Studiu de caz în rândul firmelor beneficiare de subvenţii pentru ...
Transcript of Studiu de caz în rândul firmelor beneficiare de subvenţii pentru ...
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
1
”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională
continuă la nivel de firmă”
Faza: II. “Analiza caracteristicilor formării profesionale continue
la nivel de firmă”
Novel Research
Ionela Şufaru
Marian Marcu
Alexandru Andreescu
Dana Ivan
Andra Dobrescu
Ramona Dănilă
Lăcrămiaora Ghiuţă
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
2
Activitate II.3
Studiu de caz în rândul firmelor beneficiare de subvenţii pentru formare
profesională
Propuneri de îmbunătățire a politicii de sprijinire pentru
angajatorii care organizează formare profesională pentru
proprii angajați
Autor: Novel Research
Iulie 2014
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
3
CUPRINS
1. Obiectivele și metodologia studiului de caz
2. Caracteristicile firmelor investigate și ale respondenţilor la studiul de caz
3. Experienţa specifică a firmelor în accesarea de fonduri FSE pentru formarea
profesională a propriilor angajaţi
4. Efectele programelor de formare profesională la nivelul firmelor. Impactul
general asupra firmei beneficiare şi efectele specifice asupra angajaţilor
formaţi
5. Puncte slabe și puncte tari ale programelor de finanţare pentru formarea
profesională a propriilor angajaţi
6. Modalități de îmbunătățire a programelor care sprijină firmele pentru
formarea profesională a propriilor angajaţi
7. Anexa. Ghid de interviu
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
4
Rezumat
Studiul de caz destinat identificării experiențelor firmelor beneficiare de sprijin pentru realizarea
formării profesionale a propriilor salariați și a posibilelor direcții de îmbunătățire a
politicilor/programelor/măsurilor de sprijinire existente a cuprins 50 de companii, din toate
clasele de mărime și din toate sectoarele economice de activitate (excepție face agricultura,
silvicultura, vânătoarea și pescuitul), beneficiare în procent de 100% de fonduri disponibile prin
FSE-POSDRU 2007-2014 și doar 6% dintre acestea beneficiare de alte surse precum: POSCCE,
ADR, RICOP, Phare, ajutor de minimis şi surse AJOFM. În ceea ce privește finanțările FSE-
POSDRU, peste jumătate din firmele intervievate au accesat DMI 2.3. Acces şi participare la
FPC, în timp ce 4 din 10 au implementat proiecte pe DMI 3.2. Formare şi sprijin pentru
întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii.
Per ansamblu, firmele au raportat o experienţă pozitivă şi utilă. Cele mai multe aprecieri pozitive
pentru etapele de depunere a aplicației și contractării au vizat identificarea unor parteneri viabili
din punct de vedere tehnic și financiar (92%) și posibilitatea respectării criteriilor de eligibilitate
(74%). Pentru 72% dintre respondenți nu au existat probleme la depunerea proiectelor.
Așa cum este și firesc, problemele semnificative apar în implementarea efectivă a
proiectelor și au vizat cu precădere asigurarea cash-flow-ului (66%) ca urmare a întârzierilor
foarte mari a rambursărilor, cheltuielile neeligibile (60%) și aprobarea actelor adiționale și a
memoriilor justificative (26%). În ceea ce privește managementul proiectelor, identificarea
experților administrativi necesari, a furnizorilor de formare sau a lectorilor specializați, peste
90% dintre respondenți au avut aprecieri pozitive. Similar și referitor la comunicarea cu echipele
de control și monitorizare.
Doar 6 dintre firmele intervievate au declarat că nu au întâmpinat nici o problemă, fie la
depunere și contractare, fie la implementare, în vreme ce restul au avut cel puțin o problemă
menționată.
Astfel, cele mai multe dintre firme nu au reușit să-și atingă bugetul estimat inițial (84%),
și doar 58% dintre companiile intervievate intenționează să mai aplice ulterior pentru finanțări
similare, în vreme ce o altă treime ar fi interesată de accesarea altor surse publice de sprijin a
formării.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
5
Programele de formare profesională finanţate prin FSE-POSDRU au avut atât afecte pozitive cât
şi negative la nivelul firmelor. În peste jumătate dintre firmele intervievate, doar circa un sfert
dintre angajaţii instruiţi erau încă în firme la momentul realizării studiului, în timp ce doar în 3
din 10 firme, 75% dintre aceştia încă mai lucrau în companiile investigate. Astfel, mobilitatea
persoanelor pe piața muncii a crescut, dar fluctuația mare de personal poate avea efecte negative
asupra productivității. 4 din 10 firme intervievate au declarat că au avut prejudicii ca urmare a
proiectelor de formare profesională implementate prin finanţări POSDR/FSE, precum
nesiguranța, întârzieri și penalități la plata contribuțiilor, colapsul financiar provocat de
întârzierea rambursărilor, întârzieri la plata salariilor, etc.
Deși 24% dintre respondenți au declarat că proiectul implementat nu a produs un impact
major, ceilalți au apreciat efectele pozitive astfel: au reușit să califice un număr mai mare de
angajați, au reușit să-și doteze sălile de cursuri, au crescut calitatea formării furnizate angajaților,
iar firmele au devenit mai performante din punct de vedere tehnic și economic. Trebuie
menționat rolul foarte important pe care aceste finanțări l-au avut în conștientizarea importanței
formării profesionale atât la nivelul salariaților, cât și la nivelul angajatorilor. Mai mult decât
atât, unii angajatori au devenit mai conștienți de importanța realizării formării profesionale pe
baza unei evaluări de specialitate a nevoii de competențe.
64% dintre respondenți au menționat cel puțin un punct slab al fazei de depunere a
proiectelor, în vreme ce 70% au menționat cel puțin un punct slab al procedurilor de
implementare. Dacă doar 28% menționează birocrația ca punct slab al fazei de depunere, 65% o
menționează atunci când fac referire la faza de implementare. Printre punctele tari ale finanțărilor
POSDRU/FSE menționate de respondenți remarcăm: asigurarea necesarului de calificări (69%),
dezvoltarea firmei (33%), precum și creșterea flexibilității și angajabilității (49%).
Puțini respondenți (sub 5%) au declarat că nu ar schimba nimic și ar repeta integral
experiența implementării proiectelor FSE-POSDRU.
În ceea ce privește întreg procesul de accesare a fondurilor europene, respondenții au
sugestii de îmbunătățire pentru toate etapele acestuia, cele mai des menționate vizând
problematici legate de rambursarea efectivă a cheltuielilor (76%), evaluarea proiectelor depuse
(76%) și documentația solicitată la rambursare (74%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
6
Deşi cele mai multe firme cuprinse în studiul de caz nu au avut experienţă în derularea de
proiecte de formare profesională finanţate prin alte surse publice, aproape jumătate dintre ele au
sugerat masuri ce trebuie luate pentru a creşte numărul aplicanţilor şi anume: promovarea
surselor de finanţare în rândul firmelor cu precădere la nivel local și regional, transparenţă, mai
multă informare, alinierea criteriilor de eligibilitate la nevoile firmelor şi mai puţină birocraţie.
Valoarea nou adăugată generată de acest studiu de caz constă în informațiile detaliate și
cuprinzătoare cu privire la punctele tari și punctele slabe ale finanțărilor care sunt disponibile
firmelor pentru a realiza formarea profesională a propriilor angajați, precum și în propunerile de
îmbunătățire a acestora, așa cum sunt ele sugerate de experiența directă a beneficiarilor,
accentul fiind pus pe finanțările disponibile prin FSE/POSDRU, acestea fiind cele mai ample
existente.
Rezultatele studiului vor fi valorificate în cadrul activității III.2 Formularea unui set de
recomandări privind implementarea măsurilor și modelelor relevante pentru stimularea
investiției firmelor în formare profesională continuă. Aceste rezultate servesc autorităților
publice cu responsabilități în managementul programelor de subvenționare a firmelor care
organizează formare profesională în vederea eficientizării lor și a adecvării la nevoile
beneficiarilor.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
7
1. Obiectivele și metodologia studiului de caz
Obiectivul studiului de caz a fost de a elabora propuneri de îmbunătățire a politicilor de
sprijinire a inițiativelor angajatorilor pentru formarea profesională a propriilor salariați.
Metodologia de tip calitativ (interviuri în profunzime cu firme beneficiare de sprijin
pentru formarea profesională a propriilor angajați) a colectat informații de la 50 de agenți
economici din 30 de județe și București, cuprinzând toate clasele de mărime și sectoarele
de activitate (cu excepția agriculturii).
Instrumentul de colectare a informațiilor a cuprins 3 secțiuni: informații demo-
economice, experiența în ultimul proiect implementat destinat sprijinirii formării
profesionale a propriilor salariați și evaluarea generală a surselor de finanțare existente,
respectiv modalități de îmbunătățire a acestora.
Obiectivul general al acestei activităţi a fost acela de a realiza un studiu de caz în rândul
firmelor beneficiare de sprijin pentru formarea profesională a propriilor angajaţi (cu o atenţie
specială asupra firmelor care au accesat astfel de finanțări prin POSDRU/FSE), studiu destinat
elaborării de propuneri de îmbunătățire a politicilor/programelor/planurilor de sprijinire a
inițiativelor angajatorilor care organizează formare profesională pentru proprii angajaţi.
Obiective specifice:
1. Culegerea de experiențe ale firmelor care au accesat finanţări pentru formare
profesională centrate pe experienţa directă a aplicării, contractării şi implementării
acestor proiecte;
2. Identificarea dificultăților și barierelor pe care firmele beneficiare de sprijin pentru
formarea profesională a propriilor angajaţi le-au întâmpinat în accesarea finanțărilor;
3. Identificarea şi măsurarea calitativă a efectelor programelor de formare profesională
la nivelul firmelor, atât în ceea ce priveşte impactul general asupra firmei beneficiare
cât şi efectele specifice asupra angajaţilor formaţi;
4. Identificarea punctelor slabe și a punctelor tari ale programelor de finanţare pentru
formarea profesională a propriilor angajaţi;
5. Identificarea modalităților de îmbunătățire a programelor care vizează sprijin pentru
formarea profesională a propriilor angajaţi, în viziunea beneficiarilor.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
8
Obiectivul general şi obiectivele specifice au fost realizate aplicându-se o metodologie
preponderent calitativă în rândul agenţilor economici din România care au beneficiat de sprijin
pentru formarea profesională a propriilor angajaţi. Pentru aceasta, a fost necesară şi o activitate
de cercetare documentară atât la birou cât şi pe teren pentru identificarea firmelor beneficiare de
finanțări pentru formarea profesională pentru proprii angajaţi.
Demersul calitativ a urmărit atingerea obiectivelor specifice ale proiectului. În acest scop,
a fost realizat un studiu de caz pe un eşantion de 50 de agenţi economici care au derulat
programe de formare profesională pentru proprii angajaţi prin finanţări POSDRU/FSE şi/sau
ANOFM.
Eşantionarea/Selectarea firmelor beneficiare de suport financiar prin POSDRU
Pentru selectarea eşantionului firmelor care au fost intervievate a fost parcursă o metodologie în
5 paşi:
În primul rând, de pe site-ul POSDRU/FSE1 au fost descărcate listele cu beneficiari până
la data de 30 octombrie 2013;
Din aceste liste, în conformitate cu obiectivele studiului de caz, au fost extrase doar
companiile private care au beneficiat de finanţări pentru formarea propriilor angajaţi pe
următoarele axe: AXA 2- DMI 2.1 – Tranziţia de la şcoală la viaţă activă, 2.3 – Acces şi
participare la FPC şi AXA 3 - 3.2 – Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi
pentru promovarea adaptabilităţii;
Pentru toate aceste companii selectate (607companii) au fost căutate ulterior informaţii cu
privire la datele de contact (în primul rând judeţele, pentru a asigura o distribuţie
echilibrată la nivel regional şi naţional);
După identificarea adreselor, listele cu cele 607 firme, însoţite de instrucţiuni şi fişe de
contact, au fost trimise coordonatorilor Novel Research din cele 40 de judeţe unde
firmele îşi aveau sediile pentru a identifica statutul acestor companii (dacă sunt încă în
activitate sau şi-au închis activitatea), precum şi pentru a identifica persoanele de contact
din firmele respective;
După identificarea datelor de contact și a respondenților la nivelul a minim 150 de firme
am oprit procedura de colectare a datelor de identificare, considerând că numărul este
1http://www.fonduri-ue.ro/posdru/index.php/implementeaza/lista-beneficiari
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
9
suficient pentru atingerea celor 50 de interviuri necesare realizării studiului de caz.
Astfel, listele primite din teren conţinând date de identificare au cumulat un număr de
168 de firme din 31 de judeţe, firme ce au fost incluse în lista finală potenţială de
contactat pentru interviul propriu-zis (a fost astfel considerată o rată de refuz de circa
50% şi o rată de renunţare pe parcurs/drop-out de circa 30%).
În plus, pentru a identifica firme beneficiare şi de alte programe de sprijin pentru formarea
profesională a angajaţilor, am apelat la unităţile AJOFM din județele Giurgiu, Bihor, Călăraşi şi
Argeş pe ale căror website-uri2 apăreau informaţii referitoare la programele de finanţare destinate
firmelor pentru formarea profesională a propriilor angajaţilor. Nu au fost primite informații cu
privire la firmele beneficiare de astfel de programe.
Instrumentul de cercetare – Ghidul de interviu
Ghidul de interviu a fost elaborat în conformitate cu obiectivele specifice şi cu rezultatele
preconizate ale studiului de caz, fiind urmaţi paşii specifici ai activităţii de operaţionalizare
conceptuală. Astfel, ghidul a fost structurat în trei capitole mari de întrebări factuale şi de
opinie. Am pornit de la premisa că firmele care au accesat finanţări POSDRU pentru formarea
profesională a propriilor angajaţi nu se află exclusiv la primul demers de acest sens, şi că,
anterior, au mai accesat astfel de finanţări. Astfel, am colectat informaţii şi despre proiectele
implementate din altă sursă de finanţare.
Primul capitol a cuprins întrebări demografice despre firma investigată şi despre
respondentul identificat la nivelul fiecărei firme:
Număr de angajaţi;
Sector de activitate;
Număr de proiecte implementate prin POSDRU/FSE;
Număr de proiecte finanțate de ANOFM şi alte surse de sprijin;
Nivelul de educaţie al respondentului;
Vârsta respondentului;
Sexul respondentului;
2http://www.anofm.ro/programe-de-formare-profesional%C4%83-pentru-proprii-angaja%C5%A3i-
actualizat-la-14-04-2011
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
10
Funcţia respondentului în cadrul firmei.
Al doilea capitol a vizat întrebări despre experienţa în ultimul proiect implementat de
formare profesională a propriilor angajaţi. Întrebările au fost proiectate astfel încât să se obţină o
imagine holistică asupra derulării unui astfel de proiect de la faza de scriere, trecând prin faza de
contractare, implementare şi până la finalizare:
Durata scrierii proiectului;
Resursele necesare scrierii proiectului;
Experienţa la momentul contractării proiectului;
Evaluarea cerinţelor pentru astfel de proiecte;
Evaluarea modului de selecţie a aplicaţiilor/proiectelor depuse;
Principalele probleme întâmpinate în faza de depunere și implementare;
Modul de structurare şi funcţionare a parteneriatului;
Modalitatea de luare a deciziei cu privire la tipurile de cursuri de formare profesională
care să fie furnizate;
Impactul formării profesionale asupra angajaţilor beneficiari.
