STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMapmcs-old.anpm.ro/files/APM CS/Reglementari... · 2011. 11....

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA privind realizarea obiectivului

„TELESCAUN CASA BARAJ”

Teritoriul administrativ al comunei Valiug, judetul Caras-Severin

BENEFICIAR SC CASA BARAJ SRL Valiug

ELABORATOR P.F.A. Unici Gheorghe Remus Poz. 71 Registrul National al Elaboratorilor COLABORATOR Otoiu Eugen Ovidiu Consultant mediu si evaluator

2011

Studiu de Evaluare Adecvată Telescaun Casa Baraj - Văliug

CUPRINS

A. INTRODUCERE 4A.1. Informatii generale privind proiectul “Telescaun Casa Baraj” 5A.1.1. Titularul proiectului 5A.1.2. Date generale privind amplasamentul 5A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona PP 5A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele acestuia 5A.1.5 Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 6A.1.6. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP 13A.1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.) 17A.1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP 17A.1.9. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora 17A.1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia PP 18A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului 19A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru) 19A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar 19A.2. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus 20A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica Muntii Semenic–Cheile Carasului, cod ROSPA0086 20A.2.2. Informatii privind situl de importanta comunitara Semenic-Cheile Carasului, cod ROSCI0226 22A.3. Analiza asociatiilor vegetale, habitatelor, florei si faunei din perimetrul investitiei 29A.3.1. Analiza florei si vegetatiei 29A.3.2. Habitatele 31A.3.3. Ornitofauna 32A.3.4. Mamifere 37A.3.5. Reptile si amfibieni 39A.3.6. Distributia speciilor de importanta comunitara pe suprafata amplasamentului si in vecinatatea acestuia 40A.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora 41A.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 41A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus 41

Pagina 2 din 55


A.5.2. Specii de mamifere, amfiebieni, reptile, nevertebrate si plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 41A.5.3 Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE 42A.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 42A.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 43A.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management 43A.9. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor 44A.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar 45

B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII SI ASUPRA HABITATELOR 46B.1. Impactul actual 46B.2. Impactul prognozat 46B.3. Impactul asupra proiectului asupra integritatii sitului 46B.4. Impactul asupra habitatelor si speciilor de flora si fauna 47B.5. Impactul prognozat in faza de amenajare a domeniului schiabil 47B.6. Impactul prognozat in faza de exploatare 49 C. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI 50 D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA STUDIATA 51

E. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A BIODIVERSITĂŢII. METODE UTILIZATE DE EVALUARE 52E.1. Metode de teren 52E.2. Metodologia de evaluare a impactului 53

F. CONCLUZII 54

Bibliografie 55

Pagina 3 din 55


A. INTRODUCERE Prezentul studiu s-a intocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, in vederea derularii procedurii de Evaluare Adecvata necesara proiectului “Telescaun Casa Baraj”. Lucrarea are la baza documentatia intocmita pe baza datelor furnizate de catre S.C. CASA BARAJ S.R.L., Consiliul Local al comunei Valiug, precum si cele culese pe teren de catre specialisti.

SCOPUL

Studiul de evaluare adecvata a fost solicitat in cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu derulata de catre Agentia pentru Protectia Mediului Caras-Severin, in conformitate cu OM 19/2010.

OBIECTIVELE PROPUSE

Evaluarea starii actuale a mediului in perimetrul propus derularii proiectului. Evaluarea impactului pe care activitatile derulate prin proiect l-ar exercita asupra mediului (habitate, specii de flora si fauna de interes comunitar, integritatea sitului natural in care se gaseste amplasamentul proiectului). Stabilirea modului de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia mediului. Identificarea de masuri capabile sa genereze diminuarea sau anularea potentialului impact exercitat de activitatile prevazute in proiect asupra mediului si vietuitoarelor, in special asupra celor de interes conservativ. Evaluarea adecvata a activitatilor si a impactului potential, precum si a masurilor de reducere a acestuia.

SURSELE DE INFORMARE

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvata a fost intocmit pe baza observatiilor directe din teren, cat si pe baza unei documentatii bibliografice constand in: – Formularele standard Natura 2000 ROSCI 0226 Semenic–Cheile Carasului si

ROSPA0086 Muntii Semenic –Cheile Carasului – Memoriu de prezentare pentru proiectul “Telescaun Casa Baraj” – Situl Ministererului Mediului (www.mmediu.ro) – Harti

Pagina 4 din 55


A.1. Informatii generale privind proiectul “Telescaun Casa Baraj” A.1.1. Titularul proiectului

Titularul proiectului este S.C. CASA BARAJ S.R.L., cu sediul in comuna Valiug, str. Bolnovat nr. 759, jud. Caras-Severin. Proiectul poarta denumirea de „Telescaun Casa Baraj”. Scopul proiectului este exploatarea turistica a regiunii prin amenajarea domeniului schiabil. A.1.2. Date generale privind amplasamentul Amplasamamentul proiectului este situat in Muntii Semenic, mai exact in nordul culmii Cracu Goznei, la contactul acesteia cu Depresiunea Valiug. Terenul ocupa interfluviul ce separa Valea Paraului Gozna de Valea Barzavei si este situat la o altitudine cuprinsa intre 600 si 700 m. A.1.3. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si

habitate de interes comunitar in zona PP Suprafata pe care este propunerea de realizare a proiectului insumeaza 2,178 ha, pe un teren cu inclinatii ale pantelor intre 10-20%. Intreaga suprafata este acoperita de o pasune comunala refacuta in urma curatirii terenului de vegetatia forestiera. A.1.4. Informatii privind PP: denumirea, descrierea si obiectivele

acestuia Proiectul supus evaluarii consta in amenajarea unui domeniu schiabil care se va exploata ca zona turistica pentru sporturile de iarna. Domeniul schiabil va fi compus din partie de schi, echipata cu telescaun cu cablu sustinut de 7 piloni si 60 scaune de 2 locuri, instalatie de iluminat nocturn si tunuri pentru producerea zapezii artificiale. De asemenea, la baza partiei, in zona de sosire, alaturat cladirii restaurant existente, se va executa o cladire parter si etaj partial, cu aria construita de 281,6 mp si aria construita desfasurata de 400,42 mp, cu rol de spatii de cazare a personalului deservent, bar/snack-bar, spatiu prim-ajutor si spatiu inchiriere echipament sportiv. Amenajarea consta in: realizarea unei partii de schi de mica anvergura cu lungimea de 550 m si

diferenta de nivel de cca 100 m, pe un culoar despadurit cu latimea de cca 25 m, cu plecare de la cota 715 m si cu sosirea la cota 615 m, pe un platou situat la cca 50 m SE fata de cladirea existanta a restaurantului Casa Baraj. Suprafata ocupata de partie este de cca 1,4 ha.

Pagina 5 din 55


instalatia de transport pe cablu are statia de baza (plecare) la cota de 611 m si respectiv statia se varf (sosire), la o altitudine de 710 m. Diferenta de nivel dintre cele doua statii este de 100 m. Lungimea totala a telescaunului este de 550 m si ocupa o suprafata de 0,2 ha.

cladire servicii – va fi situata langa cladirea restaurant existenta. Aceasta se va executa in regim parter si etaj partial, cu aria construita de 281,6 mp si aria construita desfasurata de 400,42 mp. Din punct de vedere functional constructia va avea urmatoarele incaperi: camere pentru cazarea personalului, spatii tehnice (centrala termica) si de depozitare, spatiu inchiriere material sportiv, spatiu prim ajutor, snack bar, grupuri sanitare pe sexe.

cai de acces si parcare – se mentine accesul existent pe amplasament. Pentru deservirea obiectivului vor fi realizate 8 locuri de parcare noi, inierbate cu S=100 mp la care se adauga parcarile existente, in numar de 65 locuri.

alimentare cu apa – pentru alimentarea cu apa a cladirii de servicii se prevede un racord, din conducta cu Ø100 mm existenta pe amplasamentul discutat. In scopul asigurarii apei necesare functionarii tunurilor de zapada se va realiza alimentarea cu apa dintr-o captare existenta amplasata pe paraul Goznuta, aflata in vecinatatea amplasamentului proiectului, captare care va fi modernizata si reechipata.

canalizare menajera – evacuarea apelor uzate menajere de la obiectiv se va face prin coloanele menajere, in canalul menajer care va avea Dn 160 x 7,7 mm pana la caminul de racord CR existent din zona Casa Baraj.

alimentare cu energie electrica – alimentarea cu energie electrica a a obiectivului se face din reteaua electrica existenta in zona.

alimentare cu energie termica – in conformitate cu tema de proiectare, incalzirea si prepararea apei calde de consum se asigura din centrala termica, existenta in zona de amplasament al obiectivului proiectat, printr-un racord termic exterior, ingropat.

A.1.5. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea

coordonatelor Stereo 70 Suprafata potential afectata de catre investitia propusa se afla partial pe suprafata Parcului National Semenic – Cheile Carasului si pe suprafata siturilor Natura 2000 ROSCI0226 Semenic Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic–Cheile Carasului. Proiectul care se doreste a fi realizat este localizat pe raza comunei Valiug. Regimul juridic al terenului, asa cum reiese din certificatul de urbanism nr. 82 din 11.10.2011, emis de Primaria Comunei Valiug, este urmatorul: teren situat pe teritoriul administrativ al comunei Valiug, in intravilanul acesteia, cu o suprafata de 1788 mp, proprietatea SC CASA BARAJ SRL si teren de 2,00 ha, situate pe teritoriul administrativ al comunei Valiug, in extravilanul acesteia, proprietatea Primariei Comunei Valiug, drept de folosire SC CASA BARAJ SRL conform contractului de asociere in participatiune nr. 371 din 23.03.2011. Accesul in perimetru se face din drumul judetean DJ 582 Resita – Brebu Nou-Slatina Timis si DJ 582D Valiug-Vila Klaus.

Pagina 6 din 55


Suprafata totala de teren pe care se va realiza proiectul, este de 2,178 ha conform aceluiasi Certificat de Urbanism. Coordonatele perimetrului in sistem de referinta STEREO 70 le redam in tabelul de mai jos:

X Y

267034 416827

267032 416862

266878 417119

266902 417158

266847 417172

266823 417155

266785 417195

266803 417225

266758 417267

266736 417252

266684 417312

266695 417350

267071 416902

267062 416939

267005 416949

267031 416980

266981 417004

267008 417037

266964 417069

266934 417052

Coordonatele STEREO 70 ale traseului telescaunului sunt redate in tabelul de mai jos:

X Y

266695 417350

266758 417267

266803 417225

266847 417172

266964 417069

267031 416980

267071 416902

Pagina 7 din 55


Coordonatele STEREO 70 pentru cladire si parcare sunt redate in tabelul de mai jos:

TABEL DE COORDONATE - STEREO 70

Denumire Nr. punct X Y

1 266698 417360

2 266682 417355

3 266674 417344

Cladire noua

4 266686 417363

5 266636 417366

6 266673 417350

7 266669 417352

Parcare noua

8 266683 417370

Incadrare in teritoriu

Terenul luat in studiu se afla in sudul localitatii Valiug. Terenul este invecinat astfel: Nord – Intravilanul comunei Valiug si drumul de acces Resita – Valiug Est – Statiunea Valiug- Crivaia Sud – Padure si pasune Vest – Intravilanul comunei Valiug si drumul de acces Resita – Valiug Localizare

Din punct de vedere geografic, terenul este situat Muntii Banatului, in Masivul Semenic, mai exact in nordul culmii Cracu Goznei, la contactul acasteia cu Depresiunea Valiug. Terenul ocupa interfluviul ce separa Valea Paraului Gozna de Valea Barzavei si este siutuat la o altitudine cuprinsa intre 600 si 700 m. Caracteristici climatice

