Studiu de Caz Hotel Belvedere Judetul Brasov

2015

CURS PERFECTIONARE MANAGER IN ACTIVITATEA DE TURISM Studiu de caz :MANAGEMENT HOTELIER

HOTEL BELVEDERE JUDETUL BRASOV

CUPRINS CAPITOLUL I

JUDETUL BRASOV

I.1. Date generale

I.2 Orasul Brasov

I.3. Predealul

CAPITOLUL II

HOTEL BELVEDERE

II.1. Date generale

II.2. Holul de intrare

II.3. Spatii de cazare dotari spatii de cazare II.4. Serviciul de etaj

II.5. Spatiile de folosinta comuna

CAPITOLUL III

PROGRAMUL TURISTIC

III.1. Programul turistic

III.2. Analiza de pret

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SPATIILOR DE SERVIRE SI PRODUCTIE

IV.1. Spatiile de servire

IV.2. Spatiile de productie

IV.3. Oferta de preparate si bauturi

IV.4. Meniu comandat pe o zi

IV.5. Calculul valorii energetice a micului dejun comandat

IV.6. Mise-en-place-ul pentru dejun-meniu simplu

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

ANEXA 1 - ORGANIGRAMA A SECTORULUI DE RECEPTIE

ANEXA 2. - ORGANIGRAMA PERSONAL

ANEXA 3 - ORGANIGRAMA HOTEL 3 STELE

ANEXA 4 - OBIECTIVE TURISTICE

ANEXA 5 - OFERTA DE PREPARATE SI BAUTURI

ANEXA 6 - ARANJAREA MESEI PENTRU DEJUN- MENIU SIMPLU

2015


CAPITOLUL I

JUDETUL BRASOV

I.1. Date generale

Corona, Kronstadt Stalin', Brasso, Brasov sunt denumiri ale orasului si, ulterior, ale judetului pe care dorim sa il promovam, denumiri ce demonstreaza statutul de oras si regiune

europeana de care se bucura Brasovul inca din evul mediu.

Important centru economic , cultural si politic, Brasovul a beneficiat de prezenta sasilor si

maghiarilor ce au convietuit in cetate alaturi de romani. In zorii conturarii marii culturi europene,

la Brasov a fost tiparita prima carte in limba romana. Aici a aparut Prima Scoala Romaneasca si

tot aici s-a cantat pentru prima data Desteapta-te romane. Punte de legatura intre tarile romane, Brasovul a beneficiat de importante privilegii din partea domnilor vremii.

Aici se adunau bogatiile timpului,aici s-au nascut si au creat oameni importanti si tot aici

prin voia destinului, s-au intersectat drumuri si idei.

Brasovul inseamna, deci, traditie si spiritualitate, inseamna cultura si toleranta etnica si

religioasa si, nu in ultimul rand, inseamna un loc binecuvantat cu un cadru natural de exceptie.

I.2 Orasul Brasov

I.2 Orasul Brasov

Relieful Sub aspect fizico-geografic,

judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei

mari unitati naturale: Carpatii Orientali,

Carpatii Meridionali si Podisul

Transilvaniei, de unde rezulta o

pronuntata complexitate si diversitate in

trasaturile geologice si geomorfologice,

reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie

si fauna.

Granitele dinspre sud ale judetului

urmeaza curba celor mai inalti munti din

Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras, unde

sunt situate lacurile glaciare Urlea si

Podragul. Relieful coboara gradual spre

nord printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de raul Olt,

sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar si

deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si

Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste

masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel

(2144m) se inregistreaza in extremitatea sud-vestica a judetului (2544m in varful Moldoveanu si

400m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Clima

Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre

climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est. Astfel,

2015


putem spune ca este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulatia atmosferica din

nord-vest.

Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de

conditiile fizico-geografice locale. Sub influenta reliefului muntos, se realizeaza o

compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6sC, temperatura maxima absoluta fiind

de 37sC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul

mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale

de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vantul la sol are directii

predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s

Vegetatie

La 400-1.000 m altitudine paduri de foioase (stejar, gorun, carpen, fag); la 1.000-1.300 m

paduri de amestec (fag, rasinoase); la 1.300-1.800 m paduri de conifere; peste 1.800 m pajisti,

tufirisuri, arbusti in etajul subalpin si la peste 2.200 m, in etajul alpin, multe specii rare si

endemice

Fauna

Minunatele specii oferite de judetul Brasov sunt: capra neagra, urs, ras, cocos de munte

(toate protejate), lup, cerb, mistret, caprior, iepure, acvila de munte. In ape: pastrav, lipan, scobar,

mreana.

