MARTIRUL SI FILOSOFUL, Cuvnt ctre greci, VIII, 7, PG 6, 257; Sfntul HIPOLIT AL ROMEI, Despre Hristos si Antihrist, II, PG 10, 728. 11 Asa Sfntul IRINEU, Contra Ereziilor, II, VIII, 22, PG 7, 802; Sfntul HIPOLIT AL ROMEI, Micul labirint, citat de EUSEBIU AL CEZAREII, Istoria Bisericeasc, V, 28, 17-19, PSB 13, pp. 222-223; CLEMENT ALEXANDRINUL, Protrepticul, IX, 82, 2, PG 8, 192; etc.7 6

Studii

15

se vor regsi n opera Sfntului Grigorie de Nyssa, dar fiecare va purta pecetea gndirii teologice a Episcopului Nyssei, prin care aceast realitate este integrat n ansamblul teologiei sale, avnd conexiuni si cu practica exegezei, si cu nvttura sa despre viata duhovniceasc, mistic a credinciosilor, si cu cunoasterea lui Dumnezeu prin experient vie. Desi nu vorbeste dect arareori si foarte pe scurt despre ce este inspiratia biblic n natura sa, totusi putem desprinde din scrierile Sfntului Grigorie cteva idei cu privire la acest aspect. n a VII-a carte Contra lui Eunomie, Sfntul Grigorie vorbeste despre procesul inspiratiei biblice folosind verbul empneomai pentru a arta actiunea prin care sfintii de Dumnezeu purtati sunt inspirati prin puterea Duhului 12 . Urmarea acestei actiuni este faptul c toat Scriptura este numit de Dumnezeu insuflat (theopneustos) si din acest motiv nvttura ei este prin dumnezeiasc inspiratie (empneusis)13 . Vedem asadar c Sfntul Grigorie distinge ntre calitatea de a fi inspirat pe care o are Scriptura, calitate denumit prin adjectivul verbal theopneustos preluat de la Sfntul Pavel (2 Tim. 3, 16), si nssi actiunea de inspiratie pe care au suferit-o Sfintii de Dumnezeu purtati si pe care o denumeste cu substantivul empneusis. Primul termen este de origine noutestamentar, fiind ntrebuintat tocmai n acest sens. Cel de-al doilea ns, desi apare n Vechiul Testament att ca substantiv (Ps. 17, 15) ct si ca verb (Deut. 20, 16, Iosua 10, 28, 30, 35; 11, 11, s.a.), totusi n aceste locuri nu are sensul pe care i-l atribuie Sfntul Grigorie, ceea ce arat c el l-a preluat ca termen tehnic din literatura profan, unde este folosit pentru a desemna diferitele forme prin care zeii i inspir pe muritori14 .

Contra lui Eunomie (n continuare prescurtat CE) VII, PG 45, 744 idem 14 Asa apare la PLUTARH, (Mor. 421 B); n scrierea ezoteric Peri Ypsous (16, 2); la LUCIAN, pentru inspiratia profetesei Pythia (Phal. 2, 12), apud. W. BAUER, A Greek-English Lexicon Of the New Testament And Other Early Christian Literature, Chicago, 1973, p.256.13

12

16

Studii

a). Toat Scriptura e insuflat Acest adevr reprezint unul dintre principiile hermeneutice comune tuturor tlcuitorilor patristici indiferent de scoala creia i-au apartinut, adevr mostenit de la sinagog15 . E clar c pentru Sfntul Grigorie de Nyssa ntreaga Scriptur are caracter inspirat, asa cum reiese din mai multe texte ale sale. Scriind fratelui su Petru un Cuvnt apologetic la Hexaimeron, Sfntul Grigorie arat c tlcuirile Sfntului Vasile cel Mare urmeaz ca important ndat dup cuvntul inspirat al Testamentului16 si de aceea atentia sa se va concentra mai ales asupra referatului biblic. Folosind singularul, Sfntul Grigorie sugereaz c ntreaga Scriptur formeaz o unitate, un singur Testament n dou prti mari, iar unitatea e asigurat de nsusi caracterul inspirat. Asa se face c n tratatul Contra lui Eunomie Sfntul Grigorie vorbeste despre Scriptur ca despre o singur mare carte al crei Autor e si El unul singur: Duhul Sfnt. De Dumnezeu insuflata Scriptur, dup cum o numeste dumnezeiescul Apostol, este Scriptura Duhului Sfnt17 . Desi e una singur, Scriptura aduce un folos felurit cititorului deoarece harul care zace n ea n urma inspiratiei lucreaz n multe feluri: Scopul ei este folosul oamenilor () iar folosul este felurit si de multe feluri dup cum zice Apostolul: spre nvttur, spre mustrare, spre ndreptare, spre nteleptirea cea ntru dreptate18 . Desi n epoc se vehicula conceptia inspiratiei Sfintei Scripturi pn la ultima liter, la Sfntul Grigorie nu ntlnim ns nicieri o asemenea nvttur, care este legat de cea a inspiratiei prin dictare. Origen vorbise deja despre faptul c ntelepciunea dumnezeiasc e rspndit n Scripturile inspirate pn la ultima liter19 , iar Sfntul15 Dintre numeroasele texte patristice n acest sens se pot vedea: ORIGEN, Contra lui Celsus, 5, 60 (PG 11, 1276); Sfntul VASILE CEL MARE, Omilii la Psalmi 1, 1 (PG 29, 210); TEODORET, Introducere la Psalmi. (PG 80, 865) s.a. 16 Cuvnt Apologetic la Hexaimeron (n continuare prescurtat CH), tr. rom. Pr. Prof. Teodor Bodogae, PSB 30, EIBMBOR, Bucuresti, 1998, p. 95 17 CE VII, PG 45, 741 18 idem 19 ORIGEN, Comentariu la Psalmi, 1, 4, PG 12, 1081

Studii

17

Grigorie de Nazianz, contemporanul Sfntului Grigorie de Nyssa, scria si el n acelasi mediu teologic c noi auzim glasul precis al Duhului pn n ultimul accent si n fiece iamb20 . Ideea inspiratiei fiecrei iota si al fiecrui accent21 sau a fiecrei silabe22 exprima mai ales ideea inspiratiei ntregii Scripturi. La Sfntul Grigorie nu gsim aceste expresii, ceea ce nu nsemn c el nu admite inspiratia ntregii Scripturi. Modul n care se exprim este de alt factur, ce dovedeste o conceptie mult mai nuantat. Pentru el acest aspect al inspiratiei se regseste n faptul c Scriptura este impropriat n ntregul ei, prin har, de Dumnezeu care a si inspirat prin Duhul scrierea ei. Aceast impropriere face ca Scriptura s fie cu adevrat glsuiri ale Duhului 23 de la un capt la altul al ei. Credinta n inspiratia ntregii Sfintei Scripturi reiese si din modul n care Sfntul Grigorie tlcuieste textul biblic si din felul n care crede c n fiece cuvnt zace o mare bogtie de ntelesuri, deoarece Duhul Sfnt a fcut ca n spatele trupului Scripturii s se ascund Dumnezeirea24 . Vedem c pentru Sfntul Grigorie prezenta harului inspiratiei n ntreaga Scriptur este nteleas mai mult din punctul de vedere al dinamicii exegezei biblice, deoarece, pentru el, dac cuvntul Sfintei Scripturi este inspirat, atunci i se poate aplica o anume metod exegetic, ce nu ar fi functional n cazul unui cuvnt scris n mod obisnuit. De aceea inspiratia are pentru episcopul Nyssei si valoarea unei categorii ermineutice. Inspiratia are, prin urmare, dou aspecte: cel al scrierii crtilor biblice, si rezultatul acestuia, care face ca ntreaga Scriptur s fie sfnt si s poat fi socotit cuvnt al lui Dumnezeu. Avem de-a face, n acest fel, cu o latent a harului inspiratiei n cuvntul biblic, iar acest lucru ntemeiaz conceptia Sfntului Grigorie despre multitudinea de sensuri a oricrui text scriptural. Vedem n ce chip inspiratia devine la Sfntul Grigorie dintr-un simplu articol de20 21

Sfntul GRIGORIE DE NAZIANZ, Cuvnt Apologetic, II, 104, PG 25, 503 ORIGEN, Omilii la Profetul Ieremia, XXXIV, PG 13, 544 22 Sfntul VASILE CEL MARE, Omilii la Hexaimeron, VI, II, PG 39, 144 23 CE VII, PG 45, 744 24 CE VII, PG 45, 741

18

Studii

credint, principiu dinamic de exegez. Ceea ce pentru multi teologi moderni poate s par o fraud fat de sensul Scripturii pe care ei l consider unic, pentru Sfntul Grigorie este lucrul cel mai firesc, implicat n nsusi faptul c Scriptura e inspirat. De aceea, inspiratia pare la el a fi mai mult dect o chestiune pe care s-o laude si s-o exalte mereu, ca alti autori din epoc, si de aceea el o raporteaz la ntreaga Sfnt Scriptur fr a se interesa de modul prezentei inspiratiei n literele, silabele, accentele cuvintelor Scripturii, ca multi din contemporanii si. b). Dumnezeu ca autor al Scripturii prin inspiratie Am vzut c n cartea a VII-a din Tratatul Contra lui Eunomie, Sfntul Grigorie afirm explicit c Scriptura are ca autor pe Duhul Sfnt. De Dumnezeu insuflata Scriptur, dup cum o numeste dumnezeiescul Apostol, este Scriptura Duhului Sfnt25 si glasul lui Dumnezeu26 , spune el, adugnd ca pe un corolar faptul c prin Scriptur suim n urcusul care ncepe de la litera ce ucide spre Duhul de viat fctor, aflm cuvintele cele de nespus care se rostesc n Paradis, fiindc toate cele pe care dumnezeiasca Scriptur le spune sunt glsuiri ale Duhului27 . Avndu-L pe Dumnezeu ca autor, Scriptura ni-L face prezent n chip haric. Acest lucru trebuie nteles n lumina distinctiei dintre Revelatie si inspiratie. Dumnezeu Se reveleaz n felurite moduri, iar Scriptura e cea care consemneaz si mrturiseste n scris o parte din acestea. Dar mrturia pe care o d Scriptura n acest sens nu se reduce la nivelul istoric. Prin inspiratie ea nssi l face prezent pe Dumnezeu, autorul ei. De aceea pentru Sfntul Grigorie harul din Scriptur face ca cel ce o citeste s ajung la simtirea prezentei lui Dumnezeu 28 . Lectura Scripturii se cere mereu orientat n aceastidem Dialogul despre Suflet si nviere (n continuare prescurtat SI), tr. rom. Pr. Prof. Teodor Bodogae, PSB 30, EIBMBOR, Bucuresti, 1998, p. 402 27 CE VII, PG 45, 744 28 Tlcuire amnuntit la Cntarea Cntrilor (n continuare prescurtat CC) XI, tr. rom. Pr. Prof. Dumitru Stniloae, PSB 29, EIBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 26226 25