Regimul eolian In ansamblul sau, bazinul hidrografic al Barzavei beneficiaza de un relativ calm eolian, atat sub raportul intensitatilor cat si sub cel al frecventelor. Frecventa medie pe anotimpuri prin bazinul superior al raului inregistreaza procentual urmatoarele valori: iarna 46,6% NV primavara 40,6% NV vara 43,6% NV toamna 58,0% NV Fata de directia dominanta, subordonat se manifesta schimbari diurne de directii in lungul versantilor, vanturile dinspre Sud avand frecvente minime. In bazinul inferior al raului, directiile dominante de manifestare a activitatii eoliene sunt: – iarna 26,3% E – primavara 26,6% N – vara 26,3% N

Pagina 8 din 55


– toamna 24,6% E Vanturile cele mai importante in regiune sunt Cosava, cu directie nord – estica si viteza medie 1,7 m/s si Fohn-ul din directia sud – vestica, cu viteza medie mai mare de1,7 m/s, care se manifesta in lunile de vara. Perioada de calm este de 25% si cea de vant de 75%. Nebulozitate In bazinul superior si mediu al raului, luna cea mai senina a anului este august, cu o nebulozitate de 3,8. Ca si clima intalnim in aceasta incadrare tipul temperat – continental, cu usoare influente mediteraneene, cu ierni mai lungi, primaverai bogate in precipitatii, veri destul de calduroase si toamne relativ lungi si secetoase. Expozitia insorita ocupa 21%, umbrita 32%, iar cea partial insorita 47%. Precipitatiile Sunt in general regulate si abundente. Astfel, in intervalele de altitudine 500 – 700 m, precipitatiile inregistrate se incadreaza in limitele 900 – 1100 mm/mp/an. Numarul annual de zile cu strat de zapada este intr 80 si 120 zile/an. Prima zi de inghet este in jurul datei de 15 octombrie, ultima zi de inghet fiind in intervalul 10 – 20 aprilie. Durata intervalului de zile fara inghet, este in medie, in jur de 185. Temperatura Media multianuala din bazinul Barzavei, urmarita pe un interval de 20 de ani si rezultatele din datele inregistrate la statiile meteorologice Semenic si Resita (bazinul superior), Bocsa Montana – Maureni (bazinul mediu) si Denta – Ciacova – Timisoara (bazinul inferior ) se mentine in jurul a 11 0C (10,9 0C) cu oscilatii intre 8,7 0C (1961) si 11,2 0C (1991). Pe anotimpuri se inregistreaza urmatoarele medii: iarna 00,2 0C primavara 11,2 0C vara 20,8 0C toamna 11,4 0C Este caracteristica si absenta anotimpurilor de tranzitie, trecerea de la sezonul rece la cel cald fiind in general transanta. Seismicitate Seismic in conformitate cu normativul P100/92, amplasamentul se incadreaza in zona seismica D. Din cele 2,178 ha ocupate de proiect, 1,27 sunt situate in limitele Parcului National Semenic Cheile Carasului, dar acestea sunt in afara zonelor de protectie integrala, protectie stricta. In zona respectiva se vor desfasura activitati de turism si agrement, ceea ce nu contravine cu propunerea de plan de managent a ariei naturale protejate Parcul National Semenic-Cheile Carasului.

Pagina 9 din 55


In ceea ce priveste pozitia fata de Situl de Importanta Comunitara ROSCI 0226 Semenic Cheile Carasului si Aria de Protectie Speciala Avifaunistica ROSPA0086 Muntii Semenic–Cheile Carasului, proiectul “Telescaun Casa Baraj” include o suprafata de 1,27 ha din cele doua situri, suprafata similara cu cea ocupata in Parcul National Semenic-Cheile Carasului (in zona studiata limitele celor trei arii protejate coincid).

Fig.1. Amplasarea obiectivului studiat fata de Parcul National Semenic-Cheile Carasului

Pagina 10 din 55


Fig.2. Amplasarea obiectivului studiat fata de situl de importanta comunitara ROSCI0226

Semenic-Cheile Carasului

Pagina 11 din 55


Fig. 3. Amplasarea obiectivului studiat fata de aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0086

Muntii Semenic-Cheile Carasului

Pagina 12 din 55


A.1.6. Modificarile fizice ce decurg din realizarea PP Proiectul propus are in vedere amenajarea unei partii de schi echipata cu telescaun, instalatie de iluminat nocturn si tunuri pentru producerea zapezii artificiale. La baza partiei se va construi o cladire parter si etaj partial cu rol de spatii de cazare a personalului deservent, bar/snack-bar, spatiu prim-ajutor si spatiu inchiriere echipament sportiv. Amenajarea partiilor si construirea utilitatilor de infrastructura necesare uzului turistic al domeniului va cuprinde: – lucrari de amenajare a partiilor; – constructia cladirilor; – construirea parcarii; – amenajarea retelelor de apa si electricitate, precum si a canalizarii; – amplasarea conductei pentru distributia apei in vederea producerii zapezii

artificiale. Amenajarile si constructiile enumerate mai sus presupun interventia pe o suprafata de 2,178 ha ocupate de pasune. Modificarile fizice semnificative se vor produce in urmatoarele cazuri: – construirea cladirii; – amenajarea parcarii auto; – construire instalatie de transport pe cablu; – alimentarea cu apa a tunurilor de zapada; – instalatie producere zapada artificiala. CONSTRUIREA CLADIRII

In regim parter si etaj partial, cu aria construita de 281,6 mp si aria construita desfasurata de 400,42 mp care va adaposti urmatoarele functiuni: Parter: – 7 camere de 2 locuri cu grup sanitar propriu si acces direct din exterior, pentru

cazarea personalului de deservire a intregului ansamblu turistic; – Spatii tehnice (centrala termica) si de depozitare. Etaj: – Snack bar, cu o capacitate de 50 de locuri la mese si 12 locuri la bar; – Spatiu inchiriere material sportiv; – Spatiu prim ajutor; – Grupuri sanitare pe sexe, care deserveste snack barul si partia. In cazul acesteia solul va fi mobilizat pentru amenajarea fundatiilor. Solul excavat va fi extras, depozitat pe o platforma temporara, urmand ca apoi sa serveasca la umplerea fundatiei.

Pagina 13 din 55


AMENAJAREA PARCARII AUTO

Au fost proiectate a se amenaja pentru cladirea noua 8 locuri parcare autoturisme, cu o suprafata totala de 100,0 mp.

CONSTRUIRE INSTALATIE DE TRANSPORT PE CABLU

Instalatia are statia de baza (plecare) la cota de 611 m si respectiv statia se varf (sosire), la o altitudine de 710 m. Diferenta de nivel dintre cele doua statii este de 100 m. Lungimea totala a telescaunului este de 550 m si ocupa o suprafata de 0,2 ha. Instalatia de transport pe cablu – telescaun 2 locuri este o instalatie cu mers unidirectional la care vehiculele sunt scaune cu 2 locuri. Aceste scaune sunt transportate de-a lungul liniei cu o viteza maxima de 2 m/s. Vehiculele se cupleaza automat la cablul purtator tractor la iesirea din statii si se decupleaza automat la intrarea in statii. Viteza de transport in statii este de 0.4 m/s pentru a facilita imbarcarea pasagerilor. Antrenarea si intinderea cablului purtator-tractor se realizeaza cu ajutorul unui motor electric si a unui sistem hidraulic amplasate in statia de baza. Statia de varf are doar rol de intoarcere a cablului. Pupitrul de comanda a telescaunului si sistemul de antrenare se gasesc in statia de baza. Sistemul de antrenare se compune din: motor electric, cuplaj, frana, redactor, frana se siguranta, motor de rezerva, roata de antrenare. Aceasta instalatie de cablu are statia de baza in vecinatatea zonei de cazare a personalului. Accesul la statia de plecare a telescaunului se va realiza din drumul existent. DESCRIEREA STRUCTURII DE REZISTENTA

Suprastructura statiilor impreuna cu intreaga instalatie si sistemul de transport este o reamplasare a instalatiei de telescaun CERESOLO– Italia. Structura metalica s-a demontat si se remonteaza pe noul amplasament. Prezentul proiect eleboreaza infrastructura pentru statiile si pilonii telescaunului pe noul amplasament. Conform temei de proiectare telescaunul este de tip mono-cablu cu circulatie unidirectionala. Linia de transport pe cablu are o lungime de 558 m si o diferenta de nivel de 100m, intre cele doua statii. Linia se compune din: statia de antrenare-intindere(aval), 7 piloni cu inaltimea de cablu cuprinse intre 4-12 m fata de cota terenului natural si statia de intoarcere in amonte. Trasarea axelor pentru elaborarea infrastructurii se face de catre topografi, cu respectarea obligatorie a cotelor de nivel indicate prin proiect. Amplasarea finala a fundatiilor pentru piloni se va face prin recunoastere si verificare a conditiilor de teren in fiecare caz in parte, de catre proiectanti. Cotele 0,00 ale statiilor si cotele superioare ale fundatiilor pilonilor (CFS) se respecta obligatoriu. Statia inferioara (de antrenare intindere) are infrastructura din beton armat de care se prinde suprastructura metalica prin prezoane de ancoraj.

Pagina 14 din 55


Statia superioara (de intoarcere) a liniei de transport este formata din suprastructura de beton armat fixata pe o fundatie monolitica din beton armat. Fundatiile pentru piloni sunt blocuri izolate de beton armat monolit care au incastrate in acesta prezoanele de ancoraj. Pilonii sunt de tip T cu structura metalica si se ancoreaza pe fundatii cu ajutorul prezoanelor de ancoraj exceptie facand pilonul 1 care este de tip cadru montat de asemenea pe fundatie cu ajutorul prezoanelor de ancoraj. Pilonii se pot monta pe pozitie doar dupa ce betonul din fundatie atinge 80% din marca. Pozitionarea si montajul pilonilor cu respectarea cotei pentru cablu se rezolva prin grija montatorului si se consemneaza in proces verbal. Pentru protejarea cadrelor deasupra cotei CFS se ridica o protectie de beton de 25 cm inaltime. Conform studiului geotehnic anexat, terenul de fundare indicat este stratul de argila nisipoasa galben cafenie plastic consistent-vartoasa si nisip argilor cafeniu cu fragmente de roci angulare. Se fundeaza la adancimea minima de 1,20-1,30 m fata de cota terenului natural. Presiunea conventionala de calcul Pconv= 300kpa la sarcini din gruparea fundamentala. Inainte de turnarea betonului in fiecare fundatie se va chema proiectantul geotehnician pentru confirmarea terenului bun de fundare. Se interzice cu desavarsire turnarea fundatiilor fara a avea acordul in scris al proiectantului geotehnician. Se va intocmi proces verbal de receptie pentru natura terenului de fundare fara de care nu se poate turna betonul in fundatii. Executarea fundatiilor se poate incepe numai dupa trasarea axelor pe amplasament. Cota superioara a fundatiilor CFS se respecta obligatoriu si corespunde cotei terenului natural CTN. Sapaturile se executa mecanizat in proportie de 70-80% diferenta pana la cotele din proiect se executa manual pentru a nu deranja terenul in jurul fundatiilor, vor fi prevazute cu sprijiniri si se vor respecta prevederile de protectia muncii in vigoare. Se va avea grija ca peretii sapaturii sa se pastreze verticali si toata groapa sa fie finisata manual. Sapaturile fundatiilor nu se lasa deschise mai mult de 48h in cazul in care nu se poate turna in timp util ultimii 20-30cm ale sapaturii se vor executa cu putin timp inainte de turnarea betonului. Verificarea dimensiunilor si a armarilor fundatiilor nu se considera faza determinanta. Imediat dupa decofrarea elevatiilor golurile ramase in jurul fundatiilor vor fi umplute cu pamant argilos, compactat in straturi elementare de circa 20-30 cm grosime. Nu se permite intreruperea executiei decat dupa terminarea infrastructurii si realizarii umpluturii in jurul fiecarei fundatii. Nu se va permite stagnarea apelor pe amplasament si in sapaturile de fundare. Dupa terminarea lucrarilor de montaj terenul din jurul statiilor si pilonilor se amenajeaza astfel ca fundatiile sa fie protejate de apele de pe versant. Apele pluviale se vor dirija prin rigole atat in timpul executiei cat si la exploatare iar eventualele izvoare vor fi captate.

