STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ări de amenajare sta ţie de ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

44
Studiu de evaluare adecvat ă SC CORI GRIGOS SRL 1 STUDIU DE EVALUARE ADECVATA “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, Judeţul Galaţi, T60, P537/2” Autori: Bojoi Silvia P.F.A. Elaborator de studii pentru protecţ ia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţ ia nr. 31 în Registrul Naţ ional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A. Elaborator de studii pentru protecţ ia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 355 în Registrul Naţ ional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Octombrie 2011

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA ări de amenajare sta ţie de ...apmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

1

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA “Lucrări de amenajare staţie de sortare,

comuna Nicoreşti, sat Mălureni, Judeţul Galaţi, T60, P537/2”

Autori: Bojoi Silvia P.F.A. Elaborator de studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A. Elaborator de studii pentru protecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Octombrie 2011

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

2

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată s-a realizat în conformitate cu Ghidul Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin Ordinul nr. 19/13.01.2010 şi pe aria de studiu bazată exclusiv pe documentaţia primită de la investitor.

CUPRINS

1. Informaţii privind proiectul 3 1.1. Informaţii generale privind proiectul 3 1.1.1. Denumirea proiectului 3 1.1.2. Descrierea generală a proiectului 3 1.1.3. Obiectivele proiectului 5 1.1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza 5 1.1.5. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate 5

1.2. Localizare geografică şi administrativa 5 1.3. Modificările fizice ce decurg din proiect 5 1.3.1. Etapa de construcţie 5 1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului 5 1.3.1.2. Echipare cu utilitati 6 1.3.2. Etapa de operare 7 1.3.3. Etapa de închidere 8 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului 8 1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului 8

1.6. Emisii şi deseuri generate de obiectivul de investitie şi modalitatea de eliminare a acestora 9

1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului 9 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 10 1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului 10 1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 10 1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 10 1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul 11

1.13. Alte informaţii relevante 12 2. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului

12

2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 12

2.1.1. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior 13 2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului

17

2.2.1. Pasari 17 2.2.1.1. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

17

2.2.2. Flora 21

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

3

2.2.2.1. Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat 21 2.2.3. Fauna 23 2.2.3.1. Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si imediata vecinatate 23 2.2.3.2. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectul „Lucrari de amenajare statie de sortare comuna Nicoresti, sat Malureni, judetul Galati”

29

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu aria naturala protejata de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

29

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 29 2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 30 2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 30

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 31 2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 31

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar 31

2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar 32 3. Identificarea şi evaluarea impactului 32 3.1 Evaluarea impactului 32 3.1.1. Impactul direct si indirect 32 3.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung 32 3.1.3. Impactul in faza de constructie 32 3.1.4. Impactul in faza de operare 33 3.1.5. Impactul in faza de inchidere 33 3.1.6. Impactul rezidual 33 3.1.7. Impactul cumulativ 34 3.2. Evaluarea semnificatiei impactului 38 3.3. Masuri de reducere a impactului 38 4. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

42

4.1. Materiale şi metode 42 4.2. Echipa de elaborare a studiului 43 Bibliografie 43

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

4

1.1. Informaţii generale privind proiectul

Studiul de Evaluare adecvată a fost întocmit în conformitate cu Decizia A.R.P.M. Galaţi - Etapa de încadrare nr. 653 din data de 13.09.2011, pentru proiectul de investiţie „Lucrări de amenajare staţie de sortare comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi”, în comuna Nicoreşti, sat Mălureni, T 60, P 537/2, judeţul Galaţi. Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată s-a realizat în conformitate cu Ghidul Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar aprobat prin Ordinul nr. 19/13.01.2010 şi pe aria de studiu bazată exclusiv pe documentaţia primită de la investitor. Proiectul intră sub incidenţa HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa nr. 2, pct. 2, lit. d) foraje pentru alimentare cu apă şi pct. 13, lit. a) orice modificări sau extinderi, altele decât cele prevăzute la pct. 22 din Anexa nr. 1, ale proiectelor prevăzute în Anexa 1 sau în prezenta anexă, deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care pot avea efecte semnificative negative asupra mediului. Contractul încheiat pentru această documentaţie a precizat că beneficiarul, respectiv SC CORI GRIGOS SRL, răspunde pentru relevanţa, corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia prestatorului şi implicit autorităţilor competente pentru protecţia mediului, iar elaboratorii pentru corectitudinea lucrărilor şi a interpretării informaţiilor prezentate de beneficiar în conformitate cu art. 21, alin. (4) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Documentele puse la dispoziţie de beneficiar au fost următoarele: - Notificare şi Certificat de urbanism nr. 74/1946 din 23.03.2011 emis de C.J. Galaţi; - Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 516 din 21.07.2011 (demararea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau a evaluării adecvate emisă de ARPM Galaţi); Decizia etapei de încadrare nr. 653 din 13.09.2011; Adresa ARPM Galaţi nr. 9074/26.09.2011 – Indrumarul cu aspectele ce trebuie analizate în Studiul de Evaluare adecvată; - Act de dezmembrare şi Contract de vânzare-cumpărare – Incheiere de autentificare nr. 698 din 14.03.2011 la BNP „PACTA” Tecuci;

- Aviz de gospodărire a apelor nr. 111 din 22 iunie 2011 emis de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad; - Planşe: Plan de încadrare în zonă; Planul de situaţie; Planul topografic pentru Certificatul de urbanism, extravilan Comuna Nicoreşti, Tarla 60, Parcela 537/2, lotul 2;

1.1.5. Denumirea proiectului

Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, în comuna Nicoreşti, sat Mălureni, T60, P537/2, judeţul Galaţi

1.1.6. Descrierea generala a proiectului

Obiectivul proiectat se va executa pe un teren cu suprafaţa de 20.000mp, situat în albia majoră a râului Siret, aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Primăria Nicoreşti. Prin proiect se urmăreşte realizarea activităţilor de prelucrare şi valorificare a depozitelor de nisip, pietriş şi bolovăniş din albia majoră a râului Siret, pentru efectuarea lucrărilor de terasare a drumurilor, obţinere a betoanelor şi mortarelor. In acest sens se va amplasa o staţie de sortare – spălare agregate minerale. Utilitatea publică: Investiţia va contribui la dezvoltarea economică a zonei şi la atragerea forţei de muncă disponibilizate din alte sectoare de activitate. Obiectivul se încadrează în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului conform C.U. nr. 74/1946 din 23.03.2011.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

5

1.1.3. Obiectivele proiectului

Scopul investiţiei îl constituie crearea unei capacităţi de producţie ce are în vedere, prelucrarea şi valorificarea agregatelor sub formă de sorturi de balastieră pentru lucrări de terasare drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor. In acest sens se are în vedere realizarea unei incinte tehnologice în care se va amplasa staţia de sortare – spălare cu dotările aferente.

1.1.4. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Societatea va prelucra prin spălare – sortare balastul extras. Materialul sortat se va încărca în mijloace auto şi se va transporta la agenţi economici specializaţi autorizaţi în fabricarea betoanelor şi mortarelor. In procesul de sortare a agregatelor minerale nu se folosesc substanţe chimice periculoase.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/

existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de

risc*)

Nisip şi pietriş 43.200mc N - - Apă 86.400mc N - -

1.2. Localizare geografică şi administrativă

Din punct de vedere administrativ zona de amplasare face parte din extravilanul localităţii Mălureni, Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. Obiectivul proiectat se va executa pe un teren cu suprafaţa de 20.000mp, situat în albia majoră a râului Siret, aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Primăria Nicoreşti. Din punct de vedere administrativ zona de amplasare face parte din extravilanul localităţii Mălureni, Comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. Vecinătăţi: - la Nord - platforma aval baraj Călimăneşti; - la Est - PD 64 P 544; - la Sud - Lot cadastral nr. 100207; - la Vest - teren care aparţine Primăriei Nicoreşti. Accesul în amplasament se va realiza: - din drumul european DE581 Huşi – Crasna – Tişiţa, pe drumul comunal care asigură accesul în localităţile Ionăşeşti, Mălureni şi Coasta Lupei, cu lungimea de 10km şi în continuare pe un drum de exploatare, cu lungimea de cca 1km, care coboară către albia râului Siret; - din drumul european E85 Bucureşti – Suceava, pe un drum comunal ce trece prin localitatea Pădureni, cu traversare pe coronamentul barajului acumulării cu rol hidroenergetic Călimăneşti şi în continuare pe un drum de exploatare existent; această variantă va fi utilizată şi de SC CORI GRIGOS SRL, cu acordul deţinătorului barajului. 1.3. Modificările fizice ce decurg din proiect 1.3.1. Etapa de construcţie 1.3.1.1. Caracteristicile principalelor elemente ale proiectului ���� Lucrări proiectate: - Lucrări proiectate pentru activităţile de prelucrare/depozitare agregate minerale; - Lucrări de amenajare a depozitului de agregate minerale;

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

6

���� Lucrări de amplasare a Staţiei de sortare agregate minerale Staţia de sortare a agregatelor minerale va avea capacitatea de 40 mc/oră şi va fi alcătuită din următoarele instalaţii: - buncăr de alimentare de 15 mc, cu alimentator vibrant; - banda de alimentare buncăr - ciur sortare; - ciur de sortare prevăzut cu 4 niveluri, cu suprafaţa de cernere de 2,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari de 16 mm); - clasor cu şnec; - instalaţie de spălare agregate cu 2 niveluri; instalaţia va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri; - 4 benzi transportoare ciur sortare -padocuri pentru sorturile prelucrate, inclusiv pentru refuzul de ciur; - bandă nisip ciur sortare – paoc nisip; ���� Lucrări de amenajare a depozitului de agregate minerale Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: - sort 0 – 4.0 mm; - sort 4.0 – 8.0 mm; - sort 8.0 – 16.0 mm; - refuz cu dimensiuni mai mari de 16 mm.