Studii

19

directie astfel nct harul inspiratiei prezent n mod latent n Scriptur s devin lucrtor n sufletul cititorului si s nalte mintea prin Duhul 29 . Faptul c Dumnezeu e autor al Sfintei Scripturi trebuie legat de ntelegerea pe care Sfntul Grigorie o are asupra inspiratiei ca act dumnezeiesc ce a avut loc illo tempore, dar ale crui efecte Scriptura le pstreaz de atunci nentrerupt. Pentru Sfntul Grigorie Scriptura e a lui Dumnezeu pentru c l face cunoscut pe El, si nu pentru c Acesta ar fi scris-o folosind autoritar instrumentul uman total pasiv. De aceea Sfntul Grigorie vorbeste despre o ierarhizare a harului inspiratiei n crtile Scripturii, ierarhizare ce corespunde puterii pe care o are fiecare carte n parte de a-L face simtit si cunoscut prin simtire pe Dumnezeu. Despre acest lucru vom vorbi ns mai pe larg ntr-un capitol urmtor. Acum ne intereseaz s retinem c nvttura potrivit creia Dumnezeu este autorul Scripturii e nteleas de Sfntul Grigorie n termenii dinamici ai ntlnirii personale dintre Dumnezeu si om prin intermediul Sfintei Scripturi. Dac Scriptura ar fi pur omeneasc, acest lucru nu ar mai fi posibil30 . Continutul dumnezeiesc al Scripturii, tainic si adnc, se datoreaz tot paternittii dumnezeiesti a Scripturii: am auzit Scriptura cea de Dumnezeu insuflat spunnd lucruri mari despre firea cea mai presus de toate [...] astfel ele, care ne-au fost spuse prin Duhul Sfnt de ctre purttorii de Dumnezeu, sunt nalte si mari si mai presus de toat mrimea fat de msura ntelegerii noastre, dar nu se ating de adevrata mrire a Lui31 .CE VII, PG 45, 741 n Apus s-a impus prin Fericitul Augustin conceptia dup care n Sfnta Scriptur inspiratia este egal repartizat. i pentru Fericitul Augustin inspiratia justific exegeza spiritual, deoarece si pasajele legaliste, listele de nume etc. sunt inspirate si trebuie aflat n ele un alt sens dect cel literal. Fericitul Augustin (cf. In spaeculum qui ignorat praef, PL 34, 887-889) distinge n Scriptur trei prti: a). Ut scirentur et credentur (Ce trebuie cunoscut si crezut chestiunile dogmatice); b). Ut observerentur et fierent vel prohibita ne fierent (Ce trebuie respectat si fcut si ce este interzis chestiunile morale); c). restul reprezint Sacramentorum velata mysteriis (Tainele sensurilor spirituale). 31 Despre Fericiri (n continuare prescurtat DF) VII, tr. rom. Pr. Prof. Dumitru Stniloae, PSB 29, EIBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 38730 29

20

Studii

Doar inspiratia care-l face pe Dumnezeu autor a Scripturii justific prezenta unor asemenea nvtturi care nu puteau fi atinse de mintea omeneasc. Mai mult, doar o perspectiv auctorial unic a putut face ca ntreaga Scriptur s fie citit hristocentric. Acest lucru Sfntul Grigorie l spune explicit n primul su Cuvnt la nvierea lui Hristos, artnd c tot cuvntul si legea de Dumnezeu insuflat se recapituleaz n harul nvierii 32 . Cercetrile asupra metodei exegetice a Sfntului Grigorie arat c el priveste toate detaliile textului scriptural n legtura lor cu Hristos. Or, pentru ca Scriptura s se preteze la o asemenea interpretare, ea trebuie s-l aib ca autor pe Dumnezeu, singurul care putea prevedea si intentiona asemenea corespondente tainice33 . Acest fapt are si alt implicatie. Fiind inspirat si avndu-L ca autor pe Dumnezeu, Scriptura nu poate fi citit si tlcuit ca orice alt carte. Mai mult, Sfntul Grigorie pune harul inspiratiei din Scriptur n legtur cu harul Botezului care, pus n lucrare, l face apt pe cititor de ntelegerea cuvintelor Duhului, pentru c ntelesurile ascunse ale cuvintelor [le gsim], dac ne facem, printro viat ngrijit, vrednici de intrarea n Sfnta Sfintelor, lepdnd n baia cuvntului toat pata cugetrii urte 34 . Expresia baia cuvntului desemneaz, asa cum au artat multi exegeti ai operei Sfntului Grigorie35 , Taina Botezului. Prin inspiratie Dumnezeu deci, pe de-o parte, a scris Biblia, iar pe de alta, mai ales, lucreaz prin Scriptur fcndu-Se cunoscut sufletului curat si credincios. Prin acelasi har al inspiratiei, pe care am putea-o numi imanent, El ridic vlul de pe inima celor ce cred n Hristos (cf. 2 Cor. 3, 14 s.u.), astfel nct s-L poat gsi n toate cuvintele Scripturii. Inspiratia Sfintei Scripturi ridic deci si oDespre nvierea lui Hristos, Cuvntul I, PG 46, 604 Pr. Prof. Dr. VASILE MIHOC, Tipologia ca metod de interpretare crestin a Vechiului Testament, Altarul Banatului VIII (1997), nr. 7-9, p. 33 34 CC II, p. 133 35 Asa J. DANILOU n Grgoire de Nysse, La Colombe et la Tenebre, Ed. du Cerf, Paris, 1992, nota 2, p. 151.33 32

Studii

21

exigent de ordin duhovnicesc: asa cum trebuie s ne purtm fat de Dumnezeu, tot asa si fat de cuvntul Su36 . c). Rolul autorului uman Dup cum Sfntul Grigorie nu explic n mod sistematic modul n care a avut loc inspiratia biblic, tot asa nu precizeaz prea detaliat care este rolul si participarea aghiografului la scrierea textelor biblice. Un lucru se poate spune ns cu sigurant: pentru Sfntul Grigorie autorul uman nu este un instrument pasiv, inert, n minile lui Dumnezeu, ci are rolul su n redactarea textului n forma ce ni s-a pstrat. Aceast conceptie este relativ rar, dac nu unic n vremea sa. Sfntul Epifanie al Ciprului ne relateaz n faimoasa sa scriere Contra tuturor ereziilor c una din nvtturile anomeilor era si cea prin care ei restrngeau inspiratia dumnezeiasc doar la unele crti. Astfel, Sfntul Epifanie ne relateaz c acestia (anomeii si eunomienii) adesea spuneau despre unele texte scripturale: aici e omul care a vorbit, nu Apostolul 37 . tim c Sfntul Grigorie de Nyssa a fost puternic implicat n lupta contra lui Eunomie si probabil c n acest context polemic a nuantat, atunci cnd a avut prilejul, conceptia ortodox despre participarea si rolul autorului uman la redactarea crtilor Bibliei. n primul rnd trebuie s observm c Sfntul Grigorie plaseaz inspiratia la nivelul raportului personal dintre Dumnezeu si autorul biblic, si are valoarea unei experiente duhovnicesti. Bunoar, Moise a vzut36 Pr. Prof. Dr. VASILE MIHOC (cf. Canonul si inspiratia Sfintei Scripturi vzute din punct de vedere ortodox, Ortodoxia, XLVIII (1997), Nr. 1-2, p. 31) subliniaz c prin Scriptur credinciosul ajunge la o comuniune cu Hristos: slujba ortodox pune n evident foarte pregnant aceast idee a comuniunii cu Hristos si prin Scriptur. Prezenta Evangheliarului la sfintele slujbe este semn al prezentei lui Hristos (). Ascultarea Evangheliei este deja comuniune cu Hristos, pregtind comuniunea mai deplin prin primirea Sfintei Euharistii. 37 Sfntul EPIFANIE, Panarion, LXXVI, 39, PG 42, 638. Aceeasi atitudine ce disocia textele biblice n unele inspirate, n care vorbeste Dumnezeu, si altele n care vorbeste omul, ne e relatat de Fericitul Ieronim la unii ortodocsi care nu credeau n capacitatea omului de a suporta n tot timpul ct au scris lungile lor crti, harul inspiratiei; acest lucru l-ar dovedi prezentele omenesti (2 Tim. 4, 13) sau chiar triviale (Gal. 5, 12).

22

Studii

anumite lucruri tainice si apoi, ajutat de har a scris precum a putut cele vzute. Iar ntelegerea celor scrise echivaleaz cu drumul invers, fcut de cititor, spre trirea acelorasi experiente ca si Moise: drept aceea dac vei cugeta la aceste lucruri si la altele asemenea lor, nevoindu-te spre cele mai nalte culmi, dorind chiar s vezi si cele despre care se spune c le-a vzut Moise cnd a fost rpit n nori, te-as sftui, frate drag, s nu privesti spre altceva, ci spre harul care slsluieste n tine si spre Duhul descoperirii dobndit prin rugciuni, singurul Care ti va lmuri adncimile tainelor celor dumnezeiesti38 . Inspiratia n acest caz nu poate fi definit dect concomitent din trei puncte de vedere: relatia personal Dumnezeu-aghiograf, consemnarea n scris a acesteia si imprimarea textului cu un anumit har ce-i d sfintenie si caracter de cuvnt al lui Dumnezeu. n ultim instant aceast ultim caracteristic e cea mai important deoarece nu orice scriere ce consemneaz experienta personal cu Dumnezeu e prin acest fapt Scriptur Sfnt. Autorul uman, pentru a se nvrednici de harul inspiratiei, trebuie s fie vrednic de a-L cunoaste pe Dumnezeu mai nti prin experienta sa proprie. Prin curtia sa este cluzit la vederea firii celei mai presus de toate. Calea ctre o astfel de cunoastere este curtirea nu numai a trupului, splat prin oarecari stropiri, ci si a oricrei pete 39 . Sfntul Grigorie nu identific Revelatia cu inspiratia, ci afirm c inspiratia este dat unora din cei ce s-au mprtsit de o numit form de cunoastere a lui Dumnezeu, cunoastere pe care el o numeste foarte general teologie. Caracteristica ei principal e ns experienta vie a lui Dumnezeu, ntr-o form sau alta, a celui ales de Dumnezeu si gsit vrednic Luisi (Isus Sirah 3, 5): numai cel ce s-a curtit s ndrzneasc s se apropie de munte. Cci cu adevrat munte nltat pieptis si greu de urcat este cunoasterea de Dumnezeu (teologia), spune Sfntul Grigorie n Viata lui Moise40 . n acelasi paragraf ni se spune c Duhul e cel care-l nvta pe Moise taina ntruprii pe msur ce el suia muntele, adic se apropia de ntunericul unde eraCH, p. 9539 Despre Viata lui Moise (n continuare prescurtat VM), tr. rom. Pr. Ioan Buga, PSB 29, EIBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 70 40 VM, p. 7138

