LUCRĂRILE CE STAU LA BAZA REALIZĂRII UNEI GROPI ECOLOGICE

Lucrările care se au în vederea realizării unui depozit de deşeuri sunt următoarele:Cititi si: Campania “Locul deşeurilor nu este în casă” revine in forţă din 19 martie- lucrări terasamente ;- lucrări de etanşare ;-controlul de calitate al materialelor de etanşare (geocompozitului, geomembranei, geotextilului de protecţie) ;- realizarea sistemului de drenare a levigatului ;- realizarea sistemului de recirculare a levigatului ;- realizarea sistemului de colectare pentru gazul de depozit ;- realizarea sistemului de monitorizare ;- realizarea bazinului pentru levigat .Un depozit traditional de deseuri este format din:La baza:-Stratul de argila cu permeabilitate specifică,-Stratul de geomembrana ce permite izolarea depozitului şi impermebilizarea acestuia,-Ţevile de colectare a levigatului.In interior avem ţevi pentru colectarea gazuluiLa suprafaţa depozitul este izolat nisip, argilă şi în funcţie de zona, acesta poate fi acoperit cu pământ fertil pentru a oferi un cadru cat mai natural posibil.În afara de aceste aspecte trebuie asigurate următoarele utilităţi:- alimentarea cu apă potabilă,- alimentarea cu energie electrică,- conectarea la reţeaua telefonică.- amenajarea spaţiilor verzi cu rol peisagistic şi de protecţie.Lucrări de terasamente pentru sectoarele de depozitare :-decoperta pe 0,70 m;-scarificarea, nivelarea şi compactarea bazei depozitului;-asigurarea umpluturii de pământ cu grosimea de 1,5 – 2,5 m, necesară pentru a asigura o distanţă minimă de 1,00 m faţă de nivelul maxim al pânzei freatice;-umpluturi compactate de pământuri argiloase cu kmax=10-9 în baza depozitului (0,50 m grosime minim) şi în digurile perimetrale. Rezerva de pământ pentru acoperire periodică şi/sau închiderea finală a depozitului. Rezerva minimă de 200 m3 pentru stingerea unui eventual incendiu.Lucrări de etanşare a bazei depozitului:-baza depozitului va fi etanşată utilizând un sistem mixt de materiale naturale şi sintetice (geocompozit cu bentonita cu coeficientul de permeabilitate K=10-11m/s, geomembrana din HDPE cu grosimea de 2 mm şi geotextil de protecţie a geomembranei).Realizarea sistemului de drenaj, colectare şi pre-epurare a levigatului, compus din :-stratul de drenaj pentru levigat, reţea de drenuri din tuburi de polietilenă de înaltă densitate cu diametrul de 250 mm, amplasate pe platforma incintei pe un strat de geotextil, sub un strat de drenare din pietriş ; conductele cu pantă de minim 1,5 % traversează stratul de etanşare şi sunt racordate prin trei conducte de colectare cu conexiune gravitaţională la căminele de stocare intermediară;-cămin pentru pomparea levigatului;-rezervor inchis pentru stocarea levigatului ;-staţie de pre-epurare modulară care va funcţiona pe baza principiului osmozei inverse, dotata cu toate echipamentele necesare asigurarii incadrarii parametrilor de evacuare a levigatului ;- rezervor tampon pentru levigat inainte de statia de pre-epurare ;- bazin colector pentru levigatul tratat.

Realizarea sistemului de colectare, pompare si ardere a gazului de depozit, format din :- puţuri de colectare formate din tronsoane de conducte perforate din HDPE, aşezate pe o bază circulară din beton şi înconjurate pe toată înălţimea de pietriş;-reţea de conducte colectoare din HDPE cu diametre de 160 mm pentru transportul gazului de la conductele individuale spre coloana de reglare în care se va face verificarea gazului colectat şi se va realiza reglarea presiunii şi condensarea umidităţii;-conducta spre staţia de pompare;-staţia de pompare (colectare) a gazului de depozit ;-instalatie de ardere controlata a gazului de depozit, prevăzută cu suflanta de aer, arzător de înaltă temperatură (11000C), analizor de gaz şi echipament pentru controlul automat al colectării şi arderii.Instalaţia pentru captarea gazului de depozit va fi realizata astfel incît să asigure maxima protecţie în condiţii normale de lucru şi în timpul intervenţiilor de întreţinere.Colectarea apei pluviale de pe suprafaţa acoperită si impermeabilizată a depozitului, asigurată printr-un sistem format din :-stratul de drenaj ;-rigola perimetrală de la baza taluzului ;-conducta de evacuare cu diametrul Dn 300 mm, care permite dirijarea acestora in canalul de desecare .Închiderea sectoarelor ajunse la capacitate şi refacerea terenului prin:-realizarea formei finale a corpului depozitului ;-compactarea suprafeţei la cel mai mic nivel astfel încît panta minimă sa fie de 5% iar maximă de (33%) ;-impermeabilizarea suprafeţei (acoperire provizorie);-refacerea stratului vegetal si recultivarea suprafetei prin însăminţarea ierburilor specifice zonei ;Inchiderea finala a sectoarelor ajunse la capacitate se face numai cu acord de mediu, unde vor fi stabilite condiţiile tehniceUn depozit poate fi definit ca fiind orice amplasament pentru eliminarea finala a deşeurilor prin depozitarea pe sol sau în subteran.În funcţie de tipurile de deşeuri acceptate, depozitele de deşeuri se clasifică după cum urmează:- Depozite pentru deşeuri periculoase;- Depozite pentru deşeuri nepericuloase;- Depozite pentru deşeuri inerte.Una din probleme cele mai des întalnite când vrem să proiectăm şi să menţinem un depozit de deşeuri este levigatul, acesta este generat de acumularea apei învechite în gunoi. Levigatul e compus din diferiţi compuşi organici şi anorganici care pot fi dizolvaţi sau suspendaţi. Indiferent de natura compuşilor, ei ridică o problema de poluare cu un grad mare pentru pământul local şi apa de suprafaţă. Mulţi factori influentează producţia şi compoziţia levigatului, dar un factor major este climatul gropii. De exemplu: atunci când climatul are un grad ridicat de precipitaţie acolo va fi mai multă apă şi deci în concluzie aici va fi generat mai mult levigat. Un alt factor îl constituie topografia locului unde este ampalasată groapa; acesta influentează modelele decisive şi pânza freeatică a locului.Opţiunile de tratament privind levigatul gropii de gunoi includ recircularea şi reinjectare on site treatment; pentru tratarea unei descărcări a apei municipale sau orice combinaţie.Levigatul se formeaza în groapa de la drenarea apei şi a lichidului din deşeuri şi duce la degradarea produselor de la compuşii organici. Ca şi gazul acesta este monitorizat şi controlat la eliberare. De asemenea în ceea ce priveşte gazul exista ţevi de colectare care dreneaza ruta în groapa prin pompa ce poarta lichidul la suprafaţă.Levigatul se formeaza când apa învechită este acumulată în deşeurile din celula de depozitare. Precipitaţiile pot proveni de la ploaie, de la topirea zăpezii sau de la deşeul propriu-zis. Levigatul poate transporta prin depozitul de deşeuri mulţi compuşi organici sau anorganici, elemente metalice cu greutatea moleculară mare. Acesta este colectat la baza depozitului.