1.3.1.2. Echipare cu utilităţi

Alimentarea cu apă pentru scopuri igienico - sanitare - Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. - Construcţii de captare a apei: Captarea apei se va realiza prin intermediul unui puţ forat, ce va avea adâncimea de 9m; acesta va fi prevăzut cu echipament de pompare. - Construcţii pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. - Reţea de distribuţie a apei: apa asigurată din sursă subterană va fi distribuită prin conducte sub presiune la punctele de consum din incinta staţiei de sortare. Necesarul şi cerinţa de apă Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Q n zi med = 0,25 m3/zi Qs zi med = 0,28 m3/zi - Qn zi max = 0,28 m3/zi Qs zi max = 0,31 m3/zi Alimentarea cu apă tehnologică - Sursa de apă: Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. - Construcţii de captare a apei: Bazinul de stocare va fi executat mecanizat, prin excavaţii şi va avea volumul de 350mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 20 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. - Construcţii pentru înmagazinarea apei: Nu sunt prevăzute construcţii pentru înmagazinarea apei. - Reţea de distribuţie a apei: De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm. Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

7

Necesarul şi cerinţa de apă Necesarul de apă Cerinţa de apă: - Qn zi med = 480 m3/zi; - Qs zi med = 120 m3/zi; - Qn zi max = 576 m3/zi; - Qs zi max = 144 m3/zi; - Qn orar max = 96 m3/h; - Qn orar max = 24 m3/h; Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, cerinţa de apă a fost calculată luând în considerare un grad de recirculare al apei de 80%. Alimentarea cu energie electrică Energia electrică va fi asigurată cu 2 generatoare electrice ce funcţionează cu motorină. Toate utilajele tehnologice sunt alimentate cu energie electrică, provenită din reţeaua locală de joasă tensiune, dintr-un tablou general, prin cabluri, cu secţiuni corespunzătoare puterii motorului electric. Toate părţile metalice ale motoarelor electrice, care în mod normal nu sunt sub tensiune se vor lega la priza de pământ care va avea o rezistenţă de maxim 4 ohmi. Se vor lega la priza de pământ şi toate structurile metalice ale utilajelor componente ale fluxului tehnologic. Cablurile electrice vor fi pozate pe pod de cabluri sau pe structura metalică a utilajelor. Cele 7 utilaje sunt interblocate din punct de vedere electric. Ordinea de pornire a utilajelor este următoarea: - electropompa; - transportoarele cu bandă de depozitare; - clasorul cu şnec; - ciurul vibrator cu site; - transportorul cu banda de alimentare Ordinea de oprire a utilajelor este inversă operaţiei de pornire: - transportorul cu bandă de alimentare; - ciurul vibrator; - clasorul cu şnec; - transportoarele cu banda de depozitare; - electropompa; Alimentare cu gaz metan Nu este cazul. Incălzirea va fi asigurată cu 2 sobe ; combustibil utilizat: lemn; consum lemne : 17kg/h. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină).

1.3.2. Etapa de operare

Utilajele necesare pentru fluxul elementar extracţie-transport sunt: un buldozer ce executa decoperta şi amenajări de drumuri, un excavator cu acţionare hidraulică cu cupa de până la 1.50 mc pentru executare de săpături pentru extragerea balastului din terasă, 2 autobasculante necesare transportului de la punctul de extracţie la buncărul de alimentare al staţiei de sortare. Transportul agregatelor minerale (balast brut) la staţia de sortare se face cu autobasculantele, din frontul de extracţie, situat în terasa mal stâng a râului Siret, situate la 0,3 km faţă de staţia de sortare; balastul se descarcă direct în buncărul de recepţie. Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

8

Nisipul, pietrişul sub formă de balast din buncărul de alimentare cu capacitatea de 15 mc este transportat prin alimentatorul vibrant la banda de alimentare a ciurului. Staţia de sortare va fi echipată cu o instalaţie de spălare a agregatelor cu 2 niveluri; aceasta va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri. 1.3.3. Etapa de închidere In perimetru nu se va construi nici un obiectiv; lucrările ce se vor executa sunt specifice la închiderea exploatării agregatelor minerale şi se vor realiza conform Ordinului nr. 17/2005 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice privind conţinutul – cadru pentru elaborarea Planului de refacere a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului. Impactul va fi foarte redus pentru a afecta semnificativ zona. Datorită lipsei reţelei de utilităţi a instalaţiilor şi construcţiilor, nu sunt prevăzute activităţi de dezafectare a acestora. 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului 1.4.1. Resurse naturale folosite în construcţie şi în funcţionare Resursele energetice necesare desfăşurării sortării agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate (staţii PETROM, OMV, LUKOIL).

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea

anuală Denumirea

Cantitate anuală

Furizor

Nisip şi pietriş 43.200mc

Motorină 35.000 litri Staţie de distribuţie carburanţi autorizată

Ulei hidraulic 100 litri Furnizor autorizat Ulei de

transmisie 200 litri

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului Agregatele minerale de râu extrase din albia majora a raului Siret sunt în amestec de nisip, pietriş şi bolovăniş. Petrografic acestea sunt alcătuite din roci grezoase, calcaroase şi marno-calcare, provenite din dezagregarea unor roci preexistente. Mineralele mai dure sau cele mai insolubile au rezistat sub forma unor fragmente de mărimi şi forme diferite. Acest material a fost transportat din locul de origine, de către apele curgătoare la mari distanţe, după care au fost sedimentate, constituind componenta principală a rezervelor exploatabile. Depozitele de nisip, pietris si bolovanis din perimetrul de exploatare sat Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi sunt de tip aluvionar, dezvoltate de-a lungul râului Siret, în albia majoră a acestuia. Constituţia litologica este de data în principal de nisipuri mediu granulate la groserie şi pietrişuri. Nisipurile sunt cuarţoase, cu forme subrotunjite, iar pietrişurile conţin elemente de cuarţ, gresii, cuarţite şi calcare.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

9

1.6. Emisii şi deseuri generate de obiectivul de investiţie şi modalitatea de eliminare a acestora Evacuarea apelor uzate. Debite de ape uzate evacuate Debite de ape uzate evacuate de tip menajer - Q uz zi med = 0, 28 m3/zi - Q uz zi max = 0, 31 m3/zi Debite de ape uzate evacuate de tip tehnologic - Q uz zi med = 96 m3/zi - Q uz zi max = 115,20 m3/zi - Q uz orar max = 19,20 m3/zi Conform documentaţiei tehnice de fundamentare, gradul de recirculare al apei uzate de tip tehnologic este de 80%, diferenţa de 20% reprezintă debite de ape uzate ce se infiltrează în solul permeabil. Reţea de canalizare � Apele uzate de tip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat. � Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare ce va fi alcătuită din următoarele construcţii şi instalaţii: - Cuva de liniştire a clasorului cu şnec; - Conducta colectoare de la clasorul cu şnec şi conducta de evacuare Dn 150mm până la bazinul de decantare bicompartimentat de 250mc; - Călugăr din beton armat – va fi prevăzut în compartimentul 2 (din aval) al bazinului de decantare; - Conducta de recirculare a apei uzate decantate spre bazinul de stocare al apei; � Aparatura de măsurare: va fi prevăzut un apometru pe conducta de refulare a electropompei bazinului de stocare.

1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului

Proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi” va fi amplasat în extravilanul localităţii Mălureni, T60, P537/2, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, pe un teren cu suprafaţa de 20.000mp, situat în albia majoră a râului Siret, aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, conform Contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Primăria Nicoreşti.

