STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU STRATEGIA …

STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

Studiudeevaluareadecvată_rev06

1

STUDIUDEEVALUAREADECVATĂ

PENTRUSTRATEGIAENERGETICĂA

ROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVA

ANULUI2050

PRESTATOR:KVBCONSULTING&ENGINEERINGSRL

BENEFICIAR:

Noiembrie2019



3



4

CUPRINS I. INFORMAȚIIGENERALE ............................................................................................................... 6

II. INFORMAȚIIPRIVINDSTRATEGIASUPUSĂAPROBĂRII........................................................... 7

II.1.INFORMAȚIIGENERALEPRIVINDSTRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 ............................................................................................................ 7

II.2LOCALIZAREAGEOGRAFICĂȘIADMINISTRATIVĂAOBIECTIVELORSER2019-2030CUPERSPECTIVAANULUI2050 ............................................................................................................ 7

II.3MODIFICĂRILEFIZICECEDECURGÎNURMAIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 .......................................................................................................... 10

II.4RESURSELENATURALENECESAREIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 ................................................................................................................................... 11

II.5RESURSELENATURALECEVORFIEXPLOATATEDINCADRULARIILORNATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARPENTRUAFIUTILIZATELAIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 ................................................................................ 12

II.6EMISIIȘIDEȘEURIGENERATEDESTRATEGIEȘIMODALITATEADEELIMINAREAACESTORA ........................................................................................................................................ 12

II.7CERINȚELELEGATEDEUTILIZAREATERENULUI,NECESAREPENTRUIMPLEMENTAREASTRATEGIEI ..................................................................................................... 33

II.8SERVICIILESUPLIMENTARESOLICITATEDEIMPLEMENTAREASTRATEGIEI ................. 35

II.9DURATACONSTRUCȚIEI,FUNCȚIONĂRII,DEZAFECTĂRIISTRATEGIEIȘIEȘALONAREAPERIOADEIDEIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 ............ 36

II.10ACTIVITĂȚILECAREVORFIGENERATECAREZULTATALIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 .......................................................................................... 36

II.11CARACTERISTICILEPPEXISTENTE,PROPUSESAUAPROBATE,CEPOTGENERAIMPACTCUMULATIVCUSTRATEGIACAREESTEÎNPROCEDURĂDEEVALUAREȘICAREPOATEAFECTAARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR ............................ 38

III. INFORMAȚIIPRIVINDARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARAFECTATEDEIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 .................. 40

III.1INFORMAȚIIGENERALEPRIVINDREȚEAUANATURA2000ÎNROMÂNIA ....................... 40

III.2DATEPRIVINDARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARCEPOTFIAFECTATEDESER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 ............................................... 41

III.3DATEDESPREPREZENȚA,LOCALIZAREA,POPULAȚIAȘIECOLOGIASPECIILORȘI/SAUHABITATELORDEINTERESCOMUNITARPREZENTEPESUPRAFAȚAȘIÎNIMEDIATAVECINĂTATEASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050,MENȚIONATEÎNFORMULARELESTANDARDALEARIILORNATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR ......................................................................................................................................................... 109

III.4DESCRIEREAFUNCȚIILORECOLOGICEALESPECIILORȘIHABITATELORDEINTERESCOMUNITARAFECTATE(SUPRAFAȚA,LOCAȚIA,SPECIILECARACTERISTICE)ȘIARELAȚIEIACESTORACUARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARÎNVECINATEȘIDISTRIBUȚIAACESTORA .............................................................................................................. 114



5

III.5DATEPRIVINDSTRUCTURAȘIDINAMICAPOPULAȚIILORDESPECIIAFECTATE(EVOLUȚIANUMERICĂAPOPULAȚIEIÎNCADRULARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR,PROCENTULESTIMATIVALPOPULAȚIEIUEISPECIIAFECTATEDEIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050) .................................... 116

III.6RELAȚIILESTRUCTURALEȘIFUNCȚIONALECARECREEAZĂȘIMENȚININTEGRITATEAARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR ........................................................ 116

III.7OBIECTIVELEDECONSERVAREAARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR,ACOLOUNDEAUFOSTSTABILITEPRINPLANURIDEMANAGEMENT ........... 117

III.8DESCRIEREASTĂRIIACTUALEDECONSERVAREAARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR,INCLUSIVEVOLUȚIA/SCHIMBĂRICARESEPOTPRODUCEÎNVIITOR ......................................................................................................................................................... 127

IV. IDENTIFICAREAȘIEVALUAREAIMPACTULUI ................................................................... 128

IV.1FORMELEDEIMPACTACTUALEASOCIATEOBIECTIVELORENERGETICEASUPRASITURILORNATURA2000 ............................................................................................................ 128

IV.2IDENTIFICAREAFORMELORDEIMPACTPOTENȚIAL ...................................................... 136

IV.3ESTIMAREASUPRAFEȚELORDININTERIORULȘIVECINĂTATEASITURILORNATURA2000POTENȚIALAFECTATEDEIMPLEMENTAREAPROIECTELORPROPUSEDESER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050 ........................................................................................ 151

IV.4EVALUAREAIMPACTULUI .................................................................................................... 153

V. MĂSURIDEEVITAREȘIREDUCEREAIMPACTULUI ............................................................. 168

V.1MĂSURIDEEVITAREȘIREDUCEREAIMPACTULUI ........................................................... 168

V.2MONITORIZARE ...................................................................................................................... 176

VI. METODELEUTILIZATEPENTRUCULEGEREAINFORMAȚIILORPRIVINDSPECIILEȘIHABITATELEDEINTERESCOMUNITARPOTENȚIALAFECTATE ................................................ 184

VII. CONCLUZII .............................................................................................................................. 186

VIII. BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................ 189



6

I. INFORMAȚIIGENERALEPrezentalucrarereprezintăStudiudeEvaluareAdecvatăaefectelorpotențialeasupraariilornaturaleprotejatedeinterescomunitaraleStrategieiEnergieiRomâniei2019-2030, cu perspectiva anului 2050, promovat deMinisterul Energiei (în calitate detitular al Strategiei). Studiul a fost elaborat în vederea obținerii Avizului de mediupentru aprobarea Strategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului2050.

Conform adresei nr. 1837/GLG/24.07.2017 emisă deMinisterul Mediului, SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se supune procedurii de evaluare de mediu, înconformitate cuprevederileHG1076/2004privind stabilireaprocedurii de evaluareadecvată, OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservareahabitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, Ordinului 19/2010 pentru aprobareaGhiduluimetodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilorsauproiectelorasupraariilornaturaleprotejatedeinterescomunitar.

ConcluziileprezentuluistudiudeevaluareadecvatăvorfiincluseînRaportuldemediu.

Laelaborareaprezentuluistudiudeevaluareadecvatăs-auavutînvedereurmătoareleelemente:proiectulStrategieiEnergeticeaRomâniei2019-2030,cuperspectivaanului2050, limitele siturilor de importanță comunitară și ale ariilor de protecție specialăavifaunistică în proiecție STEREO 70, disponibile pe site-ul Ministerului Mediului,formularele standard pentru SCI –uri și SPA-uri la nivelul anului 2016, planurile demanagementpentruariilenaturaleprotejate,literaturadespecialitate.

DenumireaStrategiei Strategia Energetică a României 2019-2030, cuperspectivaanului2050

LocalizareaStrategiei TeritoriulnaționalalRomânieiTitularulStrategiei MinisterulEnergiei

SplaiulIndependențeinr.202E,sector6,București,codpoștal060023Persoanădecontact–MarinaGhiță-consiliersuperior

Elaboratorul studiului deevaluareadecvată

SCKVBConsulting&EngineeringSRLStradaMitropolitVarlaam,nr.147,sector1,BucureștiPersoanădecontact:Anca Burghelea – manager de proiect,[email protected],0730.506.067RoxanaOlaru–expertdemediu,[email protected],0733.107.793



7

II. INFORMAȚIIPRIVINDSTRATEGIASUPUSĂAPROBĂRII

II.1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND STRATEGIA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 supusprocedurii de evaluare și aprobare, denumită în continuarea SER 2019-2030, cuperspectivaanului2050,reprezintăundocumentstrategicdeprogramareșiîndeplinireaobiectivelorenergetice.

SER2019-2030,cuperspectivaanului2050estepromovatdeMinisterulEnergiei,prinîn calitate de titular al strategiei, și a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor dedezvoltarealeRomânieiatâtîncontextnațional,câtșiîncontextinternațional.

ViziuneaStrategieiEnergeticeaRomâniei2019-2030,cuperspectivaanului2050estedecreștereasectoruluienergetic încondițiidesustenabilitate.Dezvoltareasectoruluienergetic este parte a procesului de dezvoltare a României. Creșterea sistemuluienergetic înseamnă: construirea de noi capacități, retehnologizarea și modernizareacapacităților de producție, transport și distribuție de energie, încurajarea creșteriiconsumului intern încondițiideeficiențăenergetică,export.Astfel,sistemulenergeticnaționalvafimaiputernic,maistabilșimaisigur.

ObiectivulgeneralalStrategieiîlconstituiesatisfacereanecesaruluideenergieatâtpetermen scurt, cât și pe termenmediu și lung, adecvatunei economiimoderne și unuistandarddeviațăcrescut,curespectareareperelornaționale,europeneșiglobalecareinfluențeazășideterminărilepoliticeșideciziileîndomeniulenergetic.

ObiectivelemajorealeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050sunt:

1. Energiecuratășieficiențăenergetică;2. Asigurareaaccesuluilaenergieelectricășitermicăpentrutoțiconsumatorii;3. Protecțiaconsumatoruluivulnerabilșireducereasărăcieienergetice;4. Piețedeenergiecompetitive,bazauneieconomiicompetitive;5. Modernizareasistemuluideguvernanțăenergetică;6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a

resurseiumane;7. Româniafurnizorregionaldesecuritateenergetică;8. Creșterea aportului energetic al României piețele regionale și europene prin

valorificarearesurselorenergeticeprimarenaționale.

StrategiaEnergeticăaRomâniei2019-2030,cuperspectivaanului2050asigurăcadruldedezvoltarelanivelulîntregiițări.

II.2 LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A OBIECTIVELOR SER2019-2030CUPERSPECTIVAANULUI2050

România este localizată la contactul a două regiuni din Europa, respectiv EuropaCentralășiEuropadeSud-Est,ladistanțeaproximativegalefațădetreipunctecardinale(2800kmfațădenord,estșivest)șiaproximativ1000kmfațădecelmaisudicpunct.



8

Suprafața României este reletiv mică, dar caracterizată de o diversitate de forme derelief,dispusesubformădeamfiteatrufațădearculCarpaților,atâtînzonelelimitrofeacestora, cât și în centru lor. Astfel, suprafața țării este ocupată în proporție deaproximativ28%demunți,42%dealurișipodișuriși30%câmpii.

Datoritădispunerii radiarea reliefului în trepte, rețeauahidrograficăaRomânieiestefoarte bogată, majoritatea râurilor convergând spre exteriorul arcului carpatic.MajoritatearâurilordepeteritoriulnaționalsunttributarebazinuluiDunării,careareolungimedeaproximativ1.075kmpeteritoriulnațional.

Dinpunctdevederebiogeografic,RomâniaprezintăceamaimarediversitatebiologicădinEuropa,avândpeteritoriulnațional5regiunibiogeografice,respectiv:continentală(ceamai comună), alpină (țările cu zonemontane),panonică (aât înUngaria, cât și înțările vecine din partea de vest), pontică (specifică României și Bulgariei), stepică(specificădoarRomâniei).

PrinSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,Româniaîșipropune10obiectivedeinvestițiiînsectoruldeproduceredeenergie,astfel:

ü Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă-acestobiectivdeinvestițiiestelocalizatînextremitateavesticăajudețuluiConstanța,înregiuneadedezvoltareSud-Est,pemaluldreptalfluviuluiDunărea;

ü Realizareaunui grup energetic noude600MW laRovinari – acest obiectivdeinvestiții este localizat în localitatea Rovinari, județul Gorj, în regiunea dedezvoltareSud-VestOltenia,pemaluldreptalJiului;

ü Realizarea unui grup energetic nou de 400MW parametrii ultrasupracritici laTurceni–acestobiectivdeinvestițiiestelocalizatînlocalitateaTurceni,județulGorj,înregiuneadedezvoltareSud-VestOltenia,pemaluldreptalJiului;

ü Realizarea unui grup energetic nou 200 MW CCGT – Craiova II, pe gaz cufuncționare flexibilă inclusivstocarea resurseienergetice îndepozitul subteranGhercești – acest obiectiv de investiții este amplasat în partea de nord alocalitățiiCraiova,județulDolj,înregiuneadedezvoltareSud-VestOltenia;

ü Realizareaunuigrupenergeticnou400MWCCGTpegazcu funcțiune flexibilăMintiaamplasat în localitateaMintia, înparteadevestaorașuluiDeva, județulHunedoara,regiuneadedezvoltareVest;

ü Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești - acest obiectiv de investiții este localizat în județul Cluj, pe cursulrâuluiSomeșulAlbla30dekmamontedeClujNapoca,înregiuneadedezvoltareNord-Vest;

ü Realizare centrală hidroelectrică TurnuMăgurele – Nicopole, 500MW – acestobiectiv de investiții este localizat de-a lungul Dunării, începând de la TurnuMăgurele.,peteritoriuladministrativaljudețelorriveraneDunării,carefacpartedinregiunilededezvoltareSud,Sud-VestOlteniașiSud-Est;

ü RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița–35MW–acestobiectivdeinvestițiiesteamplasat înparteamontanăa județuluiMureș,dinregiuneadedezvoltareCentru;

ü Realizare centrale hidroelectrice de pe râul Jiu cu o putere de 90MW – acestobiectivdeinvestițiiesteamplasatde-alungulsectoruluidedefileualrâuluiJiu,darșiînavaldeacesta,peteritoriuladministrativallocalitățilorBumbeștiJiușiTârguJiudinjudețulGorj,careaparțineregiuniidedezvoltareSud-VestOltenia;



9

ü RealizaredecentralehidroelectriceperâulOlt(defileu)cuoputerede145MW– acest obiectiv de investiții se desfășoară pe teritoriul administrativ a douăjudețedinregiunidedezvoltarediferite,respectivSibiu(regiuneadedezvoltareCentru)șiVâlcea(regiuneadedezvoltareSud-Vest).

Deasemenea,Româniaîșipropune8investițiiîndomeniultransportuluideenergie:

ü LEAnouă400kVd.c. (cuuncircuit echipat) între stațiileexistenteSmârdanșiGutinaș, localizată pe teritoriul a 3 județe și 24 de unități administrativteritoriale, astfel: Bacău (Ruginești, Ștefan cel Mare, Căiuți, Coțofănești,Urechești), Vrancea (Ruginești, Păunești, Pufești, Movilița, Panciu, Mărășești),Galați (Cosmești, Nicorești, Tecuci, Munteni, Drăgănești, Barcea, Umbrărești,Ivești, Grivița, Costache Negri, Pechea, Smârdan, Galați) din regiunile dedezvoltareSud-EstșiNord-Est;

ü LEAnouă400kVd.c. între stațiile existenteCernavodă și Stâlpu, cuunciurcuiintrare/ieșireînstația400kVGuraIalomiței,localizatăpeteritoriula3județeși34 de unități administrativ-teritoriale, astfel: Constanța (Cernavodă), Ialomița(Seimeni,Topalu,Horia,Bordușani,Făcăeni,Vlădeni,MihailKogălniceanu,GuraIalomiței, Țăndărei, Valea Ciorii, Scânteia, Grivița, Miloșești), Buzău (Padina,Pogoanele,Smeeni,Gherăseni,Costești,Stâlpu)dinregiunilededezvoltareSud-EstșiSud;

ü Extinderea stației 220/110 kV Stâlpu prin construirea stației 400/110 kVlocalizatăînjudețulBuzău,înregiuneadedezvoltareSud–Est;

ü LEA400kVPorțiledeFier-Anina–Reșița,localizatăpeteritoriula2județeșia13unitățiadministrativteritoriale,astfel:CarașSeverin(Ezeriș,Reșița,Carașova,Anina, Bozovici, Prigor, Lăpușnicel, Iablanița, Mehadia, Topleț), Mehedinți(Ilovița,Breznița,DrobetaTurnuSeverin)dinregiunilededezvoltareSud-VestșiVest;

ü LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteReșița(România)șiPancevo(Serbia)localizată în județul Caraș Severin pe teritoriul administrativ teritorial a 11localități: Resița, Ezeriș, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare, Berliște,Ciudanovița,Grădinari,Vărădia,VraniaînregiuneadedezvoltareVest;

ü Trecerea la400kVaLEA220kVd.c.Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad, localizatăpe teritoriul a 3 județe, respectivCaraș Severin,Timiș șiAraddin regiuneadedezvoltareVest;

ü Extinderea stației220/110kVReșițaprin construirea stațieinoi400/220/110kVReșița localizată în județul Caraș Severin, localitateaReșițadin regiuneadedezvoltareVest;

ü Înlocuirea stației 220/110 kV Timișoara prin construirea stației noi400/220/110kVlocalizatăînjudețulTimișînlocalitateaTimișoaradinregiuneadedezvoltareVest.

Menționăm că în cadrul prezentului studiului de evaluare adecvată au fost luate înconsiderare proiectele de mai sus (pentru care există o localizare aproximativă) pebazaimaginilorsatelitare.



10

Figura1Obiectiveledeinvestițiiînsectoruldeproducerealenergieielectrice(Sursa:SER2019-

2030,cuperspectivaanului2050)

II.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG ÎN URMA IMPLEMENTĂRII SER 2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

ProiectelepropuseîncadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050suntdiferiteînceeacepriveștenaturalor,fiindcuprinseînurmătoarelesubsectoarealeproduceriideenergie, respectiv:nuclear, cărbune, gaz,hidroenergie.Modificările fizice cedecurg înurmaimplementăriiacestorproiecte,menționatelaCap.II.2,suntvariate,astfelputândfigrupate în funcțiedecategoriiledeproiecteaferente fiecărui subsectorenergetic înparte.

Modificărilefizicecedecurgînurmaimplementăriiobiectivelordeinvestițiiînsectoruldeproduceredeenergiepresupunlucrărideconstrucții,iarinformațiimaidetaliateînlegătură cu tipurile de lucrări efectuate pot fi exemplificate în cazul următoarelor 4proiecte: finalizarea grupurilor3 și 4de laCernavodă, realizareaunui grup energeticnou la Rovinari de 600 MW, realizarea Centralei Hidroenergetice cu acumulare prinpompaj Tarnița – Lăpuștești și realizarea complexului hidrotehnic Turnu-Măgurele –Nicopole.Astfel,pentruconstrucțiaacestorobiectivedeinvestițiiprincipalelecategoriidelucrărinecesare,cepotgeneramodificărifizicesunt:decopertări,săpături,împluturi,terasamente, scurgerea apelor, lucrări hidrotehnice, lucrări pentru protecțiamediului(în cazul lucrărilor care se desfășoarăpe ape se vor asigura culoare pentrumigrareafauneipiscicole).

Având în vedere că proiectele fac parte din subsectoare diferite, cu unmare grad decomplexitate, dar și de nivelul actual de detaliere, lamomentul analizeimodificărilor



11

fizicenupoatefirealizatăodescriereaacestoracaurmareaimplementăriilor.Acesteaurmeazăafidetaliateulteriorîncadrulproceduriidemediupentruobținereaacorduluide mediu (procedura EIA) pentru fiecare obiectiv de investiție din sectorul deproducereaenergieielectrice.

ModificărilefizicecarevorfigeneratedecătreproiectelepropuseprinSER2019-2030,cu perspectiva anului 2050 prevăd lucrări de construcție ce implică modificărireversibile și ireversibile, pe termen scurt sau lung, care pot afecta în moddirect/indirectmediulfizic,hidrogeomorfologic,precumșibiologic.

Toatemodificările fizice au fost grupate corespunzătorprincipalelor formede impactanalizate,astfel:

ü Pierdereahabitatelor:implementareaoricărorobiectivedeinvestițiidinsectorulproduceriideenergiepotducelamodificăripetermenlungsauireversibilealehabitatelorNatura2000șiaspeciilordeimportanțăcomunitară(suprafețelecevorfiocupatedeconstrucții);

ü Alterarea habitatelor: toate activitățile derulate în faza de construcție ce potafecatepetermenscurtsaumediucondițiileoptimededezvoltareahabitatelorșiaspeciilordeimportanțăcomunitară.

II.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII SER 2019-2030, CUPERSPECTIVAANULUI2050

ImplementareaobiectelordeinvestițiidinsectorulproduceriideenergiedincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050vapresupuneutilizareaderesursenaturaleînfuncțiede fiecare tipdeproiect înparte. ÎnaceastăetapăaStrategieipot fi estimatetoate resursele naturale necesare implementării proiectelor, fără a se menționacantitățile aferente. Ținând cont de subsectoarele din sectorul energetic care vorbeneficiadeimplementareaproiectelorputemredacâtevaresurseposibilafiutilizate,respectiv:apă,cărbune,gaz,uraniu.

Pentrufiecareproiectînpartesevorenumeratipurilederesurseșicantitățilenecesareimplementăriiacestora,încadrulproceduriideevaluareaimpactuluiasupramediului,deoareceelepotvariadelauntipdeproiectlaaltul.

MenționămfaptulcăîncadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050vorexitașiproiecte care vor avea ca scop protejarea resurselor naturale, inclusiv resursele dincadrul siturilor Natura 2000, precum și refacerea de ecosisteme care se află în afaraacestorsituri.Lafazadeproiect,pentruobiectivelecareutilizeazăcaresursănaturalăapa, cazul centralelor hidroenergetice, vor fi prevăzute culoare de trecere pentumigrarea organismelor acvatice, pentru a preveni astfel fragmentarea habitatelor șirefacerea ecosistemelor. Pentru obiectivele care utilizează ca resursă naturalăcărbunele, sunt prevăzute retehnologizări ale termocentralelor, prin instalareatehnologiilorcuparametrisupracritici(Rovinari)șiultrasupracritici(Turceni).Acesteapotpreveniemisiiînatmosferă,șiimplicitdepunereadepulberiînsuspensie/particulesedimentabilepespeciiledeflorădinariilenaturaleprotejatelocalizateînvecinătateaacestorobiective.



12

II.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIILORNATURALEPROTEJATEDE INTERESCOMUNITARPENTRUAFIUTILIZATELAIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

Resurselenaturale ce vor fi utilizatepentru implementareaobiectivelorde investițiidinsectoruldeproduceredeenergiedincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050 din cadrul ariilor naturale protejate incluse în rețeaua ecologică Natura 2000,principala resursă este reprezentată de apă, care va fi utilizată în centralehidroenergetice,darcarevafiredatăîncircuitdupăuzinare,urmatădesuprafețeledesol, care vor fi ocupate temporar sau permanent de activități de amenjare și/sauconstrucție.Sevoramenajaculoaredemigrareafauneipiscicoleșisevaasiguradebitulecologic înzonelederâupecaresevoramplasaviitoarelecentralehidroelectrice.Deasemenea laproiectarea acestora se va ține cont și de regimul hidrogeomorfologic alrâului,înspecialpefluviulDunărea.

Pentru categoria de investiții "Modernizarea și realizarea capacităților de producere aenergiei electrice în termocentrale pe bază de cărbune și gaz natural" se propune caexploatarea la suprafață pentru aprovizonarea cu materii prime să se facă în afaraariilor naturale protejate, iar căile de acces de la cariera de exploatare la obiectivultermoenergeticsăfiestabilitastfelîncâtsănutraversezeariilenaturaleprotejate.

Precizămcăestenecesarcaactivitățileconexe implementăriiobiectivelorde investițiidinsectoruldeproducereaenergieielectricecaorganizăriledeșantiersaugropiledeîmprumut să fie amplasate în afara suprafețelor ocupate de rețeaua ecologicăNatura2000,pentruadiminuaimpactulprodusasupraspeciilorșihabitatelorprotejate.

II.6 EMISII ȘI DEȘEURI GENERATE DE STRATEGIE ȘI MODALITATEA DEELIMINAREAACESTORA

ProiectelecarevorfiimplementateprinSER2019-2030,cuperspectivaanului2050voracoperi patru subsectoare din sectorul energetic, a căror desfășurare vor aveaorizonturidetimpdiferite,astfel:2030pentrusubsectorulnuclear,2020și2035pentrusubsectorul energiei pe bază de cărbune și 2030 pentru subsectorul hidroenergetic.Menționămcăamdetaliatdoartreidintreacesteobiectivedeinvestițiidinsectoruldeproduceredeenergiedeoarecepentrueleexistădatesuficiente.Lamomentulactualsepoateestimaoduratădetimppentruperioadadeexploatarearespectivelorinvestiții,de ordinul zecilor de ani, respectiv: centrale hidroelectrice (de la 40 – la 80 ani),obiectivetermoenergetice(30-40deani),obiectivenucleare(peste40deani).

Principalele tipuri de emisii care ar putea fi generate ca urmare a implementăriiobiectivelorde investițiipentruproducereadeenergieelectricădincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050sunt:

ü Emisiiîncorpuriledeapă;ü Emisiiînatmosferă;ü Emisiipesol.



13

Emisiiîncorpuriledeapă

Obiectivedemediu

La nivel european, obiectivele de mediu privind corpurile de apă sunt prevăzute înDirectiva Cadru Apă (DCA), acestea constituind elementul central al acesteireglementări. Scopul Directivei este acela de protecție pe termen lung, utilizare șigospodăriredurabilăaapelor.

Înansamblu,obiectiveledemediuincludurmătoareleelemente:

v Pentrucorpuriledeapădesuprafață:atingereastăriiecologicebuneșia stăriichimice bune, respectiv a potențialului ecologic bun și a stării chimice bunepentrucorpuriledeapăputernicmodificateșiartificiale;

v Pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune și a stăriicantitativebune;

v Reducerea progresivă a poluării cu substanțe prioritare și încetarea saueliminareatreptatăaemisiilor,evacuărilorșipierderilordesubstanțeprioritarepericuloasedinapeledesuprafață,prinimplementareamăsurilornecesare;

v ”prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanți în apele subterane, prinimplementareademăsuri;

v Inversareatendințelordecreșteresemnificativășidurabilăaconcentrațiilordepoluanțiînapelesubterane;

v Nedeteriorarea stării apelor de suprafață și subterane (art. 4.1.(a)(i), art.4.1.(b)(i)aleDCA;

v Pentruzoneleprotejate:atingereaobiectivelorprevăzutedelegislațiaspecifică.Corpuriledeapăsuntafectatesemnificativdecătrealterărilehidromorfologice,darșide un număr semnificativ de proiecte care au ca scop asigurarea apărării împotrivainundațiilor,producereadeenergieelectrică,navigație,îndiferitestadiideplanificareșiimplementarecarecontrbuielaalterareafizicăacorpurilordeapă.Menționămfaptulcăprin implementarea acestor proiecte posibilele presiuni ar putea să conducă ladeteriorareastăriicorpurilordeapă,lucruconfirmatsaunuîncadrulstudiilorcarefacpartedincadrulproceduriideevaluareaimpactuluiasupramediului.O importanță deosebită în cazul de față îi va fi acordată sectorului energetic unde, omarecantitatedeapăesteutilizatăpentrurăcireainstalațiilor.Lanivelulanului2017,pe lângă volumul de apă uzată de 1890,8 milioane mc evacuat din diferite instalațiiindustriale, seadaugăo cantitatede2905,16milioanemcce reprezintăapade răcireprovenităprepoderentdinindustriaenergetică.ConformEUROSTAT,cantitățiledeapăutilizate în industria energetică pentru răcirea instalațiilor la nivelul perioadei 2004-2015suntprezentateînFigura 2.



14

Figura2Cantitățideapăprelevateprelevatepentrurăcireainstalațiilordinindustriaenergetică(sursa:

EUROSTAThttps://ec.europa.eu/eurostat/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=ten0000

6&language=en)

Pe lângă evacuarea apei utilizată la răcirea instalațiilor de producere a energieielectrice, apele uzate reprezintă o altă categorie de apă cu folosință energetică.Intensitatea impactului depinde de două caracteristici principale ale apelor uzate:debitul efluent și încărcarea cu substanțe poluante. În acest context, conform datelorprezentateînSintezacalitățiiapelordinRomâniaînanul20171,lanivelnaționalaufostidentificateurmătoareledomeniideactivitateeconomicăceauocontribuțieînsemnatălaconstruireapotențialuluidepoluare:

- captareașiprelucrareaapeipentrualimentareapopulației;- prelucrărichimice;- energiaelectricășitermică;- industriametalurgicășiconstrucțiidemașini;- industriaextractivă.

ÎncazuldomeniuluiEnergieelectricășitermică,deimportanțăpentrulucrareadefață,seremarcăurmătoarelevaloriaferenteanului2017:

- unvolumtotaldeapăcenecesităepurarede546529,59miimcdincarenuseepurează 127800,46mii mc și se epurează necorespunzător 151,34mii mc șicorespunzător418577,79miimc;

- o încărcare cu următoarele cantități a indicatorilor chimici: 1316,736 t CBO5,4313,563tCCO-Cr,6,572tazottotal,0,368tfosfortotal,320,169tazotați,4,763tazotiți,28,585tamoniu,17265,571tmateriiînsuspensie,99688,721treziduufix, 6561,974 t cloruri, 20954,728 t sulfați, 15005,529 t calciu, 2703,413 tmagneziu, 28,248 t fier total, 0,389 t mangan total, 42,093 t sodiu, 0,001 taluminiu,0,007tH2S+sulfuri,0,007tfenoli;

- o încărcare cu următoarele cantități a indicatorilor chimici: 0,207 t detergențisintetici,1886,777 t substanțeextractibile,0,296 tprodusepetroliere,0,0084 t

1 Administrația Națională Apele Române, Sinteza calității apelor din România în anul 2017 (extras) (http://www.rowater.ro/Lists/Sinteza%20de%20calitate%20a%20apelor/DispForm.aspx?ID=17&Source=http%3A%2F%2Fwww%2Erowater%2Ero%2FLists%2FSinteza%2520de%2520calitate%2520a%2520apelor%2FAllItems%2Easpx)

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

mil. mc 2606 2224 2431 3488 3480 3180 901 1192 1121 986 802 737

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Cantitateadeapăderăcireevacuatăanual



15

arsen și compuși, 0,00002 t cupru, 0,00001 t cadmiu și compuși, 0,001081 tmercurșicompuși,0,020947tplumbșicompuși.

Impactulasupracorpurilordeapă

În cazul subiectului acestui studiu, vor fi abordate obiectivele ce vizează energianucleară,hidroenergiașienergiatermică.

o Energianucleară

ÎncadrulacesteicategoriiesteîncadratobiectivulFinalizareagruurilor3și4delaC.N.E.Cernavodă.ObiectivulvizeazăamplasamentulexistentdincadrulC.N.E.Cernavodășiseaflă în curs de derulare. Din punct de vedere al localizării, C.N.E. Cernavodă nu sesuprapunerețeleiecologiceeuropeneNatura2000.

Conform Acordului de Mediu pentru proiectul Continuarea lucrărilor de construire șifinalizare a Unităților 3 și 4 la C.N.E. Cernavodă, în urma rezultatelor și concluziilorraportuluiprivindimpactulasupramediului,adocumentelorsuplimentareînaintatedetitularuldeproiect înperioada2006-2013șiaconcluziilor formulateînopiniilefinalealestatelorpotențialafectatedeproiect,sespecificăfaptulcăpentrufiecareelementdemediu au fost identificate și evaluate impacturile posibile datorate funcționăriiUnităților3și4,precumșiimpactulcumulatlafuncționareasimultanăacelor4unităținucleare, nefiind identificat un impact semnificativ negativ în cazul funcționăriinormale.

De asemenea, pana de apă cu temperaturi modificate formată odată cu evacuareaefluentului de la C.N.E. Cernavodă în Dunăre nu prezintă efecte negative dacăfuncționarea Unităților 3 și 4 se va realiza cu respectarea condițiilor din Avizul degospodărire a apelor nr. 54/2013 privind Continuarea lucrărilor de construire șifinalizareaUnităților3 și4aleCNECernavodă emisdeAdministrațiaNaționalăApeleRomânecarereînnoieșteAvizuldegospodărireaapelornr.35/2011privindCentralaNucleară Cernavodă Unitățile 3 și 4, județul Constanța2. Condițiile prevăd că aportultermicsuplimentarprinevacuareaefluentuluivaficumaxim10℃latemperaturaapeifluviuluiDunăreași,dupăparcurgereazoneideamestec,temperaturaapeinuvafimaimarede35℃.Impactul asupra biodiversității ca urmare a evacuării apei de răcire s-a analizat încadrulstudiuluideevaluareadecvată,pornindu-sedelapremisacăocentralănuclearo-electricăcu4unitățiseaflăînvecinătateaunorsituriNatura2000.Stațiilederealizareamăsurătorilorspecialepeverticală(pecoloanadeapă)șiînsecțiunetransversală(malstâng - șenal –mal drept) în zona penei de apă cu temperaturimodificate au fost înnumăr de 3 și, conform rezumatului la Evaluare adecvată a impactului de mediu aUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă–Impactulasuprabiodiversității(INCDDD,2012),aufostlocalizateastfel:P1–700mavaldeguracanaluluideversareapederăcire,P2–1,5 km aval de gura canalului deversare ape de răcire și P3 – 2.5 km aval de guracanaluluideversareapederăcire.

2 AcorddeMediupentruproiectulContinuarealucrărilordeconstruireși finalizareaUnităților3și4 laC.N.E.Cernavodă



16

Caracterizareaefluentului cu temperaturimodificateemis înDunărea fost cuantificatdecătreInstitutuldeCercetare-DezvoltareDeltaDunării–Tulcea3prinrealizareaunormăsurători în perioada de vară (iulie-august 2010), toamnă (septembrie-noiembrie2010),iarnă(ianuarie-martie2011)șiprimăvară(aprilie-mai2011)șiaunoranalizedelaboratoraleeșantioanelorhidrochimiceșihidrobiologicedincanalulderăcirealC.N.E.Cernavodă și din stații stabilite la nivelul sectorului Rasova-Capidava, alături deobservațiideterenefectuatepesectorulCălărași-Hârșova.Concluziilerezultateînurmainterpretăriișicorelăriirezultatelorauevidențiaturmătoarele:

v ÎnperioadelecaracterizatedecreștereafluviuluilaCernavodăcupeste200cm,înspecialpetimpulveriișiiernii,apeleceaucasursădeproveniențăcanaluldedeversare a apelor de răcire ale centralei plutesc pe Dunăre până la 3,5 kmdistanță,neamestecându-se;

v Încazcontrar,înperioadeleîncarenivelulDunăriiestescăzutlaCernavodă(sub200 cm – primăvara și toamna), fenomenul stratificării nu mai are loc, apeleamestecându-seîncădinprimasutădemetridupădeversare.Astfel,panadeapăcaldăprezintăolungimededoar1,5-2km;

v Dimensiunilepeneideapămodificatăsunturmătoarele:lățimevariabilăînzonadeevacuarede300-400mcesereducelaaproximativ50mîndreptullocalitățiiȘeimeni.

Printre celemai importante concluzii laEvaluarea adecvată a impactului de mediu aUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă,conformAcorduluideMediu,amintim:

v Impactul proiectului Unităților 3 și 4 este nesemnificativ, funcționareaconcomitentă a 4 unități nucleare pe amplasamentul C.N.E. Cernavodăneafectând stareade conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, inclusiv acelor de interes comunitar prezente pe teritoriile celor mai apropiate situriNatura2000(ROSCI0022CanaraleleDunării,ROSPA0002AllahBair-CapidavașiROSPA0017CanaraleledelaHârșova);

v Nu a fost identificat un impact negativ semnificativ asupra evoluției florei șifaunei din zona de influență a proiectului datorită deversărilor de apă caldătehnologicăînDunăre;

v În cazul situațiilor de accident, documentația de evaluare a impactului asupramediului prevede proceduri de operare, măsuri de intervenție a personaluluicentraleinucleare,câtșiaaltorautoritățiresponsabile;

v Au fost analizate efectele asupra succesiunii naturale și compozițieifitoplanctonului reofil din Dunăre, asupra stării de conservare a speciilor deinteres comunitar (plante, nevertebrate, pești, amfibieni, reptile, păsări,mamifere) au evidențit faptul că impactul va fi unul nesemnificativ în rândulacestora.

3 Evaluare adecvată a impactului de mediu a Unităților 3 și 4 ale C.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD, 2012) – rezumat (http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdf)



17

ImpactulpotențialafostcorelatcuschimbărilecesepotproduceînviitorcaurmareapuneriiînfuncțiuneaUnităților3și4aC.N.E.Cernavodăținându-secontdelungimeașilățimeapeneideapăcutemperaturimodificateînzonadeevacuareaapelorderăcire4:

NivelemarialeDunării(varașiiarna) NivelescăzutealeDunării(toamnașiprimăvara)

Există probabilitatea ca stratul de apă cutemperaturimodificate să se întindăpe olungimede4,5-6,5km*.

*Acest lucru depinde de creșterea debituluiapelorevacuateodatăcupunereaînfuncțiuneaîncă2unitățiîncadrulC.N.E.Cernavodă,câtși de diferența dintre temperatura apelorprovenite din canalul de deversare șitemperaturaapelorDunăriiînamontedeguracanaluluidedeversareaapelorderăcire.

Există probabilitatea ca pana de apă săaibăolungimede3-3,5km*.

*Acest lucru depinde de creșterea depituluiapelor evacuate și de diferența dintretemperatura apelor provenite din canalul dedeversare a apelor de răcire și temperaturaapelorDunăriiînamontedeguracanaluluidedeversareaapelorderăcire.

Înceeacepriveștelățimeapeneideapămodificată,odatăcudublareadebituluideapăderăcireprinpunereaînfuncțiuneaunităților3și4,esteposibilcaaceastasăcreascăpânălacirca450m.

o Hidroenergia

ConformRaportuluiprivind stareamediului înRomânia,anul20175, asupra corpurilorde apă au fost identificate următoarele activități/presiuni cu potențial impact asupracorpurilordeapă:

Presiune EfecteLucrăridebarare

transversalăsituatepecorpuldeapă

Efecteledatorateacestuitipdelucrărisuntasupraregimuluihidrologic,stabilitățiialbiei, transportuluisedimentelorșiamigrării biotei, acestea ducând lafragmentarea/întreruperea conectivității longitudinale acorpuluideapă.

Lucrăriînlungulrâului Efecteledatorateacestuitipdelucrărisuntasupravegetațieidin lunca inundabilă, a zonelor de reproducere și asupraprofilului longitudinal al râului, structurii substratului șibiotei,acesteaducândlapierdereaconectivitățiilaterale.

Prelevărișirestituții/derivații

Efectele acestora este resimțit la nivelul curgerii minime,stabilitățiialbieișibiotei.

Captăriprincipaleșisecundare

Efectele datorate acestor lucrări pot avea impact asupraregimuluihidrogeomorfologicavaldecentrală.

Canalenavigabile Efecteasuprastabilitățiialbieișibiotei.

Majoritateaacestorpresiunisuntdeordinhidrotehnicșisuntdependenteunadealtaînvedereaasigurăriibuneifuncționăriauneiinvestițiidindomeniulhidroenergiei.

4 Evaluare adecvată a impactului de mediu a Unităților 3 și 4 ale C.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD, 2012) – rezumat (http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdf) 5Raportului privind starea mediului în România, anul 2017(http://www.anpm.ro/documents/12220/2209838/Raport+stare+mediu+anul+2017.pdf/12fc7560-32e3-4540-8c36-2432fe7674ae)



18

Producereahidroenergiei și activitățilepremergătoare acestui procesprezintă o seriedetrăsăturipozitiveșinegative,chiardacăesteasociatăcuoenergieverde,curată,fărăemisii de carbon și care folosește o resursă regenerabilă pentru producerea energieelectrice. În urma analizei studiilor de specialitate, au fost identificate următoareleaspecte:

Pozitiv Negativ

Ø *Pentru obținerea hidroenergiei, factorulde comandă este forța gravitațională, apautilizată în acest proces fiind o sursăregenerabilă(AbbasișiAbbasi,2011);

Ø *Hidroenergia nu afectează calitateaaerului și, implicit, nu poluează aerul pecare îl respirăm, prin faptul că nu este osursă generatoare de emisii atmosferice(Yüksel,2010);

Ø *Prin faptul că hidroenergia înlocuiește oparte din producția energiei prin ardereacombustibililor fosili, se poate afirmafaptul că influențează în mod pozitivproblema apariției smogului și a ploiloracide (Abbasi și Abbasi, 2011; Yüksel,2010).

*Bararea cursurilor de apă afectează, petermen lung, sistemele ecologice terestreși biodiversitatea în sens larg, regimul decurgere al râurilor,migrația organismeloracvatice și, de asemenea, duce la aparițiaemisiilor de gaze cu efect de seră și lamodificareastăriiecologiceacorpurilordeapă(TheReportoftheWorldCommissiononDams,Noiembrie2000);

*Procesul de producere a hidroenergieiafectează regimul de curgere al râurilor,migrația organismelor acvatice șitransportul nutrienților și a sedimentelor(Bratrichetal,2004);

*Centralelehidroelectriceauefectemajoreasupra tuturor tipurilor de habitateidentificate în locul amplasării acesteia,asupraguriidevărsareafluviuluiînmareîncazulcentralelorelectricedeanvergurămare, asupra malurilor fluviului pe careesteamplasată(AbbasișiAbbasi,2000).

Înceeacepriveșteimpactulpotențialdatoratconstrucțiilorhidrotehnicedeanvergurămare, așa cum este cazul obiectivului SER Realizare centrală hidroelectrică TurnuMăgurele-Nicopole500MW,conformBergkampșicolab.(2000)potfiîmpărțiteîntreiordinedeimpactdupăcumurmează:

Ordinde

impactEfecteînamonte Efecteînaval Observații

I

*Modificări aleregimului termic alapei;*Alterarea calitățiiapei;*Acumularea desedimente înrezervoare.

*Modificări în regimuldecurgerealapei;*Modificărimorfologice;*Modificări aletemperaturiiapei;*Reducereacantitățiidesedimente.

Efectele sunt observateimediat sau la scurt timpdupă începereaconstrucțiilor.

II*Alterareaelementelor biotice și

*Alterarea elementelorbioticeșiabiotice;

Al doilea ordin de impacteste rezultatul



19

Ordinde


abiotice;*Modificări alestructurii sistemelorecologice, în special aceloracvatice;*Alterarea/Aparițiadezechilibrelor lanivelul productivitățiiprimare, în special lanivelul ecosistemeloracvatice.

*Modificări alestructurii sistemelorecologice, în special aceloracvatice;*Alterarea/Aparițiadezechilibrelor lanivelul productivitățiiprimare, în special lanivelul ecosistemeloracvatice.

modificărilor cauzate deimpacturile cuprinse înprimul ordin. Acest ordineste asociat unei perioademai lungi de timp, efectelefiindobservatedupăcâțivaani de la construcțiahidrocentralei.Bergkamp și colab. (2000)specifică faptul căprincipalele modificărisunt evidențiate în rândulvegetației ripariene, rateide creștere a macrofitelor,planctonului și în rândulperifitonului.

III

*Efecte resimțite lanivelul organismelor(ihtiofaunei,avifaunei,nevertebratelor șimamiferelor) dinsistemele ecologicevizate.

*Efecte resimțite lanivelul organismelor(ihtiofaunei, avifaunei,nevertebratelor șimamiferelor) dinsistemele ecologicevizate;*Impactul în aval esteresimțit inclusiv lanivelulzoneidevărsarea unui fluviu în mare,câtșilanivelulmării.

Impacturile cuprinse în celde al treilea ordin suntrezultatulcelordinprimeledouă ordine. Acestea suntresimțite după o perioadămaimaredetimpfațădealdoilea ordin de impact,înainte de atingerea unuinouechilibruecologic.

o Energiatermică

Elementul incriminatpentruaparițiapotențialăa impactuluinegativ în cazul energieiprovenitedinsurseneregenerabileestereprezentatdeardereaacestorresurse,încazuldefațăardereacărbuneluișiagazelornaturale.

Efectele produse în urma combustiei sunt multiple și produc, la rândul lor, efectesecundarevizibileșiresimțitelatoateniveluriledeorganizarealematerieivii.Compușiirezultați în urma arderii combustibililor fosili rămân adesea în aer sub formaparticulelorpoluantesauajungpepământsauîncorpuriledeapăodatăcuploileacidepe care le formează. Principalele efecte aleploilor acide sunt acidifierea apelor sau asolurilorșiafectareacreșteriiarborilorsaudegradarea foliarăaacestora, înspecial laaltitudinimari.



20

ConformStrategieiNaționaleșiaPlanuluideAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-20206, exploatarea cărbunilor la suprafață necesită adesea decopertarea unorsuprafețeîntinse,acestlucruducândlapoluareaapelordesuprafațăfolositelaflotare.Și în cazul exploatărilor în subteran, apeledemină acide și încărcate cumetale greleajunglasuprafațăproducândnenumăratedezechilibreecologice.

Impactulpotențial asociatproduceriideenergiedin surseneregenerabile, în cazuldefață prin arderea cărbunelui și a gazelor naturale, trebuie analizat din mai multeconsiderente: impactul cauzat de exploatarea resurselor, transportul acestora șiutilizareapropriu-zisă.

În cazul celor două tipuri de resurse, principalele efecte potențiale produse îndetrimentulbiodiversitățiisunturmătoarele7:

Exploatarea Transportul Arderea

- apariția sau accentuareaeroziunii;- poluareafonică;- poluareaatmosferică;- degradarea șifragmentarea habitatelorspeciilor, în special prindefrișarea anumitorporțiuni de pădure, șifacilitarea pătrunderiispeciilorinvazive;- deteriorarea calitățiiapei;- alterarea estetică apeisajului;- modificăridetopografie.

- accentuarea impactuluidatorat exploatării miniereprin creștereaconcentrațiilor de emisiipoluante provenite de lasurselemobile.

- creșterea concentrațiilorde poluanți atmosfericidatorită emisiilor crescutededioxiddecarbon,dioxidde azot, dioxid de sulf șimetan emise în urmaarderii, cu efecte asuprasănătățiiorganismelor;- contribuție la aparițiasmogului fotochimic, aploilor acide și laaccentuarea efectelorschimbărilorclimatice.

Deasemenea,volumelemarideapăderăcireainstalațiilorevacuateîncorpuriledeapădesuprafațăauadeseaunimpactnegativdatdeaparițiaeutrofizăriiceducelaaparițiamodificărilor structurale, inclusiv fizico-chimice, și funcționale majore ale sistemelorecologiceacvatice.

Emisiiînatmosferă

Sectorulenergeticesteunuldintresectoarelecuceamaimareinfluențăasupracalitățiiaerului,concretizatăprinurmătoareleefecte:

Ø Creștereaemisiilordegazecuefectdeseră;Ø Poluareamediuluicuhidrocarburi;

6StrategiaNaționalășiPlanuldeAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-2020(http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/politici/strategia-nationala-si-planul-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitatii/)7 Center for Biological Diversity (https://www.biologicaldiversity.org/programs/public_lands/energy/dirty_energy_development/coal/index.html)



21

Ø Poluarea aerului provenită din stocarea pe termen lung a deșeurilor miniere(haldedesterilneacoperite);

Activitatea energetică este responsabilă de existența poluanților de peste 50% dinemisiiledemetanșimonoxiddecarbon,aproximativ70%dinemisiilededioxiddesulf,aproximativ 50% din emisiile de oxizi de azot, aproximativ 80% din cantitatea depulberiînsuspensieevacuateînatmosferășiaproximativ80%dinemisiilededioxiddecarbon.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene și ca parte a ConvețieiUNECE8/CLRTAP9, România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanțiatmosfericicarecadsubincidențaDirectivei2001/81/CEprivindplafoanelenaționalede emisii (transpusă în legislația națională prinHG283/2017pentrumodificareaHG1856/2005privindplafoanelenaționaledeemisiepentruanumițipoluanțiatmosferici)șiaprotocoalelorconvențieimaisusmenționate.

O altă responsabilitate a statelormembre este cea a respectării plafoanelor de emisiiprevăzute de Protocolul de la Gothenburg, prin adoptarea de măsuri de reducere aimpactului activtăților antropice asupra mediului. Astfel, România are obligația de areducelimiteleanualedegazecuefectacidifiantșieutrofizareșiprecursoriaiozonului,subvalorilede918ktpentrudioxidde sulf (SO2),437ktpentruoxiziideazot (NOx),523ktpentrucompușiorganicivolatili(NMVOC)și210ktpentruamoniac(NH3).

Mai jos vom prezenta dinamica principalilor poluanți (SO2, NOX) estimată pentruperioada2000-2015,precumșiprezentareaprincipalilorpoluanți.

Oxiziidesulf(înspecialSO2–dioxiduldesulf)provinînspecialdinsurselestaționareșimobile,prinardereacombustibililorfosili.Dioxiduldesulfesteungazincolorcumirosînăbușitorșipătrunzător,careeste transportat ladistanțemaridatorită faptuluicăsefixează ușor pe particulele de praf, iar în reacție cu vaporii de apă formează acidulsulfuricsausulfuros,careduclaaparițiaploiloracide.Pentruorizontuldetimp2010-2014dincantitatea totalădeemisiideSO2 lanivelnaționala rezultatdin5activitățiindustriale.Astfel,aportulcelmaimareafostdinsectorulenergetic:aproximativ95%dincentraletermiceșialteinstalațiideardere,urmatederafinăriidepetrolșigazecuaproxiativ2,5%,industriadeproducereacimentuluișiavarului,deproducereafonteiși a oțelului și cele de topire a metalelor neferoase însumează aproximativ 2,25%(Sursa:RaportstareamediuluiînRomâniapentruanii2010-2016).

8ConvențiadeAarhus;9Convențiadin1979asuprapoluăriiatmosfericetransfrontierepedistanțelungi,încheiatălaGenevala13noiembrie1979.



22

Figura3DinamicaemisiilordeSO2dinsectorulenergetic,raportatlanivelulemisiilortotale

pentruperioada2000-2014(Sursa:eea.europa.eu)

DinfigurademaisussepoateobservacăpentruperioadaanalizatăemisiiledeSO2,atâtcele totale, cât și cele din sectorul energetic nu au depășit plafoanele alocate pentruperioadele de timp analizate, respectiv 2005 și 2010. Se poate constata însă odescreștereaemisiilordeSO2începândcuanul2008.DeasemeneaemisiiledeSO2dinsectorulenergeticaupondereaceamaimaredintotalulemisiilor,pentrutoatăperioadadetimnpanalizată.

Oxizii de azot (NOx) rezultă din procesele de ardere a combustibililor în sursestaționareșimobilesaudinprocesebiologice.Monoxiduldeazotestecelmairăspânditoxid al azotului rezultând din combinarea azotului cu oxigenul la temperaturi înalte.Principalul "furnizor"deemisiideNOxeste industriaenergetică, transportul, arderiledinindustriaprelucrătoare,darșiproceseledeproducție.

Pentru orizontul de timp 2010-2016 din cantitatea totală de emisii de NOx la nivelnațional a rezultatdin13activități industriale.Astfel, aportul celmaimarea fostdinsectorul energetic: aproximativ 67% din centrale termice și alte instalații de ardere,urmatede industria fabricăriicimentuluisauvaruluișiciment încuptoarerotativecuaproximativ 13%, industria de îngrășăminte pe bază de fosfor, azot și potasiu cuaproximativ6%,instalațiiledeproducereafonteibrutecuaproximativ5%,rafinăriidepetro, și gaze cuaproximativ2,5%(Sursa:Raport stareamediului înRomâniapentruanii2010-2016).



23

Figura4 DinamicaemisiilordeNOxdinsectorulenergetic,raportatlanivelulemisiilortotale

pentruperioada2000-2014(Sursa:eea.europa.eu)

Din figura demai sus se poate observa că pentru perioada analizată emisiile deNOx,pentruperioada2000-2005emisiiletotaleaudepășitplafonulprevăzutînProtocoluldela Gothenburg, în schimb cele din sectorul energetic aflându-se sub această valoare.Pentru perioada 2006-2014 atât cele totale, cât și cele din sectorul energetic nu audepășitplafoanelealocatepentruperioadeledetimpanalizate.Pentruperioada2008-2014 se constată o descreștere a emisiilor de NOx din sectorul energetic, chiar dacăemisiiletotaleaufluctuațiivariabiale.

Lanivelnațional,efectuldeacidifierealpoluanțilorprovine,înprincipal,dinsectoruldeactivitateenergie,pentrudioxiduldecarbonșioxiziideazotșidinagriculturăpentruamoniac.

Lanivelulanului2015,emisiiledesubstanțecuefectacidifiantcuceamaimarepondereprovin din sectoarelede activitate sunt producția de aluminiu cu valori semnificativepentru dioxidul de sulf, urmată de producția de acid azotic cu valori semnificativepentruoxiziideazot.



24

Figura5Contribuțiasectoarelordinindustrielanivelnationallaemisiilepoluantecuefectde

acidifierepentruanul2015(Sursa:RaportprivindstareamediuluiînRomânia,2016,ANPM)

Ţinândcontdeplafoanelepentru2010şiprevederileProtocoluluiGothenburgrevizuitprivind reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, angajamente care trebuieîndeplinitepână înanul2020,seobservăcăevoluţiaemisiilordepoluanţicuefectdeacidifierelanivelnaţionalpeîntreagaperioadăanalizatăurmeazăuntrenddescendentcătrepragulimpusînprevederileProtocoluluiGothenburgrevizuit.

Figura6Nivelulemisiilordepoluanțiatmosfericicuefectdeacidifiereconformplafoanelordin

ProtocolulGothenburg2010(Sursa:RaportprivindstareamediuluiînRomânia,2016,ANPM)

ConfomPlanuluiNaționaldeTranziție, în2016existau33deinstalațiimaridearderecare intră sub incidența prevederilor capitolului III al Directivei 2010/75/UE privindemisileindustriale.



25

În cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 este prezentatmixul energeticpentru2020,2030și2050astfel:

Figura7Mixulenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(neregenerabile)

conformSER2019-2030,cuperspectivaanului2050

Figura8 Mixulenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(regenerabile)

conformSER2019-2030,cuperspectivaanului2050

ConformFigura 7, în care sunt prezentate sursele de energie și ponderea lor lamixulenergetic pentru orizonturile de timp2020-2030-2050, se poate observa o scădere aponderiicărbuneluidinmixulenergetic,ceeacevaduceșilascădereagazelorcuefectde seră. De asemenea, se poate observa și o scădere a ponderii gazelor naturale dinmixul energetic, ceea ce va conduce la scăderea compușilor (CO2, CO, NO2, SO2 etc.)rezultațidinardere.

ConformFigura8,încaresuntprezentatesurseledeenergieșiponderealordinmixulenergetic pentruorizonturile de timp2020-2030-2050, sepoate observao creștere a

05

1015202530

Titei Gazenaturale

Carbune Nucleara

2020 0,6 20,3 25,4 16,7

2030 0,6 18,8 20,5 22,5

2050 0,5 17,4 17,3 26,9

Pond

ere

mix

ene

rget

ic %

Mixenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(neregenerabile)

0

5

10

15

20

25

Hidroenergie Energie eolianasi solar

Biomasa

2020 22,9 12,7 1,3

2030 22,8 13,6 1,1

2050 22,8 13,6 1,1

Pond

ere

mix

ene

rget

ic %

Mixenergeticpentruperioada2020-2030-2050pesursădeenergie(regenerabile)



26

componentelor din surse regenerabile din mixul energetic pentru orizontul de timp2020-2030șimenținereaacestorapentruorizontuldetimp2030-2050.

Emsiipesol

Calitateasoluriloresteafectatăîndiferitegradedepoluareprodusădediferiteactivitățiindustriale. În domeniul protecției solurilor, prin poluare se înțelege orice dereglarecareafecteazăcalitateaacestoradinpunctdevederecalitativși/saucantitatiiv.

Principalele sectoare economice cu impact semnificativ asupra solului provin din:industriaminieră șimetalurgică (prin procesare și depozitare a deșeurilor, iazuri dedecantare și halde de steril), industria chimică (prin depozitare de deșeuri dincombinate chimice, petrochimice și fabrici de medicamente, situri abandonate),industriapetrolieră(prinpoluareasoluluicuhidrocarburișicumetalegrele),depozitevechidepesticideșialteactivități la scarămare (prelucrareametalelor,depozitelededeșeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului,centraleleelectricepecărbune,activitățidetransport,activitățideservice,etc.).

Figura9Distribuțiasiturilorpotențialcontaminate,pesectoaredeactivitate,lanivelnational

(Sursa:StrategiaNaționalășiPlanulNaționaldeacțiunepentrugestionareasiturilorcontaminate

dinRomânia,preluaredupăANPM)

InformațiileutilizateînrealizareaDistribuțieisiturilorpotențialcontaminate,pesectoarede activitate, la nivel național, au fost preluate din Inventarul național preliminarprivindsiturilepotențialcontaminaterealizatdeANPMînperioada2008-2009.Pentruaceste amplasamente există informații despre activitățile care s-audesfășurat, darnuexistădocumentațiidemediupentruevaluareariscurilor,respectivraport labilanțde



27

mediudenivelIși/sauIIși/sauraportdeevaluareaariscului.Dupăefectuareaacestordocumentații se poate stabili dacă respectivele situri sunt contaminate saunecontaminate.DinanalizafiguriidemaisussepoateOMservacăindustriaenergeticăare un număr de 5 situri potențial contaminate. De asemenea cele mai multe situripotențialcontaminatesuntdinindustriadeextracțiețiței,215lanumăr,aceastafiindșiceamairăspândităactivitateeconomicălanivelnațional.

Figura10Reprezentareajudețelorundesuntprezentedepoziteși/saudeșeuriindustriale(Sursa:

MinisterulEconomiei,Raport-Inventariereașiinspecțiavizualăahaldelordesterilșiaiazurilor

dedecantaredepeteritoriulRomâniei,septembrie2017)

Figura11Reprezentareadepozitelordesterilși/saudeșeuriindustrialînraportcuariilenatural

protejate (Sursa:MinisterulEconomiei,Raport-InventariereașiinspecțiavizualăahaldelordesterilșiaiazurilordedecantaredepeteritoriulRomâniei,septembrie2017)

Înfiguriledemaisussuntreprezentatedepoziteledesterilși/saudeșeuriindustrialelaniveldejudețe.ÎnFigura10suntprezentate"județe+",județeleundeseîntâlnescastfel

0

5

10

15

20

25

30

Județe+ Județe-depozitedesterilsaudeșeuriindustriale 29 13

Num

ăr ju

dețe

Depozitedesterilsaudeșeuriindustriale

0

50

100

150

200

250

AB

AR

BH CS CJ CT CV HR

MM

MH SV TL VL

depozitedesteril/deșeuriindustrialeînafaraANP

depozitedesteril/deșeuriindustrialeînapropiereaANP



28

dedepozite,iar"Județe-"reprezentândjudețeleundenuseîntâlnescastfeldedepozite.În Figura 11 sunt reprezentate județele unde depozitele de steril și/sau deșeuriindustrialeseaflăînproximitateaariilornaturaleprotejate.Astfel,dintr-untotalde29dejudețecudepoziteledesterilși/saudeșeuriindustriale,doar13auastfeldedepozitesituateînapropirreaariilornaturaleprotejate.Precizămcănutoatedepoziteledesterilși/saudeșeuriindustrialeprovindinsectorulenergetic.