Cantitatea de levigat creată trebuie să fie direct proportională cu cantitatea de precipitaţii din zona respectivă şi de intinderea depozitului. Cantitatea de deşeuri lichide colectate în depozitul de deşeuri influentează cantitatea de levigat.Oricum, cu dispoziţii mai exigente privind tratarea solului şi a apei de suprafaţă, cei care se ocupă cu proiectarea gropilor trebuie să găsească alternative noi de tratare. O cale de tratare poate fi prin utilizarea VSEPTM. Dezvoltat de New Logic, California, acest concept a avansat tehnologia de membrană posibilă pentru a filtra apa conţinând o varietate de componente ducând la apa pură fără poluanţi. Acest tip de membrane nu filtrează numai solizi suspendaţi ci şi poate duce la reducerea sau chiar elimilarea compuşilor organici sau anorganici. Rezultatul în urma filtrării este apa pura şi un noroi concentrat. Diferenţa dintre VSEP şi înfiltrarea de membrana de curgere transversala tradiţională este mecanismul cu care poluanţii sunt acumulaţi pe suprafaţa de membrane. O curgere transversala se bazeaza pe viteza fluidului important pentru apa poluata ducând la micşorarea gradului de poluare. Viteza apei poluate creează anumite forţe care ajută la oprirea componentelor solide pe suprafata membranei. Oricum, resturile stagnante pe suprafaţa membranei conduc la micşorarea vitezei de trecere a materialului. Pe de alta parte, sistemul VSEP utilizează un mecanism motor patentat vibrant care crează o forţă pe suprafaţa membranei pentru a respinge poluanţii. Acest mecanism activează filtru pentru a menţine consumul şi prelucrează volume mai mari de material ceea ce e bine din punct de vedere economic la preţuri mici faţa de sistemele cu curgeri tranversale.UN STUDIU A FOST FĂCUT LA O GROAPĂ DE GUNOI DIN VESTMulte teste au fost executate în laboratorul VSEP şi dau instalaţiile experimentale a levigatului de la diverse gropi. Chimia levigatului şi precizările de descarcare depind de amplasarea gropii. Acest test a fost compet pe levigatul de la groapa de gunoi din SUA. Specificaţiile de descărcare şi amplasarea necesită micşorarea compusului ciclic pe baza de nichel. Primul lucru a dus la selectarea tipului de membrana şi testarea acesteia. Acest lucru a avut loc intr:un laborator VSEP şi a fost întrebuinţat în primul rând pentru a identifica o membrană care să întâlnească specificaţiile de descărcare, a fost aleasă o membrană de înfiltrare film cu 50 % reducere a clorurii de sodiu. După ce membrana a fost selectată unitatea VSEP a întrebuinţat testarea pe termen lung. Laboratorul conţine 16 tipuri de membrane. Testul pilot conţine informaţii strânse în timpul muncii de laboarator incluzând reducerile de nichel şi informaţiile de flux. Mişcarea vibrantă a membranei face ca fluxul de apa să treacă prin membrană la timp.Pilotul adiţional a fost selectat ca sistem de tratare corespunzator pentru lervigat, unitatea VSEP a filtrat 113.6mg de levigat pentru a reduce cantitatea de nichel cu 85-90%. Efluentul care se scurge de la VSEP va fi dat la o parte la local POTW. Concentratul sau noroiul va rămâne pe site pentru tratamentul suplimentar; incluzând micşorarea de volum prin evaporare şi multe altele printre care şi epurarea chimică.Site-ul speră să evalueze posibilitatea de a refolosi apa dar în acelaşi timp scopul urmărit e de a întâlni specificaţiile de descarcare locale. Spre deosebire de alte sisteme de epurare chimica unde sunt adăugate substanţe chimice floculante care sporesc substanţial volumul de material, volumul VSEP reduce cu 10% materialul fata de cel original. În cazul acesta volumul de rezidiuu uscat reprezintă doar 2 % din volumul original. Acesta poate fi refolosit trimis înapoi în groapă. Restul de 98 % este fitrat.Avantajele VSEP sunt:-nu avem pre-tratament chimc;-separarea exactă moleculară;-energia automatizată foarte eficientă.În urma acestora s-a ajuns la următoarele concluzii:-Deşi membranele au fost folosite în urma cu 20de ani folosirea acestora în tatamentul levigatului constituie o problema recenta. Fiind o metoda eficientă în tratarea levigatului, industria caută tehnologii noi pentru a dezvolta problema. VESP este eficient din punct de vedere economic şi este termenul cu un grad ridicat în tehnologia pentru tratarea levigatului din gropa de gunoi şi va continua să revoluţioneze folosirea de membrane în industrie.FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ COMPOZIŢIA LEVIGATULUI