I.3. Predealul

Oras in centrul Romaniei (judetul Brasov), situat intre

izvoarele riurilor Prahova si Timis, in pasul Predeal, la poalele

nord-estice ale Muntilor Bucegi (Carpatii Meridionali), si cele

nord-vestice ale Muntilor Baiu (Carpatii Orientali), la o

altitudine intre 1040 si 1110 m, la 25 de km sud de municipiu

Brasov, la 147 de km de capitala Romaniei, Bucuresti;

populatia 7949 locuitori (la 1 iulie 1991).

Statiune de odihna de importanta nationala, accesibila in toate anotimpurile Predealul este

un cunoscut centru al sporturilor de iarna. Climat montan tonic-stimulativ, cu veri racoroase (

temperatura medie in iulie este de 15C) si ierni friguroase (media lunii ianuarie este sub -5C). Temperatura medie anuala este de 5C si media precipitatiilor de 1000 mm anual. Stratul de zapada dureaza peste 100 de zile anual. Aerul curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon

si radiatii ultraviolete, atmosfera ionizata si presiunea relativ scazuta a aerului sunt principalii

factori de cura recomandat in tratamentul neuroasteniei, pentru revigorarea organismelor slabite,

pentru recuperarea ulterioara suprasolicitarilor fizice sau intelectuale, pentru tratamentul

tulburarilor endocrine si a problemelor de crestere a copiilor.

Statiunea dispune de multe hoteluri si vile moderne, dar cazarea se poate face si in case

private. De remarcat sunt si numeroasele posibilitati de amuzament, sporturile de iarna si

excursiile la cabanele montane din apropiere.

Hotelul Belvedere este amplasat in Predeal, statiunea cu cea mai mare altitudine din

Romania, la 1110 m pe varful Cioplea. Construit in anul 1974, hotelul a fost dat in folosinta sub

denumirea de HOTEL CIOPLEA si a creat o traditie in turismul montan de pe Valea Prahovei.

2015


Dupa ani si ani, pastrand aceleasi standarde cunoscute, hotelul a renascut in 2004 cu o noua

infatisare, cu acelasi renume si un nou nume: BELVEDERE.

Lantul de statiuni de pe Valea Prahovei incepe cu orasul statiune Predeal, situat chiar in

lacasul unde drumul trece dinspre nord catre sud peste Carpati, ceea ce ii confera statutul de cea

mai inalt oras din Romania (1000 - 1159 m).

Cadrul natural - depresiune bine adapostita de muntii Bucegi, Baiu, Piatra Mare si

Postavarul - se dovedeste a fi foarte benefic pentru oras.

CAPITOLUL II

HOTEL BELVEDERE

II.1. Date generale

.

Are ca principal obiectiv satisfacerea nevoilor clientilor la cel mai inalt standard, dand

dovada de profesionalism.

Hotelul se ridica la rangul de 3 stele ce se remarca prin servicii impecabile oferite clientilor

cu ajutorul unui personal specializat, avand o latura impunatoare.

Este dispus pe 4 etaje, 2 pentru fumatori si 2 pentru nefumatori, accesul facandu-se datorita

ascensorului, oferind astfel si o panorama spectaculoasa. Camerele spatioase si apartamentele

generoase ofera conditii ideale de odihna dupa o zi de sedinta, de sport sau drumetie.

Hotelul dispune de 5 camere single, 43 de camere double, de 10 apartamente, restaurant

clasic 200 de locuri, terase, sali de conferinte cu 100 de locuri.

Facilitatile oferite de hotel sunt urmatoarele: room service - 24 de ore la dispozitie,

inchirieri auto, valet service, rezervari bilete avion, inchiriere echipament sportiv, transport la

aeroport, transport la partie, casa de schimb valutar, magazin de cadouri, spalat - calcat lenjerie,

frizerie, coafor, cosmetica, 60 locuri parcare masini, taxi, xerox, sala de fitness, sauna, masaj, bar

de zi.