Studii

23

Dumnezeu (Ies. 10, 21): naintnd ns [Moise] trmbitele s-au fcut tot mai puternice cci Duhul sufla tot mai tare n organe 41 . Ajuns n adncul ntunericului, Moise se mprtseste de taine ce nu puteau fi cunoscute pe cale omeneasc: cunoasterea [prin inspiratie] const n a nu primi cu privire la Dumnezeu nimic din cele ce se cunosc prin ntelegere omeneasc 42 . Tocmai pentru c cele consemnate n Sfnta Scriptur au acest caracter era nevoie de harul inspiratiei: i ajungnd Moise acolo [n ntuneric], cele despre care fusese nvtat mai nainte prin ntuneric i se fac cunoscute iarsi prin ntuneric pentru ca, dup cum socotesc, s se fac mai ntemeiat nvttura despre acestea, fiind mrturisite prin glasul dumnezeiesc 43 . ntregul urcus al lui Moise spre o cunoastere tot mai desvrsit a lui Dumnezeu e tlcuit de Sfntul Grigorie n termenii unei experiente tot mai pline, n care Moise l cunoaste pe Dumnezeu cu o tot mai mare parte din fiinta sa pn ce ptrunde n adncul nevzut al cunoasterii lui Dumnezeu. Dar nici aici nu rmne, ci trece la cortul nefcut de mn 44 . Moise aude cu auzul inimii ascutit, () cunostinta puterii lui Dumnezeu 45 . Dar chiar si aceast auzire si vedere au loc n Duhul Sfnt, odat ce i s-au descoperit tainele raiului prin Duhul46 . Astfel, autorul uman e cel ce are o legtur vie, constient cu Dumnezeu. Desi de la Teofil al Antiohiei se folosise pentru autorul uman termenul de organ al lui Dumnezeu pentru a exprima rolul omului n inspiratie47 , la Sfntul Grigorie totusi nu apare acest termen.idem VM, p. 75 43 VM, p. 74 44 VM., p. 75 45 idem 46 VM, p. 78 47 Sfntul TEOFIL AL ANTIOHIEI, Ctre Autolic, II, 9-10, PG 6, 1064. Asa si CLEMENT ALEXANDRINUL i numeste pe profeti organele glasurilor dumnezeiesti (Stromate, VI, 168, 3, PG 9, 401A). Chiar trziu, dup Sfntul Grigorie de Nyssa, TEODORET AL CIRULUI vorbeste despre Sfintii Prooroci ca despre organul harului Duhului Sfnt (Comentariu la Epistola ctre Romani, XII, 3, PG 82, 188).42 41

24

Studii

ntlnim la el unele expresii care, luate izolat de contextul teologiei sale, ar putea fi ntelese pe linia unei cauzalitti instrumentale. Astfel, Sfntul Grigorie scrie c Duhul a pus n gura lui Moise sau a lui David cuvintele Lui 48 . De aceea Scriptura toat e a Duhului49 si contine glsuirile Duhului50 . Aceste expresii ns trebuie ntelese n functie de cele spuse mai sus, anume c tot ceea ce e consemnat prin inspiratie n Scriptur este posterior unei experiente si unei cunoasteri a lui Dumnezeu n care autorul biblic are un rol activ. Acest rol activ nu lipseste niciodat chiar dac el difer foarte mult, putndu-se nscrie ntre suirea muntelui de ctre Moise si cercetarea tuturor cu de-amnuntul de ctre Sfntul Luca. n toate aghiograful are o cunoastere a lui Dumnezeu pe care apoi o consemneaz n scris ajutat de harul inspiratiei. Conjunctia, ntlnirea celor dou lucrri, a lui Dumnezeu si a omului a dat nastere la scrierile biblice. De aceea Sfnta Scriptur e n acelasi timp dumnezeiasc si omeneasc, adic teandric. Din unele locuri din scrierile Sfntului Grigorie de Nyssa se vede c nu era strin de cunostinte de tlcuire a Scripturii mprumutate de la iudei. Aici l-a avut precursor pe Origen, care l-a folosit mult pe Filon. La Sfntul Grigorie aceast legtur cu tlcuirile date de iudei e mai bine asimilat dect la Origen sau la alti autori patristici din epoc. n problema inspiratiei dasclii iudei afirmau existenta a trei grupe de crti scripturale, diferentiate prin gradul de intensitate a prezentei inspiratiei. Astfel, Pentateuhul lui Moise a fost scris sub dictarea direct a lui Iahve, Profetii au vorbit n Duhul, iar ceilalti aghiografi au primit un ajutor dumnezeiesc mai mic 51 . Regsim aceast conceptie n prima Omilie la Cntarea Cntrilor, unde Sfntul Grigorie ierarhizeaz Pildele, Ecleziastul si Cntarea Cntrilor n functie de puterea pe care o are harul din ele asupra cititorului 52 . Acest har este cel dobndit de scriere prin48 La Titlurile Psalmilor (n continuare prescurtat TP) XIV, tr. rom. Pr. Prof. Teodor Bodogae, PSB 30, EIBMBOR, Bucuresti, 1998, p. 186 49 CE VII, PG 45, 741 50 CE VII, PG 45, 744 51 G. COURTADE, Linspiration, 1949, n Supplement au Dictionnaire de la Bible, col. 502 52 CC I, p. 120

Studii

25

inspiratie. Distingem aici intentia clar a lui Dumnezeu de a integra fiecare scriere biblic n ansamblul Scripturii, de aceea diferentele dintre crtile biblice trebuie ntelese din aceast perspectiv a intentiei lui Dumnezeu. Desi n Cuvntul Apologetic la Hexaimeron Sfntul Grigorie spune c Moise s-a bucurat de anumite revelatii fiind rpit la nori53 , totusi el nu admite inspiratia extatic despre care se vorbea la filozofii pgni si chiar la unii autori crestini. Acest gen de inspiratie, pe lng faptul c era unul din elementele ereziei montaniste54 , suspend personalitatea si libertatea aghiografului att de dragi Sfntului Grigorie. Chiar si rpit n nori, Moise si pstreaz aceast libertate si este un partener de dialog cu Dumnezeu, Care i descoper taine sii inspir apoi scrierea. i mai explicit este Sfntul Grigorie atunci cnd scrie despre modul n care profetul David a scris Psalmii: mi se pare c marele David a ascultat aceast cntare [a armoniei generale a lumii] cnd, prin miscarea artistic si preanteleapt care se contempl n ceruri, a auzit descrierea Slavei lui Dumnezeu, Cel ce face aceste armonii n ceruri55 . Este limpede c David a scris ceea ce a ascultat, dar n aceast afirmatie nu e prezent deloc ideea dictrii. Asa cum Moise a vzut, tot asa David a ascultat si amndoi au scris apoi. Este interesant de observat c exact n acelasi paragraf n care Sfntul Grigorie vorbeste despre modul compunerii Psalmilor de ctre David, el pomeneste si o imagine foarte la mod n epoc, folosit pentru a descrie inspiratia biblic verbal. E vorba, nc o dat, de imaginea plectrului care loveste corzile harpei pentru a o face s scoat sunete muzicale. Origen, Sfntul Epifanie 56 o folosesc fr ezitri. Aceast imagine ns, precum si conceptia despre inspiratie pe care o implic, sunt de obrsie montanist si anihileazCH, p. 95 Asa n TP X, p. 164: Dar nainte de a gsi temeiul firesc al acestor titluri si nainte de a ncepe explicarea lor trebuie s ne lmurim din capul locului c scopul deplin al acestei nvtturi insuflate de Dumnezeu nu este altul dect de a ne nlta si prin ea la o tlmcire ct mai fericitoare. 55 TP III, p. 140 56 Panarion, XLVIII, PG, 41, 856-88054 53

26

Studii

libertatea aghiografului, reducndu-l la simplul nivel de instrument pasiv. Sfntul Grigorie, desi foloseste imaginea aceasta clasic pentru descrierea inspiratiei, totusi o foloseste pentru a descrie felul inspiratiei biblice. d). Implicatiile inspiratiei biblice Am vzut deja c inspiratia are dou aspecte. Cel al legturii aghiografului cu Dumnezeu care-l inspir la scrierea celor vzute sau ascultate, si cel al caracterului sfnt pe care o scriere l dobndeste atunci cnd e redactat sub inspiratie dumnezeiasc. Practic, inspiratia e cea care singularizeaz scrierile biblice de restul scrierilor Bisericii si le acord n raport cu aceasta o preeminent. Astfel, scrierile Sfntului Vasile cel Mare sunt puse de Sfntul Grigorie de Nyssa ndat dup cuvntul inspirat al Testamentului57 . Harul inspiratiei se imprim n textul Scripturii si de aceea, indiferent de continutul textului biblic (descriere istoric, vedenie profetic, epistol apostolic etc.), sfintenia sa imanent ne impune chipul n care trebuie s ne apropiem de cuvintele cele de Dumnezeu inspirate ale Scripturii58 . Dac pentru a citi doar Sfnta Scriptur e nevoie de o anumit dispozitie duhovniceasc, pentru a o tlcui se care chiar un har aparte asemenea celui inspiratiei aghiografului. Acest har izvorste din lucrarea celui baptismal, astfel nct ntre tlcuitor si textul sfnt s existe o nrudire haric. Aceast consecint are multiple dimensiuni deoarece tlcuitorul se bucur de harul de a ntelege adncurile Scripturii att prin viata sa duhovniceasc personal, ct si prin rugciunile Bisericii care atrag asupra lui Duhul59 . Inspiratia are mai cu seam prin aspectul ei de calitate a textului biblic si alte implicatii foarte importante si specifice teologiei Sfntului Grigorie. Le vom analiza ntr-un studiu viitor. Deocamdat subliniem c fr acest fundament, pe care l reprezint inspiratia dumnezeiascCH, p. 95 TP XIV, p. 193 59 Despre rnduiala cea dup Dumnezeu si nevointa cea adevrat, tr. rom. Pr. Prof. Dumitru Stniloae, PSB 29, EIBMBOR, Bucuresti, 1982, p. 48058 57

Studii

27

a Sfintei Scripturi, nu vom putea situa multe din elementele gndirii si practicii exegetice a Sfntului Grigorie ntr-un cadru teologic, ci mai degrab filosofic. Or, tocmai faptul c aceste elemente sunt consecinte teologice ale inspiratiei Scripturii n ntregimea ei, reprezentnd baza necesar pentru mproprierea lor ca elemente de autentic provenient dumnezeiasc, este suficient ca s nu le privim ca pe niste mprumuturi filosofice botezate spre a putea sluji exegezei si teologiei.