Pagina 15 din 55


ALIMENTAREA CU APA A TUNURILOR DE ZAPADA

Alimentarea cu apa a tunurilor de zapada se face utilizand apa de suprafata si anume paraul Goznuta . Captarea paraului Gosnuta este o constructie existenta prin care o parte din debitul acestui parau era tranzitat in lacul Gozna. Prin reamenajarea acestei captarei se asigura o frecventa mai buna a debitului necesar . Aceasta apa ajunge tot in lacul Gozna dar dupa transformarea in zapada pe partia de schi . Apa captata este transportata prin prin rigola existenta (in stare tehnica buna) paralela cu drumul de acces (1,21,20,8 m) in lungime de 467 m, spre bazinul de incarcare (sau bazinul sorburilor). Bazinul de incarcare este o constructie subterana din beton armat avand dimensiunile de 2,51,5 si 2 m adancime. Statia de pompare este o constructie subterana din beton armat cu dimensiunile 623 m in care este amplasat pompa activa si pompa de rezerva . Reteaua de distribuire a apei tehnologice de la statia de pompare la cele 5 tunurile de zapada are lungimea de 542 m are dimetrul de 80 mm, este realizata din polietilena de inalta densitate si este pozata ingropat .

INSTALATIE PRODUCERE ZAPADA ARTIFICIALA

Este o instalatie automatizata echipata cu un ventilator; 3, 4 sau 5 inele formate din duze de apa si un compresor de aer LE 40 lubrefiat cu ulei sau un compresor de aer fara ulei Scroll. Tunul de zapada functioneaza pe baza unui design de joasa presiune cu multe duze de apa, acest fapt eliminand nevoia unui compresor de aer permanent. Aerul necesar pentru a produce zapada de calitate este asigurat de ventilatorul localizat in cilindrul tunului. Aerul comprimat necesar pentru pulverizator este asigurat de compresorul tunului. Ungiul vertical al butoiului tunului este ajustabil astfel incat sa se poata obtine unghiul optim de aruncare a zapezii si este posibil ca cilindrul sa fie rasucit 3600 orizontal. Apa este pulverizata in jetul de aer prin intermediul ansamblului conic de duze localizat in fata cilindrului . Se formeaza un spectru de picaturi de apa care se transforma in cristale de gheata cand intalnesc masa de aer, care pleaca de la ventilator. Acest amestec aer/apa iese si imediat ingheata formand cristale mici de gheata sau nucleotide. Nucleotidele devin nucleii fulgilor de zapada pe masura ce picaturile de apa ingheata in jurul lor. Date tehnice FA 1000/2000 Tipul tunului 2004 Greutatea tunului 164,3 kg Duze de apa 360 Injector de duze 27 Ventilatorul motorului 15kw Tipul ventilatoruluI compus (mixt) Compresor LE 40 4 KW Motorul electric 0,3 kw

Pagina 16 din 55


Capacitate de rotire 3600 Aria de lucru in grade 300-700 Distanta de aruncare 15-50 m Presiunea apei 8-35 bari A.1.7. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de

apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.)

Dintre resursele naturale existente in perimetrul proiectului, pe parcursul exploatarii se va prelua doar apa. Aceasta este destinata producerii de zapada artificiala la inceputul iernii si spre primavara. Resursele de apa exploatate provin dintr-o captare existenta, ce va fi amenajata pentru a asigura debitul necesar. Apa captata va fi transportata intr-un bazin de captare, de unde va fi pompata catre instalatiile de producere a zapezii artificiale. A.1.8. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei

naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP

Amenajarea partiei si a instalatiei telescaun nu va dispune de nici un fel de resursa din cadrul ariei naturale protejate. A.1.9. Emisii si deseuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafata

unde sunt depozitate deseurile) si modalitatea de eliminare a acestora

Proiectul privind amenajarea domeniului schiabil pe termen lung nu este unul generator de emisii sau de poluanti. Metodele de executie sunt cele clasice conform caietelor de sarcini si vor urma STAS-urile corespunzatoare fiecaruit tip de lucrare. Pe parcursul amenajarii vor rezulta deseuri, dar care vor fi transportate din zona de impact, dupa cum urmeaza: Pamantul rezultat din saparea fundatiilor si a santurilor pentru amplasarea retelelor de distributie a apelor va fi depozitat temporar pe rampe amenajate pentru perioada santierului, iar imediat dupa finalizarea sapaturilor si betonarea fundatiilor, respectiv amplasarea tubulaturilor, va fi folosit pentru umplerea gropilor. Sapaturile in teren natural se vor executa mecanizat 70-80%. Mobilizarile de teren se vor executa cu utilaje terasiere adecvate.

Pagina 17 din 55


Incarcarea in utilaje de transport a pamantului se va face mecanizat cu excavator cu cupa. De asemenea cantitatile mici de pamant din sapatura vor fi imprastiate, pe cat posibil, cu mijloace manuale. Betonul se va prepara in statii centralizate. Toate materialele introduse in executie vor fi insotite de certificatele de calitate emise de producator. Daca aceste certificate lipsesc sau sunt incomplete, executantul sau constructorul, dupa caz, va emite certificate de conformitate bazate pe incercari si verificari efectuate in conformitate cu cerintele standardelor de material specifice. Utilizarea de materiale inlocuitoare sau echivalente va fi permisa numai cu acceptul proiectantului. Avand in vedere ca obiectivul propus nu are, per ansamblu, activitate productiva, combustibilii folositi vor fi doar cei din timpul desfasurarii executiei (motorina pentru utilajele de transport si executare lucrari de constructie-montaj). Transportul elementelor majore metalice se va realiza cu utilaje de tonaj mediu, respectiv tractoare cu remorci. Prin urmare, utilajele care vor interveni la lucrarile din zona: buldozere, remorci, excavatoare, etc. pe durata functionarii, vor emite gaze de esapament dispersate in atmosfera. De asemenea personalul angajat pentru lucrari va fi generator de deseuri menajere. Acestea vor fi colectate pe o rampa temporara, special construita si vor fi apoi transportate la platforma de gunoi. Pe parcursul exploatarii infrastructurii, deseurile menajere rezultate de la turisti, din unitatile de alimentatie publica amenajate in cadrul cladirilor anexe vor fi colectate diferentiat si transportate la platforma de gunoi. Apele uzate vor fi preluate de reteaua publica a localitatii. Deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice amplasate pe platforme special amenajate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri sau la statiile de transfer ale localitatilor. Deseuri materiale de constructii – vor fi colectate pe platforme speciale si valorificate prin utilizarea la infrastructura drumurilor. Calitatea aerului poate suferi in perioada executiei din cauza emisiilor de gaze arse de la mijloacele auto sau alte utilitare folosite in incinta (principalii poluanti: oxizi de azot, bioxid de carbon, bioxid de sulf, aldehide, fum) si din cauza lucrarilor de constructie (particule in suspensie si sedimentare).

A.1.10. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru

executia PP Suprafata de teren vizata pentru amplasarea proiectului propus “Telescaun Casa Baraj” este situata in intravilanul si extravilanul comunei Valiug si are functiuni agricole.

Pagina 18 din 55


A.1.11. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii

proiectului In urma amenajarii proiectului propus “Telescaun Casa Baraj” se vor desfasura activitati de turism/sporturi de iarna/ecoturism vara. Pentru deservirea acestor activitati: – va functiona telescaunul alimentat cu energie electrica de la retea; – se va produce zapada artificiala pe timpul iernii; – va fi un aflux de turisti in zona pentru sporturi de iarna/turism estival; – vor functiona unitati comerciale. A.1.12. Descrierea proceselor tehnologice ale PP (in cazul in care

autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru)

Amenajarea domeniului schiabil si exploatarea acestuia nu presupune procese tehnologice. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice Procesul tehnologic implicat de proiectul in cauza este producerea zapezii artificiale. Aceasta presupune procesele si echipamente speciale, descrise mai sus. A.1.13. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulativ cu proiectul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar

In zona invecinata domeniului schiabil prognozat nu se gasesc alte partii de schi.

Pagina 19 din 55


A.2. Date privind ariile naturale protejate de interes

comunitar: suprafata, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus

Proiectul analizat este situat la limita ariilor naturale protejate de interes comunitar suprapuse ROSCI 0226 Semenic Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic –Cheile Carasului. A.2.1. Informatii privind aria de protectie speciala avifaunistica

Muntii Semenic- Cheile Carasului, cod ROSPA0086 Suprafata sitului Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0086 are suprafata de 36196.9 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetului Caras-Severin (100%). Coordonatele sitului: latitudine N 45008′17″, longitudine E 21059′11″. Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judetul Caras-Severin: Anina (34%), Bozovici (23%), Carasova (68%), Goruia (4%), Prigor (22%), Resita (8%), Teregova (8%), Valiug (59%). Desemnarea sitului Ordinul nr.7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului; Legea nr.5/2000 – privind amenajarea teritoriului – sectiunea III Arii Protejate; H.G. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale si constituirea administratiilor acestora. Tipul de proprietate Situl este in proprietatea statului. Regiunea Biogeografica Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala. Tipuri/clase de habitate Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentatein tabelul de mai jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.

Pagina 20 din 55


Cod habitat

Denumire habitat Cod Corine Land Cover

Suprafata ocupata % din suprafata totala a

sitului

N09 Pajisti naturale, stepe 321 2

N14 Pasuni 231 5

N16 Paduri de foioase 311 82

N17 Paduri de conifere 312 4

N19 Paduri de amestec 313 3

N26 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)

324 4

Alte caracteristici ale sitului Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului se suprapune in mare parte pe Parcul National Semenic-Cheile Carasului. Ea consta dintr-o suprafata de padure compacta foarte mare, care adaposteste multe specii caracteristice, dintre care cateva au efective semnificative. Astfel doua specii de ciocanitori, respectiv doua de muscari sunt specii cu efective importante pentru Romania. In parc putem intalnii multe chei si alte formatiuni stancoase, alternate cu paduri putin deranjate respectiv de pajisti care servesc ca terenuri de vanatoare pentru speciile de rapitoare, dintre care serparul, soimul calator si buha au efective semnificative la nivel national.

Speciile existente in sit care pot fi afectate prin implementarea proiectului. Acest sit gazduieste conform formularului standard Natura 2000 efective importante ale unor specii de flora si fauna: 1. Specii enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: 16 specii -

(Aquila chrysaetos, Circaetus gallicus, Pernis apivorus, Falco peregrines, Bubo bubo, Bonasa bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius ula parva, Lanius collurio, Emberiza hortulana);

2. Populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene: 7specii - soim calator (Falco peregrinus), serpar (Circaetus gallicus), buha (Bubo bubo), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sura (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva)

3. Alte specii de flora si fauna: Mamifere: Capreolus capreolus, Mustela putorius, Felis silvestris, Sciurus

vulgaris; Pesti: Abramis brama, Chondrostoma nasus, Alburnus alburnus; Reptile: Lacerta viridis, Lacerta agilis, Lacerta vivipara; Nevertebrate: Euscorpius carpathicus carpathicus, Mecidea lindbergi; Plante: Artemisia insipid, Colchicum umbrosum, Ruscus aculeatus, Vaccinium

arctostaphylos, Sedum cepaea, Dianthus serotinus, Asperula purpurea; Amfibieni: Bufo bufo, Hyla arborea; Pasari: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bubo bubo, Caprimulgus

europaeus, Circaetus gallicus, Dendrocopos leucotos, Dendrocopos medius, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Ficedula parva, Lullula arborea, Parus

Pagina 21 din 55


montanus, Pernis apivorus, Picus canus, Aquila chrysaetos, Bonasa bonasia, Bubo bubo, Circaetus gallicus, Corvus corax, Dendrocopos major thanneri, Dryocopus martius, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Lanius collurio, Milvus migrans, Parus palustris, Pernis apivorus, Sitta neumayer.