Factorii care influenţează compoziţia levigatului:- tipul de material care e aruncat în gropă;- la construirea depozitului trebuie să avem în vedere pH, temperatura, umezeala, vârsta şi climatul;- cantitatea de precipitaţii.RECIRCULAREA LEVIGATULUILevigatul e colectat la baza depozitului şi în loc de a fi trimis la staţiile de tratare el este la acelaşi nivel în deşeurile colectate în deposit.Acesta sporeşte ritmul de descompunere a materialului depozitat.Argumente pro şi contra privind recircularea levigatului.Pro :- Sporeşte stabilizarea depozitului deoarece ritmul de producere a gazului din depozitul de deşeuri este mărit datorită conţinutului ridicat de umiditate;- Prevede o medie de depozitare a levigatului;- Reduce volumul deşeurilor solide municipale.Contra:- Mărirea ritmului de poluare a pământului dacă se foloseşte un depozit cu un singur compus;- Toxicitarea mărită a levigatului concentrat.Oricum, poluarea solului este minima daca se foloseste o dubla compoziţie(căptuşală) a depozitului şi astfel recircularea levigatului este acum făcută în interiorul depozitului.Groapa Dunbar are o dublă compoziţie şi recircularea levigatului are loc în interior. Ei au grija de pământ prin monitorizare unui curent care trebuie verificat înainte ca acesta să ajungă în groapa de gunoi. Aici nu e cazul de poluare.COLECTAREA LEVIGATULUILevigatul este apa rău contaminată din deşeuri. Acesta curge pe fundul unei gropii şi este colectat cu ajutorul unor tevi. Fundul gropii e înclinat, ţevile sunt aşezate de.a lungul fundului să colecteze apa contaminată şi un alt lichid(levigatul). Levigatul e pompat şi dus la o instalaţie de tratament a deşeurilor din apă(substanţele solide scoase din levigat sunt reintroduse în groapa sau dacă nu duse la alte depozite. Ţevile de colecţie dacă sunt blocate cu resturi de levigat din groapă, lichidul se colectează în cada gropii. Rezultatul presiunii lichide devine unitatea deşeului,o forţa principală din josul gropii.Levigatul se ia şi se filtrează din deşeurile existente sau din ţevile unde acesta este colectat. Acesta poate să fie recirculat sau dat afară din groapa şi plasat pe suprafeţele de depozitare sau direct în instalaţia de tratare a levigatului.Unele dintre problemele care apar în colectarea levigatuluiSistemele de colecţie a levigatului se pot bloca în mai puţin de un deceniu. Acestea eşuează din câteva motive bine cunoscute:- se pot bloca din cauza nămolului şi a noroiului;- pot sa colmateze din cauza creşterii de microorganisme în ţevile de colecţie;- pot conduce la formarea unor precipitaţii minerale din cauza unor reacţii chimice;- ţevile de colectare se pot degrada în timp sau chiar coroda(acizi, dizolvanţi, agenţi oxidanţi) sau pot fi zdrobite cu deşeul colectat.Unde se afla o cantitate mare de levigat se colectează şi se strâng în rezervoare şi duse la instalaţiile de tratare. In Dunbar, se afla o cantitate mica astfel el e recirculat prin groapa , acest lucru duce la scăderea volumului de levigat dar sporeşte concentraţia de impurităţi în lichide.Există o serie de structuri în proiectarea unei gropii. Una din acestea este cel din Dunbar.Tabel. 1. Colectarea levigatului şi etanşarea sistemului

Categorie depozit nepericulos periculos

Impermeabilizare artificială necesară necesarăDupă aprecierea potenţialelor pericole faţă de mediu consideră că este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o etanşare a suprafeţei superioarea. Recomandările pentru etanşarea suprafeţei sunt:

Tabel 2. Recomandări pentru etanşarea suprafeţei

Categorie depozit deşeuri nepericuoase deşeuri periculoase

Strat filtrant gaze necesar nu este necesar

Impermeabilizare artificială nu este necesar necesar

Impermeabilizare naturală necesar necesar

Strat drenant >0,5 m necesar necesar

Acoperire superioară cu sol vegetal >1 m

necesar necesar

Levigatul şi apa de suprafaţă, dacă există, trebuie colectate în puncte reprezentative. Prelevarea şi măsurarea volumului şi compoziţiei levigatului trebuie efectuată separat în fiecare punct unde este deversat levigatul din depozit.Monitorizarea apei de suprafaţă, dacă e prezentă, trebuie efectuată în nu mai puţin de doua puncte, unul în aval de depozit şi unul în amonte.CONTROLUL APEI ŞI GESTIUNEA LEVIGATULUIVor fi luate măsuri corespunzătoare cu referire la caracteristicile depozitului şi condiţiile meteorologice, pentru a:- controla apa din precipitaţiile care pătrund în corpul depozitului,- preveni pătrunderea apei de suprafaţă şi /sau subterane în deşeurile depozitate,- colecta apa contaminată şi levigatul. Dacă o evaluare ţinând seama de amplasarea depozitului şi a deşeurilor care trebuie acceptate arată că depozitul nu reprezintă un pericol potenţial pentru mediu, autoritatea competentă poate decide că această prevedere nu se aplică.- trata apa contaminată şi levigatul colectat din depozit la standardul corespunzator cerut pentru evacuarea lor.Prevederile de mai sus nu se pot aplica la depozitele de deşeuri inerte.EXTRACŢIA LEVIGATULUIPompa extrage levigatul numai la punctul de colectare a acestuia. Gaura pompează numai când levigatul este prezent aşa ca acest lucru evidenţiază o energie joasa. Dispozitivele pentru generarea semnelor individuale sunt necesare pentru a schimba direcţia pompelor deschise şi închise.Ejectoarele – acestea funcţionează indiferent dacă există lichid sau nu. Ejectoarele reprezintă o parte a unui sistem de colecţie din circuit. Acestea sunt simple şi de încredere dar folosesc mai multa energie ca pompele; dar sunt înca în limitele acceptabile si nu necesită folosirea lor 24 de ore pe zi.TRATAREA LEVIGATULUIÎnainte de a trata levigatul trebuie să ştim următoarele informaţii:- debitul anticipat care este necesar tratamentului. Acesta depinde în special de fluxul de apa din depozitul de deşeuri;- compoziţia levigatului care este executată într-un laborator utilat;- eliberarea compoziţiei necesare (cerute) de autorităţi.INSTALAŢII PENTRU TRATAREA LEVIGATULUIAceste instalaţii au rolul de a aduce valorile indicatorilor caracteristici levigatului în limiteadmisibile pentru evacuarea în sisteme de canalizare sau în ape de suprafaţă.Caracteristicile cantitative şi calitative ale levigatului variază în timp şi în funcţie de natura şi cantitatea deşeurilor depozitate, iar proiectarea şi construirea instalaţiilor pentru tratare trebuie să ţină cont de aceste aspecte.Fiecare caz în parte necesita o evaluare proprie, alegerea variantei optime de tratare a levigatului făcându-se în funcţie de:• cerinţele legale referitoare la deversarea levigatului, inclusiv cele impuse de autoritati;• caracteristicile cantitative şi calitative ale levigatului;

• alte aspecte tehnico-economice: costurile construirii unei instalaţii de tratare proprii, posibilitatea evacuarii levigatului în influentul unei staţii de epurare orăşeneşti, costul aplicării diferitelor metode de tratare etc.În general, este necesară aplicarea unor metode de tratare pentru îndepărtarea următorilor impurificatori:• compuşi organici biodegradabili şi nebiodegradabili;• compuşi toxici organici sau anorganici;• amoniac şi ioni nitrat;• sulfuri;• compuşi volatili urât mirositori;• materii solide în suspensie.Pot fi utilizate următoarele tehnici de tratare:• tratare biologică: anaerobă, aerobă, aerobă prelungită pentru eliminarea azotului (nitrificare / denitrificare); un sistem eficient şi puţin costisitor care poate servi ca faza de pretratare înaintea deversării în influentul unei staţii de epurare orăşeneşti este lagunarea;• tratare prin procedee fizico-chimice: coagulare-floculare, flotaţie-precipitare, ultrafiltrare, evaporare.Factorii care determină contaminarea levigatului care nu au luat contact cu sistemele de colecţie:- Daca nivelul apei subterane(pânza freatică) este scăzut apa va deveni parţial filtrată astfel contaminarea acestuia este mai puţin făcută. Daca nivelul apei subterane este sus aproape de suprafaţa solului; impurităţile pot fi introduse direct în apa subterană fără infiltrarea în sol;- Concentraţia superioară a impurităţilor din levigat care pot polua solul;- Permeabilitatea magnetică a pământului sub depozit influentează ritmul de eliminare a levigatului. Nisipul are volumul poros mare şi astfel el permite debitul mai mare la mişcarea pământului. Lutul este bine strâns şi astfel împiedică mişcarea pământului şi acesta este mai eficace să filtreze impurităţile.-Depinzând de trăsăturile gropii şi conţinutul deşeurilor levigatul trebuie să fie relative inofensiv sau extrem de toxic. În general; levigatul trebuie să fie un consum biochimic de oxigen (BOD) şi să prezinte concentraţii mari de carbon organic, nitrogen, clorura, fier, mangan şi fenol. Mai pot include multe chimicale cum ar fi pesticidele, dizolvanţii şi elementele chimice cu o greutate moleculara ridicată.POTENŢIALELE EFECTE DE SĂNĂTATEMulte studii au fost executate să ancheteze efectele de sănătate posibile nevaforabile de la locul depozitului de deşeuri. Trei dintre cele mai grave sunt descrise mai jos. Condiţiile principale care au fost anchetate au fost anomaliile congenitale, naşterea prematură şi a sporit riscul de cancer la adulţi. Multe din aceste studii au anchetat locurile vechi ale depozitelor, coşurile de gunoi mobile şi amplasarea acestora libera.Acest lucru a urmărit să nu se lege în general de locul gunoaielor ci de migrarea unor compuşi chimici.Studiul EUROHAZCONPrimul studiu a avut loc în august 1998 acesta a urmărit existenţa unei femei până la 7km de deşeurile periculoase de la depozit. Acest studiu s.a făcut în 5 ţări printre care şi UK. Acestea suferă de anomalii congenitale decât acele femei care au trăit mai departe de acest loc. Autorii acestei investiţii au concluzionat aceasta anchetă ca având nevoie de legatura între groapa de gunoi şi anomaliile congenitale. Un studiu făcut ulterior a fost publicat în ianuarie 2002. Acest studiu a relatat rezultatele asemănătoare pentru anomaliile congenitale ca studiul din 1998.SHASUAcest studiu a privit efectele asupra naşterii şi a cancerului.- SAHSU a fost studiul cel mai larg asociat pe o raza de 2km a existenţei populaţiei de depozitul de gunoi;- 80 % din populaţia Britaniei pe o rază de 2km de groapa sunt bolnavi;- Sporirea anomaliilor congenitale;