28

Studii

Conf.univ.dr. Constanta Cristescu

Structuri modale n colectia de Melodii bisericesti editat n anul 1934 de Dimitrie CusmaUna dintre colectiile de cntri bisericesti de traditie bizantin romneasc enclavizat din prima jumtate a secolului al XX-lea de mare valoare prin documentul muzical notat n sistemul de notatie guidonic pe care l-a stpnit profesorul de muzic bisericeasc din Caransebes Dimitrie Cusma, este cea care constituie obiectul studiului de fat: cartea Melodii bisericesti, vol.1: Cele opt glasuri fixate pe notatiunea liniar, Caransebes, Editura soc. Cminul cultural, 1934. Studiul structurilor modale din acest volum are ca finalitate reeditarea volumului susmentionat n sistemul notatiei muzicale uniformizate utilizat actualmente n editarea crtilor muzicale pentru uzul stranelor si pentru uzul didactic muzical-teologic ortodox general. n studiul de fat m voi referi la urmtoarele probleme: 1. caracteristici generale ale colectiei de cntri bisericesti notate din memorie de profesorul de muzic bisericeasc Dimitrie Cusma n perioada interbelic, folosit si astzi n seminarul teologic ortodox caransebesan; 2. structuri modale extrase din repertoriul colectiei de Melodii bisericesti, editia 1934, alctuit de Dimitrie Cusma; 2.1. metodologia de cercetare muzicologic folosit n analiza si transcrierea muzical, pentru o nou reeditare actualizat a repertoriului muzical romnesc de traditie bizantin enclavizat n zona Caransebesului, n sistemul notatiei uniformizate uzual actualmente n tiprirea crtilor muzicale de cult, pentru uzul stranelor si pentru uzul didactic, n Biserica Ortodox Romn;

Studii

29

2.2. tabelul structurilor modale extrase din analiza cntrilor caransebesene cuprinse n editia studiat; 2.3. tabelul regruprii repertoriului dup criterii structural-modale stiintifice; 3. concluzii. 1. Caracteristicile generale ale antologiei mentionat n titlu si studiat 1.1. Antologia cuprinde un repertoriu liturgic enclavizat de traditie bizantin romneasc de mare valoare pentru patrimoniul cultural-muzical ortodox si universal, ce nsumeaz 87 de cntri si rspunsuri liturgice-tip (model)1 ale vecerniei si utreniei, grupate de Dimitrie Cusma dup criteriul modal al glasurilor, asa cum le-a nvtat pe cale oral si le-a memorizat de la naintasii si dup ureche. Aceast colectie de melodiitip nu a fost analizat pn acum, fiind omis si din studiul lui Gheorghe Ciobanu dedicat variantelor regionale ale glasurilor de traditie bizantin la romni, intitulat Muzica bisericeasc la romni, reeditat n volumul I de Studii de etnomuzicologie si bizantinologie, Bucuresti, Editura Muzical, 1974, p.329-401. 1.2. n virtutea lipsei seculare a unui sistem coerent de educatie muzical-teologic n vestul, sud-vestul si-n nord-vestul trii, zon izolat mult timp de scolile muzical-teologice din sudul si estul Romniei pe considerentul nseltor al relatiilor mai strnse cu scolile occidentale, termenul glas nu exprim structuri modale bine definite conform teoriei muzicii bizantine si de traditie bizantin propagat prin tiprituri de felul unor gramatici muzicale, theoriticoane si bazuri teoretice, ci defineste melodii considerate de practicanti a fi modele adaptabile altor texte liturgice conform rnduielii tipiconale a ritualurilor liturgice ortodoxe. n acest sens, termenul glas se foloseste si pentru desemnarea melodiei textului liturgic Doamne strigat-am din rnduiala vecerniei, pe care Dimitrie Cusma si urmasii si o denumesc nsusi glasul (p.1,8,15,22,30,38,44 si 50). 1.3. Desi cntrile notate din memorie de Dimitrie Cusma sunt grupate dup criteriul modal al celor opt glasuri, ele nu reflect, n cea mai mare parte, structurile modale la care sunt antologate, dovedind neconcordanta repertoriului cu glasurile pe care trebuie s le ilustreze repertorial sub forma melodiilor-tip. Acest fapt reiese din notele explicative si modul de1 Vezi definitia melodiei-tip n lucrarea: Constanta Cristescu, Model si cliseu n muzica de traditie bizantin, n Analele Universittii Aurel Vlaicu-Seria Teologie, Editura Universittii A.Vlaicu, Arad, 2000, p. 72-77.

30

Studii

notare si grupare a cntrilor n editia din 1934, dovedind, dup cum va rezulta din analiza structurilor modale cuprins n tabelele ulterioare, inadecvarea utilizrii volumului, n forma n care a fost editat de Dimitrie Cusma, n procesul didactic muzical-teologic si muzical general. Din Nota explicativ nsotitoare ale volumului rezult conceptia si educatia muzical a autorului su Dimitrie Cusma, precum si o serie de trsturi generale cu caracter intonational ale repertoriului, pe care le enumer n continuare: 1.4. gndirea tonal a transcriitorului melodiilor bisericesti si notarea arbitrar din punct de vedere modal n tonalitti accesibile citirii muzicale: Am folosit gamele cu mai putine semne de alteratie, pentru ca s fie usor de citit si de executat cu vreun instrument muzical. n acest sens, autorul a prevzut sprijinirea nvtrii corecte a cntrilor prin executia didactic instrumental, ca n scolile occidentale de profil muzical: pianul, vioara, armonica etc. 1.5. imprecizia n intonarea unor trepte modale sau fluctuatia unor trepte modale n timpul executiei muzicale n practica de stran: Semnele de alteratie ce apar n cuprinsul melodiilor (afar de cele puse la cheie), trebuesc considerate ca alteratii accidentale, iar cele puse n parantez ne arat un dubiu (unii cnt ntr-un fel, altii ntr-alt fel respectiv cu sau fr semn de alteratie). 1.6. gndirea mensural guidonic a transcriitorului D.Cusma: Melodiile glasurilor favorizeaz n general ntrebuintarea msurii de doi timpi. 1.7. inadvertenta mensuralismului guidonic la articulatiile morfosintactice ale melodicii prozodice de traditie bizantin; 1.8. ignorarea n interpretarea general a cntrilor a dinamicii si agogicii tipiconale cuprins n crtile de cult: Miscarea si nuantele nu le-am indicat. Ele variaz de la cntret la cntret. 1.9. conceptia personal a lui Dimitrie Cusma de adecvare a tempoului si dinamicii dup caracterul cntrii: Nuantele sunt aplicate n mod liber, potrivit evolurii melodiei: la nceput de obiceiu p, n punctul culminant f, iar cadenta (sfrsitul) p sau f (dup cum este ncheierea n jos sau n sus). 1.10. conceptia asupra frazrii: Miscarea ar trebui s fie potrivit, rar sau maestoas, dup caracterul cntrii, iar nu repede, cum este de obiceiu. Suspendarea miscrii printr-o coroan (fermat) se face ori pe nota final ori ntre dou fraze melodice. Interpretarea (felul de

Studii

31

executare) ce se d uneori cntrilor bisericesti este cnd prea exagerat, cnd prea monoton. Aceasta din motivul c aproape nici un cntret nu tine seam de ntelesul textului pe care-l pronunt, ci numai de partea strict muzical. Dac s-ar tine seam de acest lucru, atunci interpretarea potrivit s-ar produce deodat cu exprimarea (cntarea) si nu s-ar mai interpreta la fel o rugciune ca un cntec de slav. 1.11. gndirea armonic tonal-functional determinat de practica coral secular ce a modificat att lexicul muzical, ct si sistemul de cadentare, iar pe alocuri, structura nssi a unor glasuri, denaturndu-le. 2. Structurile modale ale cntrilor caransebesene antologate de Dimitrie Cusma 2.1. Metodologia de cercetare muzicologic folosit a vizat identificarea structurilor modale ale cntrilor caransebesene n relatie cu cele ale cntrii psaltice practicat n Moldova si-n sudul trii, pentru notarea repertoriului si cu semiografia psaltic. n acest scop am efectuat urmtoarele operatii. 2.1.1. am retranscris ntregul repertoriu respectnd prozodia muzicii de traditie bizantin ce evidentiaz sistemul modal de cadentare si structurile morfo-sintactice specifice acesteia, pstrnd unitatea pulsatorie optimea folosit de Dimitrie Cusma, pentru usurinta comparrii cu tipritura; 2.1.2. pentru retranscriere am identificat structurile modale autentice si cele cromatice, cromatizate, modulante si-n mixturi modale si le-am transpus pe bazele glasurilor originare, dnd posibilitatea comparrii modale fr echivocuri de interpretare; 2.1.3. am retranscris ntregul repertoriu n notatie dubl sinoptic psaltic si guidonic -, evidentiind structurile modaleunitare pentru ntreaga muzic romneasc de traditie bizantin si cele particularizante. 2.2. Tabelul structurilor modale extrase din colectia de Melodii bisericesti, editia 1934, notate si antologate de Dimitrie Cusma Dup cum reiese din tabelul de alturat, hisarul nu este rezultat din cromatizarea glasului Viata, ci din mixajul modal al glasurilor VI si II, acesta din urm aprnd si la repertoriul glasului IV, cu care si-n muzica psaltic se combin.2 2.3. n functie de structurile modale reale ale cntrilor antologate de Dimitrie Cusma dup criteriul glasurilor n mod arbitrar, fr o analiz modalA se vedea interpretarea colectivului N.Lungu, Gr. Costea, I. Croitoru din Gramatica muzicii psaltice, Bucuresti, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodox, 1969, p.125, lucrare didactic fundamental.2