Fig. 1. Plan de încadrare în zonă. Perimetrul de exploatare Mălureni - SC CORI GRIGOS SRL

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

10

Obiectivul proiectat este situat în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior. Conform Certificatului de Urbanism, obiectivul se încadrează astfel: ���� Regimul juridic - teren situat în extravilanul localităţii Malureni; - dreptul de proprietate asupra terenului: SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti. ���� Regimul economic: Folosinţa actuală: teren neproductiv. ���� Regimul tehnic: Echiparea cu utilităţi: - zona nu este echipată cu utilităţi; - circulaţia persoanelor şi accesul auto se face pe un drum de pământ amenajat pentru transportul auto. 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului. 1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului Activităţile propuse în cadrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se vor desfăşura pe parcursul unui an calendaristic, care va începe din momentul obţinerii actelor de reglementare. Există posibilitatea prelungirii lucrărilor şi pe anul urmator, în condiţiile în care nu vor exista suficiente comenzi pentru desfacerea cantităţilor extrase. 1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este aceea de creare a unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor. 1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului Procesul tehnologic de sortare – spălare a agregatelor minerale de râu constă în prelucrarea materiei prime (nisip şi pietriş), care este adus din perimetrul de exploatare Mălureni, aflat în exploatarea SC CORI GRIGOS SRL. Fazele procesului tehnologic de sortare – spălare agregate minerale de râu sunt: • transportul materialului brut excavat (nisip şi pietriş) în incinta staţiei; • încărcarea buncărului care alimentează staţia de sortare- spălare, cu ajutorul unui încărcător frontal; • spălarea materialului şi sortarea pe ciururi vibratoare ( se obţin sorturi: 0-4mm; 4-8mm; 8-16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm); • depozitarea sorturilor în depozitele de sorturi; • decantarea şi recircularea apei de spălare din bazinul de decantare. Nisipul şi pietrişul sub formă de balast din buncărul de alimentare cu capacitatea de 15 mc este transportat prin alimentatorul vibrant la banda de alimentare a ciurului. Ciurul de sortare va fi prevăzut cu 4 nivele de cernere , cu suprafaţa de 2,5mp, cu site de 4mm, 8mm, 16mm şi refuz (agregate cu dimensiuni mai mari 16 mm). Staţia de sortare va fi echipată cu o instalaţie de spălare a agregatelor cu 2 niveluri; aceasta va fi montată pe o structură metalică cu scopul de a realiza căderea agregatelor spălate pe jgheab, direct în padocuri.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

11

Materialul brut excavat parcurge următorul flux tehnologic: Buncăr de alimentare → banda transportoare de alimentare → instalaţie de spălare → ciur vibrator cu instalaţie de spălare cu 4 site de 4mm, 8mm, 16mm, refuz ( >16 mm) → benzi transportoare pentru depozitarea separată a sorturilor → padocuri de depozitare → valorificare.

Transportul agregatelor minerale (balast brut) la staţia de sortare se face cu autobasculantele, din frontul de extracţie, situat în terasa mal stâng a râului Siret, situate la 0,3 km faţă de staţia de sortare; balastul se descarcă direct în buncărul de recepţie, care are capacitatea de 15 mc. Sub buncărul de recepţie se va monta un transportor cu bandă care alimentează grupul de ciururi vibratoare, echipate cu site cu ochiuri 4mm, 8mm, 16mm.

Materialele ce rămân pe sitele 16mm, 8mm şi 4mm sunt transportate la depozitele de agregate (>16mm, 8-16 mm şi respectiv 4-8 mm) cu transportoare cu bandă. Materialul ce trece prin sita de 4mm este preluat de un clasor cu şnec care separă apa de nisip; nisipul este transportat cu un transportor cu bandă la depozitul de nisip 0-4 mm. Sorturile rezultate în urma prelucrării vor fi depozitate în padocuri, cu suprafaţa betonată, separate între ele prin pereţi realizaţi din elemente prefabricate din beton, astfel: 0-4mm; 4-8mm; 8-16 mm şi refuz , cu dimensiuni mai mari de 16 mm.

Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare, ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret. Volumul bazinului de stocare va fi de 350mc. Bazinul va fi prevăzut cu un echipament de pompare cu P = 20 kw; electropompa va fi montată pe un ponton metalic ce va fi ancorat de mal cu cabluri metalice. De la bazinul de stocare al apei, apa neceară pentru scopuri tehnologice va fi pompată la instalaţia de spălare prin intermediul unei conducte Dn 100mm.

Presiunea de regim în instalaţii va fi asigurată de staţia de pompare tip ponton. Incinta tehnică a staţiei de sortare va fi amplasată în terasa râului Siret; pericolul inundaţiilor şi deteriorării echipamentului de lucru, chiar la debite maxime este exclus. 1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul In urma analizării informaţiilor puse la dispoziţie de titularul proiectului, cât şi din datele deţinute în prezent furnizate de ARPM Galaţi prin fluxul informaţional activ, în zona amplasamentului proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare ce nu se suprapun. SC CORI GRIGOS SRL deţine următoarele acte de reglementare: - Acordul de mediu nr. 3 din 15.01.2010 emis de APM Galaţi în baza Avizului de gospodărire a apelor nr. 98/mai 2009 pentru “Amenajare iaz piscicol şi exploatare nisip şi pietriş din terasă în perimetrul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. - Autorizaţia de mediu nr. 30/20.12.2010 pentru desfăşurarea activităţii cod CAEN rev. 2 – 0812 - extracţia pietrişului şi nisipului, extracţia argilei şi caolinului, (cod CAEN rev.1 – 1421) în perimetrul de exploatare Mălureni, la baza căreia a stat Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 146 din 23.06.2010 emisă de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de apă Prut – Bârlad. - Avizul custodelui Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani nr. 185 din 27.10.2010 pentru “Amenajare iaz piscicol şi exploatare nisip şi pietriş din terasă în perimetrul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi”. - SC CORI GRIGOS SRL a solicitat revizuirea acordului de mediu pentru exploatare agregate minerale ca urmare a modificărilor coordonatelor STEREO 70. Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad a avizat exploatarea controlată a agregatelor minerale din terasa râului Siret, mal stâng, în perimetrul Mălureni, comuna

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

12

Nicoreşti, judeţul Galaţi, în scopul realizării unei cuvete ce va putea fi exploatată ulterior ca iaz piscicol. Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 79 din 06 mai 2011 emis de AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad pentru „Exploatarea agregatelor minerale din terasa râului Siret, mal stâng în Perimetrul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, coordonatele STEREO 70 sunt :

Nr. punct X Y 1 495747 675350 2 495659 675397 3 495575 675266 4 495659 675212

Perimetrul de exploatare este situat în terasa râului Siret, mal stâng şi are forma poligonală, cu lungimea de 160m, lăţimea maximă de 100m, suprafaţa de 1,5994ha. Datorită cerinţelor mari ale pieţii de agregate minerale, precum şi a existenţei în zonă a unor rezerve însemnate de nisip şi pietriş, amplasarea staţiei de sortare în terasa mal stâng a râului Siret este necesară şi oportună, în scopul prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi, pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor. 1.13. Alte informaţii relevante ���� Incadrarea obiectivului în clasa de importanţă In conformitate cu prevederile STAS 4273-2/1983 si STAS 4068/1987 privind probabilităţile de calcul ale debitelor şi volumele maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare, lucrările de amenajare propuse au următoarele încadrări: - funcţie de importanţa social - economică a obiectivului: importanţa locală - categoria a 4-a; - funcţie de durata de exploatare: 1 an de zile - construcţie provizorie; - funcţie de rolul funcţional, construcţia este o construcţie secundară, care prin distrugere nu afectează zonele învecinate. Astfel, obiectivul se încadrează în clasa a-4-a de importanţă, ceea ce implică dimensionarea conform STAS 4068 /2-1987 pentru un debit maxim de depăşire cu probabilitatea de 5 %. ����Influenţe ale lucrărilor proiectate asupra obiectivelor existente în zonă, cu indicarea măsurilor de protejare a acestora In perimetrul staţiei de sortare nu sunt obiective de interes social şi nici lucrări hidrotehnice sau alte amenajări care să necesite protecţie specială. 2. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone. OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă. Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

13

sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit. Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului. Perimetul solicitat “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, inclus in lista ariilor de protecţie specială avifaunistică (formularul standard natura 2000), Anexa 4 la HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, se află în interiorul sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. 2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 2.1.1. Prezentarea sitului de protectie speciala ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000). In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestor zone protejate. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 38496 ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66,40 %), Vrancea (29,10%) şi Brăila (4,50%). Este o zonă cu altitudini medii (cca 30 m) în care dinamica râului Siret se face remarcată.

