1. Care sunt factorii care au determinat brandurile de lux să treacă de la simple site-uri de

prezentare la magazine online funcționale?

Unul din factorii apariției magazinelor online ce vând produse de lux, constă în faptul că,

acestea se adresează persoanelor care nu au prea mult timp liber la dispoziție, sau celor care

duc o viață comodă. Principala caracteristică a produselor de lux este exclusivitatea, astfel

încât, după cum se poate observa, magazinele de lux sunt mult mai rare decât magazinele

tradiționale. Ca și exemplu, în România, conform site-ului oficial(www.gucci.com) există un

singur magazin, acesta fiind situat în București. Magazinul online Gucci vine în întâmpinarea

persoanelor care își permit aceste produse, prin livrarea lor oriunde în țară, scutindu-i astfel de

un drum lung(dacă aceștia se află la mare distanță de București) pe potențialii clienți.

Un alt factor constă în stocarea produselor. Folosind exemplul anterior, probabil în

magazinul respectiv nu sunt expuse toate produsele disponibile, sau, poate că anumite produse

nu mai sunt pe stoc, afectând astfel negativ percepția cumpărătorilor și, ținând cont de

consumatorii vizați, acesta nu este un lucru bun. Având un site, un magazin online, se pot

evita astfel situațiile neplăcute, consumatorul putând fi direcționat către acesta.

2. De ce prezența unor branduri de lux în mediul online se limitează încă la cataloage

online, fără vânzare directă?

Așa cum am exemplificat anterior, produsele de lux se definesc prin exclusivitate, iar

magazinele ce le comercializează oferă o atmosferă și o experiență pe care firmele nu o pot

transpune 100% în mediul online. Publicul țintă al acestor magazine, dorește să fie tratat

diferit, prin prisma poziției sociale pe care o ocupă. Deși majoritatea magazinelor de lux

online impresionează prin design-ul elegant și experiența plăcută, mulți consideră că

shopping-ul online nu reprezintă o experiență de lux.

Discrepanța între publicul țintă al magazinelor de lux și publicul general cu acces la

internet, reprezintă motivul pentru care multe din brandurile de lux se rezumă doar la

prezentarea online a catalogului, și a noilor produse.

Totodată, comportamentul angajaților ce lucrează în magazinele marilor branduri precum

Armani, Gucci, etc., nu poate fi transpus în mediul online. Consumatorii sunt, poate, plăcut

impresionați de grija și suportul acordat de către angajați. Produsele de lux diferă de cele

obișnuite, în primul rând prin calitate. Colecționarii de accesorii de lux precum ceasuri,

brățări, vor dori să inspecteze produsele, să le probeze, să le vadă în timp real, lucru ce este

imposibil pe o platformă online. Deasemenea, aceștia își pot cumpăra ținute întregi, probând

diferiți pantaloni, pantofi, diferite sacouri, pălării, etc., lucru dealtfel imposibil de realizat pe o

platformă online.

Din punctul meu de vedere inexistența exclusivității și a factorului uman în medul online

este principalul argument al brandurilor care încă nu dețin un site de comerț online ci doar

unul informativ.

3. Ce limite și riscuri implică e-comerțul pe segmentul bunurilor de lux? Cât de viabil

este astăzi mediul online pentru piața produselor din această categorie?

Principalul risc al e-comerțului pe segmentul bunurilor de lux constă în faptul că potențiali

clienți s-ar putea simți lezați, fiind plasați în același mediu cu publicul general. Aceștia ar

putea considera că brandul nu mai este unul demn, nu mai prezintă exclusivitate, riscul fiind

ca, în timp, acesta să devină un brand mediu sau general. Un alt risc îl reprezintă inexistența

factorului uman în mediul online, consumatorii putând avea nevoie de sfaturi și sugestii,

lucruri puțin mai greu de definit în e-comerț. Din punctul meu de vedere, brandurile care

comercializează produsele și prin mediul online, ar trebui să se rezume la vânzarea lor doar

prin site-ul propriu, eliminând riscul ca produsele repective să fie puse laolaltă cu alte

branduri obișnuite, vânzarea prin e-mall reprezentând un risc din acest punct de vedere, cât și

prin prisma faptului că design-ul site-ului e-mall poate transmite o altă imagine decât cea a

brandului.

În ceea ce privește limitele e-comerțului pe segmentul bunurilor de lux, o mare atenție

trebuie acordată metodelor și tehnicilor de marketing, ținând cont că publicul țintă este unul

aparte. Astfel, ca și instrumente se pot folosi web-logs și cookies, dar în niciun caz nu se vor

folosi web-bugs. Ca și metode, se poate folosi marketingul cu permisiune, marketingul prin

personalizare, marketingul direct prin e-mail, e-mail-ul de fidelizare, publicitatea prin

intermediul motoarelor de căutare și marketingul prin intermediul rețelelor de socializare. Se

pot evita metode precum marketingul prin afiliere, markeringul viral, marketingul prin rețele

de publicitate, cât și afișul publicitar online și dinamic.

Principala limită constă în expunerea experienței de cumpărături ca fiind una de lux, astfel

încât consumatorii să nu se simtă lezați și să nu observe diferențe negative între experiența

online și cea online.

Mediul online a evoluat foarte mult, astfel încât vânzarea produselor de lux poate fi

viabilă, atât timp cât se aplică metode și tehnici specifice, atât timp cât magazinul online

combină anumite funcții(catalog online, noi tendințe, coleții de toamnă, vară, sfaturi, exemple

de ținute de seară, de zi, etc.), design-ul fiind un factor foarte important în transmiterea

mesajului de exclusivitate, raritate, lux consumatorului.

Atât it-ul cât și marketingul au evoluat foarte mult în ultima perioadă, motiv pentru care

vânzarea produselor de lux nu mai constituie un impediment. Spre exemplu, posibilitatea

personalizării produselor de lux online, prin inscripția numelui, prin adăugarea de culori,

materiale, etc., poate face ca un consumator să se simtă cu adevărat special în mediul online,

poate chiar mai bine decât în magazinul tradițional.