Deșeuri

Deșeurile industrialeprezintăcelemaimaricantitățianualeraportatelaaltetipuridedeșeuri produse, așa cum este cazul deșeurilormunicipale sau al celor provenite dinsectorulagricol.Acesteapotficlasificateîndeșeuripericuloaseșinepericuloase,iarînfuncțiedeprocesuldincarerezultă,potficlasificateastfel:

- Deșeuri provenite din sectorul extractiv, în această categorie încadrându-sesterilulprovenitdinexploatărileminieresaudincariere;

- Deșeuri provenite din procesele termice desfășurate în cadrul produceriienergieitermice/termocentrale,dinaceastăcategoriefăcândpartecuprecăderecenușile;

- Deșeurile provenite din industria metalurgică, așa cum sunt zgura și cenușa,praful,materialelerefractare,miezurilesaucrustele;

- Deșeurilemetaliceferoasesauneferoase;- Nămolurileindustriale.

Conform Raportului privind starea mediului la nivel național aferent anului 2016,evoluția cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din principalele activitățieconomice în perioada 2011-2015 este reprezentată în Figura 12 în care se poateOMserva faptul căproducția, transportul și distribuțiade energie electrică și termică,gazeșiapăreprezintăsectorulcucelemaimaricantitățidedeșeurigenerateanual.Dindatele preliminare ale raportului, cantitatea de deșeuri provenită din acest sector lanivelulanului2015erade7.444,84miitone,cu12%maimultfațădeanul2011.



29

Figura12Evoluțiacantitățilordedeșeurinepericuloasegeneratedeprincipaleleactivități

economiceînperioada2011-2015lanivelnațional(Sursa:Raportprivindstareamediului,2016,

ANPM)

Situațiacantitățilordedeșeuripericuloasegeneratedeprincipaleleramurieconomiceestereprezentată înFigura13.Seremarcăsectorul industrieiextractiveprincelemaimari cantități de deșeuri periculoase generate în perioada 2013-2015. Cantitatea de343,37mii tonecorespunzătoareanului2015estecuaproximativ68%maimare fațăde cea generată în anul 2011. Industria extractivă este urmată de industria deprelucrareațițeiuluișicocsificareacărbuneluipentrucare,conformdatelorraportatelanivelnațional,s-aOMservatoscădereacantitățilordedeșeuripericuloasegenerateînperioada2011-2015.Astfel,cantitateadedeșeuriprovenitădinindustriadeprelucrareațițeiuluișicocsificareacărbuneluiînanul2015estede64,89miitone,cu55,3%maimicăfațădeceageneratăînanul2011.

0

2000

4000

6000

8000

10000

2011 2012 2013 2014 2015(date

preliminare)

mii

tone

Deșeurinepericuloasegeneratedeprincipaleleactivitățieconomice

Industriaprelucrătoare Producţia,transportulşidistribuţiadeenergieelectricăşitermică,gazeşiapă

Captarea,tratareaşidistribuţiaapei



30

Figura13Evoluțiacantitățilordedeșeuripericuloasegeneratedeprincipaleleactivități

economiceînperioada2011-2015lanivelnațional(Sursa:Raportprivindstareamediului,2016,

ANPM)

În vederea unei gestionări eficiente a deșeurilor provenite din sectoarele economice,Uniunea Europeană a adoptat o serie de politici prin care se încearcă reducereaimpactului deșeurilor asupra mediului și sănătății, cât și îmbunătățirea eficiențeienergetice.PrincipalulObiectivpetermenlungimplementatlanivelulUniuniiEuropeneesteaceladereducereacantitățiidedeșeurigenerateși,acoloundeaceastăacțiunenupoate fi evitată, utilizarea acestora ca resursă pentru a se obține astfel niveluri mairidicateînceeacepriveștereciclareașieliminarealorîncondițiidesiguranță.

ConformPlanuluiNațional deGestionareaDeșeurilor (PNGD), gestionareadeșeurilorindustriale nepericuloase se realizează în instalații proprii destinate valorificării saueliminării, cât și în instalații autorizate către care transportul se realizează fie decolectoriautorizați, fiedegeneratori.Situațiaoperatoriloreconomiciautorizațipentruvalorificareadeșeurilorindustrialenepericuloaselanivelulanului2016esteprezentatăînTabel1.

Tabel 1 Numărul operatorilor economici autorizați pentru valorificarea deșeurilor industriale

nepericuloaselanivelulanului2016,peregiunidedezvoltare(Sursa:PNGD2017)

RegiunededezvoltareNumăruloperatorilorautorizațipentruvalorificarea

deșeurilorindustrialenepericuloaseN-E 126S-E 197S 116S-V 76V 48N-V 174Centru 142

București–Ilfov 7TOTAL 886

050

100150200250300350400

2011 2012 2013 2014 2015(date preliminare)

mii

tone

Deșeuripericuloasegeneratedeprincipaleleactivitățieconomice

Industriaextractivă Industriadeprelucrareaţiţeiului,cocsificareacărbunelui

Fabricareasubstanţelorşiproduselorchimice Industriametalurgică

Industriademaşinişiechipamente Industriamijloacelordetransport



31

Evoluțiacantitățilordedeșeuriindustrialegenerate,valorificateșieliminateînperioada2010-2014, cu sursă principală de proveniență din industria prelucrătoare și de laprocesele termice,esteprezentată înFigura14.Seobservăcăceamaimarepartedindeșeurile provenite din industria prelucrătoare sunt valorificate și că cea mai marecantitateadeșeurilorrezultatedinproducțiașifurnizareadeenergiesunteliminate.

Figura14Generarea,valorificareașieliminareadeșeurilorindustrialeînperioada2010-2014la

nivelnațional(imaginepreluatădinPNGD;sursadatelor:ANPM)

Dincantitateatotalădedeșeuriindustrialenepericuloasevalorificate,pondereaceamaimare este reprezentată de deșeurile valorificate energetic (R1 – întrebuințare înprincipal drept combustibil sau ca altă sursă de energie) și reciclarea/valorificareasubstanțelor organice (R3). În ambele cazuri de valorificare menționate anterior,principala categorie de deșeuri valorificate este cea a deșeurilor provenite dinprelucrarea lemnului (rumeguș, talaș, așchii, resturi de scândură și furnir). În cazulacestora, valorificarea energetică se realizează prin utilizarea drept combustibil încentraleletermice.

Înceeacepriveștecategoriadeșeurilorrezultateînurmaproducțieideenergieelectricășitermică,doaraproximativ4%(300.851tone)dincantitateatotalăafostvalorificatăînanul2014.Dintotalulcantitățiivalorificate,aproximativ76%afostvalorificatăprinoperațiuneaR12(schimbuldedeșeuriînvedereaexpuneriilaoricaredintreoperațiileR1-R10).Încazulcenușilordevatrășicenușilorzburătoare(coduri100101și100102), operațiunea de valorificare utilizată a fost R5 (reciclarea/valorificarea altormaterialeanorganice), iar încazuldeșeurilorprovenitede laspălareagazelor(cod100119)operațiuneadevalorificareutilizatăafostR1(valorificareenergetică).PondereaoperațiilordevalorificareestereprezentatăînFigura15.



32

Figura15Pondereacantitățilordedeșeuriprovenitedinproducțiadeenergieelectricășitermică

valorificateprinoperațiiledevalorificareR1,R5șiR12(sursa:PNGDver.5,2017)

Zgomot

Zgomotulreprezintăunuldintrefactoridestrespentrusepciiledefaunăsălbatică.

Prin implementarea obiectivelor de investiții din sectorul de producere a energieielectrice din cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, zgomotul poate figeneratatâtînfazeledeconstrucție,câtșiînceledeexploatare.Sevaținecontdenivelede zgomot specificate în SR 10009/2017 privind limitele admisibile ale nivelului dezgomot.Ținândcontdefaptulcăinvestițiilesuntdiferite,darșidefaptulcănuexistăungraddedetaliereridicatlamomentulelaborăriiacestuistudiu,facemprecizareacănusepoateestimanivelulzgomotuluipentrufiecaretipdeobiectiv/proiectpropus.

Această analiză va fi realizată în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu(evaluareaimpactuluiasupramediului)pentrufiecaretipdeproiectînparte.

Toateactivitățilecareimplicăexistențaunorsursedezgomotamplasateînvecinătateasauîninteriorulariilornaturaleprotejatepotgeneraunpotențialimpactnegativasupraspeciilordefaună.TipuriledeobiectivedeinvestițiidinsectoruldeproduceriienergieielectricedincadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050carearputeageneraosursăsemnificativădezgomotaparținsubsectoruluideproduceredeenergiepebazădecărbune,alecărorefectenegativesepotresimțipedistanțemari(ex:prinafectareazonelordereproducereșicuibărireaspeciilordepăsări).

Conformliteraturiidespecialitatepentrusectorulenergeticnuexistădatereferitoarelaefectele zgomotului asupra speciilor de importanță comunitară din cadrul rețeleiecologice Natura 2000 din România. Precizăm că zgomotul produs de obiectiveleenergetice au caracter intermitent desfășurat pe perioade scurte de timp sau pot fipermanenteîncazulfucționăriipropriu-ziseaunorinstalații.Pentruaevitapotențialeleefectenegativeasupraspeciilordeimportanțăcomunitarăserecomandăasemențineurmătoarele distanțe: 200 de metri pentru activitățile cu impact mediu sau 500 demetripentrucelecuimpactridicat.

1776; 1%

69677; 23%

229398; 76%

Valorificareadeșeurilorprovenitedinproducția deenergieelectricășitermică

R1 R5 R12



33

Sursele generatoatrede zgomot suntde celemaimulte ori generatoare și de vibrații.Facem precizarea că toate activitățile care implică prezența umană în teren suntgeneratoaredevibrații,ceamaimareparteaacestoraputândfiresimțitădeanimale,înfuncțiedespecieșidedistnațafațădesursăgeneratoare.

II.7 CERINȚELE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRUIMPLEMENTAREASTRATEGIEI

SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 vizează implementarea obiectivelor deinvestiții din sectorul producerii de energie propuse a se desfășura în 7 regiuni dedezvoltare (RegiuneadeDezvoltare Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest,Nord-Vest, Centru șiNord-Est)șialezonelor înconjurătoare,avândroluldeaaborda,gestionași soluționaproblemeleidentificatelanivelulmaimultorsubsectoareenergetice.

PentruidentificareacategoriilordeutilizareaterenurilorvizatedeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,aufostluateînanalizălimiteleaproximatealeproiecteloralecărorstatutesteunulstrategicșicarenusevorrealizapeamplasamenteexistente.

În vederea determinării suprafețelor și categoriilor de folosință a terenurilor a fostutilizatCorineLandCover2012.

SubsectoruluiproduceredeenergieîicorespundvalorileprezentateînTabel2.

Tabel 2 Suprafețe de teren pe tipuri de utilizare a terenurilor ce vor fi ocupate permanent și

temporarodatăcurealizareaobiectivelorSER

Codșicategoriedeutilizareaterenurilor Suprafață(ha)Cod Denumire

112 Localități–Spațiiconstruitediscontinue 190.4121 Zoneindustrialesaucomerciale 46.1123 Porturi 44.4131 Exploatăriminiere 52.3211 Zonearabileneirigate 341.4221 Vii 38.1231 Pășuni 1389.5242 Tiparecomplexedecultivare 914.2

243Zoneocupateînmarepartedeagriculturăcusuprafețesemnificativedevegetațienaturală

1125.6

311 Păduridefoioase 9667.7312 Pădurideconifere 1691.4313 Pădurimixte 530.4321 Pășuninaturale 1154.8324 Zonedetranzițiedintrepădurișiarbuști 336.0331 Plaje 10.2332 Stâncăriișigrohotișuri 22.9411 Mlaștini 8.9511 Râuri 2388.5512 Lacuri 93.7



34

Amplasareadrumurilordeaccesșiacelor tehnologice, șanțuri șiperețidesprijinsaualte elemente constructive conexe obiectivelor aferente categoriilor de investițiepropusedeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050sepropunaseexecuta,pecâtposibil, înafarazonelorprotejatesaudacăproiectulsesuprapuneînprocentdepeste50%înarieprotejatăacesteasevoramenajaconformzonăriiinternearespectiveiariinaturaleprotejate,specificatăînplanuldemanagement.

Încazulsubsectoruluitransportdeenergie,informațiicuprivirelasprafețeledeterenocupatedeimplementareaobiectivelorSERsuntprezentateînTabel3.

Tabel3Informațiicorespondenteobiectivelorceaparținsubsectoruluitransportdeenergie

Nr. ObiectivSER ConformAcorduluideMediu

1

LEAnouă400kVd.c.(cuuncircuitechipat)întrestațiileexistenteSmârdanșiGutinaș

Din lungimea traseului LEA de 138 km, circa 3,483 kmtraverseazăterenuricupăduri,peteritoriulcărora,înetapadeconstrucțieșireconstrucțieecologicăvafidefrișatunculoarculățimeade54m,rezultândsuprafațade18,8084hadepăduredefrișată, din care:PeteritoriuljudețuluiBacău-8,6086hapăduredefoioase,dincare 0,2731 ha este pe teritoriul ROSCI0162;PeteritoriuljudețuluiVrancea-5,6778hapăduredefoioaseșipe distanța de 575m LEA intersectează o plantație de nuc șisalcâm cu înălțimea exemplarelor de 3 - 6 m;PeteritoriuljudețuluiGalați-4,5219hapăduredefoioase,dincare0,1080haplantațiedepplopsubformădeperdeaînzonaCosmești, zonă în care teritoriile ROSCI0162 și ROSPA0071LuncaSiretuluiInferiorsesuprapunteritorial.

2

LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteCernavodășiStâlpu,cuunciurcuiintrare/ieșireînstația400kVGura

Ialomiței

Pentrurealizarea investițieiLEA400kVCernavodă -Stâlpușiracord în stația Gura Ialomiței, sunt necesare: scoaterea dinfondul forestier a suprafeței de 65129mp din care 1837mpocuparedefinitivăși63292mpocuparetemporară;defrișareaunei suprafețe de 64920 mp din care 1837 mp defrișaredefinitivă și 63083 mp defrisare temporară; defrișarea uneisuprafețe de 0,0598 ha (598 mp) din ROSCI0022 CanaraleleDunării.Pentru suprafețele defrișate, sunt necesare replantări în altezone,decomunacordcuDirecțiileSilviceșicustoziidinzoneleafectate, în raport de 1/1 și cu aceleași specii care vor fidefrișate.Suprafețeletotaldefrișatereprezintăsuprafețeleceurmeazăafi ocupate de stâlpi, iar suprafețele temporar defrișatereprezintă celenecesarepentru realizareaculoarelorde lucrușiacelordesiguranță.Suprafețelenecesareculoarelorurmeazăafiînceamaimarepartereîmpăduritecuspeciisimilarecelordefrișate.Cu excepția zonelor de luncă ale Dunării și brațului Borcea,traseul LEA evită zonele cu suprafețe de pădure.În zona de traversare a ROSCI0290 Coridorul Ialomiței, nuexistă păduri de luncă, ci doar vegetație ierboasă.ÎnfazadeîntreținereaLEA400kVCernavodă-Stâlpu,nuvorfirealizate defrișări ci doar toaletări de arbori pentru a evitaatingerea conductorilor activi de către coronamentele înalte



35

Nr. ObiectivSER ConformAcorduluideMediu

sauextindereaarborilorîncoridoareledetrecereșisiguranță.Vorfităiațidoaraceiarborișiarbușticareprezintăunpericolreal de cădere peste liniile electrice sau peste stâlpii desusținereîntimpulunorfurtuniputernice.

3LEA400kVPorțiledeFier-Anina-Reșița

Suprafața totală necesară pentru realizarea proiectului prindefrișareestede148,1270ha.Dinaceasta,80,4370ha(54.3%)suntlocalizatepesuprafațaariilornaturaleprotejatedupăcumurmează:ROSCI0206 Porțile de Fier 0,0325%ROSCI0198 Platoul Mehedinți 0,0189%ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei (RN Iardașița) 0,0012%ROSCI0226 Semenic - Cheile Carașului 0,0069%ROSCI0031 Cheile Nerei-Beușnița 0,0662%ROSPA0080 Munții Almăjului - Locvei 0,0345%ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Carașului 0,0071%ROSPA0020CheileNerei-Beușnița0,0618%

II.8SERVICIILESUPLIMENTARESOLICITATEDEIMPLEMENTAREASTRATEGIEI

Implementarea obiectivelor de investiții din sectorul energetic pentru producereaenergiei electrice poate presupune realizarea unor servicii suplimentare de tipuldezafectare/reamplasare a unor obiective, construcții, ocuparea suplimentară a unorsuprafețe de teren din vecinătatea obiectivelor, ceea ce necesită identificareamodalitățilorîncareacesteserviciisuplimentarearputeaafectasuprafețedinarealulariilornaturaleprotejatedeinterescomunitar,încazulîncareacesteasesuprapunsausuntînimediatavecinătateaacestora.

Menționăm că la momentul elaborării prezentului studiu este greu de estimat tipulși/saucantitatea serviciilor suplimentare, ținândcontatâtdediversitateaproiectelor,cât și de gradul de detaliere al proiectelor care sunt incluse în SER 2019-2030, cuperspectiva anului 2050. Aceste servicii ar putea apărea în cadrul proiectelor carepresupunconstrucțiadenoigrupurienergetice,realizareadeacumulărideapăpentruamenajărilehidroenergeticesaucreareadenoidepozitesubteranepentrugazetc.

Lucrările care se vor desfășura pentru construirea/modernizarea/retehnologizareaobiectivelorpropuseîncadrulSER2019-2030cuperspectivaanului2050vortrebuisăținăseama,înprimulrândderegulamentularieinaturaleprotejate.Sevorevita,pecâtposibil, construcțiile în zonele unde sunt identificate areale cu specii și habitateprioritare.Un exemplu în acest sens îlpoate constitui realizareadeacumulări de apăpentru amenajările hidroenergetice care pot afecta ariile naturale protejate prindiminuarea debitului de apă necesar unor specii și/sau habitate prioritare, prinschimbareadinamiciihidrogeomorfologiceaalbieietc.

Recomandămcaacesteaspecteartrebuianalizatelaniveldeproiect,delacazlacaz,încadrul procedurii de obțienere a acordului de mediu (evaluarea impactului asupramediului),laungraddedetalieremultmaiavansat.

Din punct de vedere al impactului asupra elementelor care fac parte din rețeauaecologică Natura 2000 considerăm că este oportun ca pentru orice altă activitate



36

suplimentară ce derivă din implementarea obiectivelor de investiții din sectorul deproducereaenergieielectricepropusesăfieanalizateînraportcuacestea.

II.9 DURATA CONSTRUCȚIEI, FUNCȚIONĂRII, DEZAFECTĂRII STRATEGIEI ȘIEȘALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A SER 2019-2030, CUPERSPECTIVAANULUI2050

SER2019-2030,cuperspectivaanului2050arelabazăimplementareaobiectivelordeinvestiții din sectorul energiei în vederea producerii energieie electrice. Viziunea dedezvoltareaacestoraaucatermențintăperioadeledetimp2019-2030,cuperspectivaanului2050.

Astfel,pentru4dintreobiectivelede investiții suntdefiniteorizonturidetimppentruimplementarea lor, pe când pentru restul nu sunt specificate nici modalitatea deimplementare, localizarea exactă sau calendarul de implementare.Mai jos prezentămcele4obiectivedeinvestițiipentrucareexistăuncalendardeimplementare:

Ø Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă-esteprevăzutcaorizontdetimpanul2030pentrufinalizareașipunereaînfuncțiuneacelordouăunităținucleareșitotodatăsevamărișicapacitateadeproducereaenergieieelectricecu1440MW;

Ø Realizareaunui grup energetic noude600MW laRovinari - esteprevăzut caorizontdetimpanul2035pentrurealizareauneinoicentraletermoelectricepebază de lignit cu parametrii supracritici, care să corespundă cu tehnologia decaptare,transportșistocaregeologicădeCO2;

Ø Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarnița –Lăpuștești - nu este prevăzut un orizont de timp clar pentru acest tip deinvestiție,darvorexistapremiseleincluderiienergieiproduseprinacesttipdeinvestițielanivelulanului2030;

Ø RealizareacomplexuluihidrotehnicTurnu-Măgurele-Nicopole–nuesteprevăzutunorizontclarpentruacesttipdeinvestiție,daracestaartrebuisăseîncadrezeînorizontuldetimpalSER,respectiv2019-2030.

Menționăm că în absența unui calendar detaliat de implementare pentru toateobiectiveledeinvestițiidinsectorulenergeticcareauînvedereproducereadeenergieelectricăpropuseprinSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,înprezentulstudiunu s-aputut ține contdedinamica temporalăa formelorde impact. S-au identificatoserie de indicatori de monitorizare și autoritățile competente de monitorizare aacestora, precum și frecvențele demonitorizare, însă fără a se cunoaște perioada detimppentruacestea.

II.10ACTIVITĂȚILECAREVORFIGENERATECAREZULTATALIMPLEMENTĂRIISER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

SER2019-2030,cuperspectivaanului2050arecaprincipaleobiectivedeinvestițiidinsectorulenergeticpentruproducereaenergieielectrice10proiecte.

Tipurile de activități care vor fi generate ca rezultat al implementării tipurilor deinvestiții propuseprinSER2019-2030, cuperspectiva anului 2050, pot fi diferite , în



37

funcție de subsectorul energetic. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile deactivitățicarepotfigeneratecaurmareaimplementăriitipurilordeinvestițiipropusepesubsectoareenergetice.

Tabel4Tipurideactivitățicepotfigeneratecaurmareaimplementăriiobiectivelordeinvestiții

propuseîncadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050

Tipurideinvestiții/proiecte

Posibileactivtățirezultatecaurmareaimplementăriitipurilordeobiectivepropuse

SubsectornuclearFinalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă

Activitățideprotecțieacalitățiiapelorînvedereaeliminăriisaudiminuăriioricăruiimpactnegativasupraapelordesuprafațășisubterane (pentru faza de construcție-montaj, cât și în faza detestare/funcționare);Activități de gestionare corespunzătoare a tipurilor de deșeurirezultateatâtînfazadeconstrucție,câtșiînfazadefuncționare;Activități de producere a energiei electrice, de conectare larețeuadetransportșidistribuțieaenergieielectrice;

SubsectorcărbuneRealizare unui grupenergeticnoude600MWlaRovinari

Activități de prevenire a generării de deșeuri și de gestionarecorespunzătoarea tipurilordedeșeuri rezultateatât în fazadeconstrucție, cât și în faza de funcționare/închidere/post-închidereaactivității;Activitățideprotecțieacalitățiiapelorînvedereaeliminăriisaudiminuăriioricăruiimpactnegativasupraapelordesuprafațășisubterane (pentru faza de construcție-montaj, cât și în faza detestare/funcționare);Activități de protecție e solului și subsolului în vedereaprotecției acestuia în urma exploatării la suprafață pentruasigurareadematerieprimă;Activități de producere a energiei electrice, de conectare larețeuadetransportșidistribuțieaenergieielectrice;

Realizare unui grupenergetic nou 400 MWparametri ultrasupracriticilaTurceni

SubsectorgazRealizaregrupenergeticnou200MW CCGT - Craiova II,pe gaz cu funcționareflexibilă iclusiv stocareaenergetice în depozitulsubteranGhercești

Activități de prevenire a generării de deșeuri și de gestionarecorespunzătoarea tipurilordedeșeuri rezultateatât în fazadeconstrucție, cât și în faza de funcționare/închidere/post-închidereaactivității;Activitățideproducereaenergieielectrice,deconectarelarețeuadetransportșidistribuțieaenergieielectrice;

Realizaregrupenergeticnou400 MW CCGT pe gaz cufuncționareflexibilăMintia

SubsectorhidroenergieRealizare centralăhidroenergetică cuacumulare prin pompajTarnița-Lăpuștești

Activităţideproducereaenergieielectriceşitermicedinresurseregenerabile;Activităţi de mentenanţă a unor echipamente (de ex. turbină,cazan, auxiliar, recuperatorul de abur, motoare electrice,ventilatoare,etc.);Conectarea la reţeaua de transport şi distribuţie a energieielectrice, a capacităţilor de producere a energiei electrice dinresurseregenerabile;Activităţidemonitorizareatransportuluişidistribuţieienergieielectriceîncondiţiidesiguranţă.

Realizare centralăhidroelectrică TurnuMăgurele – Nicopole,500MWRealizare centralăhidroelectricăRăstolița–35



38

Tipurideinvestiții/proiecte

Posibileactivtățirezultatecaurmareaimplementăriitipurilordeobiectivepropuse

MWRealizare centralehidroelectrice pe râul Jiu –90MWRealizare centralehidroelectrice pe râul Olt –145MW

II.11 CARACTERISTICILE PP EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POTGENERA IMPACT CUMULATIV CU STRATEGIA CARE ESTE ÎN PROCEDURĂ DEEVALUAREȘICAREPOATEAFECTAARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR

Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 își propunedezvoltarea pentru o serie de obiective din domeniul energetic pentru un orizont detimpextins,respectivpânăîn2050.Practic,vaincludeoseriedeproiectecuamploarediferită,respectiv:

Ø Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă;Ø Realizareaunuigrupenergeticnoude600MWlaRovinari;Ø Realizarea unui grup energetic nou 400 MW parametrii ultrasupracritici la

Turceni;Ø Realizarea unui grup energetic nou 200 MW CCGT – Craiova II, pe gaz cu

funcționare flexibilă inclusivstocarea resurseienergetice îndepozitul subternaGhercești;

Ø Realizarea unui grup energetic nou MW CCGT pe gaz cu funcționare flexibilăMintia;

Ø RealizareaCHEAPTarnița–Lăpuștești;Ø RealizareCHETurnu-Măgurele-Nicopole–500MW;Ø RealizareCHERăstolița-35MW;Ø RealizareCHEuripeJiu–90MW;Ø RealizareCHEuripeOlt–145MW.

Tipurile de proiecte acoperă mai multe subsectoare din sectorul energetic (nuclear,hidroenergetic,gazsaucărbune), însăcelecarepotgenerapotențial impactcumulativcualtePPexistente,propusesauaprobate,șicarepotafectaariilenaturaleprotejatedeinterescomunitarsuntcelecareimplicălucrărideconstrucție.

LaacestăetapăestedificilderealizatoanalizădetaliatăpentruacuantificapotențialulimpactcumulativalproiectelorpropusedeSER2019-2030,cuperspectivaanului2050cualteplanurisauproiectepropuse/aprobate/existente,caurmareadetalieriispațialeactuale, atât a tipurilor de intervenții/ proiecte de SER 2019-20630, cu perspectivaanului 2050, cât și a informațiilor spațiale destul de vagi cu privire la localizareaproiectelor propuse. De asemenea, la momentul realizării prezentului studiu, nu secunoscaltetipurideproiectepropuseînzonadeimplementareaobiectivelor.

Putem identifica câteva exemple de impact cumulativ la nivel general, astfel:fragmentarea, alterarea sau pierderea habitatelor aferente ariilor naturale protejate.Menționămcăun impactcumulativpoate fi identificatpeDunăreprin implementarea



39

obiectivului strategic realizarea complex hidroenergetic Turnu-Măgurele-Nicopole șirealizarea proiectului FAST DANUBE. Tipurile de impact cumulativ se potmenționadupărealizareacelordouăstudiideevaluareadecvatălaniveldeproiect.

Tipuriledeimpactcumulativpentruceledouăproiectemenționateanteriorpotgrupateastfel:

ü Identificareacomponentelorșifactorilordemediucepotfiafectatedeceledouăproiecte;factoriidemediuposibilafiafcetațisunt:apa,biodiversitateaetc.;

ü Identificarea impacturilor potențiale ale obiectelor identificate privind fiecarecomponentă/factor de mediu; se vor avea în vedere locația și caracteristicileproiectelorexistente(teritoriiuocupat,procesdeproducțieșitehnologie,regimde funcționare, substanțe poluante, dacă este cazul; aceste impacturi vor fiexemplificatelaniveldeproiect,deoarecepentruobiectivulstrategicrealizareacomplex hidroenergetic Turnu-Măgurele-Nicopole nu există, la momentulelaborăriiacestuistudiudatetehnicelacaresăneraportăm.

Toatetipuriledeproiecte,așacumaufostmenționatemaisus,necesităimplementareaunormăsuriadecvatelaniveldeproiect,bazatepestudiideevaluareadecvată,pentruareducepotențialeleimpacturinegativeasupraspeciilorșihabitatelor,partedinrețeauaecologicăNatura2000.Astfeldemăsuriar trebuisaeviteposibileleefectecumulativegeneratedeimplementareaSER2019-2030,cuperspectivaanului2050.



40

III. INFORMAȚII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DEINTERES COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA SER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

III.1INFORMAȚIIGENERALEPRIVINDREȚEAUANATURA2000ÎNROMÂNIA

PrezentareageneralăarețeleiecologiceNatura2000înRomâniașiacadruluilegislativalacesteia

ReţeauaNatura2000afostconstituităînanul1992şiesteceamaimarereţeaecologicăde arii naturaleprotejatedin lume, cuprinzând situri de importanţă comunitară (SCI-uri,desemnatepentruprotecţiahabitatelorşiaspeciilordinAnexeleIşiIIaDirectiveiHabitate) şi situri de protecţie specială avifaunistică (SPA-uri, desemnate pentruprotecţiaspeciilordepăsăridinAnexaIaDirectiveiPăsări).PrincreareareţeleiNatura2000s-aconstituitunregimspecialdeprotecţiepentruhabitatelenaturaleşispeciilesălbatice de floră şi faună, precum şi pentru speciile de păsări sălbatice, existente peteritoriulUniuniiEuropenecaresuntconsideraterare,auunarealrestrânssauputernicfragmentatsausuntameninţatecudispariţia,protejândînacelaşitimpşialtespeciişihabitate naturale care nu se regăsesc în Anexele I sau II ale Directivei Habitate sauAnexa I a Directivei Păsări. Reţeaua ecologicăNatura 2000 a fost constituită nu doarpentru protejarea speciilor sălbatice de floră şi faună şi a habitatelor naturale, ci şipentru conservarea acestora, menţinerea diversităţii capitalului natural, promovareaactivităţilortradiţionaleşidezvoltareadurabilăpetermenlung.

DouăDirectivealeUniuniiEuropeneaustatlabazainstituiriireţeleiNatura2000,carereglementează modul de selectare, desemnare şi protecţie a habitatelor, speciilor şisiturilor:

Ø Directiva Păsări – Directiva Consiliului 79/409/CEE privind conservareapăsărilor sălbatice, abrogată şi înlocuită în 2009 cu Directiva 2009/147/CE,cuprinde7Anexe,înAnexaIfiindenumeratespeciipentrucareseimpunmăsurispeciale de conservare a habitatelor acestora, cu scopul de a li se asigurasupravieţuireaşireproducereaînariaderăspândire;

Ø Directiva Habitate – Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservareahabitatelornaturaleşiaspeciilordeflorăşifaunăsălbatice,cuprinde6anexe,înAnexa I fiind enumerate tipurile de habitate naturale de interes comunitar(inclusivprioritare)pentrua căror conservareestenecesarădesemnareaunorarii speciale de conservare, în timp ce în Anexa II sunt enumerate speciile defaună şi floră sălbatică de interes comunitar (inclusiv prioritare) pentruconservareacăroraestenecesarădesemnareaunorariispecialedeconservare.

CeledouăDirectiveeuropeneau fost transpuse în legislaţia româneascăprinOUGnr.57/2007privindregimulariilornaturaleprotejate,conservareahabitatelornaturale,afloreişifauneisălbatice,aprobatăcumodificărişicompletăriprinLegeanr.49/2011,cumodificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 73/ 2015 privind aprobareaOrdonanţei Guvernului nr. 20/ 2014 pentru modificarea OUG nr. 57/ 2007 privindregimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi fauneisălbatice,ceconţinepelângăspeciileenumerateîndirective,caresegăsescpeteritoriulţăriinoastre,şiacelespeciileconsiderateimportantepentruRomânia,carenecesităun



41

regim special de protecţie. De asemenea, OUG nr. 57/ 2007 conţine o anexăsuplimentară (Anexa 4B) în care sunt prezentate speciile de interes naţional carenecesităprotecţiestrictă.

III.2 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITARCEPOTFIAFECTATEDESER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

IdentificareasiturilorNatura2000potențialafiafectatedeimplementareaproiectelorprevăzute în cadrulStrategiei Energetice a României 2019-2030, cu prespectiva anului2050,s-arealizatprinderulareauneianalizeîncareaufostutilizateurmătoareledate:

Ø Proiectelepropuseîncadrulsectoruluienergetic,respectivîncele2subsectoare:producereșitransportdeenergie.Localizareaacestoras-arealizatutilizându-seinformațiigeospațialevectorizatedecătrePrestatorlaindicațiileBeneficiarului.ÎncazulobiectivelorcevizeazăLEA,aufostfolositeinformațiidinacorduriledemediu;

Ø Limiteleariilornaturaleprotejate,respectivasiturilorNatura2000dinRomâniaîn format shp. (actualizate la 29.08.2017), disponibile pe site-ul MinisteruluiMediului10;

Ø Formularele Standard ale siturilor Natura 2000 din România (actualizate la29.08.2017),disponibilepesite-ulMinisteruluiMediului11;

Ø Planuriledemanagementpentruariilenaturaleprotejate(cusurseleprecizateîncadrulcap.VIIIBibliografie).

Analizas-arealizatprinintermediuladouăabordări:

• Identificarea elementelor specifice obiectivelor SER care intersectează siturileNatura2000;

• IdentificareaobiectivelorcenuintersecteazăsiturileNatura2000,darcaresuntlocalizatelaodistanțămaimicăde1kmfațădeacestea.

Considerămnecesarăprecizarea faptului că există câtevaobiectivepentru carenu aufost disponibile date concrete referitoare la localizarea acestora, cât și referitoare lasuprafețeleterenurilorocupatetemporarsaupermanentprinrealizarealor.Acestlucrusedatoreazăstadiilorstrategicealeobiectivelor.Dinacestpunctdevedere,proiecteleaufostclasificateastfel:

Ø proiectecarevizeazăamplasamenteexistenteșicaresevordesfășuraîncadrulacestora,acesteafiindsingureleproiectecareauolocalizareconcretă;

Ø proiectepentrucarelocalizareaspațialăs-arealizatprindiferitemetode:1)Pringeoreferențierea și digitizarea unor imagini existente cu localizareaproiectelor12; 2) În cazul proiectelor pentru care nu se cunosc cu exactitatelimiteleamplasamentelor,aufostaproximatesuprafețeprincreareaunorbuffer-eînjurulunorvectoridetippunct.

10 http://www.mmediu.ro/articol/date-gis/434 11 http://www.mmediu.ro/articol/natura-2000/435 12 În cazul obiectivului Realizarea centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, localizarea proiectului s-a realizat prin georeferențierea imaginii privind localizarea proiectului HidroTarnița, la indicațiile Beneficiarului (http://www.hidrotarnita.ro/localizare/)



42

Identificarea și localizareaobiectivelorSER2019-2030, cuprespectivaanului2050 înraportcuRețeauaNatura2000

În urma analizei amănunțite a Strategiei Energetice a României 2019-2030, cuprespectiva anului 2050, au fost identificate următoarele obiective vizate de aceasta(Tabel5):

Tabel5ObiectiveidentificateșivizatedeStrategiaEnergeticăaRomâniei2019-2030,cu

perspectivaanului2050

Nr.Crt.

ObiectiveSER2019-2030,cuperspectivaanului2050

Producereenergie

1 Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă2 Realizareaunuigrupenergeticnoude600MWlaRovinari3 Realizareaunuigrupenergeticnoude400MWparametriultrasupracriticilaTurceni

4Realizareaunuigrupenergeticnoude200MWCCGT-CraiovaII,pegaz,cufuncționareflexibilă,inclusivstocareaenergeticăîndepozitulsubteranGhercești

5Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW CCGT pe gaz cu funcționare flexibilăMintia

6 RealizarecentralăhidroelectricăcuacumulareprinpompajTarnița-Lăpuștești7 RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW8 RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MW9 RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW10 RealizarecentralehidroelectriceperâulOlt-145MW

Transportenergie

11 LEAnouă400kVd.c.(cuuncircuitechipat)întrestațiileexistenteSmârdanșiGutinaș

12LEA nouă 400 kV d.c. între stațiile existente Cernavodă și Stâlpu, cu un ciurcuiintrare/ieșireînstația400kVGuraIalomiței

13 Extindereastației220/110kVStâlpuprinconstruireastației400/110kV14 LEA400kVPorțiledeFier-Anina-Reșița15 LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteReșița(România)șiPancevo(Serbia)16 Trecereala400kVaLEA220kVd.c.Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad17 Extindereastației220/110kVReșițaprinconstruireastațieinoi400/220/110kVReșița

18 Înlocuireastației220/110kVTimișoaraprinconstruireastațieinoi400/220/110kV

Localizarea acestora și procedurade localizare a fiecărui obiectiv vor fi prezentate înfigurileurmătoare.



43

PRODUCEREENERGIE

v Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă

Figura16Localizareaobiectivului”Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă”

Localizarea obiectivului s-a realizat ținându-se cont de faptul că acesta vizeazăamplasamentulexistentalCNECernavodăcenuintersecteazăsituriNatura2000.

Menționămcă”Finalizareagrupurilor3și4laCNECernavodă”dețineAcorddemediuaprobatprinHotărâredeGuvernnr.737/25.09.2013.

Impactul asupra biodiversității ca urmare a evacuării apei de răcire s-a analizat încadrul studiului de evaluare adecvată, pornindu-se de la premisa că o centralănuclearoelectricăcu4unitățiseaflăînvecinătateaunorsituriNatura2000.Stațiilederealizare a măsurătorilor speciale pe verticală (pe coloana de apă) și în secțiunetransversală (mal stâng - șenal – mal drept) în zona penei de apă cu temperaturimodificate au fost în număr de 3 și, conform rezumatului la Evaluare adecvată aimpactului de mediu a Unităților 3 și 4 ale C.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD, 2012), au fost localizate astfel: P1 – 700 m aval de guracanaluluideversareapederăcire,P2–1,5kmavaldeguracanaluluideversareapederăcireșiP3–2.5kmavaldeguracanaluluideversareapederăcire.

Printre celemai importante concluzii la Evaluarea adecvată a impactului demediu aUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă,conformAcorduluideMediu,amintim:



44

v Impactul proiectului Unităților 3 și 4 este nesemnificativ, funcționareaconcomitentă a 4 unități nucleare pe amplasamentul C.N.E. Cernavodăneafectând stareade conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, inclusiv acelor de interes comunitar prezente pe teritoriile celor mai apropiatesituriNatura 2000 (ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSPA0002 Allah Bair-CapidavașiROSPA0017CanaraleledelaHârșova);









*Acest lucru depinde de creșterea depituluiapelor evacuate și de diferența dintretemperatura apelor provenite din canalul dedeversare a apelor de răcire și temperaturaapelorDunăriiînamontedeguracanaluluidedeversareaapelorderăcire.

ImpactulpotențialesteprezentatînsecțiuneaIV.2.aprezentuluistudiu.

13Evaluare adecvată a impactului demediu aUnităților 3 și 4 aleC.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD, 2012) – rezumat (http://www.mmediu.ro/beta/wpcontent/uploads/2012/08/2012-08-10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdf)



45

v Realizareaunuigrupenergeticnoude600MWlaRovinari

Figura17Localizareaobiectivului”Realizareaunuigrupenergeticnoude600MWlaRovinari”

ObiectivulvizeazăamplasamentuldejaexistentcenuintersecteazăsituriNatura2000.Conform SER, grupul energetic nou de 600MW în zona Rovinari, estimat a fi pus înfuncțiunelaînceputulanului2021,vautilizadreptcombustibildebazălignitulfurnizatdincariereleaflateînimediatavecinătateaobiectivuluideinvestiții.

Proiectul a fost adoptat în septembrie 2015 în baza Studiului de fezabilitate și aRaportuluideevaluareaprivindcontribuțiaînnaturăaSocietățiiComplexuluiEnergeticOltenis SA. El se va desfășura în partea de sud a actualului Complex energetic pe osuprafațătotalăde141.885mp14

De asemenea, menționăm ca actualul Complex Energetic de la Rovinari dețineAutorizația Integrată de Mediu cu nr. 07/25.09.2018 emisă de către Agenția pentruProtecțiaMediuluiGorj..


14 Conform adresei nr. 130289/02.07.2019 înregistrată la Ministerul Energiei (adresă tranmisă de către Societatea Complexului Energetic Oltenis SA).



46



- aparițiasauaccentuareaeroziunii;

- poluareafonică;- poluareaatmosferică;- degradarea și

fragmentareahabitatelor speciilor, înspecial prin defrișareaanumitor porțiuni depădure, și facilitareapătrunderii speciilorinvazive;

- deteriorarea calitățiiapei;

- alterarea estetică apeisajului;

- modificări detopografie.

- accentuarea impactuluidatorat exploatăriiminiere prin creștereaconcentrațiilor deemisii poluanteprovenite de la surselemobile.

- creștereaconcentrațiilor depoluanți atmosfericidatorită emisiilorcrescute de dioxid decarbon, dioxid de azot,dioxid de sulf și metanemise în urma arderii,cu efecte asuprasănătățiiorganismelor;

- contribuție la aparițiasmogului fotochimic, aploilor acide și laaccentuarea efectelorschimbărilorclimatice.

Impactul potențial asociat producerii de energie din surse neregenerabile esteprezentatînsecțiuneaIV.2.aprezentuluistudiu.

15 Center for Biological Diversity (https://www.biologicaldiversity.org/programs/public_lands/energy/dirty_energy_development/coal/index.html)



47

v Realizareaunuigrupenergeticnoude400MWparametriultrasupracriticilaTurceni

Figura18Localizareaobiectivului”Realizareaunuigrupenergeticnoude400MWparametri

ultrasupracriticilaTurceni”

Localizarea obiectivului s-a realizat ținându-se cont de faptul că acesta vizeazăamplasamentul deja existent. Considerăm necesară sublinierea faptului că grupulenergeticnoude400MWdelaTurcenicuparametriultrasupracritici,respectivbazatpe celemai noi tehnologii la nivel european pentru emisiile poluante, va contribui lareducereaemisiilordeCO2prinnivelulsuperiordeeficiențăenergetică.

MenționămcăactualaSucursalăaElectrocentraleiTurcenidețineAutorizațiaIntegratădeMediunr.1/10.03.2014,valabilăpânăladatade10.03.2024emisădecătreAgențiapentruProtecțiaMediuluiGorj.

Amplasamentulseaflălocalizatlaodistanțămaimicăde1kmfațădesitulROSCI0045CoridorulJiului.




48

v Realizareaunuigrupenergeticnoude200MWCCGT-CraiovaII,pegaz,cufuncționareflexibilă,inclusivstocareaenergeticăîndepozitulsubteranGhercești

Figura19Localizareaobiectivului”Realizareaunuigrupenergeticnoude200MWCCGT-Craiova

II,pegaz,cufuncționareflexibilă,inclusivstocareaenergeticăîndepozitulsubteranGhercești”

Obiectivul”Realizareaunuigrupenergeticnoude200MWCCGT–CraiovaII,pegaz,cufuncționare flexibilă, inclusiv stocarea energetică în depozitul subteran Ghercești”vizează amplasamentul existent al termocentralei Craiova II și depozitul subteranexistentGhercești.AcesteanusesuprapunrețeleiNatura2000.

Menționăm că pentru activitatea actuală a Sucursalei Electrocentrale Craiova II esteemisădecătreAgențiapentruProtecțiaMediuluiDolj,Autorizația IntegratădeMediunr.74/07.07.2016.




49

v Realizareaunuigrupenergeticnoude400MWCCGTpegazcufuncționareflexibilăMintia

Figura20Localizareaobiectivului”Realizareaunuigrupenergeticnoude400MWCCGTpegaz

cufuncționareflexibilăMintia”

Acest obiectiv vizează amplasamentul existent și trecerea celor două grupurifuncționale de pe cărbune pe gaz. Principalul avantaj al obiectivului este reducereaevidentăacantitățilordeemisiipoluante,înspecialaparticulelorînsuspensie(PM10șiPM2.5).

Amplasamentul este localizat laodistanțămaimicăde1km fațăde situlROSCI0373RâulMureșîntreBrănișcașiIlia.

Conform informațiilor furnizate de către Societatea Complexul Energetic HunedoaraSA16, amplasamentul obiectivului propus va fi în vecinătatea Grupului nr. 6 pe osuprafață deminim 1.3 ha. Alegerea amplasamentului s-a făcut în baza a 4 studii de(pre)fezabilitate realizatede către entități străine, cât și entităținaționale. În celedinurmăs-aoptatpentruproiectuljaponezalcăruistudiudefezabilitateafostelaboratdecătreKansaiElectricPowerșiProiectulROMGAZcustudiudeprefezabilitateelaboratde către ISPE.Astfel, obiectivulpropusva respectaurmătoarele cerințe: capacitatede350MWc 43Gcal/h, funcționare pe gaz metan, tehnologie de ultimă generație șiasigurareafuncționăriiîncondițiideînaltăeficiență,flexibilitateridicatădefuncționare,asigurarea continuității și siguranței în furnizarea de energiei electrică șii a căldurii,

16 Conform Adresă nr. 130293/02.07.2019 transmisă de către Societatea Complex Eneregtic Hunedoara Ministerului Energiei.



50

respectarealegislațieidemediușieconomiedinpunctdevederealcostuluicicluluideviață.




51

v Realizarecentralăhidroelectricăcuacumulareprinpompaj(CHEAP)Tarnița-Lăpuștești

Figura21Localizareaobiectivului”Realizarecentralăhidroelectricăcuacumulareprinpompaj

(CHEAP)Tarnița-Lăpuștești”

Localizarea CHEAP Tarnița-Lăpuștești se va realiza în bazinul hidrografic al râuluiSomeșul Cald, pe valea râului Someșul Cald, în versantul stâng adiacent acumulăriiexistenteTarnița,peteritoriuladministrativalcomunelorRașca,CăpușuMare,MărișelșiGilăucareincludelocalitățileDângăulMare,DealuMare,Lăpuștești,SomeșulCald,înceamaimareparteînextravilanulacestora17.

Delimitarea suprafeței vizate de acest obiectiv s-a realizat prin georeferențiereaimaginiiprivindlocalizareaproiectuluipreluatădepepaginawebaproiectului.Astfel,în urma obținerii limitei proiectului, au fost intersectate două situri Natura 2000,respectivROSCI0263ValeaIeriișiROSCI0427PajiștiledelaLiteni-Săvădisla.

IstoricalproiectuluiCHEAPTarnița-Lăpuștești18:

ü Perioada1975-1985:ISPHrealizeazăanalize,studiideamplasamentşistudiideschemăpentruunproiecttipCHEAP;

ü Perioada1985-1988:Alegereaamplasamentuluiactual(existențălaculuiinferiorșiacentruluideconsum);

17 Sursa: http://www.hidrotarnita.ro/localizare/ 18 Datele furnizate sunt în conformitate cu Studiu de fundamentare – Centrala cu Acumulare prin Pompaj Tarnița- Lăpuștești, Anexa 1 elaborat de de către Comisia Națională de Strategiei și Prognoză, București, 2019;



52

ü Perioada 1988-1994: Sunt solicitate și analizate cererile de ofertă pentruechipamentul energetic principal al CHEAP Tarnița-Lăpuștești, primite de lacompetitori de talie internațională în domeniu precum Ansaldo GIE (Italia),Toshiba (Japonia), Alsthom-Neyrpic (Franța), Hitachi (Japonia), Mitsubishi(Japonia);

ü 1993: I.S.P.H. și GEOTEC realizează Studiul geotehnic și hidrogeologic; I.S.P.H.realizează Studiul de evaluare economică a funcțiilor CHEAP în SEN; I.S.P.H.realizeazăStudiuldeprefezabilitatepentruCHEAPTarnița–Lăpuștești,variantadeechipare4x250MW;StudiulafostavizatdeMinisterulMediului;

ü 1994:I.S.P.H.realizeazăStudiuldefezabilitatepentruCentralaHidroelectricăcuAcumulareprinPompaj(CHEAP)Tarnița–Lăpuștești,variantadeechipare4x250MW;

ü 1995:Elaborareastudiilordedocumentareprivindechipamentulenergeticșiamodului de exploatare, de funcționare; Elaborarea Caietelor de Sarcini pentruechipamente;

ü Perioada1999-2000: Institutul de SpecialitateElectricPowerDevelopmentCo.(E.P.D.C.)dinJaponiaarealizat,înbazaunuigrantacordatdeguvernuljaponez,un studiu bazat pe datele tehnice din documentațiile anterioare elaborate deI.S.P.H.,studiuîntocmitîmpreunăcuToshiba;

ü 2003:I.S.C.E.șiI.S.P.H.auelaboratunstudiudeprefezabilitatepentrurealizareauneiCHEAPlaTarnița–Lăpușteștiîncares-aanalizatovariantădeechiparecutreigrupuridecâte330MW;

ü 2007: Consultantul IPA/ Verbund/ Poyry dezvoltă un studiu de fezabilitate încadrul programului SEEREM al Băncii Mondiale din 2005, finanțat de BIRD.Analiza se bazează pe soluțiile anterioare și schema de amenajare propuse deI.S.P.H.șiE.P.D.C.,cumicimodificăriutilerealizăriiobiectivului;

ü 2008: I.S.P.H. a actualizat studiul de fezabilitate, conform prevederilor HG28/2008 (privind conținutul studiilor de fezabilitate pentru proiecte finanțatedinfonduripublice);

ü 2009: Guvernul României a aprobat un Memorandum privind realizareaobiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin PompajTarnița-Lăpuștești,memorandumcarenumaiproduceefectejuridiceînprezent;

ü 2010:Afostangajatunconsultant(consorțiu)învedereapregătiriiprocesuluideatragereainvestitorilor,avândcaliderDeloitteConsultantaS.R.L.Dinconsorțiuau făcut parte și Banca Comercială Română si HydroChina ZhongNan, iarsubcontractori au fost Mușat&Asociații Sparl, Herbert Smith, Knight Piesold șiTempoAdvertising. În februarie 2014, contractul încheiat cu acest consorțiu aajunslatermensinuamaifostprelungitdecătrepărțilecontractante;

ü 2013: Guvernul României a aprobat mai multe memorandumuri privindrealizarea obiectivului de investiții Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prinPompajTarnița-Lăpuștești, de referință fiindMemorandumuldin4 septembrie2013, Memorandumul din 16 octombrie 2013 și Memorandumul din 31 iulie2014. În lunanoiembrie, în bazaprevederilorMemorandumurilor aprobatedeGuvern, a fost înființată societatea de proiect HIDRO TARNIȚA S.A., în scopulimplementării Proiectului; Potrivit Memorandumului din 4 septembrie 2013,



53

societateadeproiectHidroTarniţaSAseînfiinţeazăiniţialcuacţionariatformatdin societăţi româneşti din domeniul energiei şi îşi propune să atragă printr-oprocedură competitivă investitori străini de profil. Societatea de proiect a fostînfiinţatădecătreElectricaSAşiComplexulEnergeticHunedoaraSA(societățilacarestatuleraacționarunic)cuuncapitalsocialde2milioaneeuro.Ulterior,înurmadivizăriisocietăţiiElectricaSAşialtoroperaţiunidecapitalîntreacţionari,capitalul social al societăţii Hidro Tarniţa SA este deţinut în proporţie de99,358%decătreSocietateadeAdministrareaParticipaţiilorStatuluiînEnergie(SAPESA)şi0,642%decătreComplexulEnergeticHunedoaraSA;

ü 2014: În luna martie, I.S.P.H. a actualizat Studiul de Fezabilitate pe care îlelaboraseînanul2008dinpunctdevederealsoluțiilortehnice,alcerințelordinavizeleobținuteșiaestimărilordecosturi.Înlunaiulie,HIDROELECTRICAS.A.avândut către HIDRO TARNIȚA S.A. investiția în curs, constituită dindocumentațiile tehnice, economice și de altă natură, elaborate pentrufundamentarea, promovarea, aprobarea, autorizarea, atribuirea și realizareaproiectului, precum și din avizele și autorizațiile obținute pentru proiect cuacorduldetransferalHidroelectrica;

ü Perioada 2015-2018: Societatea de proiect Hidro Tarniţa SA a desfăşuratactivităţispecificedepregătireadocumentaţiilor,avizelor,acordurilorşiactelorde reglementarenecesare implementăriiproiectului, valoarea acestor activităţifiindadăugatălainvestiţiaîncurscumpăratăîn2014delaHidroelectricaSA.Ladata de 31.12.2018, valoarea contabilă a investiţiilor în curs înregistrate înactivul societăţiideproiectHidroTarniţaSA,peobiectivulde investiţii în curs„CHEAPTarniţa–Lăpuşteşti”estede13.278.628,47lei.

ComparațieastudiilorrelevantepentruproiectulCHEAPTarnița–Lăpustești:

DescriereSFEPDC1999

4x250MW

SFISCE-2003

4x250MW

SFISPH2008

4x250MW

SFISPH2014

4x250MWComparație SFEPDC

JapanSFISCE SFISPH

2008SFISPH2014

Celmaibunamplasament Tarnița-Lăpuștești

Tarnița-Lăpuștești



Putereinstalată(MW) 1000 1000 1000 1000

Echipareturbinereversibile Francis Francis Francis FrancisCicludepompaj săptămânal săptămânal săptămânal săptămânalRezervorsuperiorLăpuștești–cotamNNR

1085 1085 1085 1085

RezervorinferiorTarnița–cotamNNR

521,5 521,5 521,5 521,5

Înălțimerezervorsuperior 45 45 40 40Cotabaraj-mNNR 1088 1088 1086,5 1086,5Capacitatedestocaj–mil.mc 10 10 10 10Priză–tip’poligonal‘-buc 1 1 1 2Centralasubterană(m) L=157,

l=22,H=45L=120,l=23,H=47

L=120,l=23,H=48

L=120,l=23,H=48



54

DescriereSFEPDC1999

4x250MW

SFISCE-2003

4x250MW

SFISPH2008

4x250MW

SFISPH2014

4x250MWCameratrafo L=126,

l=15,H=20L=117,l=19,H=25

L=117,l=19,H=48

L=117,l=19,H=48

Galeriademarepresiune–ml 1100 1100 1100 2firex1100

Diametrugal.demarepresiune-ml

6 6 6 4.3

Galeriadefugă-ml 2x1350 2x1350 2x1350 2x1350Diametrugaleriedefugă-ml 6,2 6,2 6,2 6,2Impactul potențial asociat hidroenergiei este prezentat în secțiunea IV.2. a prezentuluistudiu.

v RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW

Figura22Localizareaobiectivului”RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole

500MW”

Încazulacestuiobiectiv,siturileNatura2000intersectatesaupotențialafiafectatedeimplementarea sa au fost obținute prin realizarea unor zone buffer conformmetodologiei abordate și prezentate în secțiunea III.2. Zona de construire a centraleihidroelectrice se suprapune cu ariile naturale protejate ROSCI0044 Corabia-TurnuMăgureleșicuRORMS0012Suhaia.



55

ConformcorespondențeidintreMinisterulEnergieișiComisiaNaționalădeStrategieșiPrognoză,pentruobiectivul”RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW”nus-ademaratstudiuldefundamentare,astfelneexistânddisponibiledatetehnice.

FiindunobiectivstrategicdeoanvergurăfoartemareceimplicălucrărideregularizaredesfășuratepetotcursulDunării,daracărorlocalizareconcretănusecunoaște,siturileNatura 2000 ale căror grade de vulnerabilitate sunt crescute au fost obținute prinrealizareauneizonedetipbuffer(50m)ceavizatzonaromâneascădemalafluviului.Înurmaanalizei, au fost intersectateurmătoareleariinaturaleprotejateNatura2000(Tabel6)lacareseadaugă8rezervațiinaturaledeinteresnațional,incluzândunparcnatural (Parcul Natural Porțile de Fier cu statut și de sit Ramsar, BaltaNera-Dunăre,Gura Văii-Vârciorova, Dealul Varanic, Cazanele Mari și Cazanele Mici, Locul fosiliferȘvinița, Cracul Crusii, Fața Virului) și 7 rezervații naturale de interes internațional –situri Ramsar (Parcul Național Porțile de Fier, Bistreț, Confluența Olt-Dunăre, Suhaia,Blahnița,Calafat-Ciuperceni-DunăreșiConfluențaJiu-Dunăre).

Tabel6 SituriNatura2000potențial a fi afectatede realizareaobiectivului ”Realizare centrală

hidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW”

Cod Nume Tiparienaturalăprotejată

ROMAB0003 RezervațiaBiosfereiDeltaDunarii RezervațieabiosfereiRONPA0014 ParculNaturalPorțiledeFier ParcnaturalRONPA0017 ParculNaturalBaltaMicăaBrăilei ParcnaturalRONPA0316 BaltaNera-Dunăre RezervațienaturalăRONPA0614 GuraVaii-Vârciorova RezervațienaturalăRONPA0625 DealulVaranic RezervațienaturalăRONPA0626 CazaneleMarișiCazaneleMici RezervațienaturalăRONPA0627 LoculfosiliferȘvinița RezervațienaturalăRONPA0641 CraculCrucii RezervațienaturalăRONPA0642 FațaVirului RezervațienaturalăRONPA0898 OstrovulGâsca RezervațienaturalăRONPA0942 Cama-Dinu-Păsărica RezervațienaturalăRORMS0001 DeltaDunării ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0002 ParculNaturalBaltaMicăaBrăilei ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0006 ParculNaturalPorțiledeFier ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0009 Bistreț ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0011 ConfluențaOlt-Dunăre ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0012 Suhaia ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0013 Blahnița ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0014 BrațulBorcea ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0015 Calafat-Ciuperceni-Dunăre ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0016 CanaraleledelaHârșova Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0017OstroaveleDunării-Bucgeac-Iortmac Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0018 ConfluențaJiu-Dunăre ZonăumedădeimportanțăinternaționalăRORMS0019 DunăreaVeche-BrațulMăcin ZonăumedădeimportanțăinternaționalăROSCI0006 BaltaMicăaBrăilei Sitdeimportanțăcomunitară



56


ROSCI0022 CanaraleleDunării SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0039 Ciuperceni-Desa SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0044 Corabia-TurnuMăgurele SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0045 CoridorulJiului SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0065 DeltaDunării SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0088 GuraVedei-Șaica-Slobozia SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0131 Oltenița-Mostiștea-Chiciu SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0173 PadureaStârmina SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0206 PorțiledeFier SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0278 Bordușani-Borcea SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0299 DunărealaGârlaMare-Maglavit SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0306 Jiana SitdeimportanțăcomunitarăROSCI0319 MlaștinadelaFetești SitdeimportanțăcomunitarăROSPA0005 BaltaMicăaBrăilei AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0011 Blahnița AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0012 BrațulBorcea AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0017 CanaraleledelaHârșova AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0021 Ciocănești-Dunăre AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0023 ConfluențaJiu-Dunăre AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0024 ConfluențaOlt-Dunăre Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0026CursulDunării-Baziaș-PorțiledeFier Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0031DeltaDunăriișiComplexulRazim-Sinoie Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0038 Dunăre-Oltenița AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0039 Dunăre-Ostroave AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0046 Gruia-GârlaMare AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0074 Maglavit AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0080 MunțiiAlmăjului-Locvei AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0090 OstrovuLung-Gostinu AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0102 Suhaia AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0108 Vedea-Dunăre AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0135 NisipuriledelaDăbuleni AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0136 Oltenița-Ulmeni AriedeprotecțiespecialăavifaunisticăImpactulpotențialdinamonteșiavaldatoratconstrucțiilorhidrotehnicedeanvergurămaresuntprezentateînsecțiuneaIV.2.aprezentuluistudiu.