Principalele biotopuri existente în zona sitului sunt:

• terenuri arabile neirigate (34,2%); • păsuni (7,6%); • păduri de foioase (21,3%); • zone cu vegetaţie ierboasă naturală (3,9%); • zone de tranziţie păduri - tufărisuri (7,7%); • mlaştini (4,7%); • cursuri de apă (12,1%); • ape stătătoare (3,5%)

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

14

Habitatele prezente în ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior Tabel 1

Nr. crt. Cod habitat Denumire habitat 1 3160 Lacuri distrofice şi iazuri

2 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-Nanojuncetea

4 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

5 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

6 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Fig. 2. Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

15

Alte specii importante de floră şi faună Cat.: I Specia: Vertigo angustior Populaţie: C Motiv: C Cat.: I Specia: Vertigo moulinsiana Populaţie: C Motiv: C Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 3 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 21 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului: Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

16

(Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă: Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate: Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Tabel 2

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

17

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului.

2.2.1. Păsări 2.2.1.1. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

• Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În România este o specie migratoare parţial. Larg răspândit în lungul râurilor bogate în peşte în întreaga ţară. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibăreşte în perechi solitare, de regulă, în maluri abrupte, unde îşi sapă un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În România este o specie oaspete de vară. Numeroasă şi larg răpândită mai ales în Câmpia Română şi Delta Dunării. In expansiune teritorială şi numerică. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafata apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

18

“Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei.

• Erete de stuf - Circus aeruginosus. În România este o specie oaspete de vară, întâlnită rar iarna. Răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în stufărişuri întinse. Abundenţa maximă în Delta Dunării. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibăreşte în stufărişuri întinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat specia nu este prezentă. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Egreta mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Habitatul speciei fiind cel acvatic si nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

19

dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia este identificată în zone umede. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În România este o specie oaspete de vară. Frecvent şi larg răspândit, oriunde există stufărişuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibăreşte în perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie şi diferite alte plante. De regulă, cuibul este izolat construit pe trestie veche căzută la pământ, pe sol cu vegetaţie bogată. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul pitic este o specie cuibăritoare întâlnită în majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse şi dese. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În România este o specie oaspete de vară. Larg răspândit. Abundenţa maximă se înregistrează la deal şi câmpie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfrânciocul roşiatic aparţine tipului de faună european. Este o specie migratoare ce populează margini de păduri, hăţişuri, poieni cu mult subarboret, etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul roşiatic este o specie comună la cuibărit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În România este o specie oaspete de vară. Specie larg râspândită şi relativ numeroasă în zona de câmpie a ţării. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat în locuri deschise, cu copaci izolaţi şi tufişuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comună la cuibărit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investiţie specia nu este prezentă. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din interiorul ţării. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le instalează în sălcii, dar şi pe stufăriş. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasăre clocitoare. Impact estimat. În

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

20

perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Habitatul speciei fiind cel acvatic şi nu terestru. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. • Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei.

• Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu anticipăm un impact semnificativ cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei. Menţionăm ca urmare a studiilor efectuate în teren asupra speciilor de avifaună (păsări), în special, acvatice, ce au stat la baza desemnării acestei arii protejate, nu au fost observate în migraţie şi iernat pe suprafaţa planului analizat. Referitor la migraţia speciilor de păsări, menţionăm că pentru judeţul Galaţi se recunoaşte existenţa unui culoar de migraţie al păsărilor pe cursurile inferioare ale râurilor Siret, Prut şi a fluviului Dunărea, care este frecventat de majoritatea speciilor de păsări acvatice. Pentru alte grupe de păsări, în special paseriforme, datele acumulate până în prezent asupra migraţiei lor în această zonă sunt insuficiente pentru a trage anumite concluzii în acest sens.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

21

Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, de asemenea şi pe suprafeţele învecinate. Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în populaţia speciei, speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, sunt afectate nesemnificativ. Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, menţionăm următoarele:

• speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice şi silvice, nu au fost identificate pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);

• habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie;

• speciile de păsări enumerate nu vor avea de suferit şi nu vor fi influenţate de realizarea planului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii la cuibărit sau în migraţie.

2.2.2. Flora 2.2.2.1. Starea actuală a florei, vegetaţiei şi habitatelor din perimetrul studiat Vegetaţia de pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este reprezentată de specii ca: Conyza canadensis, specie invazivă de origine americană, Xeranthemum annuum, Plantago major, Verbascum phlomoides, Rumex sanguineus, Matricaria perforata, Papaver rhoeas, Euphorbia sp. s.a., specii ce reprezintă comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000 (Fig. 4, 5).

Fig. 3. Imagine satelitară a zonei de amplasament

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

22

Fig. 4. Aspecte din perimetrul de exploatare Malureni

Menţionăm, că malul stâng al râului Siret, în zona implementării proiectului este foarte abrupt ca urmare a eroziunii îndelungate exercitată de apa râului Siret. Vegetaţia care s-a stabilit la nivelul acestui mal este alcătuită din specii xeroterme în zonele mai înalte dezvoltate pe un sol luto-nisipos cu deficit de umiditate în timpul verii, şi specii higrofile şi mezofile dezvoltate pe depozitele aluvionare de la baza versanţilor.

Fig. 5. Vegetaţia din zona de amplasament

În albia majoră a râului Siret, la nivelul malului stâng, în zona analizată s-au acumulat depozite de balast ca urmare a transportului aluvionar crescut, datorită debitului mărit din timpul viiturilor ultimilor ani. Pe aceste depozite aluvionare s-a dezvoltat o vegetaţie caracteristică alcătuită în principal de exemplare ale genului Salex si Populus sp., cu vârste de 1-4 ani şi înălţimi cuprinse între 40 şi 2,5 m. Această vegetaţie este situată pe suprafeţe inundabile. Vegetaţia versantului abrupt al malului stang este alcătuită din specii xeroterme indigene, dintre care, Prunus spinosa şi Rosa canina, cât şi aclimatizate, precum salcâmul (Robinia pseudacacia), gledicia (Gleditsia triacanthos). Din alte specii arbustive amintim: cătina roşie (Tamarix ramosissima), cătina albă (Hyppophae rhammnoides), măceş (Rosa canina).

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

23

La nivelul acestor versanţi s-au dezvoltat suprafeţe întinse de salcâm, care asigură fixarea solurilor şi împiedică prăbuşirea malului. Suprafeţele ocupate de această specie la nivelul versanţilor nu vor fi afectate de implementarea proiectului. In concluzie, valoarea conservativă a acestor specii este redusă, nici una dintre ele nefiind inclusă în listele de protecţie la nivel european şi naţional. Vegetaţia nu este afectată de lucrările de realizare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi nu se impun măsuri speciale de conservare.

2.2.3. Fauna 2.2.3.1. Starea actuală a faunei din perimetrul studiat şi imediata vecinătate Fauna din aria amplasamentului proiectului, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice. Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente cu precădere specii de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (crustacei tereştri din ordinul Isopoda) şi Insecta (în special ordinului Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera - familia Noctuidae). Dintre speciile de coleoptere menţionăm: Saperda populnea - cerambicid dăunător al plopului. Alte specii de insecte: cărăbuşul de mai (Melolontha melolontha), rădaşcă (Lucanus cervus), diferite specii de fluturi: Pieris brassicae, Acheronia atropos, Saturnia pyri, etc. Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici. Amfibieni şi reptile. Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, care populează atât luciul apei, cât şi malul râului. � Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi găsită în aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hrăneşte cu moluşte, insecte, viermi, larve şi icre fiind dăunătoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. � Natrix natrix (şarpele de casă). Specie comună ce populează locurile din preajma bălţilor, lacurilor, a apelor curgătoare, păduri, câmpii sau zonele lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă atât acvatică, cât şi terestră. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”.

Mamifere � Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie răspândită în Europa. În toată ţara, pînă la 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fâneţe, păşuni, livezi etc. Identificat în afara amplasamentului. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândită în toată Europa. La noi, destul de comună, vara prin pajişti, poieni, iar iarna pe lânga aşezări omeneşti. Semnalată în zona limotrofă obiectivului de investiţie. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

24

� Vulpes vulpes (vulpe). Specie comună. Se hrăneşte cu şoareci de câmp, iepuri, păsări, insecte, melci, fructe şi diferite seminţe. Pe perimetrul amplasamentului proiectului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate în terenurile limitrofe perimetrului obiectivului de investiţie. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

Păsări. In aria amplasamentului proiectului s-au identificat specii de păsări, în majoritate specii comune, care nu necesită măsuri speciale de conservare. In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a speciilor de păsări observate în zona de amplasament a planului şi relaţia acestora cu cu obiectivul de investitie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”:

Specii de păsări din zona de amplasament a staţiei de sortare Mălureni Tabel 4 Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Familia Ordinul Nr.ex. observate

Observaţii

1. Phalacrocorax carbo

cormoran mare Phalacrocoracidae

Pelecaniformes 28 ex. în zbor

2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes 4 x. în zbor 3. Ardea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes 5 ex. în zbor