Capitolul II din chestionar a fost proiectat pentru a răspunde obiectivului specific 1
privind culegerea de experiențe de la firme care au accesat finanţări pentru formare profesională
şi obiectivului specific 2 referitor la identificarea dificultăților și barierelor pe care firmele
beneficiare de sprijin pentru formarea profesională a propriilor angajaţi le-au întâmpinat în
accesarea finanțărilor şi implementarea proiectelor, astfel:
Întrebările Q2, Q3, Q4 şi Q5 – strategii de elaborare a aplicaţiei, perioada până la
contractare, strategii de ajustare a nevoilor argumentate iniţial la noile condiţii după
contractare;
Întrebările Q6, Q7, Q8a, Q8b, Q8c, Q8d, Q8e, Q8f, Q8g, Q8h, Q8i, Q8j, Q8k, Q8l,
Q8m, Q8n, Q8o, Q9, Q10a, Q10b, Q10c, Q11, Q11a, Q13, Q13a, Q14, Q15 şi Q16 -
evaluarea criteriilor de eligibilitate şi a documentelor solicitate, expunerea problemelor
întâmpinate la depunerea şi apoi implementarea proiectului, identificarea partenerilor,
identificarea furnizorilor, motivarea grupului ţintă, strategii de gestionare a cheltuielilor
neeligibile, în cazul în care au existat;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
11
Cel de-al treilea capitol al ghidului a cuprins preponderent întrebări de opinie şi a vizat
evaluarea generală a surselor de finanţare pentru formarea profesională a propriilor angajaţi, cu
accent pe:
Avantajele/dezavantajele acestor surse de finanțare pentru firmele aplicante;
Intenţia şi motivaţia dorinţei de aplicare pe viitor;
Modalităţi de îmbunătăţire a procesului de accesare a surselor de finanţare pentru
formarea profesională a propriilor angajaţi.
Acest capitol din chestionar a fost proiectat pentru a răspunde obiectivului specific 3
privind măsurarea efectelor programelor de formare profesională la nivelul firmelor, atât în ceea
ce priveşte impactul general asupra firmei beneficiare cât şi efectele specifice asupra angajaţilor
formaţi, precum şi obiectivului 4 care vizează identificarea punctelor slabe și a punctelor tari ale
finanţărilor pentru formarea profesională a propriilor angajaţi şi obiectivului 5 care a urmărit
identificarea modalităților de îmbunătățire a programelor de finanțare pentru formarea
profesională a propriilor angajaţi, astfel:
Întrebările Q12, Q23, Q24 şi Q25 – evaluarea impactului programelor de formare
profesională a propriilor angajaţi asupra firmei beneficiare şi asupra salariaţilor;
Întrebările Q19Aa – Q19Bb, Q20a, Q20b, Q21a, Q21b, Q22a şi Q22b – determinarea
punctelor slabe şi a punctelor tari ale unor astfel de programe;
Întrebările Q26, Q26a, Q26b, Q27, Q28a - Q28f, Q29, Q30 şi Q31 – identificarea
modalităţilor de îmbunătăţire a programelor care vizează finanţarea pentru formarea
profesională a propriilor angajaţi.
În total, ghidul de interviu a cuprins un număr de 103 întrebări.
Culegerea datelor pentru studiul de caz
Realizarea studiului de caz a presupus 2 etape pentru culegerea datelor:
Prima etapă reprezentată de culegerea de informaţii de contact şi de identificare a
statutului firmelor selectate din listele publice FSE/POSDRU;
A doua etapă reprezentată de realizarea propriu-zisă a interviurilor pentru studiul de caz
cu firmele ţintite, adică cele 168 de firme care au fost identificate ca active şi potenţial a
fi contactate pentru realizarea interviului.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
12
Distribuţia celor 168 de firme din lista finală, în funcţie de Axa prioritară şi Domeniul de
Intervenţie, este prezentată în tabelul 1.
Tabel 1.1. Distribuţia firmelor beneficiare de finanţări POSDRU cuprinse în eşantion, în
funcţie de Axa prioritară şi Domeniul de Intervenţie
AXA DMI NR.FIRME
Axa 2 2.1 16
Axa 2 2.3 90
Axa 3 3.2 62
TOTAL 168
Anterior realizării interviurilor, operatorii de interviu au primit materiale informative cu privire
la Axele FSE/POSDRU considerate în studiu şi programele AJOFM de susţinere a formării
profesionale continue a angajaţilor, astfel încât să fie familiarizaţi cu tipul de proiecte şi activităţi
desfăşurate prin astfel de programe de formare profesională a propriilor angajaţi.
Interviurile s-au realizat faţă-în-faţă la sediul firmelor cu persoana/persoanele care s-a/au
ocupat de programul de formare profesională a propriilor angajaţi (managerul de proiect sau altă
persoană din firmă, după caz) de la faza de scriere până la faza de finalizare.
În acest sens, intervievatorii au primit, pe lângă materialele informative despre surse de
finanţare pentru programe de formare profesională, instrucţiuni scrise cu privire la obiectivele
studiului, modul de abordare a respondenţilor, de programare a întâlnirilor şi de completare a
întrebărilor.
Durata medie a unui interviu a fost de circa 50 de minute.
Distribuţia celor 50 de interviuri planificate pentru a se realiza în cadrul studiului de caz
şi numărul de chestionare efectiv realizate, în funcţie de judeţ este prezentată în Tabelul 2.
Tabel 1.2. Distribuţia interviurilor planificate și realizate pentru studiul de caz, în funcţie
de judeţ
JUDEŢ
NUMĂR DE INTERVIURI
PLANIFICATE A SE
REALIZA
NUMĂR DE
INTERVIURI
REALIZATE
DOLJ 2 7
CARAS SEVERIN 1 3
IASI 3 4
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
13
JUDEŢ
NUMĂR DE INTERVIURI
PLANIFICATE A SE
REALIZA
NUMĂR DE
INTERVIURI
REALIZATE
CLUJ 4 6
BRASOV 3 1
NEAMT 3 6
ALBA 1 2
MURES 1 0
TIMIS 3 0
BISTRITA 1 1
PRAHOVA 2 4
MARAMURES 1 5
GORJ 1 0
DAMBOVITA 1 1
BACAU 1 1
BRAILA 1 2
VRANCEA 1 1
MEHEDINTI 1 1
GALATI 1 1
VALCEA 1 1
OLT 1 0
ARGES 3 0
GIURGIU 2 0
SATU MARE 1 0
VASLUI 1 0
CONSTANTA 1 0
CALARASI 1 0
SIBIU 1 0
TELEORMAN 1 0
COVASNA 1 0
BUCURESTI 4 3
TOTAL 50 50
Diferenţa dintre eşantionul proiectat şi cel efectiv realizat, în funcţie de judeţ, a fost dată,
pe de o parte de numărul de refuzuri şi, pe de altă parte, de numărul firmelor din respectivul judeţ
cuprinse în eşantionul cadru (adică cele 168 de firme).
Cele mai multe motive invocate pentru refuzul de a participa au vizat lipsa de timp, lipsa
pe o perioadă mai îndelungată (care excedea perioada de culegere a datelor) a respondentului
ţintit conform specificaţiilor metodologice, plecarea din firmă a persoanei care s-a ocupat de
proiect sau neimplementarea proiectului.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
14
Analiza şi procesarea datelor
Răspunsurile participanţilor la studiu au fost introduse exact aşa cum au fost înregistrate de
intervievatori într-un format de bază de date exportabil SPSS în vederea procesării şi analizei.
Întrebările factuale, cu variante de răspuns, au fost supuse unei analize cantitative cu
ajutorul Qualtrics și SPSS, la nivel de frecvenţă, în timp ce întrebările deschise au fost prelucrate
prin analiză de conţinut cu ajutorul programului Excel (răspunsurile libere fiind post-codificate
în categorii şi supracategorii).
Analiza de conţinut a fost structurată pe tematicile abordate în capitolul 2 şi 3 din ghid (a
se vedea descrierea de mai sus). În acest sens, răspunsurile la întrebările deschise au fost post-
codificate în variante de răspuns /coduri şi grupe de răspunsuri/supracoduri.
Rezultate anticipate
Rezultatele anticipate ale studiului de caz au fost integrate în studiul de față și cuprind:
Experienţele şi opiniile firmelor beneficiare de sprijin pentru asigurarea formării
profesionale;
Punctele tari şi punctele slabe ale programelor de finanțare dedicate formării profesionale
pentru proprii angajaţi;
Efectele programelor de sprijin pentru formarea profesională - pentru salariaţi şi firme;
Aşteptările firmelor în perspectiva unor noi accesări de astfel de fonduri/finanţări;
Modalităţi de îmbunătăţire a condiţiilor de acces şi derulare a programelor de sprijinire a
formării profesionale;
Propuneri de îmbunătățire a politicii de sprijinire pentru angajatorii care organizează
formare profesională pentru angajați.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
15
2. Caracteristicile firmelor investigate și ale respondenţilor la
studiul de caz
Studiul de caz a cuprins firme din toate clasele de mărime și din toate sectoarele de
activitate (excepție agricultura), marea majoritate fiind IMM-uri (62%) și activând în
sectorul servicii (66%)
Toate firmele au accesat finanțări prin POSDRU 2007-2014, și doar 6% au accesat şi alte
forme de sprijin pentru formare profesională existente, unele dintre ele în anii precedenți:
POSCCE, ADR, RICOP, Phare, ajutor de minims şi AJOFM
În ceea ce privește POSDRU 2007-2014, peste jumătate dintre firmele intervievate au
accesat finanțări prin AP 2, DMI 2.3. Acces şi participare la FPC, iar cca. 40% au
implementat proiecte pe AP 3 – DMI 3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi
angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii.
Circa 3 din 10 firme cuprinse în studiul de caz sunt firme mici cu până la 50 de salariaţi iar 3 din
10 firme cu până la 250 de angajaţi. Prin urmare, cca. 90% dintre firmele aplicante pentru
fonduri de formare profesională a propriilor angajaţi din studiul de caz sunt IMM-uri și micro
firme. Doar 1 din 10 (Grafic 2.1.) au fost firme mari.
Grafic 2.1. Distribuția firmelor participante la studiul de caz în funcție de clasa de mărime
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
16
Fără a avea pretenţia de reprezentativitate, fiind vorba de un studiu de caz, putem observa totuşi
că interesul de a participa la cercetare a fost mai mare în rândul firmelor mici şi mijlocii, iar acest
fapt poate avea ca explicaţie interesul mai mare al acestor firme pentru astfel de fonduri, în lipsa
sau existența limitată a unor fonduri proprii.
În ceea ce priveşte sectorul de activitate al firmelor beneficiare de sprijin pentru formarea
profesională a propriilor angajaţi care au participat la studiul de caz, cca. 2/3 dintre acestea
activează din domeniul serviciilor, circa ¼ îşi desfăşoară activitatea în industrie, iar 8%
activează în construcţii (Grafic 2.2.). Astfel, toate sectoarele economice cu excepția agriculturii
sunt reprezentate în studiul de caz. În ceea ce privește structura firmelor din fiecare sector
economic pe clasă de mărime, construcțiile nu sunt reprezentate de nici o firmă mare în studiul
de caz, în vreme ce micro-firmele activează în marea lor majoritate în sectorul serviciilor.
Grafic 2.2. Distribuția firmelor investigate, după activitatea economică
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.
Structura respondenţilor în funcție de sex, vârstă, nivel de educație reflectă criteriile
metodologice aplicate cu privire la funcţia respondentului (managerul de proiect, directorul
firmei sau altă persoană cu responsabilităţi în scrierea şi implementarea proiectului de formare
profesională a angajaţilor). Astfel, aşa cum se observă din Tabelul 2.1. majoritatea covârşitoare a
respondenţilor au studii superioare și sunt de sex feminin, femeile ocupând, de altfel, în mai mare
măsură poziții administrative sau realizând activități de birou.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
17
Pe de altă parte, caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor arată că cei care se
ocupă de atragerea fondurilor pentru formarea profesională sunt în general persoane de vârstă
medie, deci care au atins o anumită maturitate și experiență profesionale.
Tabel 2.1. Caracteristicile socio-demografice ale respondenţilor la studiul de caz
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.
NIVEL DE EDUCAȚIE
Liceu 2.0%
Facultate/studii postuniversitare 98.0%
SEX
Bărbat 24.0%
Femeie 76.0%
VÂRSTA medie a respondenților 45.7 ani
FUNCȚIE RESPONDENT
MANAGER PROIECT 30.0%
ADMINISTRATOR 14.0%
DIRECTOR GENERAL 12.0%
CONTABIL 6.0%
DIRECTOR ECONOMIC 6.0%
ECONOMIST 6.0%
RESPONSABIL FINANCIAR 6.0%
SEF DEPARTAMENT RESURSE UMANE 6.0%
SECRETAR PROIECT 4.0%
CONSULTANT MANAGEMENT 2.0%
DIRECTOR DE DEZVOLTARE 2.0%
DIRECTOR EXECUTIV 2.0%
EXPERT CONTABIL 2.0%
EXPERT IMPLEMENTARE 2.0%
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
18
Experienţa generală a firmelor în accesarea de finanțări/programe de sprijin pentru
formarea profesională a angajaţilor
Toate firmele intervievate au accesat fonduri disponibile prin POSDRU 2007-2014. Așa cum
anunțam în metodologie, am pornit de la premisa că firmele care au accesat finanțare POSDRU
nu sunt la prima experiență de atragere de fonduri pentru formarea propriilor salariați. Prin
urmare tot pe acestea le-am intervievat și cu privire la experiența de accesare a altor surse de
finanțare. Astfel, 6% dintre firmele investigate au mai accesat şi alte forme de sprijin pentru
formare profesională existente în anii precedenţi şi anume: fonduri POSCCE, ADR, RICOP,
Phare, ajutor de minims şi AJOFM, perioada când au fost accesate aceste surse fiind anterioară
lansării finanțărilor prin FSE-POSDRU. Prin urmare, odată căpătată experienţa, tendinţa este
aceea de a utiliza această experienţă şi de a continua accesarea de fonduri pentru formarea
profesională a angajaţilor, lucru confirmat şi de datele privind numărul de proiecte derulate în
acest sens. Astfel, conform Graficului 2.3., 8% dintre firmele participante la studiul de caz au
avut mai mult de 3 proiecte POSDRU implementate sau care se află în curs de implementare.
Analizând firmele care au accesat/implementat mai mult de 3 proiecte destinate formarii
profesionale a propriilor angajați, se constată că acestea au o experiență mai vastă și în ceea ce
privește accesarea altor tipuri de programe destinate sprijinirii formării profesionale a propriilor
salariați. Acestea sunt firmele cu cea mai amplă experiență în atragerea de fonduri atât de tip
preaderare, cât și structurale pentru susținea formării propriilor salariați.
Numărul mediu de proiecte derulate de firmele care au accesat numai surse din FSE -
POSDRU este de 1,78, iar în cazul celor care au accesat şi alte tipuri de fonduri, numărul mediu
creşte la 3,67 proiecte.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
19
Grafic 2.3. Pentru câte şi ce tipuri de finanţări pentru formarea profesională a
angajaţilor aţi aplicat până în prezent?
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.
Toate firmele investigate au accesat cel puţin un proiect POSDRU/FSE pe AXA 2 - DMI 2.1 –
Tranziţia de la şcoală la viaţă activă, sau DMI 2.3 – Acces şi participare la FPC ori AXA 3 -
3.2 – Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii.
Având în vedere numărul mediu de proiecte de finanţare pentru formarea profesională a
angajaţilor, am cules date despre maximum trei proiecte (acolo unde a fost posibil), iar analiza
rezultatelor, prezentate în graficul 2.4., ne arată că cele mai multe dintre firmele participante la
studiul de caz au derulat proiecte pe Axa prioritară 2 – DMI 2.3. Acces şi participare la FPC, în
timp ce 4 din 10 au implementat proiecte POSDRU/FSE pe Axa prioritară 3 – DMI 3.2. Formare
şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii. 2% dintre firme au
ca domeniu de activitate formarea profesională (fiind furnizori de formare profesională) şi prin
urmare au implementat proiecte pe Altă axă prioritară (Axa 5, Domeniul 5.2. sau 5.1) dar care au
accesat şi fonduri prin Axa prioritară 2 DMI 2.1. sau 2.2. cu scopul de le oferi propriilor
angajaţi certificare în domeniu.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
20
Grafic 2.4. Distribuția firmelor după proiectele dezvoltate - Axa şi domeniul (doar pentru
finanţări POS DRU/FSE)
4.0
54.0
40.0
2.0
DM
I 2/2
.1
DM
I 2/2
.3
DM
I 3/3
.2
Axa prioritară 2 Axa prioritară
3
Altă axă
Proiect 1
2
6
5
DM
I 2/2
.1
DM
I 2/2
.3Axa prioritară 2 Altă axă
Proiect 2
1 1
4
DM
I 2/2
.1
DM
I 2/2
.3
Axa prioritară 2 Altă axă
Proiect 3
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research;
Bază Proiect 1 N=50, datele în %; Bază Proiect 2 N=13, datele în valori absolute; Bază Proiect 3
N=6, datele în valori absolute
O altă situaţie întâlnită în rândul unor firme participante la studiul de caz este aceea în
care firmele care iniţial au accesat fonduri POSDRU/FSE pentru formarea propriilor angajaţi (în
general firmele al căror domeniu de activitate este consultanţa în management şi afaceri) au
accesat ulterior fonduri și prin Axa prioritară 5 (DMI 5.1, 5.2). Astfel, este vorba despre firme
care fie şi-au dezvoltat o nouă linie a afacerii, un domeniu de activitate mai profitabil şi cu
potenţial în mediul economic românesc având în vedere oportunitățile oferite de fondurile
europene, fie au fost determinate să adopte o astfel de strategie ca urmare a modului și ritmului
în care au fost lansate diferitele cereri de proiecte.