Vulnerabilitate Principalii factori care determina vulnerabilitatea sitului conform formularului Natura 2000: – schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor

agricole ca pasunatul sau cositul; – lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere; – vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci; – vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate; – practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, enduro, motor de

cross, masini de teren; – amenajari forestiere si taieri in timpul perioadei de cuibarit ; – distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; – adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci; – deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului; – prinderea pasarilor cu capcane; – scoaterea puilor pentru comert ilegal; – braconaj; – defrisarile, taierile la ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe

suprafete mari; – taierrea selectiva a arborilor in varsta sau a unor specii; – arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor); – turismul in masa. A.2.2. Informatii privind situl de importanta comunitara Semenic-

Cheile Carasului, cod ROSCI0226 Suprafata sitului Aria naturala de interes comunitar Semenic – Cheile Carasului, cod ROSCI0226, are suprafata de 37.730 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetului Caras-Severin (100%). Coordonatele sitului: latitudine N 45008′7″, longitudine E 21052′34″. Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrative teritoriale cuprinsa in sit (in procente) Judetul Caras-Severin: Anina (34%), Bozovici (23%), Carasova (68%), Goruia (4%), Mehadia(<1%), Prigor (24%), Resita (8%), Teregova (8%), Valiug (59%). Desemnarea sitului Ordinul nr.7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului; Legea nr. 5/2000 – privind amenajarea teritoriului; H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale, si constituirea administratiilor acestora.

Pagina 22 din 55


Tipul de proprietate – 95% este proprietate de stat; – 5% este proprietate privata. Regiunea Biogeografica Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica continentala. Tipuri/clase de habitate Clasele si tipurile de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate de mai jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.

Cod habitat

Denumire habitat Cod Corine Land Cover

Suprafata ocupata %

din suprafata totala a sitului

N09 Pajisti naturale, stepe 321 2

N14 Pasuni 231 6

N16 Paduri de foioase 311 81

N17 Paduri de conifere 312 4

N19 Paduri de amestec 313 3

N26 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)

324 4

Habitatele Natura 2000 prezente in ROSCI 0226 Semenic-Cheile Carasului sunt urmatoarele:

Elemente privind evaluarea sitului Cod Denumire habitat Suprafata

ocupata %

Reprezentativitate

Suprafata relativa

Stare de conservar

e

Evaluare globala

3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane

1 B C B B

3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane

1 B C B B

5130 Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase

0.03 B B B B

4060 Tufarisuri alpine si boreale 1 D

6110*

Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi

1 B C B B

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau

0.1 B C B B

Pagina 23 din 55


argiloase (Molinion caeruleae)

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

1 B C B B

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

1 B C B B

6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo- Festucetalia pallentis)

0.1 A B B B

7120 Turbarii degradate capabile de regenerare naturala

0.2 C B C B

7220*

Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

0.001 B B B B

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis

5 A B B B

7110*

Turbarii active 0.05 B C B B

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

0.7 B C B B

9130 Paduri de fag de tip Asperulo- Fagetum

7.3 B C B B

9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

11.1 A B A A

91E0*

Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)

0.4 A B A A

6210*

Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

0.1 A B A A

8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

0.01 C C B B

8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase

0.05 B C B B

9180*

Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene

0.1 C B B

91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

50 A A A A

Pagina 24 din 55


91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 0.1 C C C C

Speciile existente in situl de importanta comunitara ROSCI 0226 Semenic Cheile Carasului conform formularului standard Natura 2000 : Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1303 Rhinolophus hipposideros 1304 Rhinolophus ferrumequinum 1305 Rhinolophus euryale 1306 Rhinolophus blasii 1307 Myotis blythii 1310 Miniopterus schreibersi 1318 Myotis dasycneme 1323 Myotis bechsteini 1324 Myotis myotis 1352 Canis lupus 1354 Ursus arctos 1361 Lynx lynx

Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE 1193 Bombina variegata

Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1138 Barbus meridionalis 1163 Cottus gobio

Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE 1032 Unio crassus 1061 Maculinea nausithous 1078 Callimorpha quadripunctaria 1089 Morimus funereus 1093 Austropotamobius torrentium 4039 Nymphalis vaualbum 4048 Isophya costata 1060 Lycaena dispar 1088 Cerambyx cerdo 4014 Carabus variolosus

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Cypripedium calceolus Alte specii importante de flora si fauna:

Mamifere: Arvicola terrestris scherman, Capreolus capreolus, Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Crocidura leucodon, Dryomys nitedula, Eptesicus nilssonii, Felis silvestris, Felis silvestris, Martes foina, Martes martes, Meles meles, Muscardinus avellanarius, Mustela nivalis, Mustela putorius, Myoxus

Pagina 25 din 55


glis, Neomys anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Plecotus austriacus, Sciurus vulgaris;

Amfibieni: Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Rana ridibunda, Rana temporaria, Salamandra salamandra, Triturus alpestris.

Pasari: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bonasa bonasia, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Dendrocopos leucotos, Dryocopus martius, Emberiza hortulana, Falco vespertinus, Lanius collurio, Laniu s minor, Lullula arborea, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Picus canus.

Plante: Allium moschatum, Asperula purpurea, Campanula patula ssp.abietina, Allium moschatum, Campanula patula ssp. Abietina, Cardamine pratensis ssp. rivularis, Carex curta, Carex echinata, Carex lasiocarpa, Carex limosa, Carex nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia, Centaurea atropurpurea, Centaurea calvescens, Cephalaria laevigata, Chamaecytisus glaber, Crocus banaticus Crocus flavus, Dactylorhiza maculata, Dianthus giganteus ssp. banaticus, Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum, Echinops bannaticus, Epilobium palustre, Eriophorum vaginatum, Gladiolus, Homogyne alpina, Iris reichenbachii, Juncus filiformis, Jurinea glycacantha, Lathyrus sphaericus, Linum uninerve, Luzula sudetica, Menyanthes trifoliata, Molinia caerulea, P Myrrhoides nodosa, Nardus stricta, Ophioglossum vulgatum, Ophrys scolopax ssp. cornuta, Orchis pallens, Orchis papilionacea, Orchis tridentata Peltaria alliacea, Petrorhagia saxifraga, Peucedanum longifolium, Piptaptherum holciforme, Ruscus aculeatus, Ruscus hypoglossum, Satureja montana ssp. kitaibelii, Sedum cepaea, Sempervivum marmoreum, Seseli gracile, Seseli rigidum, Sesleria filifolia, Silene flavescens, Sorbus borbasii, Sphagnum sp., Stipa pennata ssp. eriocaulis, Trifolium scabrum, Veronica spicata ssp. crassifolia.

Reptile: Coronella austriaca, Lacerta viridis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis, Vipera ammodytes, Vipera berus.

Nevertebrate: Euscorpius carpathicus, Holandriana holandrii, Lucanus cervus cervus, Maculinea arion, Maculinea nausithous, Mecidea lindbergi, Stylurus flavipes, Unio pictorum, Zerynthia polyxena , Zubovskya banatica.

Alte caracteristici ale sitului Peisajul sitului si zona limitrofa este un peisaj natural, ce contine zone antropizate, zone renaturalizate si zone degradate. Datorita morfologiei si petrografiei regiunii, sunt doua peisaje caracteristice parcului national corespunzatoare Muntilor Semenic (roci metamorfice – sisturi cristaline) si Muntilor Aninei (roci sedimentare – calcare). Principalele habitate in parc sunt habitatele de padure, habitatele de pasuni si fanete, habitatele cavernicole si habitatele acvatice, din care 6 habitate de interes comunitar. Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un numar de 1277 de specii, raspandite in diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinta al sitului Semenic – Cheile Carasului. Abundenta mare a speciilor saxicole este urmare a prezentei prin excelenta a reliefului carstic care da nota caracteristica sitului Semenic – Cheile Carasului. Din punct de vedere al vegetatiei principalele caracteristici ale peisajului sunt: Suprafete intinse cu paduri de foioase (preponderent fag) si rasinoase (brad introdus

artificial) ce se regasesc pe tot cuprinsul situluii, in vai si platouri. Varsta arborilor in anumite zone depaseste 130 ani.

Pagina 26 din 55


Elementul principal din acest punct de vedere il constituie cea mai intinsa suprafata de padure virgina de fagete (varsta medie peste 350 ani) situata la Izvoarele Nerei.

Pasuni cu tufarisuri, ienupar, impaduriri naturale in palcuri. Ecosistemul cavernicol la randul lui are in componenta un ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul galeriilor subfosile) si un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu apa). Abundenta in general a speciilor de fauna este in primi 25-50 m fata de intrari si in galeriile etajului subfosil/activ. Importanta sitului Conditiile deosebit de variate din zona Muntilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate in specii atat din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristica esentiala pentru aceasta zona, reflectata in structura florei si vegetatiei este existenta a numeroase specii termofile de origine mediteraneana, balcanica, balcano-ilirica, balcanicopanonica si moesica. Situl se caracterizeaza prin prezenta a numeroase de tipuri de habitate dintre care 6 habitate de interes comunitar, dintre care: *Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi, *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), *Turbarii active, *Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), *Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia), *Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene Din punct de vedere fitogeografic flora este alcatuita in principal din elemente eurasiatice (33,33%) care formeaza fondul general al florei din regiunea temperat europeana. La acestea se adauga cu procente ridicate elementele european centrale (12,70%), europene (14,89%). Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un numar de 1277 de specii, raspandite in diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinta al sitului Semenic – Cheile Carasului. Abundenta mare a speciilor saxicole este urmare a prezentei prin excelenta a reliefului carstic care da o nota caracteristica sitului. Padurile subxerofile de cer, garnita si gorun sunt slab reprezentate, dar in stratul ierbos s-au pastrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus specii de interes european si national. In urma studiului faunistic realizat, cat si din informatiile bibliografice s-a putut observa o diversitate faunistica importanta in ceea ce priveste numarul de specii (672 – din care 509 de specii sunt nevertebrate si 162 sunt vertebrate) cat si valenta ecologica a acestora. Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul sitului 56 de specii sunt endemice. Aceasta zona a fost o zona refugiala in timpul glaciatiunilor, in care au supravietuit specii relicte tertiare cum sunt gasteropodele Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemica pentru Banat, ortopterul Zubovskia banatica (specie endemica pentru Romania). Cele mai multe specii sunt europene in sens larg (274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central europene sau eurosiberiene, specii in general higrofile, proprii padurilor de foioase in cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o au speciile palearctice (40 de specii) si cele holarctice (36 de specii) si de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). Desi in

Pagina 27 din 55


numar mic speciile mediteraneene ne arata influenta climatului mediteraneam asupra zonei de referinta si a posibilitatilor de colonizare de la sud spre nord sub influenta conditiilor climatice si a reliefului din aceasta zona. Amfibienii sunt remarcati prin prezenta a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin conventiile de mediu Ratificate si de Romania cum ar fi: Triturus cristatus, Triturus alpestris,Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina. Exista in acest sit 9 specii de reptile, protejate prin diferite conventii nationale si internationale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis si Vipera ammodytes ammodytes. Deoarece situl se afla asezat intre regiunile boreale si tropicale, prin Romania trec unele dintre cele mai importante drumuri de migratie ale pasarilor, toamna spre sud (pasajul de toamna) si primavara spre nord (pasajul de primavara). Vulnerabilitate

Vulnerabilitatea sitului conform formularului standard Natura 2000 este data de activitatile antropice care afecteaza habitatul multor specii de flora si fauna salbatica. De exemplu suprapasunatul produce: Exces de elemente fertilizante de natura organica (azot si potasiu); Schimbarea pH-ului solului; Aparitia si raspandirea buruienilor de tarla cum ar fii: urzica (Urtica dioica), steviile

(Rumex sp.), strigoaia (Veratum album),feriga (Pteridum aquilinum), brandusa de toamna (Colchicum autumnale) si alte plante nevaloroase sau toxice;

Rarirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor; Degradarea peisajului montan; Focare de boli (necrobaciloza) si daunatori pentru plante si animale; Incendierea pasunilor; Influenteaza puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologica, productivitatea

biologica, modificand structura si insusirile solului; In afara de plante sunt distruse bacteriile din sol, rame, insecte, rozatoare (se

distruge microfauna); Se distruge stratul de humus; Solul se acopera cu o crusta foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor; Aparitia unor plante toxice: feriga este o specie toxica (contine tiaminaza) si

provoaca hematuria; Ecosistemul acvatic este afectat, datorita poluarii principalelor ape de suprafata cu materii organice si anorganice. Lacurile de acumulare sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu exista studii cu privire la fauna si flora existenta. Peisajul subteran natural cu exceptia catorva pesteri si avene este putin alterat. Alterarea peisajului consta in degradarea unor depozite speogenetice (sedimente, formatiuni) si grafiti pe pereti. Degradarea majora este generata de cautatorii de comori. Principalele amenintari pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrisarile, poluarea apelor la suprafata care se subteranizeaza, activitatea turistica. Prin aceste influente pot fi

Pagina 28 din 55


afectate speciile de chiroptere strict protejate si speciile de nevertebrate unele fiind endemice.

