Studiu de Marketing a Unei Destinatii Turistice

9
STUDIU DE MARKETING AL PARCULUI NATIONAL PIATRA CRAIULUI Autor: Pelea Mihaela Victoria Grupa: 310 I. Alegerea şi cartarea destinaţiei turistice

Transcript of Studiu de Marketing a Unei Destinatii Turistice

STUDIU DE MARKETING AL PARCULUI NATIONAL PIATRA CRAIULUI

Autor: Pelea Mihaela Victoria Grupa: 310 Alegerea i cartarea destinaiei turistice

I.

Accesibilitatea destinaiei Destinaia are acces la: Destinaia este deservit de: Drum Cale ferat Gar Autogar Staie a curselor internaionale de European Naional Judeean Magistral Secundar Proprie A altei autobuz localiti X X X X Observaii: Drumurile principale care fac legatura cu satele si comunele din care se poate urca spre munte sunt drumuri nationale, bine amenajate, aflandu-se intr-o stare buna. Trenul care face legatura intre Zarnesti si Brasov este de tip Regio si circula din ora in ora. Cel mai apropiate aeroportorturi sunt: Aeroportul International Aurel Vlaicu si Aeroportul International Henri Coanda, Bucuresti. Analiza ofertei turistice a destinaiei Analiza resurselor destinaiei turistice Listai principalele resurse turistice n relaie cu dezvoltarea unor forme produse turistice ale destinaiei alese conform modelului: Tipul resurselor Naturale De relief Principalele Obiecive/Repere Forma de turism / Produs turistic Turism montan (drumeii, trasee de catarare, speoturism, sporturi de iarna)

II.

Arii protejate

Avenul de sub Coltii Grindului, Pestera Dambovicioara, Prapastiile Zarnestilor, varful Piatra Mica, Poiana Ascunsa, Marele Grohotis, Padina lui Calinet, Cheile Brusturetului, La Zaplaz, Cheile Pisicii, Acul Crapaturii, Orga Mare, Turnurile Dianei, Ceardacul Stanciului, Pestera cu Lilieci Parcul National Piatra Craiului: Ecoturism, Rezervaia tiinific Peretele Vestic tiinific

turism

Antropice

Monumente istorice i Satele de munte cu gospodariile risipite Turism cultural de arhitectur pe dealuri, unde localnicii au pastrat inca traditiile seculare, in armonie cu natura: satele Petera, irnea, Ciocanu Religioase Pestera Coltul Chiliilor Turism religios

Resurse turistice secundare Tipul resurselor Naturale De hidrografie Obiective R. Dambovicioara Forma de turism / Produs turistic Turism montan (drumeii)

De vegetaie

De fauna

Peisaj forestier, peisaj subalpin, alpin Plante endemice: Garofita Pietrei Craiului, Orhidee de munte, Floarea de Colt Carnivorele Mari, pasari

Turism montan, turism climateric, turism ecologic Turism stiintific, Birdwatching