În ceea ce priveşte tipul proiectelor POSDRU/FSE implementate, cele mai multe dintre
primele proiecte menţionate de respondenţi au fost granturi (70%), situaţie regăsită şi în cazul
firmelor care au derulat şi un al doilea proiect (53,8% dintre acestea au derulat tot proiecte tip
grant) şi numai în cazul firmelor care au derulat 3 proiecte, peste 50% dintre acestea au fost de
tip strategic. Acest lucru arată că este nevoie, pe de o parte, de experienţă iar, pe de altă parte, de
capacitate financiară pentru a derula proiecte POSDRU/FSE de formare profesională de tip
strategic.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
21
Grafic 2.5. Tip Proiect (doar pentru finanţări POS DRU/FSE)
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
22
3. Experienţa specifică a firmelor în accesarea de fonduri FSE
pentru formarea profesională a propriilor angajaţi
Doar 6 firme dintre cele intervievate au declarat că nu au întâmpinat nici o problemă în
depunerea, contractarea și implementarea proiectelor prin FSE/POSDRU
80% dintre respondenți au evaluat în termeni pozitivi criteriile de eligibilitate, în vreme
ce restul de 20 % le-au au apreciat negativ
72% dintre respondenţi au declarat că nu au întâmpinat probleme în depunerea
proiectelor, evaluând pozitiv informațiile furnizate și ghidul solicitantului bine structurat
Cca. 4 din 10 respondenți au reclamat cel puțin o problemă legată de funcționarea
ActionWeb
Cca. 2/3 din firmele intervievate (68%) au așteptat mai mult de 6 luni pentru ca proiectul
depus să fie evaluat și contractat, iar 16% chiar mai mult de 1 an
24% dintre respondenți au întâmpinat probleme în gestionarea formularelor de grup țintă
și a anexelor și documentelor specifice, fiind apreciate ca ”stufoase” și ”greoaie pentru
grupul țintă”
26% au întâmpinat probleme cu depunerea și aprobarea memoriilor justificative și a
actelor adiționale, datorită perioadelor lungi de timp necesare pentru aprobare
64% dintre respondenți au întâmpinat probleme în asigurarea cash-flow-ului cu precădere
din pricina rambursărilor realizate cu mari întârzieri
60% dintre respondenți au avut cheltuieli neeligibile, acestea reprezentând pentru aprox.
jumătate dintre respondenți mai mult de 5% din bugetul proiectului
14% au întâmpinat probleme în lucrul cu grupul țintă, generate cu precădere de
programul de lucru și de neîncrederea acestora în utilitatea formării profesionale.
Așa cu precizam în metodologie, selecția firmelor s-a axat pe companiile beneficiare de FSE-
POSDRU, pornind de la premisa că acestea au mai avut și alte experiențe de accesare a altor
surse de sprijin a formării profesionale a propriilor salariați. Cum însă celelalte forme și surse
publice de sprijin au fost mult mai reduse în ultimii ani ca volum și popularizare, secțiunea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
23
destinată experiențelor în implementarea proiectelor de formare profesională s-a focalizat pe
experiențele FSE-POSDRU.
Deşi per ansamblu au raportat o experienţă în general pozitivă şi utilă, firmele cuprinse în
studiul de caz au întâmpinat dificultăți majore în utilizarea platformei ACTIONWEB, în
asigurarea cash-flow-ului şi recuperarea de TVA, motive pentru care majoritatea firmelor nu a
reuşit să utilizeze/atragă integral bugetul planificat al proiectului.
De asemenea, respondenţii au declarat că a existat o mare de întârziere de la depunerea
proiectului până la semnarea contractului, fapt ce, pentru o parte dintre aceștia, a impus ajustări
ale proiectului depus iniţial. Într-o societate marcată de schimbări rapide, este necesară o mai
mare operativitate în procesele de evaluare si contractare, astfel încât să crească şi capacitatea
firmelor de a răspunde rapid noilor provocări socio-economice.
Strategii de elaborare a aplicaţiei de proiect şi de ajustare a nevoilor argumentate iniţial la
noile condiţii existente după contractare
Mai mult de jumătate (56%) dintre firmele incluse în studiul de caz NU au apelat la specialişti
sau la servicii de consultanţă atunci când au scris proiectul pentru obţinerea de fonduri FSE-
POSDRU pentru formarea propriilor angajaţi motivând că au avut proprii specialişti.
Cele 44% dintre firmele respondente care au apelat la specialişti şi servicii de consultanţă
au pornit de la premisa că nu au experienţa necesară sau personalul necesar pentru a scrie un
astfel de proiect. Este interesant că cei mai mulţi dintre cei care au decis să contracteze
consultanţă pentru scrierea proiectului au făcut acest lucru pentru a-şi creşte şansele de reușită,
respectiv pentru a fi siguri că obţin fondurile respective.
Merită menționat că în timp ce doar 3 din 10 firme mari sau micro au apelat la specialiști sau
servicii de consultanță, în cazul IMM-urilor acest lucru s-a întâmplat pentru 5 din 10, ceea ce
arată ca acestea au conștientizat faptul că nu dețineau capacitatea pentru a scrie un astfel de
proiect.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
24
Grafic 3.1. Aţi contractat specialişti/servicii de consultanţă pentru scrierea proiectului?
Da , 44.0
Nu, 56.0
Lipsa de experienţă;
Pentru reuşita proiectului;
Lipsa personalul necesar.Specialişti proprii
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.
Analiza privind durata scrierii proiectului şi perioada de timp de aşteptare de la depunere până la
contractare arată o diferență semnificativă: cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că au
avut nevoie de max. 3 luni pentru a scrie proiectul, în timp ce circa 40% au așteptat chiar peste 9
luni până la contractare. De notat că 16% dintre firme au avut de așteptat peste 1 an de la
momentul depunerii proiectului până la semnarea contractului (Grafic 3.2.). Cu alte cuvinte,
multe firme care au reușit să se mobilizeze pentru a scrie și depune proiecte au experimentat
întârzieri datorate autorității contractante, întârzieri legate de prelungirea termenelor de evaluare,
iar acest lucru are efecte asupra numărului de proiecte contractate, asupra gradului de
conştientizare la nivelul mediului de afaceri cu privire la existenţa acestor fonduri şi, implicit,
asupra gradului de accesare a fondurilor structurale.
Merită semnalat faptul că circa 13% dintre IMM-uri spre deosebire de doar 5% firme
mari au avut nevoie de mai mult de 6 luni pentru a scrie proiectul, dar că 26% dintre firmele mari
au fost nevoite să aștepte peste 1 an pentru aprobare, în timp ce numai 10% dintre IMM-uri au
fost în această situație.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
25
Grafic 3.2. Cat a durat scrierea proiectului? şi Cât aţi aşteptat de la depunere până la
semnarea contractului? (nr. luni)
14.0
18.0
28.0
24.0
16.0
până în 3 luni
între 3-6 luni
între 6.1 -9 luni
între 9.1 -12 luni
peste 1 an
82.0
8.0 10.0
până în 3 luni între 3-6 luni peste 6 luni
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.
Cu toate acestea, analizând răspunsurile firmelor privind modul în care nevoile/problemele
justificate la depunerea proiectului au rămas viabile şi după contractare, observăm că această
perioadă de evaluare a aplicaţiilor şi de acordare a fondurilor nu depăşeşte limite rezonabile şi nu
produce blocaje semnificative. Astfel, 86% dintre firmele participante la studiul de caz au
declarat că nu a fost nevoie să facă vreo modificare cu privire la obiectivele şi activităţile
proiectului, şi doar un procent foarte mic de (2%) a fost în situaţia de a schimba datele
proiectului şi au recurs la restructurarea proiectului şi redimensionarea bugetului, pentru că
nevoile şi probleme justificate nu mai erau de actualitate.
Circa 12% dintre respondenţi au declarat că doar parţial nevoile şi problemele justificate
mai erau actuale la semnarea contractului; aceștia au apelat la acte adiţionale sau au făcut
notificări pentru ca proiectele să răspundă nevoilor firmei de la acel moment (Grafic 3.3.). IMM-
urile au fost mai degrabă în situația de a nu schimba nimic sau a schimba doar parțial, în timp ce
firmele care au fost nevoite să schimbe termenii proiectului provin din rândul celor mari.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
26
Grafic 3.3. Nevoile/Problemele pentru care aţi aplicat şi justificat proiectul depus mai erau
de actualitate la momentul contractării? Dacă NU, ce demersuri aţi făcut pentru a face ca
proiectul să răspundă noilor nevoi ale firmei/companiei dvs.?
86.0
2.0
12.0
Da Nu Parţial
S-a modificat contractul prin
actul adiţional;
S-au făcut notificări;
S-a redimensionat bugetul
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, datele în %.
Evaluarea documentelor solicitate la depunere și contractare
Documentele solicitate în timpul fazei de depunere a proiectului au fost şi ele evaluate mai mult
în termeni pozitivi de firmele cuprinse în studiul de caz (62% dintre respondenţi au utilizat
termeni pozitivi), comparativ cu cei 38% care au descris volumul și tipul documentelor solicitate
în termeni negativi.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
27
Respondenţii au considerat că documentele necesare pentru depunerea proiectului au fost exacte
şi relativ uşor de întocmit. Procesul a fost simplificat şi prin modalitatea de transmitere online,
deşi software-ul ACTIONWEB are o capacitate scăzută şi creează dificultăţi.
“N-a fost un volum foarte mare, tipul documentelor au fost exacte şi relativ uşor de
întocmit.”
“Se completează electronic, în ActionWeb; este o modalitate acceptabilă dar modul de
concepţie al softului este deficitar, machetele, în unele cazuri, dacă nu se salvează pierzi
toate datele, am rescris date de cate 4-5 ori!”
“Documentele solicitate sunt ok, însă am întâmpinat greutăţi în faptul că nu există un
compartiment care să ofere explicaţii cu privire la anumite cerinţe din ghid.”
Cei care au evaluat negativ volumul şi tipul de documente solicitate în faza de depunere a
proiectului au reclamat numărul mare de pagini, apariţia unor documente noi, nespecificate
iniţial, necesitatea întocmirii unor documente importante mai mult pentru faza de contractare,
capacitatea redusă a instituțiilor de a pune la dispoziţia beneficiarilor toate documentele şi
informaţiile necesare, rătăcirea documentelor depuse și solicitarea lor ulterioară.
“Documentaţia foarte, foarte stufoasă, voluminoasă; foarte multe precizări subiective şi
nu obiective, nelegate strict de proiect.”
“Au fost foarte multe documente solicitate care au trebuit refăcute pe parcursul
implementării şi la data semnării contractului.”
Documentele solicitate în timpul fazei de precontractare au fost evaluate pozitiv de 64% dintre
respondenţi, în timp ce restul au utilizat cuvinte negative.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
28
Respondenţii consideră că documentele au putut fi întocmite în termen şi au fost justificate
pentru a demonstra capacitatea aplicantului.
“Corect întocmite şi în termene de rezolvare permisibile.”
“In această fază s-au solicitat mult mai multe documente, dar justificate. Nu au fost
exagerate.”
“Suficiente cât să demonstreze capacitatea solicitantului în ceea ce privește reuşita
implementării.”
“Condiţii normale. Nu am fost, totuşi, atenţionați asupra neeligibilităţii unei activităţi şi
a costurilor aferente, ceea ce a afectat implementarea ulterioară a proiectului.”
Deşi mai puţini respondenţi au apreciat negativ volumul şi tipul de documente solicitate în faza
de precontractare, dificultățile experimentate au fost mult mai variate şi mai accentuate. Aceștia
au considerat că procedura este greoaie, birocratică şi variabilă în funcţie de modificările
legislative şi nu ia în calcul schimbările ce pot apărea la nivelul echipei de implementare, dată
fiind perioada de la depunerea proiectului şi până la contractarea acestuia.
“Procedura a fost anevoioasă, documentele trebuiau scanate, transportate la Zalău
(acolo era centrul nostru).”
“Volum foarte mare de documente şi repetarea informaţiilor în anexele impuse.”
“Legislaţia se tot schimbă şi apăreau noi documente solicitate.”
“De fapt, după semnarea contractului, au fost depuse documentele pentru ridicarea
clauzei suspensive. Volum imens, cerințe absurde etc.”
“Prea multă birocraţie şi declaraţii, tot felul de certificate, cred că o declaraţie pe
proprie răspundere ar fi suficient!”
“Au fost absurde. Se cereau CV-urile echipei de proiect care nu mai erau disponibile
pentru echipa de proiect, ca urmare că în 13 luni au avut loc schimbări majore la nivelul
personalului”.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
29
“Nu a existat o coerenţă şi o seriozitate, documentele transmise au fost pierdute şi
solicitate încă o dată.”
Bariere percepute şi probleme întâmpinate la depunerea şi implementarea proiectului
Depunerea propunerii de proiect /aplicaţiei
În ceea ce priveşte depunerea propunerii de proiect, 72% dintre respondenţi au declarat că nu au
întâmpinat probleme ca urmare a faptului că au avut toate informaţiile necesare, iar ghidul a fost
bine structurat.
“Nu au fost probleme motivat de faptul că ghidul a fost foarte bine structurat.”
Cele 28% de firme care au reclamat probleme au făcut referire la:
platforma ACTIONWEB care funcţionează defectuos, nu are capacitatea necesară pentru
încărcarea tuturor documentelor;
ghidul aplicantului care conţine ambiguităţi, indicatori imprecişi şi interpretabili;
modul de structurare a aplicaţiei;
criteriile de acordare a finanţărilor.
“Ambiguitatea prevederilor Ghidului - Condiţii specifice; Prelungirea termenului de
depunere în ultima zi de depunere anunţată; Indicatori dublaţi sau exprimaţi ambiguu
dând loc la interpretări.”
“Modul defectuos de concepere şi structurare a aplicaţiei!”
“Aplicaţia "ACTIONWEB" nu funcţiona, nu se conecta, serverele cedau.”
“Introducerea în sistemul AW cu constrângeri de volum al informaţiei. Definirea
incompletă şi nerelevantă a capitolelor obligatorii din cererea de rambursare.”
“Criteriul primul venit - primul servit, care cred ca era incorect.”
Criteriile de eligibilitate
Deşi 80% dintre respondenţi au declarat că nu au întâmpinat probleme, au fost respondenţi care
s-au confruntat cu probleme legate de îndeplinirea criteriilor, respectiv de neconcordanţe între
diferitele materiale informative cu privire la descrierea condiţiilor.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
30
Evaluarea pozitivă ridicată este influenţată și de faptul că studiul de caz a vizat firmele
care au beneficiat de finanțare, deci care au răspuns cerinţelor de eligibilitate din ghidul
solicitantului și care s-au încadrat în bugetul pe care l-au dimensionat în proiect. Totuși, firmele
au reclamat faptul că pragurile salariale prevăzute în ghid sunt insuficiente pentru volumul de
muncă necesar implementării unui proiect de formare profesională a propriilor angajaţi:
“Criteriile şi condiţiile de eligibilitate impuse sunt rezonabile.”
“Relevante pentru solicitanţi, dar insuficiente pentru a demonstra capabilitatea
solicitantului.”