ÎnfigurașitabeluldemaijosseregăsesclistasiturilorNatura2000posibilafectatedeimplementareaproiectului”RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW”dinBulgariașiUngaria.



57

Figura23SituriNatura2000dinBulgariașiUngariaposibilafiafectatedecătreimplementarea

proiectului”RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW”

Tabel7SituriNatura2000dinBulgariașiUngariaposibila fiafectatedecătre implementarea

proiectului”RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW”

Nr.crt.

ȚaraCod

Natura2000

DenumireNatura2000

TipNr.crt.

ȚaraCodNatura

2000

DenumireNatura2000

Tip

1 Bulgaria BG0002104 TsibarskoBlato

SPA 22 Bulgaria BG0000334 Ostrov SCI

2 Bulgaria BG0002091 OstrovLakat

SPA 23 Bulgaria BG0000241 Srebarna SCI

3 Bulgaria BG0002074 Nikopolskoplato

SPA 24 Bulgaria BG0000241 Srebarna SPA

4 Bulgaria BG0002065 BlatoMalakPreslavets

SPA 25 Bulgaria BG0000232 OstrovPozharevo

SCI

5 Bulgaria BG0002064 Garvanskoblato

SPA 26 Bulgaria BG0000232 Batin SCI

6 Bulgaria BG0002030

KompleksKalimok

SPA 27 Bulgaria BG0000199 Tsibar SCI

7 Bulgaria BG0002025 Lomovete SPA 28 Bulgaria BG0000181 RekaVit SCI 8 Bulgaria BG0002024 Ribarnitsi

MechkaSPA 29 Bulgaria BG0000377 Kalimok -

BrashlenSCI

9 Bulgaria BG0002018 OstrovVardim

SPA 30 Ungaria HUDI20039 Pilis ésVisegrádi-hegység

SCI

10 Bulgaria BG0002017 KompleksBelenskiostrovi

SPA 31 Ungaria HUDI20034 Duna ésártere

SCI



58

Nr.crt.

ȚaraCod

Natura2000

DenumireNatura2000

TipNr.crt.

ȚaraCodNatura

2000

DenumireNatura2000

Tip

11 Bulgaria BG0002009 Zlatiyata SPA 32 Ungaria HUDI20008 Börzsöny SCI12 Bulgaria BG0000614 Reka

OgostaSCI 33 Ungaria HUDI10002 Börzsöny

ésVisegrádi-hegység

SPA

13 Bulgaria BG0000610 RekaYantra

SCI 34 Ungaria HUDD1004 Béda-Karapancsa

SPA

14 Bulgaria BG0000608 Lomovete SCI 35 Ungaria HUDD20032 Gemenc SCI15 Bulgaria BG0000576 Svishtovska

goraSCI 36 Ungaria HUDD20023 Tolnai

DunaSCI

16 Bulgaria BG0000534 OstrovChayka

SCI 37 Ungaria HUDD20045 Béda-Karapancsa

SCI

17 Bulgaria BG0000530 Pozharevo-Garvan

SCI 38 Ungaria HUDD20032 Gemenc SCI

18 Bulgaria BG0000529 Marten -Ryahovo

SCI

19 Bulgaria BG0000528 Ostrovskastep-Vadin

SCI

20 Bulgaria BG0000396 Persina SCI21 Bulgaria BG0000335 Karaboaz SCI

În afara acestor situri Natura 2000, pot fi afectate și alte arii naturale protejatesuprapuseacestorsituridinBulgariașiUngaria,precumșiParculNaționalDjerdapdinSerbia.



59

v RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MW

Figura24Localizareaproiectului”RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MW”

Localizarea proiectului s-a realizat cu ajutorul indicațiilor datedeBeneficiar. Pe bazaacestora a fost realizat un vector de tip poligon ce delimitează zona de acumulareRăstolița. De asemenea, pe baza imaginilor satelitare a fost identificată suprafața deteren lanivelul căreiasuntobservate zonele temporare șipermanente în careau fostdemaratelucrările.

Pentru obiectivul menționat există acte de reglementare în domeniul protecțieimediului și în domeniul protecției apelor emise de către instituțiile abilitate19 pentrulucrărilerealizate,astfel:

ü Acord de mediu nr. 12/07.11.1990 privind PE „Amenajarea HidroenergeticăRăstolița";

ü Acord de gospodărire a apelor nr. 39/07.06.1990 "Privind apărarea împotrivainundațiilor pentru tabara socială ACTH – Tarnița amplasată în Lunca Gării-Răstolița,jud.Mureș";

ü Notă de avizare nr. 5956/02.10.1990 debite încheiată la Direcția Apelor Tg.Mureș;

ü Avizdegospodărireaapelornr.16/16.04.1992pentru lucrarea"RegularizarearâuluiMureșînzonalocalitățiiVăleniideMunte"județulMureș;

ü Avizdfegospodărireaapelornr.363/30.03.2012pentruinvestiția"Regularizareavalbaraj–AHERăstolița.BarajRăstolița".

19 Conform adresei nr. 74905.1 din 01.07.2019 trimisă de către SPEEH Hidroelectrica SA către Ministerul Energiei.



60

Acumularea Răstolița se suprapune în întregime sitului Natura 2000 ROSCI0019Călimani-Gurghiuși,deasemenea,estelocalizatălalimitaROSPA0133MunțiiCălimanisprapusrezervațieinaturaleRONPA0009ParculNaționalCălimani.

Conform adresei menționate anterior la obiectivul de investiție ”Realizare centralăhidroelectrică Răstolița 35 MW” se vor realiza următoarele lucrări, etapizate peobiective,astfel:

ü EtapaI-cotaminimenergetic720mdMü Obiectivul I - Baraj Răstolița: procurare și monntare AMC baraj; execuție

instalații de iluminat și parapet sparge val pe coronament baraj; lucrări deregularizare aval baraj; închidere galerie deviere ape; curățire cuvetă lac;funalizarelucrărideC+MlaMHCamplasatpecircuitulgalerieigoliriidefundabarajului; finalizare lucrări demontaj la priza golirii de fund; finalizare lucrăriparteelectricălagoliredefund;

ü Obiectivul II – Aducțiune principală: amenajare platformă casă de vane, prizăenergeticădelacota765,50mdM;finalizarelucrărideC+Mlacasadevanepriză(vanăplanășibatardou);alimentareconsumatoriplatformăcasădevanepriză;

ü Obiectivul III – Nod de presiune:montare instalație de acționare vană fluture;lucrăriamenajăriexterioareplatformănoddepresiune;finalizărilucrărideC+Mlacasadevanefluture;

ü Obiectivul IV – Centrala Răstolița: finalizare lucrări de finisaje interioare șiexterioare; finalizare execuție instalații de epusiment, de stins incendiu, deventilație; finalizare instalații auxiliare (partemecenică) aferente HA1 și HA2;achizițieșimontajechipemanteparteelectricăprimarășisecundară;alimentareconsumatoriserviciipropriicentrală;

ü Obiectivul V – Stația 110 kV: finalizare lucrări de montaj partea electrică lagospodăriadecabluri; finalizarelucrărideracordpeparteade110kVcuStațiaelectricaaaSDEETransilvaniaSud;

ü Obiectivul VI – Bazin compensator:n finalizare lucrări de montaj instalațieacționarevanegolirefundbazincompensator;

ü Obiectivul VIII – Ramura Vest aducțiune și captări secundare: execuție lucrăripentrurealizareacaptărilorsecundareaferenteramuravestVișa,GălăoaiaMareșiGălăoaiaMică;

ü Lucrărideinfrastructură:execuțiedrumconturlacșiexecuțiedrumdelegăturăîntrecotacoronamentbarajșicasavanepriză;execuțielucrărideamenajareșiprotecțiamediului;

ü EtapaII-cotafinală760mdM:ü Obiectivul I – Baraj Răstolița: lucrări de finalizare ridiccare baraj cota finală;

lucrăridefinalizaredescărcătordeapemaricotafinală;ü Obiectivul VII – Ramura Est aducțiune și captări secundare: execuție lucrări

pentrurealizareacaptărilorsecundareBradușiIlvaMare;lucrărideexcavațiișibetonareaaducțiuniiramuraest;

ü Obiectivul VIII – Ramura Vest aducțiune și captări secundare: execuție lucrăripentru realizare captare secundare Bistra; lucrări de excavații și betonare aaducțiuniiBistra–GălăoaiaMare;

ü Lucrărideinfrastructură:execuțielucrărideamenajareșiprotecțieamediului.Impactul potențial asociat hidroenergiei este prezentat în secțiunea IV.2. a prezentuluistudiu.



61

v RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW

Figura25Localizareaobiectivului”RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW”

ObiectivulSER”RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW”vizeazărealizareaa5centralehidroelectricereprezentateînFigura25:Livezeni,Dumitra,Bumbești,ValeaSadului și Curtișoara. Dintre acestea, Livezeni, Dumitra și Bumbești sunt realizate în



62

proporție de 85% și sunt localizate în sau la limita sitului Natura 2000 ROSCI0063Defileul Jiului suprapus cu rezervația naturală Parcul Național Defileul Jiului (veziFigura26,Figura27,Figura28).ValeaSaduluișiCurtișoarasuntconstruiteînproporțiede100%șinusesuprapunsaunuseaflăînapropiereavreunuisitNatura2000.

Figura26Localizareaobiectivului”RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW”-detaliu

Livezeni



63


Dumitra


Bumbești



64

Pentruobiectivulmenționatexistăactedereglementare îndomeniulprotecțieimediuluiși îndomeniulprotecțieiapeloremisedecătreinstituțiileabilitate20pentrulucrărilerealizate,astfel:

ü Acorddemediunr.GJ-51din18.04.2003privind„AmenajareaHidroenergeticăarâuluiJiupesectorulLivezeni-Bumbești";

ü Avizuldegopodărireaapelornr.188/14.02.2003privind„AmenajareaHidroenergeticăarâuluiJiupesectorulLivezeni-Bumbești";

ü Aviz de gospodărire a apelor modificator nr. 410/15.08.2005 privind „AmenajareaHidroenergeticăarâuluiJiupesectorulLivezeni-Bumbești".

Conformadreseimenționateanteriorlaobiectivuldeinvestiție „AmenajareaHidroenergeticăarâuluiJiupesectorulLivezeni-Bumbești"sevorrealizaurmătoarelelucrări,astfel:

ü BarajLivezeni:amenajareplatformătehnologică,amenajarecuvetalacLivezeni,AMC-finalizaremontaj;scarăpentrumigrareafauneipiscicole;

ü MHC Livezeni: suprastructură – finalizare acoperiș; finisaje interioare și exterioare;instalațiiinterioare;

ü AducțiuneLivezeni–Dumitra:amenajarepaltformăLivezenișidrumacces;amenajareplatformăMurgaMică;

ü CHE Dumitra: pardoseli, finisaje, confecții metalice, amenajări exterioare, platforme,împrejmuirinșirigole;podpestebazinuldeliniștire–asfaltareșibalustrăzi;

ü Bloc de intervenție Dumitra: terasamente, structură de rezistență; zidărie; pardoseli;acoperiș;placajeșifinisaje;tâmplărie;instalațiișiparatrăznet;

ü Aducțiune Dumitra- Bumbești: marcaje și finisaje Valea Rea aval; marcaje și finisajeBratcuamonte; injecțiiBratcuamonte2+400–3+000, intersecție fereastrăValeaRea,intersecție fereastră Bratcu; betonare dop intersecție Valea Rea; betonare dopintersecțiecastelBumbești;injecțiipuțBratcu;betonarepoartăetanșăBratcu;

ü NoddepresiuneBumbești:casăvane-betonare,arhitectură,instalațiișiAMC,montareechipamente;conductăforțată:finalizaremontaj,AMC;

ü CHE Bumbești: zidărie, pardoseli, finisaje, tâmplărie și confecții metalice, instalații șiparatrăznet, montare echipamente, amenajări exterioare, platforme, împrejmuiri șirigole,betonarebazinliniștire,stația110kV–terasamenteșiconstrucție;

ü BlocdeintervențieBumbești:pardoslei,placajeșifinisaje;instalațiifinalizare;ü CanaldefugăBumbești:betonareaval;ü CaptareJiu:deviereetapaII,exacvațiietapaII,betonare,scarăpentrumigrareafaunei

piscicole; montare echipemente, conductă captare Jiu – tronson II, III și IV; protecțietaluze;

ü Captare Dumitra: excavații, umpluturi și protecție taluze; betonare bazin linisștire,montareechipamente;

ü DrumlaCHE:suprastructură;ü DrumlaCHEDumitra:infrastrutură,suprastructură;ü DrumaccesJiu:protecțietaluze,podețe,suprastructură;ü DrumaccespestemasivM3laCHEBumbești:suprastructură,rigole.

Precizăm că pentru lucrările enumerate mai sus, SPEEH Hidroelectrica SA este în etapa dederulareaaevaluăriiimpactuluiasupramediului.

Impactul potențial asociat hidroenergiei este prezentat în secțiunea IV.2. a prezentuluistudiu.

20 Idem 40



65

v RealizarecentralehidroelectriceperâulOlt145MW

Figura29Localizareaobiectivului”RealizarecentralehidroelectriceperâulOlt145MW”

Obiectivulvizează5centralehidroelectriceamplasateperâulOlt:Racovița,Lotrioara,Câineni, Robești și Lotru (Figura 29). Toate cele cinci centrale sunt construite înproporțiede100%șinuintersecteazăînmoddirectsituriNatura2000,darseaflălaodistanță demai puțin de 1 km față de următoarele: ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest,ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, ROSPA0043 Frumoasa, ROSCI0085



66

Frumoasa și ROSCI0122 Munții Făgăraș (Figura 30, Figura 31, Figura 32, Figura 33,Figura34).

Figura30Localizareaobiectivului”RealizarecentralehidroelectriceperâulOlt145MW”–detaliu

Racovița



67


Lotrioara


Câineni



68


Robești


Lotru



69

Pentru obiectivul menționat există acte de reglementare în domeniul protecțieimediului și în domeniul protecției apelor emise de către instituțiile abilitate21 pentrulucrărilerealizate,astfel:

ü Autorizațiepentru executarede lucrări nr. 65/06.08.1990emisădePrefecturaJudețului Sibiu în localitatea Avrig-Racovița, pentru obiectivul de investiții,treaptaCHERacovițașitreaptaCHELotrioara;

ü Autorizațiepentru executarede lucrări nr. 83/17.04.1990emisădePrefecturaJudețului Vâlcea în localitatea Câineni-Racovița, pentru obiectivul de investiții,treaptaCHERacovițașitreaptaCHECornetu;

ü Autorizație pentru executare de lucrări nr. 98/26.05.1989 emisă de ConsilulPopular Județean Vâlcea în localitatea Câineni-Robești, pentru obiectivul deinvestiții,treaptaCHERobeștișitreaptaCHECâineni;

ü Acord demediu nr. SB 10 din 27.05.2005 emis de APM Sibiu pentru PATZ alobiectivului de investiții – Amenajarea hidroenergetică pe râul Olt pe sectorulAvrig–Cornetu;

ü Aviz de Gospodărire a Apelor nr 87/03.05.2015, privind Plan de Amenajare aTeritoriului Zonal – Avig, Tălmaciu, Racovița, Turnu Roșu, Câineni – JudețeleSibiușiVâlcea.AmenajareahidroenergeticăperâulOltSuperiorCornetu–Avrig.

ü Autorizație pentru executare de lucrări nr 15/11.12.2018, emisă de PrimăriacomuneiTurnuRoșu, Jud.Sibiu,pentruobiectivulExecuție lucrăridedebusarepârâuSebeș(protecțiepodC.F.)

Conformadreseimenționateanteriorlaobiectivuldeinvestiție „AmenajareaHidroenergeticăarâuluiJiupesectorulLivezeni-Bumbești"sevorrealizaurmătoarelelucrări,astfel:

ü TreaptadecădereRobeștiLucrăriexecutateînproporțiede99%.Centralaesteînfuncțiedinanul2012.Restuldeexecutatestereprezentatde:achizițieterenafectatdeamenajare(prinaplicareaLegii255/2010); execuție LEA N110KV Robești-Sibiu Sud, necesară evacuării puteriicentralelor Robești, Câineni și Lotrioara. Licența de funcționare – toate autorizarilevalabile.

ü TreaptadecădereRacovițaLucrări executate în proporție de 95%: Realizat Recepția la Terminarea Lucrărilor șiRecepția Punerii în Funcție. Poate funcționa la o capacitate de max. 60%, datoritărestricțiilor date depunerea în siguranță a podurilor C.F. care traversează canalul defugă.LucrărirestdeexecutatnecesareatingeriicoteiNNRamonte:373,5mdMB**

- DMDamontedepodBradutrașaaIII-a- DMStranșaaIII-a- închideripârâuriMârșașiAvrig- protecțiepoduriCFMârșașiAvrig

Lucrărinecesareatingeriicoteifinaleconaldefugă:

- amenajaredebusarepârâuSebeș- demolarepodrutieraval

21 Ibidem 40



70

- adâncireșilărgirecanaldefugă:FazaI:cotaaval362mdMB,FazaII:cotaaval358md

*ÎnfuncțiedesoluțiaderezolvareaprotecțieipodurilorCFaval.

**Execuția lucrărilor rest de executat sunt obligatorii pentru atingerea indicatorilorproiectați.

Achiziția de terenuri se continuă doar prin aplicarea Legii 225/2010 privindexpropiereadeutilitatepublică,necesitateaaprobăriiCuloaruluideexproprierepentrufinalizarealucrărilor.

În curs de licențiere. Au fost demarate proceduile privind obținerea Autorizației deGospodărireaApelorșiaAutorizașieideMediu.

ü TreaptadecădereCâineniLucrăriexecutateînproporțiede20%.Lucrărileaufostsistateînanul2012.

Lucrărirestdeexecutatpentrufinalizareainvestiției:

BarajuldeversorCâineni:

- betonaresuprastructurăbaraj;- amenajarecoronamentbaraj-centrală;- betonarezidavalmaistângtronsoanelipsă(2tronsoane);- betonarezidamontemaldrepttronsoanelipsă(3tronsoane);- betonaredințidisipareenergielipsă(3buc).

Centralăhidroelectrică:

- betonareinfrastructură(cca.50%)șitoatăsuprastructura;- bazinuldeliniștirecca.20%.

Digurimalstângșimaldrept:

- digul mal stâng în totalitate: umpluturi, etanșări de suprafață și de profunzime,contracanal;- digul mal stâng în totalitate: umpluturi, etanșări de suprafață și de profunzime,contracanal (din aceasta este executată omică parte adiacentă nodului (platformălucru,200mecrantipKelly,2tronsoanederadiercontracanal.

Canaluldefugășiapemari:

- excavațiipecca.60%dinlungimealui;- protecțiidebetonpemalulstâng.

Drumurișipodurideaccesînamplasament–înîntregime

Organizareadeșantier–refacereacesteiaînproporțiede50%.

AufostobținuteAvizedelaCustoziiSiturilorNaura2000.

Îndatade11.06.2019,afostafișatProiectulDecizieiEtapeideÎncadrare.ProceduracontinuăcuemitereaÎndrumaruluiconf.Legiinr.292/2018.ObținereaAvizuluideMediuestecondiționatdeobținereaAvizuluiSGA.ü TreaptadecădereLotrioara



71

Lucrăriexecutateînproporțiede1%.

- IncintadeexecuțieaNH–esterealizatăînîntregimepemalulstâng,învecinătateacăiiferate;- Barajul deversor – au fost betonateprimele lamele ale radierului de la cele douăcâmpurideversoareamplasatelamalulstâng(deschiderile3și4)șipilaseparatoare(pemijloculbarajuluideversor);- Organizaretehnologicășisocială–amairămasoplatformăbetonată;- AufostobținuteAvizedelaCustoziiSiturilorNatura2000;- Îndatade11.06.2019,afostafișatProiectulDecizieiEtapeideÎncadrare,ProceduracontinuăcuemitereaÎndrumaruluiconf.Legii.nr.292/2018.

ObținereaAvizuluideMediuestecondiționatdeobținereaAvizluluiSGA.

Impactul potențial asociat hidroenergiei este prezentat în secțiunea IV.2. a prezentuluistudiu.

TRANSPORTULENERGIEI

SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 vizează următoarele proiecte pentrudezvoltareainfrastructuriidetransportaenergiei:

• LEAnouă400kVd.c. (cuuncircuit echipat) între stațiile existenteSmârdanșiGutinaș

• LEAnouă400kVd.c. între stațiileexistenteCernavodă și Stâlpu, cuunciurcuiintrare/ieșireînstația400kVGuraIalomiței

• Extindereastației220/110kVStâlpuprinconstruireastației400/110kV• LEA400kVPorțiledeFier-Anina-Reșița• LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteReșița(România)șiPancevo(Serbia)• Trecereala400kVaLEA220kVd.c.Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad• Extindereastației220/110kVReșițaprinconstruireastațieinoi400/220/110

kVReșița• Înlocuirea stației 220/110 kV Timișoara prin construirea stației noi

400/220/110kV.

ü Proiectul138„BlackSeaCorridor”Proiectul „Black Sea Corridor” face parte din coridorul privind energia electrică:“Interconexiuninord-sudprivindenergiaelectricădinEuropaCentralășidinEuropadesud-est(“NSIEastElectricity”)șiareroluldeaconsolidacoridoruldetransportalenergiei electrice de-a lungul coastei Mării Nergre (România – Bulgaria) și întrecoastășirestulEuropei.Componenteleproiectuluisunturmătoarele:

Ø LEAnouă400kVd.c. întrestațiileexistenteCernavodășiStâlpu,cuuncircuitintrare/ieșireînStația400kVGuraIalomiței.

LucrărileconstauînrealizareaadouătronsoanedeLEA400kVcudublucircuit:

• tronsonulI400kVdublucircuitCernavodă–GuraIalomiței;



72

• tronsonul II400kVGuraIalomiței–Stîlpu,completatcupanouridelinie400kV cu simplu circuit, carepermit realizarea legăturilor la StațiaGura Ialomiței,conformcerințelorinvestiției.

Liniaelectricăaeriană(LEA)Cernavodă–Stâlpu,decirca160kmsevarealizecaliniedublucircuit,uncircuitvafiintrare–ieșireînstațiaGuraIalomiței,iaralII-leacircuitvaficontinuupânăînStațiaStâlpu.

• Stadiu: procedura de achiziție lucrări – în curs de soluționare contestațiedepusădeunofertant;• Acte de reglementare obținute: s-a obținut HG de expropriere nr.805/08.11.2017șiAcorduldemediuactualizatîn23.04.2019;• Amplasament: traseul liniei electrice aeriene este prin ectravilanul a 34 decommunedeperazajudețuluiConstanța,IalomițașiBuzăușivatraversafluvialDunăreașibrațulBorcea.

Ø ModernizareaStației220/110/20kVStâlpușiconstruireaStației400kV

Stâlpu.

• Stadiu:înproceduradelicitațieexecuțielucrări–evaluareoferte;• Actedereglementareobținute:nuestecazul;• Amplasament: Stația electric de transformare 220/110/20 kV Stâlpu esteamplasatăîncomunaStâlpu,județulBuzău.

Ø LEA nouă 400 kV d.c. (cu un circuit echipat) între stațiile existente

SmârdanșiGutinaș;

• Lucrărileconstau în construcțiaunei liniinoi careva fi alcătuitădindouătronsoanedistinct:untronsondelinieelectricsubterană(încablu)440kVîntreStația400kVGutinașșistâlpulterminalnr.1,avândolungimedecca.2,0kmșiuntronsondelea400KvÎNTRESTÂLPULNR.445DINStaȚiaSmârdan,avândolungime de cca. 138 km. Pentru conectarea acestei LEA este necesară șiextindereaStațieiGutinașșirespectivaStațieiSmârdan,cucâtedouăcelluledelinie.• Stadiu:proiectareîncurs;• Actedereglementareîncursdeobținere:

§ În curs de inițiere revizuire Acord de Mediu necesar obținerii HG descoateredinfondforestier;

§ S-a inițiat circuitul intermisterial de aprobare HG de transfer drept deadministrarealterenurilordinpatrimonialpublicalstatuluidepetraseulLEA;

§ În curs de pregătire documentație pentru obținere HG de scoatere dincircuitulagricol;

§ Se negociază contractual de finanțare în urma aprobării cererii definanțareîncadrulProgramuluiOperaționalInfrastructurăMareînaprilie2019;

• Acte de reglementare obținute: s-a obținut Hg nr. 840/22.09.2017 deexpropriere;

§ Amplasament:LEA400kVd.c.Gutinaș-Smârdansevaamplasape26deteritorii administrative aparținând județelor Bacău (5 UAT), Vrancea (5UAT)șiGalați(16UAT),lungimealiniei:140km;

ü Proiectul144„MidContinentalEastCorridor”



73

Proiectul „Mid Continental East Corridor” face parte din coridorul prioritar privindenergia electrică: “Interconexiuni nord-sud privind energia electrică din EuropaCentrală și din Europa de sud-est (“NSI East Electricity”) și conduce la creștereacapacității de schimb pe granițele dintre România – Ungaria – Serbia. IntensificăcoridorulEuropeannord-suddinsprenord-estulEuropeispreSud-EstulEuropeiprinRomânia, permițând integrarea mai puternică a piețelor și crelterea securitățiialimentăriiconsumuluiînzonadeSud-estaEuropei.Componenteleproiectuluisunturmătoarele:

Ø LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteReșița(România)șiPancevo(Serbia);

• Obiectivdeinvestițiifinalizatîn30.03.2018.

Ø LEAnouă400kVs.c. stațiaexistent200kVPorțiledeFierșinouastație400kVReșița;

Ø Trecereala400kVaLEA220kVd.c.Reșița–Timișoara–Săcălaz–Arad;Ø Extinderea Stației 220/110 kV Reșița prin construirea stației noi

400/220/110kVReșița.Ø Retehnologizarea Stației 220/110 kV Timișoara și realizarea Stației noi

400/220/110kV.

Etapa I: Extindere Stație 400 kV Porțile de Fier; LEA 400 kV Porțile de Fier –Reșița;Stația400kVReșița;

Lucrărileconstauîn:

ExtindereaStației400kVPorțiledeFierconstândînechipareauneiceluledeLEAînStațiaPorțiledeFierși înlocuireasistemuluidecomandă,controlșiprotecții înStația400/220kVPorțiledeFier;

• Stadiu:obiectivdeinvestițiifinalizatînanul2016;RealizareauneinoiLEA400kVPorțiledeFier–Anina,reabilitareaLEA400kVAnina–Reșița;

• Studiu:execuțielucrăriîncurs;• Acte de reglementare obținute: HG de expropriere nr. 917/2016, HG de fondforestiernr.353/2019șiacorddemediunr.6/21.11.2013;• Amplasament:Lucrărilesevorrealiza în13UAT-uri:10UAT-uri în județulCaraș-Severinși3UAT-uriînjudețulMehedinți;

RealizareaStației400/220/110kVReșițaprinrealizareauneistațiinoide400kVșiretehnologizareastațieivechi220/110kV;

• Studiu: execuție lucrări în curs componenta de echipamente secundare și serviciiasociate și în procedura de licitație – evaluare oferte pentru furnizare echipmenteprimareșiserviciiasociate;• Acte de reglementare obținute: având în vedere că lucrările de realizare a noiistații de 400 kV și retehnologizarea stației vechi 220/110 kV Reșița necesităachiziționareaunui terensuplimentar,deoareceStația400/220/110kVReșițanusepoate încadra în amplasamentul stației existente 220/110 kV, s-a obținut HG nr.



74

934/2016 pentru aprobarea amplasamentului și declanșarea procedurii deexpropriereaimobilelorproprietateprivate;• Amplasament:localitateaSoceni,DN58Reșița–Caransebeș;EtapaII:LEA400kVD.C.Reșița–Timișoara–Săcălaz+Stația400kVTimișoara,Stația110kVTimișoara;


RealizareaLEA400kVdublucircuitReșița–Timișoara,Reșița–Săcălaz

• Stadiu:încursdeproiectare;• Actedereglementareobținute:încursdeobținereAcorddemediu;• Amplasament:lucrărilesevorrealizaperazajudețelorCaraș-SeverinșiTimiș;Retehnologizarea Stației 220/110 kV Timișoara și realizarea Stației 400 kVTimișoara

• Stadiu:execuțielucrăriîncurs;• Actedereglementareobținute:nuestecazul;• Amplasament:CaleaMoșniței,nr.40,MunicipiulTimișoara.EtapaIII:LEA400kVd.c.Timi;oara–Săcălaz–Arad+Stația400/110kVSăcălaz+ExtindereStația400kVArad;


RealizareatronsonuluideLEA400kVTimișoara–Săcălaz–Arad;

• Stadiu:înderulareserviciiledeproiectarepentruelaborareaSF,PT+CS.• Acte de reglementare obținute:după finalizarea proiectării se va iniția etapa deobținereaAcorduluidemediu.• Amplasament:lucrărilesevorrealizaperazajudețelorTimișșiArad.Stația400kVSăcălazșiretehnologizareaStațieide110kVSăcălaz;

• Stadiu:înpregătireCaietuldeSarcinipentruachizițiaserviciilordeproiectare.• Acte de reglementare obținute:după finalizarea proiectării se va iniția etapa deobținereaavizuluidemediu.• Amplasament:DN59ATimișoara-Jimbolialakm4.ExtindereaStației400kVAradșiretehnologizareaStației110kVArad;

• Stadiu:înpregătireCaietuldeSarcinipentruachizițiaserviciilordeproiectare.• Acte de reglementare obținute:după finalizarea proiectării se va iniția etapa deobținereaavizuluidemediu.• Amplasament:DJ709Arad-Șiriakm1.Localizarea acestora este reprezentată în Figura 35pe baza acordurilor demediu și aplanurilordesituațieșiîncadrarepuseladispozițiedecătreBeneficiar.



75

Figura35ObiectiveSER2019-2030,cuperspectiveanului2050îndomeniultransportuluide

energie

Scurtă descriere a siturilor Natura 2000 intersectate de obiectivele SER 2019-2030,cuperspectivaanului2050

ROSCI0045CoridorulJiului

Situl este localizat pe teritoriul a două județe, respectiv Gorj (25%) și Dolj (75%),înscriindu-se integral în regiuneabiogeografică continentală. Suprafața sitului estede71362ha,iaraltitudineamedieestede102m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradul lordeacoperire:plajedenisip (0,26%), râuri,lacuri (11.54%), mlaștini, turbării (9,3%), culturi-teren arabil (18,33%), pășuni(9,48%),alteterenuriarabile(1,72%),păduridefoioase(45,78%),viișilivezi(0,26%),alteterenuriartificiale(0,46%),habitatedepăduri(2,73%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa18tipuridehabitatedintrecare4sunthabitateprioritare(1530*-Mlaştinişistepesărăturatepanonice,6120*-Pajiştixericeşicalcifilepenisipuri,91E0*-PădurialuvialecuAlnusglutinosașiFraxinusexcelsior(Alno-Padion,Alnionincanae,Salicionalbae),91I0*-VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp),2speciidemamifere,3speciideamfibienișireptile,13speciidepești,5speciidenevertebrateși2speciideplanteenumerateînanexeleIșiIIaDirectivei92/43/CEE.

Teritoriulsituatde-alungulcursuluimijlociușiinferioralJiului,includeunuldintrecelemai rareșimai reprezentativeeșantioanerelictarede luncăeuropeanăpuținalterată.Amplasatîntre23030'02''și24014'05'longitudineesticășintre43042'01''și44054'55''latitudine nordică, cu lungimea pe direcția NNV-SSE de circa 129 km, acest areal



76

traverseaz 4, respectiv 27% din cele 15 ecoregiuni (Podișul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeograficecontinentaledinRomânia,peodiferențădenivelde355m,dispusntre50și405malt.Dinsuprafațatotalăde147.540ha,34.979ha(24%)revinfonduluiforestier,dincarepădurile dețin 33.543 ha (23 %) și concentrează un complex de ecosistemepreponderentnaturale,cuodiversitateconsiderabilășioabundențălocalde764-5.000ori superioară valorilor medii specifice pădurii românești, ceea ce-i conferă opersonalitatebiogeograficădeexcepție.

ROSCI0373RâulMureșîntreBrănișcașiIlia

Situlestesituat integralpesuprafațajudețuluiHunedoarași înregiuneabiogeograficăContinentală.Suprafațasituluiestede1855ha,altitudineamedieînsitfiindde250m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradul lordeacoperire:râuri, lacuri(8.63%),culturi-terenarabil(4,25%),pășuni(30,53%),alteterenuriarabile(1,09%),păduridefoioase(52,56%),viișilivezi(1,22%),alteterenuriartificiale(1,73%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiauneispeciidemamifere,5speciideamfibienișireptile, 6 specii de pești și 3 specii de nevertebrate enumerate în anexele I și II aDirectivei92/43/CEE.

Este printre puținele situri desemnate pentru Castor fiber. De importanță ridicată șipentruspeciiledeamfibieniBombinavariegata,TrituruscristatusșisubspeciaindigenăTriturusvulgarisampelensis.ImportantăpentruprotejareaspecieiAspiusaspius.

ROSCI0263ValeaIerii

Situl este situat integralpe tertoriul județuluiCluj și în regiuneabiogeograficăalpină.Suprafațasituluiestede6289ha,iaraltitudineamedieestede1162m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:pajiștinaturale,stepe(0,44%),pășuni (5,37%), alte terenuri arabile (0,64%), păduri de foioase (18,60%), păduri deconifere(58.29%),pădurideamestec(8,51%),habitatedepăduri(8,15%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 6 tipuri de habitate dintre care unul esteprioritar(91E0*-PădurialuvialecuAlnusglutinosașiFraxinusexcelsior(Alno-Padion,Alnionincanae,Salicionalbae)),4speciidemamiferedintrecare2speciisuntprioritare(1352*Canis lupus, 1354* -Ursus arctos), 2 specii de amfibieni și reptile, 4 specii depeștiși2speciidenevertebrateenumerateînanexeleIșiIIaDirectivei92/43/CEE.Pelângă acestea, situl mai găzduiește și 12 specii demamifere, 2 specii de amfibieni șireptile,1speciedepești,1speciedenevertebrateși3speciideplante.

Caracteristica acestui sit este prezența unor specii de mamifere și păsări rare șivulnerabile lapresiuneaantropică, incluzândomareparteaarealuluiderăspândireaacestorspeciisemnalate,specificehabitatelordepăduredinzonadedealșimunte.

ROSCI0427PajiștiledelaLiteni-Săvădisla

Situlsedesfășoarăpeteritoriuladouăregiunibiogeografice,respectivalpină(1,25%)șicontinentală(98,75%).Suprafațasituluiestede2424ha.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:culturi-terenarabil(24,52%),



77

pășuni (40,04%), alte terenuri arabile (8,10%), păduri de foioase (21,65%), alteterenuriartificiale(0,82%),habitatedepăduri(4,86%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 5 habitate dintre care un habitat prioritar(40A0*-Tufărișurisubcontinentaleperipanonice),1speciedeamfibienișireptileși3speciidenevertebrateenumerateînanexeleIșiIIaDirectivei92/43/CEE.

ROSCI0044Corabia–TurnuMăgurele

Aria naturală protejată ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele este o arie ce sedesfășoarăpeteritoriile județelorOlt(33%)șiTeleorman(67%),suprapunându-se întotalitateregiuniibiogeograficeconsinentale.Altitudineavariazădela3m(altitudineaminimă) până la 47 m (altitudinea maximă) și are o suprafață de 8 354 ha. Situl sesuprapuneparțialcuROSPA0024ConfluențaOlt–Dunăre.

Perimetrularieiestecaracterizatdeurmătoareleclasemajoredehabitate:plajedenisipcu o acoperire de 4,95%, râuri, lacuri (35,17%), mlaștini, turbării (2,11%), culturi,terenuri arabile (2,06%), pășuni (15,12%), păduri de foioase (26,62%), terenuriartificiale(0,59%)șipăduridetranziție(13,30%).

Situl a fost declarat pentru 5 tipuri de habitate de interes comunitar dintre care unhabitatprioritar(91E0*PădurialuvialecuAlnusglutinosa șiFraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salcion albae) și 17 specii: 2 specii de mamifere, 2 specii deamfibieniși13speciidepești.

SectorulCorabia-TurnuMăgurelesesitueazăînLuncaDunăriiInferioareșiprezintăovaloare ecologică deosebită datorită habitatelor de interes comunitar prezente. Dinpunctdevederegeologic, zonasecaracterizeazăcaozonăundese întâlnescdepozitealuvionare constituite de nisipuri fine sau grosiere, pietrișurimărunte,mari și foartemari, bolovănișuri, maluri și argile cu grosimi variabile bine reprezentate. În acestsector inferioralDunării, habitatele rămase în starenaturală și seminaturală înurmatransformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunării sunt pădurile deesență moale, zăvoaie de salcie și plop, cu o importanță ecologică deosebită,reprezentândtotodatăhabitatedeinterescomunitar.Acesteasuntinterdependentederegimul hidrologic al fluviului și își păstrează funcțiile bio-geochimice și ecologice,totodată ărezentând o importanță majoră din punct de vedere a biodiversității, înspecialavifaunistic,fiindzonădecuibăritamultorspeciidepăsărideinterescomunitarmenționateînaneaIaDirectiveiPăsări:ciocîntors(Recurvirostraavosetta),piciorongul(Himantopushimantopus),chiradebaltă(Sternahirundo),chiramică(Sternaalbifrons),stârculdenoapte(Nycticoraxnycticorax),stârculgalben(Ardeolaralloides),egretamică(Egrettagarzetta),egretamare(Egrettaalba),lopătarul(Platalealeucorodia).

În urma propunerii de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Tulcea,acest sit a obținut avizul favorabil al Academiei Române - Comisia pentru OcrotireaMonumentelor Naturii (nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervațienaturală.

ROSCI0019Călimani-Gurghiu

Situl este situat pe teritoriul a 3 județe, astfel:Mureș (89%), Suceava (8%), Harghita(3%) și în cadrul a două regiuni biogeografice, respectiv Alpină (99,39%) șiContinentală(0,61%).Suprafațasituluiestede135257ha,iaraltitudineamediedinsitestede1131m.



78

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri, lacuri(0,12%),tufișuri,tufărișuri(2,51%),pajiștinaturale,stepe(1,81%),pășuni(5,98%),alteterenuriarabile(0,52%),păduride foioase (18,44%),pădurideconifere (20.48%),pădurideamestec(41,08%),alteterenuriartificiale(0,53%),habitatedepăduri(8,5%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 25 de habitate dintre care 7 sut prioritare(4070*-TufărişuridePinusmugoşiRhododendronhirsutum(Mugo-Rhododendretumhirsuti), 6230* - Pajişti deNardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zonemontane(şisubmontane,înEuropacontinentală),6240*-Pajiştistepicesubpanonice,7110* - Tinoave bombate active, 7240* - Formaţiuni pioniere alpine din Caricionbicoloris-atrofuscae,9180*-PăduridinTilio-Acerionpeversaniabrupți,grohotișuri șiravene, 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion incanae, Salicion albae)), 12 specii de mamifere dintre care 2 sunt speciiprioritare(1352*-Canislupus,1354*-Ursusarctos),4speciideamfibienișireptile,6specii de pești, 13 specii de nevertebrate dintre care 4 sunt specii prioritare (1078*Callimorphaquadripunctaria,4039*-Nymphalisvaualbum,1084*-Osmodermaeremita,1087*-Rosaliaalpina),10speciideplantedintrecareunaestespecieprioritară(4070*- Campanula serrata) enumerate în anexele I și II a Directivei 92/43/CEE. Pe lângăacestea,situlmaigăzduieșteși6speciidemamifere,5speciideamfibienișireptile,5despeciidenevertebrateși79speciideplante.

Existențapădurilornaturalecompactepemariîntinderi(peste100000ha)acontribuitla existența unei diversități biologice remarcabile și reprezentative pentru munțiivulcanicidinCarpați.Avândașezăriumane,doarîndefileulMureșului,arealulnuafostalterat semnificativ de activitatea antropică și s-a păstrat diversitatea naturală ahabitatelor și a speciilor. În această regiune există una dintre cele mai importantepopulații și centre genetice pentru carnivore din Carpați urs, lup și râs, respectiv oconcentrare semnificativă a speciilor de floră și faună ocrotite prin legea națională șiDirectiveleU.E

ROSPA0133MunțiiCălimani

Situl este situatpe teritoriul județelorSuceava (53%),Harghita (9%)șiMureș (38%)aparținândîntotalitateregiuniibiogeograficealipne.Suprafațasituluiestede29160ha,iaraltitudineamedieînsitestede1512m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clasedehabitate și gradul lorde acoperire: tufișuri, tufărișuri (12,44%),pajiștinaturale,stepe(1,19%),pășuni(7,42%),pădurideconifere(57,96%),pădurideamestec (11,08%), stâncării, zone sărace în vegetație (0,15%), alte terenuri artificiale(1,30%),habitatedepăduri(8,40%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 106 de specii de păsări conform Anexei I aDirectivei2009/147/EC.

Zonele celemai importante din parcul național din punctde vedere al păsărilor suntpădurileîntinse,compacteșipuținderanjatedemolid,respectivedeamestecfag-molid-brad.Acesteaadăpostescefectivecuibăritoareimportantepeplannaționaldin4speciidin anexa I. Acvila de munte este și ea prezent în zona propusă, preferând stâncileabruptepentrucuibărit.

ROSCI0063DefileulJiului



79

Situl este situatpe teritoriul județelorHunedoara (4%)șiGorj (96%) , aparținânddedouă regiuni biogeografice, respectiv Alpină (99.92%) și Continentală (0.08%).Suprafața sitului este de 10927 ha, altitudinea medie fiind de 880 m, iar cele douăextreme,respectivminimăestede299m,iarceamaximăde1688m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clase de habitate și gradul lor de acoperire: râuri, lacuri (2.54%), pajiștinaturale, stepe (6.34%), alte terenuri arabile (0.48%), păduri de foioase (87.26%),pădurideconifere(1.64%),pădurideamestec(0.41%)șihabitatedepăduri(1.32%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa21dehabitatedintrecare4habitateprioritare(40A0* - Tufărișuri subcontinentale peripanonice, 7220* - Izvoare petrifiante cuformare de travertin (Cratoneurion) , 9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanțiabrupți, grohotișuri și ravene , 91E0* - Păduri aluviale cuAlnus glutinosa șiFraxinusexcelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)), 10 specii de mamifere dintrecare 2 specii prioritare (1352* - Canis lupus și 1354* - Ursus arctos), 2 specii deamfibieni, 8 specii de nevertebarte dintre care 3 specii prioritare (1093* -Austropotamobiustorrentium,1084*-Osmodermaeremita,1087*-Rosaliaalpina),și2specii de plante dintre una este specie prioritară (4070* - Campanula serrata)enumerate în anexele I și II a Directivei 92/43/CEE. Pe lângă acestea, situl maigăzduiește și 8 specii de mamifere, 15 specii de amfibieni și reptile și 19 specii denevertebrate.

Existența pădurilor virgine dispărute în restul Europei cu diversitatea și abundențabiologică specific, alături de pajiști montane pitorești, stânci, abrupturi , chei, Jiul cumeandrele lui și insulițele aferente, pâraie nealterate, grote cu opere ale naturiinevăzute, liziere,păduride fagbalcaniccucarpenși tei,elementetermofileaflatesubinfluența climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice și o floră și faunăbogată.

ROSCI0085Frumoasa

Situl este situat pe teritoriul a 4 județe, astfel: Alba (19%), Hunedoara (2%), Sibiu(60%), Vâlcea (19%) din regiunea biogeografică Alpină în proportție de 100%.Suprafațasituluieste137256ha,altitudineamedieestede1448m,ceamaximăajugândla2254mșiceaminimăde350m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri, lacuri(1,15%),tufișuri,tufărișuri (3,18%), pajiști naturale, stepe (11,39%), pășuni (1,94%), alte terenuriarabile(0,40%),pădurifoioase(7,98%),pădurideconifere(0,74%),pădurideamestec(68,70%),habitatedepăduri(4,37%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 16 tipuri de habitate, 5 dintre ele fiindprioritare (4070* - Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium. 40A0* -Tufărișuri subcontinentaleperipanonice,6230* -PajiștimontanedeNardus bogate înspeciipesubstraturisilicioase,7110*-Turbăriiactive,91E0*-PădurialuvialecuAlnusglutinosașiFraxinusexcelsior(Alno-Padion,Alnionincanae,Salicionalbae)),4speciidemamifere dintre care 2 sunt specii prioritare (1352* - Canis lupus și 1354* - Ursusarctos),2speciideamfibieni,4speciidepești,11speciidenevertebratedintrecare4sunt specii prioritare (1078* - Callimorpha quadripunctaria, 4039* - Nymphalisvaualbum,4024*-Pseudogaurotinaexcellens,1087*-Rosaliaalpina),6speciideplante



80

dintreunaestespecieprioritară(4070*-Campanulaserrata)enumerateînanexeleIșiII a Directivei 92/43/CEE. Pe lângă acestea, situl mai găzduiește și 15 specii deamfibienișireptile,ospeciedenevertebrateși32despeciideplante.

Înaceastăarieaufostidentificate10tipuridehabitatedeinterescomunitarceacoperăpeste80%dinsuprafațatotală,dincarecelemaireprezentativesuntpăduriledemolidperialpine,jnepenișurileșipășunilealpineșisubalpine.Opartedinpădurisuntvirginesaucvasivirgine,acesteapolarizândomarediversitatebiologicăterestră.Multedintrepădurileexistente,puresauînamestec,auvârstemediidepeste120șichiar160deani,fiindexcelentehabitatepentrupopulațiiviabiledeurs,lupșirâs.

ROSPA0043Frumoasa

Situl este situat pe teritoriul a 3 județe, respectiv Alba (18%), Sibiu (62%) și Vâlcea(20%)înregiuneabiogeograficăAlpinăînproporțiede100%.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri, lacuri(1,20%),tufișuri,tufărișuri (3,24%),pajiștinaturale, stepe(10,82%),pășuni (1,70%),păduride foioase(7,81%),păduride conifere (0,78%),pădurideamestec (69,81%),habitatedepăduri(4,47%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 11 de specii de păsări conform Anexei I aDirectivei2009/147/EC.

Situl adăpostește efective importante ale speciilor: Tetrao urogallus, Bonasa bonasia,Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Picoides tridactylus,Strix uralensis, Aegolius

funereus,Glaucidiumpasserinum,FicedulaparvașiFicedulaalbicollis.

ROSCI0122MunțiiFăgăraș

Situlestesituatpeteritoriulapatrujudețe,respectivSibiu(13%),Brașov(22%),Alba(54%) șiVâlcea (11%) inclus în regiuneabiogeograficăAlpină înproporțiede100%.Suprafațasituluiestede198620ha,altitudineamediefiindde1407m,ceamaximăfiindde2526mșiceaminimăde347m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri, lacuri(0,55%),tufișuri,tufărișuri (11,84%), pajiști naturale, stepe (9,64%), pășuni (0,97%), alte terenuriarabile (0,17%), păduri foioase (17,60%), păduri de conifere (25,10%), păduri deamestec (28,94%), habitate de păduri (1,90%), stâncării, zone sărace în vegetație(3,25%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa28dehabitatedincare5suntprioritare(4070*- Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, 6230* - Pajiști montane deNardusbogateînspeciipesubstraturisilicioase,7240*-FormațiunipionierealpinedinCaricion bicoloris-atrofuscae, 9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupți,grohotișuri și ravene, 91E0* - Păduri aluviale cuAlnus glutinosa șiFraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)), 12 specii demamifere din care 2 suntspeciiprioritare (1352* -Canis lupus și1354* -Ursusarctos),4speciideamfibieni,5speciidepești,13speciidenevertebratedincare3suntprioritare(1078*-Callimorphaquadripunctaria, 1084* - Osmoderma eremita, 1087* - Rosalia alpina) și 7 specii deplantedincareunaesteprioritară(4070*-Campanulaserrata)enumerateînanexeleIși II a Directivei 92/43/CEE. Pe lângă acestea, situl mai găzduiește și 16 specii de a



81

specii de mamifere, 16 specii de amfibieni și reptile, 3 specii de pești, 3 specii denevetebrateși218speciideplante.

Situl propus include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților Românești, cu unadintre celemaimari extensii ale reliefului glaciar și periglaciar, cu condiții ecologicespecifice ca urmare a diversității geologice, pedologice și climatice reflectate înbiodiversitatea foarteridicatăaacesteizone. Înacestmasivmuntosseaflă fragmentereprezentativedepădurinaturalevirgine și cvasivirgine - astăzipracticdispărutedinEuropa - care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită. Munții Făgărașoferăhabitateexcelentepentrupopulațiiviabiledeurs,lup,râsșicaprăneagră.

ROSCI0304HârtibaciuSudVest

Situl este situat integral pe teritoriul județului Sibiu și se suprapune cu două regiunibiogeografice,respectivAlpină(8,54%)șiContinentală(91,46%).Suprafațasituluiestede22840ha,altitudineamedieînsitfiindde499m,iarceamaximăde1233m,șiceaminimăde361m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clase de habitate și gradul lor de acoperire: mlaștini, turbării (0,11%),culturi- teren arabil (3,19%), pășuni (31,15%), alte terenuri arabile (12,60%), pădurifoioase (48,39%), păduri de amestec (0,10%), vii și livezi (1,00%), alte terenuriartificiale(0,20%),habitatedepăduri(3,25%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa13habitatedintrecare3suntprioritare(40A0*-Tufărișuri subcontinentaleperipanonice,6110* -Pajişti rupicolecalcifile saubazifiledinAlysso-Sedionalbi,91I0*-VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp),10speciidemamiferedincare2suntspeciiprioritare(1352*-Canislupusși1354*-Ursusarctos),5speciideamfibieniși1speciedenevertebrateenumerateînanexeleIșiIIaDirectivei92/43/CEE.Pelângăacestea,situlmaigăzduieșteși17speciideamfibienișireptile.

Sitdeimportanțămajorăpentrucarnivorelemarirezidente,CanislupusșiUrsusarctos.Situl reprezintă un habitat caracteristic pentru cele două specii în regiuneabiogeograficăContinentală,și,împreunăcucelelaltesituripropuse,arasiguraprotecțiaunuiprocentaj reprezentativ înaceastăbioregiune. ÎnparteadeSVa sitului sunt celemaimari efective de lupi din bioregiunea Continentală . Partea de Sud-Vest a sitului(întreTălmaciușiBoița înVest,respectivTurnuRoșu înEst)ar face legăturacuzonaalpină.Pentrucaacestcoridorpotențialsăfuncționeze,esteimportantcaînzonamenionatăsănufierealizateconstrucții(maialeslineare),astfelîncâtmișcărileanimalelorsănufieîngrădite(maialescăînzonătreceșiDNdintreSibiușiBrașov).Sitimportantdesemnatpentruhabitatul forestier91Y0.Sitde importanțăridicatpentruspeciiledelilieci listate. Este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. DeimportanțăridicatășipentruLutralutra,CastorfiberșispeciiledeamfibieniBombinașiTriturus.

ROSCI0132OltulMijlociu-Cibin-Hârtibaciu

Situlestesituatpeteritoriulatreijudețe,respectivSibiu(66%),Brașov(25%)șiVâlcea(9%),suprapunându-sepedouăregiunibiogeograficeAlpină(12,27%)șiContinentală(87,73%).Suprafațasituluiestede2910ha,altitudineamedieînsitfiindde416m,ceamaximăde568m,iarceaminimăde314m.



82

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clasedehabitate și gradul lordeacoperire:plajedenisip (0,25%) râuri,lacuri (36,14%), mlaștini, turbării (7,71%), culturi- teren arabil (10,48%), pășuni(6,70%), alte terenuri arabile (7,58%), păduri foioase (25,46%), vii și livezi (1,04%),alteterenuriartificiale(1,07%),habitatedepăduri(3,56%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 2 habitate, 2 specii demamifere, 5 specii denevertebrateși11speciidepeștienumerateînanexeleIșiIIaDirectivei92/43/CEE.Pelângăacestea,situlmaigăzduieșteși9speciidepești.

Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum,Rhodeus sericeus.Deșiaria reflectăefectele impactuluiantropic îndelungat,manifestatîndeceniile7-9alesec.XX,existăîncăunelezoneumedecareși-aupăstrataspectulșicomunitățile remanente, fragamente ale structurilor originare.Numerosepopulații aufostizolateînacestearii,relativizolate,formândîntr-unsensrestrictivmetapopulațiișimetacomunități.Deșidedimensiunimici,suntsursepotențialederegenerareșimartoriai diversității specifice de odinioară, reprezentative pentru floră, faună și peisajulardelenesc.

ROSCI0162LuncaSiretuluiInferior

Situl este situat pe teritoriul județelor Bacău (2%), Vrancea (42%), Galați (49%) șiBrăila (7%), aparținând regiunilor biogeografie Stepică (70,68%) și Continentală(29,32%). Suprafața sitului este de 24980,60 ha, altitudinea medie de 47 m, iaraltitudineamaximăde302mșisesuprapunecusitulNatura2000ROSPA0071LuncaSiretuluiInferior.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradul lordeacoperire:plajedenisip (0,20%), râuri,lacuri (24,78%), mlaștini, turbării (5,79%), pajiști naturale, stepe (0,47%), culturi(teren arabil) (5,38%), pășuni (18, 21%), păduri de foioase (29,80%) și habitate depăduri(păduriîntranziție)(8,12%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 8 habitate, dintre care 2 sunt habitateprioritare,precum:(91I0*VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp.,91E0*Păduri aluviale cuAlnus glutinosa șiFraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion incanae,Salicionalbae),alăuridehabitateprecum,Cursurideapădinzoneledecâmpie,pânălacele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion (20%),PajiștialuvialedinCnidiondubii(5%),PăduririparienemixtecuQuercusrobur,Ulmuslaevis, Fraxinus excelsior sauFraxinus angustifolia, din lungulmarilor râuri (Ulmenionminoris) (0,5%), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri șiBidention(0,5%),ZăvoaiecuSalixalbașiPopulusalba(9%).

Întreacestehabitatecelmaireprezentativ,atâtcasuprafațăocupatăînsitestehabitatulde Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație dinRanunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion (20%). Situl protejează 3 specii demamifere,2speciideamfibieni,11speciidepești,2speciidenevertebrateși1speciedereptile.

ROSPA0071LuncaSiretuluiInferior

Situl este situat pe teritoriul județelor Vrancea (29%), Galați (66%), Brăila (5%),aparținând regiunilor biogeografice Stepică (79,48%) și Continentală (20,52%).



83

Suprafațasituluiestede37479.50ha,altitudineamediede33mșialtitudineamaximăde302m.

Situlsesuprapunecualte2situriNatura2000ROSCI0072DuneledenisipdelaHanulConachi,ROSCI0162LuncaSiretuluiInferior.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri,lacuri(16.91%),mlaștiniturbării(5,65%),pajiștinaturale,stepe(0,34%),culturi(terenarabil)(28,88%),pășuni(12,94%),alteterenuriarabile(4,93%),păduridefoioase(20,83%),viișilivezi(2,47),alteterenuriartificiale(1,23%),habitatedepăduri(5,81%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 58 de specii de păsări conform Anexei II aDirectivei92/43/CEE.

Florade luncă joasă inundabilăeste intensreprezentatădeasociațiivegetalespecificedingenurilePragmites,Thypha,Nimphoides,Scirpusșialtele.Esteozonaaflatăîncaleamigrației numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egrettagarzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalealeucorodia),anatide(Cygnusolor,Anseranser,Anasquerquedula,Anasclypeata,Aythyaferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme(Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa,Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide(Acrocephalussp.)s.a.

ROSCI0022CanaraleleDunării

Situl este situat pe teritoriul județelor Ialomița (22%), Constanța (51%) și Călărași(27%)aparținând în totalitate regiuniibiogeograficeStepice. Suprafața sitului estede26109ha,altitudineamediefiindde14m,iarceamaximăde133m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri,lacuri(31.74%),mlaștini,turbării(5.33%),pajiștinaturale,stepe(1.40%),culturi–terenarabil(1.93%),pășuni(1.18%),alteterenuriarabile(1.37%),păduridefoioase(50.57%),pădurideamestec(0.12%), vii și livezi (0.42%), alte terenuri artificiale (0.18%), habitate de păduri(5.76%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 12 habitate, respectiv 3 habitate prioritare(40C0*-Tufărișuridefoioaseponto-sarmatice,62C0*-Stepeponto-sarmatice,9110*-VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp.)și3speciidemamifere,4speciideamfibieni,17speciidepești,2speciidenevertebrateși2speciideplanteenumerateînanexeleIșiIIaDirectivei92/43/CEE.Pelângăacestea,situlmaigăzduieșteșialte15speciideplante.

Întreacestehabitatecelmaireprezentativ,atâtcasuprafațăocupatăînsit(30%)câtșilanivelnațional(11%)estehabitatul92A0ZăvoaiedeSalixalbașiPopulusalba.Acestaincludesuprafețeimportantedearboreteexcluse,încădelaformare,delaintervențiisilvice,cepotficonsideratecapădurivirgine(situateînspecialpeostroave),precumșiarboretecuarboriseculari(plopiînspecial)pesuprafețedeordinulzecilordehectare(ex.OstrovulTurcesc).



84

Loculsecundcaimportanțăîlocupăhabitatulprioritar62C0*Stepeponto-sarmatice,cereprezintăaproximativ2,5%dinsuprafațanaționalăahabitatului,reprezentatpeunelesuprafețeprinstepeprimare,inclusivstepepetrofilepecalcarerecifale,cunumeroasespeciiamenințateincluseînlistaroșienațională(Olteanetal.,1999).

Habitatul40C0*TufărișuridefoioasePontoSarmaticeincludeșidouăasociațiirarelanivelnațional,demarevaloareconservativă,respectivRhamnocatharticae,JasminietumfruticantisșiPaliuretumspinaechristi,endemicepentruDobrogea(Sanda,Arcu,1999).

ROSPA0012BrațulBorcea

Situlestesituatpeteritoriul județelor Ialomița(61%)șiCălărași(39%)aparținând întotalitate regiunii biogeografice Stepică și se suprapune cu alte 3 situri Natura 2000ROSCI0022CanaraleleDunării,ROSCI0278Bordușani–BorceaROSCI0319Mlaștinadela Fetești. Suprafața sitului este de 13299.20 ha, altitudinea medie este de 11 m șialtitudineamaximăde64m.

Situl a fost desemnat pentru protecția a 34 de specii de păsări conform Anexei I aDirectivei2009/147/ECși45despeciidepăsăricumigrațieregulatănemenționateînanexaIaDirectiveiConsiliului2009/147/EC.

Situlsesuprapunecualte3situriNatura2000,precumROSCI0022CanaraleleDunării,ROSCI0278Borduani–Borcea,ROSCI0319MlatinadelaFeteti.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clase de habitate și gradul lor de acoperire: râuri și lacuri (24,50%),mlaștini, turbării (1,68%), pajiști naturale, stepe (3,06%), culturi (teren arabil)(26,10%),pășuni(8,91%),alteterenuriarabile(2,15%),păduridefoioase(31,60%),viișilivezi(0,11%),alteterenuriartificiale(1,89%).