- Nu s-a făcut o asociere cu groapa de gunoi şi a riscului de exces de cancer ;- Comitetul de toxicitate a privit acest studiu şi a notat constatările acestuia privind efectele de la naştere.Nant-y-Gwyddon landfill siteAcest studiu a avut loc în Ţara Galilor de sud şi a privit probleme ca anomaliile congenitale, reproducerea, sănătatea şi alte boli au fost trecute în revistă. Acesta a fost găsit în situaţiile când femeile însărcinate prezentau anomalii congenitale. Câteva chimicale au fost răspândite de la groapa de gunoi acestea dând dureri de cap, iritaţia ochiilor şi dureri de gât.Multe studii au anchetat efectele de sănătate posibile cauzate de depozitele de deşeuri. Legăturile directe între boli,cum ar fi cancerul poate aparea din cauza gropii de gunoi. Tabelul de mai jos arată diferitele boli:Tabel.3. Bolile provocate de diferite metale

Metale Sursa Efecte asupra sănătaţii

Toluene/xilen vopseluri Euforie,tremurat,depresie nervoasă,comă.

Fenoli vopseluri Dureri în gât, greaţa, vomă;diaree,paloare

Benzen Dizolvant,pornind de la fabricarea chimică a materialelor

Iradierea cu o doza unică puţin probabil pentru aceasta problemă

Nichel Fabricarea bateriilor, colorarea obiectelor din ceramică şi sticlă

Iritaţia de piele, stomatita de înghiţire şi gingivitele

Compuşii cu cadmium Vopseluri şi baterii Iritaţie de piele, gust metalic, tuse, durere de piept, pneumonie

Plumb Vopseaua de plumb, produse cosmetice

Durere abdominala, voma, hipertensiune arteriala,dureri de cap, somnolenţă şi comă

Mercur Termometre Deshidratare,necroze intestinale

CONCLUZIILevigatul este un potenţial deşeu pentru depozit. Dacă acesta nu este tratat în mod corespunzător poate afecta sănătatea populaţiei,solul şi pânza freatică. De aceea acesta trebuie să fie tratat pentru a evita aceste posibile probleme.Un înveliş este ca o umbrelă pentru groapa pentru a păstra apa afară( pentru a împiedica formarea levigatului). Acesta se poate compune din câteva straturi înclinate:lut sau o membrană care împiedica ploaia să pătrundă, un strat permeabil de nisip sau pietriş, humusul în care vegetaţia poate să prindă rădăcini (să stabilizeze straturile învelişului). Dacă învelişul nu e menţinut, poluanţii pot intra în depozitul de deşeuri şi pot forma levigatul unde se revarsă deşeurile.Ce probleme apar cu acest înveliş?Învelişurile sunt vulnerabile pot fi atacate de la cel puţin 7 surse:- eroziune naturală ( grindină, zăpadă, ciclurile îngheţ-dezgheţ, vânt);- vegetaţia, ca de exemplu arbuştii şi pomii care continuu rivalizează cu ierburile pentru spaţiul disponibil, scăzând rădăcinile care vor să pătrundă în înveliş;- vizuina sau solul unde locuiesc mamiferele (şoareci, cârtită, brăduti), reptilele (şerpii, broaştele ţestoase), insectele (furnicile, gândacii) şi viermii va prezenta ameninţările constante la integritatea învelişului;

- lumina soarelui ( în cazul când agenţii naturali vor sa descopere o porţiune a umbrelei) sau distrugând membranele prin acţiunea de iradiere ultravioleta;- anveplopele de cauciuc;- activitaţile Human de multe feluri.BIBLIOGRAFIE

1. Department of the Environment. Waste Management Paper 26B: Landfill Design, Construction and Operational Practise. 1997. HMSO

2. Environmental Research Foundation. The Basics of Landfills: How they are Constructed and Why They Fail. 30/11/02http:www.zerowasteamerica.org/basicsoflandfills.htm

3. Freudenrich, C.C. How Landfills Work. 30/11/02 http:www.howstuffworks.com/landfill.htm

4. Department of the Environment. Waste Management Paper 27: Landfill Gas. 1996. HMSO

1. Dolk H, Vrijheid M, Armstrong B, Abramsky L, Bianchi F, Garne E, Nelen V, Robert W, Scott JES, Stone D and Tenconi R (1998). Risk of congenital anomalies near hazardous waste landfill sites in Europe: the EUROHAZCON study. Lancet 352 (423-427)

2. Michael Waring. Personal e-mail from Department of Health regarding health effects of landfill sites.

3. M Vrijheid, H Dolk, B Armstrong, L Abramsky, F Bianchi, I Fazarinc, E Garne, R Ide, V Nelen, E Robert, J E S Scott, D Stone, R Tenconi (2002) Chromosomal congenital anomalies and residence near hazardous waste landfill sites.Lancet 359 (320-322)

4. Viridor Waste Management Position Statement. SAHSU: Potential health effects in populations living near landfill sites. Viridor Waste Management 2001.