“Destul de permisive, ne-am bucurat că se pliau pe ce ne doream noi, restrictive erau
doar condiţiile pentru plata echipei, volumul de muncă a fost mult mai mare decât
sumele pe care puteam să le dăm conform ghidului de proiect.”
“Sunt clare şi se adresează unui grup ţintă deja existent (angajaţilor)”
Cei 20% care au apreciat negativ condiţiile de eligibilitate au făcut referire la schimbările
produse pe durata derulării proiectului, la tipul de cheltuieli eligibile prevăzute de ghid și la
indicatorii de performanţă ai firmei care sunt luaţi în calcul pentru aprobarea proiectelor:
“Foarte greoaie, s-au schimbat condiţiile de eligibilitate chiar în timpul derulării
proiectului.”
“Foarte restrictive. S-au depus puţine proiecte. S-au aprobat puţine proiecte, rămânând
bani nealocaţi”
“Condiţiile de eligibilitate trecute în notă în subsolul ghidului obstrucţionează
participarea la cursuri de calificare şi recalificare a persoanelor cu calificări mult
superioare celei oferite.”
“Au fost probleme în privinţa eligibilităţii cheltuielilor. Ghidul solicitantului permitea
cheltuieli eligibile pe care regulamentul 800 nu le permite.”
“Partea cu profitul nu a fost în regulă. Eligibilitatea ar trebui luată în considerare după
experienţa şi nu după profitul firmei.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
31
“Contractarea cu clauză suspensivă a determinat o anumită nesiguranţă în demararea
proiectului, deoarece până la îndeplinirea clauzei suspensive contractul, practic, nu era
în vigoare.”
“Criterii de eligibilitate în faza A (evaluare administrativă) care dublează criteriile din
faza B; în faza B, majoritatea criteriilor sunt subiective, iar cele cuantificate, de regula
sunt “umflate”, greu de realizat.”
Utilizarea platformei ActionWeb
Platforma reprezintă una dintre principalele surse a problemelor/dificultăților reclamate de
respondenţi cu privire la proiectele FSE-POSDRU pentru sprijinirea formării profesionale a
propriilor angajați. Circa 4 din 10 respondenţi au reclamat probleme legate de slaba capacitate de
stocare a informaţiei pe platformă, de condiţionările de spaţiu şi caractere, de necesitatea de
aplicaţii suplimentare pentru a încadra anumite informaţii:
“Am avut probleme în momentul schimbării indicatorilor pentru că programul în sine nu
ne oferea toate variantele de soft. Am făcut sesizare la POSDRU în această privinţă şi
am rezolvat.”
“Serverul nu face faţă tot timpul. În planul de activităţi, nu mă lăsa să încarc.”
“Se pierd datele dacă nu finalizezi unele machete.”
“Conectivitatea, imposibilitatea efectuării corecţiilor, acolo unde era cazul.”
“Un produs informatic care se depărtează de informatică! Pentru a utiliza produsul
trebuie să-ţi creezi tot felul de aplicaţii suplimentare. Mai mult decât atât, platforma are
nişte condiţii de utilizare care nu sunt corelate cu ghidurile după care s-au elaborat
proiectele sau cu reglementările legale. De ex., nu se pot introduce persoane în grupul
țintă decât dacă au beneficiat de consiliere. Ori, până la consiliere, grupul ţintă
beneficiază de multe alte activităţi (de ex. la proiectele de pe DMI 5.1 si 5.2: informare
privind evoluţia pieţei muncii şi a ocupaţiilor, dezvoltarea de abilităţi şi încredere în sine
– activităţi din pachetul integrat de măsuri active) deci, până atunci nu ai grup ţintă! Şi
atunci cui se adresează activităţile proiectului realizate până la consiliere?”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
32
“Funcţionalitate şi accesibilitate: se bloca sistemul des, definirea câmpurilor din sistem
era deficitară şi incompletă.”
Utilizarea formularelor de grup ţintă, anexele şi documentele specifice
Circa 76% dintre respondenţi au apreciat că formularele, anexele şi documentele specifice sunt
corespunzătoare şi uşor de utilizat, în timp ce 24% au întâmpinat probleme în gestionarea lor.
Principalele probleme reclamate au fost legate de lipsa tuturor tipologiilor de grupuri ţintă și de
limbajul ”extrem de tehnic” pentru anumite categorii ale grupului țintă în care sunt formulate.
“Documentaţia pentru grupul ţintă a fost relativ laborioasă, dar de asemenea
justificată.”
“Nu sunt descrise toate categoriile de grup ţintă.”
“Formularele sunt greoaie pentru majoritatea constituenţilor grupului ţintă. Conţin
exprimări care nu le sunt familiare (de ex. cele referitoare la studii) şi fiind aceleași
pentru toate axele, sunt prea voluminoase. Cerinţa materialelor livrabile, anexa la
rapoartele de activitate este de multe ori absurdă! De ex.: ce material livrabil anexezi
când în activitatea unui furnizor de formare care realizează documentaţia de autorizare
a unui curs, este obligatoriu studiul standardului ocupaţional?”
Identificarea personalului specializat sau a unei firme specializate pentru managementul
proiectului
Toţi respondenţi au apreciat că acest aspect a fost îndeplinit fără probleme, fie pentru că au
utilizat personalul propriu, au apelat la firme de consultanță sau au contractat experți
independenți.
Identificarea experţilor administrativi (contabil, auditor, asistent de proiect, etc.)
Un alt aspect rezolvat fără probleme de către 94% dintre participanţii la studiul de caz se referă
la identificarea experţilor administrativi necesari proiectului. Firmele fie au apelat la resurse
proprii, fie au subcontractat astfel de activităţi.
“Nu a constituit o problemă, de obicei s-a rezolvat cu personalul propriu, excepţie
făcând auditul şi/sau experţii contabili, ale căror servicii au fost tratate ca achiziţii
publice.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
33
Cei care au întâmpinat dificultăţi au reclamat dezinteresul firmelor din aceste domenii de a
participa la licitaţii publice.
Identificarea unui furnizor de formare profesională pentru cursurile de formare
Nici identificarea unui furnizor de formare profesională nu a ridicat probleme în rândul a 90%
dintre respondenți, firmele recurgând în genere la încheierea de parteneriate cu furnizorii cu care
au mai lucrat.
“Nu a fost greu, întrucât aveam colaborări anterioare cu furnizorii de formare
profesională pe care i-am contractat. Mare parte din cursuri ne sunt furnizate de către
partenerii proiectului.”
Totuși, în anumite domenii, cum este cel IT, identificarea de furnizori de FP a fost mai
anevoioasă, fiind prea puţine firme pe piaţă. O altă problemă reclamată se referă la dificultatea
de motiva furnizorii de FP să participe la licitaţii publice.
“Parţial au fost probleme - sunt puţini furnizori autorizaţi CNFPA pentru cursuri IT de
specializare şi perfecţionare.”
“Principala problemă a fost co-participarea prestatorilor de servicii de formare
profesională la procedurile de achiziţie publică.”
Identificarea unor lectori bine pregătiţi pentru furnizarea de cursuri
Un alt aspect pe care 94% dintre respondenţi l-au depăşit fără probleme se referă la identificarea
unor lectori bine pregătiţi pentru furnizarea de cursuri. Firmele fie au apelat la vechii
colaboratori, fie au beneficiat de lectorii propuși de furnizorii de formare profesională.
“Lectorii au fost aduşi de către furnizorul de formare profesională, aşa că nu au fost
probleme, erau medici cei care au făcut cursurile de sănătate (prim ajutor etc.).”
“Avem o larga bază de date cu lectori, pe care o actualizăm în permanenţă, cu care am
colaborat”
“Am găsit lectori colaboratori din alte cursuri derulate anterior.”
“Lectorii au fost inginerii noştri cu atestatul obţinut.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
34
Singurele probleme reclamate sunt cele legate de lipsa din anumite zone a unor formatori
acreditaţi sau de lipsa de interes şi implicare a unor formatori.
“Nu sunt în regiune lectori care să fie aprobaţi de AJPIS.”
“Dezinteres din partea lectorilor de a participa la proiect.”
Asigurarea cash-flow-lui în cadrul proiectului
Cea mai importantă barieră pe care au întâmpinat-o respondenţii în derularea proiectului a fost
asigurarea cash-flow-lui (derularea financiară din surse proprii) din cauza faptului că
prefinanțarea și rambursările au fost făcute cu mare întârziere. Parte dintre respondenţi au fost
chiar în pragul colapsului financiar sau au trebuit să apeleze la credite bancare pentru a continua
implementarea proiectelor.
“Plățile au fost făcute din banii firmei şi recuperaţi într-un termen foarte lung.”
“Probleme la primirea prefinanţării, durata a fost prea mare, idem pentru cereri de
rambursare şi plată.”
“Probleme în susţinerea financiară a proiectului, schimbarea situaţiei financiare a
societăţii de la depunerea proiectului pana la semnarea contractului (debutul
implementării).”
“Foarte, foarte greu, durata mare între depunere şi plată cerere (8 luni).”
“Nu am primit banii conform contractului, au venit cu întârziere de 9 luni.”
“Perioadele enorme de rambursare ne-au adus apropare în colaps financiar, am fost
obligaţi să facem împrumuturi bancare, costurile operaţionale fiind uriaşe şi
neeligibile.”
“A trebuit să iau un credit care a mers mai greu.”
Astfel, cei 36% dintre respondenţi care nu au întâmpinat probleme au asigurat cash-flow-ul
proiectului din surse proprii provenite din celelalte activităţi ale firmei.
“Societatea a dispus de resurse pentru derularea proiectului; termenele de plată ale
POSDRU au fost foarte mari, în anul 2012 nu s-au făcut decât 2 plăţi de către POSDRU,
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
35
ceea ce a îngreunat foarte mult cash-flow-ul societăţii, care a trebuit să suporte din
resursele proprii desfăşurarea proiectului.”
Comunicarea cu AM/OIR
Deşi au întâmpinat unele dificultăţi, 76% dintre respondenţi apreciază pozitiv relația cu
AM/OIR, argumentând că personalul sub-dimensionat îşi dă tot interesul pentru a face faţă
volumului de muncă.
“Relativ bună; AM/OIR dispune de puţin personal şi în general se depăşesc termenele de
răspuns oficial.”
“Personalul este excelent pregătit dar mult subdimensionat.”
Principalele probleme menţionate în comunicarea cu AM/OIR/OI au privit întârzierile în oferirea
de răspunsuri şi, uneori, personalul slab calificat din cadrul organismelor de management şi
implementare a programelor FSE/POSDRU. În unele cazuri şi zone ale ţării, comunicarea cu OI-
urile a fost apreciată ca fiind bună şi constructivă, în timp ce în cele mai multe situaţi apreciate
negativ comunicarea cu AM şi CNDIPT a provocat cele mai multe probleme.
“Au avut personal nepregătit, comunicare greoaie.”
“AM =greoaie. Nu răspundeau la telefon. Nu comunicau pe e-mail. OIR=acceptabilă.”
“Probleme legate de contestaţii; răspunsul a fost primit după 6-8 luni de zile.”
“Comunicarea cu AM total defectuoasă. Comunicarea cu OI constructivă, au răspuns
întotdeauna la timp şi au furnizat informaţiile necesare.”
“Comunicarea cu AM a fost satisfăcătoare, în vreme ce comunicarea cu CNDIPT - OI a
fost defectuoasă, cu mari întârzieri în obţinerea răspunsurilor şi cu erori de
interpretare.”
Recuperarea TVA
O altă problemă reclamată de respondenţi s-a referit la recuperarea TVA. Totuși, 78% dintre ei
au apreciat că nu au existat probleme deoarece au ştiut că TVA-ul este neeligibil şi nu au solicitat
recuperare, încercând să regleze problema din celelalte activităţi ale firmei.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
36
Cei care au încercat să recupereze TVA-ul au acuzat procedura greoaie şi întârziată de
către autorităţile fiscale din România.
“Clar cea de-a doua problemă (lipsa coerenţă în aplicarea legislaţiei de către
autorităţi).”
“Întârzieri la aprobarea cererii.”
“Foarte greoaie. Trebuie control de la ANAF care se face nu ştim după ce planificare,
apoi emis documentul de către ei etc.”
“Eliberarea cu întârziere a certificatelor de la finanţele publice.”
Comunicarea cu echipele de monitorizare şi control
Nici comunicarea cu echipele de monitorizare şi control nu a ridicat probleme celor mai mulți
respondenţi (92%).
“Vizitele au fost anunţate şi s-au derulat în regulă.”
“Fără probleme. Chiar foarte bună.”
“Colaborare corectă.”
Au existat şi nemulţumiri în rândul a 8% dintre respondenți.
“Mai aveam puţin şi-i făceam plângere [n.n. monitoarei].”
“Extrem de defectuoasă cu CNDIPT.”
Depunerea memoriilor justificative/realizarea actelor adiţionale
Circa 26% dintre respondenţi au întâmpinat probleme cu documentele justificative şi actele
adiţionale din cauza perioadei lungi de timp pentru aprobare, schimbării termenilor contractuali,
răspunsurilor întârziate oferite de OI-uri.
“Probleme de timp. Aprobarea dura prea mult timp.”
“Probleme pe parcursul derulării proiectului: au fost modificări legislative care au
denaturat bugetul, respectiv realizarea actelor adiționale, "s-a schimbat regula
jocului".”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
37
“Principala problemă în această situaţie a fost întârzierea oferirii de răspunsuri de către
CNDIPT.” / “Extrem de defectuoasă: salariaţii CNDIPT au avut probleme mari prin
proasta interpretare a documentelor.”
“Am avut o problemă cu apariţia unui ordin care nu ne mai lăsa să plătim responsabilul
cu resursele umane şi pe cel cu salarizarea, aşa că pe la mijlocul proiectului am fost
nevoiţi să căutam soluţii ...”
“Se doresc memorii justificative stufoase, cu explicaţii “care să dea bine”, cu utilizarea
unui anume limbaj etc.”
În plus, respondenţii au ţinut să menţioneze şi alte aspecte, care, parte dintre ele, întăresc
problemele menţionate anterior şi anume:
“Volumul mare de documente şi prea detaliate.”
“Schimbări dese de documente şi documentaţii pe parcursul proiectului.”
“Reglementările legislative care nu permit implementarea cu uşurinţă a proiectelor.”
“Rambursările nu au fost conform contractului. Calificarea celor care aveau studii
superioare era interzisă.”
“Legislaţia în domeniu modificată pe parcursul implementării proiectului face ca el să
nu fie realizabil în procent de 100%.”
“Interpretări nejustificate ale experţilor cu privire la reevaluarea cheltuielilor eligibile.”
“Foarte multe modificări privind modalitatea de depunere a cererilor de rambursare.”
Doar 6 firme dintre cele intervievate au declarat că nu au întâmpinat nici o problemă cu
privire la aspectele enumerate, in timp ce 44 au avut probleme referitoare la cel puțin un aspect.
Circa 80% dintre acestea au avut probleme cu 1 până la 5 aspecte. Dintre firmele care au
experimentat probleme/dificultăți, cele mai multe companii (peste 2/3) sunt din domeniul
serviciilor, sunt firme mici (10-49 salariați) și care au accesat fonduri de tip grant pe DMI 2.3. și
3.2.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
38
O sinteză a aspectelor legate de accesarea şi implementarea proiectelor de formare profesională finanţate prin FSE-POSDRU,
aşa cum au fost ele evaluate de respondenţi, este prezentată în tabelul 3.1.
Tabel 3.1. Care au fost principalele probleme întâmpinate in ceea ce priveşte….?