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Situl esteimportantpentrupopulațiilecuibăritoarealespeciilorurmătoare:Aytyanyroca,Milvusmigrans,Haliaetusalbicilla,FalcovespertinusșiCoraciasgarrulus;coloniideArdeidaeșiThreskiornithidae.Situlesteimportant înperioadademigrațiepentruspeciile:Ciconiaalba și Ciconia nigra, Plegadis falcinellus,Platalea leucorodia, Sterna hirundo, gâște șirațe.

ÎntimpulierniiatâtzoneleumedecâtșisuprafețeleagricoledinperimetrulsituluisunthabitatedeosebitdeimportantepentruhranașiodihnaefectivelordeBrantaruficollis.în perioada demigrație situl găzduieștemaimult de 20.000 de exemplare de păsăriacvatice,fiindposibilcanditatcasitRAMSAR.

ROSCI0290CoridorulIalomiței

Situl este situat pe teritoriul județelor Prahova (28%), Ialomița (72%), aparținândregiunilorbiogeograficeStepică(72,10%),Continentală(27,90%).Suprafațasituluiestede27109,20ha,altitudineamedieestede62mșiatitudineamaximăde175m.

Situlsesuprapunecualte3situriNatura2000:ROSPA0044Grădiștea–Căldărușani–Dridu,ROSPA0120Kogălniceanu-GuraIalomiței,ROSPA0017CanaraleledelaHârșova.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri,lacuri(6,68%),mlaștinișiturbării(0,54%),culturi(terenarabil)(8,09%),pășuni(8,42%),alteterenuriarabile



85

(2,26%), păduri de foioase (69,48%), alte terenuri artificiale (1,40%), habitate depăduri(păduriîntranziție)(3,08%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa8habitatedintrecare2suntprioritare:(91I0*Vegetaie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp, 40C0 * Tufărișuri de foioaseponto-sarmatice), 3 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni și o specie de reptile.Habitatul predominant din acest sit este cel de Păduri dacice de stejar și carpen(20,78%),fiindurmatdehabitatulZăvoaiecuSalixalbașiPopulusalba(12,48%).

Situlestedeosebitdeimportantprinprismahabitatelorspecificeluncilormarilorrâuripecareleadapostește-șleaurideluncăcustejarpedunculat,zăvoaiedeplopișisalcii,vegetațiade cursuri de apă și demaluri, comunitățile de ierburi higrofile, pajiștile dealtitudinejoasă,darșiprinvegetațiaspecificăteraselordinstepacaremărginesclunca– tufarișuri ponto-sarmatice, pajiști stepice, etc., precum și prin speciile de faunăexistenteaici-castor,etc.

Situl reprezintă cel mai important coridor ecologic care străbate Bărăganul, care sedezvoltădelavestlaest,legândSubcarpațiișiCâmpiaPloieștiuluideDunăre,IalomițafiindsingurulrâualohtondinCâmpiaBărăganului. Înacestfel, Ialomițașiafluențiisăiprincipali - Prahova și Teleajenul - conectează lunca Dunării cu zona de câmpieforestierășicolinară,străbătândzonaceamaiuscatăațării-CâmpiaBărăganului.

ROSPA0120Kogălniceanu-GuraIalomiței

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Ialomița, aparținând regiuniibiogeograficeStepică.Situlareosuprafațăde7087.60ha,cualtitudineamediede7mșialtitudineamaximăde18m.

Situlsesuprapunecualte2situriNatura2000,precumROSCI0389SărăturiledelaGuraIalomiței-MihaiBravușiROSCI0290CoridorulIalomiței.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clasedehabitate și gradul lorde acoperire: râuri, lacuri (1,57%), culturi(terenarabil)(79,71%),pășuni(8,80%),alteterenuriarabile(0,44%),păduridefoioase(9,18%),alteterenuriartificiale(0,25%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa25deSpeciidepăsărienumerateînanexaIaDirectivei Consiliului 2009/147/EC și 3 specii de păsări cu migraie regulatănemenționateînanexaIaDirectiveiConsiliului2009/147/EC.

SitulestesituatînCâmpiaBărăganului.LasudestemărginitdeRâulIalomița,lavestdelocalitățileTandareișiMihailKogălniceanu, lanorddelocalitateaGuraIalomiței iar laestdeBrațulBorcea.Cuprindeterenuriagricoleșipăduridefoioase.

Situl se califică pentru speciile: Sylvia nisoria, Circus macrourus, Coracias garrulus,HimantopushimantopusșiFalcocolumbarius,Falcovespertinus,Limosalimosa.

ROSPA0006BaltaTătaru

Situl este situat pe teritoriul județelor Brăila (86%) și Ialomița (14%), aparținând întotalitateregiuniibiogeograficeStepică.Suprafațasituluiestede9959.80ha,altitudineamedieestedede42m,iaraltitudineamaximăestede56m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri,lacuri(5,19%),mlaștini,turbării (1,96%),culturi(terenarabil)(55,57%),pășuni(29,5%),alte terenuriarabile



86

(0,18%),păduridefoioase(7,12%),alteterenuriartificiale(0,10%),habitatedepăduri(păduriîntranziție)(0,80%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa96despeciidepăsăriprevazutelaarticolul4din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE șievaluareasituluiînceeaceleprivește.

Situl prezintă o importanță deosebită prin prezența coloniilor de: Himantopushimantopus,Recurvirostraavosetta,GlareolapratincolașiFalcovespertinus.Atâtvaracâtșiînperioadeledemigrație,înzoneleagricoleșipajșitilesărăturatedincadrulacestuisit se înregistrează aglomerări mari de Ciconia ciconia (vara se aglomereazăexemplarele imature care încă nu cuibăresc). În timpul migrației se înregistreazăefective importante ale speciilor: Branta ruficollis, Anser albifrons, Recurvirostraavosetta, Philomachus pugnax, Plegadis falcinellus și Platalea leucorodia. Deoarecelacurile îngheațămaigreudatorităsalinitățiimaimari,se înregistreazăaglomerărialespeciilordepăsăriacvatice.

Climatulestecaracterizatdeverideosebitdecălduroaseșisecetoaseși ierniaspre. Înperimetrul sitului seregăsesc lacurile:Tătaru (comuneleDudești șiRoșiori),PlașcușiChioibășești (comuna Ciocile) și pădurile Colțea și Tătaru. Toate cele trei lacuri suntsărateșiauadâncimemică.

ROSCI0206PoțiledeFier

ArianaturalăprotejatăROSCI0206PorțiledeFier, cuosuprafațăde125502ha,estelocalizată în județeleCaraș-Severin (59%)șiMehedinți (41%), regiuneabiogeograficăcontinentală.AriaesteaflatăînlegăturăcuROSPA0026CursulDunării–Baziaș–Porțilede Fier și cu ROSPA0080 Munții Almăjului – Locvei. Altitudinea variază de la 28 m(altitudineaminimă)pânăla972m(altitudineamaximă).

Principaleleclasedehabitateprezentepeteritoriulariei,câtșiacoperireaprocentualăaacestorasunt:râuri,lacuri(7,50%),pajiștinaturale,stepe(1,94%),culturi,terenarabil(5,93%),pășuni(10,49%),păduridefoioase(67,20%),pădurideamestec(0,50%),viișilivezi(0,98%),stâncării,zonesăraceînvegetație(0,22%),terenuriartificiale(1,08%)șipăduridetranziție(4,08%).

Situlafostdeclaratdatorităunuinumărde29tipuridehabitate,dintrecare7habitateprioritare(6110*ComunitățirupicolecalcifilesaupajiștibazifiledinAlysso-Sedionalbi,40A0 *Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, 6210 *Pajiști uscate seminaturale șifaciesuricutufărișuripesubstratcalcaros(FestucoBrometalia),91E0*PădurialuvialecuAlnusglutinosașiFraxinusexcelsior(Alno-Padion,Alnionincanae,Salcionalbae),9530*Vegetațieforestierăsub-mediteraneeanăcuendemitulPinusnigrassp.banatica,9180*PăduridinTilio-Acerionpeversanțiabrupți,grohotișurișiravene,6120*Pajiștixericepe substrat calcaros), și 64 specii: 16 specii de mamifere dintre care una prioritară(Canis lupus), 4 specii de reptile și amfibieni, 13 specii de pești, 18 specii denevertebratedintrecare4speciiprioritare(Austropotamobiustorrentium,Callimorphaquadripunctaria,Osmodermaeremita,Rosaliaalpina)și13speciideplante.

Geologia sitului Porțile de Fier este deosebit de complexă, având în vedere că sesuprapune unității de orogen aMunților Carpați. Aria prezintă o importanță deoseitădatoritădiversității ridicateahabitatelor, înacest spațiuexistând171habitatedintrecare 26 sunt unice pentruRomânia. Totodată, perimetrul sitului cuprinde patru zoneumede,douăînlaculdeacumulare(Ostroavele-MoldovaVecheșiInsulaCalinovăț)și



87

pemalulstângalfluviului(BaltaNera–DunăreșiPojejena–Divici).Zoneleumedeoferăcondiții favorabile de reproducere a unui număr mare de specii migratoare datorităposibilitățiloroptimedehrănireînsezonulcalddinacestcomplexbiocenoticșidatorităfaptuluicăspeciiledepăsăriacvaticecuibărescaici,avândcuiburileamplasateaproapeexclusivînhabitatuldestufărișurișipăpurișuri.

Importanțaarieiestedatădeimportanțaconservării floreidinzonaDefileuluiDunării(în special Cazanele și Ostrovul Moldova Veche) considerate rezervații naturale șiCazanele de la Dunăre cu pădurea și vegetația stâncilor în care se remarcă prezențaspeciilorTulipahungaricașiCampanulacrassipies(aziprezentepelistaspeciilorrareșipericlitate) și rezervația Porțile de Fier – Gura Văii cu speciile Prangos carinata șiDianthus serbicus. Pădurea domină peisajul general, indicele de naturalitate calculatpentrusitulPorțiledeFierînregistrândvalorifrecventede80%.

Oproporție importantă amamiferelor estedatădemicrochiroptere, specii de interescomunitarreprezentateprinmembriiadouăfamilii:VespertilionidaeșiRhinolophidae.Carnivorele sunt reprezentate atât de specii de dimensiuni mari (Ursus arctos, Canislupus, Lynx lynx), cât și de specii de dimensiuni reduse cum sunt mustelidele. Deasemenea,nulipsescierbivorelereprezentatedespeciileCervuselaphussauCapreoluscapreolus.Dintrecele4873speciidenevertebratesemnalateînsit,senumără4speciidegasteropode(Theodoxustraversalis,Anisusvorticulus,Herilladacica,Helixpomatia)și5 reprezentanțiai clasei Insectacuunstatut aparte (Lucanuscervus,Eriogastercatax,Lycaenadisparrutilus,ParnassiusmnemosynewagnerișiKiriniaroxelana).Situlprezintăoimportanțăaparteșidatoritănumăruluiimpresionantdespeciideplanteprezenteînsit(1668)dintrecare14suntendemicepentruRomânia.

SitulROSCI0206PorțiledeFierseaflăînrelațieșicuariinaturaledeinteresnaționalșianume: rezervația științifică Peștera cu Apă din Valea Polevii, Parcul Național CheileNerei – Beușnița, Parcul Natural Porțile de Fier (sit Ramsar declarat la 18 ianuarie2011), Geoparcul Platoul Mehedinți, cât și cu rezervațiile naturale Valea Mare, BaltaNera–Dunăre,Râpacu lăstunidinValeaDivici,Baziaș,GuraVăii –Vârciorova,ValeaOglănicului,DealulVărănic,CazaneleMarișiCazaneleMici,LoculfosiliferSvinița,LoculfosiliferBahna,CraculGăioara,CraculCrucii,FațaVirului.

ROSCI0198PlatouMehedinți

Situl este situat pe teritoriul județelor Gorj (4%) și Mehedinți (96%), aparținând întotalitate regiunii biogeografice Continentală. Suprafața sitului este de 53555,90 ha,altitudineamedieestede574m,iaraltitudineamaximăestede1452m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clasedehabitate și gradul lorde acoperire: râuri, lacuri (0,24%), pășuni(24,96%), alte terenuri arabile (20,40%), păduri de foioase (39,22%), păduri deconifere(0,46%),pădurideamestec(8,04%),viișilivezi(0,51%),stâncării,zonesăraceînvegetație(0,23%),alteterenuriartificiale(1,81%),habitatedepăduri(4,13%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa10habitate,dintrecare3suntprioritare:(40A0*Tufărișurisubcontinentaleperi-panonice,9180*PăduridinTilio-Acerionpeversanțiabrupți, grohotișuri și ravene, 6210 * Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cutufărișuripesubstratcalcaros(FestucoBrometalia),13speciidemamiferedintrecaredouă specii prioritare (1352*Canis lupus (Lup), 1354*Ursus arctos (Urs), 2 specii deamfibieni, 3 specii de pești, 7 specii de nevertebrate (1093* Austropotamobius



88

torrentium),2 speciide reptile și2 speciideplantedintre careunaprioritară (4070*Campanula serrata). Alte specii protejate de floră și faună: 13 specii de mamifere, 6speciideamfibieni,ospeciedenevertebrate,25despeciideplante.

Climatul temperat -continentalcu influențesubmediteraneeneșirelieful foartevariataucreatcondițiipentrunumeroasespeciideplanteșianimalerare.Structurageologicăunicăaacesteizoneaconduslaaparițiaanumeroaseformațiunigeologiceșispeologice.Omarepartedinacestevalorisuntprotejateîn17rezervațiinaturale.

Pe rocile calcaroase se întâlnesc tufărișuri de tip submediteranean, cunoscute subnumele de șibleacuri. Compoziția floristică a pajiștilor este abundentă în elementesudice, iar pădurile păstrează amestecuri de fag, brad și pin neafectate de tăieri. Încadrul covorului vegetal, ca urmare a diversității mediilor de viață, se întâlnește obogată și heterogenă faună de origini diferite, dar cu preponderență a elementelorsudice.

ROSCI0069Domogled-ValeaCernei

Situl este situat pe teritoriul județelor Caraș-Severin (39%), Gorj (48%), Mehedinți(13%), aparține regiunilor biogeografice Alpină (52,03%) și Continentală (47,97%).Suprafațasituluiestede62121,30ha,altitudineamedieestede1017mșialtitudineamaximă de 2284 m.SitulsesuprapunecuunaltsitNatura2000,ROSPA0035Domogled-ValeaCernei.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradul lordeacoperire:plajedenisip (0,27%), râuri,lacuri (0,41%), tufișuri, tufărișuri (1,52%), pajiști naturale, stepe (13,82%), pășuni(2,62%), alte terenuri arabile (1,74%), păduri de foioase (39,83%),păduri de conifere(3,70%), păduri de amestec (33,36%), stâncării, zone sărace în vegetație (0,40%),habitatedepăduri(păduriîntranziție)(2,23%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 35 de habitate, dintre care 7 sunt prioritare(8160*-Grohotișurimedio-europenecalcaroasealeetajelorcolinarșimontan,9530*Vegetațieforestierăsub-mediteraneeanăcuendemitulPinusnigrassp.banatica,7220*Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), 40A0 * Tufărișurisubcontinentale peri-panonice, 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți,grohotișuri și ravene, 6210 * Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pesubstratcalcaros(FestucoBrometalia).Situlprotejează15speciidemamifere,1speciedeamfibieni,7speciidepești,22speciidenevertebratedintrecare5speciiprioritare(1093* Austropotamobius torrentium, 1078* Callimorpha quadripunctaria, 4039*Nymphalis vaualbum, 1084* Osmoderma eremite, 1087* Rosalia alpina) 3 specii deplante, o specie de reptile. Alte specii de floră și faună importante: 16 specii demamifere,19speciideamfibieni,1speciedepești,10speciidenevertebrate,49speciideplante.

Analizaareal-geograficăafloreidinsitaratăcăalăturidespeciilemediteraneenecuunnr.de110specii(10%)seîntâlnesc106speciialpine(9,6%),45speciicarpatine(4%),75speciidacice(6,7%),37speciibalcano-carpatice(3,3%);17speciimoesice(1,5%),14speciianatolice(1,0%),existândelementeeurasiatice,centraleuropeneșieuropene509specii(circa45,9%).ÎnsitulDomogled-ValeaCerneidincele30asociaiidescrise,9suntabsolutendemice.



89

Caracteristicile naturale și diversitatea habitatelor (habitate de apă dulce, formațiuniierboase, pajiști și arbuști, tufărișuri,păduri, stâncrii, peșteri)din care10habitatedeinteres comunitar. Situl Domogled-Valea Cernei este înzestrat cu o serie de valorinaturaleincontestabilecaredaunaștereunorpeisajetipice,cumarfi:

-AbrupturicalcaroasecuPinNegrudeBanat(specieendemică);.

-Canioanecupâraiecudebitputernicfluctuant;

-Vârfuricalcaroasecuvegetațiesubmediteraneană

-Păduriîntinsedefagdevârstemari;

-Golurialpinecujnepeniș.

ROSCI0226Semenic-CheileCarașului

Situl este situat pe teritoriul județelui Caraș-Severin, aparținând în totalitate regiuniibiogeograficeContinentale. Suprafața sitului estede7458,70ha, altitudineamediede822m,iaraltitudineamaximăde1445m.

Situl se suprapune cu alte 2 situri Natura 2000, precum: ROSPA0020 Cheile Nerei –BeușnițașiROSPA0086MunțiiSemenic-CheileCarașului.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:pajiștinaturale,stepe(2,28%),culturi(terenarabil)(0,17%),pășuni(5,57%),alteterenuriarabile(0,28%),păduridefoioase (78,47%),pădurideconifere (4,02%),pădurideamestec (3,40%),vii și livezi(1,26%), alte terenuri artifiaciale (0,19%), habitate de păduri (păduri în tranziție)(4,33%).

Situl a fost desemnatpentruprotecția a 24dehabitate, dintre care6 suntprioritare:(6110 * Comunități rupicole calcifile saupajiști bazifitedinAlysso-Sedionalbi, 7110 *Turbăriiactive,7220*Izvoarepetrifiantecuformaredetravertin(Cratoneurion),91E0* Păduri aluviale cuAlnus glutinosa șiFraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion incanae,Salicionalbae),6210*Pajiștiuscateseminaturaleși faciesuricutufărișuripesubstratcalcaros (Festuco Brometalia), 9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți,grohotișuri și ravene. Situlprotejează14 speciidemamifere,1 speciedeamfibieni,4speciidepești,11speciidenevertebrateșiospeciedeplante.Altespeciiimportantedeflorășifaună:9speciidemamifere,3speciideamfibieni,2speciidepești,5speciidenevertebrate,3speciidereptileși30despeciideplante.

CondițiiledeosebitdevariatedinzonaMunțilorBanatuluiaudeterminatinstalareauneiflorebogateînspeciiatâtdinpunctuldevederealplantelorinferioare,darmaialesdinpunctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristică esențială pentru aceastăzonă, reflectată în structura florei și vegetației este existența a numeroase speciitermofile de origine mediteraneană, balcanică, balcano-ilirică, balcanico-panonică șimoesică.

Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un numr de 1277 despecii,răspânditeîndiferitebiotopuricaracteristiceperimetruluidereferințăalsituluiSemenic–CheileCarașului.Abundențamareaspeciilorsaxicoleesteurmareaprezențeiprin excelență a reliefului carstic care dă o notă caracteristică sitului. Pădurilesubxerofile de cer, gărniță și gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-aupăstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum,



90

Lithospermumpurpureo-coeruleum,Arabisturrita,Helleborusodorus,Lychniscoronaria,Ruscusaculeatusspeciideintereseuropeanșinațional.

ROSCI0031CheileNerei-Beușnița

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Caraș-Severin, aparținând regiuniibiogeografice Continentală. Suprafața totală a sitului este de 37720,90 ha, altitudineamediede618m,iaraltitudineamaximăde1162m.

Situl sesuprapunecualte4situriNatura2000:ROSPA0020CheileNerei–Beușnișța,ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Carașului, ROSPA0149 Depresiunea Bozovici,ROSPA0080MunțiiAlmăjului–Locvei.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradul lordeacoperire:pajiștinaturale, stepe(1,67),pășuni (5,95%), alte terenuri arabile (1,72%), păduri de foioase (80,69%), păduri deamestec(3,50%),viișilivezi(1,26%),habitatedepăduri(păduriîntranziție)(6,31%).

Situl a fost desemnatpentruprotecția a 21dehabitate, dintre care6 suntprioritare:(6110 * Comunități rupicole calcifile saupajiști bazifitedinAlysso-Sedion albi, 6210 *Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (FestucoBrometalia),40A0*Tufărișurisubcontinentaleperi-panonice,v91E0*Pădurialuvialecu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae),7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), 9180 * Păduri dinTilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene). Situl protejează 16 specii demamifere,1speciedeamfibieni,10speciidepești,13speciidenevertebratedintrecare4prioritare (1093*Austropotamobius torrentium, 1078*Callimorphaquadripunctaria,4039* Nymphalis vaualbum, 1087* Rosalia alpine) și o specie de plante. Alte speciiimportantedeflorășifaună:20speciidemamifere,18speciideamfibieni,2speciidepești,5speciidenevertebrate,44speciideplante.

Faunaterestrăestereprezentatădeunnumărde313taxoni,29endemisme,45speciirare, din care 119 specii protejate și strict protejate de legislația română șiinternațională. Fauna cavernicolă cuprinde 273 specii și subspecii de nevertebrateprecumșivertebrate.Floraestereprezentatădeunnumrde1086speciidincare,speciiprotejatesuntdoarîncontextulprotejăriihabitatelor.Siturilecultural–istoricedinsitsunt6desuprafață,24subteraneși30desuprafațăînzonalimitrofă.

Habitatele de pădure (făgete) din acest parc unice în Europa, au omare importanțăbiologică,genotipicăesteticășimediogenăfiindprintrepuținelefăgetecares-aupăstratîn stare virgină. În urma cercetărilor făcute s-au identificat 1086 specii de plantesuperioare prezente în zonă, aparținând la 98 familii. Vegetația prezintă o deosebităimportanță știinifică, aici întâlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverseendemisme și specii sudice, unele aflate în apropierea de limita nordică a arealuluieuropean.Seîntâlnescaiciasociațiivegetalecaracteristicepentruparteadesud-vestațării, cuafinități cuvegetațiasubmediteraneanăde lasuddeDunăre.Printrecelemaicaracteristice se numără făgetele cu alun turcesc, tufărișurile de liliac, mojdrean șiscumpie cu numeroase specii însoțitoare saxicole, pajiștile de stâncării și asociațiilepionieredestâncriicalcaroase.

ROSPA0080MunțiiAlmăjului-Locvei

ROSPA0080MunțiiAlmajului–Locvei,cuosuprafațăde117770ha,este localizatpeteritoriile județelor Caraș-Severin (59%) și Mehedinți (41%), regiunea biogeografică



91

continentală. Altitudinea variază de la 37 m (altitudinea minimă) până la 972 m(altitudineamaximă).

Aria seaflă în legătură cu trei situride interes comunitar:ROSCI0206PorțiledeFier,ROSCI0198 Platoul Mehedinți și ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița, cât și cuurmătoareleariinaturaleprotejatedeinteresnațional:

RezervațiaștiințificăPeșteracuApădinValeaPolevii;

ParculNaționalCheileNerei–Beușnița,GeoparculPlatoulMehedinți;

Rezervațiilenaturale:ValeaMare,BaltaNera–Dunăre,RâpaculăstunidinValeaDivici,Baziaș, Gura Văii – Vârciorova, Valea Oglănicului, Dealul Duhovnei, Dealul Vărănic,Cazanele Mari și Cazanele Mici, Locul fosilifer Svinița, Locul fosilifer Bahna, CraculGăioara,CraculCrucii,FațaVirului.

Clasele de habitateprezente la nivelul sitului sunt următoarele: râuri, lacuri (0,25%),pajiștinaturale,stepe(2,07%),culturi,terenarabil(6,67%),pășuni(11,03%),păduridefoioase(71,60%),pădurideamestec(0,53%),viișilivezi(1,21%),stâncării,zonesăraceînvegetație(0,24%),terenuriartificiale(2,01%),păduridetranziție(4,36%).

a fost desemnată pentru 36 specii de păsări a căror prezență a fost semnalată peteritoriul sitului, specii prevăzute a articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și speciienumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE. Conform Formularului Standard alsitului,3dincele36speciiaustaredeconservaremediesauredusă,16speciiprezintăo stare de conservare bună, o specie este catalogată ca având o stare foarte bună deconservare, iar pentru restul speciilor nu s-a realizat o evaluare. De asemenea, suntlistateșialte12specii importanteacărorprezențăa fost semnalată lanivelul sitului,printre careCapreolus capreolus,Martesmartes,Melesmeles, Sciurus vulgaris sau Susscrofa.

Munții Almăjului și Locvei, ca unități majore de relief, sunt componente ale ParculuiNaturalPorțiledeFier,parccea fostconstituit înbazaOrdinuluiMinisteruluiApelor,Pădurilor și Protecției Mediului nr. 84/30.01.1998, în zona Defileului Dunării dintreBaziașșiGura-Văii, cuo lungime totalăde134Km,peraza județelorCaraș-SeverinșiMehedinți. Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate șianume: o specie periclitată la nivel global și populații importante din 12 speciiamenințatelanivelcomunitar.

ROSPA0086MunțiiSemenic-CheileCarașului

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Caraș-Severin, aparținând regiuniibiogeograficeContinentală.Suprafațasituluiestede36213,50ha,altitudineamedieestede834m,iaraltitudineamaximăde1445m.

Situl se suprapune cu alte 2 situri Natura 2000: ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița,ROSCI0226Semenic-CheileCarașului.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:pajiștinaturale,stepe(2,36%),pășuni (4,76%), păduri de foioase (79,81%), păduri de conifere (4,16%), păduri deamestec (3,51%), vii și livezi (1,20%), alte terenuri artifiaciale (0,19%), habitate depăduri(păduriîntranziție)(3,96%).



92

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa19speciidepăsăriprevăzutelaarticolul4dinDirectiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE. Situlprotejeazășialtespecii importantedeflorăși faună:4speciidemamifere,5speciideamfibieni,3speciidepești,2speciidenevertebrateși7speciideplante.

Situlprezintăcaracteristici,precumperețicalcaroși ,versanțicuvegetațiechasmofitic,grohotișuri, peșteri în versanți și avene în platourile cu doline și lapiezuri, zoneîmpăduritecufagcealterneazăcupășunișifânețenefolositedeplantațiidepruni.

PopulațiiimportantedinspeciiamenințatelanivelulUniuniiEuropene–7speciișoimcălător(Falcoperegrinus),șerpar(Circaetusgallicus),buhă(Bubobubo),ciocanitoarecuspatealb(Dendrocoposleucotos),ghionoaiesură(Picuscanus),muscargulerat(Ficedulaalbicollis),muscarmic(Ficedulaparva).

Zonapropusăeste chiarParculNațional Semenic -CheileCarașului.Ea constădintr-osuprafațădepădurecompactăfoartemare,careadăposteștemultespeciicaracteristice,dintre care câtevaau efective semnificative.Astfel două specii de ciocnitori, respectivdouă de muscari sunt specii cu efective importante pentru România. În parc putemîntâlnii multe chei și alte formațiuni stâncoase, alterate cu păduri puțin deranjaterespectiv de pajiști care servesc ca terenuri de vântoare pentru speciile de răpitoare,dintrecaredouă(șerparulșișoimulcălător)respectivbuhaauefectivesemnificativelanivelnațional.

ROSPA0020CheileNerei-Beușnița

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Caraș-Severin, aparținând regiuniibiogeograficeContinentală.Suprafațasituluiestede40300,80ha,altitudineamediede597m,iaraltitudineamaximăde1162m.

Situlsesuprapunecualte3situriNatura2000:ROSCI0206PorțiledeFier,ROSCI0031CheileNerei-Beușnița,ROSCI0226Semenic-CheileCarașului.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:pajiștinaturale,stepe(2,65%),culturi(terenarabil)(0,58%),pășuni(7,14%),alteterenuriarabile(2,36%),păduridefoioase (78,15%),pădurideconifere (0,22%),pădurideamestec (2,52%),vii și livezi(0,27%),habitatedepăduri(păduriîntranziție)(6,10%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa98speciidepăsăriprevăzutelaarticolul4dinDirectiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE. Situlprotejeazășialtespecii importantedeflorăși faună:2speciidemamifere,5speciideamfibieni,2speciidepești,2speciidenevertebrateși8speciideplante.

Rezervația oferă condiții favorabile de reproducere a unui număr mare de speciimigratoare,datorităposibilitățiloroptimedehrănireînsezonulcalddinacestcomplexbiocenotic.Deasemenearezervațiaoferăcondițiimaipuțin favorabilepentru iernatulacelei categorii de păsări care și cuibăresc în cuprinsul ei, în special al acelora dinhabitatul amfibiu care dispare în aceast perioadă, precum și al acelor din habitatulterestruundeposibilitățileprivindasigurareacondițiilordehranășiadăpostsereducmult.

Populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene – 10 specii:acvila de munte (Aquila chrisaetos), șoim cltor (Falco peregrinus), șerpar (Circaetusgallicus),buhă(Bubobubo), caprimulg (Caprimulguseuropaeus), ciocănitoarecuspate



93

alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sur (Picus canus), silvie porumbacă (Sylvianisoria),muscarmic(Ficedulaparva),presurădegrădină(Emberizahortulana).

Altespeciicuefectivesemnificativesuntcelecaracteristicepădurilordefag:2speciideciocănitoareșimuscarulmic.Pajitilesusținunefectiv importantdecristeldecâmpșiservesccazonădehrănitpentrurăpitoare.Înparteaesticășivesticăazoneipropuse,pecâmpuriledeschisedin valeaNerei găsimdensități remarcabiledepresurde grădină,iarînparteavesticăcuibărescșidumbrăvencele.

ROSCI0226Semenic-CheileCarașului

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Caraș-Severin, aparținând regiuniibiogeograficeContinentală.Suprafațasituluiestede37458,70ha,altitudineamedieestede822m,altitudineamaximăde1445m.

Situl se suprapune cu alte 2 situriNatura 2000: ROSPA0020CheileNerei – Beusnița,ROSPA0086MunțiiSemenic-CheileCarașului.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:pajiștinaturale,stepe(2,28%),culturi(terenarabil)(0,17%),pășuni(5,57%),alteterenuriarabile(0,28%),păduridefoioase (78,47%),pădurideconifere (4,02%),pădurideamestec (3,40%),vii și livezi(1,26%), alte terenuri artificiale (0,19%), habitate de păduri (păduri în tranziție)(4,33%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 24 de tipuri de habitate, dintre care 6 sunthabitateprioritare:(6110*ComunitățirupicolecalcifilesaupajiștibazifitedinAlysso-Sedionalbi, 7110*Turbării active,7220* Izvoarepetrifiante cu formarede travertin(Cratoneurion), 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnionincanae,Salicionalbae),6210*Pajiștiuscateseminaturaleșifaciesuricutufărișuripesubstratcalcaros(FestucoBrometalia),9180*PăduridinTilio-Acerionpeversanțiabrupți,grohotișurișiravene).

Situl protejează și specii importante : 14 specii demamifere, 1 speciedeamfibieni, 6speciidepești,11speciidenevertebrateși1speciedeplante.Altespeciiimportantedefloră și faună: 20 de specii demamifere, 14 specii de amfibieni, 5 specii de pești, 10speciidenevertebrate,60speciideplante.

CondițiiledeosebitdevariatedinzonaMunțilorBanatuluiaudeterminatinstalareauneiflorebogateînspeciiatâtdinpunctuldevederealplantelorinferioaredarmaialesdinpunctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristică esențială pentru aceastăzonă, reflectată în structura florei și vegetației este existența a numeroase speciitermofile de origine mediteraneană, balcanică, balcano-ilirică, balcanico panonică șimoesică.

Celmaibine investigat estegrupulCormophyta reprezentatdeunnumărde1277despecii,răspânditeîndiferitebiotopuricaracteristiceperimetruluidereferințăalsituluiSemenic–CheileCarașului.Abundențamareaspeciilorsaxicoleesteurmareaprezențeiprin excelență a reliefului carstic care dă o notă caracteristică sitului. Pădurilesubxerofile de cer, gărniță și gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-aupăstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum,Lithospermumpurpureo-coeruleum,Arabisturrita,Helleborusodorus,Lychniscoronaria,

Ruscusaculeatus,speciideintereseuropeanșinațional.



94

ROSCI0277BecicherecuMic

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Timiș, aparținând în totalitateregiuniibiogeograficePanonică.Suprafațasituluiestede2087,20m,altitudineamediede88mlialtitudineamaximăde95m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoarele clasedehabitate și gradul lorde acoperire: râuri, lacuri (2,71%), culturi(terenarabil)(12,52%),pășuni(84,47%),alteterenuriartificiale(0,28%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaunuisingurtipdehabitat,anume1530*Pajiștișimlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, acesta fiind și habitat prioritar. Situlprotejează2speciidemamifere,1speciedeamfibieni,1speciedenevertebrateșialtespeciiimportantedeflorășifaună:16speciideplante.

Situl este situat în Câmpia joasă a Banatului. Vegetația este caracteristică solurilorsărăturate din partea de Sud-Vest a României și are un pronunțat caractermozaicat,reflectând existența unor microbiotopuri condiționate edafic. Asociațiile vegetalecaracteristice solurilor sărăturate (Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg. 1943,Camphorosmaetumannuae(Rapaics1927)Soo1933,Artemisio-Festucetumpseudovinae(Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927,Pholiuro-Plantaginetumtenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelbg 1943) sunt prezente sub formă de enclave cusuprafață variabilă, la marginea culturilor agricole și a canalelor de desecare înlocalitățilecuterenurisărăturate.

Uneori,asociațiilevegetalesedezvoltăpesolonețurideacumulăriexcesivedesăruriceaparși lasuprafațăsub formaunorpetedeculoarealbă.Solulesteslabstructurat,cuaspectprăfosînorizontulsuperiorșicompactînorizonturileinferioare,cualcalinitateputernică (pH 9,0- 10,55) și concentrații ridicate de cationi și anioni. Conținutul desubstanțăorganicășiactivitateabiologicăsuntreduse.

ROSCI0109LuncaTimișului

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Timiș, aparținând regiunilorbiogeografice Panonică (66,23%) și Continentală (33,77%). Suprafața sitului este de10172,60ha,altitudineamediede94mșialtitudineamaximăde127m.

Situl se suprapune cu alte 2 situri Natura 2000: ROSPA0128 Lunca Timișului,ROSPA0095PădureaMacedonia.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râurișilacuri(13,66%),culturi(terenarabil)(7,15%),pășuni(15,99%),alteterenuriarabile(4,89%),păduridefoioase(53,73%), alte terenuri artificiale (0,24%), habitate de păduri (păduri în tranziție)(4,31%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa6tipuridehabitate,speciiimportantedeflorășifaună: 3 specii de mamifere, 1 specie de amfibieni, 12 specii de pești, 5 specii denevertebrateși2speciideplante.

Situl a fost desemnat datorită prezenței în cadrul acestuia a unui tip de habitat deinteres:92A0-ZvoaiecuSalixalbașiPopulusalba,darșidatorităprezențeiuneispeciideamfibieni:1188 -Bombinabombina (Buhaidebaltă cuburta roșie), a10 speciidepești: 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlug); 1124 - Gobioalbipinnatus (Porcuordenisip);2511 -Gobiokessleri (Petroc); 2555 -Gymnocephalus



95

baloni (Ghiborț de râu); 1145 - Misgurnus fossilis (Țipar); 1134 - Rhodeus sericeusamarus (Boare); 1146 -Sabanejewiaaurata (Dunariță); 1160 -Zingel streber (Fusar);1159 -Zingel zingel (Pietrar),dar și aunei speciidenevertebrat:1032 -Unio crassus(Scoicaderâu).

ROSPA0128LuncaTimișului

Situl este situat în totalitate pe teritoriul județului Timiș, aparținând regiunilorbiogeografice Panonică (72,12%) și Continentală (27,88%). Suprafața sitului este de13513,50ha,altitudineamediede98mșialtitudineamaximăde127m.

SitulsesuprapunecuunaltsitNatura2000,anumeROSCI0109LuncaTimișului.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râurișilacuri(5,91%),culturi(teren arabil) (31,28%), pășuni (14,71%), alte terenuri arabile (5,96%), păduri defoioase (38,76%), vii și livezi (0,46%), alte terenuri artificiale (0,55%), habitate depăduri(păduriîntranziție)(2,37%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa30despeciidepăsăriprevazutelaarticolul4dinDirectiva2009/147/CE,speciienumerateînanexaIIlaDirectiva92/43/CEE.

Situlseîncadreazăănregiuneabiogeograficăpanonică,fiindsituatînCâmpiaTimișului.Cuprinde terenuri agricole, păduri de luncă, pășuni și zone umede. Climatul estetemperatcontinentalmoderat,caracteristicparțiidesud-estaDepresiuniiPanonice,cuunele influențe submediteraneene (varianta adriatică). Masele de aer dominante, întimpul primăverii și verii, sunt cele temperate, de proveniență oceanică, care aducprecipitațiisemnificative.Înmodfrecvent,chiarîntimpuliernii,sosescdinspreAtlanticmasedeaerumed,aducândploișizăpeziînsemnate,mairarvaluridefrig.

Situl cuprindepăduri de luncă, zăvoaie, terenuri agricole, pășuni și zoneumede, fiindimportantpentrupopulațiile cuibăritoaredeCoracias garrulus și pentru efectiveledeAythyanyrocacareseaparăînperioadeledemigrație.PartedinacestsitestedeclaratAIA. De le declararea acestuia s-a dovedit importanța pădurii din aval, de la Șag,respectiv a terenurilor arabile adiacentemai alespentruFalco vespertinus șiCoraciasgarrulus.

ROSPA0047HunedoaraTimișană

Situl este situat pe teritoriul județelor Arad (77%) și Timiș (23%), aparținând întotalitate regiunii biogeografice Panonică. Suprafața sitului este de 1527,30 ha,altitudineamedieestedede129m,iaraltitudineamaximăestede168m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:culturi(terenarabil)(2,16%),pășuni (41,82%), alte terenuri arabile (0,54%), vii și livezi (3,24%), alte terenuriartificiale(2,24%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa18speciidepăsăriprevazutelaarticolul4dinDirectiva2009/147/CE,speciienumerateînanexaIIlaDirectiva92/43/CEE.

Zonadecâmpie formatădinparceledeterenagricolproprietateprivatătraversatădeuncanalcolectorsituatălângălocalitateaHunedoaraTimișana.

Regiunedecâmpiecuzoneagricoleșipășuniaride,habitatultipicalcelordouăspeciiprioritare.Amândouăspeciile folosescacesteariica terenuridevânătoare.Coloniade



96

vântureiseaflăîncuiburiledecioarădesemnăturădintreipâlcuridesalcâm,caresuntafectate într-o oarecare măsură de intervenția omului (tăierea arborilor și deranjulcoloniei de către vânători în timpul cuibăritului). Este ceamai importantă colonie devânturel de seară din România și al doilea ca mărime din Bazinul Carpatic, unde sedesfoarăunproiectLifepentrusalvareaspeciei.

ROSCI0039Ciuperceni-Desa

Situl de importanță comunitară Ciuperceni-Desa, cu o suprafață de 39 560 ha, estelocalizatînjudețulDolj,regiuneabiogeograficăcontinentală.Altitudineavariazădela2m(altitudineaminimă)pânăla65m(altitudineamaximă).AcestaestesuprapusparțialcusiulROSPA0013Calafat–Ciuperceni–Dunăre.

ConformFormularului Standard al sitului (varianta 11.08.2017), clasele principale dehabitatecaracteristicesuprafețeisituluisunt:râuri, lacuricuoacoperirede8,28%dinsuprafața totală a ariei, mlaștini, turbării (11,74%), pajiști naturale, stepe (6,81%),culturi, teren arabil (25,7%), pășuni (2,02%), păduri de foioase (28,07%), vii și livezi(5,14%),terenuriartificiale(2,65%)șihabitatedepăduridetranziție(9,58%).

Situl a fost declarat pentru 13 habitate de interes comunitar dintre care 3 prioritare(6120*Pajiștixericepesubstratcalcaros,91I0*VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp.,1530*Pajiștișimlaștinisărăturatepanoniceșiponto-sarmatice)și22specii,respectiv:2speciidemamifere,3speciidereptileșiamfibieni,10speciidepești,4speciidenevertebrateși3speciideplante,toateenumerate înanexaIIaDirectiveiConsiliului92/43/CEE.

Înceeaceprivește importanțasitului,acestaseremarcăprinhabitatedeSalixalbașiPopulusalba.PădureaCiurumelaestesituatăpeloculuneifostepepiniereșivestităprinexemplareleuriaședesalcâmcareatingdiametrede70-80cmși înălțimide30-35m,întrecândcumultdimensiunilerealizate înmodnatural în țaradeorigineAmericadeNord. Salcâmii au rolul de a fixa nisipulmișcător care, în sudul Olteniei, constituia oadevărată calamitate în trecut. Pădurilor de salcâm li se asociază o vegetațiecaracterizatădeospecierară–Mollugocerviana.

ROSCI0173PădureaStârmina

ArianaturalăprotejatăROSCI0173PădureaStârminaareosuprafațăde2779hașiestelocalizată în regiunea biogeografică continentală, în județul Mehedinți. Altitudineavariazădela32m(altitudineaminimă)pânăla241m(altitudineamaximă).Totodată,situlseaflăînlegăturăcuariadeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0011Blahnița.

Acoperirea terenului la nivelul sitului este reprezentată prin următoarele clase dehabitate: mlaștini, turbării (5,78%), culturi, teren arabil (9,45%), pășuni (1,32%),păduridefoioase(66,12%),viișilivezi(7,05%)șipăduridetranziție(10,28%).

Declarareasituluis-arealizatînurmaidentificăriia4tipuridehabitatecaracterizatedeo starede conservarebună și 10 speciidintre careo speciedemamifere, 4 speciidereptileșiamfibieni,2speciidepeștiși3speciidenevertebrate.Dintreacestea,speciaTestudo hermanni prezintă o stare de conservare excelentă, iar restul speciilor suntclasatecaavândostaredeconservarebună.

Situl conservă habitate naturale și specii importante sub aspect forestier, valoareaacesteirezervațiidatorându-sesuprafețelorcompactecughimpe(Ruscusaculeatus)și



97

amestecului de diferite foioase. Valențele peisagistice nu sunt deosebite, cea maiinteresantăzonăfiindceaaflatăînvecinătateaDunăriiMici.

AriaprotejatăPădureaStârminaestedeclaratărezervațienaturalădetipmixtprinH.C.J.nr. 26/1994 și rezervaițe forestieră de interes național prin Legea 5/2000, cu osuprafață de 100,3 ha. Corespunde categoriei IV IUCN, arie protejată administrată înspecialpentruconservareprinintervențiidegospodărire.

ROSCI0299DunărealaGârlaMare–Maglaviț

ROSCI0299DunărealaGârlaMare–Maglavițesteoarienaturalăprotejatăceseîntindepe teritoriile județelorMehedinți (57%) și Dolj (43%), suprapunându-se în totalitateregiunii biogeografice continentale. Situl se află în strânsă legătură cu siturileROSPA0074MaglavițșiROSPA0046Gruia–GârlaMare.Altitudineavariazădela17m(altitudineaminimă)pânăla71m(altitudineamaximă).

Clasele principale de habitate caracteristice sitului sunt: culturi, teren arabil cu oacoperirede3,04%,pășuni(16,76%),păduridefoioase(27,78%),viișilivezi(1,24%),terenuriartificiale(0,11%),păduridetranziție(10%).

Situlafostdeclaratsitdeimportanțăcomunitarădatorităsemnalăriiprezențeiunuitipdehabitatdeimportanțăcomunitarăcuunstaredeconservarebună(92A0ZvoaiecuSalix alba și Populus alba) și a 8 specii de interes comunitar dintre care 2 specii demamifere,3speciidereptileșiamfibieniși3speciidepești.Dinnumărultotaldespecii,2suntcaracterizatedeostaredeconservareexcelentă,5deostaredeconservarebunăși o specie (Spermophilus citellus – popândău) cu o stare de conservare medie sauredusă.

Zona este caracterizată de prezența unui mozaic de clase de habitate ce îmbinăarmonios partea de uscat cu zona umedă – partea ceamai importantă a sitului. Esteprintre puținele situri desemnate pentru speciile Spermophilus citellus (popândău),Lutralutra(vidra),Emysorbicularis(țestoasadeapăeuropeană)șiTriturusdobrogicus(Tritonulcucreastădobrogean).

ROSCI0306Jiana

Aria naturală protejată ROSCI0306 Jiana este localizată în județul Mehedinți și sesuprapuneîntotalitateregiuniibiogeograficecontinentale.Suprafațasituluiestede13256 ha, iar altitudinea variază de la 27 m (altitudinea minimă) până la 124 m(altitudineamaximă).Claseledehabitatepezentepeteritoriulsituluisunturmătoarele:râuri, lacuri cu o proporție de 1,91%,mlaștini, turbării (11%), pajiști naturale, stepe(0,57%), culturi, terenarabil (31,21%),pășuni (12,96%),păduride foioase (31,54%),viișilivezi(2,72%),terenuriartificiale(0,26%)șipăduridetranziție(7,83%).

Situl este declarat sit de importanță comunitară datorită unui număr de 3 tipuri dehabitatedeinterescomunitardintrecareunulprioritar(91I0*VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp.)și8speciidintrecare2speciidemamifere,4speciidereptile și amfibieni și 2 specii de nevertebrate. Atât habitatele, cât și speciile, suntcaracterizatedeostaredeconservarebunălanivelulsitului.Deasemenea,ROSCI0306Jiana este aflată în legătură cu ariile de protecție specială avifaunistică Natura 2000ROSPA0011BlahnițașiROSPA0046Gruia–GârlaMare.

Situlprezintăoimportanțădeosebităpentruherpetofaună(țestoasedeuscatșideapă,buhaiul de baltă cu burta roșie, tritonul dunărean), mamifere mici (popândăul),



98

nevertebrate(croitormare,rădașcă,flutureledefoc),câtșipentruceletreihabitatedeinterescomunitarcareconstituieobiectuldeclarării:91M0Păduribalcano-panonicedecer și gorun care ocupă 6% din suprafața sitului, 91I0 *Vegetație de silvostepăeurosiberianăcuQuercusspp.(0,6%dinsuprafațatotalăasitului)și92A0ZăvoaiecuSalixalbașiPopulusalba(0,4%dinsuprafațasitului).

ROSPA0011Blahnița

Aria de protecție specială avifaunisticăROSPA0011Blahnița este localizată în județulMehedinți,regiuneabiogeograficăcontinentală.Suprafațaacesteiaestede44003ha,iaraltitudineavariazădela15m(altitudineaminimă)pânăla302m(altitudineamaximă).Aria se află în legătură cu siturile de importanță comunitară ROSCI0173 PădureaStârmina și ROSCI0306 Jiana, cât și cu ariile naturape protejate de interes naționalrezervația naturală Pădurea Bunget și rezervația naturală Pădurea Stârmina. Situlinclude o zonă umedă cu regim de protecție la nivel județean (Hinova – OstrovulCorbului cu o suprafață de 185 ha), declarată rezervație prin Hotărârea nr.13/10.07.2000 privind completarea Hotărârii nr. 26/1994 a Consiliului JudețeanMehedinți privind protecția rezervațiilor și monumentelor naturii din județulMehedinți.

Tipurilemajoredehabitateșiacoperireaprocentualăaacestoraesteurmătoarea:râuri,lacuri (8%), mlaștini, turbării (4,88%), pajiști naturale, stepe (0,26%), culturi, terenarabil (53,68%), pășuni (4,29%), păduri de foioase (18,70%), vii și livezi (6,67%),terenuriartificiale(0,66%)șipăduridetranziție(2,86%).

Situl a fost declarat pentru104 specii depăsări prevăzute la articolul 4dinDirectiva2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice și în anexa IIla Directiva92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și florăsălbatică.

Marea varietate a speciilor de floră și faună caracteristice sitului se datorează atâtgeomorfologiei,câtșipozițieiextremdefavorabileazonei,bineprotejatedevânturilereci din nord, insolații puternice, fapt ce a permis ca numeroase elemente sudice șivesticeasiaticesăpoatăajungepânăînacestelocuriundes-auadaptatușor.

Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. ConformFormularului Standard al sitului, din numărul total de specii de păsări menționatanterior, 18 sunt specii prevăzute în anexa I a Directivei Păsări, 88 sunt speciimigratoare, listate în anexele Convenției asupraspeciilormigratoare (Bonn) și 5 suntspecii periclitate la nivel global. De asemenea, situl este important pentru populațiilecuibăritoare ale speciilorBotaurus stellaris, Ixobrichusminutus,Nycticorax nycticorax,Ardeola ralloides, Ardea purpurea, Ardea purpurea, Egretta alba, Egretta garzetta șiAytyanyroca,înspecialînperioadeledemigrațieșideiernat.

Urmareaimportanțeideosebitepecareaceastăariedeprotecțiespecialăavifaunisticăoare, aceastaa fostdesemnată zonăumedăde importanță internaționalăRAMSAR înfebruarie2013.

ROSPA0013Calafat–Ciuperceni–Dunăre

SitulNatura2000Calafat–Ciuperceni–Dunăre,localizatînjudețulDolj,areosuprafațăde 29 379 ha și se suprapune în totalitate regiunii biogeografice continentale.Altitudineavariazădela2m(altitudineaminimă)pânăla54m(altitudineamaximă).Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre se



99

suprapune parțial cu situl de importanță comunitară ROSCI0039 Ciuperceni-Desa. Deasemenea,ariaseaflăînstrânsărelațiecu3ariinaturaleprotejatedeinteresnațional–rezervațiilenaturaleCiuperceni–Desa,BaltaNeagrășiBaltaLată.

Categoriile de habitate identificate pe suprafața sitului, cât și gradul de acoperire aacestora sunt următoarele: râuri, lacuri (9,47%), mlaștini, turbării (15,71%), pajiștinaturale, stepe (9,16%), culturi, terenuri arabile (15,82%), pășuni (1,57%), păduridefoioase(33,45%),viișilivezi(3,67%),terenuriartificiale(0,23%)șipăduridetranziție(10,92%).

Situl a fost declarat pentru105 specii depăsări a cărorprezență a fost semnalatăpeteritoriul sitului, specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și speciienumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE. Conform Formularului Standard alsitului,pentrucelemaimultedintreacestespeciinusecunoaștestareadeconservare,iarspeciilepentrucaresecunoaștesuntîncadrateîncategoriaB-staredeconservarebunășicategoriaC–staredeconservaremediesauredusă.

Îndiguirile, drenările, irigațiile și desecările din Lunca Dunării au determinattransformăriimportanteînarealulcuprinsîncotulDunăriidinspreCalafat.Păduriledinaceastă zonă au fost defrișate, bălțile transformate în terenuri agricole sau lacuri decreștereapeștilor,influențândputernicînspecialspeciiledepăsări.Singurullocrămasneîndiguit este cel de la sud de Calafat, lângă Desa – Ciuperceni, unde condițiile demediu au rămas asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menționateanterior. Aici se găseșteRezervațiaOrnitologică CiuperceniDesa care se întindepe osuprafață de 200 ha mărginită la nord de Pădurea Poveazele, la est de DealulGrănicerilor,iarlasuddePădureaZăvoiArcerul.NumeroaseleostroavealeDunăriidinzonaamintităreprezintăun însemnat locdecuibăritpentrumultespeciidepăsări. Înafara speciilor de păsări clocitoare, mai poposesc și numeroase specii migratoare deprimăvarăsautoamnă,iaraltelevinșichiarierneazăînzonă.CondițiilepedoclimaticedinzonacuprinsăîncurburalargădelimitatădeDunărecarecurgedinspreCalafat,audeterminatprotejareamaimultorteritoriiînacelașispațiu.AiciseaflășiBaltaLată,cuosuprafațăde28ha, șiBaltaNeagră, cuosuprafațăde1,20ha.Vegetațiaacestoraestespecifică ecosistemului de baltă, care determină adaptarea și stabilirea speciilor deanimaleacvatice.

Importanțasituluiestereflectatădefaptulcăacestagăzduieșteefectiveimportantealeunor specii protejate, respectiv: 39 specii prevăzute în anexa I aDirectivei Păsări, 71speciimigratoareprevăzuteînanexeleConvențieiasupraspeciilormigratoare(Bonn)și6speciipericlitate lanivelglobal.Deasemenea, situlprezintăo importanțădeosebităpentru populațiile cuibăritoare ale speciilorArdea purpurea, Ardeola ralloides, Aythyanyroca, Botaurus stellaris, Burhinus oedicnemus, Caprimulgus europaeus, Chlidonias

hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Coracias

garrulus,Egrettaalba,Egrettagarzetta. Înperioadademigrație,situlgăzduieștepeste20000deexemplaredepăsări.Urmareaimportanțeiacestuia,la2februarie2013,situlafostdesemnatsitRAMSAR,devenindastfelzonăumedădeimportanțăinternațională.

ROSPA0023ConfluențaJiu–Dunăre

Aria naturală protejată ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre, localizată în regiuneabiogeograficăcontinentală, județulDolj, areosuprafațăde19530hași sesuprapuneparțialcusitulde importanțăcomunitarăROSCI0045Coridorul Jiuluiși,deasemenea,seaflăînrelațiecurezervațiilenaturaleLoculfosiliferDrănicșiZăval.Altitudineadepe



100

teritoriul arie variază de la 6 m (altitudinea minimă) până la 162 m (altitudineamaximă).

Clasele de habitate identificate pe suprafața sitului sunt următoarele: râuri, lacuri(16,01%), mlaștini, turbării (2,64%), culturi, teren arabil (27,39%), pășuni (9,26%),păduridefoioase(38,52%),viișilivezi(0,45%),terenuriartificiale(0,59%),păduridetranziție(5,13%).

Situl a fost declarat pentru113 specii depăsări a cărorprezență a fost semnalatăpeteritoriul sitului, specii prevăzute a articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și speciienumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE. Conform Formularului Standard alsitului,stareadeconservareaspeciilorpentrucareaceastaafostdeterminatăvariazădelabunălamediesauredusă.Nuexistăspeciipentrucarestareadeconservareestefoartebună.

LuncaJiuluiestecaracterizatădeodiversitatecrescutăahabitatelor,aiciîntâlnindu-sepăduride luncăși zăvoaie, livezi,pajiști, terenagricol, zoneumede–bălți și canaleșinumeroase habitate antropogene, toate concentrate pe această suprafață, astfel că seîntrepătrund, iar delimitarea lor devine uneori dificilă. Situl găzduiește efectiveimportantealeunorspeciidepăsăriprotejate, respectiv:34specii listate înanexa IaDirective Păsări, 77 specii migratoare listate în anexele Conventiei asupra speciilormigratoare(Bonn)și5speciipericlitatelanivelglobal.

Importanța sitului estedată șideprezențapopulațiilor cuibăritoareale speciilorCrexcrex, Haliaetus albicilla, Ciconia ciconia și Burhinus oedicnemus, cât și de speciilemigratoareTringaglareola,Pelecanuscrispus,Platalealeucorodia,PlecadisfalcinellusșispeciaPhalacrocoraxpygmaeuscareierneazăaici.

Înlunaiulieaanului2017,ROSPA0023ConfluențaJiu-DunăreadevenitșizonăumedăRAMSARdeimportanțăinternațională.

ROSPA0024ConfluențaOlt–Dunăre

Confluența Olt-Dunăre este aria de protecție specială avifaunistică localizată peteritoriile administrative ale județelor Olt (30%) și Teleorman (70%), în regiuneabiogeograficăcontinntală.Suprafațasaestede20483ha,iaraltitudineavariazădela3m(altitudineaminimă)până la53m (altitudineamaximă).Ariaseaflă în legăturăcusiturile de importanță comunitară ROSCI0044 Corabia-TurnuMăgurele și ROSCI0376Râul Olt între Mărunței și Turnu Măgurele, dar și cu rezervația naturală de interesnaționalOstrovulMare.

Categoriile de habitate identificate la nivelul sitului și gradul procentual de acoperiresunt următoarele: plaje de nisip (5,46%), râuri, lacuri (13,10%), mlaștini, turbării(1,30%), pajiști naturale, stepe (1,20%), culturi, teren arabil (41,88%), pășuni(14,04%),păduridefoioase(13,13%),viișilivezi(3,20%),terenuriartificiale(0,21%)șipăduridetranziție(6,49%).

Situl a fost declarat pentru 84 specii de păsări a căror prezență a fost semnalată peteritoriul sitului, specii prevăzute a articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și speciienumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE. Conform Formularului Standard alsitului,ospecieesteîncadratăcaavândostaredeconservaremediesauredusă,pentru9 specii stareade conservare este bună, iar pentru restul speciilor listate, aceasta nuestecunoscută.



101

Acest sector este un vestigiu al luncii naturale a Oltului Inferior, puțin influențat deprezențaumană.OltulsevarsăînDunărelakm604,întrelocalitățileTurnuMăgureleșiIslaz,peteritoriuljudețuluiTeleorman.LaestdelocalitateaIslaz,luncilecelordouăapese unesc și formează o suprafațămai joasă șimai întinsă. Ultimii kilometri pe care îiparcurgeOltulpânălavărsareasaînDunărereprezintăsinguraporțiunecepăstreazăaspectulnaturalalrâului,cumalurineconsolidatedebeton,abrupte,spălatedecurenți,mărginite din loc în loc de plopi, sălcii sau pâlcuri de arini și, tot în acest sector, seformeazăinsuledenisip.ChiarlaconfluențacuDunărea,pemalulstâng,existăzăvoaie,iarpemaluldreptseextindpajiști, culturiagricoleșioperdea forestierădeprotecțieformatădinplopi.

Importanța cea mai mare a sitului este dată de faptul că acesta găzduiește efectiveimportantealeunorspeciidepăsăriprotejateșianume:17speciiprevăzuteînanexa1aDirectivei Păsări, 66 speciimigratoare listate înanexeleConvenției asupra speciilormiratoaredelaBonnși3speciipericlitatelanivelglobal.Oimportanțădeosebităestedată și de prezența populațiilor cuibăritoare ale speciilor Phalacrocorax pygmaeus șiCoraciasgarrulus.Totodată, la iunie2016,acestaafostdesemnatșisitRamsar–zonăumedădeimportanțăinternațională.

ROSPA0026CursulDunării-Baziaș-PorțiledeFier

Situl este situat pe teritoriul județelor Caraș-Severin (56%) și Mehedinți (44%),aparținând în totalitate regiunii biogeografice Continentală. Suprafața sitului este de10331,00ha,altitudineamedieestedede65m,iaraltitudineamaximăestede192m.

SitulsesuprapunecuunaltsitNatura2000,anume:ROSCI0206PorțiledeFier

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri,lacuri(95,18%),mlaștiniturbării (0,69%), culturi (teren arabil) (0,30%), pășuni (2,61%), alte terenuri arabile(0,36%),păduridefoioase(0,41%),alteterenuriartificiale(0,30%),habitatedepăduri(păduriîntranziție)(0,10%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa80despeciidepăsăriprevazutelaarticolul4dinDirectiva2009/147/CE, specii enumerate în anexa II laDirectiva92/43/CEE și ospecieimportantdeamfibieni–Bufobufo.