5. Fielder HMP et al. Assessment of impact on health of residents living near the Nant-y-Gwyddon landfill site: retrospective analysis. BMJ Jan 2000. 320 (19-22)

1. Monroe, M. Landfill leachate treatment: VSEP offers a revolutionary solution. Feb 2001.www.vsep.com/company/articles/2.html [Accessed 19.12.02]2. Leachate. www.foe.org/site1/ptp/chapter3.html [Accessed 05.12.02]3. Fred Lee, G. and Jones-Lee, A. Leachate recycle offers pros and cons to groundwater pollution. August 1994.www.gfredlee.com/slov_rcy.htm [Accessed 19.12.02]4. Fred Lee, G. and Jones-Lee, A. Appropriate use of municipal solid waste (MSW) leachate recycling in MSW landfilling.www.gfredlee.com/leachatepapsli.pdf [Accessed 19.12.02]5. Leachate treatment method.http://www.cee.vt.edu/program_areas/environmental/teach/gwprimer/group10/leachate.htm6. Eden, R D. Landfill gas and leachate – The selection of technologies to meet the objectives of integrated pollution control. www.leachate.com/Main%20Index.htm [Accessed 19.12.02]

Tipuri de deseuri

Deşeuri municipale (inclusiv cele menajere şi comerciale)

Sursă

Deşeurile municipale sunt generate de către gospodării, activităţi comerciale şi alte surse ale căror activităţi sunt asimilate cu cele din gospodării şi a societăţilor comerciale. Ele nu includ alte deşeuri precum cele provenite din minerit, procese industriale, de contrucţie şi demolări.

Conţinut

Deşeurile municipale sunt alcătuite din deşeuri reziduale, deşeuri voluminoase, materiale secundare de la colectarea selectivă (de ex., hârtie şi sticlă), deşeuri menajere periculoase, deşeuri de la curăţarea străzilor şi litiere. Ele sunt alcătuite din materiale precum hârtie, carton, metale, textile, organice(resturi alimentare şi de grădină) şi lemn. Imaginea 1 subliniază compoziţia tipică a deşeurilor municipale. După cum se poate vedea, cea mai mare fracţie este formată din hârtie şi carton cu un procent de 35% din fluxul de deşeuri, urmată de materialele organice cu 25%.

 

Cantitate Deşeurile municipale reprezintă aproximativ 14% din totalul deşeurilor generate.

Modalităţi de gestiune

De cele mai multe ori sunt depozitate pe rampa de deşeuri. Totuşi, unele ţări au luat măsuri de delimitare faţă de depozitare. Alternativele oferite includ incinerarea (într-un procent crescător cu recuperare de energie), recilarea  sticlei, hârtiei, metalelor, plasticului şi a altor materiale, precum şi compostarea.  

Impact ecologic

Există multe impacturi potenţiale asociate cu depozitarea deşeurilor, inclusiv cu generarea levigatului şi a gazelor (cu puternic efect de seră), mirosurilor, insectelor, paraziţilor şi modului de folosire a terenurilor în cazul depozitelor de deşeuri.  

Sus

Deşeuri industriale (inclusiv cele rezultate din producţie)

Sursă şi conţinut

Deşeurile industriei producătoare includ multe fluxuri diferite de deşeuri ce provin dintr-o gamă largă de procese industriale, în special din: producţia de metale de bază, alimente, băuturi şi produse din tutun, lemn şi produse din lemn, precum şi produsele din hârtie.

CantitateS-a estimat că peste 33 de milioane de tone de deşeuri industriale au fost generate în Europa în 1998, cu tendinţă crescătoare, în ciuda eforturilor de combatere a acestei tendinţe.

Impact ecologic

Industria producătoare joacă un rol cheie în prevenirea şi reducerea generării deşeurilor, căci producţia de astăzi se va transforma în deşeurile de mâine. Producătorii pot obţine acest lucru prin:

Analizarea din etapa de proiectare a impactului produselor lor de-a lungul perioadei de utilizare;

Folosind procese de producţie care minimizează folosirea materiilor prime şi consumul de energie;

Eliminând sau reducând acolo unde este posibil folosirea substanţelor sau materialelor periculoase pentru sănptate sau mediu; şi

Fabricând produse astfel încât ele să dureze mai mult şi să fie reciclabile sau reutilizabile la sfârşitul duratei de viaţă.

Politicile UE şi ale guvernelor statelor membre exercită o presiune crescândă asupra sectorului industrial să ia în considerare aceste recomadări.

Sus

 

Deşeurile periculoase

SursăDeşeurile periculoase provin de la o gamă largă de surse diferite precum gospodăriile, activităţi comerciale sau industriale. Exemplele tipice sunt bateriile, medicamentele, uleiurile minerale, vopselele, răşinile şi adezivii.

Cantitate şi conţinut

Deşeurile periculoase reprezintă aproximativ 1% din totalul deşeurilor generate în Europa. Deşeurile sunt clasificate ca fiind periculoase dacă prezintă sau nu anumite caracteristici.

Modalităţi de gestiune

Principalele căi de eliminare sunt depozitarea pe rampa de deşeuri, incinerarea şi tratarea fizică sau chimică. Cât priveşte recuperarea, o mare parte a deşeurilor periculoase este reciclată sau incinerată pe post de combustibil.

Impact ecologic

Deşi deşeurile periculoase reprezintă doar aproximativ 1% din toate deşeurile generate în Europa, ele pot prezenta risc potenţial atât pentru sănătatea umană cât şi pentru mediu. Deşeurile periculoase fac în genere obiectului unor legi speciale şi implică o gestiune specială pentru a ne asigura că alementele periculoase sunt separate şi tratate diferit faţă de cele nepericuloase.