Activităţi pentru obţinerea
finanţărilor POSDRU
Existenţa problemelor % Evaluare pozitivă/negativă
…Depunerea propunerii
de proiect /aplicaţiei
Nu au existat probleme 72.0 Existenţa de personal dedicat proiectului;
Ghidul bine structurat
Au existat probleme 28.0 Multe acte;
Lipsa de personal;
Numărul restrâns de caractere permis de platforma ACTIONWEB;
Ambiguitatea prevederilor ghidului solicitantului;
Serverul AMPOSDRU nu face faţă volumului mare de documente;
Lipsa informării
…Criteriile de eligibilitate
Nu au existat probleme 80.0 -
Au existat probleme 20.0 Modificări frecvente;
Neconcordanţă între documentele informative pentru aplicant;
Greu de corelat cu specificul aplicantului;
Criterii subiective şi contradictorii
…Identificarea unor
parteneri viabili financiar
şi tehnic pentru
implementarea
programului
Nu au existat probleme 92.0 Surse proprii;
Uşor de identificat
Au existat probleme 8.0 Schimbat partenerului în faza de precontractare;
Perioadă mare de aşteptare pentru acceptarea schimbării unui partener
…Utilizarea platformei
ActionWeb
Nu au existat probleme 60.0 Accesibilă;
Corespunzătoare;
Funcţională;
Uşor de accesat;
Simplă şi utilă;
Au existat probleme 40.0 Problema la încadrarea grupului ţintă;
Funcţionează greu;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
39
Activităţi pentru obţinerea
finanţărilor POSDRU
Existenţa problemelor % Evaluare pozitivă/negativă
Număr restrâns de caractere;
Portal şi server neperformante;
Se completează greu;
Modificările sunt greu de realizat
…Utilizarea formularelor
de grup ţintă, anexele și
documentele specifice
Nu au existat probleme 76.0 Corespunzătoare şi uşor de utilizat;
Au existat probleme 24.0 Exagerat de multe;
Stufoase;
Laborioase;
Restrictive şi incomplete pentru toate tipurile de grupuri ţintă;
Dificil de înţeles, ca exprimare;
…Identificarea
personalului specializat
sau a unei firme
specializate pentru
managementul proiectului
Nu au existat probleme 100.0
Personal specializat intern;
Utilizare firmă de consultanţă;
Contractare experţi
Au existat probleme 0.0 -
…Identificarea experţilor
administrativi (contabil,
auditor, asistent de
proiect, etc.)
Nu au existat probleme 94.0 Uşor;
Utilizarea personalului din rândul angajaţilor;Achiziţii publice;
Au existat probleme 6.0 Dezinteres de a participa la achiziții publice
…Identificarea unui
furnizor de formare
profesională pentru
cursurile de formare pe
care aţi dorit să le furnizaţi
Nu au existat probleme 90.0 Formatori proprii;
Colaborări anterioare cu astfel de furnizori;
Recomandările partenerilor;
Angajat lector
Au existat probleme 10.0 Puţini furnizori;
Procedură greoaie de achiziție publică pentru furnizori de formare
profesională
…Identificarea unor
lectori bine pregătiţi
pentru furnizarea de
cursuri
Nu au existat probleme 94.0 Uşor de găsit;
Angajaţi ai firmei;
Utilizarea bazei de date cu lectori utilizaţi în alte programe;
Parteneriat cu furnizori de formare profesională;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
40
Activităţi pentru obţinerea
finanţărilor POSDRU
Existenţa problemelor % Evaluare pozitivă/negativă
Au existat probleme 6.0 Inexistenţa în zonă a unor lectori pentru calificările cerute;
Dezinteresul lectorilor
…Asigurarea cash-flow-
lui în cadrul proiectului
Nu au existat probleme 36.0 Suportarea din fonduri proprii;
Au existat probleme 64.0 Problema la primirea refinanţării;
Întârzierea rambursărilor (între 6 şi 9 luni); Susţinerea din alte
activităţi ale firmei;
Credit;
…Comunicarea cu
AM/OIR
Nu au existat probleme 76.0 Bună;
Foarte bună;
Acceptabilă;
Au existat probleme 24.0 Imposibilă;
Greoaie;
Dificilă;
AM/OIR personal nepregătit;
Contestaţiile primesc răspuns cu întârziere
…Recuperarea TVA Nu au existat probleme 78.0 Nu s-a solicitat recuperarea;
TVA-ul compensant cu cheltuielile
Au existat probleme 22.0 Proces greoi şi birocratic;
Întârziere la recuperare
…Comunicarea cu
echipele de monitorizare
şi control
Nu au existat probleme 92.0 Bună;
Foarte bună;
Fără probleme;
Adecvată;
Satisfăcătoare;
Corectă
Au existat probleme 8.0 Defectuoasă;
Dificilă
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
41
Activităţi pentru obţinerea
finanţărilor POSDRU
Existenţa problemelor % Evaluare pozitivă/negativă
…Identificarea şi menţinerea
motivaţiei grupului țintă
Nu au existat probleme 86.0 Calificarea a reprezentat o motivaţie;
Au existat stimulente financiare şi nefinanciare;
S-au abordat tematici pe interesul lor;
Formare la locul de muncă
Au existat probleme 14.0 Încadrarea calificărilor în ghid;
Lipsa interesului angajaţilor pentru FPC
…Depunerea memoriilor
justificative/realizarea actelor
adiţionale
Nu au existat probleme 74.0 Uşor;
Acceptabil;
Utilizare firmă de consultanţă;
Cooperare cu OI
Au existat probleme 26.0 Multe documente;
Defectuos;
Nejustificate şi inutile;
Apariţia de noi documente pe parcurs;
Durată mare de timp pentru aprobare;
Schimbarea regulilor în parcurs
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
42
Bariere şi probleme în identificarea partenerilor, furnizorilor, motivarea grupului ţintă şi
strategii de gestionare a cheltuielilor neeligibile
Identificarea partenerilor
Din cele 50 de firme cuprinse în studiul de caz, 10 nu au avut parteneri în cadrul proiectelor de
formare profesională a angajaţilor. Pentru 38 dintre cele 40 care au avut parteneriat, acesta a fost
unul de succes datorită seriozității, experienţei partenerilor, perseverenţei, managementului
eficient, compatibilității între membrii echipei, colaborărilor anterioare, comunicării pe verticală
şi pe orizontală, acțiunii comune a tuturor partenerilor, şi implicarea acestora în îndeplinirea cu
succes a implementării proiectului.
“Parteneriatul de succes a fost determinat de stabilitatea colaborării anterioare a
partenerilor.”
“Parteneriatul este unul puternic, alcătuit din trei entităţi. Partenerii din cadrul
proiectului au interese comune şi inițiativele lor converg către eficientizarea
standardelor formării profesionale.”
“Este un parteneriat de succes, partenerii sunt membri ai Asociaţiei Patronale a
Furnizorilor de Formare Profesională din România (APFFPR).”
“Compatibilitatea membrilor, echipelor de implementare, profesionalismul lor şi al
lectorilor.”
“Comunicarea şi implicarea partenerilor în fiecare fază de implementare.”
“Colaborarea permanentă cu partenerii pentru înlăturarea punctelor slabe apărute în
implementarea proiectului.”
“A fost un parteneriat de succes deoarece fiecare persoană implicată şi-a făcut treaba cu
responsabilitate, au fost respectate termenele de realizare a activităţilor, ca şi termenele
de plată.”
Cei doi respondenţi care au declarat că nu au avut un parteneriat de succes au sugerat că este
nevoie de schimbarea criteriilor şi metodologiei de punctare a parteneriatului:
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
43
“Nu a fost un parteneriat de succes şi aş schimba metodologia de punctare mai clară în
evaluarea partenerilor; în realitate aceştia nu fac aproape nimic.”
Grupul ţintă – selectare, motivaţie, probleme întâmpinate
În ceea ce priveşte selectarea grupului ţintă, cei mai mulţi dintre respondenţi nu au întâmpinat
probleme pentru că fie au inclus toţi angajaţii, fie i-au selectat doar pe cei care răspundeau
cerințelor grupului țintă, fie au apelat la specialişti care au realizat studii cu privire la nevoile de
formare profesională ale firmei.
“Cu ajutorul personalului specializat, cei care au dorit şi au putut fi convinşi, cei care
aveau o calificare necorespunzătoare, în urma analizei nevoilor de formare, în funcție de
nevoile firmei la momentul proiectului.”
“Din rândul angajaţilor care îndeplineau condiţiile integrării în proiect.”
“După analiza nevoilor de formare (dezvoltare).”
“In funcţie de nevoile firmei în timpul desfăşurării proiectului pe baza chestionarelor;
am utilizat şi folosit serviciile unui consultant în probleme de identificare a nevoilor de
formare profesională a angajaţilor.”
“Proiectul a cuprins toţi angajaţii firmei, aşa că nu s-a pus problema vreunei selecţii,
grupul ţintă a însemnat tot personalul angajat la momentul desfăşurării proiectului.”
“Toţi angajaţii necalificaţi au participat la curs: 116 persoane.”
Pentru motivarea grupului ţintă, firmele participante la studiul de caz au recurs la diverse
strategii, de la mici cadouri şi festivităţi, la promisiunea măririi salariilor. Tematicile cursurilor
au fost de asemenea alese în acord cu nevoile angajaților formați. În cazul ucenicilor, aceştia au
fost motivaţi cu oferirea ulterioară a unui loc de muncă.
“S-au alocat premii; masă gratuită pe tot parcursul cursurilor; transport gratuit; la
predarea diplomei a fost o masă festivă; dvd-uri cadou cu înregistrarea cursurilor.”
“Reliefând beneficiile ulterioare urmare a creşterii nivelului de competenţă.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
44
“Prin oferirea unei calificări, prin metode distractive de învăţare, prin oferirea
posibilităţii de a efectua practica la locul de muncă.”
“Prin nivelul înalt al prestaţiei lectorilor, program flexibil, programe de formare
autorizate ANC, catering.”
“Prin măriri salariale şi conştientizarea că vor avea o diplomă recunoscută în UE.”
“Obţinerea unei recalificări şi a unei diplome. In condiţiile actuale ale locurilor de
muncă, au şi fost păstraţi în firmă.”
“Explicându-le perspectivele viitoare pentru un calificat, o altă încadrare în muncă, le-
am acordat o masă gratuită pe perioada cursurilor = 12 luni.”
“Exista deja dorinţa tuturor salariaţilor de a se instrui pe problemele alese ca tematică a
cursurilor.”
“Erau plătiţi ca necalificaţi, mărirea salariului.”
“Aceiaşi bani pe muncă mai puţină.”
Circa 86% dintre respondenţi au declarat că nu au avut probleme în lucrul cu grupul ţintă, în timp
ce 14% au întâmpinat astfel de probleme. Principalele probleme au decurs din programul de
lucru al angajaţilor, neîncrederea acestora faţă de necesitatea unor astfel de cursuri, fluctuaţia de
personal şi chiar abandonul cursurilor de formare.
“Probleme cu cei care sunt în ture, dar au mai fost învoiţi de către șefii lor pentru a veni
la aceste cursuri.”
“Neîncrederea în acele tipuri de proiecte, neseriozitate din partea cursanţilor.”
“Fluctuaţia de personal.”
“Determinarea lor să participe la cursuri şi la teste.”
“Colectarea documentelor justificative.”
Pentru a depăşi astfel de probleme firmele au apelat la organizarea lor în timpul programului de
lucru sau în cea mai favorabilă perioadă din săptămână/zi în opinia participanților.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
45
“Organizarea cursurilor în timpul săptămânii, deoarece erau toţi angajaţi.”
“Identificarea celor mai favorabile perioade de programare a activităților (cursuri şi
work-shop-uri).”
Calificările pentru care firmele cuprinse în studiul de caz au realizat formare profesională sunt
destul de variate (Tabelul 3.2.), de la agenţi de pază la florari decoratori. De remarcat este că cele
mai multe firme au ales să-şi formeze angajaţii în: calificarea agent comercial/de vânzări
(28.6%), competențe de sănătate şi securitate în muncă (14.3%), operator introducere date
(10.2%), lucrător structuri pentru construcţii (10.2%) și patiser/cofetar (10.2%), aceste calificări
fiind în acord cu domeniile de activitate ale firmelor participante la studiul de caz. De asemenea,
firmele s-au orientat cu precădere către cursuri de calificare sau specializare și doar secundar
către cursuri de dezvoltare a competențelor transversale. În rândul acestora din urmă se remarcă
ponderea importantă a competențelor informatice (14.3%) și a celor manageriale (10.2%).
Tabel 3.2. Ce fel de calificări/pentru ce fel de competenţe aţi realizat formarea profesională
prin proiectul despre care discutăm?
Calificarea/competenţe Frecvenţă %
Calificare/recalificare/specializare
Agent comercial/de vânzări 14 28.6
Sănătate şi securitate în muncă 7 14.3
Operator introducere date 5 10.2
Lucrător structuri pentru construcţii 5 10.2
Patiser/cofetar 5 10.2
Tehnician lucrări edilitare 4 8.2
Agent de pază 4 8.2
Îngrijitor la domiciliu 3 6.1
Bucătar/ospătar 3 6.1
Confecţioner textile 2 4.1
Urbanism 1 2.0
Contabilitate 1 2.0
Meserii agricole 1 2.0
Instalator 1 2.0
Tehnician ecolog 1 2.0
Macaragiu 1 2.0
Auditor/specialist/manager al calităţii 1 2.0
Evaluator formare profesională 1 2.0
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
46
Consultant sistem calitate 1 2.0
Pedagog de recuperare 1 2.0
Confecţioner articole piele 1 2.0
Operator ceramică 1 2.0
Formatori 1 2.0
Fochist 1 2.0
Tehnician industrie alimentară 1 2.0
Electrician 1 2.0
Strungari/lăcătuşi mecanici 1 2.0
Resurse umane 1 2.0
Florar decorator 1 2.0
Competențe comune/transversale
Competenţe informatice 7 14.3
Competenţe manageriale 5 10.2
Competenţe de comunicare 4 8.2
Limba engleză 4 8.2
Protecţia mediului 2 4.1
Altceva 2 4.1
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, răspuns multiplu
Aceste calificări au fost alese în urma recomandărilor departamentelor de resurse umane din
firmă pe baza analizei făcute asupra angajaţilor, fie prin sondaj în rândul angajaţilor, ori la
recomandarea patronatului firmei sau chiar în baza domeniului de activitate al firmei.
“Am realizat o analiză de nevoi şi a fost şi o sugestie a patronului firmei.”
“Calificările au fost alese în concordanţă cu necesităţile de personal de instruit pe care
le avea firma.”
“Calificările au fost identificate iniţial pe baza analizelor efectuate de departamentul de
resurse umane, iar, ulterior, cu ajutorul unui consilier în formarea profesională.”
“Calificările le-am ales în urma unei consilieri profesionale.”
“In urma sondajului de opinie a personalului din societate.”
“In faza de scriere a proiectului au fost transmise chestionare pentru identificarea
nevoilor de instruire a grupului ţintă.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
47
“Necesitatea de implementare a acestui proiect a apărut datorită dificultăţilor cu care se
confruntă întreprinderile datorită lipsei forţei de muncă calificată şi nivelului scăzut de
calificare a celei deja existente. Partenerii, prin domeniile de activitate caracteristice,
cunosc dezechilibrul existent pe piaţa muncii datorită absenţei unor calificări specifice în
cadrul proiectelor de construcţii.
“Pe baza unei analize a nevoilor de formare realizată de departamentul HR.”
Neeligibilități şi monitorizare
Cheltuielile neeligibile au reprezentat o problemă pentru circa 60% dintre respondenţi, însă în
cazul a 40% dintre aceștia cheltuielile neeligibile au fost sub 5% din valoarea totală a proiectului
(Grafic 3.4.). Aproximativ 13% dintre firme nu au putut aprecia valoarea acestora, deoarece
proiectele nu sunt încă finalizate.
70% dintre firmele care au avut cheltuieli neeligibile sunt IMM-uri, iar în cazul a 2 din 10
astfel de firme, cheltuielile neeligibile au cumulat între 6% și 10%.
Grafic 3.4. Aţi avut cheltuieli neeligibile în cadrul proiectului? Dacă da,
cât % din valoarea totală a proiectului?
Da , 60.0
Nu, 40.0
40.0
23.3
6.7
3.3
10.0
3.3
13.3
Sub 5%
Între 6%-10%
Între 11%-15%
Între 16%-20%
Între 21%-30%
Peste 31%
Nu pot aprecia
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50, date în %.