SitulcuprindeDunăreacubancurinămoloasecuvegetațietipdeHidrocharition,pajișticu tufișuri de sălcii arbustive, constituind un punct de concetrare pe plan național șieuropeananumeroasespeciidepăsărisălbaticefiindunuldinpuținelelocuriîncarepeo suprafață atât de restrânsă, să se poată întâlni un numr atât demare de specii depăsărisălbaticecaînaceastăzonă.

Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conformdateloravemurmătoarelecategorii:a)numărdespeciidinanexa1aDirectiveiPăsări:12 b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenției asupra speciilormigratoare:62c)numărdespeciipericlitatelanivelglobal:3

Situl este important în perioada de migrație pentru speciile:Mergus albellus, Cygnuscygnus, Egretta alba, Aythya nyroca, Anas platyrhynchos, Phalacrocorax pygmaeus,

Aythya ferina, Aythya fuligula, Bucephala clangula. Situl este important pentru iernatpentru urmatoarele specii: Mergus albellus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Anasplatyrhynchos, Phalacrocorax pygmaeus, Aythya ferina, Aythya fuligula, Bucephala

clangula,Fulicaatra.



102

Înperioadademigrațiesitulgăzduieștemaimultde20.000deexemplaredepăsăridebaltă,fiindposibilcanditatcasitRAMSAR.

ROSPA0046Gruia-GârlaMare

ROSPA0046Gruia–GârlaMareesteariadeprotecțiespecialăavifaunisticălocalizatăînregiuneabiogeograficăcontinentală,înjudețulMehedinți.Aceastaareosuprafațăde2963ha,iaraltitudineavariazădela27m(altitudineaminimă)pânăla90m(altitudineamaximă).AriasesuprapuneparțialcusiturileNatura2000ROSCI0299DunărealaGârlaMare–MaglavițșiROSCI0306Jiana.

Tipurile majore de habitat caracteristice sitului sunt: râuri, lacuri (7,85%), mlaștini,turbării(19,96%),pajiștinaturale,stepe(0,72%),culturi, terenarabil(2,98%),pășuni(12,68%), păduri de foioase (30,74%), vii și livezi (2,13%) și păduri de tranziție(22,92%).

Situl a fostdesemnatpentru71 speciidepăsări a cărorprezențăa fost semnalatăpeteritoriul sitului, specii prevăzute a articolul 4 din Directiva 2009/147/CE și speciienumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE. Conform Formularului Standard alsitului, 2 specii au o stare de conservare medie sau redusă, 15 specii au o stare deconservarebună,șidoarunaostaredeconservarefoartebună.Pentrucelelaltespecii,evaluareastăriideconservarelipsește.

SituatînluncainundabilăaDunării,acestsiturmeazăformatârmuluistângalfluviului.Vegetațiaemersănus-apututdezvoltapreamult,darceasubmersăesteabundentășiconstituiesuportpentrucuiburiledecorcodelmare(Podicepscristatus)șichirighițăcuobraji albi (Chlidonias hybridus). Balta Gruia atrage în această zonă un numărimpresionant de păsări, atât în ceea ce privește numărul de specii, cât și a celui deindivizi,însezonulcaldșiîncelrece,deiernare.

Situl găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate: 19 speciiprevăzute în anexa I a Directivei Păsări, 89 specii migratoare listate în anexeleConvențieiasupraspeciilormigratoaredelaBonnși6speciipericlitatelanivelglobal.Importanța sitului estedată și depopulațiile cuibăritoare ale speciilorAythyanyroca,Falcocherrug,Phalacrocoraxpygmaeus,Nycticoraxnycticorax,Phalacrocoraxpygmaeus,

Ardea purpurea, Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Haliaeetus albicilla, Botaurus

stellaris,despeciilemigratoarePhalacrocoraxpygmaeus,Phalacrocoraxcarboșipentru

speciileAythyaferina,Phalacrocoraxpygmaeuscareierneazăînsit.

ROSPA0074Maglavit

AriadeprotecțiespecialăavifaunisticăROSPA0074Maglavitestelocalizatăînregiuneaadministrativă de dezvoltare Sud-Vest, în zona biogeografică continentală. Aria are osuprafațăde3642hașiafostdesemnatăpentru112speciidepăsăriacărorprezențăafost semnalată pe teritoriul sitului, specii prevăzute a articolul 4 din Directiva2009/147/CE și specii enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE. ConformFormularuluiStandardalsitului,7dincele112speciiaustaredeconservaremediesauredusă,12speciiprezintăostaredeconservarebună,iarpentrurestulspeciilornus-arealizatoevaluare.SitulseaflăînlegăturășicurezervațianaturalădeinteresnaționalPajișteaCetatedinLuncaDunării.

Înceeacepriveșteacoperireaterenurilor,claseledehabitateidentificatelanivelularieinaturaleprotejatesunturmătoarele:râuri,lacuri(26,95%),mlaștini,turbării(14,01%),



103

culturi, terenarabil(3,19%),pășuni(16,82%),păduridefoioase(33,21%),viiși livezi(2,91%),terenuriartificiale(0,25%)șipăduridetranziție(2,67%).

Situl include zona inundabilă a Dunării între localitățile Cetate și Calafat în care s-auformatmaimultelacuri(FântânaBanului,Hunia,Maglavit,Golenți).ExistențaacestoralamicădistanțădeDunăreșivegetațiaacvaticăprezentăformeazăcondițiilefavorabilepentrumultespeciidepăsărideapă.Situareapeorutădemigrație îiatribuiearieioimportanțădeosebită,devenindastfelunlocdestaționaretemporară,pasajdehrănirepentruspeciiledepăsărimigratoaresausedentare,dependentedemediulacvatic.Situlgăzduieșteefective importantealeunor speciidepăsăriprotejate șianume:35 speciiprevăzute în anexa I a Directivei Păsări, 89 specii migratoare listate în anexeleConvențieiasupraspeciilormigratoaredelaBonnși5speciipericlitatelanivelglobal.

Importanța sitului este accentuată de prezența speciilor cuibăritoare Ciconia ciconia,Chlidonias hybridus, Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Ardea purpurea,

Egretta garzetta, Emberiza hortulana, cât și a speciilor migratoare Aythya nyroca,Platalea leucorodia, Falco vespertinus, Pluvialis apricaria, Larus minutus, Philomachus

pugnax,Phalacrocoraxpygmaeus,Nycticoraxnycticorax,Sternahirundo,Tringaglareola.

ROSPA0135NisipuriledelaDăbuleni

AriaROSPA0135Nisipurilede laDăbulenieste localizată în județeleOlt(74%)șiDolj(26%),înregiuneabiogeograficăcontinentală.Suprafațaacestuiaestede11009ha,iaraltitudineavariazădela10m(maxima)pânăla43m(minima).

Acoperireaterenurilordepesuprafațasituluiestedatădeurmătoarelecategoriimajoredehabitate:râuri,lacuri(10,17%),culturi,terenuriarabile(51,68%),pășuni(16,47%),păduridefoioase(9,76%),păduridetranziție(11,93%).

Situl a fost desemnatpentruunnumărde21 speciidepăsări a cărorprezență a fostsemnalatăpeteritoriulsău,speciiprevăzuteaarticolul4dinDirectiva2009/147/CEșispeciienumerateînanexaIIaDirectivei92/43/CEE.ConformFormularuluiStandardalsitului,4speciisuntevaluatecaavândostaredeconservaremediesauredusă,14speciiauostaredeconservarebună,iarpentru3speciiaceastanuafostevaluată.

SituldețineimportantepopulațiicuibăritoaredeFalcovespertinus,Emberizahortulana,Coracias garrulus, Lanius collurio șiLaniusminor. Dintre speciile acvatice, se remarcăpopulația cuibăritoare de Aythya nyroca și efectivele de Ardeola ralloides și Platalealeucorodiacareaparaiciîntimpulmigrației.

Aria este legată de situl de importanță comunitară ROSCI0045 Coridorul Jiului și derezervațianaturalăCasaPăduriidinPădureaPotelu.

ROSCI0006BaltaMicăaBrăilei

Situl este localizat integral pe suprafața județului Brăila, înscriindu-se integral înregiuneabiogeograficăstepică.Suprafațasituluiestede20665ha,iaraltitudineamedieestede5m,iaraltitudineamaximăestede38m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri,lacuri(27,02%),mlștini,turbării (30,10), pajiști naturale, stepe (10,2%), pășuni (0,25%), păduri de foioase(31,04%),habitatedepăduri(păduriîntranziție)(1,53%).



104

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa9tipuridehabitatedintrecare:Comunitățidelizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin(2%), Pajiști de altitudine joasă (1%), Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație deChenopodionrubrișiBidention(0,3%),PajișticuMoliniapesoluricalcaroase,turboasesau argiloase (0,2%), Pajiști aluviale din Cnidion dubii (1%), Păduri ripariene mixte(1%), Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba (15%), Galerii ripariene și tufrișuri (8%),Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea unifloraeși/sauIsoëto-Nanojuncetea(0,1%);

Situl a fost desemnat pentru protecția a 17 specii dintre care: o specie demamifere(Lutra lutra), 3 specii de amfibieni (Bombina bombina, Emys orbicularis, Triturusdobrogicus)și13speciidepești(Alosaimmaculata,Alosatanaica,Cobitistaenia,Gobioalbipinnatus).

Fiind situat în lunca inundabil a Dunării, în cuprinsul zonei există un ansamblu deecosistemeterestreșiacvaticeacărorconfigurațieestedependentădedinamicaanualăacursuluiDunării-amploareașidurataviiturilorsezoniere.Astfelexistăosuccesiuneșioînlocuireperiodicăîntretipuriledeecosisteme,fărăodelimitarestrictăîntimp.

Această zonă este bine cunoscută pentru importanța ei ornotologică, deoarece sesituează pe cel mai important culoar de migrație a păsărilor din bazinul inferior alDunării de Jos, la jumtatea rutelor de migrație între locurile de cuibărit din nordulEuropei și refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un număr mare de păsriprotejatepeplaninternaționalprinconvențiiledelaBerna,Bonn,acesteareprezentândjumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României. Proporțiacategoriilordeecosistemeestede50%naturale,35%seminaturaleși15%altetipuri.

ROSCI0065DeltaDunării

SitulestesituatpeteritoriuljudețelorTulcea(93%)șiConstanța(7%),aparținânddedouă regiunibiogeografice, respectivPontică (50,24%)și Stepică (49,76%). Suprafațasituluiestede453645ha,altitudineamediefiindde1m,iaraltitudineamaximăde229m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradul lordeacoperire:zonemarine, insulemaritime(0,12%), estuare, lagune (14,81%),mlaștini sărăturate (1,20), plaje de nisip (1,37%),rauri, lacuri (12,77%), mlaștini, turbării (48,68%), pajiști naturale, stepe (4,35%),culturi(terenarabil)(9,85%),pășuni(0,55%),alteterenuriarabile(0,10%),paduridefoioase(4,45%),alteterenuriartificiale(0,86%),habitatedepăduri(păduriîntranziție)(0,87%).

Situl a fost desemnat pentru protecția a 29 tipuri de habitate dintre care 7 suntprioritare(62C0*-Stepeponto-sarmatice,2130*-Dunefixatecuvegetașieherbaceeperenă (dune gri), 1150 * - Lagune costiere, 7210 * -Mlaștini calcaroase cu Cladiummariscus, 40C0 * -Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice, 1530 * - Pajiști și mlaștinisărăturatepanoniceșiponto-sarmatice,6120*Pajiștixericepesubstratcalcaros)si41despecii:7speciidemamifere(ospecieprioritara:1356*- Mustela lutreola),5speciideamfibieni,15speciidepesti,9speciidenevertebrate,5speciideplante.



105

Prima coordonată geografică a Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică,aproximativîntredeltapropriu-zisășiComplexullacustruRazim–Sinoie,peDealurileTulcei.OcaracteristicăimportantăesteșiaceeacăDunărea,pecei2860kmlungimeși817 000 km2 bazin hidrografic, are o desfășurare latitudinală, de la influenețe ușoroceanice, în vest, la cele continentale, ambele făcând parte din climatul temperat.AceastăpozițieaDunării,cudrenareaprinafluențiisăi,adouăformațiunimuntoase–cele mai importante în Europa – Alpii și Carpații, are influenețe uneori până ladeterminare,aregimuluihidrologicînzonadevărsare,adicăasupradeltei.

Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranță mai mare decât celcunoscutînprezent,întrucâtinventareleîntreprinseîntrecutșidupăînființareaRBDDnuaucuprinstoatezonele,nicisubaspectsistematicșiniciteritorial.Pânăacumaufostinventariate 1642 specii de plante și 3768 specii de animale, dintre care circa 1530speciideinsecte,70speciidemelci,190speciidepești,16speciidereptile,8speciidebroaște, 325 specii de păsări și 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante –endemiteleCentaureaponticașiCentaureajankae,orhideele(Orchiselegans,Platanterabifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip(Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioidesmetelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere -nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata și ortopterul Saga pedo.Dintreamfibieni,brotăcelul(Hylaarborea)estedeosebitdenumerosăaici.Păsărilesuntbine reprezentate, unele protejate (pelican comun și pelican creț, lebăda cucuiată,egretamareșiegretamică,stârculgalben,stârcullopătar,avozeta,piciorongul,rațacuperucă,gâscacugâtroșușimultealtele).Majoritateasuntcuibăritoareînzonă.

ROSCI0088GuraVedei-Șaica-Slobozia

SitulestesituatpeteritoriuljudețelorGiurgiu(67%)șiTeleorman(28%),aparținândin totalitate regiunii biogeografice Continentale. Suprafața sitului este de 10137 ha,altitudineamediefiindde20m,iaraltitudineamaximăde108m,iaraltitudineaminimade2m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:plajedenisip(3%),râuri,lacuri(41%), mlaștini, turbării (2%), culturi (teren arabil) (6%), pășuni (3%), păduri defoioase(45%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa2tipuridehabitate,precum:92A0-ZăvoaiecuSalix alba și Populus alba și 91F0 - Păduri riparienemixte cu Quercus robur, Ulmuslaevis,FraxinusexcelsiorsauFraxinusangustifolia,dinlungulmarilorrâuri(Ulmenionminoris) si 21 de specii, printre care: 7 specii demamifere, 2 specii de amfibieni, 11speciidepeștișiospecidenevertebrate.

SitulGuraVedei-Saica-SloboziaesteamplasatînbazinulinferioralrâuluiVedea,făcândpartedinLuncainferioaraDunării,subunitateaLunca-Pasărea,cuprinzândșizonadig-mal.Unitateageomorfologicăîntâlnităesteceadeluncă.Dinpunctdevederegeologic,acestsitaparținemariiunitățistructuralePlatformaMoesică,iarcuverturasedimentarăeste alctuită din depozite loessoide și depozite aluviale de vârstă holocenă, foarte



106

variate ca textură, în zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozitealuviale,ceformeazășirulgrindurilorfluviatile.

Vulnerabilitateasituluiestedeterminatăînprincipaldefactoriiantropici,prinactivitățide transport fluvial și pescuit comercial, dar și de unul dintre factorii naturalireprezentațidevariațiileniveluluiDunării.

ROSCI0131Oltenița–Mostiștea–Chiciu

Situl este localizat integral pe suprafața județului Călărași, înscriindu-se integral înregiuneabiogeograficăStepică.Suprafațasituluiestede11521ha,iaraltitudineamedieestede15m,iaraltitudineamaximăestede49m.

Conform Formularului standard al sitului, pe suprafața acestuia se regăsescurmătoareleclasedehabitateșigradullordeacoperire:râuri,lacuri(64,10%),mlaștini,turbării(0,88%),pajiștinaturale,stepe(0,62%),culturi(terenarabil)(3,16%),pășuni(3,87%),alteterenuriarabile(0,53%),păduridefoioase(24,51%),viișilivezi(0,16%),alteterenuriartificiale(2,12%).

Situlafostdesemnatpentruprotecțiaa4tipuridehabitate,acesteafiind:3270-Râuricu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, 3150 - Lacurieutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition, 3130 Apestătătoare oligotrofe până lamezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sauIsoëto-Nanojuncetea, 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis,Sanguisorba officinalis); și 17 specii, dintre care: o specie de mamifere, 3 specii deamfibieni,13speciidepești.

Subsectorul Oltenița Călărași face parte din gruparea teraselor și luncii văii DunăriidintreguraArgeșuluișiBrăilei,secaracterizeazăprindezvoltareaaproximativegalăateraselor și luncii. O denivelare de 10-12m, teșita dar continuă, prelungită aproaperectiliniupânălaestdeCălărași,puneînevidențălimitadintrecomplexulmorfologicalvăpiDunăriișicâmpiadelanord.

Situlpropuscuprindesuprafețeocupatedeculturiagricole,păduri,perdeledeprotecțiea malurilor, lacuri, terenuri degradate și pajiști. Comparativ cu fauna mamiferelor,păsărilesuntcelemainumeroase,aiciaucondițiidehrană,deodihnă, reproducereșichiardecuibarituneledinspecii.Păsărilecareaucuiburileînmalulapelor:pescărelulalbastru, prigoria, lăstunul de mal, de asemenea, prezentă pe langa ape este șicodobatura.

III.2.1. IDENTIFICAREA PROIECTELOR ALE CĂROR LOCAȚII INDICATIVEINTERSECTEAZĂSITURINATURA2000

Din cele 18 obiective SER, 10 intersecteaza situri Natura 2000 din România: 7 dinsectorul de producere de energie și 3 din sectorul de transport de energie. Aceastăanalizăstatisticăs-arealizatluându-seîncalcultoatesiturileNatura2000potențialafiafectatenegativdeimplementareaobiectivelorSER.



107

Tipul și numărul siturilor Natura 2000 potențial afectate negativ de implementareaobiectivelorSERsuntprezentateînceleceurmează:

- Lanivelnațional,numărultotaldeSCIintersectatecuobiectiveleSERestede28.Dintre acestea, 21 SCI (39,6% din numărul total de situri Natura 2000intersectate la nivel național) sunt intersectate de obiective ce vizeazăproducerea de energie, 5 SCI (9,4% din numărul total de situri Natura 2000intersectate la nivel național) sunt intersectate de obiective ce vizeazătransportul de energie și 2 SCI (3,8%din numărul total de situriNatura 2000intersectate la nivel național) sunt intersectate de ambele tipuri de obiectivemenționateanterior;

- Lanivelnațional,numărultotaldeSPAintersectatecuobiectiveleSERestede25.Dintre acestea, 21 SPA (47,2% din numărul total de situri Natura 2000intersectate la nivel național) sunt intersectate de obiective ce vizeazăproducerea de energie, 3 SPA (5,7% din numărul total de situri Natura 2000intersectate la nivel național) sunt intersectate de obiective ce vizeazătransportuldeenergie și1SPA (1,9%dinnumărul totalde situriNatura2000intersectate la nivel național) sunt intersectate de ambele tipuri de obiectivemenționateanterior;

- La nivel internațional, pe lângă cele 53 situri Natura 2000 intersectate deobiectivele SER la nivelul României, au fost identificate o serie de alte situriNatura 2000 prezente pe teritoriul altor state vecine României ce ar putea fiafectate negativ de implementarea SER. Dintre cele 42 situri Natura 2000identificate,27suntSCIși15SPA,respectiv:Bulgaria–17SCIși12SPA,Croația3SCIși1SPA,Ungaria–7SCIși2SPA.

RaportareanumăruluidesituriintersectatedeobiectiveleSERlanumărultotaldesituriNatura 2000 declarate la nivel național este reprezentată în Figura 36. Din numărultotaldeSCIdinRomânia,6,44%sunt intersectatedeobiectiveleSER, iardinnumărultotaldeSPAdeclaratelanivelnațional,14,62%suntintersectatedeobiectiveleSER.

Figura36NumăruldesituriNatura2000intersectatedeobiectiveleSERînraportcunumăruldesiturideclaratelanivel

național

435

28

171

25

0 100 200 300 400 500

SCIînRomânia

SCIintersectatedeSER

SPAînRomânia

SPAintersectatedeSER



108

ConformFormularelorStandardNatura2000,cele28siturideimportanțăcomunitarăintersectate de obiectivele SER însumează un număr de 73 habitate de interescomunitar,dintrecare22suntprioritare(30,1%),șiunnumărde128speciideinterescomunitar,dintrecare10suntprioritare(7,8%).

Nr.SCIintersectateNr.habitatedeinteres

comunitardintrecarehabitate

prioritare*28 73 22

*Habitateprioritare:1150*Lagunecostiere1530*Pajiștișimlaștinisărăturatepanoniceșiponto-sarmatice2130*Dunefixatecuvegetațieherbaceeperenă(dunegri)4070*TufărișuricuPinusmugoșiRhododendronmyrtifolium40A0*Tufărișurisubcontinentaleperi-panonice40C0*Tufărișuridefoioaseponto-sarmatice6110*ComunitățirupicolecalcifilesaupajiștibazifitedinAlysso-Sedionalbi6120*Pajiștixericepesubstratcalcaros6230*PajiștimontanedeNardusbogateînspeciipesubstraturisilicioase6240*Stepesubpanonice62C0*Stepeponto-sarmatice7110*Turbăriiactive7210*MlaștinicalcaroasecuCladiummariscus7220*Izvoarepetrifiantecuformaredetravertin(Cratoneurion)7240*FormațiunipionierealpinedinCaricionbicoloris-atrofuscae8160*Grohotișurimedio-europenecalcaroasealeetajelorcolinarșimontan9180*PăduridinTilio-Acerionpeversanțiabrupți,grohotișurișiravene91AA*Păduriesticedestejaralb91E0*PădurialuvialecuAlnusglutinosașiFraxinusexcelsior(Alno-Padion,Alnionincanae,Salicionalbae)91H0*VegetațieforestierăpanonicăcuQuercuspubescens91I0*VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp.9530*Vegetațieforestierăsub-mediteraneeanăcuendemitulPinusnigrassp.banatica

Nr.SCIintersectate Nr.speciideinterescomunitar dintrecarespeciiprioritare*28 128 10

*Speciiprioritare:1087*Rosaliaalpina1078*Callimorphaquadripunctaria1084*Osmodermaeremita1352*Canislupus1354*Ursusarctos4070*Campanulaserrata4039*Nymphalisvaualbum1093*Austropotamobiustorrentium1356*Mustelalutreola4024*Pseudogaurotinaexcellens

Înceeacepriveșteariiledeprotecțiespecialăavifaunistică intersectatedeobiectiveleSER, așa cum este reprezentat și în graficul din Figura 36, 25 sunt intersectate deobiectiveleSER. ConformFormularelor StandardNatura2000ale SPA intersectatedeobiectiveleSER,număruldespeciidepăsăricefacobiectuldesemnăriiacestorașicarese regăsesc prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE a ParlamentuluiEuropean și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilorsălbatice,câtșiînanexaIIlaDirectiva92/43/CEEreferitoarelaconservareahabitatelornaturale și a florei și faunei sălbaticeestede285.Dinnumărul totalde310speciidepăsări prevăzute în Directiva Păsări și în SPA-urile din România, cele 285 speciiconstituiecirca92%.Număruldespeciidepăsărideimportanțăcomunitarăprezenteîn



109

siturileintersectatdeSERșiprevăzuteînceledouăDirectivemenționateanteriorsuntamintiteîngraficuldinFigura37.

Figura37NumăruldespeciidepăsărideinterescomunitarprezenteînSPA-urileintersectatedeSER(conform

FormularelorStandard;aufostluateînanalizăspeciilemenționatelaarticolul4dinDirectiva2009/147/CEșiînanexa

IIlaDirectiva92/43/CEE)

III.3 DATE DESPRE PREZENȚA, LOCALIZAREA, POPULAȚIA ȘI ECOLOGIASPECIILOR ȘI/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PESUPRAFAȚAȘIÎNIMEDIATAVECINĂTATEASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI 2050, MENȚIONATE ÎN FORMULARELE STANDARD ALE ARIILORNATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR

Date referitoare la prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sauhabitatelordeinterescomunitarprezentepesuprafaţaşiînimediatavecinătateaSER2019-2030,cuperspectivaanului2050suntgreudeidentificatdatoritălipseiunordatela nivel naţional cu o rezoluţie utilă pentru cazul de faţă, cât şi datorită limitelornecunoscutealeamplasamenteloranumitorproiecte.

11

19

21

22

36

57

76

78

87

89

92

100

100

101

103

109

110

111

114

119

120

124

126

142

283

0 50 100 150 200 250 300

ROSPA0043

ROSPA0086

ROSPA0136

ROSPA0135

ROSPA0080

ROSPA0039

ROSPA0017

ROSPA0021

ROSPA0038

ROSPA0024

ROSPA0046

ROSPA0012

ROSPA0020

ROSPA0026

ROSPA0133

ROSPA0013

ROSPA0071

ROSPA0005

ROSPA0011

ROSPA0108

ROSPA0102

ROSPA0023

ROSPA0074

ROSPA0090

ROSPA0031



110

Ţinându-se contdeacesteaspecte, analizaprivind informaţiile cevor fiprezentate încadrulacesteisecţiunis-arealizatpornindu-sedelasiturileintersectatedeobiectiveleSER şi cele localizate în apropierea SER pentru care au fost consultate FormulareleStandardNatura2000 învederearedăriiunei imaginideansambluprivindspeciileşihabitateledeinterescomunitaridentificatelanivelulsiturilor.

Habitatelede interes comunitar sunt caracterizatede stadiulde conservarepe care îldeţin. Acesta reprezintă gradul de conservare al structurilor şi funcţiilor tipului dehabitat natural în cauză, precum şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie. Aceastăcaracteristicăcuprinde,larândulsău,treisubcriterii:graduldeconservareastructurii,graduldeconservareafuncţiilorşiposibilitateaderefacere.Dupăevaluareaseparatăacelor trei subcriterii, rezultatele sunt combinate în vederea obţinerii stadiului deconservaredeţinutdehabitatulanalizat.

Conform Formularelor Standard Natura 2000 ale siturilor de importanţă comunitarăintersectate de obiectivele SER sau localizate la o distanţămaimică de 1 km faţă deacestea, au fost identificate următoarele valori ale stadiilor de conservarecorespondente habitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriile acestora: 54cazuriîncare31habitateprezintăconservaredetipA-conservareexcelentă,dintrecare8 habitate prioritare, 229 cazuri în care 63 habitate prezintă conservare de tip B-conservare bună, dintre care 17 habitate prioritare, 25 cazuri în care 20 habitateprezintă conservare de tip C-conservare medie sau redusă, dintre care 4 habitateprioritareşi10cazuriîncare9tipuridehabitatedintrecare2habitateprioritarenuauoevaluareastadiuluideconservare.Procentual,acestevalorisuntreprezentategraficînFigura38.

Figura38Exprimareaprocentualăastadiuluideconservarepentruhabitateledeinteres

comunitarprezenteînSCI-urileintersectatesauaflateînapropiereaSERînfuncţiedenumărulde

cazuri,conformFormularelorStandardNatura2000

ÎncazulspeciilordeinterescomunitaridentificatelanivelulSCI,aufostanalizatedouăelemente:tipulpopulaţieişigraduldeconservare.

În cazul tipului de populaţie, mai mult de 95% dintre populaţiile speciilor suntpermanente(Figura43).

17%

72%

8%

3%

Stadiuldeconservarealhabitatelor

A-excelent B-bun C-mediusauredus Necunoscut



111

Figura39Numărulspeciilordeinterescomunitarînfuncţiedetipulpopulaţiei(conform

FormularelorStandardNatura2000aleSPA-urilorintersectatedeobiectiveleSERsaulocalizate

la>1kmfaţădeacestea)(P-speciasegăseştede-alungulîntreguluianînsit,R-speciafoloseşte

situlpentrucuibărireşicreştereapuilor,C-speciafoloseştesitulpentrumigraresauschimbarea

penelorînafaraarealuluidereproducere,W-speciafoloseştesitulîntimpuliernii)

ÎnceeacepriveşteconservareaspeciilordeinterescomunitardepeteritoriulSCI-uriloranalizate, trebuiemenţionatmai întâi faptul că acest aspect face referire la gradul deconservareatrăsăturilorhabitatuluicaresuntimportantepentruspeciişiposibilităţileacestuia de refacere. Apartenenţa la o categorie de conservare se realizează în urmaunei anizemulticriteriale:1)gradulde conservarea trăsăturilorhabitatului care suntimportantepentruspecieşicarenecesităoevaluareglobalăatrăsăturilorhabitatuluiînceea cepriveşte cerinţelebiologicepentru speciadată.Trăsăturile legatededinamicapopulaţieisuntprintrecelemaiadecvatepentruevaluareaspeciilor,atâtpentruceledeplante,câtşipentruceledeanimale;2)posibilitateaderefacere.

ConformdatelorfurnizatedeFormulareleStandardNatura2000,46speciiidentificateîn 12%din cazuri prezintă o stare de conservare excelentă, 114 specii identificate în76%din cazuri prezintă o stare de conservare bună, 24 specii identificate în 6%dincazuriprezintăostaredeconservaremediesauredusă,iarpentru26speciiidentificateîn6%dincazuri,stareadeconservarenusecunoaşte/nuafostevaluată(Figura40).

0

20

40

60

80

100

120

140

P PRPRCW PC

PW PRCPRW C R W

121

9 9 5 2 2 2 1 1 1

Nr. specii



112

Figura40StatutuldeconservarealspeciilordeinterescomunitarlanivelulSCI(datepreluateşi

prelucratedinFormulareleStandardNatura2000)

ÎnceeacepriveştesituriledetipSPAanalizate,speciiledepăsăriprezentepeteritoriulacestoraaufostcaraterizatedinaceleaşiconsiderenteenunţatemaisus.Astfel,aufostidentificateurmătoarele:

v 161speciiîn40%dincazuricefolosescsiturilecazonedepasajînmigraresauschimbarea penelor în afara arealului de reproducere, 154 specii în 7% dincazuricesuntprezenteînsituripentrucuibărireşicreştereapuilor,62speciidinumărul total de specii în 46% din cazuri ce sunt prezente în situri pe totparcursulanuluişi48speciiîn7%dincazuriceierneazăînsituri(Figura41).Aufost identificate şi cazuri cu statut dublu şi triplu al tipului de populaţie, însănumărulacestoraesteredus;

v 7situridetipSPAcuunnumărde24speciicustatutdeconservareexcelent,19situricu109speciicustatutdeconservarebun,16situricu38speciiîncadrateăn categoria de conservare medie sau redusă şi 18 situri în care au fostidentificate peste 200 specii al căror statut de conservare este neevaluat şinecunoscut. Transpunerea acestor valori înprocente, în funcţiedenumărul decazuriidentificateşianalizateestereprezentatăînFigura42.

46

114

24

26

A-conservareexcelentă B-conservarebună

C-conservaremediesauredusă Conservarenecunoscută



113

Figura41Numărulspeciilordepăsărideinterescomunitarînfuncţiedetipulpopulaţiei(conform

FormularelorStandardNatura2000aleSPA-urilorintersectatedeobiectiveleSERsaulocalizate

la>1kmfaţădeacestea)(P-speciasegăseştede-alungulîntreguluianînsit,R-speciafoloseşte

situlpentrucuibărireşicreştereapuilor,C-speciafoloseştesitulpentrumigraresauschimbarea

penelorînafaraarealuluidereproducere,W-speciafoloseştesitulîntimpuliernii)

Figura42Stareadeconservareaspeciilordepăsărideinterescomunitarînfuncţiedenumărulde

cazuriidentificateşianalizate(conformFormularelorStandardNatura2000)

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

C R P W

Nr.speciidepăsări

68%2%

25%

5%

StareadeconservareaspeciilordepăsăriînSPA-urilepotenţialafiafectatedeimplementareaSER,înfuncţie

denumăruldecazurianalizate

Necunoscut

A-conservareexcelentă

B-conservarebună

C-conservaremediesauredusă



114

III.4DESCRIEREAFUNCȚIILORECOLOGICEALESPECIILORȘIHABITATELORDEINTERES COMUNITAR AFECTATE (SUPRAFAȚA, LOCAȚIA, SPECIILECARACTERISTICE)ȘIARELAȚIEIACESTORACUARIILENATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITARÎNVECINATEȘIDISTRIBUȚIAACESTORA

Habitatele și speciile de interes comunitar reprezintă obiectul desemnării siturilorNatura2000,fiindastfelcomponentelestructuraleșifuncționalecheiealeacestora.

Datorită numărului mare de specii și habitate de interes comunitar potențial a fiafectatedeobiectiveleSER,realizareauneidescrieridetaliateprivindecologiaacestora,afuncțiilorimportantepecareleîndeplinesc,arfidificilderealizatpentrufiecaresitînparte. În cadrul documentației de față s-a optat pentrudescrierea funcțiilor ecologicegenerale ale speciilor și habitatelor, cunoscându-se rolul important în menținereaintegritățiistructuraleșifuncționalealesiturilorcelegăzduiesc.

Pe lângă habitatele de interes comunitar prezente în siturile Natura 2000 potențialafectate de obiectivele SER, se numără și specii încadrate în următoarele categoriimajoreacărorfuncțiivorfidetaliateînceleceurmează:nevertebrate,pești,reptileșiamfibieni,păsări,mamifere.

NevertebrateNevertebratele joacăun rolprincipal înbuna funcționarea sistemelorecologicedinprismaadouămotivemajore:plurivalențaecologicășiregimuldehrană.Pe de altă parte, importanța este dată și de statutul de sursă de hrană pe care acestea le aucadrulrețelei trofice,atâtpentrualtespeciidenevertebrate,câtșipentruspeciideamfibieni,păsări,reptilesaumamiferemici.Mareamajoritateaspeciilordenevertebratesuntvulnerabilela modificări în structura și funcțiile sistemului ecologic de care aparțin. Din acest motiv,prezența lor este asociată cu o bună funcționare a sistemului ecologic pe care îl ocupă, fiindastfelspeciiindicatoare.Principalelefuncțiiecologiceîndeplinitedeacesteasunt:v Sursadehranădiferențialăaindiviziilorînstadiudelarvăinfluențeazăadeseastructurașicompozițiacomunitățilordeplante;v Reproducereacomunitățilordeplantesedatoreazăpolenizăriirealizatedeindiviziiadulți(lepidoptere,himenoptere,coleoptereetc.);v Nevertebratele prezente în sol (stadiu de larvă sau chiar de adult – anelide, coleoptere,nematodeetc.)asigurăsubstanțelenutritiveplantelorprindescompunereamaterieivegetalesauanimale,câtșiprineliberareaacestora.Totodată,suntresponsabileșideaerareasoluluișiamestecareasubstanțelornutritivedindiferitelestraturialesolului;v Larvelepolifage,componentealehabitatelorcucunstatutdeconservarefavorabil,eliminăsemințe ce pot proveni de la specii adventive sau invazive, păstrând astfel integritateacomunitățilordeplanteși,totodată,integritateahabitatului/elor.

ReptileșiamfibieniReptilele şi amfibienii deţin un dublu rol în cadrul reţelei trofice, atât de pradă, cât şi deprădător. Ca prădător, importanţa acestora fiind aceea de reglare a comunităţilor denevertebrateacvatice,câtşiaaltorspeciideamfibieni, iarcapradă, importanţaacestoraesteceade resursă troficăpentrumamiferemici şimedii,păsărisauchiaralte speciide reptileşiamfibieni.Mareamajoritate a speciilorde reptile şi amfibieni sunt indicatori biologici ai stăriimediuluidatorită coeficientului ridicat al permeabilităţii pielii prin intermediul căreia pot fi absorbitesubstanţetoxicedinapă,aersausol.Reptileleşiamfibieniiaunevoiedehabitatedecalitatepentrua-şidesfăşuraatâtperioadadereproducere,câtşiceadehibernare.Amfibieniiconstituiecelmaibunexemplupentrucerinţelefaţădehabitatecalitativedatorităstadiilorlarvaremultiplepeleauîndezvoltarealor.



115

Dinpunctdevederefuncţional,reptileleşiamfibieniiîndeplinescnişteroluriesenţialelanivelulsistemelorecologice:v Constituiesursădehranăpentrualtespecii(serviciideaprovizionare);v Contribuie la menţinerea stabilităţii şi rezilienţei sistemelor ecologice, îmbunătăţescdisponibilitateasubstanţelornutritiveesenţialepentruspeciiledeplante(serviciidesuport);Contribuielareproducereaspeciilordeplanteprindispersiapolenuluişiaseminţelor,câtşilaprocesul de interacţiune ăn cadrul diferitelor niveluri trofice, contribuind astfel la controlulefectivelorspeciilor(serviciidereglare).

PeștiPeștii sunt o componentă principală a ecosistemelor acvatice lotice sau lentice, atât datorităroluluiecologicpecareîlau,câtșisocio-economic.Speciiledepeștipotfiomnivore,erbivore, insectivore,planctivore,piscivore,fiindastfelsursaprincipalădehranăpentrumulteorganisme,inclusivpăsărișimamifere.Anumitespeciidepeștideținroldeindicatoribiologiciaiecosistemeloracvaticeîncaretrăiesc,înspecialîncazulefectelorpetermenlungapresiunilorantropice.Speciilemigratoaredepeșticaresedeplaseazăpedistanțemaripentrua-șidepuneicrelesuntvulnerabileînfațamodificăriorprivindregimuldecurgereșitemperaturaapei.Câteva dintre rolurile importante pe care acest grup de organisme îl îndeplinește în cadrulsistemelorecologicesunt:v Serviciidereglare:controlulpopulațiilor,așacumestecazulpopulațiilordemicroorganisme,plancton), reciclarea nutrienților, reglarea rezilienței ecosistemelor, reglarea fluxurilor decarbon sin apă către atmosferă, întreținerea proceselor de sedimentare, menținereabiodiversitățiietc.;v Servicii de legătură în: dinamica ecosistemelor acvatice, între ecosistemele acvatice și celeterestre, transportul substanțelor nutritive, a carbonului și al altor minerale, transportulenergieietc.Pentru asigurarea acestor servicii, cât și amultor altora pe care acest grup de organisme leîndeplinește, măsurile de management trebuie să se bazeze pe faptul că peștii sunt ocomponentă a sistemelor ecologice și că substituțiile pentru declinul unor populații saupierdereaunorhabitate foarte rar înlocuiescpierderile reprezentatedeserviciilegeneratedeacestea.

PăsăriÎncadrulreţeleitrofice,speciiledepăsăriocupămaimulteniveluri,delaconsumatorisecundarişiterţiarilaprădătoridevârf.Principaleleserviciiecologicepecareacesteorganismeleasigurăsunturmătoarele:v Serviciidereglareprinasigurareadiversităţiigenetice:speciilefrugivoreşicelenectarivoreasigură transportulmaterialuluigeneticalplantelorprinpolenşi seminţe;Serviciide reglareprincontrolulspeciilorinvaziverealizatdespeciiledepăsăricaresehrănesccunevertebrateşivertebrate,şieliminareadeşeurilorşiacadavrelordecătrespeciiledepăsărinecrofage;v Serviciidesuportprincirculareaşidepunereanutrienţilor.Marea majoritate a speciilor de păsări sunt considerate specii cheie în cadrul sistemelorecologicedeoareceprezenţa/dispariţiaacestoraproduceo reacţie în lanţ, afectând indirect şialte specii. Pede altă parte, trebuie precizat faptul că există specii de plante dependente dinpunctdevederereproductivdeactivitateapăsărilor.

MamifereMamiferele,fieelemicro,mezosaumamiferemari,formeazăungrupdeorganismeinfluentelanivelul reţelei trofice. Micromamiferele joacă un rol important în controlul nivelurilorpopulaţionaleale speciilorpradă, a insectelor şi a speciilorgazdăpentruparaziţi, în acest felfiindasiguratăbuna funcţionarea sistemului ecologicocupat.Micromamiferele sehrănesc cunevertebrate,materialvegetal,altemamifereşi,larândullor,constituiesursădehranăpentrumamifereledetaliemedieşimare,câtşipentruspeciidepăsărisauunelespeciidereptile.Încazulmamiferelorde taliemediecarnivore, roluldecontrolalpopulaţiilorestevalabilmaialesînrândulmamiferelordetaliemică,areptilelor,amfibienilorşichiarpăsărilor,fiindastfel



116

facilitat fluxul de nutrienţi. În cazul mamiferelor carnivore de talie mare care ocupă vîrfulpiramidei trofice, trebuie menţionat faptul că acestea sunt speciile principale cărora li sedatorează buna funcţionare a ecosistemelor prin menţinerea echilibrului din cadrulbiocenozelor.Controlulasuprapopulaţiilorpecareacesteamamifereîlrealizeazăaduceoseriedebeneficiiacăror dispariţie ar putea declanşa reacţii în lanţ (ex: declinul populaţiilor de carnivoremaripoate fi urmată de o creştere accentuată a efectivelor de specii erbivore ceea ce ar puteaproduceperturbărirapidelanivelulvegetaţiei,darşiînrândulpopulaţiilordepăsări,mamiferemicişialtecategoriideorganisme).

III.5 DATE PRIVIND STRUCTURA ȘI DINAMICA POPULAȚIILOR DE SPECIIAFECTATE(EVOLUȚIANUMERICĂAPOPULAȚIEIÎNCADRULARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR,PROCENTULESTIMATIVALPOPULAȚIEIUEISPECIIAFECTATEDEIMPLEMENTAREASER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050)

În această etapăde analiză, dateprivind structura şi dinamicapopulaţiilor ce aparţinspeciilordeinterescomunitarpotenţialafiafectatedeimplementareaobiectivelorSERsuntgreudecuantificat,neexistândobazăunitarădepornirelanivelnaţionalprivindsituaţiaconcretăaefectiveloracestorspecii şiadinamicii lor lanivelul reţeleiNatura2000.

Această analiză va fi realizată în cadrul studiilor de evaluare adecvată pentru fiecareproiectcuimpactsemnificativasuprasiturilorNatura2000

III.6 RELAȚIILE STRUCTURALE ȘI FUNCȚIONALE CARE CREEAZĂ ȘI MENȚININTEGRITATEAARIEINATURALEPROTEJATEDEINTERESCOMUNITAR

Integritateaunei arii naturaleprotejatede interes comunitar estedatăde elementelestructurale şi funcţionale ale acesteia. Există aspecte general valabile privind bunafuncţionareauneiariinaturaleprotejate.

Trebuieavutînvedereînpermanenţăscopuldesemnăriiacestorariişianumeacelademenţinere sau aducere, acolo unde este cazul, la o stare de conservare favorabilă aspeciilor şi habitatelor de interes comunitar pentru care acestea au fost desemnate.Totodată, trebuie ţinut cont de faptul că siturile Natura 2000 sunt componente aleReţelei Ecologice Europene Natura 2000, instrument de conservare a biodiversităţiiprin desemnarea unor zone cu valoare conservativă mare şi a unei coerenţe întreacestea. Legătura dintre aceste arii este, în majoritatea cazurilor, stabilită prinsuprapunereacelordouătipurideariicomponente,creându-seînacestfelolegăturădeconsolidareastructuriişifuncţiilor.

Alterarea structurală, într-oproporţie oricât demică, va aducedupă sineo reacţie înlanţ cu efecte observabile şi la nivel funcţional. Altfel spus, în oricare dintre siturileintersectate de SER, structura sistemelor ecologice este esenţială pentru menţinereastării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, orice modificarestructurală la nivel de sit ducând în continuare la noi modificări structurale şifuncţionalepetermenlung,unelepotenţialireversibile.



117

Suprafeţele de teren aflate în afara siturilor Natura 2000 sunt foarte importante, înspecial atunci când vorbim despre menţinerea stării de conservare a speciilor prinmobilitatea/deplasarea speciilor ce asigură conectivitatea populaţională, diversitateageneticăşiresurseledehrană.ChiardacănuexistăsuprafeţeclardelimitateînceeacepriveştelegăturiledintresiturileNatura2000,trebuiesăseţinăcontmaialesdesensullargaltermenuluibiodiversitateşitoateproceselepecareaceastaleimplică.

Considerămcă,înmomentulîncarevorfirealizatestudiiledeevaluareadecvatăpentrufiecareproiectSERcupotenţialimpactasupraReţeleiNatura2000,analizaimpactuluisă fie extinsă asupra tuturor tipurilor de utilizare a terenului afectate de acesteadeoarece o estimare numerică cumulată a suprafeţelor nu este suficientă, având învedere că în multe situaţii modificările semnificative structurale şi funcţionale alehabitatelorpotgeneraefectemajorepetermenlung.

III.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DEINTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURI DEMANAGEMENT

În urma analizei planurilor de management ale siturilor Natura 2000 vizate deobiectivele SER (doar acolo unde acestea există) s-a putut observa faptul că elepunctează3obiectivegeneralecesuntdirectlegatedeconservareaariilor:

1. Asigurarea conservării speciilor şi habitatelor pentru care au fost declaratesiturile Natura 2000, în sensul atingerii/menţinerii stării de conservarefavorabilăaacestora;

2. Asigurarea managementului eficient al siturilor Natura 2000 cu scopul de aîmbunătăţi/menţinestareadeconservarefavorabilăaspeciilorşihabitatelordeinteresconservativ;

3. Creşterea nivelului de conştientizare/îmbunătăţirea cunoştinţelor, schimbareaatitudiniigrupurilorinteresatecareauimpactasupraconservăriibiodiversităţii.

În tabel sunt redate obiectivele generale privind conservarea siturilor Natura 2000identificatecaavândplandemanagement:

Nr. Denumire Obiectivdeconservare

1PlanuldemanagementrevizuitalParculuiNaționalCălimani

v Măsuri de management pentru amfibieni și reptile:Menținerea habitatelor acvatice existente și, dacă se poate,într-ooarecaremăsurăcreareadenoihabitate;

2PlanuldemanagementalParculuiNaturalBalta

MicăaBrăilei

v Protejareahabitatelorșilocurilordecuibărire;v Menținerea regimului hidric al zonelor umede și asuprafețelorstuficole,protecțiacuiburilorșiahabitatelor;v Asigurareacalitățiiapei,menținereacaracteruluinaturalal zonelor umede, reconstrucția ecologică și combatereabraconajului;v Păstrareacalitățiiapeișihidrodinamiciinaturale.

3

Planuldemanagementpentruariilenaturaleprotejate:ROSCI0022CanaraleleDunării,

ROSCI0053DealulAllahBair,ROSPA0002Allah

v Asigurarea conservării, în sensul atingerii stării deconservare favorabilă, a habitatelor 3130 Ape stătătoareoligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelleteauniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea, 3140 Ape puternicoligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara,3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip



118

Nr. Denumire ObiectivdeconservareBairCapidava,

ROSPA0017CanaraleledelaHârșova,

ROSPA0039Dunăre-Ostroave,Reciful

neojurasicdelaTopalu(2353),RecifulfosiliferȘeimeniiMari(2355),DealulAllahBair(2367),OstrovulȘoimul(IV.19),CeleaMare-ValealuiEne(IV.24),PădureaCetate(IV.25),PădureaBratca(IV.26),CanaraleledinPortulHârșova(2.369),LoculfosiliferCernavodă(2.534),Punctulfosilifer

MovilaBanului

Magnopotamion sau Hydrocharition, 3270 Râuri cu malurinămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention,40CO* Tufişuri de foioase pontosarmatice, 62C0* Stepeponto-sarmatice,6430Comunitățidelizieracuierburiînaltehigrofiledelanivelulcâmpiilor,pânălacelmontanșialpin,6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii, 6510 Pajişti dealtitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis), 91AA Vegetație forestieră pontosarmatică custejarpufos,91I0*VegetatiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp.,91F0PăduririparienemixtecuQuercusrobur,Ulmuslaevis,FraxinusexcelsiorsauFraxinusangustifolia,dinlungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 91M0 Păduribalcano-panonicedecerșigorun,92A0ZăvoaiecuSalixalbaşiPopulus alba, 92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-TamariceteaşiSecurinegiontinctoriae);v Asigurarea conservării, în sensul atingerii stării deconservare favorabilă, a speciilor: Campanula romanica,Moehringia jankae, Potentilla emilii-popii, Pulsatila grandis,

Bombinabombina,Emysorbicularis,Testudograeca,Triturus

dobrogicus, Anisus vorticulus, Alosa immaculate, Gobio

albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis,

Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Zingel streber,

Zingel zingel, Aspius aspius, Gobio kessleri, Alosa tanaica,

Gymnocephalusbaloni,Cobitistaenia,Eudontomyzonmariae,

Sabanejewiaaurata,Lutralutra;v Asigurarea conservării speciilor de avifaună, în sensulatingerii și/saumenținerii stăriide conservare favorabilăaacestora.

4

Plan de managementintegrat Parcul NaţionalCheile Nerei-Beuşniţa(ROSCI0031 şiROSPA0020 CheileNereu-Beuşniţa)

v Interzicerea implementării de lucrări mari deinfrastructură și de exploatare industrială a resurselor:cariere de piatră, captări industriale de apă, stații deextragereaagregatelormineraleetc.(habitatevizate:3220,3260, 6430, 91E0*; specii vizate: pești, nevertebrateacvatice,Lutra lutra,păsări legatedeecosistemulrâului,deexempluAlcedoatthis);v Controlul fragmentării la scara sitului, asigurareaconectivității cu siturile vecine, crearea de micro-coridoare/pasaje pentru circulația animalelor sălbatice(speciivizate:amfibieni,mamifere);v Interzicerea efectuării de lucrări de amenajare a albieiminore în perioada de reproducere și predezvoltare apeștilor, aprilie-iulie, cu excepția cazurilor de forțămajoră,de exemplu, inundații (habitate vizate: 3220, 3260; speciivizate:toatespeciiledepești);v Interzicerea amplasării de micro-hidrocentrale pe râulNera,înamontedeintrareaacestuiaînROSCI0031;controlulaltorlucrărihidrotehnicepeacestsector,înperioadaaprilie-iulie(habitatevizate:3220,3260,91E0*;speciivizate:toatespeciile de pești, Austropotamobius torrentium,Cordulegasterheros,Uniocrassus,Lutralutra);v Menținerea stării favorabiledeconservare (FV), respectivîmbunătățireastăriideconservareaspeciilorșihabitatelor



119

Nr. Denumire Obiectivdeconservareaflate în stare de conservare nefavorabilăinadecvată (U1)saunefavorabilă-rea(U2);v Exploatarea rațională a resurselorminerale și altor tipurideresurse.

5

Plan de managementintegrat al ariilorprotejateCiuperceni-DesaROSCI0039 Ciuperceni-Desa, ROSPA0013Calafat-Ciuperceni-Dunăre, 2.392.Ciuperceni-Desa, 2.398.Balta Lată, 2.397 BaltaNeagră

v Asigurarea unor condiţii optime de reproducere pedurata implementării planului de management în scopulrealizăriiuneistărideconservarefavorabilepentruspeciilecriteriudinsit;v Menţinerea vegetaţiei palustre în contracanale înperioada Aprilie-August pentru asigurarea habitatuluicaracteristicspecieiBombinabombina;v Asigurarea unor condiţii optime de hrănire pe durataimplementării planului demanagement în scopul realizăriiunei stări de conservare favorabile pentru speciile criteriudinsit;v Menţinerea calităţii habitatului de hrănire de la coadalacurilor pentru speciile pentru care a fost desemnat situlROSCI0039CiuperceniDesa;v Implementarea măsurilor legate de menţinerea calităţiiapelor-PrinaceastămăsurăAdministraţiaBazinalădeApăJiuvaasiguraimplementareacerinţelorDirectiveiCadruApetranspusă în legislaţia naţională prin legea 310/2004respectiv legislaţiei naţionale în vigoare referitoare lacalitateaapei;v Monitorizareaunorfactoricuimpactinsuficientcunoscutasupraspeciilorprotejate;v Asigurarea managementului eficient al ariei naturaleprotejate cu scopul menţinerii stării de conservarefavorabilăaspeciilorșihabitatelordeinteresconservative.

6

Planul demanagement alariilor naturale protejateROSCI0045 CoridorulJiului, ROSPA0023Confluenţa Jiu-Dunăre,ROSPA0010 Bistreţ şirezervaţiile naturaleLocul Fosilifer Drănic-2.391 şi Pădurea Zăval-IV.33

v Asigurarea conservării speciilor: Marsilea quadrifolia,Euphydryas aurinia, Carabus hungaricus, Lycaena dispar,

Carabus hungaricus, Lucanus cervus, Morimus funereus,

Cerambyxcerdo,Carabusvariolosus,Gobioalbipinnatus,Alosa

immaculata, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata,

Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Aspius aspius,

Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Zingel streber,

Zingel zingel, Barbus barbus, Barbus meridionalis, Gobio

kessleri, Bombina bombina, Triturus cristatus, Bombina

variegata,Triturusdobrogicus,Emysorbicularisșiaspeciilorde importanță faunistică Alcedo atthis, Anthus campestris,Aquila pomarina, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya

nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Burhinus

oedicnemus,Buteorufinus,Caprimulguseuropaeus,Chlidonias

hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Ciconia nigra,

Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus,

Coracias garrulous, Crex crex, Dendrocopos medius,

Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Egretta garzetta,

Ficedula albicollis, Haliaeetus albicilla, Himantopus

himantopus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Larus

minutus, Lullula arborea, Nycticorax nycticorax, Pelecanus

crispus, Pelecanus onocrotalus, Pernis apivorus,



120

Nr. Denumire ObiectivdeconservarePhalacrocorax pygmeus, Philomachus pugnax, Platalea

leucorodia,Plegadisfalcinellus,Porzanaparva,Recurvirostra

avosetta,Sternaalbifrons,Sternahirundo,Tringaglareola;v Conservarea habitatelor: 1530* Pajiști și mlaștinisărăturate panonice, 2130* Dune fixate de coastă cuvegetație erbacee - dune gri, 2190 - Depresiuni umedeinterdunale, 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până lamezotrofe, cu vegetaţie de Littorelletea uniflorae şi/sauIsoëto-Nanojuncetea,3140-Apeputernicoligo-mezotrofecuvegetaţiebentonicădespeciideChara,3150-LacurieutrofenaturalecuvegetaţiedeMagnopotamionsauHydrocharition,3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajulmontan,cuvegetațiedeRanunculionfluitantisşiCallitricho-Batrachion,3270-Râuricumalurinămoloase,cuvegetaţiede Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p., 6240* - Pajiştistepice subpanonice, 6260* - Stepe panonice pe nisipuri,6430-Comunităţide lizierăcuierburi înaltehigrofilede lanivelulcâmpiilor,până lacelmontanșialpin,6440-PajiștialuvialealevăilorrâurilorcuCnidiondubii,6510-Fâneţedejoasă altitudine (cu Alopecurus pratensis, Sanguisorbaofficinalis), 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum,9170 - Păduri de stejar cu carpen de tipGalio-Carpinetum,91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa şi Fraxinusexcelsior(Alno-Padion,Alnionincanae,Salicionalbae),91F0-Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis șiUlmusminor,FraxinusexcelsiorsauFraxinusangustifoliadinlungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 91I0* - Păduristepice euro-siberiene de Quercus spp., 91M0 - Păduribalcano-panonice de cer şi gorun, 91Y0 - Păduri dacice destejarșicarpen,92A0-Pădurigalerii(zăvoaie)cuSalixalbașiPopulusalba;v Monitorizarea stării de conservare a habitatelor șispeciilor;v Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării deconservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interescomunitar;v Îmbunătățirea managementului terenurilor din situri,astfel încât acesta să contribuie la menținerea stării deconservare favorabile a habitatelor și speciilor de interescomunitar.

7

Planul de managementintegrat al ParculuiNațional Defileul Jiului șial sitului Natura 2000ROSCI0063DefileulJiului

v Menţinerea/ îmbunătățirea stării de conservare aspeciilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţionalrespectiv conservarea peisajelor caracteristice din ParculNaționalDefileulJiului/ROSCI0063DefileulJiului,pedurataaplicării planului de management (specii vizate inclusivpentru continuarea inventarierii: Cinclus cinclus,

Dendrocopus sp., Anguis fragilis, Elaphe longissima, Vipera

berus, Vipera ammodytes, Salamandra salamandra, Triturus

vulgaris, Bombina bombina, Capreolus capreolus, Cervus

elaphus, Salmo trutta fario, Thymallus thymallus, Squalius

cephalus,Phoxinusphoxinus,Alburnoidesbipunctatus,Barbus



121

Nr. Denumire Obiectivdeconservaresp.,Barbatulabarbatula,Campanulasp.,Carlinaacanthifolia,

Galanthus nivalis, Hepatica transsilvanica, Juniperus sabina,

Leucojum vernum, Lycopodium clavatum, Orchis sp.,

Symphyandra wanneri; habitate vizate inclusiv pentruconstinuarea catrării: 4060, 40A0,6190, 6410, 6510, 8210,9150,3240,3230,3220,9170,91L0,6430,R6111);v Avizarea si controlul utilizarii retelei hidrografice siresurselorpiscicole;v Prevenirea / combaterea faptelor antisociale cu impactasupraprotectieisiconservariiAP.

8

Planul demanagement alParcului NaţionalSemenic-Cheile Caraşului,al ROSCI0226 Semenic-Cheile Caraşului,ROSPA0086 MunţiiSemenic-Cheile Caraşuluişi al ariilor naturaleprotejate de interesnaţional din arealulacestora

v Menţinerea/restabilirea într-o stare de conservarefavorabilă a speciilor şi habitatelor protejate prinimplementarea de activităţi specifice, reglementareaactivităţilor din aria naturală protejată, ţinând seama derezultatele evaluării presiunilor şi ameninţărilor asupraelementelordeinteresconservatividentificate;v Conservarea zonelor de protecţie strictă şi integrală aleparculuinaţionalşimenţinereaproceselorecologicenaturaleînacestezone;v Conservareapeisajului;v Menţinerea şi promovarea practicilor tradiţionale deutilizare durabilă a ternurilor şi de valorificare a resurselornaturaleregenerabile.

9

Planul demanagement alGeoparcului PlatoulMehedinţi şi al siturilorNatura 2000 din zonaacestuia: ROSCI0198Platoul Mehedinţi şiROSPA0035 Domogled-ValeaCernei

v Asigurarea condiţiilor pentru protejarea şi conservareatuturor populaţiilor de plante şi animale şi menținereahabitateloracestoraîntr-ostaredeconservarefavorabilă;v MenţinereasauimbunătăţireafrumuseţiişistăriipeisajuluinaturalînzonaGPMHşiînvecinătateaacestuia;v Reglementareaactivităţilorumanelaunnivelprincaresăseasigureutilizareadurabilăaresurselornatural.