A.3. Analiza asociatiilor vegetale, habitatelor, florei si faunei din perimetrul investitiei

A.3.1. Analiza florei si vegetatiei Inventarierea speciilor de plante din zona vizata s-a facut pe transecte itinerante astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare. Lista speciilor de plante identificate:

Nr. crt

Denumirea speciei Statut de conservare

1. Abies alba Specie comuna

2. Acer pseudoplatanus Specie comuna

3. Achillea milefolium Specie comuna

4. Arrenatherum elatius Specie comuna

5. Asarum europaeum Specie comuna

6. Betula alba Specie comuna

7. Briza media Specie comuna

8. Campanula glomerata Specie comuna

9. Carex pilosa Specie comuna

10 Carex sylvatica Specie comuna

11 Carpinus betulus Specie comuna

12 Cerasus avium Specie cultivata

13 Cornus sanguinea Specie comuna

14 Coryllus avellana Specie comuna

15 Crataegus monogyna Specie comuna

16 Crataegus sp. -

17 Daucus carota Specie comuna

18 Dentaria bulbifera Specie comuna

19 Dianthus carthusinorum Specie comuna

20 Euphorbia amygdaloides Specie comuna

Pagina 29 din 55


21 Fagus sylvatica Specie comuna

22 Festuca pratensis Specie comuna

23 Festuca rubra Specie comuna

24 Festuca drymeia Specie comuna

25 Fraxinus angustifolia Specie comuna

26 Galium odoratum Specie comuna

27 Lathyrus vernus Specie comuna

28 Leucanthemum vulgaris Specie comuna

29 Ligustrum vulgare Specie comuna

30 Lotus corniculatus Specie comuna

31 Luzula luzuloides Specie comuna

32 Melittis melissophyillum Specie comuna

33 Mercurialis perrenis Specie comuna

34 Picea abies Specie comuna

35 Poa nemoralis Specie comuna

36 Poa pratensis Specie comuna

37 Populus tremula Specie comuna

38 Pulmonaria officinalis Specie comuna

39 Quercus spp. -

40 Ranunculus auticomus Specie comuna

41 Rumex acetosa Specie comuna

42 Sambucus nigra Specie comuna

43 Silene vulgaris Specie comuna

44 Stellaria holostea Specie comuna

45 Trifolium pratense Specie comuna

46 Trisetum flavescens Specie comuna

47 Ulmus minor Specie comuna

48 Viola reichenbachiana Specie comuna

Concluzii privind vegetatia prezenta in zona de amplasare a proiectului: in urma cercetarilor au fost inventariate 48 de specii si subspecii de plante, toate cu valoare conservativa redusa;

Pagina 30 din 55


A.3.2. Habitatele

Zona de interes are o suprafata relativ restransa, amenajarea propusa se va realizandu-se pe 2,178 ha. Cu toate ca vegetatia pe amplasamentul propus este relativ saraca, constituita din specii caracteristice pasunilor, in vecinatate se gasesc doua habitate de padure. Metoda de lucru: Habitatele au fost studiate pe teren prin efectuarea unui traseu, efectuat pe baza unui material cartografic care a pus in evidenta diferentele de nivel, de expozitie si de inclinare astfel incat s-a putut aprecia diversitatea factorilor stationali care genereaza diversitatea de habitate. Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, fotograme precum si datele obtinute in vizita de pe teren din martie -iulie -septembrie 2011. Inainte de a incepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa amintim urmatoarele definitii conforme cu Directiva Habitate: Habitate naturale inseamna areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale; Habitatul unei specii inseamna mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, in are se regaseste o specie la orice stadiu al ciclului sau biologic; Primele habitate prezinta diferite grade de importanta conservativa, sunt interpretate in manuale in care se descriu speciile edificatoare si caracteristice precum si date despre altitudine, clima, geologie etc. Aceste habitate trebuie amintite, acolo unde exista, cartografiate si estimat impactul asupra acestora. Habitatele speciilor pot sa se suprapuna pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale dar pot cuprinde si alte tipuri de habitate neclasificate si fara importanta conservativa statuata.

Habitate identificate in perimetrul PP:

Pasunile impadurite – nu sunt habitate naturale clasificate in manualele de habitate Natura 2000 si Habitatele din Romania insa sunt habitate importante pentru mamifere mici si pasari, acolo unde aceste habitate au atins un anumit stadiu de maturitate. Habitatul identificat pe suprafata proiectului reprezinta o pasune care din cauza abandonului activitatilor traditionale de pasunat s-a impadurit. In prezent, putem vorbi de un habitat de pasune aflat in proces de refacere influentat in totalitate de interventia antropica: pasunea abandonata a fost ocupata pentru o perioada de vegetatie forestiera, in prezent inlaturata de pe amplasament pentru a permite refacerea pasunii.

Habitate identificate in imediata vecinatate a PP:

R4110 Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia (9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum): acest habitat grupeaza paduri de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium transsylvanicum; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Hieracium transsylvanicum; paduri de fag (Fagus sylvatica) si brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; paduri de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip de habitat se intalneste in toti Carpatii romanesti in etajul nemoral.

Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria

Pagina 31 din 55


glandulosa, D. bulbifera, Dechampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium aquilinium, Carex pilosa, Mycelis muralis, Poa nemoralis, Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus. Valoare conservativa: redusa

R4118 Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) si Dentalia bulbifera (9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum): acest tip de habitat grupeaza paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera, paduri dacice de fag si carpen cu Carex pilosa, precum si paduri moldave mixte de fag si tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis. Padurile incadrate in acest tip de habitat sunt raspandite in etajul colinar si subetajul montan inferior, mai rar si in subetajul montan mijlociu.

Specii caracteristice: Fagus sylvatica, Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Galium odoratum, G. schultesii, Dentaria bulbifera, D. glandulosa Lathyrus venetus, Carex pilosa, C. brevicollis, C. sylvatica, Corydalis cava subsp. marschaliana, Brachypodium sylvaticum, Mercurialis perennis, Asarum europaeum, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Alllium ursinum, Lamium galeobdolon, Melica uniflora, Milium effusum, Aposeris foetida, Erythronium dens-canis.

Valoare conservativa: redusa A.3.3. Ornitofauna

Zona de referinta bibliografica prezentata cuprinde o arie de 100 km2. Chiar daca suprafata totala a proiectului nu depaseste 0.21 km2 au fost considerate pentru aceasta descriere sumara a avifaunei un cadran UTM in care zona de impact este inclusa (ER80). Motivul alegerii in acest moment a unei zone mult mai mari decat cea afectata in mod direct, consta in mobilitatea foarte mare a pasarilor, in special in afara sezonului de cuibarire, astfel ca specii aflate la o distanta mare de amplasament pot vizita perimetrul acestuia in diferite perioade din an. Prezenta acestor specii precum si densitatile in zone de impact vor fi evaluate in decursul a 12 luni de studii in teren. Zona a fost vizitata in totalitate, realizandu-se observatii in diferite parti ale zilei in scopul cunoasterii terenului, identificarii punctelor fixe de observatie, a transectelor, observarii tipurilor de habitat etc. Prezentarea speciilor potential prezente in zona de impact s-a facut sub forma tabelara cu specificarea probabilitatii prezentei speciilor in zona de impact direct si prezentarea speciilor observate pe amplasament. Asa cum am amintit in descrierea data am analizat datele bibliografice dintr-o zona de aproximativ 100 km2, zona formata dintr-un cadran in care este cuprinsa zona de impact direct sau la zona imediat invecinata. In tabelul de mai jos sunt trecute cele 68 de specii de pasari semnalate in literatura ca prezente in cvadranul ER80 si cele semnalate in alte zone din apropiere posibil prezente si in zona de referinta bibliografica amintita.

Pagina 32 din 55


Speciile de pasari semnalate in zona Valiug, conform datelor din literatura (Rasajski & Kiss, 2004) si a observatiilor proprii realizate in zona (C: specie cuibaritoare; P: specie de pasaj; I: oaspete de iarna; A: specie rara sau accidentala)

Fenologie Nr. crt.

Specie

C P I A

1. Anas platyrhynchos X

2. Buteo buteo X

3. Aquila pomarina X

4. Perdix perdix X

5. Coturnix coturnix X

6. Columba palumbus X X

7. Columba oenas X X

8. Streptopelia decaocto X

9. Cuculus canorus X X

10. Jynx torquila X X

11. Picus viridis X

12. Picus canus X

13. Dryocopus martius X

14. Dendrocopos major X

15. Dendrocopos medius X

16. Dendrocopos leucotos X

17. Hirundo rustica X X

18. Delichon urbicum X X

19. Lullula arborea X X

20. Anthus trivialis X X

21. Motacilla cinerea X

22. Motacilla alba X

23. Lanius collurio X X

24. Lanius excubitor X

25. Oriolus oriolus X X

26. Sturnus vulgaris X X

27. Garrulus glandarius X

28. Pica pica X

29. Corvus monedula X

30. Corvus frugilegus X

31. Corvus cornix X

32. Corvus corax X

33. Cinclus cinclus X

34. Troglodytes troglodytes X

35. Prunella modularis X

Pagina 33 din 55


36. Hippolais icterina X X

37. Sylvia nisoria X X

38. Sylvia borin X X

39. Sylvia atricapilla X X

40. Sylvia curruca X X

41. Phylloscopus collybita X X

42. Phylloscopus sibilatrix X X

43. Regulus regulus X

44. Regulus ignicapillus X

45. Ficedula hypoleuca X

46. Ficedula parva X X

47. Muscicapa striata X X

48. Phoenicurus ochruros X X

49. Erithacus rubecula X X

50. Luscinia megarhynchos X X

51. Turdus merula X X

52. Turdus philomelos X X

53. Aegithalos cauadatus X X

54. Parus palustris X

55. Parus lugubris X X

56. Parus ater X

57. Parus caeruleus X

58. Parus major X

59. Sitta europaea X

60. Certhia familiaris X X

61. Passer domesticus X

62. Passer montanus X

63. Fringilla coelebs X X

64. Serinus serinus X X

65. Carduelis chloris X

66. Carduelis spinus X X

67. Carduelis carduelis X X

68. Pyrrhula pyrrhula X X X

Speciile de pasari de importanta comunitara Zona cercetata se afla situata in partea nordica a ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului. Conform formularului standard situl adaposteste populatii importante a 7 specii de pasari amenintate la nivelul Uniunii Europene: soim calator (Falco peregrinus), serpar (Circaetus gallicus), buha (Bubo bubo), ciocanitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ghionoaie sura (Picus canus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Pagina 34 din 55


Speciile de pasari din formularul standard sunt redate in tabelul de mai jos. Speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Pasari conform Formularului Standard Natura 2000 pentru ROSPA0086 - Muntii Semenic - Cheile Carasului

Specia Populatie rezidenta

Populatie cuibaritoare

Aquila chrysaetos 1 p

Circaetus gallicus 6-10 p

Pernis apivorus 20-40 p

Falco peregrinus 3-4 p

Bubo bubo 3-4 p

Bonasa bonasia 70-90 p

Caprimulgus europaeus

20-40 p

Dendrocopos leucotos 260-285 p

Dendrocopos medius 130-180 p

Picus canus 260-280 p

Dryocopus martius 80-95 p

Lullula arborea 150-250 p

Ficedula albicollis 14500-17000 p

Ficedula parva 1300-1700 p

Lanius collurio 1000-1400 p

Emberiza hortulana 30-60 p

Alte specii de pasari de importanta conform formularului Standard Natura 2000 pentru ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului sunt: Aquila pomarina; Corvus corax; Dendrocopos major; Falco vespertinus; Milvus migrans; Parus montanus; Parus palustris; Tringa ochropus. In urma cercetarilor din teren realizate, in zona de amplasare a parcului s-a observant prezenta a doar trei dintre aceste specii: Pernis apivorus – Viespar. Este o specie cu larga raspandire in Eurasia. Cuibareste aproape in toate tarile din Europa si are o distributie neuniforma. In Romania viesparul are o distributie generala si uniforma. Lipseste din zonele intinse fara padurisi la altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele de ses, fiinca aici gaseste mai putine locuri favorabile pentru cuibarire. Populatia Europeana: 110.000 – 160.000 perechi. Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea suprafetelor inpadurite influenteaza in mod negativ atat arealul de distributie cat si efectivele populatiei cuibaritoare. Nu necesita actiuni de conservare specifica. Este important protectia portiunilor de paduri in care cuibareste. Nu sunt indicate taierile sau lucrarile de amenajere forestiere in timpul cuibaritului (aprilie-iulie).