Principalele cheltuieli neeligibile au fost cele cu amortizările, TVA-ul, cheltuieli tip
FEDR. Pe lângă acestea, au mai fost menţionate cheltuielile cu achiziţionarea de laptop-uri,
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
48
materiale şi chirii, combustibil, dotări, deplasări, multiplicare şi chiar cheltuieli salariale. Toate
aceste cheltuieli au fost acoperite din surse proprii prin activitatea curentă a firmei.
Doar 8 dintre cele 50 de firme investigate au realizat 100% din bugetul estimat iniţial al
proiectului. Dintre celelalte 42 de firme, circa 24% au realizat mai puţin de 80%, în timp 62% au
realizat peste 80% din buget (Grafic 3.5.).
Grafic 3.5. Bugetul realizat (în procente, raportat la bugetul estimat iniţial)
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=42 (firme care nu au realizat 100%
bugetul estimat iniţial), date în %.
Principalii factori care au determinat nerealizarea 100% a bugetului au ţinut de schimbarea
condiţiilor de eligibilitate a unor cheltuieli, cum ar fi salariile managerilor de proiect, întârzierile
foarte mari ale rambursărilor, declararea unora dintre cheltuielile de tip FEDR ca neeligibile,
respectarea criteriului cel mai mic preţ în achiziţiile publice.
“Schimbarea condiţiilor de eligibilitate în timpul proiectului.”
“Respectarea principiului economicităţii; alegerea furnizorilor în funcţie de preţ.”
“Rambursarea cu greutate a fondurilor de la AM şi legislaţia care a avut modificări pe
durata derulării proiectului.”
“Lipsa de cash-flow din cauza întârzierii foarte mari la plata cererilor de rambursare de
către AM POSDRU.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
49
“Din cauza schimbării criteriilor de eligibilitate de-a lungul desfăşurării proiectului.”
“Declararea ca neeligibile de către AM a cheltuielilor de tip FEDR; dispariția unor
furnizori de pe piaţa de profil pentru unele cursuri de calificare.”
În ceea ce priveşte controlul/vizitele de monitorizare pe proiect, 18% dintre respondenţi nu au
avut controale, în timp ce 82% au avut vizite de control/monitorizare. Majoritatea a apreciat că
aceste vizite s-au desfăşurat în condiţii normale şi fără probleme. Vizitele au vizat în principal
verificarea documentelor transmise către AM, discuţii cu angajaţii care au beneficiat de formarea
profesională.
“Au fost vizite de la OIR Sud-Est şi de la Comisia Europeană şi AM POSDRU (Curtea de
Audit a CE), rezultatul a fost foarte bun. ”
“Da, au existat controale şi vizite de monitorizare. Aceste acţiuni nu au semnalat nici o
problemă în derularea proiectului.”
“Da, controlul a decurs fără probleme, cu foarte mare disponibilitate din partea
echipelor de monitorizare şi fără sancţiuni.”
“Da, monitorii au confruntat actele originale cu cele transmise la AMPOSDRU în timpul
implementării şi au discutat cu participanţii la curs, aleşi aleator.”
“Având în vedere că proiectul este terminat din 2011, am avut de curând şi controlul de
la 3 ani, totul a fost în regulă.”
Singurele reclamaţii pe care le-au adus unii respondenţi au vizat comportamentul persoanelor
care au venit în control.
“Bine din punct de vedere al documentaţiei, îngrozitor din punct de vedere al
reprezentantului.”
“Am avut 2 controale. Au decurs la fel de greoi ca şi lucrul cu angajaţii CNDIPT.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
50
4. Efectele programelor de formare profesională la nivelul
firmelor. Impactul general asupra firmei beneficiare şi efectele
specifice asupra angajaţilor formaţi
În jumătate dintre firmele intervievate, mai activau sub 25% dintre salariații participanți
la cursurile de formare realizate
Pentru 40% dintre firme, blocajele financiare din cadrul proiectelor au afectat plata
salariilor, creșterea acestora și implicit motivarea salariaților participanți la formare
Beneficiile percepute ale formării prin POSDRU au fost generate cu precădere de
posibilitatea cuprinderii unui număr cât mai mare de salariați în activitățile de formare
Doar un sfert dintre respondenți au apreciat că sprijinul accesat pentru formarea propriilor
salariați nu a generat un impact semnificativ.
Proiectele de formare profesională realizate de firme cu finanțări FSE-POSDRU au avut atât un
impact pozitiv cât și negativ.
Grafic 4.1. Câți dintre salariații participanți la cursurile de formare profesională
organizate în cadrul proiectului mai activează în prezent în cadrul firmei?
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
51
În primul rând, în jumătate dintre firmele investigate, doar un sfert dintre angajații formați mai
lucrează în prezent în cadrul firmei. 4 din 10 companii declară că peste 50% dintre cei formați
încă mai activează în interiorul firmei. Acest lucru este prezent în 45% dintre IMM-uri și în 36%
dintre firmele mari cuprinse în studiul de caz. La fel, ¾ dintre firmele din domeniul construcțiilor
au reușit să păstreze peste 50% dintre angajații instruiți, în timp ce doar 46% dintre firmele din
sectorul serviciilor se află în această situație (Grafic 4.1.).
Chiar dacă la nivel individual investiția în formare profesională generează beneficii, la
nivelul firmelor, fluctuația mare de personal poate constitui un argument împotriva investițiilor
viitoare în formarea profesională a propriilor angajați, care, bineînțeles odată formați devin mai
mobili pe piața muncii.
În al doilea rând, 4 din 10 firme au declarat că au avut prejudicii ca urmare a derulării
proiectelor de formare profesională cu finanțare FSE-POSDRU și acestea au fost legate de
blocajele financiare cauzate de întârzierile rambursărilor. Aceste blocaje financiare au însemnat
pentru unele firme chiar plata cu întârziere a salariilor propriilor angajați, și, implicit,
demotivarea acestora asociată cu realizarea unor sarcini suplimentare și lucrul într-un climat
lipsit de predictibilitate. Pentru 6 din 10 firme nu au existat prejudicii în urma implementării
proiectului.
“Datorită întârzierilor de plată a cererilor de rambursare s-au generat dobânzi și
penalități la plata contribuțiilor angajatorului, pe care firma noastră a trebuit să le
plătească din propriile resurse.”
“Întârzierea plății viramentelor din activitatea curentă, ceea ce a atras dobânzi și
penalități.”
“Da, datorită întârzierilor de plată, nu am putut urma cash-flow-urile stabilite, ceea ce a
dus la plata unor penalități.”
“Consum de timp; stresul angajaților; blocaj financiar; imposibilitatea plății
salariaților.”
Cu toate acestea, 2 din 10 firme investigate au declarat că nu ar fi avut alternativă sau ”nu știu”
ce altă alternativă ar fi avut pentru formarea profesională a angajaților. În plus, instruirea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
52
salariaților a reprezentat un avantaj pentru firmă, în special în condițiile în care legislația în
vigoare impune investiția în formare profesională.
Ceilalți 40 de respondenți au declarat, în mare majoritate, că resursele proprii, oricum
reduse pentru astfel de cheltuieli, ar fi fost singura alternativă pentru formarea profesională a
angajaților, însă acest lucru ar fi impus: fie formarea eșalonată a salariaților sau chiar a unui
număr mai redus, fie plata costurilor formării de către cursanți, sau calificare la locul de muncă
(cel mai posibil necertificată), îndreptarea către alte surse disponibile / AJOFM, inclusiv
nerealizarea formării profesionale.
În sinteză, în lipsa unor finanțări destinate formării profesionale a angajaților din surse
FSE-POSDRU, respondenții s-ar fi îndreptat spre:
Efectuarea formării profesionale din surse proprii, dar nu la nivelul de performanță
oferit de POSDRU;
Cursuri de formare specializate existente pe piață;
Costurile de formare ar fi fost suportate de către cursanți;
Un credit bancar pentru finanțarea proiectelor;
Calificare din fonduri proprii, dar pentru personal mai puțin;
Calificarea la locul de muncă;
Cursuri de formare prin organisme abilitate (I.S.J, CCD, Asociații Profesionale);
A.J.O.F.M;
Contractarea unui centru de formare profesională specializat.
Deși 24% dintre respondenți au declarat că proiectul de finanțare a formării profesionale
nu a produs un impact major, ceilalți au recunoscut că, datorită acestor proiecte, au reușit să
califice un număr mai mare de angajați, au reușit să-și doteze sălile de cursuri, au crescut
calitatea formării furnizate angajaților, iar firmele au devenit mai performante din punct de
vedere tehnic și economic. Trebuie menționat rolul foarte important pe care aceste finanțări l-au
avut în conștientizarea importanței formării profesionale atât la nivelul salariaților, cât și la
nivelul angajatorilor. Mai mult decât atât, unii angajatori au devenit mai conștienți de importanța
realizării formării profesionale pe baza unei evaluări de specialitate a nevoii de competențe.
“Nu am fi reușit crearea dorinței de a învăța în rândul tuturor categoriilor de angajați și
nici gradul de adaptabilitate pe care îl au acum angajații noștri.”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
53
“Autorizare cursuri de formare profesională, dotare cu echipamente specifice activității
de formare profesională.”
“Nu aș fi calificat un număr atât de mare de oameni”
“Am fi avut în continuare angajați necalificați”
“Dotarea sălii de curs cu utilajele respective”
“Calificare de calitate”
“Nu s-ar fi realizat, în lipsa finanțării. Perfecționarea personalului selectat, conform
nevoii de instruire rezultate în urma sondajului făcut din interiorul societății.”
“Nu am fi performat din punct de vedere profesional, tehnic și economic”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
54
5. Puncte slabe și puncte tari ale programelor de finanţare pentru
formarea profesională a propriilor angajaţi
64% dintre respondenți au menționat cel puțin un punct slab al fazei de depunere a
proiectelor, în vreme ce 70% au menționat cel puțin un punct slab al procedurilor de
implementare. Dacă doar 28% menționează birocrația ca punct slab al fazei de depunere,
65% o menționează atunci când fac referire la faza de implementare
86% dintre respondenți au menționat puncte tari ale finanțărilor POSDRU/FSE pentru
firmele aplicante, asigurarea necesarului de calificări (69%) și dezvoltarea firmei (33%)
fiind punctele tari cele mai prezente în conștiința respondenților,
92% dintre respondenţi au menţionat puncte tari ale finanţărilor FSE-POSDRU pentru
angajaţii beneficiari, calificarea și policalificarea (67%), precum și creșterea flexibilității
și angajabilității (49%) întrunind cele mai multe menționări.
Analiza generală a punctelor slabe și tari specifice finanțărilor POSDRU/FSE și a altor tipuri de
finanțări este redată în tabelele următoare. Remarcăm faptul că punctele slabe sunt concret
menționate, fiind în strânsă legătură cu derularea și implementarea proiectelor. Punctele tari fac
apel în mai mare măsură la efectele pe termen mediu și lung ale formării profesionale, efecte
resimțite atât la nivelul productivității, adaptabilității și competitivității firmelor, cât și la nivelul
salariaților și a dezvoltării carierei acestora.
64% dintre respondenţi au menţionat puncte slabe existente la depunerea proiectelor
pentru finanţare POSDRU/FSE (destinată formării profesionale a propriilor angajați), în timp ce
18% au spus că nu există punte slabe ale finanţărilor FSE-POSDRU la depunerea proiectelor, iar
alți 18% nu au menţionat niciunul. Punctele slabe cele mai frecvent invocate de beneficiari au
făcut referire la birocrația mare (28%), criteriile de eligibilitate pentru diferitele DMI-uri (26%),
termenele lungi necesare evaluării proiectelor depuse (22%) și slaba comunicare între autorități
și potențialii solicitanți/beneficiari (13%).
Punctele slabe sunt evidențiate diferit de IMM-uri și firmele mari, precum și în funcție de
sectorul de activitate. Astfel, IMM-urile au punctat mai degrabă: concurența neloaială, număr
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
55
mic de salariați ce pot fi instruiți (menționat de către firmele din domeniul construcții), criteriile
de eligibilitate (menționate cu precădere de firmele din domeniu servicii) și lipsa de experiență.
Firmele mari investigate au reclamat in principal: modul defectuos de funcționare a
platformei ActionWeb și analiza anuală a indicatorilor financiari.
În ceea ce privește implementarea proiectelor, 70% dintre respondenţi au menţionat
puncte slabe, 14% au declarat că nu există, în timp ce 16% nu au răspuns. 65% au invocat
birocrația excesivă și schimbarea regulilor pe parcurs, în vreme ce 38% au invocat nerespectarea
graficului de plăți și respingerea unor categorii de cheltuieli aprobate prin contract. De remarcat
procentul de 9% al celor care au reclamat lipsa de sprijin în implementare din partea autorităților
de management.
Percepția asupra punctelor slabe nu a fost diferită între IMM-uri si firmele mari, toți au
reclamat, în principal, rambursările întârziate, birocrația, schimbarea regulilor pe parcurs,
nerespectarea termenilor contractuali și volumul foarte mare de documente. Este de remarcat că
cele mai multe aspecte negative au fost evidențiate de către firmele din servicii.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
56
Puncte slabe ale finanţărilor FSE-POSDRU la depunerea
proiectelor
% Puncte slabe ale finanțărilor FSE-POSDRU în implementarea
proiectelor
%
ELIGIBILITATEA 26 BIROCRAŢIA 65
Criteriile de eligibilitate 19 Volum foarte mare de documente solicitate fără existența unor
ghiduri de bună practică care să vină în sprijinul beneficiarilor
32
Criteriile ce trebuiesc îndeplinite de solicitanți 6 Documentația foarte laborioasă și modificările legislative în timpul
implementării față de perioada de scriere a proiectului
15
Analiza indicatorilor financiari anuali restrictivă 3 Schimbarea permanentă a condițiilor 18
EVALUARE INCORECTĂ ȘI NETRASPARENTĂ 9 Prea multă birocraţie 9
Evaluatori slab pregătiţi 6 Nerespectarea condițiilor când apar modificări pe parcurs 9
Evaluarea incorectă 3 LIPSA PREDICTIBILITĂŢII 38
Lipsa de transparenţă 3 Nerespectarea termenelor de validare, de plată 24
BIROCRAŢIA 28 Nerespectarea graficului de plăți, întârzieri la plata cererilor 9
Volum foarte mare de documente solicitate 19 Respingerea unor categorii de cheltuieli aprobate prin contract 6
Prea multă birocrație 9 LIPSA DE SPRIJIN 9
DURATA MARE A EVALUĂRII 22 Sprijin inexistent cu privire la proceduri 6
Termene foarte lungi între depunere proiect şi primire răspuns 19 Lipsa de implicare a autorităților în susținerea beneficiarilor 6
Întârzierea majoră în evaluarea proiectelor 6 ALTELE 9
ASPECTELE TEHNICE 9 Prea puţini experți / consilieri de evaluare, monitorizare și slab
motivaţi salarial
6
Caracterul foarte tehnic al bugetului şi rapoartelor financiare 6 Lipsa de experiență în implementarea proiectelor 3
Termenii utilizați în documente 3
ALTELE 33
Slaba comunicare între autorități și solicitanți /beneficiari 13
Lipsa de experiență în ceea ce privește sursele de finanțare și modul în
care pot fi accesate acestea
9
Aplicația ACTIONWEB neperformantă 6
Slaba pregătire a celor care monitorizează proiectele 3
Concurența neloială 3
*Procentele sunt calculate ca pondere în total firme care au menționat puncte slabe la depunere, respectiv în implementare (% necumulative)
Notă:Având în vedere că se raportează la totaluri diferite, procentele pentru fiecare subcategorie și categorie trebuie analizate comparativ în interiorul fiecărui tip de finanțare și
nu între acestea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
57
În ceea ce priveşte punctele slabe la depunerea şi în implementarea proiectelor de formare
profesională finanţate din alte tipuri de surse, doar 8% au menţionat puncte slabe la depunere şi
16% în ceea ce priveşte implementarea, în timp ce 70% nu au menţionat nimic. Restul de 22% au
declarat că nu există nici un punct slab la depunerea proiectelor finanţate din alte surse şi
respectiv 16% au spus acelaşi lucru cu privire la implementare.