10Planul demanagement alParcului NaţionalDomogled-ValeaCernei

v Conservarea speciilor de nevertebrate, pești, amfibieni șireptile (Testudo hermanni, Bombina variegata), păsări,mamifere (Ursusarctos,Canis lupus, Lynx lynx, Lutra lutra),chiroptere și a habitatelor: 9530* Păduri(sub)mediteraneene de pini negri endemic, 6190 Pajiştipanonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis), 6210Pajiştixerofileseminaturaleşifaciescutufişuripesubstratecalcaroase (Festuco-Brometalia), 8160* Grohotişurimedio-europene carbonatice din etajele colinar şi montan, 9180*Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene,91M0Păduribalcano-panonicedecerşigorun,91K0Păduriilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion), 91V0 Păduridacicedefag(Symphyto-Fagion),9110PăduridefagdetipLuzulo - Fagetum, păduri de fag acidofile de tip central-european, 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum,păduri de fag neutrofile de tip central-european, 9410Păduriacidofiledemolid(Picea)dinetajulmontanpână încelalpin(Vaccinio-Piceetea),91Q0Pădurivest-carpaticedePinus sylvestris pe substrate calcaroase, 91E0* Pădurialuviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 4060 Tufărișuri



122

Nr. Denumire Obiectivdeconservare(sub)alpine și boreale, 4070* Tufărişuri de Pinus mugo şiRhododendron myrtifolium, 4080 Tufărişuri subarctice deSalixsp.,6150Pajiştiborealeşialpinepesubstratesilicatice,6230* Pajişti de Nardus bogate în specii, pe substraturisilicatice din zone montane (şi submontane, în Europacontinentală), 8220 Versanţi stâncoşi silicatici cu vegetaţiecasmofitică, 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricariagermanica de-a lungul cursurilor de apă montane, 40A0*Tufărişuri subcontinentale peripanonice, 6110* Pajiştirupicole calcifile sau bazifile din Alysso-Sedion albi, 6170Pajişti calcifile alpine şi subalpine, 6430 Comunităţi delizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajulmontan până în cel alpin, 6250 Fâneţe montane, 8110 -Grohotişurisilicaticedinetajulmontanpânăînetajulnival,8210 Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică,9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagionpesubstratecalcaroase,91H0*-Păduripanonicedestejar pufos, 6240* – Pajiști stepice subpanonice, 6410 -PajișticuMoliniapesoluricalcaroase,turboasesauargiloase(în cazul indentificării lui sau reinstalării lui în sit), 6440 -Pajişti aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii /Agrostion stoloniferae, 6510 –Fâneţe de joasă altitudine(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), 8120 -Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajelemontan și alpin (Thlaspietea rotundifolii), 91L0 Păduriiliricedestejarcucarpen,3220-Cursurideapămontaneşivegetaţia erbacee de pe malurile acestora, 7220* Izvoarepetrifiante cu formare de travertine, 8310 - Peşteri închiseaccesuluipublic;v Păstrareanealteratăaelementelornaturaleexistente;v Menţinereaşiconservareacaracteristicilordepeisaj;v Reglementarea, monitorizarea şi controlul activităţi deutilizarearesurselordinparc, înaşafel încâtsăsepermitădesfăşurarea activităţilor tradiţonale care nu dăuneazăbiodiversitatea,mediulfizicşipeisajulparcului;v Asigurarea unui management eficient şi adaptabil învederearealizăriiobiectivelorparcului.

11

Planul demanagement alROSPA0071 LuncaSiretului Inferior şi alariilor naturale protejatesuprapuse

v Asigurarea conservării speciilor și habitatelor în sensulatingeriistăriideconservarefavorabilăacestora;v Menținerea/refacerea populațiilor speciilor de interesconservativ prin aplicarea unor măsuri specifice deconservare;v Asigurareacondițiilorpentrumenținerea/refacereastăriifavorabile de conservare a speciilor și habitatelordependentedezoneleumede;v Menținereaunorefectivepopulaționalecorespunzătoarestării favorabile de conservare a speciilor de interesconservativacărorvânătoareestepermisă;v Realizareamonitorizării stării de conservare a speciilordeinteresconservativprinintermendiulunorprotocoaledemonitorizare.



123

Nr. Denumire Obiectivdeconservare

12

Planul integrat demanagement al siturilorNatura 2000 ROSPA0011Blahniţa, ROSCI0173Pădurea Stârmina,ROSCI0306 Jiana şiROSPA0024 Gruia-GârlaMare,Doartrupulcaresesuprapune parţial cuROSCI0306Jiana

v Asigurarea conservării habitatului, în sensul mențineriistăriideconservarefavorabilăahabitatelor;v Asigurarea conservării speciilor, în sensul mențineriistăriideconservarefavorabilăaspeciilorpentrucareafostdesemnatsitul;v Asigurarea managementului eficient al ariei naturaleprotejate cu scopul menţinerii stării de conservarefavorabilăaspeciilorșihabitatelordeinteresconservative;v Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilornaturale specifice sitului: braconaj piscicol şi cinegetic,exploatări neautorizate de material lemnos, poluare,managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri șiconstrucţiiilegale;v Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere, apescăriilor,apajiștilorșiaterenuriloragricole;v Promovarea exploatării durabile a materialelor deconstrucții de pe teritoriul ariei naturale protejate:balastiere, cariere și altele asemenea, cu includereaprevederilorplanuluidemanagement.

13

Planul demanagement alsitului Natura 2000ROSCI0299 Dunărea laGîrlaMareMaglavit

v Conservareastăriifavorabilehabitatelorşispeciilor;v Evaluarea, actualizarea şi completarea inventarelorreferitoarelahabitateşispeciiledeinteres,aleariei;v Monitorizareacalităţiifactorilordebiotop;v Ameliorareamanagementuluisitului;v Gestionareadurabilăaresurselornaturale.

14

Planul demanagement alariilor naturale protejateROSPA0099 PodişulHârtibaciului, ROSCI0227Sighişoara+TârnavaMare, ROSCI0144Pădurea de gorun şiszejar de pe DealulPurcăreţului, ROSCI0143Pădurea de gorun şisteajar de la DosulFânaţului, ROSCI0132Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, ROSCI0303Hârtibaciu Sud-Est,ROSCI0304Hârtibaciu deSud-Est, rezervaţianaturală Stejarii secularide la Breite municipiulSighişoara, rezervaţiaCanionu Mihăileni,rezervaţiadestejarpufos–satCriş

v Refacerea/menținerea,prinlucrărisilviceresponsabile,astructurii optime a fondului forestier și a stării deconservareahabitatelor forestieredin fond forestier șidinafara fondului forestier, pentru realizarea stării deconservare favorabileahabitatelorșiasigurareacondițiilornecesarespeciilordeinteresconservativ;v Menținerea pajiștilor permanente prin încurajareamanagementului durabil al parcelelelor mici de pășuni șifânețe în vederea asigurării condițiilor pentru refacereahabitatelordeinterescomunitarșiderefacere/menținereapopulațiilordespeciidependentedepajiști;v Asigurareacondițiilorpentrumenținerea/refacereastăriifavorabile de conservare a habitatelor și speciilordependentedecursuriledeapă;v Asigurarea conectivității funcționale a habitatelor prinlucrări de reconstrucție și condiționareainvestițiilor/lucrărilor care pot duce la fragmentare, astfelîncâtmișcareaspeciilorsănufieîngrădită;v Menținerea refacerea populațiilor de specii de interesconservativ prin aplicarea de măsuri specifice deconservare;v MenținereaintegritățiișiavalorilorAriilorProtejateprinimplicarea în activitățile de reglementare relevante șiasigurarearesurselornecesarepentrumanagement.

15 Planul demanagement al v Stoparea declinului diversității biologice și conservarea



124

Nr. Denumire ObiectivdeconservareRezervației BiosfereiDeltaDunării

patrimoniuluinatural;v Menținerea/restaurarea stării ecologice bune aecosistemelor;v Reconstrucțiaecologicăînincinteleîndiguite;v Utilizarea durabilă a esurselor naturale și a serviciilorasiguratedeecosisteme.

16

Plan de managementintegrat al sitului Natura2000 ROSCI0085Frumoasa și ROSPA0043Frumoasa

v Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării deconservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interescomunitar/național;v Interzicerea realizării de construcții și dizlocări de rocidinzonelecuhabitate8220conformhărțilordedistribuție;v Interzicerea construcției de microhidrocentrale cuexceptia dispozitivelor care deservesc nevoile deadministrare silvica în cuprinsul sitului şi nu afecteazăsemnificativ cursurile de apă (habitate vizate: 9110, 91V0,9410,9130,91E0*,91D0*);v Evaluarea riguroasă a impactului de mediu local șicumulat la construcția altor rețele de utilități pe cuprinsulsitului.

17

Planul demanagement alROSCI0122 MunțiiFăgăraș și ROSPA0098PiemontulFăgăraș

v Îmbunătățirea stării de conservare a habitatelor 3220Vegetaţieherbaceedepemalurilerâurilormontane,3230-Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungulrâurilor montane, 6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburiînaltehigrofiledelanivelulcâmpiilorpânăînetajelemontanşialpin,4060-Tufărişurialpineşiboreale,4070*TufărişuricuPinusmugoşiRhododendronmyrtifolium,4080TufărişuricuspeciisubarcticedeSalix,6150-Pajiştiborealeşialpinepesubstratsilicios,6170-Pajişticalcifilealpineşisubalpine,6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii, pesubstraturi silicioase, 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluricalcaroase,turboasesauargiloaseși6520-Fâneţemontane,8110 - Grohotişuri silicioase din etajulmontan până în celalpin,8120 -Grohotişuri calcaroase şide şisturi calcaroasedinetajulmontanpânăîncelalpin,8210-Versanţistâncoşicu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase și 8220 -Versanţistâncoşicuvegetaţiechasmofiticăperocisilicioase,7140–Mlaştini turboasede tranziţie şi turbării oscilante -nefixate de substrat și 7220* – Izvoare petrifiante cuformaredetravertin–Cratoneurion;v Îmbunătățirea stării de conservare a specie Tozziacarpathica prin interzicerea/limitarea activităților dedrenare, de regularizare a cursurilor de apă, amenajărihidrotehnice, care ar putea duce imediat sau în timp lascădereasuprafețeisaudisparițiahabitatului;v Menținerea și îmbunătățirea, după caz, a stării deconservareahabitatelorforestieredeinterescomunitar:v Reglementarea activităților ce pot duce la poluareahabitateloracvaticesauazonelorlimitrofe;v Cottus gobio și Barbus meridionalis: Asigurareconectivitățiilongitudinaleacursurilordeapă;



125

Nr. Denumire Obiectivdeconservarev Creșterea gradului de conectivitate longitudinală acursurilor de apă prin implementarea de acțiuni dereconstrucțieecologică;v Reglementarea activităților ce pot duce la afectareaconectivitățiicursurilordeapă;v Reglementarea activităților umane ce pot duce laafectareaspeciilorșiahabitatelorutilizatedeacestea;v Reglementarea activităților umane ce pot duce laafectareaspecieișiahabitatelorspecific;v Reglementarea activităţilor susceptibile să ducă lareducerea suprafeţelor ocupate de habitatele tipice în carevegeteazăspeciileCampanulaserrata,Tozziacarpathica,Poagraniticassp.disparilis;v Stabilireasuprafeţelordezonetamponînjurulcuiburilorşi reglementarea activităţilor forestiere în zona tampon înperioada de cuibărit, în vederea asigurării condițiilornecesarereproduceriicusuccesaspeciilorderăpitoareşiaberzeinegre;v Izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cucompaniiledetransportaenergieielectrice;v Menţinerea și îmbunătățirea, după caz, a stării deconservare a speciilor dependente de pajişti ca habitatepentruhrăniresaucuibăritprinreglementareapăşunatuluiînarianaturalăprotejată.

18Planul demanagement alParcului Natural PorțiledeFier

v Conservareapeisajului, inclusival celui rezultat înurmaactivităților umane, respectiv menținerea speciilor șihabitatelor de interes comunitar și național într-o stare deconservare favorabilă, conservarea peisajelor caracteristiceșiaelementelorgeologice,geomorfologiceșipaleontologicespecifice;v Menținerea speciilor și habitatelor de interes comunitarși național, conservarea peisajelor caracteristice și aelementelor geologice, geomorfologice și paleontologicespecifice;v Menținerea și promovarea activităților durabile deexploatare a resurselor și eliminarea celor susceptibile aavea un impact negativ asupra mediului, biodiversității șigeodiversității.

19Planul de ManagementValeaIeriiROSCI0263

v AsigurareaconservăriispeciilorCanislupus,Ursusarctos,Lynx lynx, Lutra lutra, Bombina variegata, Triturus

(Lissotriton) vulgaris ampelensis, Cottus gobio, Lucanus

cervus şi habitatelor 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Făgetum, 9410PăduriacidofiledePiceaabies din regiuneamontană (Vaccinio-Piceetea), 6520 Fâneţe montane, 9110Păduride fagde tipLuzulo-Fagetum, 9170Păduride stejarcucarpendetipGalio-Carpinetum,91E0*PădurialuvialecuAlnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae), 91V0 Păduri dacice de fag(Symphyto-fagion), însensulmenţineriistăriideconservarefavorabilăaacestora;v Asigurarea managementului eficient al ariei naturaleprotejate cu scopul menţinerii starii de conservare



126

Nr. Denumire Obiectivdeconservarefavorabilaaspeciilorşihabitatelordeinteresconservativ;v Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ceasigură suportul pentru speciile şi habitatele de interesconservative.

20Planul demanagement alsitului ROSPA0038Dunăre-Oltenița

v Menținerea condițiilor favorabile pentru speciiledependentedehabitatedepajiști,terenuriagricole,habitateumedeșiluciudeapă,habitatedepăduri;v Managementul apei din incinta îndiguită în acord cunecesitățileecologicealespeciilordepăsări;v Menținereahabitatelorumedeși interzicereadesecărilorînacestea;v Menţinerea unui nivel minim de apă pe tot parcursulanului,astfelîncâtvegetaţiaemergentăşisubmergentăsănudispară;v Menținerearelativconstantăaniveluluiapeiînperioadadecuibărire–15martie–30iulie.

21

Planul demanagement alarieideprotecțiespecialăavifaunistică ROSPA0074Maglavit

În vederea conservării speciilor, se vor respectaurmătoarele:v Menținerea habitatelor de hrănire corespunzătoare șievitareafragmentăriișiizolăriiacestora;v Menținerea și conservarea habitatelor naturale pentrucondițiifavorabiletraiuluișireproducerii;v Se vamenține funcționarea naturală amediilor acvatice(pânzăfreatică,rețeasubterană,izvor,cursurideapă,lacurișiiazuri);v Se va menține stabilitatea și calitatea sistemelorhidrologice a apelor curente, a pânzei freatice și apelorstătătoare(fărădrenaj, fărăîndiguireartificială,fărăbaraje,controlulpoluării);v sevorevitadrenarile,desecarilesiinflorireaalgalaapei;v interzicerea oricărui tip de activitate care cauzeazăalterareahabitatelordehrănireşireproducerealespecilor.

22

Plan de managementintegrat pentru situlNatura 2000 ROSPA0135Nisipurile de la Dăbuleniși aria protejată deinteres național 2.667Casa Pădurii din PădureaPotelu

v Asigurarea conservării speciilor pentru care a fostdeclarat ROSPA0135 și aria protejată de interes naționalCasaPăduriidinPădureaPotelu, în sensulmenținerii stăriideconservarefavorabilăaacestora;v Menținereacalitățiihabitatelordezoneumede;v Evaluarea impactului pentru proiectele, planurile șiprogramelecareserealizeazăpeteritoriulROSPA0135șiRNCasa Pădurii din Pădurea Potelu și acordarea de avize -negative/pozitive/curestricții;



127

III.8 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALEPROTEJATEDE INTERESCOMUNITAR, INCLUSIVEVOLUȚIA/SCHIMBĂRICARESEPOTPRODUCEÎNVIITOR

Starea actuală de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar seregăseșteînPlanuriledemanagementaleacestorasauînformularelestandardNatura2000pentrusiturilecarenuauplanuldemanagementaprobat.

Evoluția/svchimbărilecaresevorproduceînviitorasupraariilornaturaleprotejateaufostestimateîncadrulCap.IV.Identificareașievaluareaimpactului.

III.9ALTEINFORMAŢIIRELEVANTEPRIVINDCONSERVAREAARIEINATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE SCHIMBĂRI ÎNEVOLUŢIA NATURALĂ A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR

Nuestecazul.

III.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DEINTERESCOMUNITAR

Nuestecazul.



128

IV. IDENTIFICAREAȘIEVALUAREAIMPACTULUI

IV.1 FORMELE DE IMPACT ACTUALE ASOCIATE OBIECTIVELOR ENERGETICEASUPRASITURILORNATURA2000

Principalele forme de impact ce exercită în prezent presiuni asupra siturilor deimportanțăcomunitarășiaariilordeprotecțiespecialăavifaunisticărelevantepentruSER2019-2030,cuperspectivaanului2050suntprezentateînceleceurmează.SursadatelorestereprezentatădeFormularelestandardalsiturilordinrețeauaNatura2000(2017),Planuriledemanagementaferenteariilornaturaleprotejate.

Obiectivecevizeazăproducereadeenergie:

v Finalizarea grupurilor 3 și 4 de la C.N.E. Cernavodă - obiectivul vizeazăamplasamentulexistentdincadrulC.N.E.Cernavodășiseaflăîncursdederulare.Din punct de vedere al localizării, C.N.E. Cernavodă nu se suprapune rețeleiecologice europene Natura 2000, dar se află în vecinătatea unor situri Natura2000, la o distanță de aproximativ 2 km; conform Acordului demediu pentruUnitățile3și4șiaAutorizațieidemediupentruUnitățile1și2,emisedecătreMinisterulMediuluipentruobiectivulamintitmaisus,activitateadesfășuratănuva produce un impact negativ semnificativ asupra niciunui factor de mediu;măsurile pentru prevenirea, reducerea și unde este posibil compensareaefectelor negative semnificative asupra mediului, atât pentru perioada derealizare proiect, cât și în perioada de funcționare, au ca scop eliminarea saudiminuareaoricăruiimpactnegativasuprafactorilordemediu.

v Realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari vizeazăamplasamentul deja existent. Proiectul se va derula în incinta actualului grupenergetic sau în imediata vecinătate a acestuia. Dacă se păstrează aceleașipremisedeamplasare,proiectulnuva intersectaariinaturaleprotejate incluseînrețeauaNatura2000,astfelneexercitândunimpactdirectasupraspeciilorșihabitatelor protejate pe perioada de execuție a lucrărilor; se va manifesta unimpact indirect în perioada de funcționare cu activitățile de exploatare șitransportamaterieiprimedelacarierelaobiectiv.

v Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW parametri ultrasupracritici laTurceni vizează amplasamentul deja existent. Proiectul se va derula în incintaactualuluigrupenergeticsauînimediatavecinătateaacestuia.Conformanalizeiefectuate în cadrul prezentului studiu, arealul proiectului este localizat înapropierea sitului Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului. ConformFormularuluiStandardalsitului,surseledeimpactcuefectemici/mediiasupraacestuia sunt reprezentate de: minerit de suprafață, zone industriale șicomerciale, poluarea solului cu deșeuri solide; în perioada de construcție(modernizare)aobiectivuluisevamanifestaunimpactdirectșidescurtăduratăasupra factorilor demediu, iar în perioada de funcționare impactul va fi unulimdirect și la distanță prin prisma activităților de exploatare și transport amaterieiprime.

v Realizarea unui grup energetic nou de 200MW CCGT – Craiova II, pe gaz, cufuncționareflexibilă,inclusivstocareaenergeticăîndepozitulsubteranGherceștivizeazăamplasamentuldejaexistent.Proiectulsevaderulaînincintaactualuluigrupenergeticsauînimediatavecinătateaacestuia.Dacăsepăstreazăaceleași



129

premisedeamplasare,proiectulnuva intersectaariinaturaleprotejate incluseînrețeauaNatura2000,astfelneexercitândunimpactdirectasupraspeciilorșihabitatelorprotejate; înperioadadeexecuțieaobiectivului sevamanifestaunimpactdirectșidescurtăduratăasupra factorilordemediu, iar înperioadadefuncționare se vor monitoriza factorii de mediu care ar putea fi afectați defuncționareaobiectivuluișisevorluamăsurideremedierepunctualecândvorfidepășitelimitelemaximeadmisedelegislațiepentruindicatoriirespectivi.

v Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW CCGT pe gaz cu funcționareflexibilă Mintia vizează amplasamentul deja existent. Proiectul se va derula înincintaactualului grup energetic sau în imediatavecinătateaacestuia.Dacă sepăstrează aceleași premise de amplasare, proiectul nu se va suprapune rețeleiNatura2000,darsevalocalizaînapropiereasituluiROSCI0373RâulMureșîntreBrănișcași Ilia.ConformFormularuluiStandardal sitului, surselede impactcuefectenegativemedii șimici lanivelulacestuiasuntreprezentatede fabrici; înperioadadeexecuțieaobiectivuluisevamanifestaunimpactdirectșidescurtădurată asupra factorilor de mediu, iar în perioada de funcționare se vormonitorizafactoriidemediucarearputeafiafectațidefuncționareaobiectivuluișisevorluamăsurideremedierepunctualecândvorfidepășitelimitelemaximeadmisedelegislațiepentruindicatoriirespectivi.

v RealizarecentralăhidroelectricăcuacumulareprinpompajTarnița-Lăpuștești:o nuestedefinitcuprecizieterenulpecareîlvaocupainvestiția,dar,dindatelefurnizate de Beneficiar și din analizele efectuate de către echipa de experți,obiectivularputea intersecta2situriNatura2000:ROSCI0263Valea Ierii șiROSCI0427PajiștiledelaLiteni–Săvădisla;

o surseleactualedeimpactcuefectnegativmareasupraspeciilorșihabitatelorde interes conservativ listate în Formularele Standard ale siturilor suntreprezentatedecapcane,otrăvireșibraconaj(încazulROSCI0263ValeaIerii)si cu efect negativ mediu/mic: urbanizare continuă, poluarea apelor desuprafață,inundații(încazulROSCI0263ValeaIerii)șipășunat,urbanizareșidezvoltarerezidențialășicomercială(încazulROSCI0427PajiștiledelaLiteni–Săvădisla);

o formele de impact care pot apărea în urma construcției și funcționăriiobiectivuluisunt: înperioadadeconstrucție imnpactulvafiunuldirectșipetermenscurtasuprafactorilordemediu;ceimaiexpușifactoridemediuvorfiapa, care va fi și resursanaturală care va intra înprocesul de funcționare aobiectivuluișibiodiversitatea; înperioadadefuncționaresevamanifestaunimpact indirect și pe termen lung asupra organismelor acvatice și asuprahabitatelorcaresuntînstrânsăcorelațiecuapa.Pentruminimizareaefectelornegativeprodusedeinvestițiepropunem,atâtpentru fazadeexecuție,câtșipentrufazadefuncționareomonitorizareafactorilordemediuafectați:apă,aer,biodiveristate,solșiintervențiiprinaplicareamăsurilorderemediere.

v RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MW: o existăamplasamentdefinitdeoareceproiectulesteîncursdederulare;o proiectul intersectează aria naturală protejată ROSCI0019 Călimani-Gurghiupetoatăsuprafațaacumulării,peosuprafațăde0.08ha,șiseaflăînzonadebuffer a ariilor naturale protejate ROSPA0133 Munții Călimani care sesuprapunecuRONPA0009ParculNaționalCălimani;



130

o formele de impact care pot apărea în urma construcției și funcționăriiobiectivuluisunt: înperioadadeconstrucție imnpactulvafiunuldirectșipetermenscurtasuprafactorilordemediu;ceimaiexpușifactoridemediuvorfiapa, care va fi și resursanaturală care va intra înprocesul de funcționare aobiectivuluișibiodiversitatea; înperioadadefuncționaresevamanifestaunimpact indirect și pe termen lung asupra organismelor acvatice și asuprahabitatelorcaresuntînstrânsăcorelațiecuapa.Pentruminimizareaefectelornegativeprodusedeinvestițiepropunem,atâtpentru fazadeexecuție,câtșipentrufazadefuncționareomonitorizareafactorilordemediuafectați:apă,aer,biodiveristate, sol; încazul încare factoriidemediuenumerați maisusvor fi afectați deproiect, se vor găsi și aplica soluții viabilede remediere însituațiilecarepotapărea;

o în implementarea proiectului se va ține seamăde necesitatea unui astfel deproiect în corelare cu amplasarea obiectivelor hidroeneregtice în raport cuariilenaturaleprotejate; încazul încare, înurmacampaniilordesfășurate înterenpentrumonitorizareaspeciilorde florăși faunăsevor identificaspeciiși/sauhabitateprioritare,proiectulnusevamaiputearealiza.

v RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole:o nu este definită cu precizie suprafața pe care o va ocupa investiția, dar, dindatele furnizate de Beneficiar și din analizele efectuate de către echipa deexperți, obiectivul ar putea intersecta mai multe situri Natura 2000; dinanaliza preliminară efectuată de echipa de experți s-a concluzionat căproiectul se intersectează cu siturile Natura 2000: RORMS0012 Suhaia (sitRAMSAR)peosuprafațăde506.05hașiROSCI0044Corabia-TurnuMăgurelepeosuprafațăde143.27ha;

o formele de impact care pot apărea în urma construcției și funcționăriiobiectivului sunt: în perioada de construcție imnpactul va fi unul direct(alterarea calității apei, alterarea elementelor biotice și abiotice,alterarea/aparițiadezechilibrelorlanivelulproductivitățiiprimare,înspecialla nivelul ecosistemelor acvative) și pe termen scurt asupra factorilor demediu;ceimaiexpușifactoridemediuvorfiapa,carevafișiresursanaturalăcare va intra în procesul de funcționare a obiectivului și biodiversitatea; înperioadadefuncționaresevamanifestaunimpactindirectșipetermenlung(modificări în regimul de curgere al apei,modificărimorfologice,modificăriale temperaturii apei, reducerea cantității de sedimente etc.) asupraorganismelor acvatice și asuprahabitatelor care sunt în strânsă corelație cuapa., dar și asupra corpurilorde apă. Pentruminimizarea efectelor negativeproduse de investiție propunem, atât pentru faza de execuție, cât și pentrufaza de funcționare o monitorizare a factorilor de mediu afectați: apă, aer,biodiveristate,sol.

o proiectulvareprezenta,prinnaturaconstrucțiilorsale(barajșilacu/lacurideacumulare) o barieră în calea migrării speciilor de pești; la mommentulelaborăriiprezentuluistudiunusuntstabilitedateletehnicepentruobiectivulmaisusmenționat.

v RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW:o existăamplasamentdefinitdeoareceproiectulesteîncursdederulare;



131

o Proiectul se suprapune cu aria naturală ROSCI0063 Defileul Jiului pe osuprafață de 8.59 ha (Parcul Național Defileul Jiului care se suprapune cuROSCI0063DefileulJiului);

o formele de impact care pot apărea în urma construcției și funcționăriiobiectivuluisunt: înperioadadeconstrucție imnpactulvafiunuldirectșipetermenscurtasuprafactorilordemediu;ceimaiexpușifactoridemediuvorfiapa, care va fi și resursanaturală care va intra înprocesul de funcționare aobiectivuluișibiodiversitatea; înperioadadefuncționaresevamanifestaunimpact indirect și pe termen lung asupra organismelor acvatice și asuprahabitatelorcaresunt înstrânsăcorelațiecuapa.,darșiasupracorpurilordeapă.Pentruminimizarea efectelornegativeprodusede investițiepropunem,atâtpentrufazadeexecuție,câtșipentrufazadefuncționareomonitorizareafactorilordemediuafectați:apă,aer,biodiveristate,sol.

v RealizarecentralehidroelectriceperâulOlt-145MW:o existăamplasamentdefinit,deoareceproiectulesteîncursdederulare.Dincele5obiectivecarealcătuiescsalbadehidrocentraledeperâulOlt,înzonadefileului, CHE Lotrioara se află în zona de buffer a 4 situri Natura 2000:ROSCI 0085 și ROSPA0043 Frumoasa, ROSCI0122 Munții Făgăraș șiROSCI0132OltulMijlociu – Cibin-Hârtibaciu, fiecare putând afecat până la2.86ha;

o formele de impact care pot apărea în urma construcției și funcționăriiobiectivuluisunt:înperioadadeconstrucțieimnpactulvafiunuldirectșipetermenscurtasuprafactorilordemediu;ceimaiexpușifactoridemediuvorfiapa,carevafișiresursanaturalăcarevaintraînprocesuldefuncționareaobiectivuluișibiodiversitatea;înperioadadefuncționaresevamanifestaunimpact indirect și pe termen lung asupra organismelor acvatice și asuprahabitatelorcaresuntînstrânsăcorelațiecuapa.,darșiasupracorpurilordeapă.Pentruminimizareaefectelornegativeprodusedeinvestițiepropunem,atâtpentrufazadeexecuție,câtșipentrufazadefuncționareomonitorizareafactorilordemediuafectați:apă,aer,biodiveristate,sol

Pentruetapadeconstrucțiesevațineseama,pentruobiectivelecareseaflăîninteriorulariilor naturale protejate, de zonarea internă a acestora sau de arealele speciilor șihabitatelorprioritare, depoziționareaorganizărilorde șantier, a drumurilorde accestemporare, gropi de împrumut etc. Pentru obiectivele care sunt situate în imediatavecinătate a ariilor naturale protejate, lucrările aferente etapei de construcție se vorderulacâtmaideparteposibildelimitacuarealulprotejat.

Pentru obiectivele care fac subiectul transportului de energie, este redată mai jos oanalizasuccintăaformelordeimpact:

v LEAnouă400kVd.c. (cuuncircuit echipat) între stațiile existenteSmârdanșiGutinaș:

o Amplasamentulestedefinit;o Proiectul intersectează următoarele situri Natura 2000: ROSCI0162 și

ROSPA0071LuncaSiretuluiInferior;

Impactulesteasociaturmătoruluiaspect:dinlungimeatraseuluiLEAde138km,circa3,483kmtraverseazăterenuricupăduripeteritoriulcărora,înetapadeconstrucțieșireconstrucțieecologică,vafidefrișatunculoarculățimeade54m,rezultândsuprafațade18,8084hadepăduredefrișată,dincare:



132

o pe teritoriul județului Bacău - 8,6086 ha pădure de foioase, din care0,2731haestepeteritoriulROSCI0162;

o pe teritoriul județului Vrancea - 5,6778 ha pădure de foioase și pedistanța de 575 m LEA intersectează o plantație de nuc și salcâm cuînălțimeaexemplarelorde3-6m;

o pe teritoriul județului Galați - 4,5219 ha pădure de foioase, din care0,1080haplantațiedepplopsubformădeperdeaînzonaCosmești,zonăîn care teritoriile ROSCI0162 și ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sesuprapunteritorial.

v LEAnouă 400 kV d.c. între stațiile existente Cernavodă și Stâlpu, cuun circuitintrare/ieșire în stația 400 kV Gura Ialomiței – există amplasament definit;proiectul se intersectează cu următoarele situri Natura 2000: ROSCI0022Canaralele Dunării, ROSPA0012 Brațul Borcea, ROSCI0290 Coridorul Ialomiței,ROSPA0120Kogălniceanu-GuraIalomiței,ROSPA0006BaltaTătaru–formeledeimpactsuntreprezentatede:

ü pentru realizarea investiției LEA400 kVCernavodă - Stâlpu și racord în stațiaGura Ialomiței, sunt necesare: scoaterea din fondul forestier a suprafeței de65129mpdincare1837mpocuparedefinitivăși63292mpocuparetemporară;defrișareauneisuprafețede64920mpdincare1837mpdefrișaredefinitivăși63083mpdefrisaretemporară;defrișareauneisuprafețede0,0598ha(598mp)dinROSCI0022CanaraleleDunării.

ü pentru suprafețele defrișate, sunt necesare replantări în alte zone, de comunacordcuDirecțiileSilvice și custoziidin zoneleafectate, în raportde1/1 și cuaceleașispeciicarevorfidefrișate.

ü suprafețele total defrișate reprezintă suprafețele ce urmează a fi ocupate destâlpi, iar suprafețele temporar defrișate reprezintă cele necesare pentrurealizarea culoarelor de lucru și a celor de siguranță. Suprafețele necesareculoarelor urmează a fi în ceamaimare parte reîmpădurite cu specii similarecelor defrișate. Cu excepția zonelor de luncă ale Dunării și brațului Borcea,traseulLEAevităzonelecusuprafețedepădure.

ü înzonadetraversareaROSCI0290CoridorulIalomiței,nuexistăpădurideluncă;ü înfazadeîntreținereaLEA400kVCernavodă-Stâlpu,nuvorfirealizatedefrișări

cidoartoaletăridearboripentruaevitaatingereaconductoriloractividecătrecoronamentele înalte sau extinderea arborilor în coridoarele de trecere șisiguranță.Vorfităiațidoaraceiarborișiarbușticareprezintăunpericolrealdecăderepesteliniileelectricesaupestestâlpiidesusținereîntimpulunorfurtuniputernice.

v LEA400kVPorțiledeFier–Anina–Reșița:o amplasamentdefinit;o intersecteazăurmătoarelesituriNatura2000:ROSCI0206PoțiledeFier,

ROSCI0198 Platou Mehedinți, ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei,ROSCI0226 Semenic - Cheile Carașului, ROSCI0031 Cheile Nerei –Beușnița, ROSPA0080 Munții Almăjului – Locvei, ROSPA0086 MunțiiSemenic-CheileCarașului,ROSPA0020CheileNerei–Beușnița;

o impactul asociat acestui obiectiv este reprezentat de suprafața totalănecesară a fi defrișată pentru realizarea sa, fiind de 148,1270 ha. Dinaceasta,80,4370ha(54.3%)sunt localizatepesuprafațaariilornaturaleprotejate după cum urmează: ROSCI0206 Porțile de Fier 0,0325%,



133

ROSCI0198 Platoul Mehedinți 0,0189%, ROSCI0069 Domogled - ValeaCernei (RN Iardașița) 0,0012%, ROSCI0226 Semenic - Cheile Carașului0,0069%,ROSCI0031CheileNerei-Beușnița0,0662%,ROSPA0080MunțiiAlmăjului - Locvei 0,0345%, ROSPA0086 Munții Semenic - CheileCarașului0,0071%,ROSPA0020CheileNerei-Beușnița0,0618%.

v LEA nouă 400 kV d.c. între stațiile existente Reșița (România) și Pancevo(Serbia):

o amplasamentdefinit;o proiectul intersectează situl Natura 2000 ROSCI0226 Semenic - Cheile

Carașului;o suntprevăzutemăsuridediminuareaimpactuluiasuprazoneiprotejate.



134

Identificarea tipurilor de impact pentru categoriile de investiții și obiectivele aferente acestora prezentate în SER 2019-2030 cuperspectivaanului2050.Tabel8IdentificareatipurilordeimpactidentificateînSER2019-2030cuperspectivaanului2050

Categoriedeinvestiție

ObiectiveTipurideimpactdinfazadeconstrucție/operare/dezafectare

Direct/Indirect(D/I)Petermenscurtsaulung

(S/L)Rezidual(R)

Cumulativ(C)

Modernizareașirealizarea

capacitățilordeproducerea

energieielectriceîntermocentralepebazădecărbuneșigaznatural

Realizarea unui grup energeticnoude600MWlaRovinari

Impact direct în faza deconstrucție șidezafectare (ex.:fragmentarea șialterareahabitatelor;Impact indirect în fazade operare (ex.:pierderea speciilor șihabitatelor, schimbareacalității corpurilor deapădesuprafață);

Impact pe termen scurt înfaza de construcție șidezafecatre: sunt activitățicare se desfășoară pe odurată limitată de timp(pânăla2ani,înfuncțiedeobiectiv);Impact pe termen lung înfaza de operare: durata deviață e obiectivelor dinsectorul energetic este dezeci de ani, astfel el sepoatemanifestpeoduratăîntinsă de timp, de ordinulanilor; se recomandă să segăsească soluții care săprevină persistareaformelor de impact (ex.:depozitare de deșeurisolide de la obiectiveletermoenergetice peplatforme betonate și înafara ariilor naturaleprotejate).

Impactrezidual:diminuareadebitului deapă în cazulcentralelorhidroelectrice.

Impact cumulativ:încazulcelordouăobiectivetermoenergeticeacesta semanifestă asupraaerului, apei,solului,biodiversității, darși sănătățiiumane,prin posibilaprezență apoluanților înatmosferă,posibilaschimbare dinpunct de vederefizico- chimic șiecologic pentrucorpurile de apăde suprafață/subterană,ierdereahabitaelor,etc.De asemenea, ]ncazul obiectivelorhidroenergetice,

Realizarea unui grup energeticnou de 400 MW parametriultrasupracriticilaTurceniRealizarea unui grup energeticnoude200MWCCGT–CraiovaII, pe gaz, cu funcționareflexibilă, inclusiv stocareaenergetică îndepozitulsubteranGherceștiRealizarea unui grup energeticnoude400MWCCGTpegazcufuncționareflexibilăMintia

Realizareașifinalizarea

capacitățilordeproducerea

energieielectriceînhidrocentrale

Realizarecentralăhidroelectricăcu acumulare prin pompajTarnița-LăpușteștiRealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MWRealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-NicopoleRealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MWRealizarecentralehidroelectriceperâulOlt-145MW



135


ObiectiveTipurideimpactdinfazadeconstrucție/operare/dezafectare

Direct/Indirect(D/I)Petermenscurtsaulung

(S/L)Rezidual(R)

Cumulativ(C)

acesta semanifestă, înspecial asuprafactorului demediu apă, prinposibile schimbăriasupra stăriiecologice și/sauchimice acursurilor de apădesuprafață.

Extindereaunorinvestițiidinsubsectoruldetransportal

energieielectrice.

LEA nouă 400 kV d.c. (cu uncircuit echipat) între stațiileexistenteSmârdanșiGutinaș

Impact direct în faza deconstrucție șidezafectare (ex.:fragmentarea șialterareahabitatelor;Impact indirect în fazade operare (ex.:pierderea speciilor șihabitatelor);

Impact pe termen scurt înfaza de construcție șidezafecatre: sunt activitățicare se desfășoară pe odurată limitată de timp(pânăla1an);Impact pe termen lung înfaza de operare: durata deviață a liniilor electriceaeriene este de ordinulzecilor de ani; din studiilecareaustatlabazaemiteriiactelordereglementaredindomeniulmediului,acesteanu au impact pe termenlung.

- -

LEA nouă 400 kV d.c. întrestațiile existente Cernavodă șiStâlpu

LEA 400 kV Porțile de Fier –Anina–ReșițaLEA nouă 400 kV d.c. întrestațiile existente Reșița(România)șiPancevo(Serbia)



136

IV.2IDENTIFICAREAFORMELORDEIMPACTPOTENȚIAL

SER2019-2030,cuperspectivaanului2050presupuneretehnologizareaunorobiectiveenergetice, construirea unor obiective noi și extinderea/modernizarea rețelelor detransportaenergieielectrice.

Prin SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se prevăd cele mai multe investiţiipentrurealizareacentralelorhidroenergeticeînscopulproduceriideenergieelectrică.Locaţiileundevorfiimplementateacesteproiectenusecunosc,înmomentuldefaţăcuexactitate pentru toate obiectivele. Precizăm că este necesar ca impactul generat deaceste surse regenerabile de producere a energiei să fie evaluat de la caz la caz, înfuncţiedezonaîncarerespectivulproiectvafiimplementat,dedistanţafaţădesiturileNatura 2000, precum şi de vulnerabilitatea speciilor şi habitatelor de importanţăcomunitarăpentrucareaufostdeclaratesiturile.

În vederea evaluării impactului potențial, determinat de implementarea obiectivelorStrategiei Energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, acestea dinurmăaufostreclasificateînfuncțiedelocație:

1. TIPAObiectivepentrucaresecunoaștelocația:• Realizareaunuigrupenergeticnoude600MWRovinari;• Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW parametrii

ultrasupracriticiTurceni;• Realizareaunuigrupenergeticnoude200MWCCGT–CraiovaII,pegaz,

cufuncționareflexibilă,inclusivstocareaenergeticăîndepozitulsubteranGhercești;

• Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW CCGT, pe gaz, cufucnționareflexibilăMintia;

• RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MW;• RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW.

2. TIPBObiectivepentrucaresecunoaștelocațiaaproximativă:• Realizare centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița-

Lăpuștești;• RealizarecentralăhidroelectricăTurnu-Măgurele-Nicopole.

3. TIPCObiectivepentrucares-aemisacorddemediu:• Finalizareagrupurilor3și4delaCNECernavodă;• Obiectivelecevizeazătransportuldeenergie.

Încadrulacesteisecțiuni,vorfirealizatecorelațiidintreobiectiveleSER2019-2030,cuperspectiva anului 2050 și date reprezentative privind impactul generat de proiecteasemănătoareselectatedinlucrări/studiidespecialitate.Deasemenea,existăobiectiveaflateînstadiuldederularesaupentrucareaufostrealizateanumitedocumentațiicefacreferirelaimpactulpotențialpecareîlpotaveaasuprabiodiversității.



137

Analizasevaefectuapesectoaredeenergie,așacumaufostenunțatemaisus.

Energienucleară–peamplasamenteexistente(TIPC)

Obiectivv Finalizareagrupurilor3și4delaC.N.E.Cernavodă

ObiectivulvizeazăamplasamentulexistentdincadrulC.N.E.Cernavodășiseaflăîncursdederulare.Dinpunctdevedereallocalizării,C.N.E.CernavodănusesuprapunerețeleiecologiceeuropeneNatura2000.

Conform Acordului de Mediu pentru proiectul Continuarea lucrărilor de construire șifinalizare a Unităților 3 și 4 la C.N.E. Cernavodă, în urma rezultatelor și concluziilorraportuluiprivindimpactulasupramediului,adocumentelorsuplimentareînaintatedetitularuldeproiect înperioada2006-2013șiaconcluziilor formulateînopiniilefinalealestatelorpotențialafectatedeproiect,sespecificăfaptulcăpentrufiecareelementdemediu au fost identificate și evaluate impacturile posibile datorate funcționăriiUnităților3și4,precumșiimpactulcumulatlafuncționareasimultanăacelor4unităținucleare, nefiind identificat un impact semnificativ negativ în cazul funcționăriinormale.

De asemenea, pana de apă cu temperaturi modificate formată odată cu evacuareaefluentului de la C.N.E. Cernavodă în Dunăre nu prezintă efecte negative dacăfuncționarea Unităților 3 și 4 se va realiza cu respectarea condițiilor din Avizul degospodărire a apelor nr. 54/2013 privind Continuarea lucrărilor de construire șifinalizareaUnităților3 și4aleCNECernavodă emisdeAdministrațiaNaționalăApeleRomânecarereînnoieșteAvizuldegospodărireaapelornr.35/2011privindCentralaNucleară Cernavodă Unitățile 3 și 4, județul Constanța22. Condițiile prevăd că aportultermicsuplimentarprinevacuareaefluentuluivaficumaxim10℃latemperaturaapeifluviuluiDunăreași,dupăparcurgereazoneideamestec,temperaturaapeinuvafimaimarede35℃.Impactul asupra biodiversității ca urmare a evacuării apei de răcire s-a analizat încadrulstudiuluideevaluareadecvată,pornindu-sedelapremisacăocentralănuclearo-electricăcu4unitățiseaflăînvecinătateaunorsituriNatura2000.Stațiilederealizareamăsurătorilorspecialepeverticală(pecoloanadeapă)șiînsecțiunetransversală(malstâng - șenal –mal drept) în zona penei de apă cu temperaturimodificate au fost înnumăr de 3 și, conform rezumatului la Evaluare adecvată a impactului de mediu aUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă–Impactulasuprabiodiversității(INCDDD,2012),aufostlocalizateastfel:P1–700mavaldeguracanaluluideversareapederăcire,P2–1,5 km aval de gura canalului deversare ape de răcire și P3 – 2.5 km aval de guracanaluluideversareapederăcire.

Caracterizareaefluentului cu temperaturimodificateemis înDunărea fost cuantificatdecătreInstitutuldeCercetare-DezvoltareDeltaDunării–Tulcea23prinrealizareaunormăsurători în perioada de vară (iulie-august 2010), toamnă (septembrie-noiembrie2010),iarnă(ianuarie-martie2011)șiprimăvară(aprilie-mai2011)șiaunoranalizedelaboratoraleeșantioanelorhidrochimiceșihidrobiologicedincanalulderăcirealC.N.E.

22 AcorddeMediupentruproiectulContinuarealucrărilordeconstruireșifinalizareaUnităților3și4laC.N.E.Cernavodă

23 Evaluare adecvată a impactului demediu a Unităților 3 și 4 ale C.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD, 2012) – rezumat (http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdf)



138

Cernavodă și din stații stabilite la nivelul sectorului Rasova-Capidava, alături deobservațiideterenefectuatepesectorulCălărași-Hârșova.Concluziilerezultateînurmainterpretăriișicorelăriirezultatelorauevidențiaturmătoarele:

v ÎnperioadelecaracterizatedecreștereafluviuluilaCernavodăcupeste200cm,înspecialpetimpulveriișiiernii,apeleceaucasursădeproveniențăcanaluldedeversare a apelor de răcire ale centralei plutesc pe Dunăre până la 3,5 kmdistanță,neamestecându-se;

v Încazcontrar,înperioadeleîncarenivelulDunăriiestescăzutlaCernavodă(sub200 cm – primăvara și toamna), fenomenul stratificării nu mai are loc, apeleamestecându-seîncădinprimasutădemetridupădeversare.Astfel,panadeapăcaldăprezintăolungimededoar1,5-2km;

v Dimensiunilepeneideapămodificatăsunturmătoarele:lățimevariabilăînzonadeevacuarede300-400mcesereducelaaproximativ50mîndreptullocalitățiiȘeimeni.

Printre celemai importante concluzii laEvaluarea adecvată a impactului de mediu aUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă,conformAcorduluideMediu,amintim:

v Impactul proiectului Unităților 3 și 4 este nesemnificativ, funcționareaconcomitentă a 4 unități nucleare pe amplasamentul C.N.E. Cernavodăneafectând stareade conservare favorabilă a habitatelor și speciilor, inclusiv acelor de interes comunitar prezente pe teritoriile celor mai apropiate situriNatura2000(ROSCI0022CanaraleleDunării,ROSPA0002AllahBair-CapidavașiROSPA0017CanaraleledelaHârșova);








*Acest lucru depinde de creșterea depitului

24 Evaluare adecvată a impactului demediu a Unităților 3 și 4 ale C.N.E. Cernavodă – Impactul asuprabiodiversității (INCDDD, 2012) – rezumat (http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/08/2012-08-10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdf)



139


apelor evacuate și de diferența dintretemperatura apelor provenite din canalul dedeversare a apelor de răcire și temperaturaapelorDunăriiînamontedeguracanaluluidedeversareaapelorderăcire.

Înceeacepriveștelățimeapeneideapămodificată,odatăcudublareadebituluideapăderăcireprinpunereaînfuncțiuneaunităților3și4,esteposibilcaaceastasăcreascăpânălacirca450m.

Energieprovenitădinsurseneregenerabile

(cărbune,gazenaturale)–peamplasamenteexistente(TIPA)

Obiectivv Realizareaunuigrupenergeticnoude600MWla

Rovinari;v Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW

parametriultrasupracriticilaTurceni;v Realizarea unui grup energetic nou de 200 MW

CCGT - Craiova II, pe gaz, cu funcționare flexibilă,inclusivstocareaenergetică îndepozitul subteranGhercești;

v Realizarea unui grup energetic nou de 400 MWCCGTpegazcufuncționareflexibilăMintia.

Elementul incriminatpentruaparițiapotențialăa impactuluinegativ în cazul energieiprovenitedinsurseneregenerabileestereprezentatdeardereaacestorresurse,încazuldefațăardereacărbuneluișiagazelornaturale.

Efectele produse în urma combustiei sunt multiple și produc, la rândul lor, efectesecundarevizibileșiresimțitelatoateniveluriledeorganizarealematerieivii.Compușiirezultați în urma arderii combustibililor fosili rămân adesea în aer sub formaparticulelor poluante sau ajung pe pământ odată cu ploile acide pe care le formează.Principalele efecte aleploilor acide sunt acidifierea apelor sau a solurilor și afectareacreșteriiarborilorsaudegradareafoliarăaacestora,înspeciallaaltitudinimari.

Unaltcompuseliberat înatmosferă încantitățimariodatăcuardereacombustibililorfosiliestedioxiduldecarbon–gazcuefectdeseră.Lanivelglobal,creștereacantitățilordedioxiddecarbonesteasociată încălziriiglobaleceduce laaparițiamodificărilor îndistribuția vegetației la nivelul sistemelor ecologice, cât și lamodificarea arealelordedistribuțieaspeciilor,lapierdereahabitatelor,creștereamortalitățiidatoratestresuluitermic în rândul organismelor, modificări ale ciclurilor de reproducere, extindereaarealelorspeciilorinvaziveșimodificărideordintrofic25.

ConformStrategieiNaționaleșiaPlanuluideAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-202026, exploatarea cărbunilor la suprafață necesită adesea decopertarea unor

25Biodiversityandclimatechange(http://ec.europa.eu/environment/life/project/Projects/index.cfm?fuseaction=home.showFile&rep=file&fil=COB_Module-3_Climate.pdf)26StrategiaNaționalășiPlanuldeAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-2020(http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/politici/strategia-nationala-si-planul-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitatii/)



140

suprafețeîntinse,acestlucruducândlapoluareaapelordesuprafațăfolositelaflotare.Și în cazul exploatărilor în subteran, apeledemină acide și încărcate cumetale greleajunglasuprafațăproducândnenumăratedezechilibreecologice.




- apariția sau accentuareaeroziunii;- poluareafonică;- poluareaatmosferică;- degradarea șifragmentarea habitatelorspeciilor, în special prindefrișarea anumitorporțiuni de pădure, șifacilitarea pătrunderiispeciilorinvazive;- deteriorareacalitățiiapei;- alterarea estetică apeisajului;- modificăridetopografie.

- accentuarea impactuluidatorat exploatării miniereprin creștereaconcentrațiilor de emisiipoluante provenite de lasurselemobile.

- creșterea concentrațiilorde poluanți atmosfericidatorită emisiilor crescutededioxiddecarbon,dioxidde azot, dioxid de sulf șimetan emise în urmaarderii, cu efecte asuprasănătățiiorganismelor;- contribuție la aparițiasmogului fotochimic, aploilor acide și laaccentuarea efectelorschimbărilorclimatice.

În acest context, este necesară precizarea faptului că, printre obiectivele SER derealizareanoigrupurienergeticesenumărășidouăobiectivecevizeazăutilizareaunorparametrisupracriticișiultrasupracriticidefuncționare:

v Parametri supracritici - Realizarea unui grup energetic nou de 600 MW laRovinari;

v Parametri ultrasupracritici - Realizarea unui grup energetic nou de 400 MWparametriultrasupracriticilaTurceni.

Includereaacestorparametri înproducțiadeenergiedincombustibili fosilireprezintăunprimpassprereducereaemisiilordegazecuefectdeserădupăcumurmează:

Parametrisupracritici- Funcționareacuparametrisupracriticiprezintăunavantajdublu,economicșide

mediu, combustibilul utilizat pentru obținerea unui GWh de electricitatenecesitândcu5%maipuțincombustibil;

- Emisiile de dioxid de sulf rezultate în urma arderii combustibililor fosili suntcontrolatedatorităcarbonatuluidecalciuinjectatîncazanuldeardere;

27 Center for Biological Diversity

(https://www.biologicaldiversity.org/programs/public_lands/energy/dirty_energy_development/coal/index.ht

ml)



141

- Arderea la temperaturi reduse și combustia fracționată asigură controlulcantitățilordeemisiideoxizideazot;

- Particulelesoliderezultatedinardereacombustibililorfosilisuntreținuteodatăcutraversareaunuielectrofiltru;

Parametriultrasupracritici- Cel mai important de menționat efect al introducerii parametrilor

ultrasupracritici în procesul de producere a energiei este reducereasemnificativă a cantităților de emisii de dioxid de carbon, încadrarea grupuluienergetic în limitele admise de Uniunea Europeană pentru emisii poluante șirentabilitatedinpunctdevedereeconomic.

-

Energieprovenitădinsurseregenerabile–hidroenergie(TIPAsi

B)

Obiectivv Realizare centrală hidroelectrică cu acumulare

prinpompajTarnița-Lăpuștești;v RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-

Nicopole500MW;v RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MW;v Realizare centrale hidroelectrice pe râul Jiu 90

MW;v RealizarecentralehidroelectriceperâulOlt -145

MW.

În vederea unei economii mai sigure și mai durabile, cu emisii reduse de carbon,Comisia Europeană a elaborat mai multe strategii în domeniul energiei. Surseleregenerabile sunt vizate în cadrul pachetului energie/climă 2020 ce a fost adoptat înanul2008șiprincaresesolicităreducereaconsumuluideenergieșiaemisiilordegazecuefectde seră cu20%și creștereagraduluide folosirea resurselor regenerabiledeenergiela20%dinconsumultotaldeenergie.Printresurseleregenerabiledeenergiesenumără energia eoliană, energia solară (termică, fotovoltaică și concentrată), energiahidroelectrică, energia mareomotrică, energia geotermală, biocombustibilii și partearegenerabilăadeșeurilor28.

Energia provenită din surse regenerabile a devenit un subiect controversat în ultimiiani, hidroenergia, alături de efectele provenite prin amplasarea și funcționarea unorcentrale hidroelectrice (CHE) și microhidrocentrale (MHC), fiind amplu dezbătută.Există nenumărate studii ce au ca subiect analiza impactului provocat de obținereaenergieidinsursehidrologiceprincreareadeMHCșiCHEdeanvergurămare.Pebazaacestora, vor fi identificate, pentru obiectivele SER 2019-2030, cu perspectiva anului2050cevizeazăhidroenergia,impactuldirectșiindirectprovocat,elementelepotențialafectatedeimplementareaacestoralanivelulsistemelorecologice,alternativeșimăsuricompensatoriisaudereducereaimpactului.

CreștereainvestițiilorpentrurealizareaMHC-lorînRomâniaafostfoarteacceleratășiaduslaaparițiaunorpresiunimariasuprabiodiversitățiiastfelcă,înanul2015,ComisiaEuropeană a lansat procedura de infrigement împotriva României ca urmare aproiectelorderealizareaMHCînMunțiiFăgăraș.

28 Renewable energy statistics/ro – Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/pdfscache/64880.pdf)



142

Conform Nistorescu, M., Doba, A., Ţîbîrnac, M., Nagy, A.A., Cosmoiu, D., Berchi, G.M.,Ilinca C., (2016). Ghid de bune practici în vederea planificării şi implementăriiinvestiţiilor din sectorul Microhidrocentrale. Asociaţia ”Grupul Milvus” s-au stabilit oseriederecomandăricuprivirelaamplasareaMHC–urilorlanivelnațional:

1. Se recomandă evitarea construcției deMHC –uri în interiorul ariilor naturaleprotejate care au fost înființate și pentru protecția categoriilor de organismedependente de apă (pești, vidră, rac) și a habitatelor prioritare ripariene (ex.:91E0*-pădurialuvialecuAlnusglutinosașiFraxinusexcelsioretc.);

2. Planificarea și realizarea unei MHC se va face lunând în calcul potențialul deoptimizare a infrastructurii existente și toate opțiunile analizate cu atențiepentrualegreavarinatelorcareaucelmairedusimpactasupramediului;

3. Elaborarea de studii de specialitate pentru identificarea sectoarelor de râu încare construcțiadeMHCuri nu esteposibilă (no go areas)datorită impactuluisemnificativasupracomponentelordeinterespentruariilenaturaleprotejate;

ÎnurmaanalizeiefectuatepentrulocalizareaMHCurilorlanivelnaționalșiastudiilorefectuatedecătreinstituții29centratepeconservareanaturiișieco-turisms-aupropusurmătoarele:

1. Zone de excludere: nu se vor propune dezvoltarea microhidrocentralelor înurmătoarelecondițiișilocații:

• Secțiuni de râuri incluse în arii naturaleprotejate – SCI uri care au fostdesemnatepentruconservareașiprotecțiaspeciilordepești,vidră,racșiahabitatelorripariene,peodistanțăde20kmînavalșiamontedelocațiaacesteia;

• Secțiuni de râuri incluse în zone de protecție strictă și integrală pentruparcuri naționale, rezervații științifice, rezervații ale biosferie, zoneumededeimportanțăinternaționalăetc.,peodistanțăde20kmînavalșiamontedelocațiaacesteia;

• Secțiuni de râuri cu stare ecologică foarte bună și secțiuni de râuri custare ecologicî bună corelată cu o clasă hidromorfologică foarte bună(DCA);

• Coridoareecologice.2. Zone nefavorabile: sunt catalogate ca făcând parte acele zone cu o valoarea

deosebităpentrunaturășisocietateprinserviciiledemediuoferite.Sepropuneaserealizainvestițiiînhidroenergiepentruzoneleizolate,undeenergiaelectricălipsește.Nu sevorpermite, însă soluțiile tehnice cu captări transversale.nu sevorpropunedezvoltareamicrohidrocentralelorînurmătoarelecondițiișilocații:

• Secţiuni de râuri având o stare ecologică bună, însă clasahidromorfologicăestedoar„moderată”,fărăîndiguiri;

• Râuri sau secţiuni de râuri nefragmentate, relevante pentru ecosisteme,inclusiv cele care sunt importante pentru continuitate (existente saupotenţiale)şipentrutransportulşiaportuldesediment;

• Sectoarederâupecaresepropunreconstrucțiiecologice;• Sectoare de râu care sunt incluse în arii naturale protejate cu specii și

habitateprioritare.

29DocumentdePozițieONGdindatade8iulie2014elaboratdecătreWWFîmpreunacualteorganizații(Asociația“GrupulMilvus”,FocusecocenterșiAsociațiadeEcoturismdinRomânia)



143

Sepropuneomonitorizareabiodiversitățiipesectoarelederâuundesuntamplasateobiectivehidroenergeticepentruasecuantificatipuldeimpactșidinamiccaspeciilorșihabitatelorpotențialafectatedeimplementareaacestora.

Evaluarea impactului obiectivelor asupra mediului este un instrument cu ajutorulcăruia vor fi identificate activitățile care interacționează negativ cu elementelebiodiversitățiiși, totodată,vaminimizaefectulacestoraprinidentificareaunormăsurioptime.

Cutoatecăhidroenergiaesteasociatăcuoenergieverde,curată,fărăemisiidecarbonșicarefoloseșteoresursăregenerabilăpentruproducereaenergieelectrice,studiiledespecialitateauidentificatoseriedeacțiunipozitiveșinegativeasociateacesteia:

Pozitiv Negativ

Ø *Pentru obținerea hidroenergiei, factorulde comandă este forța gravitațională, apautilizatăpentruacționareaacesteiafiindosursă regenerabilă (Abbasi și Abbasi,2011);

Ø *Hidroenergia nu afectează calitateaaerului și, implicit, nu poluează aerul pecare îl respirăm, prin faptul că nu este osursă generatoare de emisii atmosferice(Yüksel,2010);

Ø *Prin faptul că hidroenergia înlocuiește oparte din producția energiei prin ardereacombustibililor fosili, se poate afirmafaptul că influențează în mod pozitivproblema apariției smogului și a ploiloracide (Abbasi și Abbasi, 2011; Yüksel,2010).

*Bararea cursurilor de apă afectează, petermen lung, sistemele ecologice terestreși biodiversitatea în sens larg, regimul decurgere al râurilor,migrația organismeloracvatice și, de asemenea, duce la aparițiaemisiilor de gaze cu efect de seră (TheReportoftheWorldCommissiononDams,Noiembrie2000);

*Procesul de producere a hidroenergieiafectează regimul de curgere al râurilor,migrația organismelor acvatice șitransportul nutrienților și a sedimentelor(Bratrichetal,2004);

*Centralelehidroelectriceauefectemajoreasupra tuturor tipurilor de habitateidentificate în locul amplasării acesteia,asupraguriidevărsareafluviuluiînmareîncazulcentralelorelectricedeanvergurămare, asupra malurilor fluviului pe careesteamplasată(AbbasișiAbbasi,2000).