Dotari camere: fiecare camera are in dotarea ei urmatoarele: balcon, televizor, cablu TV ,

minibar, telefon, room service, internet wireless, baie, aer conditionat.

Tarifele practicate de hotel sunt urmatoarele:

Tarifele includ, mic dejun (20 RON/persoana ), taxa de statiune, TVA Perioada 02.01-01.12.2007

Tipul camerei Tarif /noapte

Camera single 190 Ron

Camera double 220 Ron

Apartament 300 Ron

Servicii oferite gratuit: room service, casa de schimb valutar, sala de fitness, rezervari

bilete.

Servicii optionale: fax/xerox, sauna, masaj, cosmetica.

II.2. Holul de intrare

Scarile de la intrarea in hotel sunt acoperite cu gresie de culoare crem, de o parte si de alta

a scarilor fiind atasate doua bare de aluminiu. La intrare, pe partea stanga se afla receptia.

Receptia este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din

momentul intrarii acestuia in unitatea ospitaliera si pana in momentul in care o paraseste; de multe

ori contactul se mentine si dupa plecarea clientului. Ca arie de actiune, acest sector acopera o parte

a spatiilor exterioare reprezentative (parcarea, trotuarul, spatiile verzi, peronul) si spatiul cunoscut

in general sub denumirea de hol de primire, incepand de la intrarea principala in hotel si

2015


terminand cu liniile de acces catre etaje (lifturi, scari principale) si catre spatiile comune

specializate (saloane de receptii si conferinte, baruri, restaurante, etc.). Aici exista un sef de

receptie, functie incadrabila in nivelul managerial inferior. Prerogativele functiei pot fi delegate

asistentului sefului de receptie, care este in general seful fiecareia dintre cele trei ture presupuse de

activitatea zilnica a sectorului.

Cele cinci subsectoare componente ale sectorului sunt dispuse in spatele unui comptoir

(desk), cu o delimitare formala semnalizata prin inscriptii. Comptoir-ul, echipament specific functiei hoteliere de receptie, garantie fizica a oficializarii calitatii de client, intruneste primele trei

subsectoare componente ale sectorului: concirge, receptie si casierie. Celelalte doua subsectoare (biroul de rezervari si centrala telefonica) sunt pozitionate adesea in culise, dar in imediata vecinatate a spatiului comptoir-ului, cu acces direct la acesta.

Concirge este subsectorul ale carui atributii principale sunt: Gestionarea cheilor spatiilor de cazare, prin predarea si primirea lor zilnica si

supravegherea ocuparii spatiilor, atat in cazul cheilor clasice cat si in cazul cartelelor magnetice.

Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de receptie: furnizarea de informatii, transmiterea de mesaje, sortarea si distribuirea coresponedentei, rezervarea de mese la

restaurante, de bilete la mijloacele de transport in comun, etc.

Coordonarea activitatii serviciului de hol prin supervizarea directa a personalului in uniforma (portar-usier , bagajist, curier, comisioner, liftier, voiturier), care efectueaza la randul lui o serie de servicii suplimentare: transportul bagajelor, curieratul, comisioneratul, comenzi de

taxi, etc.

Supravegherea circulatiei persoanelor in hotel, prin identificarea clientilor, a vizitatorilor si a celor care nu fac parte din aceste doua categorii, pentru a asigura securitatea

clientilor (mai ales prin interzicerea accesului strainilor in zona spatiilor de cazare).

Lucratorul din spatele comptoir-ului concirge este cel mai reprezentativ angajat al sectorului de receptie, deoarece prin natura obligatiilor, este persoana careia oaspetele i se

adreseaza in permanenta pentru rezolvarea problemelor sale. De fapt, putem spune ca in timpul

sejurului, receptionerul-concirge este secretarul personal al clientului. Data fiind pregnanta relatiei de reprezentare a acestui lucrator cu clientela, este de la sine inteles ca respectivul angajat

trebuie sa fie extrem de prezentabil, impecabil ca tinuta personala si vestimentara, cu un

comportament ireprosabil, volubil, persuasiv, mereu atent, dotat cu o buna memorie vizuala si

auditiva si bineinteles, excelent cunoscator al unor limbi straine de circulatie internationala. De

altfel, aceasta ocupatie din domeniul hotelier beneficiaza de recunoastere internationala datorita

asociatiei U.I.P.G.H. (Union Internationale des Portiers des Grandes Hoteles) Clefs dOr. Receptia, ca subsector, rezuma urmatoarele atributii principale:

Primirea clientului, care presupune o serie de activitati preliminare, pornind de la finalizarea situatiei spatiilor de cazare care pot fi valorificate in ziua respectiva (prin onorarea

cererilor de rezervare sau prin vanzare directa), trecand prin protocolul de primire, negocierea

inchirierii, repartizarea spatiului de cazare, fixarea tarifului, inregistrarea datelor personale ale

clientului in documentele de evidenta operativa si pana la inmanarea cheii, adica tot ceea ce este

cunoscut in hotelaria internationala sub denumirea de check-in. Vanzarea serviciilor hotelului, in special a celor de baza, sprijinita de studierea

strategiilor operative menite sa duca la cresterea gradului de ocupare a capacitatii de cazare prin

mentinerea unui raport optim cu alte hoteluri, cu agentii de turism si prin exersarea abilitatii de

prezentare convingatoare a serviciilor, de prezentare cat mai atractiva a unor pachete incluzand

serviciile Casei (cazare si mic dejun, demipensiune, pensiune completa, cazare si tratament, cazare

2015


si fitness, etc.). De asemenea, acesta este subsectorul care, in colaborare cu cel de concirge, promoveaza celelalte servicii ale hotelului, prin recomandarea si prezentarea lor oaspetilor.

Asistarea clientului in timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor conditii oferite si calitatii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situatii particulare (mutari, imbolnaviri,

accidente, etc.) si prin promta solutionare a cererii si reclamatiilor.

Asigurarea informarii tuturor sectoarelor si compartimentelor interesate de datele clientilor (statutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea eventualei

rezervari, numarul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse in tarif, etc.).

Asistarea clientului la plecare, impreuna cu subsectorul casierie, prin efectuarea operatiunilor cunoscute sub denumirea de check-out. Astfel, dupa ce sunt indeplinite procedurile legate de incheierea contului si plata contravalorii serviciilor, receptia efectueaza protocolul de

plecare, de multe ori continuand relatia cu clientul si in faza post-plecare (prin trimiterea unor

oferte avantajoase, a unor felicitari cu diferite prilejuri, prin expedierea eventualelor obiecte uitate

sau a corespondentei intarziate, etc.).

Casieria este caracterizata de urmatoarele atributii principale:

Deschiderea contului clientului si tinerea evidentei contabile a tuturor serviciilor cu plata prestate acestuia.

Incasarea contravalorii serviciilor prestate, tinand cont de prevederile creditului hotelier. Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar si pastrarea valorilor clientilor.

Astfel, casierul poate fi considerat contabilul personal al fiecarui oaspete. Rezervari, ca subsector, are o deosebita importanta pentru hotel, intrucat principala sa

atributie consta in vanzarea anticipata a produsului hotelier. In colaborare cu biroul de marketing

(sau de vanzari), acest subsector ofera datele necesare planificarii activitatii hotelului si

previzionarii gradului de ocupare a capacitatii si a volumului de incasari.

Solutionarea cererilor de rezervare, incluzand negocierea tarifului si a sejurului,

gestionarea comenzilor si corespondenta hotelului cu beneficiarii constituie esenta activitatii

acestui sector.

Amplasamentul biroului de rezervari trebuie sa asigure comunicare directa cu lucratorii din

subsectorul de receptie, pentru a permite facilitarea circulatiei documentelor si a informatiilor

zilnice legate de sosirile previzionate ale clientilor si de cererile acestora.

Subsectorul de rezervari este condus de un sef birou rezervari, iar lucratorul-functionar

rezervari, este de cele mai multe ori calificat in meseria de receptioner hotel.