Pagina 35 din 55


Circaetus gallicus – Serpar. Este o specie care cuibareste in Eurasia si nordul Africii. Arealul de raspandire nu este uniforma. In Romania distributia serparului nu este uniforma, majoritatea populatiei cuibareste in sud – vestul tarii, Muntenia si Dobrogea. Exista populati punctiforme in zonele de deal in Transilvania, Banat si Moldova. Izolat cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali si Muntii Apuseni dar cu densitate foarte redusa. Lipseste din zonele intinse fara paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in zonele muntoase xerofile cu stancarii, unde gaseste paduri cu copaci batrani pentru amplasarea cuibului si habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se afla intr-un regres numeric in Europa, dar populatia globala este considerat stabila. Populatia din Romania se situeaza intre 300-500 de perechi cuibaritoare. Nu exista date asupra dinamicii populatiei in Romania. Necesita actiuni de conservare specifica: trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului (limitare in timp in perioada de reproducere); trebuie asigurat o zona de protetie in jurul cuibului tot timpul anului; zonele de hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor extreme, turismul necontrolat pot afecta succesul de reproducere. Corvus corax – Corbul. In Romania este raspandit in toata tara, in numar mic. Ponta este formata din 3-6 oua si este depusa la sfarsitul lunii februarie sau inceputul lunii martie. Cloceste numai femela. Perioada de incubatie dureaza 18-19 zile. Ambii parinti ingrijesc puii. Teritoriul de cautare a hranei este foarte mare, de aceea pe continentul european densitatea perechilor cuibaritoare este foarte mica de 3-4 perechi cuibaritoare/100Km², iar in habitatele cu conditii optime densitatea poate atinge 7-10 perechi cuibaritoare/ 100Km². In Romania efectivul populatiei cuibaritoare este estimat la 2000-3000 de perechi. In ultimele decenii a inregistrat o usoara crestere, dupa ce de-a lungul anilor a fost ocrotit si considerat monument al naturii. Pasarile tinere se disperseaza in stoluri. Dupa cativa ani de peregrinari formeaza perechi sedendare. Modificarea habitatului, prin interventia omului, a limitat drastic numarul locurilor de cuibarit. Mor frecvent fie consumand carcase de animale otravite, fie prinsi in capcanele pentru ciori sau impuscati. Alte specii de pasari observate pe amplasament sau in vecinatatea acestuia: Specii de pasari observate in arealul amplasamentului proiectului „Telescaun Casa Baraj”

Nr. crt.

Denumire stiintifica

Denumire populara

OUG 57/2007

Directiva Pasari

Perechi Cuib RO

Perechi Cuib Europa

1. Buteo buteo Sorecar comun

28,000 – 34,000

710,000 – 1,200,000

2. Picus viridis Ghionoaie verde

anexa 4B

85,000 – 110,000

590,000 – 1,300,000

3. Motacilla alba

Codobatura alba

anexa 4B

1,500,000 – 1,900,000

13,000,000 – 26,000,000

4. Garrulus glandarius

Gaita anexa 5C

anexa 2B

460,000– 580,000

6,000,000 – 13,000,000

5. Pica pica

Cotofana 5C anexa

anexa 2B

624,000– 780,000

7,500,000 – 19,000,000

6. Corvus Stancuta anexa anexa 250,000– 400,000

5,200,000 – 15,000,000

Pagina 36 din 55


monedula

5C 2B

7. Corvus frugilegus

Cioara de semanatura

anexa 5C

anexa 2B

350,000– 420,000

10,000,000 – 18,000,000

8. Turdus merula

Mierla anexa 2B

890,000– 1,780,000

40,000,000 – 82,000,000

9. Passer montanus

Vrabie de camp

1,354,000 – 2,873,000

26,000,000 – 48,000,000

In total au fost observate in teren 12 specii de pasari din cele 68 semnalate in literatura. Verificarea ipotezei vizitarii de catre celelalte specii a zonei de impact a proiectului se va realiza prin observatii lunare in amplasament. In urma unui studiu de monitorizare a zonei in perioada de executie a lucrarilor vor fi obtinute urmatoarele informatii: Lista speciilor observate pe amplasament, de fapt verificarea listei bibliografice. Lista

va fi realizata cu specificarea fenologiei speciilor observate pe amplasament. Densitatea/unitatea de suprafata respectiv numarul perechilor cuibaritoare a

diferitelor specii de pasari de pe amplasament. Numarul si amplasarea geografica a teritoriilor de cuibarire pentru pasarile rapitoare

si barza neagra (daca aceasta specie cuibareste). Directiile de migratie, respectiv directiile de deplasare zilnice daca acestea pot fi

identificate, mai ales pentru speciile care ierneaza in amplasament sau in imediata vecinatate.

Locurile de innoptare din amplasament si din apropiere daca vor fi identificate. Identificarea zonelor de vanatoare pentru speciile de rapitoare din amplasament sau

imediata vecinatate. Alte informatii cu privire la speciile si populatiile de pasari de pe amplasament.

Aceste rezultate vor sta la baza descrierii impactului si gasirii celor mai bune metode de reducere a acestuia, parte integranta a studiului de impact. De asemenea o descriere realista a situatiei din teren va duce la posibilitatea realizarii unui plan de monitorizare eficient prin care se va urmari evolutia populatiilor de pasari in perioada de constructie si operare precum si eficienta aplicarii masurilor de reducere a impactului. A.3.4. Mamifere Evaluarea populatiilor de mamifere s-a efectuat prin observatii directe in cea mai mare parte timpul zilei. In tabel sunt prezentate speciile mamifere existene in zona de studiu si in vecinatatea acesteia, inventarul fiind realizat prin compilarea datelor din literatura si a observatiilor din teren.

Pagina 37 din 55


Specii de mamifere observate in arealul amplasamentului proiectului „Telescaun Casa Baraj”

Nr. crt.

Specie Denumire populara

1. Erinaceus concolor ariciul

2. Lepus europaeus iepurele

3. Sciurus vulgaris veverita

4. Apodemus sylvaticus soarecele de padure

5. Muscardinus avellanarius parsul de alun

6. Canis lupus lupul

7. Vulpes vulpes vulpea

8. Ursus arctos ursul

9. Meles meles viezurele

10. Martes martes jderul de copac

11. Martes foina jderul de fag

12. Mustela nivalis nevastuica

13. Mustela putorius dihorul

14. Lynx lynx rasul

15. Sus scrofa mistretul

16. Capreolus capreolus caprioara

17. Rhinolophus hipposideros liliacul mic cu potcoava

18. Rhinolophus ferrumequinum liliacul mare cu potcoava

19. Rhinolophus euryale liliacul mediteraneean cu potcoava

20. Rhinolophus blasii liliacul cu potcoava a lui blasius

21. Myotis blythii liliacul comun mic

22. Miniopterus schreibersi liliacul cu aripi lungi

23. Myotis dasycneme liliacul de iaz

24. Myotis bechsteini liliacul cu urechi mari

25. Myotis myotis liliacul comun

26. Barbastella barbastellus liliacul carn

27. Myotis emarginatus liliacul caramiziu

28. Myotis capaccinii liliacul cu picioare lung

Specii de mamifere de importanta comunitara

Conform formularului Natura 2000 completat pentru situl de importanta comunitara ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului, acesta adaposteste 14 specii de mamifere de importanta comunitara: Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis blythii, Miniopterus schreibersi, Myotis dasycneme, Myotis bechsteini, Myotis myotis, Barbastella barbastellus, Myotis

Pagina 38 din 55


capaccinii, Myotis emarginatus, Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx. Dintre acestea, ursul (Ursus arctos) este desemnata specie prioritara conform OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Alte specii importante de mamifere si reptile mentionate in formularul NATURA 2000 sunt: Capreolus capreolus, Cervus elaphus, Dryomys nitedula, Felis silvestris, Martes foina, Meles meles, Mustela nivalis, Myoxus glis, Neomys fodiens, Sciurus vulgaris, Arvicola terrestris scherman, Crocidura leucodon, Martes martes, Muscardinus avellanarius, Mustela putorius, Neomys anomalus.

Nici una din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului. A.3.5. Reptile si amfibieni Pentru inventarierea speciilor de amfibieni si reptile din zona de studiu au fost folosita metoda cautatului in habitatele specifice. Acesta metoda este una din cele mai comun utilizata in studiile de inventar herpetofaunistic si sunt recunoscute pentru rezultatele bune obtinute. Inventarul populatiilor de anfibieni si reptile pentru zonele studiate a fost realizat folosind observatiile din teren si datele recente din literatura de specialitate (>2000), precum si formularele NATURA 2000 completate. Specii de reptile si anfibieni observate in arealul amplasamentului proiectului „Telescaun Casa Baraj” Nr. crt.

Specie Denumire populara

1. Epidelea viridis broasca raioasa verde

2. Hyla arborea brotacelul

3. Rana temporaria broasca rosie de munte

4. Rana dalmatina broasca rosie de padure

5. Pelophylax ridibundus broasca mare de lac

6. Lacerta agilis soparla cenusie

7. Lacerta viridis gusterul

8. Zootoca vivipara soparla vivipara

9. Podarcis muralis soparla de ziduri

10. Anguis fragilis naparca

11. Natrix natrix sarpele de casa

12. Coronella austriaca sarpele de alun

13. Zamenis longissimus sarpele lui Esculap

14. Vipera ammodytes vipera cu corn

15. Vipera berus vipera comuna, vipera cu cruce

Pagina 39 din 55


Specii de reptile si amfibieni de importanta comunitara Conform formularului Natura 2000 completat, aria adaposteste o specie de amfibieni enumerata in Anexa II a Directivei Habitate (Bombina variegata). Alte specii importante de amfibieni si reptile mentionate in formularul NATURA 2000 sunt: Bufo bufo, Epidelea viridis, Hyla arborea, Salamandra salamandra, Ichthyosaura alpestris, Pelobates fuscus, Rana temporaria, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Vipera berus, Zootoca vivipara, Vipera ammodytes. Nici una din aceste specii nu au fost observate in zona de amplasare proiectului. A.3.6. Distributia speciilor de importanta comunitara pe suprafata

amplasamentului si in vecinatatea acestuia In urma deplasarilor in teren, in vecinatatea amplasamenului proiectului propus a fost identificata doar o specie de importanta comunitara: Bombina variegata – izvorasul cu burta galbena prezinta o distributie continua de-a lungul Europei centrale si de sud intre 100 si 2100 de metri altitudine, distributia pe verticala fiind conditionata de variabile climatice locale. Specia este cunoscuta pentru intergradarea cu taxonul sora (Bombina bombina) in zonele unde arealul de distributie se suprapune. In Romania specia este relativ comuna acolo unde habitatul sau natural (balti temporare si semi-permanente, parauri) este intact. Habitatele de reproducere sunt reprezentate de balti permanente sau temporare in zone deschise, dar in apropierea zonelor impadurite. La nivel global specia nu este considerata in pericol de disparitie dar in numeroase zone presiunea antropica este ridicata, principalele amenintari fiind distrugerea si fragmentarea habitatelor, traficul rutier, poluarea surselor de apa, desecarea baltilor pentru utilizarea in agricultura si persecutia directa. Specia a fost observata in vecinatatea amplasamentului, in preajma localitatii Valiug.