32

Studii

Tabel 1. Repertoriul glasurilor autenticeGlasul real Cntrile Indicatorul provenienei i transferului modal din colecia D.Cusma Glas II Glas I Glas II Doamne strigat-am; Stihira vecerniei; Mrirei acum; Lauda; Troparul; Mrirei acum Doamne strigat-am; Stihira; Mrirei acum; Laud; Stihoavna; Mrirei acum; Antifon; Fericire, Stihira utreniei;Troparul; Mrirei acum Troparul; Mrirei acum Lipsuri n repertoriul reorganizat al glasurilor

I

II

Doamne strigat-am; Stihira; Mrirei acum; Laud Lauda; Fericirea; Mrirei acum final Stihoavna; Mrirei acum; Antifon; Fericire; Stihira; Troparul

Stihoavna; Antifonul; Troparul

III

IV

V

VI

VII

VIII

Doamne strigat-am Stihira vecerniei; Lauda; Mrirei acum; Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul; Fericirea; Stihira utreniei Doamne strigat-am; Stihira vecerniei; Mrirei acum; Lauda; Stihoavna Mrirei acum; Antifonul; Fericirea; Stihira utreniei; Troparul; Mrirei acum; Doamne strigat-am; Stihira de la vecernie; Lauda; Mrirei acum; Mrirei acum; Stihira de la utrenie Doamne strigat-am; Stihirile vecerniei i utreniei; Lauda; Mrirei acum; Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul; Fericire; Troparul Doamne strigat-am; Stihirile vecerniei i utreniei; Lauda; Mrirei acum; Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul;

IV

III

VI V VII Antifonul; Troparul Fericirea;

VIII

Studii

33

adecvat a repertoriului memorizat dup ureche de la naintasi, ntr-un nvtmnt teologic deficitar n domeniul pedagogiei muzicale, propun, n vederea reeditrii volumului de cntri bisericesti caransebesene n sistemul notatiei uniformizate actualizat, reorganizarea sa pe criteriul structural modal real, asfel nct fiecare glas autentic s fie ilustrat strict prin repertoriul reprezentativ din punctul de vedere al structurii modale, iar repertoriul n moduri cromatice ca hisarul, repertoriul modulant si cel n mixturi modale s fie grupat pe categoriile mai sus enuntate, evitnd astfel nsusirea de ctre elevi si studenti a unor melodii neadecvate pentru structurile modale la care au fost incluse de Dimitrie Cusma. Clarificarea structurilor modale prezente n repertoriul antologiei de cntri bisericesti caransebesene dup criterii didactico-stiintifice vizeaz parcurgerea n nvtare a drumului firesc de la simplu la complex, pornind cu repertoriul glasurilor autentice si ncheind cu repertoriul cromatic, modulant si cu cel n mixturi modale, de mare ambiguitate structural-modal. nvtarea acestuia din urm necesit cunoasterea si stpnirea prealabil a structurilor elementare ale glasurilor autentice, n forma lor originar psaltic si-n cea autentic enclavizat, nealterat de cromatism sau de modulatii ori mixaje lexicale diverse, prin repertoriul cel mai simplu de memorizat, repertoriu ce s se constituie n modele melodice modale adaptabile altor texte liturgice prin variatie, potrivit principiilor retorice de alctuire a discursului muzical liturgic de traditie bizantin.3 2.3. Prezint, n continuare, tabelul reclasificrii repertoriului dup criteriile structural-modale didactico-stiintifice sus-mentionate. Tabelul cuprinde si melodiile care, n urma reorganizrii cuprinsului antologiei, lipsesc din grupul melodiilor-tip ale fiecrui glas n parte. Melodiile lips ar putea fi recuperate ulterior prin culegeri pe teren specializate de repertoriu muzical liturgic caransebesan de la cntreti btrni cu practic de stran ndelungat si memorie bun.Pe baza reorganizrii repertoriului cuprins n colectia lui Dimitrie Cusma pe criteriul respectrii structurilor modale reale, rezult urmtoarele grupe tabelate de cntri: 2.3.1. cntri n glasurile autentice; 2.3.2. cntri n moduri cromatice si cromatizate; 2.3.3. cntri cu structuri modale modulante si-n mixturi modale.Aceste principii de organizare si reeditare didactico-stiintific stau si la baza crtilor muzicale pentru uzul didactic si al stranelor din Eparhia Aradului si Hunedoarei n curs de tiprire, respectiv a unui Liturghier de stran si Vecernier si n curs de realizare Utrenier -, ce contin repertoriul cntrilor ardene notat initial de Trifon Lugojan si cel general ardelenesc notat de Dimitrie Cuntan ntr-o manier asemntoare celei a lui Dimitrie Cusma.3

34Tabel 1. Repertoriul glasurilor autenticeGlasul real Cntrile

StudiiLipsuri n repertoriul Indicatorul reorganizat al glasurilor provenienei i transferului modal din colecia D.Cusma Glas II Stihoavna; Antifonul; Troparul Glas I Glas II Doamne strigat-am; Stihira vecerniei; Mrirei acum; Lauda; Troparul; Mrirei acum Doamne strigat-am; Stihira; Mrirei acum; Laud; Stihoavna; Mrirei acum; Antifon; Fericire, Stihira utreniei;Troparul; Mrirei acum Troparul; Mrirei acum

I

II

Doamne strigat-am; Stihira; Mrirei acum; Laud Lauda; Fericirea; Mrirei acum final Stihoavna; Mrirei acum; Antifon; Fericire; Stihira; Troparul

III

IV

V

VI

VII

VIII

Doamne strigat-am Stihira vecerniei; Lauda; Mrirei acum; Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul; Fericirea; Stihira utreniei Doamne strigat-am; Stihira vecerniei; Mrirei acum; Lauda; Stihoavna Mrirei acum; Antifonul; Fericirea; Stihira utreniei; Troparul; Mrirei acum; Doamne strigat-am; Stihira de la vecernie; Lauda; Mrirei acum; Mrirei acum; Stihira de la utrenie Doamne strigat-am; Stihirile vecerniei i utreniei; Lauda; Mrirei acum; Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul; Fericire; Troparul Doamne strigat-am; Stihirile vecerniei i utreniei; Lauda; Mrirei acum; Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul;

IV

III

VI V VII Antifonul; Troparul Fericirea;

VIII

StudiiTabel 2. Structuri modale cromaticeGlasul

35

Indicatorul provenienei din col. D.Cusma hisar Troparul; Mrirei acum; IV Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul; VI Fericire; Stihirautreniei; Troparul Troparul; Mrire i acum II I cromatizat Stihira utreniei; Troparul I tonal

Cntrile

Tabel 3. Structuri modulante i mixturi modaleGlasurile Cntrile modulaiei i de mixtur Doamne strigat-am; Stihira vecerniei; IVI Mrirei acum; Stihoavna; Mrirei acum; Antifonul Doamne strigat-am; Stihira vecerniei; Lauda; VVI Mrirei acum; Antifonul; Fericire; (VILt.) Troparul Indicatorul provenienei din col.D.Cusma I V

Dat fiind structura de mixtur modal a hisarului, ce se formeaz din mixajul modal al glasului VI cu glasul II si nu din cromatizarea glasului V, propun includerea hisarului n tabelul 3 si regndirea modului de notare a mrturiilor acestui glas de mixtur modal conform componentei sale modale reale. Un caz similar acestei colectii este cel al colectiei intitulat Cntri bisericesti.Partea I si II: Cele opt glasuri dup cntarea fostului episcop al Aradului Ioan I.Papp, aranjate pe note de Trifon Lugojan, editia a IIa, Arad, Diecezana, 1939 (editia I, 1912, fiind identic). Redau n continuare tabelul structurilor modale reale ale cntrilor din aceast colectie reprezentativ pentru stilul individual de cntare si pentru personalitatea muzical a naltului ierarh ardean Ioan Ignatie Papp, respectnd acelasi model de tabelare comparativ folosit si la colectia de melodii caransebesene. Pantru analiza structurilor modale am selectat si analizat 106 cntri, acestea fiind melodiile-tip ale vecerniei.

36

StudiiStructura modal realGlas IV cromatizat Gl i Glas IV cromatizat Glas IV cromatizat Glas IV cromatizat Glas IV cromatizat Glas IV cromatizat Glas IV cromatizat Glas IV cromatizat Glas I ~ Glas VI Glas I cromatizat cu K frigic Glas I, Kfin de glas VI Glas I~Glas VI, Kfin de glas VIII Glas I, Kfin de glas VIII Glas II Glas II Glas II Glas II Glas II Glas II Glas II Glas II Glas II forma glasului VI Glas II forma glasului VI Glas II forma glasului VI Glas II forma glasului VI Glas VIII Glas VIII Glas V agem Glas V agem Glas V agem Glas IV transpus pe Ke Glas V agem Glas IV transpus pe Ke Glas V agem Glas IV transpus pe Ke Glas IV transpus pe Ke Glas V agem Glas IV transpus pe Ke Glas IV transpus pe Ke Glas IV transpus pe Ke

Glasul n Cntarea col.Trifon Lugojan I Doamne strigat-am D i S se ndrepreze Stih I Stihira I Stih II Stihira II Mrirei acum Dogamatica Stihoavna Mrirei acum Iat s-a mplinit proorocia Troparul nvieriiII Gavriil zicnd ie Doamne strigat-am S se ndrepreze Stih I Stihira I Stih II Stihira II Mrirei acum Dogamatica Stihoavna Mrirei acum O minune mai nou Cnd Te-ai pogort Mrirei acum Toate tainele Doamne strigat-am S se ndrepreze Stih I Stihira I Stih II Stihira II Mrirei acum Dogamatica Stihoavna Mrirei acum Fr de smn Troparul: S se veseleasc Pre tine, ceea ce ai solit

III

StudiiGlasul n Cntarea col.Trifon Lugojan I D i V S se ndrepteze Stih I Stihira I Stih II Stihira II Mrirei acum Dogamatica StihoavnaMrirei acum Biseric eti i palat Tropar Troparul Nsctoarei de Dumnezeu VI Doamne strigat-am S se ndrepreze Stih I Stihira I Stih II Stihira II Mrirei acum Dogamatica Stihoavna Mrirei acum Stihoavna Nsctoarei de Dumnezeu Troparul nvierii Troparul Nsctoarei de Dumnezeu D i