Impactulpotențialdatoratconstrucțiilorhidrotehnice(înspecialaMHC)esteanalizatînnenumărate studii de specialitate și împărțit în impact pozitiv și negativ. Concret,acesteaarfi:

Impactpotențialpozitiv- Lacuriledeacumularepotconstituilocuriimportantedeodihnășihranăpentru

speciidepăsări,înspecialînperioadademigrațieaacestora;- Așacumsugereazășistudiul luiFrazier(1999),habitateleaflate învecinătatea

lacurilordeacumulareconstituie,deasemenea,locurideodihnăpentruanumitespecii de păsări. La nivel mondial, 75 din numărul total de zone umede deimportanțăinternațională(situriRamsar),suntlacuribarateînmodartificialceconținefectivealeunorspeciiimportantedepăsărilanivelinternațional;



144

- Crisp și colab. (1983) au evidențiat faptul că, prin regularizareadebitului unuicursdeapă,aufostîmbunătățitecondițiilepentruspeciileCottusgobioșiSalmotrutta datorită unui debit constant de apă, o turbiditate scăzută și a lipseisubstratuluidemâl;

- Potențialul impact pozitiv referitor la creșterea efectivelor anumitor specii depești și la formareaunor lacurideacumulareconsiderate locuride liniștesuntdouă caracteristici importante ce constituie habitat propice pentru mamiferulLutralutra.

Impactpotențialnegativ- Creșterea efectivelor populațiilor anumitor specii de pești în detrimentul altor

speciicaracteristiceapelorlotice;- Dispariția anumitor componente ale sistemelor ecologice complexe din zona

amplasamentelor–suntvizatespeciileșihabitateleacvaticeînprimulrând,darșispeciideamfibieni,păsăricuibăritoareînzoneleforestieresaunevertebrateleprezenteînhabitatelealteratedeconstrucțiilehidrotehnice;

- Apariția unor dezechilibre genetice și fragmentarea habitatelor – pierdereaconectivității;

- Aparițiamodificărilorfizico-chimicealeapei;- Alterarea relațiilor pradă-prădător ca urmare a modificărilor caracteristicilor

bentice și a dispariției zonelor utilizate și preferate de anumite speciicaracteristicezoneibentonice;

- Afectareaciclurilorbiologicedatorităaparițieiunorfluctuațiidenivelaleapeiînperioadadereproducereaspeciilor;

- Pierdereapădurilordelizierășiaparițiaunorspeciidearborinenativi.

Înceeacepriveșteimpactulpotențialdatoratconstrucțiilorhidrotehnicedeanvergurămare, așa cum este cazul obiectivului SER Realizare centrală hidroelectrică TurnuMăgurele-Nicopole500MW,conformBergkampșicolab.(2000)potfiîmpărțiteîntreiordinedeimpactdupăcumurmează:

Ordinde


I

*Modificări regimuluidecurgerealapei;*Modificărimorfologice;*Alterarea calitățiiapei;*Acumularea desedimente înrezervoare.

*Modificări în regimuldecurgerealapei;*Modificărimorfologice;*Modificări aletemperaturiiapei;*Reducereacantitățiidesedimente.

Efectele sunt observateimediat sau la scurt timpdupă începereaconstrucțiilor.

II

*Alterareaelementelor biotice șiabiotice;*Modificări alestructurii sistemelorecologice;*Alterarea/Apariția

*Alterarea elementelorbioticeșiabiotice;*Modificări alestructurii sistemelorecologice;*Alterarea/Aparițiadezechilibrelor la

Al doilea ordin de impacteste rezultatulmodificărilor cauzate deimpacturile cuprinse înprimul ordin. Acest ordineste asociat unei perioademai lungi de timp, efectele



145

Ordinde


dezechilibrelor lanivelul productivitățiiprimare.

nivelul productivitățiiprimare.

fiindobservatedupăcâțivaani de la construcțiahidrocentralei.Bergkamp și colab. (2000)specifică faptul căprincipalele modificărisunt evidențiate în rândulvegetației ripariene, rateide creștere a macrofitelor,planctonului și în rândulperifitonului.

III

*Efecte resimțite lanivelul organismelor(ihtiofaunei,avifaunei,nevertebratelor șimamiferelor) dinsistemele ecologicevizate.

*Efecte resimțite lanivelul organismelor(ihtiofaunei, avifaunei,nevertebratelor șimamiferelor) dinsistemele ecologicevizate;*Impactul în aval esteresimțit inclusiv lanivelulzoneidevărsarea unui fluviu în mare,câtșilanivelulmării.

Impacturile cuprinse în celde al treilea ordin suntrezultatulcelordinprimeledouă ordine. Acestea suntresimțite după o perioadămaimaredetimpfațădealdoilea ordin de impact,înainte de atingerea unuinouechilibruecologic.

ConformStrategieiNaționaleșiaPlanuluideAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-202030, impactuldatoratconstrucțiilorhidrotehnicedeanvergurămare(încazulțăriinoastrecelede laPorțiledeFier)a fostșipersistăa finegativpentruspeciiledepeștimigratori sau carenecesită a sedeplasa în amontepeperioada reproducerii. Încazulsturionilor,efectiveleacestoraaufostredusela jumătatedatorităacestuiaspect.Înacelașitimp,prinîndiguirilemaluriloraufostdistrusezoneutilizateînperioadadereproducere pentru specii de pești dulcicole (ex. Crapul care preferă ape mici,transparente și calde. În cazul acestei specii, efectivele au fost reduse cu 10%). Deasemenea, această Strategie menționează și impactul cauzat de construcțiilehidrotehnice din incintele portuare. În cazul acestora, ca urmare a descărcării unorcantități mari de sedimente în apele litorale, au dispărut întregi asociații bentale,habitatepentruspeciivaloroasedinpunctdevedereecologicșieconomic.

Obiectivul este asociat și unui impact pozitiv identificat prin controlul inundațiilor șiasigurareaunorcondițiisigureșiconstantedenavigațiepeDunăre.

Având în vedere informațiile privind impactul potențial din amonte și aval datoratconstrucțiilor hidrotehnice de anvergură mare și menționate anterior, previziuneaprivind numărul ariilor naturale protejate posibil amenințate s-a finalizat cu

30StrategiaNaționalășiPlanuldeAcțiunepentruConservareaBiodiversității2010-2020(http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/politici/strategia-nationala-si-planul-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitatii/)



146

identificareaa59acărorstructurăși funcțiiarputea fiafectate (Tabel9).Acesteaaufostreprezentateșiîn Figura43.Tabel 9 Arii naturale protejate potențial amenințate de implementarea obiectivuluiRealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW


ROMAB0003 RezervațiaBiosfereiDeltaDunarii Rezervațieabiosferei

RONPA0014 ParculNaturalPorțiledeFier Parcnatural

RONPA0017 ParculNaturalBaltaMicăaBrăilei Parcnatural

RONPA0316 BaltaNera-Dunăre Rezervațienaturală

RONPA0614 GuraVaii-Vârciorova Rezervațienaturală

RONPA0625 DealulVaranic Rezervațienaturală

RONPA0626 CazaneleMarișiCazaneleMici Rezervațienaturală

RONPA0627 LoculfosiliferȘvinița Rezervațienaturală

RONPA0641 CraculCrucii Rezervațienaturală

RONPA0642 FațaVirului Rezervațienaturală

RONPA0898 OstrovulGâsca Rezervațienaturală

RONPA0942 Cama-Dinu-Păsărica Rezervațienaturală

RORMS0001 DeltaDunării Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0002 ParculNaturalBaltaMicăaBrăilei Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0006 ParculNaturalPorțiledeFier Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0009 Bistreț Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0011 ConfluențaOlt-Dunăre Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0012 Suhaia Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0013 Blahnița Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0014 BrațulBorcea Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0015 Calafat-Ciuperceni-Dunăre Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0016 CanaraleledelaHârșova Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0017 OstroaveleDunării-Bucgeac-Iortmac Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0018 ConfluențaJiu-Dunăre Zonăumedădeimportanțăinternațională

RORMS0019 DunăreaVeche-BrațulMăcin Zonăumedădeimportanțăinternațională

ROSCI0006 BaltaMicăaBrăilei Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0022 CanaraleleDunării Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0039 Ciuperceni-Desa Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0044 Corabia-TurnuMăgurele Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0045 CoridorulJiului Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0065 DeltaDunării Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0088 GuraVedei-Șaica-Slobozia Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0131 Oltenița-Mostiștea-Chiciu Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0173 PadureaStârmina Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0206 PorțiledeFier Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0278 Bordușani-Borcea Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0299 DunărealaGârlaMare-Maglavit Sitdeimportanțăcomunitară

ROSCI0306 Jiana Sitdeimportanțăcomunitară



147


ROSCI0319 MlaștinadelaFetești Sitdeimportanțăcomunitară

ROSPA0005 BaltaMicăaBrăilei Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0011 Blahnița Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0012 BrațulBorcea Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0017 CanaraleledelaHârșova Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0021 Ciocănești-Dunăre Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0023 ConfluențaJiu-Dunăre Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0024 ConfluențaOlt-Dunăre Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0026 CursulDunării-Baziaș-PorțiledeFier Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0031 DeltaDunăriișiComplexulRazim-Sinoie Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0038 Dunăre-Oltenița Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0039 Dunăre-Ostroave Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0046 Gruia-GârlaMare Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0074 Maglavit Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0080 MunțiiAlmăjului-Locvei Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0090 OstrovuLung-Gostinu Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0102 Suhaia Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0108 Vedea-Dunăre Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0135 NisipuriledelaDăbuleni Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică

ROSPA0136 Oltenița-Ulmeni Ariedeprotecțiespecialăavifaunistică



148

Figura43Previziunealocalizării impactuluipotențial lanivelulariilornaturalprotejateodatăcuimplementareaobiectivuluiRealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele-Nicopole500MW

AcestuiobiectivisesuprapuneproiectulFASTDANUBE,aprobatlafinanțareîncadrulApeluluiCEFTransport2014șialcăruiobiectivprincipalesteceldeidentificareaunorsoluții tehnice care urmează a fi puse în aplicare în vederea asigurării condițiilor denavigațiepesectorulcomunromâno-bulgaralDunăriișidesfășurareatransportuluipeDunăre în condiții de siguranță pe tot parcursul anului, în conformitate curecomandărileComisieiDunăriidelaBudapesta31.

31 FAST DANUBE (http://www.fastdanube.eu/ro)



149

Transportulenergiei

Obiectivv LEAnouă400kVd.c. (cuun circuit echipat) între

stațiileexistenteSmârdanșiGutinaș;v LEA nouă 400 kV d.c. între stațiile existente

CernavodășiStâlpu,cuunciurcuiintrare/ieșireînstația400kVGuraIalomiței;

v Extinderea stației 220/110 kV Stâlpu princonstruireastației400/110kV;

v LEA400kVPorțiledeFier-Anina-Reșița;v LEAnouă400kVd.c.întrestațiileexistenteReșița

(România)șiPancevo(Serbia);v Trecerea la 400 kV a LEA 220 kV d.c. Reșița-

Timișoara-Săcălaz-Arad;v Extinderea stației 220/110 kV Reșița prin

construireastațieinoi400/220/110kVReșița;v Înlocuirea stației 220/110 kV Timișoara prin

construireastațieinoi400/220/110kV.

Impactuldatoratpuneriiînfuncțiuneaunornoiliniielectriceaeriene,câtșiextindereaunorstațiinoisauînlocuireaprinconstruireaacestoraestelegatdirect,încazuldefață,de activitățile ce vor fi derulate pentru realizarea obiectivelor. Traversarea unor ariinaturale protejate și desfășurarea unor lucrări silvice, respectiv defrișarea anumitorsuprafețepentruconstruireastâlpilordesusținereaLEA,auunimpactvizual-esteticși,înprimulrând,efectemultiple lanivelulbiodiversității (dezechilibre în lanț lanivelulrețelei trofice: bariere aeriene pentru speciile migratoare de păsări, alterareahabitatelor pentru diferite specii de floră/faună, perturbarea speciilor de faună înperioadadereproducereși/saudezvoltareapuiloretc.).

Deoarece obiectivele ce vizează transportul energie electrice se suprapunmaimultorariinaturaleprotejateși, implicit,acoperăarealededistribuțiemultiple, încontinuarevor fi prezentate modalități prin care acestea constituie un impact potențial negativasuprabiodiversității.

Habitatele și speciile de plante constituie, împreună, principalul element major lanivelul căruia impactul potențial datorat transportului energiei este direct observat.Prin defrișarea porțiunilor stabilite, se produc dezechilibre în lanț la nivelul rețeleitrofice.Principaleleformedeimpactpotențialsuntalterareahabitatelorșia floreidinzonele aflate în imediata apropiere a zonei de desfășurare a lucrărilor, astfel fiindafectată integritatea habitatului/habitatelor, reducerea numărului de indivizi și aarealelordedistribuțiealespeciilorșiaccentuareaprocesuluidefragmentare.

Nevertebratelesuntindirectafectateprinreducereaarealuluiutilizatepentruhrănire,reproducere, odihnă. Întrucât reprezintă sursă de hrană pentru nenumărate altecategorii de organisme, reducerea numărului de nevertebrate din zonele împăduriteproducedezechilibreecologicefuncționalemajore,așacumestecazulaparițieispeciilorinvazive de insecte sau reducerea surselor de hrană pentru păsări, amfibieni, reptillesauchiroptere.

Amfibieniișireptilelepotfiafectatedeactivitățiledeconstruire,extinderesauînlocuireînrândulinfrastructuriidetransportenergeticdoaratuncicândlucrăriledesfășuratesesuprapunhabitateloracvaticeșiaceloradiacenteacestora.Celmaiprobabil,astfelde



150

activitățiarputeafiasociatecualterareasuprafețelorutilizatedespeciiledereptileșiamfibienicazonedehrănire,reproducereșiodihnă.Suplimentar,acestoraliseadaugăpoluarea aerului în timpul desfășurării lucrărilor, în special cu praf – particule însuspensie.

Peștiireprezintăungrupdeorganismepotențialafectatdedesfășurareaunorlucrărideextinderea infrastructuriidetransportaenergieielectricedoardacăacesteaaulocînzonele cu habitate acvatice sau în zonelede lizieră. Reducerea suprafețelor de lizierăpoate constitui o amenințare la nivelul ihtiofaunei prinmodificările fizico-chimice aleapeisurveniteînurmaacestora.

Păsările pot fi direct influențate de astfel de lucrări, în special cele răpitoare,cuibăritoare sau cele ale căror habitate se suprapun celor la nivelul cărora vor fidesfășuratelucrăriledeextindereainfrastructuriidetransportdeenergieelectrică.Deasemenea,zgomotulprodusîntimpul lucrărilorșitoatecelelaltedezechilibreproduseîn rândul nevertebratelor, reptilelor, amfibienilor sau mamiferelor – surse de hranăprincipaleale speciilordepăsări răpitoare– constituieunpotențial impactnegativ lanivelulacestuigrupmajordeoragnisme.

Mamiferelesuntcelealecărorprobabilitatedeafiinfluențatenegativdedesfășurareaunorastfeldelucrăriestefoartemare.Acestlucrusedatoreazăarealuluidedistribuțiefoarte mare și a mobilității crescute a acestora (în cazul mamiferelor mari), cât șidatoritădistanțelormari străbătutepentruhrană(încazulmamiferelormici,așacumestecazulchiropterelor).Alterareasuprafețelordehabitatalăturidezgomotulprodusîntimpullucrărilorpotreprezentaadevăratebariereecologice.Încazulîncarelucrăriledesfășurate pentru estinderea infrastructurii de transport a energiei electrice sesuprapun suprafețelor utilizate de speciile de mamifere pentru hrănire, odihnă,reproducere, impactulpotențialasociatestemultaccentuat,dezechilibrelestructuraleproduselanivelulîntreguluisistemecologicfiindresimțitputernicșilanivelfuncțional.

Prezentareasuccintăaformelordeimpactpotențial

Dintre cele 18 obiective energetice vizate de Strategia Energetică a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050, 10 sunt localizate în interiorul sau în apropiereaariilornaturaleprotejateNatura2000.

Potențialeleformedeimpactasupragrupurilordeorganismedeinterescomunitarvorfiasociateobiectivelorenergeticepebazaurmătorilorindicatori-cheie:

- pierdereahabitatelor;- alterarea habitatelor folosite de speciile de interes comunitar pentru hrană,

odihnă,reproducere;- fragmentareahabitatelor;- perturbareaspeciilordeinterescomunitar;- modificarea densității populațiilor speciilor de interes comunitar și înlocuirea

speciilorși/sauhabitatelorafectatedeimplementareaobiectivelor;- alterarea componentelor de interes comunitar și apariția modificărilor

funcționalealeariilornaturaleprotejatedeinterscomunitar.

În situația în care datele cantitative au fost insuficiente, au fost identificate datecalitativeprivindvaloareadeconservareaspeciilorșihabitatelorșidependențastrictăaspeciilordehabitateledinsiturileNatura2000.



151

Tabel10Potențialeformedeimpact,pecategoriideinvestițiișiindicatori-cheieNr.Crt.

Categorii deinvestiții

Indicatori-cheie

Pierdereahabitatelor

Alterareahabitatelorfolosite

despeciiledeinteres

comunitarpentruhrană,

odihnă,reproducere

Fragmentareahabitatelor

Perturbareaspeciilorde

interescomunitar

Modificareadensității

populațiilorspeciilorde

interescomunitarși

înlocuireaspeciilorși/sau

habitatelorafectatede

implem

entareaobiectivelor

Alterareacom

ponentelorde

interescomunitarșiapariția

modificărilorfuncționaleale

ariilornaturaleprotejatede

interscom

unitar

1 Energienucleară(obiectivul1)

Posibil,conform

informațiilorprezentateînsecțiuneaIV.2

2Energieprovenitădinsurseneregenerabile(obiectivele2-5)

X X X

3Hidroenergie

(obiectivele6-10) X X X X X X

4Transportulenergiei(obiectivele11-18)

X X X X

IV.3 ESTIMAREA SUPRAFEȚELOR DIN INTERIORUL ȘI VECINĂTATEASITURILOR NATURA 2000 POTENȚIAL AFECTATE DE IMPLEMENTAREAPROIECTELORPROPUSEDESER2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050

Localizarea proiectelor a fost realizată utilizând datele primite de la Beneficiar, iarpentruaceleproiectepentrucareacesteinformațiinuaupututfipuseladispozițiedecătre Beneficiar, localizarea spațială a fost realizată cu ajutorul digitizării pe bazaimaginiisatelitaredepeGoogleEarth.

Analiza a inclus și proiecte din cadrul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 șiproiectenoi,câtșiproiecteaflateînderulare,chiardacăopartedineleauparcursdejaproceduradeevaluareadecvată.

Pentru evaluarea suprafețelor de teren afectate de implementarea proiectelor SER2019-2030, cu perspectiva anului 2050 au fost create poligoane corespunzătoareproiectelor care implică construcții noi, cât și lucrări demodernizare/reabilitare/extinderefolosindfuncția"Buffer"dinGIS.Distanțelefolositeau fost diferite în funcție de tipul de lucrare implicată (hidrocentrale, termocentrale,etc) și de forma de impact anticipată (distrugere habitat, alterare, perturbare).Poligoaneleproiectelorastfelcreate au fost intersectatecuzoneledesensibilitatedinsiturile Natura 2000 (SCI și SPA) și din zona de buffer de 1 km desemnată în jurulsiturilor.

În ceea ce priveşte intersecţia proiectelor cu categoriile de utilizare a terenurilor(conform Corine Land Cover 2012), menţionăm că în cazul ocupării permanente, în



152

cadrul analizei, a fost luat în considerare buffer-ul aferent proiectelor ce presupunconstrucţiinoisauextinderi(respectivacoloundesevaproduceopierderedehabitat),iarîncazulocupăriitemporareafostconsideratbuffer-ulpentruproiecteleceimplicămodernizări sau reabilitări ale unor construcţii existente (respectiv acolo unde se vaproduceoalterareahabitatului).

Energienucleară

SingurulobiectivcevizeazăacestsectoreconomicesteFinalizareagrupurilor3și4delaC.N.E.Cernavodă.ObiectivulnuintersecteazăsituriNatura2000,așacums-aprezentatșianterior.

Energieprovenitădinsurseneregenerabile

Deșicelepatruobiectivecuprinseînaceastăcategorievizeazăamplasamenteexistente,a fost identificatăosuprafațăde0,85kmpasupracăreiaarputea fi resimțiteefectelenegativealearderiicombustibililorfosili.Suprafațacorespundezoneibufferdinjuruladouăsiturideimportanțăcomunitarăcepoatefiprivităcaozonăcefacetrecereadintrezonaamplasamentuluisiarianaturalăprotejată.

Hidroenergia

Încazulenergieiprovenitedinsurseregenerabile,hidroenergiaîncazuldefață,aufostidentificateurmătoarelecategoriideariinaturalepotențialafectatedeobiectivele6-10:

- siturideimportanțăcomunitară(SCI,Natura2000);- ariideprotecțiespecialăavifaunistică(SPA,Natura2000);- rezervațiinaturaledeinteresnațional;- zoneumededeimportanțăinternațională(Ramsar);- parcurinaționale/naturale;- rezervațiialebiosferei.

În cazul acestui studiu, interesul este îndreptat către siturile componente ale RețeleiNatura 2000. Astfel, suprafețele identificate ca fiind afectate de implementareaobiectivelorhidroenergeticesuntprezentateînTabel11.

Transportulenergiei

Suprafețele afectate de implementarea obiectivelor energetice corespondentetransportului de energie au fost obținute pe baza acordurilor de mediu, informațiicuprinseînsecțiuneaII.7.aacestuistudiu.Exprimatenumeric,acesteasuntprezentateînTabel11.

Tabel11SuprafețeleintersectatedeobiectiveleSER,pecategoriideinvestiții

CategorieSuprafațăafectată(kmp)

SCI buffer SPA buffer

Energienucleară - - - -

Energieprovenitădinsurseneregenerabile - 0.85 - -Hidroenergie 9.488 64.912 0.0008 68.258Transportulenergiei 0.973 - 0.501 -



153

IV.4EVALUAREAIMPACTULUI

Impactul rezidual reprezintă nivelul impactului rămas în urma aplicăriimăsurilor deevitareşireducereaimpacturilor.

Considerăm că reducerea impactului estimat în urma implementării proiectelor SER2019-2030, cu perspectiva anului 2050 se poate realiza prin aplicarea măsurilorpropuseîncadrulsecţiunii5.1(măsurideevitareşireducereaimpactului).Înprincipal,existădouăabordăriesenţiale:

v Evitarea zonelor sensibile. Evitarea ariilor naturale protejate şi/sau a zonelorsensibile din interiorul acestora. În acest fel, proiectele vor intersecta teritoriiaparţinând unor clase mai mici de sensibilitate sau chiar a unor clase “fărăsensibilitate”, rezultând în reducerea semnificaţiei impactului (de la impactsemnificativlaimpactmoderatsaudelaimpactmoderatlaimpactredus);

v Reducereamagnitudiniimodificărilor.Implementareaunormăsuridereducereaimpacturilor (a suprafeţelor afectatea de manifestarea acestor impacturi),conducând astfel la reducerea magnitudinii modificărilor şi implicit laposibilitatea reducerii impactului (similar abordării anterioare); de exemplu,instalareaunuiscăridepeștipentruasigurareamigrăriifauneipiscicoleîntr-ozonă importantăvareducesuprafaţaafectatădin interiorulzoneirespective,şiastfelsevareduceşisemnificaţiaimpactuluiproiectuluipropus.

Recomandăm ca în faza de proiectare să fie aplicate, acolo unde este cazul, ambeleabordărimenţionatemai sus, în scopul dea asigura reducerea laminima riscului deafectaresemnificativăaariilornaturaleprotejate.

Pentrusiturilemici(depreferat<3000ha,darmaialescele<1000ha)esteobligatoriegăsirea unor soluţii pentru evitarea amplasării/intersectării proiectelor cu siturileNatura2000.Aceastăsoluţiearduce laevitareamajorităţii impacturilorsemnificativeidentificate(cuexcepţiaROSCI0063DefileulJiului).

Pentrusiturilemariundenuesteposibilăevitareaamplasării/intersectăriiproiectelorcusiturileNatura2000,suntnecesaremăsurideevitareazonelorcusensibilitatefoartemareşimare,depreferatşiazonelorcusensibilitatemoderată.

Măsurile de reducere a impactului sunt necesare pentru toate proiectele localizate îninteriorul sau imediata vecinătate a siturilor Natura 2000, a căror magnitudine amodificărilorpropuseestemoderată,maresaufoartemare.

Implementareamăsurilordeevitare şi reducerea impactului înmanierapropusăaiciesteînmăsurăsăasigureevitareaunuiimpactrezidualsemnificativ.

Semnificațiaimpactului

Semnificațiaimpactuluiafostdeterminatăpebazaurmătorilorparametri:sensibilitateșimagnitudineamodificărilor.

În cazul sensibilității, analiza s-a realizat, înprincipal, ținându-se contde informațiilecalitativeprivindspeciileșihabitateleprezenteînsiturileNatura2000șiînPlanuriledemanagementaferenteariilornaturaleprotejateintersectatedeobiectiveleSER.Specific,s-a ținut cont de valoarea de conservare a habitatelor și speciilor de importanțăcomunitară,dedependențastrictăaspeciilorfațădehabitatelepotențialafiimpactate.



154

PentrusituriledeimportanțăcomunitarăcaregăzduiescspeciișihabitateprioritareșiîninteriorulcărorasedesfășoarăactivitățipentruobiectiveledinSER,pelângăstudiilede mediu care vizează biodiversitatea, se va solicita și punct de vedere din parteaComisieiEuropene,pentruasestabilidacăseimplementeazăsaunuproiectul.

Siturile au fost împărțite în următoarele clase de sensibilitate: foarte mare, mare,moderatășiscăzută/fărăsensibilitate.

IdentificareaclaselordesensibilitatepentruobiectiveledeTIPAs-austabilitastfel:

• FiecăruisitNatura2000Is-auatribuit3zonedetipbuffer,astfelstabilindu-se4zonedesensibilitate(foartemare,mare,medie,scăzută);

• Identificarea siturilor în ale căror perimetre există specii și/sau habitate deinterescomunitarprioritar(încazulSCIurilor)șiacategoriilormajoredepăsări(numărul speciilor permanente în sit, numărul speciilor care iernează, sehrănesc,cuibăresc,etc., încazulSPAurilor); în funcțiedecategoriilemajoredeorganisme, cât și de stadiile acestora de dezvoltare, vor putea fi identificateperioadeleaproximativededemarare/realizarealucrărilor;

• În această analiză a fost încadrat și proiectul de TIP B Realizare centralăhidroelectricăcuacumnulareprinpompajTarnița-Lăpuștești, conformdescrieriiproiectului (www.hidrotarnita.ro/localizare/): "Noua centrală se va realiza înbazinulhidrograficalrâuluiSomeșulCald,înversantulstângadiacentacumulăriiexistente Tarnița, pe teritoriul administrativ al comunelor Rașca, Căpușu Mare,Mărișel și Gilău, care include localitățile Dangăul Mare, Dealu Mare, Lapuștești,SomeșulCald,înceamaimareparteînextravilanulacestora."

IdentificareaclaselordesensibilitatepentruobiectiveledeTIPBs-austabilitastfel:

Pentru obiectivul strategicRealizare centrală hidroelectrică TurnuMăgurele Nicopole,abordareavaurmadouădirecțiidistincte:

• Va fianalizatăzonaviitoruluiamplasamentdinperspectivasensibilitățiiariilornaturale protejate localizate în apropierea acestuia (conformmențiunii de TIPA);

• Se va realiza o analiză a sensibilității ariilor pe tot parcursul Dunării, la nivelnațional;

• StabilireazonelordesensibilitatesevarealizaprincreareadezonedetipbufferpeparcursulDunării,peurmătoareledistanțe:250m–sensibilitatefoartemare;500m–sensibilitatemare,750m–sensibilitatemedie,1000m–sensibilitatescăzută.

Încazulanalizeidesensibilitate,aufostidentificateurmătoarele:

• 2siturideimportanțăcomunitară,1sitdeimportanțăavifaunisticăși2parcurinaționaleîncadrateînclasadesensibilitatefoartemare32,încazulobiectivelordetipA,și13siturideimportanțăcomunitară,19siturideimportanțăavifaunisticăîncadrateînclasadesensibilitatefoartemare33,încazulobiectivelordetipB;

32 ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior, ROSCI0063Defileul Jiului,ParculNAționalCălimani,ParculNaționalDefileulJiului;33 ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei, ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSCI0039 Ciuperceni – Desa,ROSCI0045 Coridorul Jiului, ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0088 Gura Vedei - Șaica – Slobozia,ROSCI0131Oltenița-Mostiștea–Chiciu,ROSCI0173PadureaStârmina,ROSCI0278Bordușani–Borcea,ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare – Maglavit, ROSCI0306 Jiana, ROSCI0319 Mlaștina de la Fetești,



155

• 1sitdeimportanțăcomunitarăîncadrateînclasadesensibilitatemare34,încazulobiectivelor de tip A, și 13 situri de importanță comunitară, 19 situri deimportanță avifaunistică încadrate în clasa de sensibilitate mare35, în cazulobiectivelordetipB;

• 2siturideimportanțăcomunitarăși1sitdeimportanțăavifaunisticăîncadrateîn clasa de sensibilitate medie36, în cazul obiectivelor de tip A 13 situri deimportanțăcomunitară,19situride importanțăavifaunistică încadrate înclasadesensibilitatemedie37,încazulobiectivelordetipB;

• 1 sit de importanță comunitară încadrat în clasa de sensibilitate scăzută38, încazulobiectivelordetipA.

Analizașistabilireamagnitudiniiimpactuluisevarealizapornindu-sedelapremisacăintensitatea impactului scade odată cu creșterea distanței față d elocul în care acestaesteprodus.

Înacestsensadouavariabilăcevaducelaidentificareatipuluideimpactsevaanalizaprincreareaunorzonedetipbufferînjurulamplasamentelor:

• Magnitudine foarte mare – pe amplasamentul existent/zona aproximativă aamplasamentuluiobiectivului;

• Magnitudinemare–bufferde500mînjurulamplasamentului/zoneiaproximatededesfășurareaobiectivului;

• Magnitudinen medie – buffer de 1000 m în jurul amplasamentului/zoneiaproximatededesfășurareaobiectivului;

• Magnitudine scăzută – buffer 1500 m în jurul amplasamentului/zoneiaproximatededesfășurareaobiectivului;

Analizaprivindmagnitudineamodificărilors-afinalizatprinidentificareaurmătoarelor:

• 2 situri de importanță comunitară (SCI uri), 1 sit de importanță avifaunistică(SPA) și 2 parcuri naționale încadrate în clasa de magnitudine foarte mare39pentruobiectivelede tipA, și13 situride importanță comunitară (SCI) și19siturideimportanțăavifaunistică(SPA)încadrateînclasademagnitudinefoartemare40pentruobiectivuldetipB;

• 1sitde importanțăcomunitară (SCI) încadrat înnclasademagnitudinemare41pentruobiectivedetipA;

ROSPA0005BaltaMicăaBrăilei,ROSPA0011Blahnița,ROSPA0012BrațulBorcea,ROSPA0013Calafat -Ciuperceni–Dunăre,ROSPA0017CanaraleledelaHârșova,ROSPA0021Ciocănești–Dunăre,ROSPA0023ConfluențaJiu–Dunăre,ROSPA0026CursulDunării-Baziaș-PorțiledeFier,ROSPA0031DeltaDunăriișiComplexulRazim–Sinoie,ROSPA0038Dunăre–Oltenița,ROSPA0039Dunăre–Ostroave,ROSPA0046Gruia - GârlaMare, ROSPA0074Maglavit, ROSPA0080Munții Almăjului – Locvei, ROSPA0090OstrovuLung–Gostinu,ROSPA0108Vedea–Dunăre,ROSPA0135NisipuriledelaDăbuleni,ROSPA0136Oltenița-Ulmeni34ROSCI0045CoridorulJiului;35

Idem 25;

36 ROSCI0373 Râul Mureș între Ilia și Branișca, ROSPA0133 Munții Călimani;

37 Idem 25;

38 ROSCI0045 Coridorul Jiului.

39 ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, ROSCI0063 Defileul Jiului, ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior, Parcul

Național Călimani și Parcul Național Defileul Jiului.

40 Idem 25

41 ROSCI0045 Coridorul Jiului



156

• 1sitdeimportanțăcomunitară(SCI)încadratînnclasademagnitudinemedie42pentruobiectivedetipA;

• 1 sit de importanță avifaunistică (SPA) încadrat înn clasa de magnitudinescăzută43pentruobiectivedetipA;

Chiar dacă această analiză nu prezintă un grad de acuratețemare și impactul efectivasupra ariilor naturale protejate va fi doar la nivel declarativ și bazat pe o analizăgrosieră,acestavafireluatînstudiilecevorfielaboratepentrufiecareobiectivvizatînparte.

Semnificația impactului a fost cuantificată luând în considerare prezența speciilor șihabitatelorprioritaredarșiperioadeledereproducere/cuibărire,astfel:

• martie–iunie(pentrumamiferemari),• aprilie–iunie(speciidepeștipentrudepunereicre);• sfârșitul lunii februarie –mai/martie/aprilie, în funcție de locație (pentru

migrațiadeprimăvarălaspeciiledepești);• septembrie–noiembrie/august-octombrie,înfuncțiedelocație(pentrumigrația

detoamnălaspeciiledepești);• mai-iunie(pentruspeciiledepăsări).

Impactul a fost clasificat în 4 clase majore: impact negativ semnificativ, impactsemnificativ,impactmoderatșiimpactscăzut.Acesteaaufostalesepebazagraduluidesensibilitate și magnitudinii modificărilor produse de obiectivele SER după cumurmează:

Tabel12MatriceadeevaluareaimpactuluipentruobiectivedetipA

SensibilitateMagnitudineaimpactului

Foartemare Mare Medie Scazuta

Foartemare Mare Medie Scazuta Legendaculorilor:roșu–impactnegativsemnificativ,portocaliu–impactsemnificativ;galben–Impactmoderat,verde–Impactscăzut

ÎncazulneimplementăriiSER2019-2030cuperspectivaanului2050posibilulimpactpecareacestea levoraveaasuprabiodiversității se reflectă în localizareape teritoriul ariilornaturaleprotejatesaulaoanumitădistanțăfațădeacestea,dupăcumurmează:

- realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești arputeaaveaunimpactnegativ(creștereaniveluluidezgomotprodusasupraspeciilordefaunădeinteresconservativ,fragmentareahabitatelorpentruspeciileacvativeprincreareadebaraje–lipsapasajelordemigrareafauneiacvatice,reducereadebituluideapănecesarsusțineriispeciilordeflorășifaunăacvatică),directsauindirect,asupraspeciilor și habitatelorde interes comunitarprezentepe teritoriul următoarelor ariinaturale protejate aflate în interiorul localizării proiectului: ROSCI0263 Valea Ierii,

42 ROSCI0373 Râul Mureș între Ilia și Branișca

43 ROSPA0133 Munții Călimani



157

ROSCI0427PajiștiledelaLiteni–Săvădisla,prinalterarea,fragmentareasaupierdereahabitatelorșiimplicitaspeciilorprotejatedesituri;- realizarea unui grup energetic nou de 400 MW parametrii ultrasupracritici laTurceni ar putea avea un impact negativ, direct sau indirect, asupra speciilor șihabitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriul ariei naturale protejateROSCI0045CoridorulJiuluiaflatăînproximitatealocalizăriiproiectului;menționămcăacestproiectvafilocalizatpeamplasamentulexistentsauînimediataapropiere;- realizarea unui grup energetic nou de 400 MW CCCGT pe gaz cu funcționareflexibilăMintiaarputeaaveaunimpactnegativ,directsauindirect,asupraspeciilorșihabitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriul ariei naturale protejateROSCI0373 Râul Mureș între Brănișca și Ilia aflată în proximitatea localizăriiproiectului;menționămcăacestproiectvafi localizatpeamplasamentulexistentsauînimediataapropiere;- realizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MWarputeaaveaun impactnegativ,direct sau indirect, asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar prezente peteritoriulariilornaturaleprotejateROSPA0133MunțiiCălimaniaflatăînproximitatealocalizării proiectului și ROSCI0019 Călimani-Gurghiu, prin alterarea, fragmentareasaupierdereahabitatelorși implicitaspeciilorprotejatedesituri,aflatăîninteriorularieiundeestelocalizatproiectul;- realizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MWarputeaaveaunimpactnegativ,direct sau indirect, asupra speciilor și habitatelor de inters comunitar prezente peteritoriul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului aflată în interiorul arieiundeestelocalizatproiectul,prinalterarea,fragmentareasaupierdereahabitatelorșiimplicitaspeciilorprotejatedesituri;- realizare centrele hidroelectrice pe râul Olt 145 MW ar putea avea un impactnegativ, direct sau indirect, asupra speciilor și habitatelor de inters comunitarprezente pe teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0085 Frumopasa, ROSPA0043Frumoasa, ROSCI0112 Munții Făgăraș, ROSCI0304 Hârtibaciu de Sud- Vest șiROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu aflate în proximitatea localizăriiproiectului, prin alterarea, fragmentarea sau pierderea habitatelor și implicit aspeciilorprotejatedesituri;- realizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele–Nicopole500MWarputeaaveaimpactnegativ,directsauindirect,asupraspeciilorșihabitatelordeinterescomunitarprezente pe teritoriul ariilor naturale protejate RORM0012 Suhaia, ROSCI0044Corabia-Turnu Măgurele, aflate în interiorul ariei unde este localizat proiectul,respectiv ROSCI0039 Ciuperceni-Desa, ROSCI0044 Corabia-Turnu Măgurele,ROSCI0045CoridorulJiului,ROSCI0173PădureaStârmina,ROSCI0206PorțiledeFier,ROSCI0299Dunărea laGârlaMare-Maglavit,ROSCI0306Jiana,ROSPA0011Blahnița,ROSPA0013 Calafat- Ciuperceni-Dunăre, ROSPA0023 Confluența Jiu-Dunăre,ROSPA00024 Confluența Olt- Dunăre, ROSPA0026 Cursul Dunării –Baziaș-Porțile deFier, ROSPA0046 Gruia- Gârla Mare, ROSPA0074 Maglavit, ROSPA0080 MunțiiAlmăjului-Locvei, ROSPA0135 Nisipurile de la Dăbuleni aflate în proximitatealocalizării proiectului, prin alterarea, fragmentarea sau pierderea habitatelor șiimplicit a speciilor protejate de situri; au fost identificate următoarele situri Natura2000dinBulgariașiUngariaposibilafiafectatenegativdeimplementareaproiectului,așacumaufostprezentateîncadrulTabel1Tabel7.- realizareLEA400kV nouăGutinaș-Smârdan arputea avea impactnegativ, directsauindirect,asupraspeciilorșihabitatelordeinterescomunitarprezentepeteritoriul



158

ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior și ROSPA0071 LuncaSiretuluiInferioraflateîninteriularieiundeestelocalizatproiectul;- realizareLEA400kVnouăCernavodă-Stâlpuarputeaavea impactnegativ,directsauindirect,asupraspeciilorșihabitatelordeinterescomunitarprezentepeteritoriulariilornaturaleprotejateROSPA0012Brațul Borcea,ROSCI0290Coridorul Ialomiței,ROSPA0120Kogălniceanu-Gura Ialomiței, ROSPA0006 Balta Tătaru aflate în interiularieiundeestelocalizatproiectul;- realizare LEA 400 kV nouă Porțile de Fier – Anina-Reșița ar putea avea impactnegativ, direct sau indirect, asupra speciilor și habitatelor de interes comunitarprezentepeteritoriulariilornaturaleprotejateROSCI0206PorțiledeFier,ROSCI0198Platoul Mehedinți, ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0226 Semenic-CheileCarașului, ROSCI0031 Cheile Nerei-Beușnița, ROSPA0080 Munții Almăjului-Locvei,ROSPA0086 Munții Semenic- Cheile Carașului, ROSPA0020 Cheile Nerei-Beușnițaaflateîninteriularieiundeestelocalizatproiectul;- realizare LEA 400 kV reșița (românia0 – Pancevo (Serbia) ar putea avea impactnegativ, direct sau indirect, asupra speciilor și habitatelor de interes comunitarprezente pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0226 Semenic-Cheile Carașuluiaflatăîninteriularieiundeestelocalizatproiectul;- realizare trecere la 400 kV a LEA 220 kV d.c. Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad arputeaaveaimpactnegativ,directsauindirect,asupraspeciilorșihabitatelordeinterescomunitarprezentepeteritoriularieinaturaleprotejateROSCI0277BecicherecuMic,ROSCI0109 Lunca Timișului, ROSPA01258 Lunca Timișului, ROSPA0047 HunedoaraTimișanăaflateîninteriularieiundeestelocalizatproiectul.

Menționămcăpentruimplementareaproiectelormaisusspecificatesevațineseamădemăsuriledeprevenire,reducereșicompensarespecificateînaceststudiu,urmândcaîncadrul procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului să se identifice și alteformede impact,maidetaliatepentru fiecaregrupă taxonomică identificată înarealulproiectului.

Rezultateleevaluăriiimpactului

Înurmaanalizeisemnificațieimpactuluis-aconstatatcăîntr-unnumăr12ariinaturaleprotejate se poate manifesta un impact potențial semnificativ atât în perioada deexecuție,câtșiînperioadadefuncționare.Impactulsemnificativafostidentificatpentru6dintreariilenaturaleprotejate. Impactulmoderata fost identificatasemanifesta în26dintreariilenaturaleprotejate,iarimpactulscăzutsevamanifestaîn8dintreariilenaturaleprotejate.

Pe baza analizei, au fost identificate categoriile de investiții, cât și impactul potențialasociat fiecărui obiectiv SER (Tabel 13). Astfel, în cazul energiei provenite din surseneregenerabile, au fost identificate 2 situri Natura 2000 (SCI) reprezentând 4% dinnumărultotaldesituriNatura2000intersectatedeobiectiveleSER.

Transportulenergieiesteceadeadouacategorieceintersecteazăunnumărde11situriNatura2000(7SCIși4SPA)posibilafiafectatedeimplementareaobiectivelorSER.Dinnumărul total de situri Natura 2000 intersectate SER, această categorie prezintă oposibilăamenințarepentruaproximativ22,5%dinnumărultotaldesiturivizate.



159

Hidroenergia,ceamaiimportantăcategorieîncazuldefață,intersecteazăunnumărde40 situriNatura 2000 (81,6%dinnumărul total de situriNatura 2000)dintre care5cuprinseînclasadeimpactsemnificativ,29înclasadeimpactmoderatși6înclasadeimpactscăzut.

Tabel13NumărulsiturilorNatura2000potențialimpactatedeobiectiveleSER,pecategoriideinvestiții

Categorie

SituriNaura2000potențialafectateImpactnegativ

semnificativ

Impactsemnificativ

Impactmoderat

Impactscăzut

Energienucleară - - - -Energie provenită din surseneregenerabile

- 1 - 1

Hidroenergie - 6 26 7

Transportulenergiei - 11 - -

AnalizaimpactuluipefiecareobiectivSEResterealizatăîntabeluldemaijosundepotfiidentificateinclusivsuprafețeledeterenintersectatedeacestea.

ÎnurmaanalizeiefectuateasupraobiectivelorcuprinseînSER2019-2030cuperspectivaanului2050 posibilul impact pe care acestea le vor avea asupra biodiversității se reflectă înlocalizarea pe teritoriul ariilor naturale protejate sau la o anumită distanță față deacestea,dupăcumurmează:

v RealizareahidrocentraleicuacumulareprinpompajdelaTarnița-Lăpuștești:• ar putea avea un impact semnificativ, astfel: creșterea nivelului de zgomot

produs asupra speciilor de faună de interes conservativ, fragmentareahabitatelorpentruspeciileacvativeprincreareadebaraje–lipsapasajelordemigrare a faunei acvatice, reducerea debitului de apă necesar susțineriispeciilor de floră și faună acvatică), direct sau indirect, asupra speciilor șihabitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriul următoarelor ariinaturaleprotejateaflateîninteriorullocalizăriiproiectului:ROSCI0263ValeaIerii, ROSCI0427 Pajiștile de la Liteni – Săvădisla, prin alterarea,fragmentarea sau pierderea habitatelor și implicit a speciilor protejate desituri;

• măsuri de prevenire, reducere și compensare: restricționarea utilizării deutilajeșivehiculeșiexecuțiamanualăalucrărilorînzonelesauînperioadeîncarespeciiledefaunăprezintăvulnerabilitate;creareadeoportunitățipentrumigrareafaunei;asigurareadecoridoarebiologice/pasajepentrudeplasareafaunei;efectuarealucrărilordeconstrucțieînafarasezonuluidereproducereaanimalelorprotejateidentificate înzona lucrărilor;asigurareacoloaneideapăpentruafluențipentruaasiguraviabilitateaspeciilordepești.

v Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW parametrii ultrasupracritici laTurceni:• ar putea avea un impact negativ, direct sau indirect, asupra speciilor și

habitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriul ariei naturaleprotejate ROSCI0045 Coridorul Jiului aflată în proximitatea localizării



160

proiectului; menționăm că acest proiect va fi localizat pe amplasamentulexistentsauînimediataapropiere;

• măsuri de prevenire, reducere și compensare: restricționarea utilizării deutilajeșivehiculeșiexecuțiamanualăalucrărilorînzonelesauînperioadeîncare speciile de faună prezintă vulnerabilitate; a nu se realiza activități înzoneleundeseaflăcele4habitateprioritaredinarealulsituluiNatura2000ROSCI0045CoridorulJiului(1530*,6120*,91E0*,91I0*)44;

• principalele efecte potențiale care pot apărea în detrimentul biodiversitățiisunt:înperioadadeexploatare(aparițiasauaccentuareaeroziunii;poluareafonică și atmosferică; degradarea și fragmentarea habitatelor speciilor, înspecialprindefrișareaanumitorporțiunidepădure,șifacilitareapătrunderiispeciilor invazive; deteriorarea calității apei; alterarea estetică a peisajului;modificăride topografie); înperioadade transport (accentuarea impactuluidatoratexploatăriiminiereprincreștereaconcentrațiilordeemisiipoluanteprovenitedelasurselemobile),înetapadeardere(creștereaconcentrațiilordepoluanțiatmosfericidatorităemisiilorcrescutededioxiddecarbon,dioxidde azot, dioxid de sulf și metan emise în urma arderii, cu efecte asuprasănătățiiorganismelor, contribuție laaparițiasmogului fotochimic,aploiloracideșilaaccentuareaefectelorschimbărilorclimatice);

v Realizarea unui grup energetic nou de 400 MW CCCGT pe gaz cu funcționareflexibilăMintia:• ar putea avea un impact negativ, direct sau indirect, asupra speciilor și

habitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriul ariei naturaleprotejateROSCI0373RâulMureșîntreBrănișcași Iliaaflatăînproximitatealocalizării proiectului; menționăm că acest proiect va fi localizat peamplasamentulexistentsauînimediataapropiere;

• măsuri de prevenire, reducere și compensare: restricționarea utilizării deutilajeșivehiculeșiexecuțiamanualăalucrărilorînzonelesauînperioadeîncarespeciiledefaunăprezintăvulnerabilitate;

v RealizarecentralăhidroelectricăRăstolița35MW:• ar putea avea un impact negativ, direct sau indirect, asupra speciilor și

habitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriul ariilor naturaleprotejate ROSPA0133 Munții Călimani aflată în proximitatea localizăriiproiectuluișiROSCI0019Călimani-Gurghiu,prinalterarea,fragmentareasaupierderea habitatelor și implicit a speciilor protejate de situri, aflată îninteriorularieiundeestelocalizatproiectul;

• pentrumenținereaspeciilorșihabitatelorsepropunurmătoarelemăsurideconservare: menținerea nivelului actual al pânzei de apă freatică prininterzicerea lucrărilor cu impact asupra pânzei freatice, menținereahabitatelor nefiind permise lucrări de tăieri rase sau înlocuirea speciei dinhabitatulrespectivcualtespecii;

v RealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW:• ar putea avea un impact negativ, direct sau indirect, asupra speciilor și

habitatelordeinterscomunitarprezentepeteritoriularieinaturaleprotejateROSCI0063 Defileul Jiului aflată în interiorul ariei unde este localizat

44 1530*-Mlaştinişistepesărăturatepanonice,6120*-Pajiştixericeşicalcifilepenisipuri,91E0*-Pădurialuviale cuAlnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion incanae, Salicion albae), 91I0* -VegetațiedesilvostepăeurosiberianăcuQuercusspp;



161

proiectul,prinalterarea,fragmentareasaupierdereahabitatelorșiimplicitaspeciilorprotejatedesituri;

• măsuri de prevenire, reducere și compensare: restricționarea utilizării deutilajeșivehiculeșiexecuțiamanualăalucrărilorînzonelesauînperioadeîncarespeciiledefaunăprezintăvulnerabilitate;creareadeoportunitățipentrumigrareafaunei;asigurareadecoridoarebiologice/pasajepentrudeplasareafaunei;efectuarealucrărilordeconstrucțieînafarasezonuluidereproducereaanimalelorprotejateidentificateînzonalucrărilor.

v RealizarecentrelehidroelectriceperâulOlt145MW:• ar putea avea un impact negativ, direct sau indirect, asupra speciilor și

habitatelor de inters comunitar prezente pe teritoriul ariilor naturaleprotejateROSCI0085Frumopasa,ROSPA0043Frumoasa,ROSCI0112MunțiiFăgăraș, ROSCI0304 Hârtibaciu de Sud- Vest și ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciuaflate înproximitatea localizăriiproiectului,prinalterarea,fragmentarea sau pierderea habitatelor și implicit a speciilor protejate desituri;


v RealizarecentralăhidroelectricăTurnuMăgurele–Nicopole500MW:• ar putea avea impact negativ, direct sau indirect, asupra speciilor și

habitatelor de interes comunitar prezente pe teritoriul ariilor naturaleprotejate RORM0012 Suhaia, ROSCI0044 Corabia-TurnuMăgurele, aflate îninteriorul ariei unde este localizat proiectul, respectiv ROSCI0039Ciuperceni-Desa,ROSCI0044Corabia-TurnuMăgurele,ROSCI0045CoridorulJiului,ROSCI0173PădureaStârmina,ROSCI0206PorțiledeFier,ROSCI0299Dunărea la Gârla Mare- Maglavit, ROSCI0306 Jiana, ROSPA0011 Blahnița,ROSPA0013Calafat-Ciuperceni-Dunăre,ROSPA0023Confluența Jiu-Dunăre,ROSPA00024 Confluența Olt- Dunăre, ROSPA0026 Cursul Dunării –Baziaș-Porțile de Fier, ROSPA0046 Gruia- Gârla Mare, ROSPA0074 Maglavit,ROSPA0080Munții Almăjului-Locvei, ROSPA0135Nisipurile de la Dăbuleniaflateînproximitatealocalizăriiproiectului,prinalterarea,fragmentareasaupierdereahabitatelorșiimplicitaspeciilorprotejatedesituri;


v RealizareLEA400kVnouăGutinaș-Smârdanarputeaaveaimpactnegativ,directsau indirect, asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar prezente peteritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior șiROSPA0071 Lunca Siretului Inferior aflate în interiul ariei unde este localizatproiectul;



162

v RealizareLEA400kVnouăCernavodă-Stâlpuarputeaaveaimpactnegativ,directsau indirect, asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar prezente peteritoriul ariilor naturale protejate ROSPA0012 Brațul Borcea, ROSCI0290CoridorulIalomiței,ROSPA0120Kogălniceanu-GuraIalomiței,ROSPA0006BaltaTătaruaflateîninteriularieiundeestelocalizatproiectul;

v Realizare LEA 400 kVnouă Porțile de Fier –Anina-Reșițaar putea avea impactnegativ,directsau indirect,asupraspeciilorșihabitatelordeinterescomunitarprezente pe teritoriul ariilor naturale protejate ROSCI0206 Porțile de Fier,ROSCI0198 Platoul Mehedinți, ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0226Semenic-CheileCarașului,ROSCI0031CheileNerei-Beușnița,ROSPA0080MunțiiAlmăjului-Locvei, ROSPA0086 Munții Semenic- Cheile Carașului, ROSPA0020CheileNerei-Beușnițaaflateîninteriularieiundeestelocalizatproiectul;

v Realizare LEA 400 kVReșița-România – Pancevo (Serbia) ar putea avea impactnegativ,directsau indirect,asupraspeciilorșihabitatelordeinterescomunitarprezente pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0226 Semenic-CheileCarașuluiaflatăîninteriularieiundeestelocalizatproiectul;

v Realizare trecere la 400 kV a LEA 220 kV d.c. Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad arputeaaveaimpactnegativ,directsauindirect,asupraspeciilorșihabitatelordeinteres comunitar prezente pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI0277Becicherecu Mic, ROSCI0109 Lunca Timișului, ROSPA01258 Lunca Timișului,ROSPA0047 Hunedoara Timișană aflate în interiul ariei unde este localizatproiectul.

Menționămcăpentruimplementareaproiectelormaisusspecificatesevațineseamădemăsuriledeprevenire,reducereșicompensarespecificateînaceststudiu,urmândcaîncadrul procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului să se identifice și alteformede impact,maidetaliatepentru fiecaregrupă taxonomică identificată înarealulproiectului.



163

Tabel14AnalizaimpactuluiasuprasiturilorNatura2000intersectatedeobiectiveleSER,pebazaclaselordesensibilitateșimagnitudine

Categoriedeinvestiție Obiectiv

SitNatura2000potențialafectat

Suprafațăafectată Sensibilitate Magnitudine

SitNatura2000posibilafiafectatsemnificativsit buffer

Energienucleară

Finalizareagrupurilor3și4delaC.N.E.Cernavodă

-

Energieprovenită dinsurseneregenerabile

Realizarea unui grupenergeticnoude600MWlaRovinari

-

Realizarea unui grupenergetic nou de 400 MWparametri ultrasupracriticilaTurceni

ROSCI0045 CoridorulJiului

0.70 Mare 0.10 x

Realizarea unui grupenergetic nou de 200 MWCCGT–CraiovaII,pegaz,cufuncționareflexibilă,inclusivstocarea energetică îndepozitulsubteranGhercești

-

Realizarea unui grupenergetic nou de 400 MWCCGT pe gaz cu funcționareflexibilăMintia

ROSCI0373RaulMureșîntreBrănișcașiIlia

0.15 Scăzută 0.81

Hidroenergie

Realizare centralăhidroelectrică cu acumulareprin pompaj Tarnița-Lăpuștești

ROSCI0263ValeaIerii 7.5 Foartemare 11.92 x

ROSCI0427PajiștiledelaLiteni-Săvădisla

0.08 Foartemare 0.33 x

Realizare centralăhidroelectrică Răstolița 35MW

ROSPA0133 MunțiiCălimani

0.0008 Mare 0.0003 x

ROSCI0019 Călimani-Gurghiu

0.5 Foartemare 0.04 x

Realizare centrală ROSCI0006 Balta Mică 6.64 Scăzută 3.21



164


ObiectivSitNatura2000potențialafectat



hidroelectrică TurnuMăgurele-Nicopole

aBrăilei

ROSCI0022 CanaraleleDunării

3.14 Moderată 1.20

ROSCI0039 Ciuperceni-Desa

6.06 Moderată 1.53

ROSCI0044 Corabia-TurnuMagurele

1.4 4.75 Foartemare 5.69 x

ROSCI0045 CoridorulJiului

6.34 Moderată 0.89

ROSCI0065 DeltaDunării

0.47 Moderată 0.01

ROSCI0088GuraVedei-Șaica-Slobozia

8.90 Scăzută 8.78

ROSCI0131 Oltenița -Mostiștea-Chiciu

5.24 Scăzută 4.55

ROSCI0173 PadureaStârmina

0.05 Scăzută 0.18

ROSCI0206 Porțile deFier

14.57 Moderată 1.16

ROSCI0278 Bordușani-Borcea

2.82 Moderată 4.82

ROSCI0299Dunărea laGârlaMare-Maglavit

4.26 Scăzută 4.49

ROSCI0306Jiana 0.77 Scăzută 0.58

ROSCI0319 MlaștinadelaFetești

0.91 Scăzută 4.30

ROSPA0005BaltaMicăaBrăilei

6.67 Moderată 2.59

ROSPA0011Blahnița 6.33 Moderată 1.44



165





ROSPA0012 BrațulBorcea

4.93 Moderată 3.71

ROSPA0013 Calafat -Ciuperceni-Dunăre

5.12 Moderată 1.74

ROSPA0017CanaraleledelaHârșova

2.04 Moderată 2.79

ROSPA0021 Ciocanești-Dunăre

0.02 Moderată 0.28

ROSPA0023ConfluențaJiu-Dunăre

2.77 Moderată 1.42

ROSPA0024Confluența Olt -Dunăre

3.58 Moderată 1.75

ROSPA0026 CursulDunării - Baziaș -PorțiledeFier

8.06 Moderată 7.80 x

ROSPA0031 DeltaDunării și ComplexulRazim-Sinoie

0.72 Moderată 0.01

ROSPA0038 Dunăre -Oltenița

2.45 Moderată 4.13

ROSPA0039 Dunăre -Ostroave

2.81 Moderată 1.73

ROSPA0046 Gruia -GârlaMare

0.84 Moderată 2.83

ROSPA0074Maglavit 1.17 Moderată 3.22

ROSPA0080 MunțiiAlmăjului-Locvei

7.20 Moderată 0.61

ROSPA0090 OstrovuLung-Gostinu

2.00 Moderată 7.86 x



166





ROSPA0102Suhaia 2.16 Moderată 4.79

ROSPA0108 Vedea -Dunăre

4.62 Moderată 2.06

ROSPA0135 NisipuriledelaDăbuleni

2.37 Moderată 2.15

ROSPA0136 Oltenița -Ulmeni

2.40 Moderată 1.93

Realizare centralehidroelectricepe râul Jiu90MW

ROSCI0063 DefileulJiului

0.008 Foartemare 0.01

Realizare centralehidroelectrice pe râul Olt145MW

-

Transportulenergiei

LEAnouă400kVd.c.(cuuncircuit echipat) între stațiileexistente Smârdan șiGutinaș

ROSCI0162 LuncaSiretuluiInferior


ROSPA0071 LuncaSiretuluiInferior

0.0011 Mare 0.0003

LEA nouă 400 kV d.c. întrestațiile existente Cernavodăși Stâlpu, cu un circuitintrare/ieșire în stația 400kVGuraIalomiței

ROSCI0022 CanaraleleDunării


Extinderea stației 220/110kV Stâlpu prin construireastației400/110kV

LEA400kVPorțiledeFier–Anina–Reșița

ROSCI0206 Porțile deFier

0.4 Foartemare 0.03

ROSCI0198 PlatoulMehedinți


ROSCI0069 Domogled 0.2 Foartemare 0.03



167





-ValeaCernei

ROSCI0226 Semenic -CheileCarașului

0.1 Foartemare 0.03

ROSCI0031 CheileNerei-Beușnița

0.1 Foartemare 0.03

ROSPA0080 MunțiiAlmăjului-Locvei

0.3 Mare 0.03

ROSPA0086 MunțiiSemenic - CheileCarașului

0.1 Mare 0.03

ROSPA0020 CheileNerei-Beușnița

0.1 Mare 0.02

LEA nouă 400 kV d.c. întrestațiile existente Reșița(România) și Pancevo(Serbia)

-

Trecerea la 400 kV a LEA220 kV d.c. Reșița-Timișoara-Săcălaz-Arad

-

Extinderea stației 220/110kV Reșița prin construireastației noi 400/220/110 kVReșița

-

Înlocuirea stației 220/110kV Timișoara princonstruirea stației noi400/220/110kV

-



168

V. MĂSURIDEEVITAREȘIREDUCEREAIMPACTULUI

V.1MĂSURIDEEVITAREȘIREDUCEREAIMPACTULUIÎn următorii ani, proiectele propuse spre finanţare în cadrul SER 2019-2030, cuperspectiva anului 2050 vor parcurge etape succesive de planificare, proiectare şiimplementare, lanivelulcăroraestenecesarăconsiderareaimplementăriiurmătoruluisetdemăsuri,pentruevitareaşireducereaimpactuluiasuprareţeleinaţionaledesituriNatura2000.OpartedinproiecteleSER(proiectelefazate)auparcursdejaprocedurilede evaluare a impactului asupra mediului şi/sau de evaluare adecvată, actele dereglementare ale acestora conţinând o serie de măsuri de evitare şi reducere aimpactului.Astfelmaijosprezentămopartedintreacestestudii:HG737/2013privindemitereaAcorduluidemediupentruproiectul"Continuarealucrărilordeconstruireșifinalizareaunităților3și4 laC.N.ECernavodă",Studiudeevaluareaadecvatăpentru:"Linie electrică aeriană 400 kV Porțile de Fier- Anina- Reșița, tronson pe teritoriulparculuiNaturalPorțiledeFier"45,"Linieelectricăaeriană400kVPorțiledeFier-Anina,tronson pe teritoriul Parcurilor Naționale Cheile Nerei-Beușnița și Semenic - CheileCarașului"46, "Linieelectricăaeriană400kVPorțiledeFier-Anina-Reșița, tronsonpeteritoriulgeoparculuiPlatoulMehedinți"47.Pentruacesteadinurmăîncazulapariţieiunormodificărivafinecesarăreparcurgereaetapeideîncadrare.Măsuricucaractergeneralreferitoarelaimplementareaunortipurideinvestiții:

Ø MG1 – Etapizarea lucrărilor de construcție a proiectelor din aceeaşi zonă deamplasamentsauaceloramplasateînzoneadiacenteşicorelareamăsurilordeprevenire, reducere, compensare (dacă este cazul) cu cele stabilite în urmaevaluărilorpentrualtestrategii,planurişiprograme;

Ø MG2–Abordareatuturoraspectelorcareprivescetapadeconstrucțieîncadrulevaluărilor privind impactul asupra mediului pornind de la amplasareorganizăriideșantierpână lazonele încareurmeazăsăse facădefrișări (dacăsuntabsolutnecesarepenturealizareaproiectului),cariereleşi/saubalastierelece urmează a fi deschise pentru obţinerea materiilor prime, construcția dedrumuritehnologice,asigurareautilităților;

Ø MG3 – Evitarea amplasării proiectelor în interiorul sau imediata vecinătate aariilornaturaleprotejate;încazulîncareacestfaptnupoatefievitat,stabilireamăsurilor corespunzătoare conform planurilor de management ale ariilorprotejate sau prin aplicarea măsurilor de evitare, reducere, compensare aefectelorsemnificativeasupramediuluistabiliteîncadrulproceduriideevaluareadecvată;

Ø MG4–Realizareaunorplanuridemanagementdemediupentruproiecteastfelîncât pe toata durata acestuia (etapa de proiectare, construcție și operare) săpoatăfievaluateperformanțeledemediu.