Pagina 40 din 55


A.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora

In urma investigatiilor in teren, pe suprafata studiata de 2,178 ha aferenta proiectului propus, nu au fost identificate habitate de interes conservativ si nici exemplare apartinand speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnat situl de importanta comunitara ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului. Nu au fost identificate pasari care cuibaresc in zona de amplasare proiectului. Pasarile rapitoare survoleaza zona in cautare de hrana, dar amplasarea telescaunului si amenajarea domeniului schiabil nu influenteaza activitatea acestora.

A.5. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

A.5.1. Habitate prezentate in vecinatatea proiectului propus In zona de amplasare a proiectului nu au fost identificate habitate naturale de interes comunitar. In vecinatatea amplasamentuli au fost identificate doua habitate de interes comunitar, habitate ce nu for fi afectate de proiect, atat in faza de executie cat si dupa finalizarea acestuia. Habitate de interes comunitar identificate in vecinatatea proiectului

Cod Denumire habitat Suprafata ocupata

% Conservare

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 0.7 B

9310 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

7.3 B

A.5.2. Specii de mamifere, amfiebieni, reptile, nevertebrate si plante

enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE In zona de amplasare a proiectului nu fost identificate specii de plante, mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE.

Pagina 41 din 55


In vecinatatea amplasamentului - comuna Valiug au fost observate exemplare de Bombina variegata. In ceea ce priveste stare de conservare a speciilor identificate (conform formularului standard Natura 2000) se mentioneaza ca: Bambina variegata: stare de conservare excelenta (A) - specie bine conservata

indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere sau in stare medie sau partial degradata si usor de refacut.

A.5.3. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei 79/409/CEE In zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia au fost identificate 2 specii de pasari incluse in anexa I a Directivei 79/406/CEE. In ceea ce priveste stare de conservare a speciilor identificate se mentioneaza ca: Pernis apivorus - least concern conform listei rosie IUCN; Circaetus gallicus - least concern conform listei rosie IUCN;

A.6. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In zona de amplasare si in vecinatatea parcului eolian au fost identificate urmatoarele habitate naturale: Habitate de padure Habitate de pasuni impadurite Nu au fost identificate in zona de amplasare a proiectului habitate de interes comunitar. Suprafata de teren pe care se va amenaja domeniul schiabil are folosinta de pasune. Habitatul natural de pasune identificat pe amplasament se afla intr-un proces de refacere, iar din punct de vedere conservativ are o importanta redusa. Habitatele caracteristice ariei protejate de interes comunitar din vecinatatea parcului eolian nu vor fi afectate de activitatile de constructii-montaj desfasurate pe in perimetrul proiectului. Din punct de vedere al speciilor de pasari pentru care a fost declarat ROSPA0080 Muntii Semenic-Cheile Carasului, se poate aprecia ca domeniul schiabil nu va va afecta structura si dinamica populatiilor pentru care a fost declarata aria de protectie speciala avifaunistica, deoarece amplasamentul nu se situeaza pe un culoar principal de migratie.

Pagina 42 din 55


A.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes turistic se gaseste la marginea celor doua situri Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului. Prin urmare, activitatea turistica, de altfel punctiforma la scara sitului, nu este generatoare de fragmentare de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate determinat de o mare varietate stationala. O activitate la scara restransa, cum este cea prognozata in cadrul domeniului schiabil, nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural. Domeniul schiabil va fi exploatat iarna, cand speciile de plante si multe dintre speciile faunistice nu sunt active. Speciile de pasari si de mamifere prezente in zona si active pe timpul iernii pot fi sprijinite prin amplasarea de adaposturi suplimentare si resurse de hrana in zonele invecinate, in padurile ce raman de o parte si de alta a zonei, pentru a putea absorbi si concentra efectivele faunistice.

A.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Organismul responsabil pentru managementului siturilor ROSPA0086 si ROSCI0226 este Administratia Parcului National Semenic – Cheile Carasului. Parcul National Semenic-Cheile Carasului cu urmatoarele rezervatii componente: Rezervatia Cheile Carasului Rezervatia Cheile Garliste Rezervatia Buhui-Margaritat Rezervatia Izvoarele Carasului Rezervatia Izvoarele Nerei Rezervatia Barzavita Rezervatia Groposu Rezervatia Pestera Buhui Rezervatia Pestera Comarnic Rezervatia Pestera Popovat In prezent sunt in curs eleborare “Strategiile de conservare, planurile de monitorizare si actiunile de comunicare pentru Parcul National Semenic”, proiect care va cuprinde si revizuirea Planului de management al Parcului National Semenic – Cheile Carasului. Obiectivele de conservare ale speciilor si habitatelor prezente in siturile de interes comunitar vor avea ca scop protectia habitatelor si speciilor existente in zona.

Pagina 43 din 55


A.9. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor

Ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului aflate in proximitatea domeniului schiabil fac parte din reteaua ecologica europeana Natura 2000, organismul responsabil pentru managementul lor fiind Administratia Parcului National Semenic – Cheile Carasului. In Parcul National Semenic – Cheile Carasului au fost identificate pana in prezent 23 de habitate din care 6 prioritare. La acestea se mai adauga si alte habitate care nu fac obiectul retelei Natura 2000. Flora contine 1.277 specii, din care doar o singura specie de interes comunitar este prezenta in sit (zona calcaroasa). Fauna este reprezentata de 672 specii din care peste 80 sunt protejate de conventii internationale si directive europene. Din flora si fauna protejata, 37 specii au diferite grade de exploatare prin colectare, vanatoare si pescuit. Situatia proprietarilor terenurilor din zona Parcului National Semenic – Cheile Carasului este urmatoarea: Paduri – proprietate de stat, administrate de Romsilva sau primarii: 78%; Paduri – proprietate privata, administrate de persoane fizice: 2%; Pasuni – proprietate de stat: 5%; Fanete/terenuri agricole – prorietate privata: 3%; Alte terenuri (ape, stancarii, constructii) – proprietati mixte: 10%. Habitatele si speciile de referinta sunt afectate in diferite grade, de activitatile agricole, silvice, urbanism, infrastructura, vanatoare, turism si alte activitati. Principalele amenintari sunt generate de: practicile agricole prin cultivarea terenurilor cu porumb care sunt fanete in prezent; cositul in perioade nepotrivite; transportul si depozitarea lemnului in paraie; degradarea solului si ravenarea; extinderea activitatilor de pomicultura in pasuni; incendierea pasunilor si vegetatiei de stancarie; datorita drumurilor de exploatare; extinderea zonelor construite sau crearea altora noi; extinderea retelei de drumuri sau marirea frecventei de tranzit pe drumurile; din interiorul sitului care fragmenteaza habitatele; frecventa turistica mare in anumite zone;

Pagina 44 din 55


A.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate de interes comunitar

Alte amentinari asupra speciilor si habitatelor din zona ariilor protejate aflate in vecinatatea proiectului propus sunt: speciile invazive, braconajul, turismul dezorganizat, distrugerea cuiburilor.

Pagina 45 din 55


B. EVALUAREA FORMELOR DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII SI ASUPRA HABITATELOR

B.1. Impactul actual Impactul actual consta in folosirea pasunii de pe suprafata de interes pentru pasunatul vitelor si oilor. Nu s-au observat fenomene de mobilizare in timpul ploilor a solului de catre torenti si nici incarcarea apelor acestora cu aluviuni; nu s-au identificat fenomene de antropizare puternica, cu infiltrarea unor specii invazive. De asemenea nu s-au observat gunoaie prin padure sau la marginea drumului. Prin urmare impactul actual asupra zonei este unul relativ redus.

B.2. Impactul prognozat Formele de impact prognozate a se produce in urma exploatarii domeniului schiabil sunt urmatoarele: modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;

B.3. Impactul asupra proiectului asupra integritatii sitului Suprafata afectata de proiect si structurile asociate va fi de 2,178 ha din care o suprafata 1,27 ha intra in limitele siturilor. Aceste 1,27 ha reprezinta doar o pondere mica de 0,003 % din suprafata celor doua situri. Amenajarea domeniului schiabil si utilizarea lui pe timpul iernii nu va afecta integritatea siturilor Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului.

Pagina 46 din 55


B.4. Impactul asupra habitatelor si speciilor de flora si fauna

Prin amenajarea domeniului schiabil, suprafata ocupata de pasune se va restrange cu doar 0,049 ha, suprafata care se modifica pe termen lung, ceea ce reprezinta un impact direct, de lunga durata, dar de mica amploare. Pe respectiva suprafata va fi inlaturata vegetatia ierboasa existenta si se vor construi cladiri sau se vor amenaja fundatii pentru instalatia de telescaun. Consideram ca suprafata afectata este restransa, habitatul afectat nu are o valoare conservativa ridicata si nu adaposteste specii de plante si animale cu risc de extinctie, prin urmare exploatarea nu va afecta major resuresele de biodiversitate. In conditiile respectarii masurilor de reducere a impactului propuse, nu se anticipeaza dezechilibre la nivelul componentei biotice de pe amplasament sau piedici majore in asigurarea pe termen lung a „statutului de conservare favorabila” a speciilor si habitatelor pentru care au fost desemnate ariile protejate din proximitatea amplasamentului. Avand in vedere inexistenta pe amplasament a habitatelor cu valoare de conservare mare si a faptului ca nu va avea loc o fragmentare de habitate, apreciem ca impactul asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar va fi redus. Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv in habitatul specific zonei proiectului, si ca habitatul din zona de impact este larg reprezentat in imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional si/sau national. Implementarea proiectului “Telescaun Casa Baraj” desi partial este incadrat in ariile naturale protejate de interes comunitar: ROSCI0226 Semenic Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic Cheile Carasului, nu va avea un impact semnificativ prin respectarea unor masuri speciale de conservare ce vizeaza protectia si conservarea obiectivelor celor doua naturale protejate.

B.5. Impactul prognozat in faza de amenajare a domeniului schiabil

Habitate

Amenajarea partiei nu presupune inlocuirea tipului de habitat existent. Pasunea existenta este in proces de refacere, avand la baza cateva specii ierboase din covorul ierbos al padurii si specii de ierburi heliofile provenite din arealele invecinate.