37Structura modal real

VII

Gl IV Glas V agem i Glas V agem cromatizat Glas V agem Glas V agem Glas V agem Glas V agem cromatizat Glas V agem cromatizat Glas V agem cromatizat, Kfin de glas VI Glas V agem cromatizat, Kfin de glas VI Glas V agem cromatizat, Kfin de glas VI Glas V agem cromatizat, Kfin de glas VI Glas V agem cromatizat, Kfin de glas VI Glas VI vu (mi) fluctuant, Kfin tonalizat pe di (sol) Glas VI vu (mi) fluctuant, Kfin tonalizat pe di (sol) Glas VI ga (fa) i vu (mi) fluctuant Glas VI ga (fa) i vu (mi) fluctuant, Kfin tonalizat pe di (sol) Glas VI ga (fa) i vu (mi) fluctuant Glas VI ga i vu fluctuant Glas VI ga i vu fluctuant Glas VI ga i vu fluctuant Glas VIII Glas VIII Glas VIII~glas II Glas VIII Glas VIII Gl VII

38

StudiiGlasul n Cntarea col.Trifon Lugojan I D i VII Doamne strigat-am S se ndrepreze Stih I Stihira I Stih II Stihira II Mrirei acum Dogamatica Stihoavna Troparul Nsctoarei de Dumnezeu Troparul nvierii Troparul Nsctoarei de Dumnezeu VIII Doamne strigat-am S se ndrepreze Stih I Stihira I Stih II Stihira II Mrirei acum Dogamatica Stihoavna Mrirei acum Stihoavna Nsctoarei de Dumnezeu Dintru nlime Mrirei acum Troparul Nsctoarei de Dumnezeu Structura modal real

Gl IV i Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VII Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie Glas VIII dup trifonie

Dup cum se poate observa din analiza modal de mai sus si colectia de Cntri bisericesti dup cntarea episcopului Ioan I. Papp editat de Trifon Lugojan n 1912 si 1939 necesit, pentru o reeditare actualizat uniformizat de uz didactic cultic bisericesc si stiintific, reorganizarea materialului muzical dup criteriile structurale reale, respectnd normele didactice fundamentale enuntate anterior. 3. Concluzii Asa cum prin Gramatica muzicii psaltice. Studiu comparativ cu notatia linear, Nicolae Lungu, Grigore Costea si Ion Croitoru au nlturat orice ndoieli privind posibilitatea transcrierii pe portativ a melodiei bisericesti de traditie bizantin, autorii mentionati lrgind accesul la

Studii

39

cunoasterea acesteia, acelasi rezultat l vizez prin extinderea sistemului de transcriere uniformizat, sinoptic sau paralel psaltic si occidental si la zonele n care notatia psaltic a fost timp ndelungat eliminat din notarea cntrii ortodoxe. n acest sens am generalizat directia de notare uniformizat a cntrii bisericesti ortodoxe romnesti avansat de autorii mai sus mentionati n anul 1951 si agreat de Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne si la editarea cntrii enclavizate ardene, caransebesene, general-ardelenesti si bntene, conceptul de uniformizare a muzicii biserticesti ortodoxe nsemnnd editarea ntregii cntri de traditie bizantin practicat de romni pe ambele notatii muzicale uzuale cea psaltic si cea guidonic -, fie sinoptic, fie paralel si nu impunerea unui stil de cntare oficial n toate zonele trii, n detrimentul stilurilor regionale ce au nflorit si s-au cristalizat pe parcursul ctorva secole, stiluri cu valoare de patrimoniu muzical national si universal. Pentru editarea cntrilor n sistemul uniformizat paralel este necesar publicarea prealabil n notatia uniformizat sinoptic, ntruct aceasta permite verificarea stiintific riguroas a transcrierii. Transcrierea sinoptic uniformizat permite nvtarea unui sistem de notatie n mod autodidact de ctre specialisti n domeniul muzicologic si teologico-muzical, n timp ce sistemul uniformizat paralel faciliteaz nvtarea psaltichiei cu profesor, portativul neparazitnd lectura muzical pe notatia psaltic a celor care cunosc sistemul de notatie guidonic.

40

Studii

Eugen Glck

Frmntri legate de scaunul episcopal al Aradului n anii 1838-1853Una din putinele succese obtinute de ortodocsii romni din Crisana si Banat pe linie bisericeasc a fost instalarea lui Nestor Ioanovici n scaunul episcopal al Aradului (1829-1830). Este de presupus c majoritatea srbeasc a congresului iliric a dat curs presiunilor alegndu-l tocmai pe Nestor Ioanovici, contnd pe o pstorire scurt a bolnviciosului ierarh, ca dup disparitia lui s aib un cmp larg de manevr. ntr-adevr dup moartea lui prematur urmeaz o sedisvacant de cinci ani plin de manevre si incertitudini. Urmeaz totusi romnul Gherasim Rat (1835), dar abia peste trei ani, obtine diploma regal de confirmare, intrnd n plenitudinea jurisdictiei. n timpul pstoririi lui Gerasim Rat, se dezlntuie noi confruntri care l pun la mare ncercare. El nsusi era o personalitate modest care a trit departe de marea politic, dovad absenta lui de la dietele Ungariei unde episcopii ortodocsi aveau scaun. 1 Mai mult, personalitatea lui trda amprentele mediului n care a trit si i-au ngustat orizontul. n anii de cea mai mare criz 1847-1850, capacitatea lui de actiune a fost si mai mult ngrdit de sntatea lui subred. Era notoriu c se baza tot mai mult pe Ioan Rat, protopopul Aradului, nepotul lui si n probleme materiale pe clugrul Tabacovici, chemat de la mnstirea Hodos-Bodrog, la resedint.21 Procesele verbale ale casei superioare a dietei ungare tinute pn n anul 1848, se gsesc la Biblioteca Prlamentului din Budapesta. 2 Eugen Ardeanu, Contributii noi cu privire la viata si activitatea lui Sebastian Tabacovici (1897-1872), n revista Mitropolia Banatului, nr.4-6/1979, p.331.

Studii

41

n anii pstoririi lui n miscarea national ce se desfsura pe teren bisericesc, o influent determinant ncep s aib mirenii. n 1839, sub conducerea lui Teodor erb si Mihail Cociuba, demnitari ai orasului respectiv comitatului Arad, se constituie comunitatea romneasc a catedralei. Principalul lor succes const n asigurarea limbii liturgice exclusiv la catedral, ce-i drept cu ajutorul intelectualilor maghiari condusi de Fabian Gabor (1847). Se resimte si sprijinul familiilor macedoromne nnobilate ca Derra si Brassay (Brasovan). 3 Influenta romneasc n eparhie sporeste si prin protopopii cu studii superioare ca Maxim Caracian din Pecica, Teodor Popovici din iria si altii. Desi nivelul preparandiei (1812) si al seminarului (1822), nc era la distant de exigente totusi au nsemnat un mare progres. n 1857, din cei 333 de preoti parohi si capelani o mare parte deja trecuse prin scoal.4 Validarea nzuintelor nationale pe trm bisericesc si cultural constituia optiunea episcopului Rat, dar limite puternice i stteau n fat. n primul rnd era o realitate faptul c episcopia ardean fcea parte din sistemul nchistat al mitropoliei de la Carlovit, condus nc din anii precedenti revolutiei pasoptiste de Iosif Raiacici, care a dovedit deja ca episcop de Vrset idei pansrbesti. Nu exista vreo garantie ca, congresul iliric s fi acceptat o succesiune romneasc n scaunul episcopal din Arad. n aparatul episcopiei continuau s ocupe srbii pozitie si o seam de protopopiate (Semlac, Ineu etc.) erau detinute de coreligionarii lor. Mnstirea Hodos-Bodrog era condus de arhimandritul Kenghelat. La Arad, nc din 1815, la biserica Sfintii Petru si Pavel limba liturgic devenise cea slavon. ncercrile episcopului Rat,53 Foaia pentru minte, inim si literatur, 6.02.1850, Gheorghe Litiu, Limba liturgic romn n catedrala din Arad, n revista Biserica si coala, nr.42/1945, p.230-232. 4 Teodor Botis, Istoria coalei Normale (Preparandiei) si a Institutului Teologic din Arad, Arad, 1922, passim. 5 Ibidem, Eugen Ardeanul, T. Bodogae, Lucian Emandi, Mnstirea Hodos-Bodrog, Arad, 1980, p.67-69.

42

Studii

n 1837 si 1842, de a-si valida jurisdictia s-a lovit pn si de interventia mitropolitului. La scoala de la catedral principala limb de predare a fost cea srb, n timp ce elevii avnd aceast limb matern reprezentau doar o fractie. Anomalii similare se puteau constata la Pecica, Cenadul Unguresc, Btania etc. cu srbii, iar la Bichis, Sentes si Hodmezvassrhely cu grecii.6 Episcopia era confruntat cu probleme acute materiale. Venitul estimativ al episcopiei pe un an calendaristic se limita n 1848, la 5221 fl., de-a dreptul ridicol pentru complexitatea sarcinilor. O problem deosebit reprezenta arendarea domeniului din Gai de 309 iugre, contractat cu aviz mitropolitan unui favorit al acestuia, doar pentru 800 fl. pe an.7 n anii 1834-1844, sub conducerea episcopului unit Samuil Vulcan, din Oradea, s-a dezlntuit o actiune care sustinea c unirea nseamn asigurarea Bisericii romnesti si eliminarea imixtiunii srbesti. Actiunea n comitatul Arad a atins vreo 15 comune, iar n Cenad, doar Cenadul Unguresc, mbinat si cu sperante si promisiuni de ordin urbarial. Paradoxal n aceste circumstante a venit un ajutor pe plan politic din partea Carlovitului.8 n anii premergtori revolutiei de la 1848-1849, o activitate fecund a desfsurat consistoriul din Oradea, constituit n 1793. Dup 1838, relatiile cu episcopul Rat s-au depreciat din cauza hirotonirilor efectuate fr aviz consistorial ordan si mai grav, necesitti reale. S-a obiectat numirea protopopului Neteu (1843), fr forme legale si succesiunea fiului su juvenil n functie (1844). n 1847, s-a ajuns la protest formal fat de ingerintele consistoriului ardean n a celui6 Eugen Glck, Contributii cu privire la parohiile ortodoxe romne din Ungaria, apartintoare consistoriului din Arad (1792-1848), n revista Teologia, nr.1-2/1998, p.75-80; Gheorghe Litiu, Sava Tkly si dreptul de patronat asupra bisericii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel din Arad, n revista Biserica si coala, nr.4/1944, p.386-389; Arhivele Nationale Arad, fond Prefectura Jud. Arad. Actele comisarului cezaro-criesc (n cont.ANA) nr.4716/1851 7 Ibidem, 5372, 5669/1850: 8 Gheorghe Ciuhandu, Episcopii Samuil Vulcan si Gherasim Rat, Arad, 1935, passim, localittile mentionate n problem: Galsa, iria, Bocsig, Chier, Trnova, Cherelus, Revetis, Rosia, Mimad, Neagra, Selejeni, Jurita, Chertis.

