STUDIU ISTORIC

1. Obiectul studiuluiObiectul studiului il constituie restaurarea si consolidarea bisericii din satul

Suduleni – Izvoare, comuna Voinesti, judetul Dambovita, monument istoric grupa B cod DB – II – m- B- 17538, hramul “Sfintii Arhangheli”.

2. Regimul judic de protectie il constituie legea nr. 422/2001 cu modificarile si completarile ulterioare si Lista Monumentelor istorice 2010.

3. Evolutia istorica a tesutului urbanistic Satul suduleni este un sat obisnuit din comuna Voinesti, legat de satul Izvoare

si de Gheboieni, aflat pe drumul judetean care merge din DN 72A – Tasrgoviste – Campulung la Barbuletu si Rau Alb. Este de fapt drumul stravechi ce merge pe malul stang al raului Dambovita, pe la poalele sirului de dealuri aflate pe acest mal al raului. In 1810 avea 43 de case si 132 locuitori, in 1838 – 72 familii cu 315 locuitori (“Infruntand veacurile” M. Oproiu si Samoila – 2000; pag 381).

Nu se cunosc date istorice si istorico – urbanistice mai ample destre acest sat.

El exista la 1874- 1877, cand in el a fost construita biserica. E mentionat in 1623 sept. 3 cand se spune ca in vremea domniei lui Vlad Calugarul (1482 – 1495) Dumitru Portarul a daruit manastirii valea jumatate din ocina satului. Se pastreaza o hotarnicie din 1713 nov. 15 efecutata de doisprezece boieri horanici, din porunca domnitorului Constantin Brancoveanu. In 1783 si 1785 au loc niste pricini de hotar. In 1799 un locuitor din Suduleni vinde unor locuitori din Tatarani parti de livezi. (“Dictionar istoric al judetului Dambovita”, Targoviste, 1983, pag.264)

4. Etape de constructiveBiserica este rodul unei singure etape de constructive. A mai suferit reparatii,

fara a i se afecta arhitectura originara. Ultima a fost putin inainte de 1989 cand s-au innoit finisajele exterioare, inclusive ale stalpilort pridvorului.

Alte reparatii:1910;1932;1941;1972. (“Infruntand veacurile. Asezari si monumente dambovitene” coordonatori MIhai Oproiu, Eduardt Samoila, Editura Transversal, Targoviste- 2009; pag 385)

5. Descrierea monumentuluiBiserica este in plan dreptunghiular cu absida altarului cu cinci laturi, poligonala

la exterior si la interior; naosul - lung de 8,40 m si lat de 8,00 m; pronaosul – lung de 5,86 m si lat de 8,00 m; pridvorul – cu patru stalpi pe latura de Vest al pronaosului. Grosimea zidurilor: 90 cm. Zidaria este zidarie mixta de piatra si caramida in casete cu bolovani mici de rau si casetele despartite pe verticale de cate o asiza de zidarie de caramida, procedeu caracteristic secolului al XIX – lea.

Exemple se gasesc relativ numeroase in Targoviste.Altarul este luminat printr-o fereastra amplasata in ax, una pe latura Sud si o

mica fereastra pe latura Nord, la Proscomidiar. Naosul este luminat prin cate o pereche de ferestre pe fiecare din laturile de Nord si de Sud, iar pronaosul, prin cate o fereastra pe Nord sip e Sud.

In coltul de Nord Vest al pronaosului se afla o scara de lemn prin care se face accesul la turla de lemn amplasata deasupra pridvorului.

Accesul din pridvor in pronaos se face printr-o usa in doua canate.

Pe latura de Sud a altarului se afla o usa. In exterior, pe fiecare din laturile de Sud si de Nord se gasesc cate trei contraforti, adaugati la un moment ulterior construirii bisericii.

Biserica este acoperita cu planseu drept din grinzi de lemn. In apropierea peretilor de Nord si de Sud, prinse lateral de grinzile planseului, se afla grinsi curbe de lemn, prin intermediul carora, in interior se sugereaza o bolta. Tavanul este alcatuit din Impletitura de nuiele pe care este aplicata o tencuiala din mortar de var negru, pictata. Peste pridvor, planseul de lemn are o tavaneala de scandura deasupra careia se ridica turla clopotnita de plan octagonal.

O alta turla se ridica peste naos, la intersectia axelor acestuia. Aceasta turla, de asemeni de plan octagonal comunica cu spatiul naosului.

Catapeteasma este din zidarie de 80 cm grosime. Sarpanta este de lemn si invelitoarea de table.

Peretele dintre naos si pronaos este stapuns de trei goluri.Biserica are un soclu din zidarie de piatra. Terenul natural se se afla la cota –

0,70 m, cu exceptia partii de Est unde mai tarziu a fost depus un stat de pamant de cativa zeci de centimetri.

Fundatiile, ingropate 70 cm, sunt alcatuite din aceeasi zidarie de piatra de cariera, de aceeasi grosime cu zidaria soclului, iesita in afara cu cca. 7 cm.

6. Cu privire la arhitectura bisericiiArhitectura bisericii Izvoare – Suduleni, ridicata in perioada 1874-1877, poarta

amprenta epocii in care s-a construit. Intai de toate este de mai mari dimensiuni: are deschiderea – 8,0 m. Naosul are lungimea 8,50 m, iar pronaosul – 5,85 m, dimensiuni care inainte nu se intalneau.

Golurile arcadei de pe latura Vest a pridvorului sunt Inegale, cel central este mai mic. Arcele ce acopera golurile sunt in maner de cos.