Centrala telefonica este inima comunicatiilor din hotel. Pricipala sa atributie este

asigurarea relatiilor clientului cu toate sectoarele si compartimentele hotelului. Prestatoare de

servicii hoteliere, centrala telefonica asigura cel mai solicitat serviciu suplimentar si anume

convorbirea telefonica, de pe urma caruia hotelul are un profit deloc neglijabil. Ca si biroul de

rezervari, ea este amplasata cat mai aproape de spatiul fizic al receptiei, pe de o parte datorita

faptului ca sectorul receptie constituie punctul de referinta al tuturor solicitarilor clientilor, iar pe

de alta parte datorita necesitatii gestionarii corecte a eventualelor convorbiri telefonice efectuate

de oaspeti in afara spatiului de cazare. Spatiul centralei telefonice adaposteste si echipamentele de

fax sau telex al receptiei. Lucratorul-operator comunicatii, centralista sau standardista, cunoaste

limbajul de specialitate specific principalelor limbi de circulatie internationala.

In final, putem conchide ca lucratorul din subsectorul receptie este juristul clientului, persoana care pledeaza in favoarea incheierii unui contract si care vegheaza ca indeplinirea

conditiilor contractuale sa fie respectate in cele mai mici amanunte.

O organigrama a sectorului de receptie:Anexa 1

2015


Langa receptie se afla o sala de asteptare, aceasta fiind dotata cu 8 fotolii tapitate, iar in

mijloc o masa rotunda pe care se gasesc diferite reviste destinate spre a amuza sau informa clientul

in timp ce sta si asteapta. Sala este de asemenea decorata cu diferite tablouri, iar pe margine se afla

ghivece cu ficus, ce dau o nuanta exotica spatiului.

Holul de pe fiecare etaj are obligatoriu o masuta si doua fotolii,la etajul fumatori, pe masa

se afla si o scrumiera. Din 10 in 10 metrii sunt puse cate un ghiveci cu flori pentru a armoniza

spatiul.

II.3. Spatii de cazare dotari spatii de cazare Descrierea camerelor:

1.camera single Inca de la intrare se poate observa aspectul placut, modern si relaxant al hotelului. Pe pereti

se afla lambriuri de lemn ce se asorteaza cu pardoseala acoperita cu parchet laminat. Culoarea

lambriurilor si a parchetului fiind visinie impletindu-se astfel si cu mobilierul de culoarea ciresului

formand astfel un cadru primitor. Pentru definirea unui cadru romantic s-a ales culoarea portocalie

pentru draperii asortandu-se cu peretii de aceasi culoare, iar lenjeria s-a ales cu mare grija astfel

incat sa accentueze lumina vie ce patrunde in camera. Camera este luminata atat natural cat si de o

lampa suspendata. In camera single se mai gaseste o masuta pe care sta televizorul, o masuta

rotunda langa fereastra intre 2 scaune semitapitate, langa pat o mica noptiera, iar la intrare un cuier

pentru haine, unde se afla de asemenea si instrumentele pentru curatarea pantofilor.

2.camera double Camera double cuprinde un pat matrimonial. Camera este luminata cu ajutorul lampilor de

pe perete si cu ajutorul candelabrului de pe tavan. Culoarea peretilor se imbina in mod armonios

cu culoarea jaluzelelor si cu lenjeria patului, toate acestea fiind de culoare portocalie, iar

lambriurile si mocheta fiind crem, asortandu-se astfel cu culoarea noptierei, cu masuta ce se afla

intre cele doua fotolii tapitate si cu cuierul. Pentru a oferi senzatia de spatiu mai mare, s-a montat

un televizor lcd.

3.apartamentul Intrarea in sufragerie se face prin intermediul unui vestibul ce face legatura cu acesta. In

vestibul gasim in loc de cuier un dulap aflat in perete.

Sufrageria creeaza o ambianta relaxanta prin imbinarea galbenului cu un verde deschis.

Pardoseala este acoperita cu parchet de culoare maro deschis potrivindu-se cu culoarea peretilor,

iar jaluzelele verzi cu fata de masa. In mijlocul sufrageriei se afla o masa mare rotunda, cu 8

scaune in jur, pe margine exista un mic dulapior pe care se gaseste si televizorul, iar in coltul

camerei se vede dainuind o floare mare, langa care se afla si un scaun si o canapea.