Studii

43

din Oradea. Voalat si episcopul a fost nvinuit de hirotoniri simoniace, ceea ce a dus chiar la existenta preotilor someri. Nu au fost acceptate explicatiile episcopului, ceea ce se va reflecta si n pozitia sinodului de la Chisineu Cris.9 Un alt aspect al problemei, reprezenta schimbarea intervenit pe plan economic, social si politic. La nivelul parohial s-au resimtit urmrile comasrii satelor dispersate n strzi, alodizrile, segregarea psunilor si alte forme, principial utile, dar n practic adesea cu urmri dureroase pentru trani si chiar pentru Biseric. Un exemplu a constituit comuna Zrand, fiind biserica demolat de pe urma modificrii vetrei satului. Mosierul, generalul Gyulai, s-a limitat doar s promit desdaunarea comunittii.10 Aproape toti preotii reclamau pierderile suferite n sesiunile parohiale primite n timpul reglementrii urbariale ordonat de Maria Tereza, mai ales primirea de pmnt neechivalent. n putine locuri, ca de pild la Btania, aveau preotii sesii ntregi si fr probleme. n general veniturile parohiale erau departe de limita de 300 fl./ an, considerat minimal pentru un intelectual. Dispunem de date mai concrete din Bihor (1848). Astfel, la Tmasda cu 727 suflete se oferea anual 120 fl. La Gepiu de la 836 enoriasi salarizarea se ridica doar la 44 fl. Abia dou, trei parohii ca Micherechi puteau asigura o dotatie de 200 fl.11 Conducerea liberal a comitatelor Arad, Cenad si Bichis au nceput s struie pentru promovarea limbii maghiare. Ce-i drept, uneori se prefera cea maghiar fat de cea srb. n 1832, profesorii preparandiei au cerut dietei nfiintarea unei catedre de limb maghiar. Din actele revizorului scolar Constantini aflm c pn n anul 1848, s-a extins predarea limbii maghiare, n unele locuri si la unele materii ca de exemplu la Ndlac, Btania etc. La Hodos siEugen Glck, Contributii cu privire la istoria parohiilor ortodoxe romne din Ungaria, n revista Legea Romneasc, nr.3/1997, p.16; Arhiva Episcopiei Ortodoxe Romne Oradea, Protocol consistorial, 117, 119, 175, 191/1847. 10 Arhivele Nationale Arad, Fond Prefectura jud. Arad, Acta congrgationum, nr.367/ 1848, Muzeul Judetean Arad mss.M R5034. 11 Arhivele Nationale Oradea, Fond Episcopia Ortodox Romn, dos.30, f.29, dos.31, f.29 (n cont. ANO).9

44

Studii

Ilteu mosierii au initiat ndeprtarea parohilor necunosctori ai limbii statului. n 1845, cu putine exceptii, s-a generalizat legea privind ntocmirea matricolelor n limba maghiar. Din 1846, chiar si protocolul consistorial se ntocmea dup acest normativ. Initiativele pornite de comitatele Cenad, Bichis si Bihor privind limba liturgic maghiar au fost refuzate de ambele consistoare.12 Izbucnirea revolutiei de la 1848, a creat o seam de fenomene ce tindeau la solutionarea problemelor create anterior. n prima etap a revolutiei att episcopia ct si intelectualii romni mireni tindeau la mentinerea ordinei si nfptuirea desfiintrii iobgiei. n aceast directie glsuia pastorala episcopeasc si personalittile cuprinse n comisiile deplasate la fata locului spre a vesti tranilor nc n primele zile ale lunii aprilie 1848, desfiintarea iobgiei si a determina domeniile la suspendarea obligatiilor feudale, fr s mai astepte promulgarea legii ce a avut loc la 11 aprilie. Legile respective au lsat o seam de probleme ce au dus la izbucnirea unor miscri. Primele actiuni ce interesau nemijlocit Biserica au vizat nlturarea unirii ntr-un numr de comune. n comitatul Cenad, o miscare de mas a impus retrocedarea bisericii si scolii preluate de greco-catolici. n comitatul Arad, miscarea a nceput la Galsa, urmat de Ignesti, Julita, Chier, Revetis, Rosia, Selejeni, Miniad si Neagra. Dat fiind faptul c un numr de enoriasi au rmas si pe mai departe uniti, episcopul din Oradea s-a plns guvernului din Pesta. Acesta cutnd o solutie de compromis, a recomandat episcopului Rat introducerea serviciului liturgic alternativ la Galsa si Chier ceea ce ns a fost refuzat.13 Problemele de mai sus au revenit n actualitate n toamna anului 1849. O situatie mult mai delicat s-a conturat prin dezlntuirea miscrii srbesti, condus de mitropolitul Raiacici, cutnd s atrag si pe romni. 14 Consistoriul si chiar parohiile s-au abtinut s dea curs12 Arhivele Nationale Arad, Fond Constatini, dos.1848, passim; Gheorghe Litiu, Limba maghiar n matricolele bisericesti si corespondenta oficial I-II, n revista Biserica si coala, nr.5-6-7/1945. 13 Orszgos Leveltar (Arhivele Nationale), Budapest, fond H 56, dos.13, nr.8, 19, 38, 50/1848 (n cont. OL) 14 Pesti Hirlap, 10 VI 1848, p.536

Studii

45

invitatiilor ncepnd cu circulara din 9 aprilie, primind consftuirea de la Novi-Sad, strmutat la Carlovit. La 3/15 iunie, Consistoriul a refuzat recunoasterea titlului de patriarh a lui Raiacici, considernd c adunarea electiv a fost rzvrtitoare si hotrrea este ilegal, fiind luat fr audierea romnilor. La 19/31 august s-a luat act de decizia palatinului, suspendnd din functie pe Raiacici.15 O solutie pentru revendicrile bisericesti prea s ofere legea XX, votat de dieta ungar, ce prevedea convocarea unui congres nvestit cu dreptul de a rezolva problemele Bisericii Ortodoxe. Ablegatul bihorean Bethy dn a reusit s amendeze legea n sensul c congresul trebuie s reflecte competitia national a enoriasilor. Acest congres deci putea hotr separatia ierarhic n cazul c romnilor li se asigura majoritatea, potrivit situatiei numerice a enoriasilor. Din pcate, n urma legii au nceput manevrele. Ministerul de Culte si Instructiune Public l-a nsrcinat pe episcopul din Buda, ca expert, s repartizeze mandatele. Acesta a alocat celor trei eparhii n mare majoritate romnesti (Arad, Timisoara, Vrset) doar 32,46% din mandate, n timp ce cuprindeau 69,37% din totalul ortodocsilor Ungariei si Croatiei. Contestatia comunittii catedralei din Arad, ca si cel al Consistoriului din Oradea a ajuns la Pesta cu ntrziere. Desi guvernul maghiar plecnd de la prevederile legii respective nu a satisfcut cererea adunrii romnilor ortodocsi din Crisana si Banat, privind decretarea separatiei ierarhice, naintat la 21 mai 1848, s-au fcut anumiti pasi ce au netezit drumul acestei revendicri. Ministrul Etvs Jszef aflnd de problema mandatelor a ndrumat comisarul guvernamental, delegat pentru congres, ca s verifice justetea proportiei nationale a delegatiilor. Ministrul de Interne, Szemere dduse ordin ca n caz c apare un numr de delegati, cei prezenti s decid ceea ce era favorabil romnilor, dat fiind refuzul srbilor de a desemna delegatii.Arhiva Episcopiei Ortodoxe Romne Arad, Protocol Consistorial (n cont. EORA), 99, 282, 283, 382/1848.15

46

Studii

Primii care au ales delegatii au fost romnii din eparhia Aradului. Dintre cei 11 mandatari, 6 proveneau din sectorul consistoriului din Arad si 5 din al Orzii. n episcopia Vrsetului, vldica nu a fost partizan ftis al patriarhului si a dispus efectuarea alegerii. n schimb, protopopii, aproape toti srbi, au sabotat alegerile. Doar protopopul Vuia a convocat electoratul din Oravita pe ziua de 30 aprilie/12 mai si apoi, pe 7/19 iunie. La 10/22 iunie urma la Vrset definitivarea delegatiei eparhiale. n realitate, la congresul din Timisoara nu au sosit dect ctiva romni, probabil doar cei alesi la Oravita. n eparhia Timisorii a avut loc ntrunirea delegatilor locali la 6/ 18 mai 1848, spre a defini trimisii la congres. Romnii au obiectat tendinta de a fi reprezentati n mod insuficient. Din cele 17 mandate li s-au oferit pn la urm 10, n ciuda faptului c ei considerau c au dreptul la o majoritate din 28 de mandate, care ar trebui s revin eparhiei, potrivit ponderei enoriasilor n totalul ortodocsilor. Episcopul Jifcovici a mentionat c srbii nu doresc ntrunirea congresului la data fixat. Mai mult, nc din 16 iunie, s-a adresat ministrului Etvs si la 17 iunie, comisarului guvernamental Vucovici cernd anularea congresului. Retrgndu-se de la ntrunire, delegatii locali romni au mandatat pe Vicentiu Babes, notarul Nicolae Iorgovan si comerciantul Nicolae Czaran s comunice ministerului punctul lor de vedere. Se pare c tocmai acesti mputerniti au aprut si la congresul din Timisoara. Conducerea congresului din partea statului a fost ncredintat comisarilor guvernamentali Petar Cernovici si Sabbas Vucovici. Ambii erau partizani ai revolutiei maghiare, dar n acelasi timp, membrii Bisericii Ortodoxe Srbe. Cernovici, absent din Timisoara n ziua congresului, a preluat dezinformarea episcopului Jifcovici, cic s-au prezentat la 13/25 iunie doar doi delegati, transmitnd informatia la nivel guvernamental. Respectivii erau un preot din Vat din eparhia Budei si unul (sau doi) din comitatul Baranya. n schimb, Vucovici a trebuit s fac fat prezentei delegatilor de mai sus si s-a scuzat cu o scrisoare a episcopului Jivcovici, invocnd n principal c congresul nu se poate tine n absenta mitropolitului. Totusi