4. Nycticorax nycticorax

stârc de noapte

Ardeidae Ciconiiformes 3 ex. în zbor

5. Falco tinnunculus

vânturel roşu Falconidae Falconiformes 1 ex. în zbor

6. Charadrius dubius

prundăraş gulerat mic

Charadriidae Charadriiformes 5 ex. în zbor/pe sol

7. Vanellus vanellus

nagâţ Charadriidae Charadriiformes 7 ex. în zbor

8. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes 35 ex. în zbor

9. Larus cachinnans

pescăruş argintiu

Laridae Charadriiformes 12 ex. în zbor

10. Sterna hirundo chira de baltă Sternidae Charadriiformes 14 ex. în zbor 11. Athene noctua cucuvea Strigidae Strigiformes 1 ex. în zbor 12. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes 9 ex. în zbor 13. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes 35 ex. în zbor

14. Motacilla alba codobatură albă

Motacillidae Passeriformes 6 ex. în zbor/pe sol

15. Sylvia curruca silvie mică Sylviidae Passeriformes 2 ex. tufărişuri 16. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes 3 ex. în zbor 17. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes 8 ex. în zbor 18. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes 6 ex. în zbor

19. Corvus frugilegus

cioara de semănătură Corvidae Passeriformes 65 ex. în zbor

20. Corvus corone cornix

cioara grivă Corvidae Passeriformes 14 ex. în zbor/pe sol

21. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes 48 ex. în zbor/pe sol

22. Passer montanus

vrabia de câmp Passeridae Passeriformes 26 ex. în zbor/ tufarisuri

23. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes 10 ex. în zbor

24. Carduelis carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes 7 ex. în zbor

25. Emberiza citrinella

presură galbenă Emberizidae Passeriformes 9 ex.

în zbor/ tufarisuri

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

25

Prezentăm în continuare caracteristicile speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” (Tabel 4): � Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mic a fost semnalat în zbor traversând perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă lacurile şi râurile cu stufărişuri întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Egretta garzetta (egreta mică). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnită în locuri mlăştinoase, lacuri, bălţi. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în zona perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în perimetrul studiat. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Nycticorax nycticorax (stârc de noapte). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în afara zonei de amplasament a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Sterna hirundo (chira de baltă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă regiunile de coastă şi ţărmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observată în zbor pe perimetrul proiectului prin exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. �Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Specie identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnit de-a lungul coastelor mârii, pe lacuri continentale, în oraşe. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observată doar în tranzit/zbor. Pentru cuibărit preferă vegetaţia arboricolă din

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

26

zonă. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. �Riparia riparia (lâstun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibăreşte în maluri abrupte şi în surpături de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate în perimetrul studiat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibăreşte în localităţi. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibăreşte pe amplasamentul proiectului. Observată în număr mai mare în timpul migraţiilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Sylvia curruca (silvie mică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arbustivă din preajma malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibăreşte în vegetaţia arboricolă din afara amplasamentului proiectului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibăreşte în vegetaţia arboricolă din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Corvus monedula (stăncuţă). Specie sedentară. L: 33 cm. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi. Uşor de recunoscut după ceafa şi umerii de culoare gri. restul corpului este negru. Trăieşte în colonii. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

27

� Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Intâlnită în stoluri mai mari în perioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibăreşte în perimetrul planului. Stoluri ale speciei observate spre sfârşitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. � Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. �Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Observată în stoluri mai mari în timpul migraţiei. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. � Emberiza citrinella (presură galbenă). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

In corespundere cu legislaţia în vigoare, HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi efectele acestora asupra:

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

28

a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) pe amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Speciile respective cuibăresc pe suprafeţe întinse de bălţi şi lacuri cu stufăriş şi vegetaţie arboricolă, în special de-a lungul cursului Dunării şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat. Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în pădurile/plantaţiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localităţile învecinate obiectivului de investiţie (Mălureni). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lăstun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii pe amplasamentul staţiei de sortare Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Amplasamentul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire; Pentru speciile necoloniale arealul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrăbii, grauri, sticleţi, etc.). g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, în special în zonele de ecoton, între suprafeţele din preajma malului râului Siret, localităţi şi amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. In concluzie, urmare a studiilor realizate în zona de amplasament a proiectului, în majoritate, s-au identificat specii comune de faună, doar unele dintre acestea având statut de protecţie. Menţionăm că fauna de nevertebrate şi vertebrate va fi afectată nesemnificativ prin realizarea activităţilor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

29

2.2.3.2. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente în perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului planului menţionăm următoarele: � biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; � speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; � flora şi vegetaţia din zona perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este reprezentată de comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al., 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000; � speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate în perimetrul studiat; � cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul şi vecinatatea planului; � impactul asupra biodiversitatii din perimetrul planului analizat, urmare a realizării activităţilor specifice obiectivului de investiţie, este nesemnificativ. 2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Suprafaţa proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, prevăzut realizării obiectivelor specific proiectului, nu este ocupat de nici un habitat natural. Habitatele şi speciile prezente în vecinătatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare, cu areale restrânse. Vegetaţia zonei învecinate perimetrului studiat este reprezentată prin pajişti degradate, terenuri agricole, buruienişuri şi tufărişuri. Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate şi vertebrate. De asemenea, prin dezvoltarea investiţiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potenţialele specii sensibile la zgomot şi la prezenţa omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investiţie. 2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Menţionăm că în perimetrul destinat realizării obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu există specii şi habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentării statutului de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat. Cu toate acestea, prezenţa speciilor şi a habitatelor acestora în terenurile învecinate obligă la prevederea şi respectarea măsurilor de protecţie şi conservare a lor, zona fiind inclusă în aria protejată cu statut de conservare: situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorită rolului important în protecţia şi conservarea speciilor de păsări acvatice din lunca Siretului inferior. Relevanţa sitului pentru speciile de păsări identificate: În formularul Natura 2000 populaţiile speciilor sunt notate cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există populaţii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflată într-o stare de conservare bună.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

30

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate Realizarea obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu va afecta efectivele şi structura nici uneia dintre populaţiile vegetale şi faunistice din habitatele învecinate. Acestea fiind suficient de mari şi de stabile pentru a asigura menţinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea obiectivelor specifice planului nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de floră sau de faună. Biodiversitatea din zona proiectului este formată, în principal, din specii comune, pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie. Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional. Flora şi vegetaţia din zona perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este reprezentată de comunităţi ruderale, fără însă vreun corespondent în conformitate cu lucrarea ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000. Impactul asupra florei si a faunei de pe amplasament, urmare a realizarii proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, este nesemnificativ. 2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar In natură, fiecare specie are un rol ecologic bine determinat în ecosisteme, prin poziţia ce o deţine în cadrul lanţurilor trofice. Date asupra relaţiilor structurale şi funcţionale ce creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar (ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate în capitolele anterioare. Menţionăm unele aspecte ale relaţiei structurale şi funcţionale în ceea ce priveşte acest sit, şi anume: relaţia dintre tipul de ecositem, structura vegetaţiei şi fauna. � In ecosistemele acvatice din aria naturala protejata Lunca Siretului Inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe). In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) şi chiar unii peşti (caras). Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare. �In ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide), etc.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

31

Efective însemnate înregistrează şi categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu). După cum s-a menţionat anterior obiectivul de investitie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se află în situl de importanţă comunitară ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Activitatea planificată a fi desfăşurată, pe o suprafaţă redusă, nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este menţinut de diversitatea de habitate determinată de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, cum este cea prognozată în proiectul analizat, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior.

2.7.Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezintă importanţă pentru 21 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre. Lunca Siretului Inferior este o zona aflată în calea migraţiei speciilor protejate de păsări acvatice: egreta mică - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, stârc roşu - Ardea purpurea, ţigănuş - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gâsca de vară - Anser anser, raţa lingurar - Anas clypeata, raţa cu cap castaniu - Aythya ferina, raţa roşie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de baltă - Sterna hirundo, chirighiţa cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Deoarece situl Natura 2000 – SPA “Lunca Siretului Inferior” se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galaţi, Brăila şi Vrancea), având o suprafaţă destul de mare (38.496 ha), starea de consevare a acestuia este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret, îndeosebi în ultimii 5-7 ani, şi de intervenţiile antropice (păşunat, poluarea apei, pescuit sportiv, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, vânătoarea, linii de cale ferată, exploatări de pietriş şi nisip, drumuri, practicarea agriculturii, ş.a.). Sunt zone în care starea de conservare este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de păsări are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. Construirea lacurilor de acumulare Călimăneşti şi Movileni (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri, a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei.