Sus

 

Deşeurile din construcţii şi demolări

Sursă Ele provin din activităţi precum construcţia de clădiri şi obiective de infrastructură, demolarea totală sau parţială a clădirilor sau a obiectivelor de infrastructură, construcţia şi întreţinerea căilor rutiere.

Cantitate şi conţinut

Reprezintă aproximativ 25% din totalul deşeurilor generate în UE. În compoziţia sa intră numeroase materiale, precum beton, cărămizi, lemn, sticlă, metale, plastic, solvenţi, azbest şi sol excavat, dintre care multe pot fi reciclate într-un mod sau altul.

 

Modalităţi de gestiune

Sunt în special depozitate pe rampa de deşeuri, incinerate şi reciclate, unele ţări obţinând procente de reciclare de până la 80%.

Impact Acest tip de deşeuri poate fi o resursă pentru reciclare şi refolosire în industrial

ecologic

construcţiilor, fiind identificat ca flux de deşeuri prioritar de către Uniunea Europeană. Datorită cantităţilor foarte mari de deşeuri din construcţii şi demolări, ele pot ocupa spaţii valoroase în încinta depozitelor de deşeuri. De asemenea, dacă nu sunt separate la sursă, ele pot conţine urme de deşeuri periculoase. Totuşi, ele pot contitui o resursă preţioasă iar tehnologia separării şi recuperării deşeurilor din construcţii şi demolări este bine pusă la punct, uşor accesibilă şi în general necostisitoare. Cel mai important, există o piaţă pentru folosirea pietrişului rezultat din deşeurile de construcţii şi demolări la construcţia căilor rutiere, sistemelor de drenaj şi alte proiecte de construcţii.

Sus

 

Deşeuri din minerit

SursăDeşeurile din minerit provin din prospecţia, extracţia, tratarea şi depozitarea mineralelor.

Cantitate şi conţinut

Este cel mai mare flux de deşeuri, având 29% din cantitate a totală de deşeuri generată în of the total quantity of waste generated in statele din zona economică europeană. Aproximativ 50% din materialul extras în activităţile de minerit devine deşeu. Acest tip de deşeu este format din sol, steril, rocă, deşeuri de la prosecarea minereului, inclusiv apă, substanţe chimice şi resturi de material.  

Impact ecologic

Cele două surse principale de îngrijorare în legătură cu deşeurile din minerit sunt volumul mare în care sunt produse şi potenţialul ridicat ca substanţe periculoase să fie incluse în fluxul de deşeuri. Zone mari de teren sunt utilizate pentru depozitarea acestora şi această activitate are potenţialul de a polua mediul dacă nu este controlată corespunzător.

Sus

 

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Sursă

DEEE constau în produse scoase din uz şi includ o gamă întreagă de articole electrice şi electronice, precum: frigidere, echipamente IT şi de telecomunicaţii, congelatoare, instrumente electrice şi electronice, maşini de spălat, echipamente medicale, instrumente de monitorizare şi control, uscătoare de păr, tocătoare automate, televizoare etc.

Cantitate şi conţinut

DEEE este unul dintre fluxurile de deşeuri cu cea mai rapidă creştere în U.E. şi reprezintă aproximativ 4% din deşeurile municipale. O estimare a compoziţiei DEEE generate este prezentată în imaginea 4, inclusiv fier şi oţel (48%), plastic (21%), metale neferoase, inclusiv metale preţioase (13%) şi sticlă (5%).   

 

 Rata prognozată de creştere este între 3 şi 5% anual. Aceasta înseamnă că în cinci ani vor fi generate cu 16-28% mai multe DEEE şi în 12 ani cantitatea prognozată se va dubla.  

Modalităţi de gestiune

În prezent, DEEE sunt depozitate sau incinerate. În unele ţări sau regiuni, produsele precum frigiderele sau congelatoarele sunt colectate selectiv şi sunt trimise la fabrici de reciclare pentru dezasamblare şi reciclare.   

Impact ecologic

DEEE au fost identificate ca flux prioritar de deşeuri de către Comisia Europeană din cauza caracteristicilor sale potenţial periculoase, consumului resurselor în cadrul procesului de fabricaţie şi ratelor de creştere prognozate. Ca reacţie, Comisia Europeană a pregătit acte legislative sub forma mai multor directive, care propun ca producătorii să-şi asume responsabilitatea pentru preluarea şi reciclarea echipamentelor electrice şi electronice. Acest lucru va impulsiona sectorul industrial să proiecteze echipamentele electrice şi electronice într-un mod mai ecologic şi eficient, având în vedere şi aspecte de gestiune a deşeurilor.

Sus

 

Deşeurile municipale biodegradabile (DMB)

Sursă

DMB sunt deşeuri din gospodării şi activităţi comerciale care au capacitatea de a se supune descompunerii biologice. Deşeurile alimentare şi din grădini, hârtia şi cartonul sunt toate clasificate ca fiind deşeuri municipale biodegradabile.  

Cantitate Aproximativ 60% dintre deşeurile municipale sunt biodegradabile.  

Modalităţi de gestiune

Există o serie de moduri de tratare a DMB. Alternativele la depozitare includ compostarea, pretratarea mecano-biologică, reciclarea şi incinerarea (cu sau fără recuperarea energiei). După cum se poate vedea din imaginea de mai jos există diferenţe substanţiale între state.

 

Impact ecologic

Impactul potenţial include generarea de levigat şi gaze (cu puternic efect de seră), mirosuri, insecte şi dăunători în depozitele de deşeuri. Directiva UE privind depozitarea menţionează că din 2006 statelelor membre li se interzice depozitarea unei cantităţi mai mari de 75% din totalul cantităţilor de DMB generate în 1995. Această ţintă creşte la 50% în 2009 şi 35% în 2016. 