Studii

47

delegatii romni s-au ntrunit sub presedentia lui Mihai Cociuba n Fabric si au sustinut memoriul adunrii de la Pesta, cernd totodat si recunoasterea legal a nationalittii romne precum si participarea lor proportional la conducerea administratiei de stat. De asemenea s-a preconizat ca fiecare eparhie s fie autorizat de a tine anual sinod pentru solutionarea problemelor bisericesti si scolare.16 Ideile formulate la Timisoara au fost cuprinse n mare parte n proiectul de lege, prezentat n Camera Deputatilor din Pesta de deputatul Teodor erb, ales n circumscriptia electoral Radna.17 Proiectul pe lng legiferarea separatiei ierarhice prevedea dreptul romnilor de a alege episcop si mitropolit, precum si de a administra scolile. n modalitatea de a nfptui aceste revendicri apar si pe mai departe ideile ce strbat ulterior lucrrile sinodului de la Chisineu Cris (1849) si se materializeaz n final, n Statutul Organic. Episcopatul urmeaz s fie ales de un sinod general compus din 120 membrii (40 clerici si 80 laici), si va defini atributiile celor eparhiale n vederea solutionrii problemelor locale. O comisie mixt va verifica Statutul fundatiilor si a mnstirilor, atribuind fiecruia partea cuvenit. Legea nu a ajuns n dezbaterea plenului, unele prevederi fiind incluse n legea nationalittilor, votat n iulie 1849, la Seghedin, n pragul prbusirii revolutiei.18 Un moment important n vederea separatiei ierarhice a constituit adunarea de la Lugoj din 27 iunie 1848, prezidat de Eftimie Murgu. Hotrrile adoptate pe Cmpia Liberttii prevedeau transformarea16 Gazeta Transilvania, 26 XI 1848, p.378-379, 5 VII 1848, p.225-226, Documente privind revolutia de la 1848 n trile Romne, C. Transilvania IV 1988, p.178-179, 366268, I.D.Suciu Radu Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului II, 688-689, 696, 698-705, 772-774, Szmida Lajos, Csernovics Peter kiralyi biztossaganak naploja (Jurnalul comisariatului regal al lui Petar Cernovici). Tortenelmi es Rgketi rtesit, nr.3-4/1901, p.86-87, Glck Jen, A. Csernovics Vukovics levltr (Arhiva Cernovici - Vucovici), Levltari Szemle (Budapest), nr.3/1992, p.76-82, OL H58 dos.7, nr.13/1848 17 Eugen Glck, Deputatii romni n parlamentul Ungariei n 1848-1849. Simpozion, Giula 1999, p.58; Beer Jnos, Az 1848-1849 vi npkpviseleti orszggyls (Dieta bazat pe reprezentare popular din anul 1848-1849), Budapest, 1954, p.863-864, 867. 18 Eugen Glck, Lupta lui Ioan Dragos pentru drepturile romnilor din Ungaria, n revista Convietuirea, Seghedin, nr.4/1998 nr1/1999, p.13.

48

Studii

Banatului ntr-o provincie romneasc autonom, destituirea ierarhiei srbesti si instaurarea unei conduceri romnesti alese n fruntea eparhiilor Timisoara si Vrset. Succesul acestor hotrri din urm, ar fi fost validat prin narmarea romnilor contra srbilor rsculati mpotriva guvernului maghiar. Planul a fost zdrnicit de Vucovici care a dizolvat grzile n formare. Modelul bntean a fost amplificat la Arad. Fr s se distanteze de comitat, delegatii compuse n majoritate de intelectuali romni (Ioan Rat, Ioan Arcasi, protopopul Teodor Popovici etc.) au chemat satele la nrolri n grzile nationale destinate mpotriva rsculatilor srbi. Succesul lor a fost limitat, Ioan Rat invocnd aversiunea lor pentru serviciul militar precum si nencrederea fat de cei din clasele mai nalte. Tocmai datorit acestui factor din urm, au aprut uneori simpatii prosrbesti. Spre exemplu preotul din Msca a declarat c vin servianii si s nu tin cu maghiarii. n vltoarea acestor evenimente episcopul Rat rmnea relativ pasiv. Este semnificativ c n toiul organizrii grzilor nationale a fost vizitat din partea comitatului de Mihai Cociuba, Sigismund Popovici si contele Hadik Gusztav cernd s se deplaseze la iria lmurind localnicii c actiunea respectiv nu urmreste asuprirea romnilor. Episcopul ns a ncredintat doar protopopului Popovici o pastoral, citit apoi, n public. Problemele s-au acutizat n septembrie 1848, odat cu nceperea recrutrilor pentru armata revolutionar maghiar. La nceputul lui octombrie se dezlntuie contrarevolutia, dirijat de la Viena, ceea ce n realitatea Aradului echivala cu o confruntare ntre garnizoana cettii comandat de generalul Berger si comitetul de aprare al orasului, prezidat de Dimitrie Haica, sprijinit de unitti de honvezi si grzile nationale din jur. n acest context o parte a intelectualittii romne din Arad ca Mihai Cociuba, Sigismund Popovici, protopopul Maxim Caracion, preoti ca cei din Dumbrvita si Minis, un timp, deputatul erb au oferit la rndul lor sprijin acestora, desigur printre altele cu gndul la separatia ierarhic. n comitetul de aprare al comitatului Bichis s-au evidentiat David Nicoar si Moise Suciu.

Studii

49

n acelasi timp, n Valea Muresului, n Podgorie si n zona Ndab s-au produs miscri populare mpotriva recrutrilor, mosierilor si autorittilor comitatense.19 Recrutrile au produs miscri la Aletea, n comitatul Arad si mai ales n comitatul Bichis la Giula German, Mezberny, Endrd, Oroshaza etc.20 Miscrile din zona Iossel erau legate de actiunea din Zrand, prefectura lui Ion Buteanu.21 Odat cu recrutrile si mai ales msurile de reprimare ale miscrilor de homvezi si grzile nationale, activitatea tribunalelor represive, inclusiv msurile punitive luate mpotriva preotilor participanti, autorittile au fcut apel la ajutorul episcopului Rat care nu a dat curs cererilor si chiar s-a retras din activitatea public asezndu-se n casa lui din Cuvin. Relatiile episcopiei cu Comitetul pentru aprarea patriei, noul guvernmnt central al revolutiei ungare, s-au redus la corespondent administrativ, referitoare la situatia material a episcopului si clerului, precum si dezvoltarea teologiei ntr-un institut de nvtmnt superior cu cinci cadre didactice. Pe plan bisericesc rar aprea cte o dispozitie privind instalarea vreunui preot. 22 Ideile reformatoare vehiculate n problemele bisericesti si scolare au fost abordate si n aceste luni desi zona Aradului devenise zon de operatii militare, iar a Orzii un adevrat arsenal armatei revolutionare maghiare. n conditiile date persoana episcopului Rat devenise indizerabil din mai multe unghiuri.Glck Jen, Adatok a szomszd Arad vrmegye 48-49- es trtnethez (Date cu privire la istoria nvecinatului comitat Arad din 1848-1849) Studia historica, 2, Szeged, 1999, p.306-307. 20 Jroli Jszef, Dokumentumok az 1848-1849- i forradalom s szabadsgharc Bks megyei trtnethez (Documente privitoare la istoria revolutiei si luptei pentru libertate din 1848-49 n comitatul Bichis), Gyula, 1995, p.254, 256, 268-271, 316-317. 21 Aradul permanent n istoria patriei, Arad, 1978, p.259 si urm. 22 AEORA prez. 42,72/1849; Miakolczy Ambrus, Biseric si Revolutie, Sinodul ortodox romn de la Chisineu-Cris 1849, Budapest, 1991, p.15-18, Kossuth Lajos az arszgos Honvdelmi Bizottsg ln (Kossuth Lajos n fruntea Comitetului pentru aprarea patriei) I 838, II 645, 679.19

50

Studii

Guvernmntul revolutionar ungar, retras la nceputul anului 1849 la Debretin, dorea o persoan mai conciliant. Fortele reformiste ale consistoriului Ordan, sprijinite de Ioan Dragos, ca si ardenii grupati n jurul lui Dimitrie Haica, considerau pe baza antecedentelor revolutiei pe Gherasim Rat ca omul potrivnic reformelor n Biseric si scoal. Miscarea national promovat sub conducerea lui aguna cu gndul de a crea n Imperiul Habsburgic, o provincie romneasc, solutionnd astfel si problemele bisericesti, ncepnd cu toamna anului 1848, a pierdut contactul cu Aradul datorit situatiei politice si militare. Acestei actiuni s-a putut ralia la nceputul anului 1849, dintre liderii ardeni doar Teodor erb. S nu uitm c n martie-iunie 1849, desfsurarea operatiilor militare ofereau argumente pe victoria revolutiei ungare. Ostile lor au izolat cetatea Aradului si au ocpat tot Banatul, asediind Timisoara. n conditiile noi, n urma fugii arhimandritului Kenghelat, a fost preluat mnstirea Hodos-Bodrog de Ghenadie Popescu. Protopopul Vuia ncepea s exercite jurisdictia n Banat. n multe locuri autorittile bisericesti srbesti au fost nevoite s se refugieze. Nu mai putin e adevrat c n urma participrii unor preoti la miscrile din Zrand s-a dezorganizat viata bisericeasc si scoal, fiind arestati sau nevoiti s se refugieze. n aceste momente de grea cumpn, au struit deputatii romni din parlamentul ungar aflati la Debretin pentru drepturile romnesti, inclusiv cele bisericesti. Evenimentele dureroase din Principatul Transilvaniei au convins chiar si pe Kossuth Lajos ca s accepte o pozitie mai maleabil n probleme nationale. n acest context se aprob convocare sinodului de la Chisineu Cris, martieaprilie 1849, fiind numit comisar guvernamental Ioan Dragos. Au fost prezenti din comitatele Arad, Bihor, Cenad si Bichis, 51 delegati cu vot deliberativ dintre care 18 clerici si 33 laici. Cei doi srbi Petar Cernovici si consilierul Nicolici, desi invitati, au rmas absenti. Presedentia din partea laicilor i-a revenit lui Ioan Dragos, iar n absent, lui Dimitrie Haica. Nu este deci nimic surprinztor n faptul c episcopul Rat a fost lipsit de jurisdictie ce a trecut n mna vicarului ales Chirilescu. La

Studii

51

Oradea schimbarea vicarului Atanasie Botco cu Ioan Papp s-a rezolvat la nivel de consistoriu.23 Studiind documentele sinodului de la Chisineu Cris, se evidentiaz grija pentru caracterul national al Bisericii: Chiar vicarul Ioan Chirilescu s-a dovedit a fi un lupttor consecvent, jucn