Cei care au menţionat puncte slabe, au făcut referire la:
Puncte slabe ale altor tipuri de
programe de finanțare a formării
profesionale la depunerea proiectelor
Puncte slabe ale altor tipuri de programe de
finanțare a formării profesionale în
implementarea proiectelor
Lipsa de experiență în ceea ce
privește sursele de finanțare și modul
în care pot fi acestea accesate;
Concurența neloială;
Documentație stufoasă;
Lipsa de experiență în implementarea
proiectelor;
Asigurarea cash-flow-ului;
Propriul buget de venituri și cheltuieli al
societăților;
Analiza pe clase de mărime a reliefat faptul că IMM-urile au punctat cu precădere către
concurența neloială (în principal firmele din servicii), în timp ce firmele mari au făcut referire la
volumul mare al documentelor solicitate în faza de depunere. Cu privire la faza de implementare,
punctele slabe ale altor tipuri de finanțări au fost menționate cu precădere de IMM-uri și au vizat
lipsa de experiență și birocrația.
86% dintre firmele beneficiare au menționat puncte tari ale finanțărilor POSDRU/FSE și
doar 8% au declarat că nu există, în vreme ce o minoritate de 6% nu au răspuns. Principalele
puncte tari vizate de respondenți fac referire la asigurarea necesarului de calificări (69%) și
dezvoltarea firmei și a paletei de servicii oferite (33%). IMM-urile au făcut referire la avantajul
calificării personalului (în special firmele din industrie și construcții), în vreme ce firmele mari
au menționat mai degrabă avantajele dezvoltării firmei si specializării personalului (în special
firmele din servicii).
Punctele tari ale proiectelor finanţate din alte surse/programe de sprijin cu impact asupra
firmelor aplicante au fost menţionate de doar 22%, 2% au spus că nu există, în timp ce 76% au
spus că nu se pot pronunţa pentru că nu au nici un fel de informaţii/nu au aplicat.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
58
Puncte tari ale finanţărilor FSE-POSDRU pentru firmele
aplicante
%
Puncte tari ale altor tipuri de programe de finanţare a
formării profesionale pentru firmele aplicante
%
ASIGURAREA NECESARULUI DE CALIFICĂRI 69 ASIGURAREA NECESARULUI DE CALIFICĂRI 82
Reducerea deficitului de calificare în executarea sarcinilor de
lucru
31 Existența unui personal calificat în meseriile necesare activității
societății
18
Oportunități/fonduri pentru dezvoltarea resurselor umane
proprii/accesul la formare profesională și la resurse financiare
17 Recalificare angajați 18
Calificare a unui număr mare de angajați 14 Calificarea unui număr mare de angajați 9
Investiţii în resursa umană 14 Sprijin pentru realizarea proiectelor de formare profesională 36
Asigurarea personalului calificat (specializat) necesar 12 CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 36
Posibilitatea de a realiza propriile proiecte de formare
profesională, pentru care nu există resurse financiare suficiente
la nivelul firmelor
12 Angajați mai activi, mai bine informați/formați 18
CREŞTEREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 12 Creșterea plus-valorii forței de muncă angajate 9
Creșterea productivității la locul de muncă 7 Creșterea productivității 9
Dezvoltarea serviciilor de specializare și perfecționare oferite 7
DEZVOLTAREA FIRMEI 33
Dobândirea de experiență în domeniul formarii profesionale și
în accesarea și implementarea proiectelor
19
Cheltuieli salariale, dotări, întreținerea spațiilor, resurse,
organizare a activității
14
Crearea unei echipe, unei structuri sustenabile 7
Posibilitatea de lucru în parteneriat 2
CREȘTEREA VIZIBILITĂȚII FIRMEI ÎN PLAN
LOCAL, REGIONAL ȘI NAȚIONAL
10
* Procentele sunt calculate ca pondere în total firme care au menționat puncte tari la accesarea finanțărilor POSDRU/FSE, respectiv a altor tipuri de programe (% necumulative)
Notă:Având în vedere că se raportează la totaluri diferite, procentele pentru fiecare subcategorie și categorie trebuie analizate comparativ în interiorul fiecărui tip de finanțare și
nu între acestea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
59
Puncte tari ale finanțărilor FSE-POSDRU pentru angajaţii
beneficiari
% Puncte tari ale altor tipuri de programe de finanțare a formării
profesionale pentru angajaţii beneficiari
%
PERFECŢIONARE/PROFESIONALIZARE 67 FLEXIBILIZARE PE PIAŢA MUNCII 83
Dezvoltarea profesională / Dobândirea de noi competențe
profesionale
22 Ajută angajații să fie mai flexibili pe piața muncii, în menținerea
sau găsirea unui nou loc de muncă
33
Creșterea competenței angajaților 15 Calificare suplimentară care poate facilita integrarea pe piața
muncii în continuă schimbare
33
Creșterea nivelul pregătirii profesionale 15 Sporirea adaptabilității pe piața muncii 25
Obținerea de calificare și formare în domeniul în care activează 11 Creșterea competitivității pe piața muncii 8
Posibilitatea obținerii unei calificări fără costuri, dar și accesul
la informații relevante și actuale despre piața muncii
11 Adaptabilitate la noile cerințe tehnologice 8
Obținerea unor competențe și abilități în mai multe domenii de
activitate care duc la integrarea facilă pe piața muncii
7 PERFECŢIONARE/PROFESIONALIZARE 46
ANGAJABILITATE ȘI FLEXIBILITATE PE PIAŢA
MUNCII
49 Dezvoltare profesională 25
Creșterea nivelului de salarizare, reducerea riscului de
disponibilizare, posibilitatea de a-și completa cunoștințele și
abilitățile în propriul domeniu de activitate și șansa obținerii
unui nou loc de muncă într-o altă ocupație.
20 Îmbunătățirea performanțelor 8
Sporirea gradului de adaptabilitate pe piața muncii, inclusiv la
noile cerințe tehnologice
13 Creșterea productivității la locul de muncă 8
Șanse pentru dezvoltarea carierei 13
Curajul de a accesa alte job-uri 9
ALTELE 11
Promovarea schimbului de experiență la locul de muncă și
deschiderea accesului la surse de informare
4
Creșterea dorinței de învățare 7
Certitudinea că pot învăța 2
* Procentele sunt calculate ca pondere în total firme care au menționat puncte tari pentru angajații beneficiari de formare la accesarea finanțărilor POSDRU/FSE, respectiv a
altor tipuri de programe (% necumulative)
Notă:Având în vedere că se raportează la totaluri diferite, procentele pentru fiecare subcategorie și categorie trebuie analizate comparativ în interiorul fiecărui tip de finanțare și
nu între acestea
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
60
92% dintre respondenţi au menţionat puncte tari ale finanţărilor FSE-POSDRU pentru angajaţii
beneficiari, în timp ce câte 4% au declarat că nu există punte tari/avantaje pentru angajaţi, iar alți
4% nu au răspuns. Conștientizarea beneficiilor formării profesionale la nivel de angajat este ușor
mai ridicată comparativ cu conștientizarea beneficiilor la nivel de firmă/agent economic.
Principalele beneficii menționate de respondenți fac referire la creșterea nivelului de
calificare și policalificarea salariaților (67%), precum și la efectele acesteia la nivel de carieră
personală: creșterea adaptabilității și angajabilității lucrătorilor (49%).
Reprezentanții IMM-urilor au declarat că principalele avantaje pentru angajații instruiți
au fost dezvoltarea personală, diplomele obținute, salariile mai mari și noile cunoștințe
acumulate, în timp ce firmele mari au subliniat creșterea productivității muncii.
Doar o pătrime dintre respondenţi au menţionat puncte tari pentru proiecte de formare
profesională finanţate din alte surse pentru angajaţi, în timp ce 75% nu au răspuns pe motiv că nu
au informaţii despre astfel de proiecte.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
61
6. Modalități de îmbunătățire a programelor care sprijină
firmele pentru formarea profesională a propriilor angajaţi
Doar 58% dintre firmele intervievate intenționează să mai aplice pe viitor la finanțări
europene pentru sprijinirea formării profesionale a propriilor salariați
Cele mai dornice să acceseze și pe viitor fonduri europene sunt firmele din industrie
(78%)
Firmele mari (63%) manifestă un interes mai crescut comparativ cu IMM-urile (55%) de
a accesa și pe viitor fonduri europene
Mai puțin de 5% dintre respondenți au declarat că nu este necesară îmbunătățirea
accesării fondurilor PODSRU/FSE sau altor tipuri de sprijin pentru formarea profesională
a angajaților. Aproape toți participanții la studiul de caz au considerat că sunt necesare
măsuri de îmbunătățire în ceea ce privește documentația solicitată, procesul de evaluare a
proiectelor, condițiile de eligibilitate și modul în care se fac rambursările.
Peste jumătate dintre firmele investigate intenționează și pe viitor să aplice pentru finanțări de tip
fonduri europene pentru formarea angajaților. Doar o treime dintre firme au declarat că ar aplica
pentru alte tipuri de finanțări pentru formare profesională a angajaților (Grafic 6.1.). Remarcăm,
așadar, apetența moderată pentru alte tipuri de surse publice de finanțate a FPC pentru proprii
salariați.
78% dintre firmele din industrie intenționează să aplice pentru finanțări FSE/POSDRU pe
viitor, iar 46% ar fi dispuse să aplice și pentru alte surse. În cazul firmelor din construcții,
jumătate ar mai aplica pentru FSE/POSDRU, dar niciuna pentru altă sursă de finanțare, în timp
ce tot jumătate dintre firmele din sectorul serviciilor ar fi interesate în viitor de finanțări
FSE/POSDRU și o treime și de alte tipuri.
În funcție de clasa de mărime, 55% dintre IMM-uri doresc să mai aplice în viitor pentru
fonduri FSE/POSDRU și numai 29% pentru alte tipuri de finanțări, în timp ce 63% dintre firmele
mari sunt interesate și pe viitor de finanțări FSE/POSDRU și 42% și de alte tipuri de fonduri
pentru formarea profesională a propriilor angajați.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
62
Grafic 6.1. Intenționați să mai aplicați pentru finanțare .....pe viitor? - % Da
Sursa datelor: Studiu de caz NOVEL Research; Bază N=50.
Motivele ce vin în favoarea aplicării, pe viitor, pentru a obține finanțarea FPC a propriilor
angajați sunt legate de:
aplicarea cunoștințelor dobândite în proiectele derulate, a lecțiilor învățate și dobândirea
de experiențe noi;
diversificarea serviciilor prestate de firmă;
existența unui suport financiar real pentru calificarea propriilor angajați;
formarea profesională a angajaților, motivarea salariaților;
atragerea de fonduri si calificarea angajaților pentru bunul mers al firmei;
ridicarea nivelului de cunoștințe și competențe în rândul angajaților;
procentul mare de cofinanțare publică;
succesul primului proiect; rezultatele obținute la proiectele anterioare;
posibilitatea de creștere a cifrei de afaceri;
pregătirea continuă a angajaților și achiziționarea de utilaje;
nevoia de a răspunde la schimbările care se petrec cu rapiditate pe piața forței de muncă;
continuarea formării profesionale și recalificarea angajaților în alte meserii.
Refuzul și lipsa de interes pentru a mai accesa astfel de finanțări au fost motivate prin:
lipsa de profesionalism a experților din cadrul CNDIPT și blocajele financiare de la
bugetul de stat;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
63
lipsa motivației, nu neapărat financiară;
faptul că firma nu mai dispune de fonduri pentru susținerea unor astfel de proiecte;
procedurile greoaie, bătaia de cap;
existența unui număr suficient de angajați calificați;
dificultatea implementării proiectelor în noile condiții reglementate;
întârzierea rambursărilor care suprasolicită financiar firmele aplicante;
plata de penalități;
restrângerea activității;
cauze ce țin de OIR, AM, Ministerul de Finanțe și bănci.
Puțini respondenți (sub 5%) au declarat că nu ar schimba nimic și ar repeta integral experiența
implementării proiectelor FSE-POSDRU, iar cei mai mulți au spus că: ar fi mai atenți la
legislație, ar întocmi mai bine documentele și bugetul, ar planifica mai realist activitățile din
proiect, s-ar asigura că au cash-flow-ul necesar pentru derularea proiectului, ar fi mai atenți la ce
consultanți contractează pentru scrierea proiectului sau ar utiliza propriul personal:
“Totul, altfel ar însemna o atitudine mai implicată a unor instituții cu rol în accesarea de
asemenea fonduri”
“Aș derula în aceeași modalitate și aș fi mai atent cu documentele justificative, acestea
să fie pe înțelesul experților de evaluare”
“O analiză mai riguroasă a cheltuielilor bugetare”
“Aș îmbunătăți procedurile interne de lucru și comunicarea internă”
“Planificarea unui grafic de activități puțin diferit ținând cont de experiența anterioară”
“Angajarea de credit de la inițierea proiectului”
“Documentarea mai atentă și aplicată asupra legislației și reglementărilor prevăzute”
“Am asigura o ritmicitate mai riguroasă în depunerea cererilor de rambursare, am
rezolva o susținere financiară mai bună în completarea documentelor POSDRU”
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
64
“Nu ne-am mai implica atât! Folosim atâta energie, nervi și mai ales resurse în scopuri
de apreciat iar de primit, primim numai controale!”
“Aș verifica cu mare atenție eligibilitatea”
“Scrierea proiectului în cadrul firmei, alegerea echipei de implementare din cadrul
firmei”
“Aș fi mai atentă la alegerea consultantului extern”
“O planificare mai flexibilă a resurselor; lobby pentru revizuirea și definirea explicită a
indicatorilor și a ghidurilor pentru scrierea cererilor de finanțare”
Este de remarcat faptul că firmele mari au solicitat mai mult schimbări pentru
transparentizarea, debirocratizarea și consecvența procesului (cu precădere firmele din domeniul
serviciilor), în timp ce IMM-urile și-ar dori mai multă informare/promovare și criterii de
eligibilitate mai flexibile.
64% dintre firmele intervievate fac recomandări cu privire la îmbunătățirea procesului
de accesare a fondurilor de tip FSE/POSDRU în ceea ce privește“Documentația solicitată la
depunere și contractare” prin:
Un volum mai redus de documente solicitate, atât cu privire la documentare, cât și
referitor la cele privind contractarea;
Menținerea regulilor stabilite prin ghidul de aplicare;
Elaborarea unei documentații standard de tip grilă;
Îmbunătățirea nivelului de pregătire a personalului AM și a gradului de disponibilitate în
furnizarea informațiilor;
Mai puține hârtii, ștampile, semnături și utilizarea formatului electronic;
Norme clare de aplicare; Explicitarea coerentă și consecventă a ghidurilor;
Sprijinul reprezentanților POSDRU pentru firmele aplicante cu afișarea la timp a
documentației solicitate;
Excluderea clauzei suspensive;
Perioada de evaluare și contractare mai scurtă;
Lărgirea paletei de activități în cadrul proiectului care să permită intervenții integrate;
Corelarea cu standardele și procedurile ANC.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
65
În ceea ce privește “Documentația solicitată pentru rambursări”, procesul de accesare a
fondurilor FSE-POS DRU ar putea fi îmbunătățit, în opinia celor 74% dintre respondenți
care fac sugestii, prin:
Volum redus al documentelor justificative, concomitent cu implicarea activ - pozitivă a
ofițerilor de verificare;
Anexe și modul de depunere constante;
Simplificarea documentelor și consiliere mai bună din partea specialiștilor, organismelor
intermediare;
Eliminarea dublei transmisii a documentelor;
Revenirea la trimiterea documentelor doar pentru eșantioane în cadrul cererilor de
rambursare;
Simplificarea procedurilor;
Apelarea la firme specializate;
Reglementări mai stabile si mai clare / logice;
Simplificarea anexelor, fără a se suprapune si repeta informațiile în anexe diferite;
Reducerea procentului pentru managerul de proiect;
Verificări în timp mai scurt.