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar intersectate de proiect, se va consulta documentaţia întocmită pentru obiectivul de investiţie

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

32

“Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” (Certificat de urbanism nr. 74/1946 din 23.03.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi; Memoriu de prezentare pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2, judeţul Galaţi; Documentaţie tehnică pentru obţinerea Avizului de Gospodărire a Apelor „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufeşti, 2011; Notificare Acord de Mediu pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufeşti, 2011). 2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturală protejată de interes comunitar După cum s-a menţionat în studiu de faţă custodele sitului de importanţă comunitară ROSPA0071 "Lunca Siretului Inferior" este Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani (Convenţia de custodie nr. 0046/23.02.2010). La momentul actual nu există un plan de management al acestei arii protejate. 3. Identificarea şi evaluarea impactului 3.1. Evaluarea impactului 3.1.1 Impactul direct şi indirect � Impactul direct se va manifesta asupra terenului în suprafaţă de 5.000mp, în extravilanul localităţii Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, într-o zonă neinundabilă, pe un teren aflat în proprietatea SC CORI GRIGOS SRL Pufeşti, pe care se va desfăşura obiectivul de investiţie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Nu există impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaţie de comunităţi ruderale, fără importanţă conservativă. � Impactul indirect se va produce asupra speciilor de faună (ex. specii de faună: reptile, păsări, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investiţie). Păsările vor ocoli suprafeţele prevăzute activităţilor din plan, găsindu-şi spaţiu suficient de hrănire, odihnă şi cuibărit în terenurile învecinate din lunca Siretului Inferior.

3.1.2 Impact pe termen scurt sau lung � Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” prin realizarea amplasării staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, specificate în obiectivele investiţiei. �Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 3.1.3 Impactul in faza de construcţie. În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ tranzitoriu. � Impactul direct. Acest impact se va regăsi în realizarea lucrărilor de excavare a agregatelor minerale din râu (nisip, pietriş şi bolovăniş). Menţionăm că exploatarea balastului şi a materialului levigabil din perimetrul Malureni se va efectua strict între limitele perimetrului balastierei. În funcţie de obiectivele şi parametrii tehnici ai planului, suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existenţei investiţiei. Considerăm, totuşi, că pierderea de habitat va fi minimă şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi a zonei învecinate. � Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investiţie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de amplasare a staţiei de sortare şi a depozitului de agregate minerale, îl poate avea zgomotul provenit de la utilajele folosite (ex: buldozer, ce va executa decoperta şi amenajări de drumuri; excavator, pentru executarea

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

33

săpăturilor pentru extragerea balastului din terasă; autobasculante necesare transportului de la punctul de extracţie la buncărul de alimentare al staţiei de sortare). Astfel, speciile de faună (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar; o dată cu încetarea activităţilor de şantier, biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveşte fauna, nu vor fi afectate populaţiile de nevertebrate (insecte) şi vertebrate (amfibieni, reptile, păsări, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, considerăm că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ şi se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica recomandari de reducere a acestuia.

3.1.4 Impactul în faza de operare Nu se preconizează un impact semnificativ asupra biodiversităţii, deoarece speciile de faună se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie, fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia asupra unor factori, precum sunt: zgomotul şi vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversităţii din zona.

� Zgomotul şi vibraţiile. Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei şi 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi. In concluzie, nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraţii.

� Emisiile în aer şi în apă. Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice perioadei de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie în staţia de sortare şi apoi din staţia de sortare la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor). Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui puţ forat ce va intercepta orizonturile acvifere freatice ale râului Siret; forajul va fi executat pe amplasament. Nu vor exista evacuări directe de ape uzate în emisar (râul Siret), acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci. Staţia de sortare agregate minerale nu se află în zona de protecţie sanitară sau hidrogeologică a unor surse pentru alimentarea cu apă potabilă.

3.1.5. Impactul în faza de închidere. În faza de închidere a realizării obiectivelor planului, nu se va semnala impact negativ, intru-cat nu vor fi necesare lucrari de dezafectare. 3.1.6. Impactul rezidual Studiul de faţă înaintează recomandari de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate. Prin respectarea

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

34

legislaţiei de mediu, a recomandărilor propuse de reducere a impactului nu va exista un impact rezidual urmare a realizării obiectivelor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. 3.1.7 Impactul cumulativ. � Efectele cumulative - limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat în perimetrul respectiv – sat Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. A fost luat în calcul efectul cumulat al investiţiei, propuse a fi realizată, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii existente în zona amplasamentului studiat. In zona amplasamentului proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun. Limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potenţiale din zonă a fost de cca 5-6 km. - scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi alte investitii din zonă: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV, au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, 1 an de zile.

- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au în vedere acei factori cumulativi care pot să îşi cumuleze efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte cumulative asupra populaţiei, florei, faunei, şi în general asupra biodiversităţii. Faţă de alte investiţii, activităţile specificate în proiect: crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor, au un impact de scurtă durată, cu intensitate nesemnificativă. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot şi vibraţii, extracţia de balast). Cumularea de noxe emise: Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumulează (distanţa relativ mică dintre obiective – SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV), atat la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul betoanelor, utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: autocamion, autobasculantă, buldoexcavator, automacara, autobetonieră; poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare,

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

35

comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” si vecinatati, se va folosi in comun un drum de pamant amenajat pentru circulatia transportului auto. Efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor. Astfel, datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la alte balastiere din zona - SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Intre proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, ce prevede crearea unei capacităţi de producţie – staţie de sortare/spălare a agregatelor minerale cu dotări aferente, în vederea prelucrării şi valorificării agregatelor de balastieră sub formă de sorturi pentru lucrări de drumuri, efectul cumulat nu va exista în raport cu balastierele din zonă, ce realizează, doar, activităţi de extracţie de materie prima – agregate minerale brute, fără a avea în dotare şi staţii de sortare-concasare, depozite de agregate minerale etc. Menţionăm, că aceste activităţi, atât în faza de construcţie, cât şi în faza de funcţionare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite. Incadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. După cum s-a menţionat în studiul de evaluare adecvată prezentat, planul propus se va amplasa într-o zonă în care se mai desfăşoară şi alte investiţii: SC SASVIRO SRL - perimetrul Mălureni 2, SC Nelu Gălbenuş Import Export SRL – Perimetrul Mălureni 3, SC REDOXIM 98 SRL Tecuci perimetrul Ionăşeşti 3; SC BIND SRL Huşi perimetrul Ionăşeşti 1; SC MBM Construct 95 SA – Sucursala Mărăşeşti perimetrul Ionăşeşti 2; SC FLOREAL TRADING SRL Nicoreşti - perimetrul Ionăşeşti 3; SC NEGREDOR SRL TECUCI - perimetrul Ionăşeşti IV. Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investiţiilor din zonă a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investiţie amintite. Durata existenţei efectelor cumulative pentru proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, a fost apreciată pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investiţiei, 1 an de zile.

� Evaluarea impactului: - evaluarea impactului cumulativ. Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul satului Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Efectele cumulative s-au analizat, având în vedere că proiectul propus se va amplasa într-o zonă în care se află şi alte investiţii, care realizează activităţi de exploatare, producţie sau sunt planificate a fi realizate în vecinătatea proiectului şi care pot înregistra impact cumulativ (balastiere, staţii de sortare, staţii de betoane etc.). S-a evaluat impactul cumulativ în fazele de execuţie şi operare a proiectului şi a altor investiţii din zonă. Astfel, în conformitate cu cele specificate anterior, activităţile realizate în cadrul investiţiilor amintite şi a obiectivelor proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafeţe diferite, fiind exclusă posibilitatea apariţiei unui impact cumulat în faza de execuţie. In ceea ce priveşte faza de operare, poate fi înregistrat un impact cumulat între obiectivul de investiţie şi balastierele din zonă, pe porţiunile de drum folosite în comun.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

36

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei şi a căilor de cumulare a acestuia s-a ţinut cont de acei factori cumulativi, care pot să îşi cumuleze efectul în spaţiu şi timp şi care pot conduce la efecte cumulative între obiectivele de investiţie existente şi/sau cele ce sunt planificate a fi realizate în zona de amplasament a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi vecinătăţi, pe suprafaţa de cca 5-6 km. Durata unei evaluări a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investiţiei. S-au evaluat căile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului şi vibraţiilor s.a. Menţionăm, că în eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. In ceea ce priveşte analiza impactului existent, fără a ţine cont de măsurile de reducere a acestuia, cât şi impactul rezidual, ce râmâne în urma inplementării măsurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificăm următoarele: - evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere. In lucrarea de faţă impactul cumulat al investiţiei a fost analizat cu celelalte activităţi şi/sau investiţii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezumă la balastiere, staţii de sortare, staţii de betoane etc. Astfel, activităţile enumerate produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general, nu depăşeşte o rază de acţiune de câţiva km. Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investiţie se poate aprecia efectul pe care acestea îl pot avea asupra perimetrului studiat.

Neaplicarea măsurilor de reducere a impactului pot duce la înrăutăţirea în timp, a stării speciilor şi a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La rândul sau efectul cumulativ al investiţiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificări pe durata realizării investiţiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Obiectivul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” are drept scop crearea unei capacităţi de producţie ce are în vedere, prelucrarea şi valorificarea agregatelor sub forma de sorturi de balastiera pentru lucrări de terasare drumuri, obţinerea betoanelor şi mortarelor, prin realizarea unei incinte tehnologice în care se va amplasa staţia de sortare – spalare şi concasare cu dotările aferente (Memoriu de prezentare, 2011).