45 Beneficiar: SC Transelectrica SA – ST Timișoara, spetmebrie 2011, elaborator SC Acer SRL; 46 Beneficiar: SC Transelectrica SA – ST Timișoara, spetmebrie 2011, elaborator SC Acer SRL; 47 Beneficiar: SC Transelectrica SA – ST Timișoara, spetmebrie 2011, elaborator SC Acer SRL;



169

Măsurile specifice recomandate pentru prevenirea și reducerea unor efecte adverseasupramediuluiînraportcuaspecteledemediurelevanteprezentateîntabeluldemaijos:

Nr.crt.

Aspectdemediu

Măsurispecificerecomandatepentruprevenireașireducereaunorefecteadverseasupramediului

1. Aer

MS1 Alegereaamplasamentelorastfel încâtdistanțeledetransportsăfieminime

MS2 Evitarea zonelor sensibile din punctul de vedere al calitățiiaerului, atunci când se face localizarea proiectelor care implicăemisiiridicatedepoluanțiatmosferici,întimpulconstrucțieisauînetapadefuncționare

MS3 Adaptarea soluţiilor de proiectare cu considerarea aspectelorprivindschimbărileclimatice;

2. Apa

MS4 Excluderea zonelor expuse inundaţiilor pentru amplasamentelevizatedeproiect;dacăacest faptnupoate fievitat, înproiectsevor include măsurilor de necesare de protecţie împotrivainundațiilor;

MS5 Evitarea implementării proiectelor care pot duce la alterareastării chimice a corpurilor de apă şi a potenţialului/stăriiecologiceaacestora;

MS6 Alegerea amplasamentului unui proiect cu considerarea tuturorfolosințelordeapădinavaldezonadeimplementareaacestuia,existente, în curs de realizare sau incluse în unele planuri sauprograme (ex. surse de apă potabilă, surse de apă industrială,irigații);

3. Sol

MS7 Limitarea suprafeţelor de teren ocupate temporar (pe durataconstrucției);

MS8 Analiza oportunității de schimbare a categoriilor de folosință aterenurilorpentruimplementareaunorproiecteastfelîncâtsănufieafectateactivitătiledesfașurateînzonă;

MS9 Refacerea amplasamentelor punctelor de lucru imediat dupăfinalizarealucrărilordeconstrucție

4. Biodiversitate

MS10 Restricţionareautilizăriideutilajeşivehiculeşiexecuţiamanualăa lucrărilor în zonelesau înperioadele în care speciilede faunăprezintăvulnerabilitate;

MS11 Creareadeoportunităţipentrumigrareafaunei;MS12 Asigurarea de coridoare biologice/pasaje pentru deplasarea

faunei;MS13 Efectuarea lucrărilor de constructie în afara sezonului de

reproducereaanimalelorprotejateidentificateînzonalucrărilor;

5. Populaţiașisănătateaumană

MS14 Implementareaunorprogramedemonitorizareacalitățiiaerului,calităţii apei şi zgomotului în zonele în care proiectele potprovoca disconfort și risc pentru populație, atât în timpulconstrucției cât şi pe durata operării, în vederea adoptăriimăsuriloradecvatepentrureducereaimpactuluiasuprasănătăţiiumane;

MS15 Diminuareaniveluluidepresiuneacustică înzonelerezidențialedin vecinătatea viitoarelorobiective care ar generaunpotențialdisconfortasuprapopulației;

MS16 Reducerea riscurilor pentru sănătatea lucrătorilor prin măsuritehnice (utilizarea unor utilaje/echipamente noi, eficiente și



170

Nr.crt.

Aspectdemediu

Măsurispecificerecomandatepentruprevenireașireducereaunorefecteadverseasupramediului

fiabile)șimăsuriorganizatorice.Pentruproiectelenoi,trebuiesăse țină seama de amplasarea liniilor de înaltă tensiune curespectareaprevederilorOrdinuluiANREnr. 49/2007 în scopulprotejăriisănătățiiumane;

6. Mediuleconomicşisocial

MS17 Elaborareașipunereaînaplicareaunorplanuridemanagementaltraficuluipeduratalucrărilordeconstrucție(încazullucrărilorpentruinfrastructuri);

MS18 Implementareamăsurilornestructuraledeprevenirearisculuilainundaţii;

MS19 Evitarea interferenţelor cu diverse infrastructuri princoordonareaproiectelordinaceeaşizonadeamplasament;

7. Patrimoniulculturalşipeisaj

MS20 Includerea în proiecte a unor măsuri pentru protejareaobiectivelorcuvaloareculturală,arthitectonică

MS21 Alegerea amplasamentelor pentru proiecte astfel încât impactulasupra zonelor cu vizibilitate deosebită dinspre zonelerecreaţionale,turistice,rezidenţialesafieminim.

Măsurile propuse sunt formulate într-omanieră generală pentru a acoperi cerinţelevarietăţiideproiectepropusespre finanţare încadrulSER2019-2030,cuperspectivaanului2050.



171

Componentă/tipimpact

Codmăsură

Descrieremăsură Rezultatașteptat

Planificare,proiectareşievaluaredeimpact

M1Evaluarea strategică de mediu, evaluarea impactului asupra mediului şi evaluareaadecvată trebuie demarate încă din primele faze de proiectare şi continuate pe totparcursuldezvoltăriişiimplementăriiproiectelor,înspecialîncazulacelorpropunerideproiectcepotgeneraefecteasuprasiturilorNatura2000.

Reducerea costurilorde mediu asociateproiectelor

M2

PentrutoateproiectelenoicepresupunconstrucţiiîninteriorulsauimediatavecinătateasiturilorNatura2000estenecesarărealizareaunorstudiideevaluareadecvată.Pebazaacestorstudiitrebuiesăreiasăclarsuprafeţelehabitatelor(Natura2000,alespeciilordeinteres comunitar) afectate de implementarea proiectelor (inclusiv suprafeţelecorespunzătoaremăsurilordeevitare/reducere/compensare), iarpropunereamăsurilorde evitare/reducere/compensare trebuie să ţinăcontde cerinţele ecologice ale fiecăreispeciisauhabitatdeinterescomunitar.Încazulproiectelefazatepentrucares-aderulatdejaetapaevaluăriiadecvatedarsuferămodificărivafinecesarăparcurgereadinnouaetapeideîncadrare.

M3

Pentru toate proiectele ce presupun construcţii în interiorul sau imediata vecinătate asiturilorNatura2000,serecomandăadoptareaunuigraficderealizarealucrărilorcaresăaibăcaobiectivplanificarea timpuluideexecuţiea lucrărilorastfel încâtsănuafectezezonelecriticepentruspeciiledeinterescomunitar(deexemplu,săseeviteexecuţiile înlunile de reproducere/cuibărit ale speciilor de păsări, lunile de hibernare/reproducerealeunormamiferedetaliemică–popândăi, în lunile încareamfibieniidepunponta, înperioadadedepunereaicrelorlapeşti)

Evitareaapariţieiimpacturilor

M4

În ceea ce privește proiectarea traseelor/soluțiilor constructive în cazul sectoarelor deenergie se vor avea în vedere prioritizarea opțiunilor privind aplicarea de măsuri:evitarea impacturilor asupra siturilor Natura 2000, reducerea impacturilor, respectivcompensareaimpacturiloratuncicândprimeledouăopţiuni(evitareşireducere)nusuntsuficiente.ÎnsiturileNatura2000,suprafeţeledehabitatecevorfiafectate(habitateNatura2000precum şi habitatele speciilor de interes comunitar) ca urmare a realizării proiectelorpropuse,vortrebuisăfacăobiectulunormăsuridecompensare,cesestabilescîncadrulprocedurilor de evaluare adecvată, implementarea lor realizându-se înainte dedemararea propriu-zisă a proiectelor. Măsurile compensatorii trebuie să reprezinteultima opţiune, ca urmare a: incertitudinii privind “recuperarea” reală a bunurilor şiserviciilorecologicepierdute,costurilormarideimplementare,respectivdurateidetimp



172


Codmăsură


pânălacareseproducrezultateleaşteptate.

Pierdereahabitatelor

M5 Evitarea amplasării proiectelor pe suprafaţa ariilor naturale protejate (inclusiv ariinaturaleprotejatedinafarareţeleiNatura2000).

M6

Atuncicândnuesteposibilăevitareaamplasăriiproiectelorpropuseîninteriorulariilornaturale protejate, trebuie considerate opţiunile disponibile pentru evitarea zonelorsensibile din interiorul unei arii naturale protejate (habitate Natura 2000, zoneimportante pentru reproducerea şi adăpostul speciilor de interes comunitar, zonelesălbaticeîncareinfluenţaantropicăesteredusă).

Evitareaafectăriicomponentelor deinterescomunitar

M7Reducerealaminimaactivităţilorconexe/suplimentarecarevorfigeneratecaurmareaimplementăriiproiectelorpropuse îninteriorulşi imediatavecinătateasiturilorNatura2000 şi,mai ales, evitarea propunerii acestora în interiorul zonelor sensibile (habitateNatura2000,zonecriticepentruspeciiledeinterescomunitar).

Reducereaimpactuluiasupra siturilorNatura2000

M8

Compensarea pierderilor de habitate (compensarea se referă atât la pierderea efectivădin suprafaţa unui habitat, cât şi la suprafeţele de habitat care suferă modificăristructurale sau funcţionale ca urmare a prezenţei umane, intensificării nivelului dezgomot, poluării atmosferice sau a altor forme de alterare/perturbare). CalcululsuprafeţelorcompensateserealizeazăatâtpentrupierderiledehabitateNatura2000,câtşi pentru pierderea din suprafeţele habitatelor utilizate pentru necesităţi de hrană,odihnă,reproducere,decătrespeciiledeinterescomunitar(practicsuprafeţeleocupatede aceste specii în cadrul siturilorNatura 2000). Compensarea acestor suprafeţe se varealiza în conformitate cuLegea46/2008–Codul Silvic, iar atunci cândacest lucrunupoatefirealizatestenecesarăocompensareînscopuldeaacoperipierderile(raportuldecompensare trebuie să asigure noilor suprafeţe/componente timpul necesar atingeriiniveluluistructuralşifuncţionalalcelorpierdute).

Compensareapierderilor

Alterareahabitatelor

M9Pentru reducerea la minim a suprafeţelor afectate, în timpul lucrărilor de construcţii,recomandămcaorganizăriledeşantier,gropiledeîmprumut,depoziteledematerialeetc.,săfieamplasateînafarasiturilorNatura2000(sănufieamplasatepesuprafeţeocupatecuhabitateNatura2000sauzonecriticepentruspeciiledeinterescomunitar) Reducereaimpactului

asuprahabitatelor

M10Pentrutoateproiectelepropuseesteobligatoriurealizareaunuiprogramdeprevenireagenerării de deșeuri și aplicarea unui plan de gestionare a deșeurilor, în vedereaasigurăriiunuimanagementsustenabilaldeșeurilorîntimpulperioadeideconstrucției,



173


Codmăsură


peperioadadedesfășurareaactivității/închiderii/post-închideriiactivității.

M11 Pentru toate proiectele propuse, cu excepţia celor de reconstrucţie ecologică, trebuieevitatăutilizareaoricăruitipderesursănaturalădininteriorulsiturilorNatura2000.

M12

Pentru toate proiectele ce presupun lucrări de “reconstrucţie ecologică” (înierbări,plantări,reîmpăduriri,reabilitărietc.),pentrupunereaînaplicareaacestorasevaelaboraun “Plan de reconstrucţie ecologică” (în cazul proiectelor care pot afecta unul saumaimulte situri Natura 2000, planul trebuie să ofere soluţii punctuale pentru fiecare dinhabitatele şi speciile siturilor afectate), care să prevină utilizarea speciilor alohtone,precum şi instalarea unor specii invazive în zonele afectate temporar de lucrările deconstrucţiişisupuseulteriorunoracţiuniderefacere.

M13

În cadrul viitoarelor proiecte se recomandă includerea unor soluţii tehnice pentruevitareaunoreventualecontaminăriprininfiltraţii,scurgerinecontrolatesautransportulsedimentelordecătrecurenţiideapă,încorpurilordeapă(subteraneşidesuprafaţă)dininteriorul sau imediata vecinătate a siturilor Natura 2000, precum şi în amonte decusurile de apă de suprafaţă (ape pluviale netratate încărcate cu suspensii, produsepetroliere, săruri etc., poluări accidentale urmate de scurgeri de substanţe periculoasepentrumediuetc.).

Evitarea impactuluiasupracomponenteloracvatice

M14Includereaunormăsuripentruevitareainstalăriispeciilor invazive,precumşicontrolulacestora în lungul infrastructurilor/obiectivelor de investiţii nou create, înresponsabilităţilebeneficiarilorproiectelorpropuse.

Controlul speciilorinvazive

Fragmentareahabitatelor

M15

Pentru proiectele propuse în interiorul sau vecinătatea siturilor Natura 2000 care potafecta integritatea acestora vor fi identificate soluții fezabile, care pot fi verificate și înteren,prinpropunereadescăridepești(încazulproiectelordinsectorulhidroenergiei),subtraversări(deliniielectricesubterane-LES)pentruevitareafragmentăriihabitatelor.

Asigurarea unui gradridicat depermeabilitatepentruspeciiledeinterescomunitar

M16

Se recomandă evitarea oricărormodificări asupra regimului de curgere al apei, asupraalbiei, malurilor sau substratului, care ar putea afecta semnificativ speciile de interescomunitarstrictdependentedeapă(înprincipalspeciiledepeşti,amfibieni,bivalveetc.),prinrealizareadeconstrucţiisaualteintervenţiilanivelulcorpurilordeapădesuprafaţă(de exemplu, în cazul lucrărilordeprotecţie împotriva inundaţiilor, pentru lucrărilederegularizarese recomandăreducerea laminim, lastrictulnecesar, al tăierilordecoturi

Evitareamodificăriicerinţelordehabitat



174


Codmăsură


carepotschimbaregimuldecurgerealrâuluiprinmărireapantelor,şiimplicitavitezelorde curgere etc.; aşezarea digurilor se va face astfel încât lucrările de construcţii să nuafectezeînmoddirecthabitateleacvaticeși/sauriparieneetc.).

Mortalitate

M17

Pentru toateproiectelepropuse în interiorul sau imediata vecinătate a siturilorNatura2000, este necesară identificarea şi includerea unor soluţii tehnice fezabile de tipconstructiv(deex.sub/supratraversări)saudealttippentruaevitaapariţiaunorefectesemnificative asupra populaţiilor ca urmare a unei mortalităţi ridicate datoratecoliziunilor, atât în perioada de construcţie cât şi în cea de operare a obiectivelor deinvestiţii. Trebuie să prevadă şi soluţii suplimentare (de ex., atunci când speciile deinterescomunitarsuntreprezentatedepăsărisaulilieci,suntnecesareparavanecaresăîmpiedicepătrundereaacestorspeciiaflateînzborînzonadecoliziuneculiniileLEA).

Reducerearatelordemortalitate pentruspeciiledeinterescomunitar

M18

În cazulproiectelorde reabilitare/extinderea infrastructurilorexistente, se recomandăincluderea unor soluţii necesare reducerii mortalităţii şi asigurării permeabilităţiispeciilordefaunădeinterescomunitar,pelungimilepecareintersecteazăsituriNatura2000.

Reducerearatelordemortalitate actualepentruspeciiledeinterescomunitar

Perturbareaactivităţiispeciilordeinterescomunitar

M19

Pentru toateproiectelepropuse în interiorul sau imediata vecinătate a siturilorNatura2000,estenecesarăaplicareaunorsoluţiitehnicepentrulimitareacreşteriiniveluluidezgomot, înspecial lanivelulzonelorcriticepentruspeciilede interescomunitar,atât lanivelul infrastructurii existente, cât şi pentru toate proiectele propuse (de ex., ca oabordareprecaută,valoareademaxim40dBincluzândzgomotuldefondşicelgeneratdeproiect, trebuie luată în calcul la nivelul zonelor critice pentru speciile protejate dininteriorul siturilor Natura 2000), astfel încât să nu existe pierderi dinteritoriile/habitatelefavorabileacestorspecii.

Reducereaperturbăriidatoratăzgomotului

M20EvitareaamplasăriiliniilorLEA(încazulproiectelordeextinderealeacestora)îndirecţiaSPA-urilor, dată fiind distanţa mare pe care pot apărea perturbări asupra activităţiipăsărilorcaurmareazgomotului,precumşirisculuidecoliziune.

Monitorizareşimăsurisuplimentare

M21PentrutoateproiectelepropuseîninteriorulsauvecinătateasiturilorNatura2000,estenecesară implementareaunor programemultianuale demonitorizare pentru evaluareaimpactului rezidual, precumşi a succesuluimăsurilorde evitare/reducere/compensareimplementate.

Controlulimpacturilorgenerate deobiectivelede



175


Codmăsură


M22Pentruproiectelecevizeazăafectareatemporarăaunorsuprafeţedeterenestenecesarăprevedereaunorprogramedemonitorizareşicontrolpetermenlungalspeciilorinvazive(înfuncţiederezultateleevaluărilorlaniveldeproiect,aceastapoateînsemnaşipetoatădurataetapeidefuncţionareaproiectului).

investiţii propuseasuprareţeleiNatura2000

M23

În cazul proiectelor de reabilitare ce pot viza construcţii, atât în interiorul cât şi înexteriorul siturilorNatura 2000, trebuie acordată atenţie prezenţei speciilor de interescomunitar.Însituaţiaidentificăriiprezenţeililiecilorsauapăsărilorcuibăritoaretrebuieluatemăsuripentruevitareaperturbăriiînperioadadecreştereapuilor/cuibărireprecumşipentruevitareaapariţieiunorvictime.

Evitareaimpacturilorasupra speciilorNatura2000înafarasiturilor

STRATEGIAENERGETICĂAROMÂNIEI2019-2030,CUPERSPECTIVAANULUI2050Studiudeevaluareadecvată_rev06

176

V.2MONITORIZARE

Implementareaprogramuluidemonitorizaretrebuiesăînceapăcupunereaînfuncţiunea obiectivelor de producere și transport de energie, însă este necesar ca scopulprogramului de monitorizare să fie stabilit încă de la începutul dezvoltării fiecăruiproiectînparte,peparcursuletapeideplanificareşiproiectare.

Evaluareaeficienţeimăsurilordeevitare,reducereşicompensare(dupăcaz)constăînimplementarea unor programe de monitorizare menite să identifice dacă măsurileîndeplinescsaunuscopulpentrucareaufostpropuse.

Programuldemonitorizaretrebuie:

v să includă observaţii frecvente asupra stării de conservare a habitatelor şispeciilorpentruprotecţiacărorasiturileNatura2000aufostdesemnate,pentrua confirma că acestea nu au fost afectate de implementarea proiectului şi cămăsurile de evitare/reducere/compensare propuse au fost eficiente pentru aevitaoricedeteriorareastăriideconservareaspeciilorşihabitatelorţintă;

v să identificeproblemeleneprevăzute cenu auputut fi anticipate în etapeledeplanificarealeunuiproiect;

v să includăproceduri pentru a permite implementarea demăsuri corective sauadaptativepentruaputearăspundeproblemelorneprevăzute.

Scopul, obiectivele, calendarul şi graduldedetalierealunuiprogramdemonitorizaredepind de tipul şi complexitatea proiectului, precum şi de caracteristicilesitului/siturilorNatura2000afectatedeimplementareaacestuia,şitrebuiestabiliteînfazadeplanificareaproiectuluişire-evaluatelaintervaleregulate(deexemplu,pentruproiectele hidroenergetice, ce pot afecta situri Natura 2000,monitorizarea în faza deoperare ar trebui să se realizeze pentru o perioadă de minim 3 ani; programe demonitorizare vor trebui implementate şi în cazul proiectelor ce vizeazăreabilitări/modernizărialeinfrastructuriiexistenteînhidroenergieetc.).

Este recomandabil ca pentru fiecare categorie de proiecte ce fac obiectul SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050 să se elaboreze proceduri detaliate, prin care să seasigure că rezultatele programelor de monitorizare ale diferitelor proiecte suntcomparabile.

În procesul de elaborare a programelor de monitorizare trebuie să se ţină cont deurmătoareledouăcomponenteesenţiale:

v Monitorizarea măsurilor (monitorizarea de rutină): se concentrează peverificarea şi controlul eficienţei măsurilor propuse prin măsurarea unorvariabile locale (ex. numărul de exemplare de pești care utilizează culoarul demigrare a faunei piscicole), fiind verificate standardele de construcţie şiîntreţinere şi evaluat modul în care îşi îndeplinesc scopul, iar atunci când seînregistrează neconformităţi, putând fi aplicate măsuri corective pentrurezolvarea problemelor identificate. Exemple de activităţi ce pot fi incluse înacesttipdemonitorizare:identificareamăsuriiîncaresoluţiiledetipconstructivsunt utilizate de către speciile de faună de interes comunitar şi frecvenţautilizării; înregistrareanumăruluide victimeşi localizarea „punctelornegre” încare se înregistrează un număr ridicat de mortalităţi; verificarea eficienţei dereducere a nivelului de zgomot într-o anumită zonă prin implementarea


177

panourilorfonoabsorbante;verificareamoduluiîncareunnouhabitatrealizatcamăsurădecompensareesteutilizatdespecia/speciileţintăetc.;

v Monitorizarea efectelor măsurilor asupra habitatelor şi speciilor de interescomunitar: se concentrază pe efectele ecologice ale măsurilor deevitare/reducere/compensare propuse şi estemenită să identifice schimbărilegenerate la nivelul habitatelor, în distribuţia speciilor de interes comunitar, îndinamica populaţiilor, în diversitatea genetică etc., caracteriscile habitatelor şispeciilor de interes comunitar, precum şi procesele naturale înregistrate dupăconstrucţia unui anumit proiect, fiind comparate cu condiţiile iniţiale. Astfel,acesttipdemonitorizarenecesităabordăripetermenlungşilascarămaimare.Exempledeactivităţicepotfiincluseînacesttipdemonitorizare:schimbăriîncomportamentulspeciilorcaurmareaperturbăriigeneratedenivelulcrescutdezgomot; schimbări în distribuţia, compoziţia şi calitatea habitatelor adiacenteproiectelor propuse din cauza poluanţilor atmosferici generaţi; modificări înceeacepriveşteruteledemigraţiealespeciiloracvaticecaurmareaschimbăriiregimului de curgere al apei; incidenţa mortalităţilor cauzate de proiectelepropuseşiefecteleasupradinamiciipopulaţiilorspeciilorţintă.

AvândînvedereniveluldedetaliualSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,faptulcă include o serie de proiecte ce vor fi implementate la nivelul întregului teritoriunaţional,din care localizareaunordintreacesteanu se cunoaşte încă lamomentuldefaţă, nu poate fi propus un program detaliat pentru monitorizarea efectelor tuturorproiectelor asupra siturilor Natura 2000, însă în cele ce urmează se propune un setrelevantdeindicatoridemonitorizareaiSER2019-2030,cuperspectivaanului2050,cevorficalculaţipebazarezultatelorprogramelorindividualedemonitorizarelanivelulfiecărui proiect în parte. Informaţiile şi datele necesare vor fi furnizate de titulariiproiectelor individuale, precumşi de custozii/administratorii siturilorNatura2000 şiautorităţiledeprotecţiamediului.

Pentruaasiguracoerenţaevaluăriiadecvatelanivelulîntreguluiprogramoperaţional,setul de indicatori de monitorizare propuşi va trebui considerat nu doar în cazulproiectelor noi, ci şi al proiectelor fazate care au parcurs procedura de evaluareadecvată.



178

Tabel 15 Indicatori de monitorizare și control al efectelor asupra mediului în contextual SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050

Aspectedemediu

ObiectivedemediurelevantepentruSER2019-2030,cuperspectivaanului

2050

Indicatoridemonitorizare

Precvența Descriere Responsabil

Aer

OM.1 Îmbunătățirea calitățiiaerului prin reducereaemisiilor generate de cătreactivitățile din sectorulenergetic;

Emisii de poluanți înatmosferă (COx, NOx,SO2, particule însuspensie, metale grele,COV, HAP) rezultate înperioadadeconstrucțieaproiectelor propuse prinSER 2019-2030 cuperspectivaanului2050

Măsurătoritrimestrialeînfazadeexecuție;Măsurătorisemestrialeînfazadefuncționare;

Prin implementareaproiectelor, în faza deexecuție, este posibil caemisiile de poluanți să aibăvalori ce depășesc limiteleadmisibile stabilite prinlegislația privind calitateaaerului înconjurător, dar înfaza de funcționare acesteasă aibă o descreșteresemnificativăfațădesituațiaactuală, prin implementareaunor tehnologii nepoluante(parametrii supracritici șiultrasupracitici în cazultermocentralelor);

Ministerul Energieiprin structurile dinsubordine, în calitatedeBeneficiar;Autoritateacompetentă pentruprotecțiamediului;

Apă(desuprafațășisubterană)

OM.2 Îmbunătățirea calitățiiapelor prin reducereaemisiilor generate de cătreactivitățile din sectorulenergetic;

Modificările produse înregimul hidro-geo-morfologic asociatesectorului energetic -număr de cursuri deapă/lacuripecaresefacamenajări în scophidroenergetic, numărde lucrări provizorii înalbie în faza de execuțielucrări;

Trimestrial,înfazadeexecuție lucrări,pentru proiectelepropuse prin SER2019-2030, cuperspectiva anului2050,prinprelevareade probe de apă dinpunctele de evacuareaapeloruzate/apelorposibil poluatetermic;Semestrial, în faza defuncționare, pentruproiectele propuse

Menținerea valorilor limităadmise pentru evacuareaapeloruzate emisarnatural-NTPA001;Pot apărea schimbări înmorfologia albiei minore, adinamicii scurgerii caurmare a lucrărilor pentruconstrucția amenjărilorhidroenergetice;

Ministerul Energieiprin structurile dinsubordine, în calitatedeBeneficiar;;Autoritateacompetentă pentruprotecțiamediului;Autoritateacompetentă îndomeniulapelor;



179

Aspectedemediu


2050



prin SER 2019-2030,cu perspectiva anului2050,prinprelevareade probe de apă dinpunctele de evacuareaapeloruzate;

OM.3 Menținerea stăriiecologice a apelor curgătoare(DirectivaCadruApă);

În perioada deproiectareșiexecuție;

Sol

OM.4 Limitarea și reducereapoluăriipunctiformeasolului;

Emisii de poluanți înatmosferă (COx, NOx,SO2, particule însuspensie, metale grele,COV, HAP) rezultate înperioadadeconstrucțieaproiectelor propuse prinSER 2019-2030 cuperspectivaanului2050;Numărul de poluăriaccidentale înregistrateși suprafețele afectate(ca urmare a proiectelorpropuse prin SER 2019-2030, cu perspectivaanului 2050); Cantitateașitipuldesubstanțecareau determinat poluareaaccidentală;

Măsurătoritrimestrialeînfazadeexecuție;Măsurătorisemestrialeînfazadefuncționare;Anual, atât în faza deexecuție,câtșiînfazadefuncționare

Evoluția emisiilor depoluanți în atmosferă poateconduce la o estimare aevoluțieicalitățiisolului;Acest indicator este relativ,numărul poluăriloraccidentale nu depinde întotalitate de proiectareainvestițiilor propuse prinStrategie, acestea putând ficauzate și de erori umane,mijloacedetransportetc.


OM.5 Menținerea stăriiecologiceasolului

Schimbăriclimatice

OM.6 Scăderea emisiilor degazecuefectdeserăgeneratedin sectorul energetic pentruatingerea țintelor impuse deUE;

Emisiiledegazecuefectde seră (CH4, N2O, NOX,CO, CO2, NMVOC)raportate la obiectivelecareutilizeazăcărbunele

Măsurătoritrimestrialeînfazadeexecuție;Măsurătorisemestrialeînfazade

Realizarea acestui obiectivdepinde mai mult defacilitareapuneriipepiațăacombustibililor alternativi,dezvoltarea infrastructurii

Ministerul Energieiprin structurile dinsubordine, în calitatedeBeneficiar;Autoritatea



180

Aspectedemediu


2050



camaterieprimă;Numărul incidentelorproduse ca urmare acondițiilor meteoextreme (inundații,temperaturiscăzute/ridicate, etcalunecărilor de teren înzonaproiectului);

funcționare;Anual;

pentru combustibilialternativi,îmbunătățirea tehnologieidefuncționareaobiectivelortermoenergetice;Se va compara cu situațiadinainte de implementareaproiectului

competentă pentruprotecțiamediului;

Biodiversitate

OM.7Conservareahabitatelorșispeciilordeflorășifaunădeimportanțăcomunitară;

Habitate Natura 2000dininteriorulsiturilordeinteres comunitarpierdute/alterate caurmare a implementăriiproiectelor din SER2019-2030, cuperspectivaanului2050;Suprafețele de habitateNatura 2000 (ha) dininteriorul siturilor deinteres comunitarafectate reversibil delucrările de construcțiiaferente proiectelor dinSER 2019-2030, cuperspectivaanului2050;Mortalitatea speciilor defaună/floră de interescomunitar din interiorulsiturilor Natura 2000rezultate ca urmare aoperării proiectelor dinSER 2019-2030, cu

In faza de execuție șiînfazadefuncționareprin programme demonitorizare, carevizrează diferiteetape din ciclulbilogic, în funcție defiecare clasă deorganism

Localizareaproiectelor(celepentru care nu s-a stabilitîncă amplasamentul) vaevita pe cât posibiltraversarea ariilor naturaleprotejate sau acolo unde nuesteposibilprocentulde ocupare trebuie sa fieminim și să nu afectezehabitatele;În cazul celor localizate înariinaturaleprotejatesevorpropune măsuri decompensare în funcție desuprafața ocupată și despeciile de floră și faunăîntâlnite pe arealelerespective;


OM.8 Menținerea rețeleinaționale de arii naturaleprotejate;



181

Aspectedemediu


2050



perspectiva anului 2050(nr.exemplareafectate);Numărul de ariiprotejate intersectate deproiectele propuse prinSER 2019-2030, cuperspectivaanului2050;

Peisaj OM.9Protecțiașiconservareapeisajuluinatural;

Suprafețele ariilorprotejateafectate(ha)deproiectele propuse prinSER 2019-2030 cuperspectiva anului 2050raportat la suprafațatotală a rețeleiNatura2000;Totalitateatransformărilordepeisajcarearputeasăaparăcaurmare a realizăriiproiectelor propuse prinSER 2019-2030 cuperspectiva anului 2050(suprafețe de terenocupate permanent șitemporar, suprafețedefrișate, decopertate,număr clădiridezafectate);Numărul siturilorarheologice deschise pediverse tronsoane aleinvestițiilor propuseurmare descoperirii

În faza de execuție șiînfazadefuncționareprin măsurătorianualespecifice;În faza de proiectarese vor lua măsuri delimitare a efectelornegative asuprahabitatelor Natura2000carevor fipuseînaplicareatâtînfazade execuție cat și înfaza de funcționare.Dacă implementareamăsurilor nu arerezultate așteptate,acestea vor fiadaptate permanentîn funcție de situațiadin teren Lafinalizareaexecuției,habitatele vor firefăcute inclusiveprinmăsuriompensatorii;

Suprafețe de teren ocupatepermanent de proiectelepropuse prin SER 2019-2030 cu perspectiva anului2050; În faza de execuție șiîn faza de funcționare prinmăsurătorianualespecifice.în faza de proiectare se vorlua măsuri de limitare aefectelor negative asuprahabitatelor Natura 2000care vor fi puse în aplicareatâtînfazadeexecuțiecâtșiîn faza de funcționare. Dacăimplementareamăsurilornuare rezultatele așteptate,acestea vor fi adaptatepermanent în funcție desituația din teren Lafinalizarea execuției,habitatele vor fi refăcuteinclusive prin măsuricompensatorii;

Ministerul Energieiprin structurile dinsubordine, în calitatedeBeneficiar;Autoritateacompetentă pentruprotecțiamediului;Autoritateacompetentă privindevaluareapatrimoniului culturalnațional;

Aspecteculturale

OM.10 Păstrarea șiconservarea elementelor depatrimoniucultural;

OM.11 Păstrarea și Peperioadarealizării



182

Aspectedemediu


2050



conservarea tradițiilor șiobiceiurilorlocale;

unor situri arheologiceetc.;

lucrărilor deconstrucție;

Conservarearesurselornaturale

OM.12 Reducerea exploatăriiresurselor epuizabile șifacilitarea utilizării celorregenerabile

Cantitatea decombustibili alternativiutilizată(toneechivalentproduspetrolier)

Anual În faza de proiectare se potimpune măsuri de dotare ainstalațiilor care utilizeazăsurse epuizabile cutehnologii/instalațiicarepotutiliza și combustibilialternativi;Datele se vor compara cuceledinperioadaanterioarăimplementăriiproiectelor;

Ministerul Energieiprin structurile dinsubordine, în calitatedeBeneficiar;

Deșeuri

OM.13 Reducereacantitățilorde deșeuri geenrate șicreșterea gardului dereciclare/valorificare pentrutoatetipurilededeșeuri;

Cantitatea de deșeurigenerate, (tone/an) -pentru proiectelepropuse prin SER 2019-2030 cu perspectivaanului 2050 calculat lasuprafețaconstruită;Cantitatea de deșeurireutilizate saurecuperateprinreciclare(tone/an) - pentruproiectele propuse prinSER 2019-2030 cuperspectiva anului 2050calculat la suprafețaconstruită;

Trimestrial, înperioada de execuțieși anual în perioadadefuncționare.

Se vor face raportări alecantității de deșeurigenerateatât înperioadadeexecuție, cât și în perioadadefuncționare;


Populațieșisănătateaumană

OM.14 Diminuarea emisiilorde poluanți din mediulînconjurător, ce ar puteadetermina îmbunătățireastării de sănătate a populației

Numărul de accidenteproduse și numărul depersoane afectate deimplementareaproeictelor propuse prin

Anual În faza de proiectare vor filuateșimăsurideprotecțieapopulaĠiei împotrivariscurilor asociateobiectivelor

Ministerul Energieiprin structurile dinsubordine, în calitatedeBeneficiar;Inspectoratul



183

Aspectedemediu


2050



și implicit creșterea calitățiivieții;

SER 2019-2030, cuperspectivaanului2050;Numărul de persoanelorposibil a fi expuse laconcentrații crescute alepoluanților în atmosferădin zona deimplementare aproiectului;Numărul de boliprofesionale și bolilegate de profesie ce arputea rezulta dinimplementareaproiectelor.

termoenergetice, măsuricare vor fi implementate deantreprenori.Se estimează că se vorreduce numărul deaccidente produse în cadrulsectoruluienergetic;Datele se vor compara cuscenariuldereferință;

TeritorialdeMuncă;Autoritateacompetentă îndomeniulsănătății;

OM.15Utilizareadetehnologiicurate (performante) care săgenereze cât mai puțineriscuri pentru personalul dinunitățileindustriale;

Transport

OM. 16 Facilitareainfrastructurii pentruasigurarea transportuluielectric;

Număruldeautovehiculecare vor utilizacombustibilnepoluanți;

Anual - Autoritatea comptentăîn domeniultransporturilor;

OM.17 Asigurarea condițiilordin domeniul transporturilorpentru atingerea țintelorimpusedeUE;

Eficiențăenergetică

OM.18 Îmbunătățireaeficienței energetice șiutilizarea durabilă aresurselor pentru producereaenergiei.

Numărul de proiecteprivind modernizarea/reabilitarea/retehnologizareapropuse prin SER 2019-2030 cu perspectivaanului2050

Anual - Ministerul Energieiprin structurile dinsubordine, în calitatedeBeneficiar;


184

VI. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA

INFORMAȚIILORPRIVINDSPECIILEȘIHABITATELEDEINTERES

COMUNITARPOTENȚIALAFECTATE

Considerând extinderea teritorială a SER 2019-2030, cu perspectiva anului 2050,

nivelul strategic de abordare al evaluării, precum şi faptul cămajoritatea proiectelor

carepot fi localizatespaţialseaflă într-ostare incipientădedezvoltare(trasee/locaţii

indicative),următoareleaspectecriticeaufostluateînconsiderare:

v Analiza s-a realizat la nivel naţional printr-o abordare „sit cu sit”, în vedereaasigurăriiuneiabordăriunitareaevaluării;

v Caurmareaextinderiispaţialelanivelulîntreguluiteritoriunaţional,studiulnua putut implica activităţi de teren pentru colectarea de date şi informaţii,

bazându-se în principal pe analiza GIS; menționăm că la această etapă, zona

geografică inclusă reprezentativă pentru categoriile de investiții, unde sunt

incluse obiectivele SER este mai largă, urmând ca la etapa de evaluarea

impactuluiasupramediuluizonageograficăsăfiemaispecifică,localizată;

v Analizaa inclusdoaraceleresursegeospaţialecareacoperăuniformşi integralteritoriul naţional (ex: limitele ariilor naturale protejate, utilizarea terenului -

CLCetc.);

v Analizaainclusşiutilizareainformaţiilorexistenteînplanuriledemanagementaprobatăpânăînprezent,dată fiinddisponibilitateaPlanurilordeManagement

pentruceamaimareparteasiturilorNatura2000;

v Toate informaţiile privind prezenţa, efectivele, presiunile identificate la nivelulsiturilorNatura2000,aufostextraseexclusivdinFormularelestandardNatura

2000, plecând de la prezumţia că datele conţinute în acestea (actualizate în

2016)suntcomplete,actualeşisuficientepentruderulareaevaluării;

v Aprecierea impactului s-a realizat preponderent pe baza analizei GIS,cuantificând suprafeţeledin interiorul şi imediata vecinătate a siturilorNatura

2000carearputeafiafectatedeproiectelepropuse;

v Distanţeleşisuprafeţeledeimpactaufostcalculateînplan,fărăaseţinecontdeModelulDigitalalTerenului.

Pentru acele proiecte fazate unde au fost disponibile studii de evaluare adecvată,

realizate la o dată anterioară prezentului studiu, am încercat să preluăm concluziile

evaluărilor chiar dacă metodologia de evaluare a acestora nu este identică cu cea

utilizatăînprezentulstudiu.

Prezentul studiu de evaluare adecvată a fost realizat ţinând cont de cele mai bune

practicicarepotfiaplicatelaacestnivelstrategic,iaraspiraţianoastrăafostaceeadea

încercaocuantificarecâtmaiprecisăaprincipalelorformedeimpactpotenţialasupra

reţelei naţionale de situri Natura 2000. O astfel de ţintă poate fi considerată prea

exigentădatăfiindmultitudineadepresupunerişiipotezeluateînconsiderare,şiţinând

contdeniveluldeanalizăprecumşideresurseleşiinformaţiileavuteladispoziţie.

Este foarte important să precizăm faptul că rezultatele prezentului studiu trebuie

interpretatecuprecauţie,elereprezentânddoaro„primăimaginedeansamblu”asupra

impactuluiproiectelorpropusesprefinanţareîncadrulSER2019-2030,cuperspectiva

anului2050asuprareţeleiNatura2000şinuoevaluarededetaliuaimpactuluiasupra


185

tuturor tipurilor de habitate şi specii de interes comunitar. Principalele limitări ale

prezentuluistudiuconstauîn:

ü Dificultatea localizării spaţiale exacte a tipurilor de habitate şi a speciilor deinteres comunitar (procesulde cartare şi inventariereahabitatelor şi speciilor

Natura2000seaflăînprezentîndesfăşurareşivaduraîncăunnumărdeani);

ü Traseele/locaţiileproiectelorpropusespreimplementaresuntdoarindicative,omare parte dintre acestea putând suferi modificări semnificative în perioada

următoare. De asemenea, precizăm că în cadrul analizei au fost luate în

consideraredoarproiectelepropuse spre finanţarepentru careau fostpuse la

dispoziţie detalii privind localizarea spaţială sau aceasta a putut fi dedusă pe

bazastudiilorexistente;

ü ApreciereasensibilităţiizonelordininteriorulsiturilorNatura2000s-arealizatprin considerarea procentului de habitate şi specii prezente pe fiecare tip de

utilizare a terenului, faţă de numărul total de habitate şi specii de interes

comunitar existente în fiecare sit. Metoda aleasă, reprezintă cea mai bună

abordare utilizată pentru a putea oferi o imagine cât mai amplă cu privire la

impactul generat de implementarea proiectelor propuse în cadrul SER 2019-

2030,cuperspectivaanului2050asuprareţeleinaţionaledesituriNatura2000,

însă nu poate surprinde importanţa teritoriilor siturilor pentru fiecare tip de

habitatşifiecarespeciedeinterescomunitar(altfelspus,conformmetodologiei

utilizate,noiamconsideratcăunsitafectatpeosuprafaţăde5%arcorespunde

unui impact nesemnificativ, fără a şti însă dacă în interiorul acelor 5% din

suprafaţa afectată a sitului nu ar putea să se găsească întreg teritoriul unui

habitat sau al unei specii şi astfel la nivelul acestora din urmă impactul să fie

semnificativ).Oastfeldeanalizănupoatefirealizatădecâtlanivelulunuisitsau

alunuiproiect;

ü Localizareaspaţialăconvenţionalăahabitatelorşispeciilor(înfuncţiedetipuldeutilizare al terenului) reprezintă o abordare prudentă (nu s-a ţinut cont de

extindereaspaţialăahabitatelorindicatăînformularulstandard,considerând,de

exemplu,căoricehabitatdepajiştepoatefiregăsitpetoatesuprafeţeledepajişti

din situl respectiv), însă ineficientă în localizarea cu exactitate a zonelor cu

adevărat critice pentru menţinerea habitatelor şi speciilor pentru care a fost

desemnatsitul;

ü Analiza GIS s-a bazat pe utilizarea unor dimensiuni standard ale proiectelorprecumşialedistanţelorde impact.Esteevidentcăoastfeldeabordarepoate

produceînunelecazurisupraestimărişiînaltecazurisubestimărialeimpactului

generat.

Toate aceste limitări întâmpinate în cazul prezentului studiu, prezentate anterior, fac

imposibilăestimareaimpactuluipentrufiecaretipdehabitatşifiecarespeciedeinteres

comunitar, iar, la acest nivel de analiză, studiul două propune alternative (cea a

neimplementăriiSER2019-2030cuperspectivaanului2050șiceaprezentatăînacest

studiu) la proiectele analizate, însă poate sugera zonele unde trebuie intervenit la

nivelulproiectelorpentruevitareaapariţieiunorimpacturisemnificative.


186

VII. CONCLUZIIAnalizarealizatăînprezentulstudiunepermitesăformulămurmătoareleconcluzii:

v În prezentul studiu a fost identificat impactul potențial datorat implementăriipotențialelorproiecteprevăzuteînSER2019-20230,cuperspectivaanului2050,

în baza informațiilor identificate în studii de specialitate și/sau alte studii

elaboratelanivelnațional.

v Pentruobiectivelestrategicepentrucaresecunoaștelocațias-aupututidentificaariile naturale protejate și suprafețele acestora și s-a putut determina un

potențial impactpentru fazade execuție, însăpentru fazade funcționare acest

lucrunuapututficuantificatdinlipsadatelordenaturătehnică.

v Măsura încarerețeauaNatura2000/ariilenaturaleprotejatevor fi afectatedeobiectiveleenergeticeestegreudestabilitcuexactitate, însă,ținându-seseama

de faptul că această lucrare vizează obiective componente ale unei lucrări

strategicedenivelnațional,impactulclaralfiecăreiactivitățivaficuantificatîn

momentulîncareobiectivelevorfiînfazadeproiect;

v Tipurile de impact potențial semnificativ sau impact semnificativ pot fi evitatesau reduse după o evaluare a acestora în faza de proiect; de asemenea se va

evaluași impactulcumulatpentru fiecaresit înparte, înbaza informațiilordin

teren,lafazadeproiect.

v SiturileNatura2000cusuprafețemaimicide1000haprezintăovulnerabilitatela efectele impacturilormaimare fațăde celecuo suprafațăde celpuțin5ori

maimare,acesteaputîndu-seevita/reduceprinsoluțiialternativelaproiect.

v Încadrulprezentuluistudius-auidentificatprincipaleletipurideimpactcaresepotexercitaasuprahabitatelorșispeciilordeinterescomunitar,grupateastfel:

pierderea habitatelor, alterarea habitatelor, perturbarea activităţii speciilor,

mortalitateşiîntrerupereaconectivităţii;

v Evaluarea a pus în evidenţă faptul că unele din proiectele SER 2019-2030, cuperspectiva anului 2050 ce nu intersectează siturile Natura 2000 pot genera

efectenegativeatâtasuprahabitatelorşispeciilordin interiorulsiturilor,câtşi

asuprahabitatelorfavorabilealespeciilordeinterescomunitaraflateînimediata

vecinătateasiturilor.Acestlucrureclamăoatenţieşiasupraproiectelorpropuse

înimediatavecinătateasiturilorNatura2000(<1km)şitratareaacestoraîntr-o

manieră similară cu cele care intersectează siturileNatura 2000. 5 proiecte se

aflăladistanțămaimicade1kmfațădelimitasiturilorNatura2000.

v PentrusituaţiileîncareevitareaintersectăriisiturilorNatura2000sauazonelorcriticedin interiorulacestoranuesteposibilă,estenecesarăconsiderareaunor

măsuri pentru reducerea şi, acolo unde este cazul, compensarea impacturilor

semnificative;unastfeldeexempludemăsurădecompensarevizeazăcategoria

deinvestițietransportdeenergie;încazulsuprafețelordefrișatesuntnecesare

replantăriînaltezone,decomunacordcuDirecțiileSilviceșiAgențiaNațională

de Arii Protejate/Romsilva- Regia Națională a Pădurilor (entitățile care

administrează respectivele situri) din zonele afectate, în raport de 1/1 și cu

aceleașispeciicarevorfidefrișate.

v Măsuriledereducereaimpacturilorpotențialnegativetrebuiesăseconcentrezepe:evitareapierderiişialterăriihabitatelor,menţinereaconectivităţiiecologice,


187

evitareaperturbăriiactivităţiispeciilordefaună,precumşievitareamortalităţii

înrândulacestora.

v Metodologia de evaluare aleasă în prezentul studiu reprezintă cea mai bunăabordare utilizată, la acestmoment de evaluare strategică demediu, pentru a

putea oferi o imagine cât mai amplă cu privire la impactul generat de

implementarea categoriilor de investiții și proiectelor propuse în cadrul SER

2019-2030,cuperspectivaanului2050asuprareţeleinaţionaledesituriNatura

2000. Principala restricție este dată de imposibilitatea de a localiza spaţial şi

cerinţelefiecăruitipdehabitatşifiecăreispeciideinterescomunitar(altfelspus,

conformmetodologieiutilizate,noiamconsideratcăunsitafectatpeosuprafaţă

de5%arcorespundeunuiimpactnesemnificativ,fărăaştiînsădacăîninteriorul

acelor 5% din suprafaţa afectată a sitului nu ar putea să se găsească întreg

teritoriul unui habitat sau al unei specii şi astfel la nivelul acestora din urmă

impactul să fie semnificativ). O astfel de analiză nu poate fi realizată decât la

nivelul unui sit sau al unui proiect şi în cuprinsul studiului au fost făcute

recomandări care să permită interpretarea unitară a rezultatelor evaluărilor

adecvate ale proiectelor subsecvente SER 2019-2030, cu perspectiva anului

2050.


188

VIII. ANEXE1..Anexa1–LocalizareaobiectivuluiFinalizareagrupurilor3si4laCNECernavoda;

2.Anexa2-LocalizareaobiectivuluiRealizareaunuigrupenergeticnoude600MWla

Rovinari

3. Anexa 3 - Localizarea obiectivului Realizarea unui grup energetic nou de 400MW

parametriultrasupracriticilaTurceni;


CCGT - Craiova II, pe gaz, cu functionare flexibila, inclusiv stocarea energetica în

depozitulsubteranGhercesti;


CCGTpegazcufunctionareflexibilaMintia

6.Anexa6-LocalizareaobiectivuluiRealizarecentralahidroelectricacuacumulareprin

pompajTarnita-Lapustesti;

7.Anexa7-LocalizareaobiectivuluiRealizarecentralahidroelectricaTurnuMagurele-

Nicopole500MW;

8.Anexa8-LocalizareaobiectivuluiRealizarecentralahidroelectricaRastolita35MW;

9.Anexa9-LocalizareaobiectivuluiRealizarecentralehidroelectriceperâulJiu90MW;

10. Anexa 10 - Localizarea obiectivului Realizare centrale hidroelectrice pe râul Olt -

145MW;

11.Anexa11-LocalizareaobiectivelordinsubsectorulTransportenergie;

12.Anexa12-Certificatstudiidemediu.


189

IX. BIBLIOGRAFIE

1. Abbasi, S.,Abbasi,N., 2000.The likelyadverseenvironmental impactsof renewableenergysources.AppliedEnergy65(1-4),121-144;

2. Abbasi, T., Abbassi, S., 2011. Small hydro and the environmental implications of itsextensiveutilization.RenewableandSustainableEnergyReviews15(4),2134-2143

(https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032110004193?via%3Di

hubaccesatla31.01.2019);

3. AmericanRivers,2014(https://www.americanrivers.org/);4. Bergkamp, G., McCartney, M., Dugan. P., McNeely, J. și Acreman, M., 2000. Dams,

EcosystemfunctionsandEnvironmentalRestoration.ThematicReviewII.1,prepared

asaninputtotheWorldCommisiononDams,CapeTown;

5. Biodiversity and climate change

(http://ec.europa.eu/environment/life/project/Projects/index.cfm?fuseaction=home

.showFile&rep=file&fil=COB_Module-3_Climate.pdf);

6. Bratrich,C.,Truffer,B.,Jorde,K.,Markard,J.,Meier,W.,Peter,A.,Schneider,M.,Wehrli,B., 2004. Green hydropower: a new assessment procedure for river management.

RiverResearchandApplications20(7),865-882;

7. Center for Biological Diversity

(https://www.biologicaldiversity.org/programs/public_lands/energy/dirty_energy_d

evelopment/coal/index.html);

8. Comisia Europeană – Renewable energy statistics/ro. Statistici privind energia dinsurse regenerabile (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-

explained/pdfscache/64880.pdfaccesatla30.01.2019);

9. Crisp,D.T.,Mann,R.H.K.&Cubby,P.R.. 1983.Effectsof regulationof theRiverTeesupon fish populations below Cow Green Reservoir. Journal of Applied Ecology 20:371-386;

10. DamsandDevelopment–ANewFrameworkforDecision-Making.TheReportoftheWorld Commission on Dams, 2000

(https://www.internationalrivers.org/sites/default/files/attached-

files/world_commission_on_dams_final_report.pdfaccesatla31.01.2019);

11. Evaluareaadecvatăa impactuluidemediuaUnităților3și4aleC.N.E.Cernavodă–Impactul asupra biodiversității – Raport final – REZUMAT. Institutul Național de

Cercetare –Dezvoltare Delta Dunării, 2010 (http://www.mmediu.ro/beta/wp-

content/uploads/2012/08/2012-08-

10_centrala_cernavoda_studiuincdddrezumatromana.pdfaccesatla14.02.2019);

12. FASTDANUBE(http://www.fastdanube.eu/ro);13. FormularestandardNatura2000;14. Frazier,S.1999.Ramsarsitesoverview.WetlandsInternational,Wageningen;


190

15. Lejon,A.G.C.,B.MalmRenöfält,andC.Nilsson.2009.Conflictsassociatedwithdamremoval in Sweden.Ecology and Society14(2): 4. [online] URL:

http://www.ecologyandsociety.org/vol14/iss2/art4/;

16. Plan de management integrat al ariilor protejate Ciuperceni-Desa ROSCI0039Ciuperceni-Desa,ROSPA0013Calafat-Ciuperceni-Dunăre,2.392.Ciuperceni-Desa,2.398.

Balta Lată, 2.397 Balta Neagră

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-03-24_PM_CIUPERCENI-

DESA.pdf;

17. PlandemanagementintegratParculNaţionalCheileNerei-Beuşniţa(ROSCI0031şiROSPA0020 Cheile Nereu-Beuşniţa) - http://cheilenerei.usab-

tm.ro/docs/manag_p/PM%20PN%20Cheile%20Nerei-Beusnita%20%20Draft%201.pdf;

18. Planul de management al ariei de protecţie specială avifaunistică Balta TătaruROSPA0006 - http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-05-

12_PM_ROSPA0006_Balta_Tataru.pdf;

19. Planul de management al ariilor naturale protejate ROSCI0045 Coridorul Jiului,ROSPA0023 Confluenţa Jiu-Dunăre, ROSPA0010 Bistreţ şi rezervaţiile naturale Locul

Fosilifer Drănic-2.391 şi Pădurea Zăval-IV.33

http://www.coridoruljiului.ro/PM_ROSCI0045.pdf;

20. Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA0099 PodişulHârtibaciului, ROSCI0227 Sighişoara+Târnava Mare, ROSCI0144 Pădurea de gorun şi

szejar de pe Dealul Purcăreţului, ROSCI0143 Pădurea de gorun şi steajar de la Dosul

Fânaţului, ROSCI0132 Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est,

ROSCI0304 Hârtibaciu de Sud-Est, rezervaţia naturală Stejarii seculari de la Breite

municipiulSighişoara,rezervaţiaCanionuMihăileni,rezervaţiadestejarpufos–satCriş

https://www.natura2000transilvania.ro/library/upload/documents/2016-09-14-16-

51-43-ac71b.pdf;

21. PlanuldemanagementalGeoparculuiPlatoulMehedinţişialsiturilorNatura2000dinzonaacestuia:ROSCI0198PlatoulMehedinţişiROSPA0035Domogled-ValeaCernei-

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/201623_PM_Geoparcul_Platoul_Me

hedinti.pdf;

22. Planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei-

http://domogled-cerna.ro/planul_de_management.pdf;

23. PlanuldemanagementalParculuiNaţionalSemenic-CheileCaraşului,alROSCI0226Semenic-Cheile Caraşului, ROSPA0086 Munţii Semenic-Cheile Caraşului şi al ariilor

naturale protejate de interes naţional din arealul acestora - http://pnscc.ro/wp-

content/uploads/2018/10/Plan-managemnt-V2-2018.pdf;

24. PlanuldemanagementalROSPA0071LuncaSiretului Inferiorşialariilornaturaleprotejate suprapuse http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-12-

29_PM_R_ROSPA0071_Lunca_Siretului_Inferior.pdf;

25. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0299 Dunărea la Gîrla MareMaglavit http://natura-ocrotita.ro/wp-content/uploads/2014/02/Plan-management-

ROSCI0299-Dun%C4%83rea-la-G%C3%A2rla-Mare-Maglavit.pdf;

26. Planuldemanagement integratpentruROSCI0109LuncaTimişului şiROSPA0095Pădurea Macedonia -

http://luncatimisului.ro/docs/Plan_de_management_integrat_ROSCI0109_si_ROSPA009

5.pdf);


191

27. Planul de management revizuit al Parcului Naţional Călimani -

http://www.tasuleasasocial.ro/wp-content/uploads/2016/08/Plan-de-management-

Calimani-revizuit-octombrie-2015.pdf;

28. Planul integrat de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 Blahniţa,ROSCI0173PădureaStârmina,ROSCI0306 Jiana şiROSPA0024Gruia-GârlaMare,Doar

trupul care se suprapune parţial cu ROSCI0306 Jiana

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/201624_Plan_Management_Blahni

ta.pdf;

29. Renewable energy statistics/ro – Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/pdfscache/64880.pdf);

30. Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2010-2020 (http://biodiversitate.mmediu.ro/implementation/legislaie/politici/strategia-

nationala-si-planul-de-actiune-pentru-conservarea-biodiversitatii/);

31. StudiudeevaluareadecvatăpentruProgramulOperaționalInfrastructurăMare2014-2020;

32. Yüksel, I., 2010.Hydropower for sustainablewaterenergydevelopment.Renewableand Sustainable Energy Reviews 14 (1), 462-469

(https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1364032109001592?via%3Di

hubaccesatla31.01.2019);

33. Zeleňáková,M.,Fijko,R.,Diaconu,D.C.,RemeňákováI.,2018.EnvironmentalImpactofSmallHydroPowerPlant–ACaseStudy.Environments,5,12.

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU STRATEGIA …

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ PENTRU STRATEGIA …