Arhitectura exterioara de azi poarta, desigur, amprenta reparatiilor successive, mentionate, aplicata pe arhitectura initiala, care da caracterul imaginii bisericii. Doua mici turnulete de lemn pe colturile de Vest ale cladirii se inscriu in procedeele adoptate in epoca la multe bisericii existente azi.

Dimensiunile mari ale naosului exprima fenomenul de crestere a populatiei, ce se petrecea pe percursul intre4gului secol al XIX – lea, fenomen in desfasurare inca din prima jumatate a acestuia. Deja in 1838 satul Suduleni avea 315 locuitori, fata de 132 locuitori in 1810 (“Infruntand veacurile” M. Oproiu si Samoila – 2000; pag 381).Cu atat mai mult in 1874 cand a inceput construirea bisericii, populatia satului cunostea un spor insemnat, ce facea necesare spatii mai mari si deci, deschideri mai mari. Din pacate aceasta marire a dimensiunilor in plan nu a fost insotita de o reconsiderare a problemei acoperirii spatiului, necesara in primul rand in zona turlei Pantocratorului, unde grinzile s-au deformat periculos si turla s-a inclinat. Mesterii autori nu facusera nici un progres. Erau aceiasi constructori ai unor edificii de dimensiuni mici, usoare, ale caror probleme tehnice fusesera stralucit rezolvate de mesterii tuturor generatiilor de pana la ei, inclusiv de ei la cladirile curante pe care le construiau in aceasta vreme.

Sunt insa de remarcat zidurile – calitatea si stiinta, cunoasterea materialelor si a tehnicilor de constructive. Acestea, executate in casete mici de piatra si caramida sunt in stare foarte buna de conservare si astazi. Caramida este bine arsa, mortarul de zidarie este preparat cu var negru, care da mortare de inalta rezistenta. Executia este ingrijita si zidaria este executata correct. Dar aceasta zidarie poarta, in ciuda acestor calitati, amprenta deprecierii meseriei in secolul al XIX- lea; benzile

orizontale de zidarie nu mai sunt alcatuite din trei assize, solutie prin care se asigura orizontalitatea si stabilitatea patului pe care se realizau casetele din randurile de deasupra. Ele sunt realizate dintr-un singur sir de caramida, ceea ce face instabil acest pat de o singura caramida. Calitatea mortarului de zidarie si a caramizilor, impreuna cu calitatea executiei reusesc, din fericire, sa suplineasca aceasta deficient semnalata mai sus.

In ansamblul ei biserica are o nota de vigoare si trainicie, exprimand destul de bine prin formele arhitecturii aspectul tehnic tratat mai sus, cu mentiunea ca, asa ca la toate sau mai la toate bisericile din secolul al XIX-lea, arhitectura nu se mai ridica la nivelul celor din epocile anterioare. In ceea ce priveste dimensiunile mari, acestea s-au proiectat in a doua jumatate a secolului al XIX- lea. Mentionam doar biserica din Pietrari, la cativa kilometric de aceasta, biserica din Dragodanesti si altele.

7. Starea de conservareBiserica se afla in stare buna de conservare pana la planseul de lemn. Acesta

trebuie revizuit si reconditionat corespunzator, in special peste naos in zona turlei.Turlele de asemeni se afla intr-o stare de sanatate indoielnica.Finisajele peretilor necesita unele reparatii.

8. Reglementari generale de interventieIn lucrarile ce se vor executa se va respecta cu strictete arhitectura

monumentului. Nu se vor opera modificari nici chiar de detaliu, ale arhitecturii, se vor folosi material din cele aflate in biserica in momentul de fata, cu exceptia acelor materiale pe care le presupune si le necesita consolidarea: beton armat, metal.

Aceste material, straine de constructia originara vor fi folosite astfel ca ele sa nu fie vizibile.

In aceea ce priveste mortarele se vor folosi mortare compatibile cu constructiile istorice, material elastic si cu pori deschisi (tip TASSULLO, etc.)

Nu se vor folosi culori si material care n-au fost utilizate in monumental existent.

De jur imprejurul monumentului se vor prevedea rigole pentru colectarea apelor de precipitatii.

9. Incadrarea monumentului in criteriile globale de clasificare9.1. Criteriul vechimii: valoare medie: construit in 1874-1877

9.2. Criteriul raritatii: valoare mare. Tipul se intalneste destul de rar.

9.3. Criteriul valorii architectural – urbanisatice: valoare mare. Din punct de vedere architectural, arhitectura acestei biserici merge pe linia bisericilor de plan dreptunghiular din vechime, linie pe care o respecta si o realizeaza chiar cu constiinciozitate – a se vedea, pentru arhitectura exterioara: biserica SF. Ioan Botezatorul – sec XV, Targoviste, biserica din Barbuletu, 1662-1665, biserica veche din Pietrari, biserica veche din Rancaciov, etc.

Privind arhitectura interioara: elemental despartitor intre naos si pronaos- strapuns de trei goluri, solutie inaugurata de biserica Stelea din Targoviste, 1645, continuat cu biserica din Barbuletu, biserica din Sacuieni, 1665, biserica din Strambeanu comuna Potlogi, 1724, biserica marelui clucer Ianache Vacarescu din Vacaresti, 1699, etc.

9.4. Criteriul valorii memorial, personalitati, evenimente. Biserica nu este legata de evenimente, persona;itati, etc. Dar, merita incadrarea la o valoare mare , datorita mesterilor care au executat-o, preotului sau preotilor care s-au ingrijit de ridicarea ei.

Intocmit.Arh. Ionescu Corneliu