Pe timpul realizării, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului. Astfel, studiul de evluare adecvată specifică următoarele informaţii (Memoriu de prezentare, 2011): � în perioada de funcţionare a staţiei de sortare agregate minerale, impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca urmare a intensificării traficului în zonă, a lucrărilor de extracţie şi a tranzitului de sorturi de agregate minerale. Procedeul de sortare agregate minerale este umed care evită răspândirea particolelor de praf în aer. Sortarea agregatelor minerale se va realiza într-o zonă unde există curenţii de aer permanenţi specifici cursurilor de apă. Condiţiile de mediu din zonă sunt favorabile dezvoltării activităţii, datorită umidităţii naturale ridicate, factorii geografici fiind favorabili dispersiei poluaţilor, pulberile emise în aer fiind nesemnificative. Având în vedere faptul că prin natura lucrărilor nu se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase, se apreciază că poluarea aerului în această perioadă are un caracter local, manifestându-se doar în zona staţiei de sortare, deci impactul asupra atmosferei va fi direct, local, reversibil, nesemnificativ. � Sursele principale de zgomot şi vibraţii sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

37

circulaţia autobasculantelor pe drumul dintre perimetrul de exploatare şi staţia de sortare, respectiv staţia de sortare - beneficiari. Nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Activităţile ce se vor desfăşura în perimetrul staţiei de sortare – spălare agregate minerale de râu nu vor influenţa negativ factorii de mediu privind nivelul de zgomot şi vibraţii. Nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului. � Din activităţile planificate a fi realizate în cadrul proiectului nu vor rezulta ape uzate şi deşeuri. După cum s-a menţionat, necesarul de apă va fi asigurat din sursă subterană, prin intermediul unui bazin de stocare ce va fi executat pe amplasament în partea central-sudică a acestuia. Bazinul de stocare se va alimenta din acviferul freatic al râului Siret.

� Apele uzate de tip menajer rezultate de la instalaţiile sanitare vor fi colectate şi evacuate într-un bazin betonat hidroizolat ce va fi vidanjat prin intermediul unui operator specializat autorizat, acestea fiind evacuate în staţia de epurare a municipiului Tecuci.

� Apele uzate de tip tehnologic rezultate de la instalaţia de spălare a staţiei de sortare vor fi colectate şi evacuate prin intermediul unei reţele de canalizare.

� Deşeurile generate atât în faza de construire, cât şi în faza de funcţionare vor fi reprezentate prin: deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, plastic, ambalaje amestecate) şi deşeuri menajere. Eliminarea deşeurilor menajere se va realiza printr-o firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea prin reciclare a deşeurilor de ambalaje. � In timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase: substanţe şi preparate inflamabile (combustibili); substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. In perioada de funcţionare nu se vor utiliza substanţe chimice periculoase. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili. Menţionăm că studiile realizate în perimetrul satului Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi, au demonstrat că investiţia “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, propusă a fi realizată, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de floră şi faună sălbatică şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000, respectiv a sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. S-au înaintat recomandări de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi vecinătăţi. Prin respectarea legislaţiei de mediu, a măsurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizării obiectivelor proiectului. Nu se preconizează existenţa vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectării recomandărilor propuse.

- evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor măsurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totală a investiţiei.

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

38

3.2. Evaluarea semnificatiei impactului � procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor înregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Pe durata realizării obiectivului de investiţie, situat în satul Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galati, va fi afectată o suprafaţă de cca 5.000mp, pe care se vor amplasa staţia de sortare, depozitul de agregate minerale etc. Aceasta reprezintă 0,0013% din ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior. Proiectul se situează în extravilanul Comunei Nicoreşti, satul Mălureni, T60, P537/2, judeţul Galaţi.

� procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar; Nu este cazul, suprafeţele învecinate sunt suficiente ca să compenseze necesităţile de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună. � fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente); Prin realizarea proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar. Pe amplasament nu s-au semnalat habitate de interes comunitar.

� durata sau persistenţa fragmentării: Nu este cazul.

� durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturala protejată de interes comunitar: Nu este cazul.

� schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă); Nu se vor produce schimbări în densitatea populaţiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafaţă.

� scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Nu este cazul, deoarece în perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de impelmentarea proiectului.

� indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar; Nu se vor produce modificări ale funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

3.3. Măsuri de reducere a impactului Biodiversitatea amplasamentului proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate în perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie şi conservare. Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea obiectivelor specificate în proiectul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de amplasare a staţiei de sortare, a depozitului de agregate minerale (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot, etc.). Cu toate acestea, având în vedere că situl ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea şi conservarea speciilor de avifaună, s-a considerat ca o atenţie deosebită trebuie acordată speciilor de păsări protejate, identificate în zona de amplasament şi vecinătăţi a investiţiei “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” (3 specii din Directiva păsări, Anexa I, şi 7 specii din Anexa II).

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

39

Dintre speciile de faună identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I şi II):

- Egretta garzetta (egreta mică): Anexa I, Directiva Păsări - Nycticorax nycticorax (stârc de noapte): Anexa I, Directiva Păsări - Sterna hirundo (chira de baltă): Anexa I, Directiva Păsări - Falco tinnunculus (vânturel roşu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescăruş argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

După cum s-a menţionat anterior, speciile respective au fost înregistrate, în majoritate, în zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investiţie “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi vecinătăţi, tranzitând zona în căutarea locurilor pentru hrănire, cuibărit, etc. În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii: � Din numărul total de 25 de specii de păsări observate, 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări); � Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (tab. 3), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului, iar altele, atât în zbor, cât şi pe sol. Pentru speciile care sunt incluse în Anexa I şi II din Directiva Păsări, facem următoarele precizări: �Egreta mică (Egretta garzetta) a fost observată în zbor, de obicei în exemplare singulare, înregistrând efective reduse. Pentru perimetrul studiat şi vecinătăţi nu se poate preciza o anumită arie de odihnă sau căutare a hranei, fiind o specie destul de mobilă şi activă. Nu are o prezenţă constantă pe parcursul unui an, având fluctuaţii foarte mari de la un an la altul. Un număr mai mare de exemplare apare pe perioada migraţiei de toamnă. Impactul poate fi considerat nesemnificativ, raportat la aria de distribuţie şi numărul de exemplare observat. Nu se impun măsuri de protecţie. � Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) identificat doar în zbor, fiind o pasăre strict acvatică. În zona amplasamentului şi vecinătăţi a fost identificată doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activităţile de excavare, transport agregate râu, stocarea şi sortarea lor, etc.), prevăzute a fi realizate în cadrul investiţiei “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie. � Chiră de baltă (Sterna hirundo). Specia a fost înregistrată în zbor prin exemplare singulare în zona de amplasament şi împrejurimi. Nu s-a înregistrat la cuibărire pe perimetrul studiat. Cuibăreşte împreună cu alte specii de pescăruşi pe bancurile de nisip din lunca râului Siret. Efective mai mari înregistrate în timpul migraţiei. Impactul activităţii de construcţii asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protecţie. � Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de plan. Nu se impun măsuri de protecţie. � Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament şi împrejurimi a fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a înregistrat la cuibărire în perimetrul analizat. Cuibăreşte împreună cu alte specii de pescăruşi în cursul râului Siret. Specia nu este afectată de

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

40

activitatea relizării investiţiei “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Nu se impun măsuri de protecţie. � Pescăruş argintiu (Larus cachinnans). Specie Identificată în zbor în zona de amplasament şi vecinătăţi. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnit de-a lungul Siretului inferior. Nu s-a înregistrat la cuibărire în zona de studiu. Cuibăreşte împreună cu alte specii de pescăruşi pe cursul inferior al râului Siret. Impactul activităţii de construcţii din cadrul planului asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun măsuri de protecţie. � Coţofană (Pica pica). Pe amplasament şi împrejurimi a fost semnalată în zbor şi pe sol. Specie cu o mobilitate sporită, nu se impun măsuri de protecţie. � Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Pe amplasament şi vecinătăţi a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. � Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie şi împrejurimi a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Pentru speciile respective au fost prevăzute recomandări de reducere a impactului funcţie de etapele realizării obiectivelor specifice proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”. Menţiunile făcute la rubrica “recomandari de reducere a impactului” pentru speciile de păsări incluse in Directiva Păsări, Anexa I şi II, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare în cazul apariţiei de evenimente spontane/neprevăzute în vederea evitării producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate. Recomandări pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifaună: � realizarea lucrărilor de construcţie doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele şi speciile de faună (păsări); � respectarea graficului de lucrări în sensul respectării traseelor şi programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei; � respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; � desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; � reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje: ex: buldozer, excavator, autobasculante, banda transportoare de alimentare, instalaţie de spălare, ciur vibrator etc.), emisii ce ar putea perturba speciile de avifaună, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice; � inspectarea periodică a amplasamentului în eventualitatea depistării exemplarelor speciilor de păsări identificate în zonă; � folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; � circulaţia pe drumuri se va face cu viteză redusă în vederea limitării emisiilor de praf; � colectarea selectivă a deşeurilor menajere în pubele închise, depozitate într-un loc special amenajat pentru a nu atrage speciile de faună, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescăruşi, ciori etc.); � se vor folosi utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat lucrărilor planificate, care poate deranja speciile de animale şi păsări, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reţinere a poluanţilor în atmosferă.