Amfibieni

Impact negativ In timpul fazei de amenajare a partiei poate aparea accidental mortalitatea directa a amfibienilor ce pot patrunde accidental din zonele invecinate din zona de impact cauzata capturarea involuntara a diferite specii in gropi, sub grohotisuri etc, aparitia de

Pagina 47 din 55


false locuri de reproducere (ex gropi, santuri, canale temporar inundate care sunt secate, sau umplute cu material solid in scurt timp, determinand moartea oualor, larvelor etc.). De aceea premergator organizarii santierului se va proceda la instruirea amanuntita a personalului lucrator asupra protejarii si translocarii tuturor exemplarelor observate de amfibieni sau reptile, indiferent ca apartin unei specii de interes comunitar sau unei specii comune. Vor fi necesare masuri de diminuare a impactului prin: derularea activitatilor in perioada premergatoare intrarii in vegetatie si iesirii din

hibernare a componentelor biodiversitatii; evitarea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante poluante pe sol; Impact pozitiv – nu este cazul. Reptile

Impact negativ Reptilele sunt slab reprezentate in zona proiectului. Ele vor fi favorizate ulterior dupa amenajrea partiei si instalarea pajistii, preferand locurile deschise si insorite. Speciile de reptile sunt vulnerabile si la impactul generat de mortalitatea directa ale carei cauze sunt explicate in subcapitolul amfibieni. Si in cazul reptilelor impactul negativ poate fi datorat si de de neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului. Impactul pozitiv – reptilele isi vor extinde habitatul prin cresterea suprafetelor de pajiste. Pasari

Impact negativ Datorita faptului ca nu exista specii strict localizate exclusiv in habitate specifice zonei proiectului, si ca habitatele din zona de impact sunt larg reprezentate in imediata apropiere, speciile nu vor fi afectate la nivel regional si/sau national. Impact pozitiv – nu este cazul

Mamifere

Impact negativ Mamiferele de talie mare nu sunt intalnite in zona. In cazul unor mamifere mici impactul negativ s-ar putea realiza in timpul executiei lucrarilor de constructii prin aparitia de gropi, canale, santuri neacoperite care sa functioneze ca si veritabile capcane, precum si prin atitudinea negativa a lucratorilor. Gropile formate pe parcursul zilei vor fi acoperite inainte de parasirea santierului, pentru a nu constitui capcane pentru mamiferele mici. Instruirea lucratorilor compenseaza aceste neajunsuri si anuleaza potentialul impact negativ. Poluarea cu hidrocarburi descrisa la amfibieni poate constitui parte a impactului negativ si in cazul mamiferelor. Si in cazul mamiferelor impactul negativ poate fi datorat si de neaplicarea, aplicarea incorecta sau superficiala a masurilor de reducere a impactului. Impact pozitiv – nu este cazul

Pagina 48 din 55


B.6. Impactul prognozat in faza de exploatare

Exploatarea domeniului schiabil se va face in scop turistic. Astfel se urmareste, chiar in urma amenajarii, crearea unui peisaj cat mai apropiat de cel natural, cu valente estetice si recreative, ceea ce presupune conservarea atat a peisajului natural, cat si rezervelor de biodiversitate cat mai intacte. Exploatarea se va face preponderent in timpul iernii. Datorita acestui fapt impactul asupra mediului si asupra biodiversitatii este unul de mica amploare. Iarna nevertebratele, amfibienii, reptilele si multe dintre mamifere sunt in perioada de hibernare, deci nu vor fi afectate de prezenta omului. Pasarile, atat cele sedentare, cat si cele migratoare, oaspeti de vara sau de iarna nu sunt in perioada de reproducere in timpul iernii cand zona va fi exploatata la maximum, prin urmare si impactul asupra lor va fi unul de mica amploare. In timpul verii activitatile turistice trebuie reglementate conform unui cod de conduita care sa genereze un impact negativ minim asupra zonei. Vor fi prevazute puncte stricte de colectare a deseurilor pentru a evita poluarea zonei.Acest regim strict va fi aplicat inclusiv deseurilor menajere, resturilor alimentare, biodegradabile, care abandonate in situl natural, chiar daca se descompun pot modifica chimismul zonei, a solului si a apei si sa determine astfel modificari ale florei si vegetatiei. Respectarea acestor conditii limiteaza impactul negativ al prezentei omului in situl natural.

Pagina 49 din 55


C. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Desi proiectul nu presupune lucrari de complexitate mare, masurile de diminuare a impactului sunt necesare si foarte importante. se vor stabili si adopta masuri generale, care vizeaza gestionarea adecvata a

transporturilor, inclusiv a carburantilor, depozitarea pamantului excavat, acoperirea gropilor la sfarsitul zilei de lucru.

utilizarea de utilaje adecvate lucrarilor, cu nivel scazut de poluare si de zgomot. construirea aductiunii de apa, a santurilor destinate retelelor de apa, a acumularii

se va face dupa perioada de depunere a pontei amfibienilor. relocarea oricaror indivizi animali, indiferent ca apartin unor specii de interes

comunitar sau nu, ajunsi accidental in zona santierului. efectuarea lucrarilor doar pe timpul zilei, seara si noaptea ramanand perioada de

ragaz pentru activitatea animalelor din zona. instruirea angajatilor atat in ceea ce priveste regimul deseurilor pentru depozitarea

lor pe rampe specializate si transportul lor integral la platforma de deseuri a comunei Valiug;

Pagina 50 din 55


D. CALENDAR DE MONITORIZARE A FLOREI SI FAUNEI DIN ZONA STUDIATA

Monitorizarea vegetatiei si a florei se va face, desigur, in sezonul cald al anului. Aceasta implica in special iesiri in teren (doua-trei) in perioada mai-iunie, perioada optima de studiu. De asemenea, sunt necesare observatii in teren (cel putin doua-trei) in martie-aprilie, pentru plantele care apar primavara devreme, si o verificare in august-octombrie pentru plantele care infloresc toamna. In acest fel vom avea o imagine suficient de clara asupra vegetatiei si florei din zona. Pentru insecte, alte nevertebrate (miriapode, arahnide, gasteropode), amfibieni si reptile, sunt suficiente 4-5 iesiri in teren, in perioada mai-septembrie. Pentru mamifere si pasari sunt necesare iesiri lunare pentru a putea surprinde dinamica sezoniera a populatiilor acestor specii.

Pagina 51 din 55


E. DETALII DESPRE METODOLOGIA DE MONITORIZARE A BIODIVERSITĂŢII. METODE UTILIZATE DE EVALUARE

E.1. Metode de teren Primul pas in procesul de separare si descriere a asociatiilor vegetale a fost stabilirea marimii suprafetelor analizate. Forma suprafetelor pe care s-au facut descrierile au fost dreptunghiulare de 30x30 m pe expozitie sudica, sud-vestica sau sud-estica. Evaluarea abundentei se face cu ajutorul scarii Braun-Blanquet. Metodele de lucru utilizate pentru monitorizarea pasarilor au fost particularizate pentru fiecare categorie disticta de pasari, astfel incat calitatea informatiilor obtinute sa reflecte situatia reala de pe amplasament: specii cuibaritoare, specii de pasaj, oaspeti de vara/iarna. Avand in vedere ca amplasamentul proiectului propus se suprapune partial pe ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului s-a monitorizat inclusiv prezenta/absenta speciilor de flora si fauna pentru care au fost desemnate aceste arii. Observaţiile de pe teren pentru monitorizarea avifaunei au fost făcute după metode prezentate în literatura de specialitate. Au fost alese puncte cheie care sa acopere întreaga zona de studiu în vederea identificarii directiilor si culoarelor celorlalte specii de fauna din zona de amplasare a parcului eolian au fost utilizate urmatoarele metode: Recesamant din puncte fixe folosita pentru pasarile de talie mica; Metoda transectelor sau metoda de evaluare pe trasee lineare folosia in diferite

tipuri de terenuri deschise sau cu vizibilitate mai mare, in special pentu pasarile de talie mica si mamifere.

Metoda transectelor presupune deplasarea observatorului in lungul unui traseu prestabilit si inregistrarea pasarilor pe ambele laturi ale traseului. Aceasta metoda se utilizeaza in cazul zonelor mai deschise, pentru evaluarea pasarilor de talie mai mica.

Pagina 52 din 55


E.2. Metodologia de evaluare a impactului

Pentru prognozarea impactului în cazul proiectului propus in intravilanul si extravilanul localitatii Valiug, jud. Caras-Severin, s-a avut în vedere atat folosirea unor tehnologii performante, cat si diminuarea impactului produs asupra biodiversitatii, în fazele de amenajare si exploatare a domeniului schiabil. Au fost luate în calcul si clasele de habitate, speciile de avifauna si fauna care au stat la desemnarea ariilor naturale protejate de interes comunitar: ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului si ROSCI0226 Semenic-Cheile, precum si alte specii de flora, fauna intalnite in zona de amplasare a proiectului si in vecinatatea acestuia. Anticiparea impactului asupra biodiversitatii s-a realizat dupa urmatoarele criterii: distributia si frecventa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în

fisa sitului; suprafata habitatelor afectate; biocenoze întalnite în perimetrul proiectului; numarul de specii protejate identificate în zonele studiate; marimea populatiilor speciilor protejate identificate în zona de amplasare a

domeniului schiabil raportate la populatiile inventariate în cele doua situri Natura 2000;

etologia speciilor identificate în zona investigata; distanta fata de localitati; activitati antropice desfasurate în zona proiectului si vecinatatea acestuia

(agricultura, cresterea animalelor, activitati de agrement, turismul);

Pagina 53 din 55


F. CONCLUZII Terenul vizat pentru amplasarea proiectului „Telescaun Casa Baraj” are functiunea de pasune si se situeaza in proximitatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului si ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului (1,27 ha din cele 2,178 ha ocupate de proiect se, suprapun peste aceste arii). Suprafata ocupata de proiectul propus este de 2,178 ha, din care suprafete ce vor fi acoperite de constructii permanente: 281mp arie construita cladire restaurant Casa Baraj; 208 mp arie totala ocupata instalatie telescaun . Pe suprafata pe care se va amplasa proiectul nu au fost identificate habitate si specii de interes comunitar. Precizam ca nu au fost identificate cuiburi de pasari pe terenul vizat pentru amplasarea proiectului. Suprafata afectata de proiect si structurile asociate va fi de 2,178 ha din care o suprafata 1,27 ha intra in limitele siturilor de interes comunitar evocate anterior. Aceste 1,27 ha reprezinta o pondere de 0,003 % din suprafata celor doua situri. Amenajarea domeniului schiabil si utilizarea lui pe timpul iernii nu va afecta integritatea siturilor Natura 2000 ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului si ROSPA0086 Muntii Semenic-Cheile Carasului. Impactul proiectului asupra ariilor protejate de interes comunitar este nesemnificativ intrucat: nu vor fi pierdute suprafete de habitate de interes comunitar; nu vor fi fragmentate habitate de interes comunitar; nu se reduce suprafata de teren folosita pentru necesitatile de hranire ale speciilor

de pasari de interes comunitar; proiectul nu va determina schimbari in densitatea populatiilor speciilor de pasari de

interes comunitar. Structura si functionalitatile specifice raman intr-un statut bun de conservare iar perspectivele viitoare pot fi apreciate ca bune si fara o amenintare semnificativa, viabilitatea pe termen lung fiind asigurata (cf. Ghid Metodologic – redactori Isabelle Combroux, C. Schwoerer, 2007, Timisoara). In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra biodiversitatii, concluzionam ca proiectul “Telescaun Casa Baraj-Valiug” are un impact nesemnificativ. In concluzie, prin implementarea proiectului analizat nu se anticipeaza crearea de piedici majore în asigurarea pe termen lung a statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care cele doua

situri au fost desemnate, în cazul în care masurile de diminuare a impactului, descrise in acest studiu, vor fi implementate.

Pagina 54 din 55


Pagina 55 din 55

BIBLIOGRAFIE

1. Ciocarlan, V., 2009 Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta et

Spermatophyta Editura Ceres, Bucuresti

2. Dihoru, G., Negrean, G.,

2009 Cartea rosie a plantelor vasculare din

Romania Editura Academiei Romane, Bucuresti

3. Donita, N., et al., 2005 Habitatele din Romania

Editura Tehnica Silvica, Bucuresti

4. Mountford, 0., et al., 2008 Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania

5. Mountford, 0., Gafta, D.,

2008 Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din Romania Editura Risoprint, Cluj-Napoca

6. Tatole V. Alexabdru I, 2009 Speciile de animale Natura 2000 din

Romania Editura Imperium Print Bucuresti

7. Tatole V. 2010 Managementul si Monitoringul Speciilor de

Animale Natura 2000 din Romania Ghid Metodologic Editura Excelsior Print

8. www.pnscc.ro

9. www.anpm.ro

10. www.mmp.ro

http://www.pnscc.ro/

http://www.anpm.ro/

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMapmcs-old.anpm.ro/files/APM CS/Reglementari... · 2011. 11....

Documents

Transcript of STUDIU DE EVALUARE ADECVATA - ANPMapmcs-old.anpm.ro/files/APM CS/Reglementari... · 2011. 11....