Sus

 

Deşeurile de ambalaje

Sursă

Ambalaje reprezintă orice material care este utilizat cu scopul de a conţine, proteja, manevra, livra sau prezenta bunuri. Articole precum sticlele, recipeintele de plastic, cutiile de aluminiu, ambalajele pentru alimente, paleţii de lemn şi tamburii de lemn sunt clasificate ca ambalaje.

Cantitate Deşeurile de ambalaje reprezintă până la 17% din fluxul de deşeuri municipale.   

Modalităţi de gestiune

Există mai multe astfel de modalităţi, precum refolosirea, reciclarea (mecanică, chimică şi ca materie primă), compostare, tratare termică şi depozitare. În 1998, aproximativ 50% din deşeurile de ambalaje erau reciclate în 12 ţări UE şi un procent suplimentar de 9% era raportat ca fiind recuperat (de ex. recuperarea energiei). Restul de 41% din deşeurile de ambalaje era depozitat.

Impact ecologic

Unele modalităţi de impact asupra mediului pot fi asociate cu extragerea materiilor prime folosite la fabricarea ambalajelor, asociat cu procesul de producţie, colactarea deşeurilor de ambalaje şi tratarea sau eliminarea lor ulterioară. De asmenea, ambalajele pot conţine substanţe critice precum PVC şi metale grele ce pot prezenta riscuri pentru mediul înconjurător.

Sus

 

Vehicule scose din uz (VSU) şi anvelope Sursă Vehiculele scoase din uz sunt definite ca fiind maşini cu un număr maxim de 8

pasageri pe lângă şofer şi autocamioane folosite în transportul de marfă cu o masă maximă de 3,5 tonnes.

Cantitate, conţinut şi

modalităţi de gestiune

În anul 2000, 13,4 milioane de maşini au fost scaose din uz în UE. Acest procent va creşte cu 21% până în 2015, adică la 17 milioane de maşini. Maşinile au în componenţa lor numeroase materiale diverse. Aproximativ 75% din greutatea unui vehicul este reprezentat de oţel şi aluminiu, iar o mare parte din aceste metale este reciclată. Alte materiale ce sunt prezente în vehicule includ plumb, mercur, cadmiu şi crom hexavalent, pe lângă alte substanţe periculoase, care trebuie tratate separat. Restul este plastic ce poate fi reciclat, incinerat sau depozitat.

   

Impact ecologic

UE a introdu o directivă cu privire la VSU (2000/53/CE) al cărei obiectiv principal este prevenirea generării deşeurilor. Documentul mai conţine şi prevederi cu privire la reciclarea VSU, responsabilitatea producătorilor, utilizarea redusă a substanţelor periculoase şi utilizarea cu precădere a materialelor reciclate în producţia de vehicule.

Sus

 

Deşeuri agricole

SursăDeşeurile agricole sunt compuse din deşeuri organice şi deşeuri precum plasticul, resturi de mecanisme, garduri, pesticide, uleiuri uzate şi medicamente de uz veterinar.

CantitateNu există estimări generale referitoare la cantităţile de deşeuri agricole generate în UE. Irlanda a estimat că în 1998 peste 80% dintre deşeurile din ţară au provenit din surse agricole.

Modalităţi de gestiune

Câteva, printre care împrăştierea deşeurilor pe sol în condiţii stricte, digestia anaerobă şi compostarea.

Impact ecologic

În primul rând scurgerea substanţelor nutritive în apele de suprafaţă care poate cauza supraîncărcarea corpului de apă. Apoi scurgerile din şi stocarea incorectă a  deşeurilor agricole pot ameninţa foarte mult mediul, dacă deşeurile ajung în apele de suprafaţă. De asmenea, activităţile din fermele agricole pot determina emisii de amoniac şi metan care sunt cauze ale acidificării şi contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră.

INSTALARE GEOMEMBRANEAater is a most precious resource. Increasingly, to meet irrigation requirements, storage reservoirs are recognised as

the key to water self-sufficiency.

The management of waste liquids and effluents is subject to stringent legal requirements meaning that lagoons and

ponds are required to avoid discharge into rivers and other watercourses prior to treatment.

Synthetic liners – Geomembranes - provide a cost-effective and assured method of waterproofing these in-ground /

earth-built structures.

This section details the substantial experience of Geosynthetic Technology Limited (GT) and the benefits of

employing the service and materials of the company in the construction of lined reservoirs, lagoons and ponds.

GT offers a wide range of high-performance liner products manufactured from Polyethylene (PE) and Polypropylene

(PP) and specific formulations to meet every requirement. Our liners and installation services are recognised

internationally as First Quality Standard giving optimum service life.

The Lining Installation Process

1. Preparatory earthworks in progress. The area is cleared of large stones, debris and tree roots and is compacted to

give a firm, dry surface on which to lay the lining system.

2. Geotextile underlay is installed. This provides a puncture-

resistant layer onto which the geomembrane lining can be

laid.

3. Geomembrane lining is laid. All joints are welded on site to ensure full waterproof integrity.

4. Fully lined earth structure awaiting filling. If required a geotextile overlay can be added to allow landscaping / soil

covering.

Other Services Lakes, Ponds and Water Features

Civil Engineering

Golf Course Lakes & Ponds

Gas Barrier Membranes

Overseas Working

http://www.goronickel-icpe.nc/kweOuest/pages/resume_eng.asp?tag=2

http://www.xr-technology.com/why-xr-technology.php