Descrierea sumar a principalelor obiective Modelarea rocilor calcaroase a generat un relief de suprafata reprezentat prin turnuri, stanci ascutite, pereti verticali, in mai multe locuri surplombati, completat de un relief carstic subteran, reprezentat in principal din pesteri. Astfel, in bazinul hidrografic al Dambovicioarei se gasesc circa 50 de pesteri, cele mai importante fiind Dambovicioara, Pestera de la Gura Defileului, Pestera Labirintului etc. Pestera Dambovicioarei este situata una din cele mai dezvoltate pesteri din tara. Aceasta s-a format in calcarele de varsta jurasica ale Masivului Piatra Craiului, datorita actiunii apelor paraului Dambovicioarei, a carui vale se gaseste la cativa metri in aval. Este o pestera calda. Pestera Dambovicioara, cea mai lunga si totodata cea mai reprezentativa a zonei, se gaseste in asa-numitele Chei ale Pesterii, pe malul stang al paraului, deasupra soselei care insoteste cursul apei. Zona este de un pitoresc aparte, datorita micilor cascade si repezisuri de pe cursul Dambovicioarei. Aspectele de amanunt ale morfologiei cheilor sunt completate de limbile de grohotis, care coboara din micile culoare nivale situate la partea superioara a versantilor pana in apropierea talvegului, de mici polite structurale si de un bogat microrelief rezidual. Avenul de sub Coltii Grindului este situat in masivul Piatra Craiului. Gura de intrare este situata la o altitudine de aproximativ 2000 m, in apropierea Hornului Mic. Avenul de sub Coltii Grindului are cea mai mare denivelare din tara (-540 m), explorarea lui in profunzime nefiind practic finalizata. El este inclus in cadastrul mondial al celor mai profunde goluri alpine. Parcurgerea lui se recomanda numai celor cu vasta experienta in domeniul speologiei. n galeria Peterii Coltul Chiliilor din Zrneti, lung de aproximativ 20 de metri, se ineau slujbe religioase. Ca mrturie avem zonele de perei afumai de lumnri i torte ce au ars aici n trecut. Coltul Chiliilor este considerat sfant si binecuvantat, tocmai de aceea s-a reconstituit asezamanatul monahal, pana in 2001 schitul pustiit avea doar cateva urme de chilii. n prezent nu se mai in slujbele religioase aici, dar unii localnici si turisti mai vin nc pentru a aprinde o lumnare n Petera Coltul Chiliilor din Zrneti. La Zaplaz, fenomenul carstic ce se prezinta sub forma unor gauri sapate de apa in calcarul Muntilor Piatra Craiului este un alt obiectiv ce prezinta interes turistic. Se afla la intrarea in traseul La Lanturi la circa 30 minute de urcus de la Refugiul Spirlea. Pana aici traseul este accesibil atat vara cat si iarna. Cheile Brusturetului - sunt prelungite n sud pe Valea Seac a Pietrelor. Pe parcursul acestor chei (cca. 4 km) se ntlnesc Izbucurile de la Glgoaie, precum i o grot de proporii mai mici Grota Brusturetului, situat versantul vestic al cheilor. Prpstiile Zrnetilor au o lungime total de 3,9 km, 1,7 km aparin de sectorul Prpstiilor iar restul afluenilor: Vlduca 0,9 km, Cheia 0,5 km, Curmtura 0,4 km i Znoaga 0,4 km. Sunt situate n nord-estul Pietrei Craiului. Aceste chei se afl printre cele mai spectaculoase din Romnia, att prin energia reliefului ce depete 200-400 m pe vertical, ct i prin detaliile pereilor. Cheile sunt strbtute de o vale mai larg dect valea Dmboviei. Se evideniaz Cheile Pisicii i Cheile La Table. Cheile Damboviei reprezint limita sud-vestic a Pietrei Craiului. Cheile sunt foarte strmte. Au o lungime de cca. 1,7 km. Pe parcursul acestor chei se remarc formarea unor

peteri: petera Decolmatat (cca. 50 m lumgime), peterea de sub Colul Crpat (cca. 350 m lungime). Marele Grohoti reprezint o suprafa extins pe raza creia s-au unit dou mari grohotiuri aezate n pant accentuat. Este alctuit dintr-o succesiune de 7-8 limbi de grohoti care ncep n dreptul Umerilor Piertei Craiului (aua Tmaului) i sfresc pe Valea lui Ivan, fr s se abat de la curba de nivel de 1 600 m. Cerdacul Stanciului este una dintre cele mai rare i mai interesante formaiuni calcaroase din munii notri. Este o form de relief unic prin proporiile, nfiarea i izolarea ei. n mijlocul unei monumentale arcade se afl un bolovan de 10-15 m nlime, care astup aproape jumtate din deschiderea arcadei. O scar de fier a nlocuit un trunchi de brad ce a fost pus acolo de zeci de ani, pentru a se putea urca pe platforma superioar a Cerdacului. Analiza infrastructurii turistice a destinaiei Structuri de cazare Evoluia structurilor de cazare existente in localitatile de la baza parcului Piatra Craiului (Rucar, Dambovicioara, Bran, Moeciu, Zarnesti, Fundata) Anul 2002 2007 2011 Observaii In ceea ce priveste evoluia numrului de uniti se poate observa ca la nivelul acestor localitati a avut loc o crestere a numarului de structuri de cazare , insa aceasta a fost foarte lenta( din 2007 pana in 2011 s-au construit doar 7 unitati de cazare). Pe de alta parte analizand numarul de locuri existent in acest areal, remarcam ca la nivelul acestuia schimbarile au fost putin mai accentuate, in cei 9 ani analizati acesta a ajuns sa inregistreze o valoare dubla. Tipurile predominante de uniti de cazare sunt pensiunile agroturistice si cele strict turistice. Pentru cei care vor sa petreaca mai multe zile in Parcul National Piatra Craiului exista atit pensiuni agroturistice in satele din parc (Pestera si Magura) si din jurul parcului (Bran, Moeciu, Sirnea, Ciocanu, Podul Dambovitei, Dambovicioara si Satic) cat si cabanele si locurile de campare din zona parcului. Gradul de confort asigurat de pensiuni difera de la o margareta la cinci margarete (conform clasificarii ANTREC ). In zona Bran-Moeciu se gasesc peste 150 de pensiuni turistice cotate de la una la trei margarete, distanta fata de PNPC fiind de la 100m la 10 km. In cadrul Parcului National Piatra Craiului exista urmatoarele refugii turistice:

Nr. Unit 188 221 228

Nr. locuri 2103 3357 4219

Nr. hoteluri 0 2 4

Nr de locuri n hoteluri 0 167 292

Refugiul Diana, Refugiul Vf. Ascutit, Refugiul din Saua Grindului, Refugiul din Saua Funduri, Refugiul Grind (1.620m), Refugiul Sperantelor, Refugiul pirla.

De asemenea, PNPC dispune de urmatoarele cabane turistice: Cabana Plaiul Foii, Cabana Gura Rului, Cabana Brusturet, Casa Folea, Cabana Pietricica, Garofita Pietrei Craiului. Singura localitate turistic important este oraul Zrneti de unde pornesc drumuri care se ramific pe msura intrrii n jumtatea nordic a masivului. De el sunt legate cabanele Plaiul Foii, Curmtura, Gura Rului, Garofia Pietrii Craiului i Brusturet. Ascensiunile din sudul masivului sunt legate de amenajri pe vile Dmbovia (Stic) i Dmbovicioara (cabana Brusturet). n interiorul masivului sunt stne, refugiile Diana, pirla, Speranei, Vrful Ascuit, Richita, Cabana Ascuns Grind, Grind II, refugiul Funduri, unele cabane forestiere i de vntoare (Casa de vntoare Piatra Craiului).

Structuri de agreement Destinaia turistic deine structure de agrement specific pentru: Turism Turism Sporturi de Turism Turism litoral montan iarn balnear urban x x Observaii Parcul National Piatra Craiului a reprezentat inca din cele mai vechi timpuri o atractie pentru oameni (pe atunci nu se puteau numi turisti), cele mai vechi excursii despre care s-a scris plasandu-se in jurul anului 1800. De-a lungul timpului, activitatile intreprinse pe raza parcului s-au diversificat, in present parcul are caracter complex, pe raza lui putand fi intreprinse activitati dintre cele mai distinct: excursii montane pentru realizarea unor trasee, excursii pentru observarea florei si a faunei, ciclism, calarie, ski fond, ski de tura, alpinism. Pentru staiuni montane Destinaia dispune de Poteci i trasee Puncte de Terenuri de Sporturi turistice belvedere sport (nr., extreme amenajate ecart profil) (ex.) altitudinal) Destinaia Spaii de Spaii culturale organizeaz periodic distracie (teatre, evenimente cu (cluburi, cinematografe discoteci) n aer liber (ex.) caracter turistic (festivaluri, (nr.) competiii) Festivalul Ecoul Pietrei Craiului Agroturism x Turism afaceri x de

Numar trasee numeroas marcate 25 e nemarcate 4 Grad de dificultate ridicat Ecart altitudinal

Terenuri Ski de tenis, forbal

Cu exceptia citorva trasee ce se desfasoara preponderent la poalele masivului si al caror grad de dificultate este destul de scazut, majoritatea traseelor din Piatra Craiului sint dificile necesitind foarte multa atentie, experienta si o echipare corespunzatoare a turistului.

Titlul evenimentelor si vechimea acestora Maraton Piatra Craiului a VI a editie Festivalul folkloric Floare de Colt a XXXIII a editie Cupa memoriala Dorel Jercan si Cosmin Conut competitite de schi de tura a III a editie Marathon de mountain bike a III a editie Concurs Prietenii Craiului a VII a editie Carpathian adventure Destinaii agroturistice i de turism rural n zon este foarte bine dezvoltat agroturismul, ceea ce implic existena unui numr mare de pensiuni agroturistice si asociaii de turism la nivel regional i naional. Se remarc ANTREC-ul, asociaie la nivel naional care cuprinde n jur de 100 de pensiuni acreditate, pe raza comunelor Bran, Moeciu i un numr de 30 de pensiuni care aparin de comuna Rucr. Aceste pensiuni sunt clasate de ANTREC pe un principiu asemntor celui oficial, dar aceast asociaie folosete ca simbol margaretele n locul stelelor. Gradul de confort asigurat de pensiuni difera de la o margareta la cinci margarete (conform clasificarii ANTREC ). Majoritatea pensiunilor existente se ncadreaz n categoria medie de 2 margarete, ceea ce presupune ca acestea s ndeplineasc anumite condiii: grup sanitar, ap cald, nclzire cu lemne n sobe de teracot. O mic parte din acestea poate fi ncadrat n categoria de 3 margarete, dar pentru aceasta este necesar ca unitatea s fie dotat cu mai multe utiliti. Un procent destul de mic, aproximativ 10-20% din numrul total de pensiuni ndeplinesc condiii europene de cazare.