Evaluarea cererilor a nemulțumit respondenții prin termenele foarte lungi, slaba calificare a
evaluatorilor, lipsa de transparență, criteriile interpretabile. Prin urmare 76% dintre participanți
fac sugestii cu privire la îmbunătățirea “Procesului de evaluare a proiectelor depuse” prin:
Termene mai scurte de evaluare și aprobare (maximum 3 luni) pentru a păstra actualitatea
proiectului;
Criterii de evaluare obiective, ușor de cuantificat;
Evaluatori mai riguros selecționați, eventual specialiști;
Evaluare corectă, independentă și anonimă;
Scurtarea termenului de soluționare a contestațiilor;
Anunțarea și respectarea termenelor de evaluare;
Angajarea unui număr mai mare de evaluatori în vederea reducerii timpului alocat
procesului de evaluare;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
66
Transparență în stabilirea comisiilor de evaluare; validare obligatorie a expertizei
evaluatorilor.
În ceea ce privește “Condițiile de eligibilitate” existente în procesul de accesare a fondurilor
FSE-POS DRU, 44% dintre firmele respondente consideră că acestea se pot îmbunătăți dacă:
Condițiile de eligibilitate ar fi echilibrate în raportul cost-obiectiv-indicator de atins;
Regulile privind criteriile de eligibilitate ar fi menținute în cazul unui proiect în derulare,
de exemplu: cheltuielile FEDR;
Condițiile de eligibilitate financiară ar fi mai puțin restrictive în ceea ce privește
furnizorii de formare profesională;
Documentația s-ar adapta pe specificului activității aplicanților;
Ar fi cât mai flexibile, fără a se modifica însă în funcție de legislația în domeniu;
Ar fi concrete, precise, fără a da loc interpretărilor;
IMM-urile ar fi eligibile pe cât mai multe linii de finanțare.
Procesul de “Decontare/rambursare a cheltuielilor” pentru proiectele POSDRU/FSE ar putea fi
îmbunătățit, în opinia celor 76% dintre respondenții care fac recomandări, prin:
Respectarea termenelor contractuale stabilite conform cu legislația în vigoare;
Răspuns rapid (în conformitate cu prevederile contractuale) la cererile de rambursare;
Decontarea în maximum 10 zile de la depunerea cererii și reglaje la următoarea cerere;
Ofițerii de monitorizare să fie mai eficienți, rapizi, prompți, mai bine pregătiți;
Documente solicitate mai puține;
Penalizarea AM/POSDRU în cazul depășirii termenelor de rambursare.
În plus, respondenții și-ar dori să vadă schimbări majore, cu caracter general și specific, al
modului în care decurge accesarea finanțărilor FSE-POSDRU. În opinia lor, deși menționate
adesea pe toată durata interviurilor, este nevoie de:
O mai mare implicare a autorităților în susținerea beneficiarilor; mai mult sprijin privind
procedurile, prin clarificarea mai aprofundată a acestora;
Birocrație mai puțină;
Mai mulți experți / consilieri de evaluare și de monitorizare care să fie și motivați salarial
corespunzător;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
67
Scurtarea timpului, respectarea termenelor și a calendarelor pentru deschiderea liniilor de
finanțare;
Publicarea condițiilor mult înaintea deschiderii liniilor; Timp mai mare între publicarea
fondurilor existente și data la care se pot depune dosarele;
Informare corectă asupra tuturor elementelor necesare depunerii;
Popularizarea documentației, a legislației și a tuturor limitărilor, restricțiilor pe fiecare
axă;
Aplicație ACTIONWEB mai performantă;
Respectarea condițiilor contractuale indiferent de modificărilor apărute pe parcurs;
Categoriile de cheltuieli aprobate prin contract să poată fi decontate;
Accesul continuu la finanțări din FSE și nu în sesiuni;
Transparență în procesul de evaluare, contractare și rambursare;
Contractarea de evaluatori specializați;
Asumarea de către autorități a deciziilor luate;
Includerea în categoria de beneficiari/grup țintă și a persoanelor cu studii medii sau
superioare care sunt încadrați însă ca persoane necalificate;
Egalitatea șanselor;
Punerea la dispoziție a unui fond pentru salariile echipei de implementare;
Ghiduri mai clare, fără ambiguități;
Mărirea procentului de prefinanțare;
Acordarea unui procent de minim 95% pentru oferirea de finanțări care îmbunătățesc
condițiile de muncă;
Accent pe programa de specializare și perfecționări pentru angajați.
Marea majoritate a firmelor cuprinse în studiul de caz nu a avut experiență în accesarea de alte
tipuri de sprijin pentru formarea profesională a angajaților și nu cunosc modul de funcționare al
acestora sau nu sunt deloc informați despre astfel de programe. Tocmai de aceea, aproape
jumătate dintre participanții la studiul de caz au recomandat ca alte tipuri de sprijin pentru
formarea profesională a angajaților:
Să pună accent pe finanțări pentru specializare, perfecționare și evaluare de competențe,
nu doar pe calificare;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
68
Să fie făcute publice sursele de finanțare în sensul informării firmelor din regiune asupra
surselor de finanțare de care ar putea beneficia;
Să fie transparente;
Să fie mai bine promovate;
Să convingă angajatorii că FPC pentru angajați este o necesitate;
Să urmărească respectarea legislației privind formarea profesională a angajaților;
Să alinieze condițiile de eligibilitate în funcție de nevoile firmelor beneficiare;
Să fie aprobate cu precădere proiectele aplicanților care nu pot sa susțină prin forțe
proprii derularea formării profesionale;
Să identifice nevoile societăților în sensul îmbunătățirii condițiilor de lucru;
Să fie continue și promovate la scară cât mai largă;
Să existe programe coerente de accesare, criterii clare de eligibilitate, personal corect
informat în cadrul autorităților care să ofere informații;
Reducerea birocrației.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
69
ANEXA. GHID DE INTERVIU
Firma
_____________________________________________________________________________________
Localitate ______________________________ Județ _________________________________________
Sector de activitate ______________________________ Număr salariați în prezent ________________
Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Centrul Naţional de Pregătire
în Statistică – CNPS şi Novel Research desfăşoară în perioada 23 iunie - 2 iulie 2014 o cercetare sociologică în cadrul Proiectului
“Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă” din Programul PIAŢA MUNCII, din cadrul
Planului sectorial de cercetare - dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru
perioada 2013-2015, Direcția prioritară „Dezvoltarea şi adecvarea politicilor din domeniul ocupării forţei de muncă şi formării
profesionale continue la ciclicitatea economică”.
Această cercetare sociologică are ca obiectiv evaluarea experiențelor beneficiarilor de finanţări pentru susținerea formării
profesionale a propriilor salariați şi identificarea eventualelor probleme întâmpinate în accesarea finanţărilor, cu scopul, pe de o
parte, de a îmbunătăţi şi creşte accesul la finanţările existente sau care urmează a fi deschise pentru formarea profesională a
propriilor angajaţi.
În acest sens ne va ajuta foarte mult împărtăşirea experienţei pe care dvs. aţi avut-o în derularea de programe finanţate din
POSDRU/FSE sau alte programe de suport a unor astfel de programe de formare. În continuare vă voi adresa câteva întrebări în
acest sens. Menţionez că răspunsurile dvs. vor rămâne confidenţiale şi nu vor fi dezvăluite către alte persoane.
Pentru început aş dori să vorbim despre proiectele de formare profesională a propriilor angajaţi pe
care le-aţi derulat sau le aveţi în prezent în implementare.
F1. Pentru cate si ce tipuri de finanţări pentru formarea profesională a angajaţilor aţi aplicat până în
prezent?
1. POS DRU/FSE NUMAR ___
2. Alt tip, specificaţi? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.) ____________________________________ NUMAR ___
Q1.Când ați aplicat? Pentru ce proiect(e)? Ce axă? De ce ați ales aceasta axă/domeniu?(Completează
pentru toate proiectele implementate sau în implementare)
1) PROIECT 1
a) Data aplicării _________________________ Data contractării ________________________________
b) Sursa (1) FSE (2) AJOFM (3) Care. Specificați __________________________________________
c) Titlu Proiect _________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
d) Axa şi domeniul _____________________________________________________________________
e) Tip Proiect (doar pentru finanţări POS DRU/FSE): (1) grant (2) strategic
2) PROIECT 2
a) Data aplicării _________________________ Data contractării ________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
70
b) Sursa (1) FSE (2) AJOFM (3) Care. Specificați __________________________________________
c) Titlu Proiect _________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
d) Axa şi domeniul _____________________________________________________________________
e) Tip Proiect (doar pentru finanţări POS DRU/FSE): (1) grant (2) strategic
3) PROIECT 3
a) Data aplicării _________________________ Data contractării ________________________________
b) Sursa (1) FSE (2) AJOFM (3) Care. Specificați __________________________________________
c) Titlu Proiect _________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
d) Axa şi domeniul _____________________________________________________________________
e) Tip Proiect (doar pentru finanţări POS DRU/FSE): (1) grant (2) strategic
Ne vom referi în cele ce urmează la ultimul proiect implementat sau aflat în implementare!!!
Q2. Cat a durat scrierea proiectului? __________ luni
Q3. Ați contractat specialiști/servicii de consultanță pentru scrierea proiectului? De ce?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q4.Cât ați așteptat de la depunere până la semnarea contractului? __________ luni
Q5.Nevoile/Problemele pentru care ați aplicat și justificat proiectul depus mai erau de actualitate la
momentul contractării? Dacă NU, ce demersuri ați făcut pentru a face ca proiectul să răspundă noilor
nevoi ale firmei/companiei dvs.?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q6.Cum ați descrie condițiile de eligibilitate ale axei pentru care ați aplicat?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
71
Q7.Care este opinia dvs. despre documentele solicitate (cu referire la tipul si volumul de documente
solicitate, plus alte aspecte relevante) în timpul fazei de depunere și precontractare?
a) În faza de depunere
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) În faza de precontactare
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Q8.Care au fost principalele probleme întâmpinate in ceea ce privește….?
a) Depunerea propunerii de proiect /aplicației
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) Criteriile de eligibilitate
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
c) Identificarea unor parteneri viabili financiar și tehnic pentru implementarea programului
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
d) Utilizarea platformei ActionWeb
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
e) Utilizarea formularelor de grup țintă și ale anexelor și documentelor specifice
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
f) Identificarea personalului specializat sau a unei firme specializate pentru managementul
proiectului
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
72
g) Identificarea experților administrativi (contabil, auditor, asistent de proiect, etc.)
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
h) Identificarea unui furnizor de formare profesională pentru cursurile de formare pe care ați dorit
să le furnizați
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
i) Identificarea unor lectori bine pregătiți pentru furnizarea de cursuri
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
j) Asigurarea cash-flowlui în cadrul proiectului
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
k) Comunicarea cu AM/OIR
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
l) Recuperarea TVA
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
m) Comunicarea cu echipele de monitorizare și control
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
n) Identificarea și menținerea motivației grupului țintă
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
o) Depunerea memoriilor justificative/realizarea actelor adiționale
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
p) Altele. Care?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
73
Q9. Cum a decurs parteneriatul în cadrul proiectului ?
a) Dacă a fost un parteneriat de succes, ce credeți că a fost determinant în acest sens?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) Dacă NU a fost un parteneriat de succes, ce veți schimba data viitoare în procedurile de
identificare parteneri și colaborare cu aceștia?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Q10a. Cum ați selectat grupul țintă (angajaţii) participant la cursurile furnizate în cadrul proiectului ?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q10b. Cum aţi motivat grupul ţintă, ales pentru formarea profesională, să se implice?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q10c. Care au fost principalele probleme cu care v-ați confruntat în lucrul cu grupul țintă ?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q11. Ce fel de calificări/pentru ce fel de competenţe aţi realizat formarea profesională prin proiectul
despre care discutăm?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
74
Q11a. Cum ați decis ce calificări şi pentru ce competenţe este necesară formarea profesională realizată
în cadrul proiectului despre care discutăm?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q12. Câți dintre proprii salariați participanți la cursurile de formare profesională organizate în cadrul
proiectului de care discutăm mai activează în prezent în cadrul firmei? Procent ___________%
Q13. Ați avut cheltuieli neeligibile în cadrul proiectului?
1. Da 2. Nu
Q13a. Daca DA, cât % din valoarea totală a proiectului? ___________________%
Q14. Ce fel de cheltuieli (ce capitol bugetare) au avut cele mai multe cheltuieli neeligibile?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q15. Cum ați susținut cheltuielile neeligibile ale proiectului?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q16. Ați avut până în prezent vreun control / vizită de monitorizare pe proiect? Cum au decurs acestea?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q17. Care a fost bugetul estimat inițial al proiectului și care a fost bugetul realizat (în procente raportat
la cel estimate inițial)?
a) Bugetul estimat iniţial (valoare)___________________________________________
b) bugetul realizat (în procente raportat la cel estimate iniţial)____________%
Q18. Dacă bugetul realizat este sub 80% din cel estimat, Care sunt factorii care au condus la
neatragerea surselor puse la dispoziția proiectului?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
75
Q19. Care sunt, in opinia dvs., cele mai dificile aspecte/criterii de îndeplinit de un solicitant/beneficiar
și care necesită îmbunătățire urgentă pentru a crește accesul firmelor la fonduri destinate formării
profesionale a propriilor angajați?
A. În ceea ce priveşte finanţările POS DRU/FSE
a) În faza de depunere a proiectului
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) În faza de implementare a proiectului
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
B. Cu privire la alte tipuri de finanţări/sprijin pentru formarea profesională a angajaţilor (cu
excepția surselor proprii)
a) În faza de depunere a proiectului
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) În faza de implementare a proiectului
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Q20. În general, care sunt principalele avantaje ale finanțărilor prin POS DRU/FSE pentru....?
a) firmele aplicante
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) angajaţii care au beneficiat de formare profesionala
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Q21. Dar care aţi spune că sunt principalele avantaje ale celorlalte finanţări disponibile pentru formare
profesională (excepţie POS DRU/ FSE) pentru ....? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.)
a) firmele aplicante
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) angajaţii care au beneficiat de formare profesionala
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
76
Q22. Care credeți că au fost aspectele care s-au îmbunătățit cel mai mult în firmă ca urmare a
implementării proiectului...?
a) pe termen scurt?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
b) pe termen mediu?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q23. A existat ceva ce a fost prejudiciat/s-a înrăutățit în firma dvs. prin implementarea
proiectului/proiectelor? Specificaţi, va rog
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q24. Care ar fi fost alternativa dvs. in lipsa finanțărilor POS DRU/FSE pentru formarea profesională a
propriilor angajați?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q25. Este ceva ce credeți ca NU ați fi reușit sa realizați în lipsa finanțării POS DRU/daca nu ați fi derulat
proiectul POS DRU?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q26.Intenționați să mai aplicați pentru finanțare .....pe viitor?
A. POS DRU/FSE 1. Da 2. Nu
B. Alte surse de finanțare pentru formarea propriilor salariați 1. Da 2. Nu
Q26a. Dacă da, Ce v-ar motiva cel mai mult in acesta privință?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q26b. Dacă nu, de ce anume?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
77
Q27.Ce ați face altfel/diferit daca ar fi sa mai aplicați pentru un proiect POS DRU/FSE?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q28. Cum ar putea fi îmbunătățit procesul de accesare a POS DRU/FSE in ceea ce privește…
a) Documentația solicitată la depunere și contractare
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
b) Documentația solicitată pentru rambursări
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
c) Procesul de evaluare a proiectelor depuse (termen, evaluatori etc.)?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
d) Condiții de eligibilitate?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
e) Decontare/rambursare bani?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
f) Altceva, specificați?
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
Q29. Ce ați dori sa se schimbe, in principal, in viitor la modul de accesare a finanțărilor din FSE?
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
78
Q30. Ce ar putea fi îmbunătățit procesul de accesare a altor tipuri de finanţări/sprijin pentru formarea
profesională a propriilor angajaţi? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.)
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Q31. Ce ați dori sa se schimbe, in principal, in viitor la modul de accesare a altor tipuri de
finanţări/sprijin pentru formarea profesională a propriilor angajaţi? (ex. AJOFM, sponsorizări etc.)
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
EDUC. Ultima şcoală absolvită de dvs.
1. Şcoală profesională/de ucenici/maiştri 4. Colegiu
2. Liceu 5. Facultate/studii postuniversitare
3. Şcoală post-liceală
SEX 1. bărbat 2. femeie VARSTA. Vârsta în ani împliniţi |___|___|
FUNCŢIA _________________________________________________
Va mulţumim foarte mult pentru sprijin!