Recomandăm ca toată perioada de implementare a proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” să fie asistată de o persoană/ firmă/instituţie specializată în domeniul biodiversitate, acreditată de Ministerul Mediului şi Pădurilor, contractată de către beneficiar, care să se implice activ în implementarea durabilă a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect).

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

41

Monitorizarea biodiversităţii din perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”: pentru evidenţierea efectelor pe care investiţia le poate genera asupra florei şi faunei zonei, s-a realizat monitorizarea asupra biodiversităţii (floră, faună). � Monitorizarea florei. Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetaţie, a speciilor din zona de interes şi au constat în: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identităţii taxonomice sau, după caz, în vederea identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor în teren s-a intocmit inventarul florei şi s-au efectuat periodic (circa 2-3 zile/lună în perioada de vegetaţie), astfel încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. � Monitorizarea faunei. In ceea ce priveşte fauna, s-a întocmit un plan de monitorizare, ce a cuprins metodele de lucru de monitorizare a perimetrului exploatării, astfel încât să se poată asigura o continuitate a colectării datelor, precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente în cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada în care acestea sunt prezente. Menţionăm că responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine investitorului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitorizate. Rapoartele de monitorizare se vor prezenta anual, funcţie de conditiile impuse de Autoritatea de Mediu. Având în vedere că perimetrul proiectului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” se află în situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, o atenţie deosebită s-a acordat monitorizării păsărior, în special speciilor desemnate pentru aceasta arie protejată.

Perioadele de realizare a monitorizării faunei Tabel 5

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni Reptile Mamifere Nevertebrate terestre

Legendă:

Perioada favorabilă Perioada optimă

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

42

Metode de monitorizare a avifaunei � Metoda punctelor fixe şi a transectelor. S-au ales anumite puncte de înregistrare a păsărilor de pe amplasament şi vecinătăţi (150 m pentru păsările mici şi 350-400 m pentru observarea păsărilor în locuri descoperite). Metoda presupune deplasarea într-un anumit loc şi identificarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Au fost stabilite transecte de-a lungul malului de râu, pe perimetrul studiat şi vecinătăţi. Traseele au avut lungimea între 2 - 4km. � Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. S-a realizat numărarea păsărilor în locurile de odihnă şi popas. Metoda implică înregistrarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorul mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care urmează să le numere. � Numărarea/căutarea cuiburilor. Observarea cuiburilor a constat în găsirea cuiburilor păsărilor din diverse locuri (copaci, sol, vegetaţie plutitoare, maluri, construcţii etc.), ce sunt caracteristice speciilor. � Evaluarea păsărilor răpitoare în migraţie. S-au evaluat efectivele migratoare de răpitoare, care folosesc căile de migraţie (şorecari, ulii, şoimi). Monitorizarea avifaunei perimetrului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”, a cuprins perioada aprilie 2010 – iunie 2011. Identificarea speciilor de păsări în perioada de migraţie s-a realizat în lunile aprilie-mai, august-noiembrie 2010. Monitorizarea păsărilor sedentare şi a celor ce iernează în zonă s-a efectuat în perioada aprilie 2010 – iunie 2011. In conformitate cu metodele de monitorizare specifice, s-au identificat specii comune de păsări caracteristice zonelor descoperite: Galerida cristata – ciocârlan, Alauda arvensis – ciocârlie de câmp, Perdix perdix – potârniche, Passer montanus – vrabie de câmp, Carduelis carduelis – sticlete, Pica pica – coţofana, Emberiza citrinella - presura galbenă s.a.; specii silvice: Fringilla coelebs – cinteza, Turdus merula - mierlă, Parus major - piţigoi mare ş.a.; specii acvatice: Larus ridibundus - pescăruş râzător; Larus cachinnans - pescăruş argintiu; păsări răpitoare: Falco tinnunculus – vânturel roşu, ce reprezintă specii comune în zonă. În concluzie, în ceea ce priveşte avifauna perimetrului “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2” menţionăm următoarele: � speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, specificate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate în perimetrul studiat (speciile egreta mică - Egretta garzetta, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), chira de baltă (Sterna hirundo) s-au identificat prin exemplare izolate în afara amplasamentului); � cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul şi vecinătatea planului; � impactul asupra avifaunei din zona de amplasament şi vecinătăţi, urmare a realizării activităţilor specifice obiectivului de investiţie, este nesemnificativ. 4. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate 4.1. Materiale şi metode Materialele şi metodele de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora şi faună din perimetrul “Lucrări de amenajare staţie de sortare, comuna Nicoreşti, sat Mălureni, judeţul Galaţi, T60, P537/2”:

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

43

Metode de lucru utilizate în studiul florei au inclus activităţi de inventariere a florei zonei de amplasament şi vecinătăţi;colectarea de material vegetal din teren pentru identificare; fotografierea speciilor de plante, a sectoarelor cu vegetaţie studiate pentru identificarea tipului de habitat; identificarea speciilor de plante, a încadrării taxonomice a acestora, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice, etc. Metode de cercetare a faunei Studiul speciilor de faună din perimetrul investiţiei sat Mălureni, comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi şi vecinătăţi a constat în: identificarea în teren a speciilor de amfibieni şi reptile în perioadele activităţii maxime ale acestora (aprilie - septembrie). Inregistrarea speciilor s-a realizat prin utilizarea – metodei transectelor. Vizitele in teren s-au realizat în staţiile de cercetare din perimetrul proiectului, cât şi pe terenurile limitrofe; observarea speciilor de mamifere în perioada de vară (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele limitrofe. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte; înregistrarea avifaunei în diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibărit (mai-iunie); identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distribuţiei lor, etc.; observarea speciilor de păsări în perioada migraţiei de primăvară (martie-aprilie) şi toamnă (septembrie-noiembrie); identificarea efectivelor speciilor, a localizării acestora etc.; înregistrarea speciilor de păsări “oaspeţi de iarnă” în perioada hibernală (ianuarie-februarie); localizarea speciilor, a efectivelor acestora, a distributiei lor, etc.

4.2. Echipa de elaborare a studiului ���� Bojoi Silvia P.F.A. Elaborator de studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13 B, Scara 5, Ap. 98, judeţul Galaţi; telefon 0751 024 651; www.mmediu.ro; ���� Dr. Glavan-Caranghel Teodor P.F.A. Elaborator de studii pentru protecţia mediului: Evaluare adecvată (EA), Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi pe str. Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761; www.mmediu.ro; e-mail: [email protected];

BIBLIOGRAFIE 1. Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London 2. ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press 3. ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England 4. Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; 5. BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany 6. Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis 7. BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava 8. Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti 9. Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti 10. Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274

Studiu de evaluare adecvată

SC CORI GRIGOS SRL

44

11. Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. 12. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart 13. Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science 14. Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas 15. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti 16. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti 17. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca 18. GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire 19. Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB 20. LAFRANCHIS T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris 21. Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and mitigation, Quercus 22. Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London 23. Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj 24. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti 25. Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti 26. Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti 27. RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 28. Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti 29. Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu 30. Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. 31. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International *** Decizia etapei de evaluare iniţială nr. 516/21.07.2011 pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, ARPM Galaţi; Decizia ARPM Galaţi - Etapa de încadrare nr. 653 din 13.09.2011; Adresa ARPM Galaţi nr. 9074/26.09.2011 – Indrumarul cu aspecetele ce trebuiesc tratate în Studiul de Evaluare adecvată; *** Aviz de Gospodărire a Apelor nr. 111 din 22 iunie 2011. ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMANE”, ADMINISTRATIA BAZINALA DE APE “PRUT-BARLAD” *** Certificat de urbanism nr. 74/1946 din 23.03.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi *** Memoriu de prezentare pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza pe amplasamentul situat în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, T 60, P 537/2, judeţul Galaţi ***Documentaţie tehnica pentru obţinerea Avizului de Gospodărire a „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufesti, 2011 *** Notificare Acord de Mediu pentru proiectul „Lucrări de amenajare staţie de sortare în Comuna Nicoreşti, Sat Mălureni, judeţul Galaţi”, S.C. CORI GRIGOS S.R.L. Pufesti, 2011;