Pentru turism de afaceri Destinaia dispune Centre pentru Pensiuni conferin dotate cu sli pentru conferine X X III. Pensiuni care ofer material de suport: videoproiector, flipchart, etc. x Furnizori pentru: Sporturi Echitaie Paintextreme ball Ali furnizori pentru servicii de agrement i divertisment (ex.) -

ATVuri

-

x

x

x

Analiza cererii

-

Cantitativ

Evoluia volumului cererii (se vor allege minim 2 ani diferii care s marcheze o perioad evolutiv, ex 2000-2010) Anul 2001 2006 2010 Nr. sosiri 15736 47993 92551 Nr. nnoptri 33680 111327 194271 Durata medie a sejurului 2,1 2,3 2,1

In urma analizel tabelului anterior se observa o crestere a numarului de sosiri si a numarului de innpotari din anul 2001 pana in 2010. In ceea ce priveste durata medie a sejurului, in intervalul aniilor 2001 2010 se obserca faptul ca aceasta nu a detinut niciodata valori mai mari de 2 zile , ceea ce determina venituri scazute si imposibilitatea dezvoltarii economice prospere a zonei de pe urma acestui sector. Calitativ

-

Din totalul turistilor circa 48% sunt tineri intre 18-29 ani, 45% au varste cuprinse intre 30- 49 ani , iar 6% sunt tineri sub 18 ani. La capitolul cheltuieli, putem turistii cheltuiesc in medie 50 de lei 70 de lei pe zi , fiind in principal turisti romani, care prefera camparea, proportia de turisti straini este mica. IV. Analiza programelor i mijloacelor de promovare turistic existente

-

Proprietarii site-ului Admistratia Parcului National Piatra Craiului Locul promovrii turistice pe site-ul destinaiei alese Site-ul este destinat exclusiv Parcului National Piatra Craiului si are ca scop promovarea parcului. Tipul de informaii redate pe site i modul n care sunt redate (link, text, etc.) Site-ul contine multiple informatii cu privire la istoricul parcului, fauna, flora, clima, ape, localitati, traditii, precum si sugestii de parcurgere a traseelor, detalii asupra evenimentelor ce au loc pe parcursul anului. Informatiile sunt redate sub forma de text, insotit de imagini, dar exista si trimiteri la linkuri care ofera informatii detaliate pe diverse teme. - Imaginea/imaginile prezentate pe site i modul n care sunt redate Imaginile sunt de obicei plasate la sfarsitul articolelor, numarul lor fiind destul de redus, insa exista un album de fotografii reprezentative care faciliteaza formarea unei imagini asupra parcului. Claritatea imaginilor este buna. Calea prin care se ajunge la informaiile turistice Dand pe google un search, pagina parcului este printre primele linkuri care apar, de aici este simplu, informatia fiind foarte clar structurata pe teme de interes. Exist trimitere ctre site-ul / contactul unui centru de informare turistic al destinaiei Nu se face trimitere la niciun centru de informare turistica , desi exista un centru de informare in partea central a orasului Zarnesti. Informaiile turistice Site-ul cuprinde informatii despre principalele obiective turistice si face trimitere la traseele care duc la aceste obiective. Site-ul mai cuprinde si punctele de acces in masiv precum si orarul mijloacelor de transport care ajung in localitatile de la baza masivului. Este afisata si o lista a principalelor unitati de cazare, precum si o lista a preturilor practicate pentru servicii cu ghid. - Gradul de actualitate al informaiilor oferite pe site Informatiile sunt actualizate, cea mai recenta informatie dateaza din martie 2012. Informaii utile turitilor care lipsesc i ar putea fi adugate pe site

-

-

-

-

Ar fi foarte utila o diagram Gannt a accesibilitatii resurselor, care ar specifica clar perioada de vizitare a diferitelor obiective, excluzand astfel riscul ca turistii sa fie dezamagiti ca nu pot ajunge la un anumit obiectiv. Sugestii privind mbuntirea modului de prezentare a site-ului pentru a-i spori utilitatea din prisma potenialilor turiti Ar fi utila schematizarea informatiei deoarece este foarte multa si turistii se plictisesc sa citeasca toate detalii ( ex renuntarea la denumirea in latina a plantelor).