In dormitor se afla doua paturi individuale, acoperite de lenjeria de culoare verde deschis,

armonizandu-se cu draperia, iar mocheta crem cu peretii. Noptierea se afla intre cele doua paturi,

pe aceasta gasim si o lampa de birou. Sifonierul se afla in partea opusa ferestrei, langa usa prin

care se face intrarea in dormitor.

Baia este la fel in toate tipurile de camera si anume: pardoseala este acoperita cu gresie de

culoare albastra, iar peretii cu faianta alba cu modele artistice de culoare albastru deschis. In loc de

cada, in baie se afla o cabina cu dus. Deasupra chiuvetei se afla o oglinda de un metru. Pe faianta a

fost instalata o bara pe care se afla prosoapele de fata, de corp si de picioare .

II.4. Serviciul de etaj

2015


Cazarea, serviciul de baza prioritar al hotelului, presupune din punctul de vedere al clientului, un spatiu individual securizat, igienic, functional, comod si placut. Toate acestea

conduc la ideea ca o parte din elementele calitativ superioare ale acestui serviciu ca dimensiune reala a ospitalitatii depind de sectorul de etaj.

Denumirea de etaj, consacrata in limbajul de specialitate, provine din limba franceza (arealul de origine al hotelariei moderne). Ea este utilizata cu aceleasi valente in toate limbile de

origine latine si are o dubla explicatie: pe de o parte faptul ca cea mai mare suprafata a sectorului

este ocupata, in orice unitate hoteliera de spatii de cazare, iar pe de alta parte, aceste spatii de

cazare se afla amplasate in mod traditional, la etaj (din motive de securitate si de respectare a discretiei asupra intimitatii oaspetelui). Din necesitatea de a gospodari spatiile de cazare, de a le

menaja si intretine din punctul de vedere al curateniei si igienizarii, activitatea s-a extins firesc si

asupra celorlalte spatii in care hotelul isi desfasoara activitatea.

II.5. Spatiile de folosinta comuna

Spatiile de folosinta comuna sunt, asa cum le arata si numele, acele spatii hoteliere

in care, fie clientii si personalul au drepturi comune de utilizare a facilitatilor, fie personalul isi

desfasoara activitatea zilnica.

Formal aceste spatii se subclasifica in:

Spatii exterioare; Spatii interioare specializate pentru clienti; Spatii de circulatie; Spatii anexe sau de serviciu.

Spatiile exterioare pot fi: spatiu verde apartinand unitatii (parcul hotelului, curtea vilei,

spatiul verde din camping, etc.), caile de acces (aleile, trotuarul, peronul), parcare pentru clienti,

parcarea pentru personal, curtea interioara amenajata pentru pasageri, terenurile de tenis, minigolf,

piscinele in aer liber, terasele exterioare, rampele de aprovizionare, rampele de debarasare, etc.

Spatiile interioare spacializate sunt acele spatii din interiorul cladirii care au o destinatie

foarte precisa: holul de primire si receptie, spatiile de protocol, salile de conferinte, magazinele,

barul de zi, coaforul, frizeria, salonul de cosmetica, salonul de masaj, piscina acoperita, sala de

gimnastica, clubul, biblioteca, spatiile de tratament, salon de televizor, salonul de corespondenta,

sufrageria vilei. Spatiul de folosinta comuna interior specializat care se regaseste in toate tipurile si

categoriile de unitati ospitaliere este grupul sanitar comun. Daca la unitatile de categorie medie si

superioara grupul sanitar comun pentru clienti este exclusiv toaleta (separata pe sexe), aflata de

obicei in perimetrul holului de primire si receptie, la celelalte categorii se adauga si baile, dusurile

si W.C.-urile comune, aflate pe etaje. Personalul dispune de spatii comune interioare specializate

cum ar fi: spatiile pentru fumatori, grupurile sanitare comune, garderobele, etc.

Spatiile de circulatie pot fi reprezentate de: scara principala de acces pe etaje, ascensoarele

pentru pasageri, palierul de etaj, ascensoarele si scarile de serviciu, scarile de incendiu, etc.

Spatii anexe sau de serviciu pot fi: oficiile de etaj, birourile, magaziile, atelierele, etc.

Sectorul de etaj organizeaza intretinerea curateniei permanente a marii majoritati a acestor

spatii, iar structura sectoarelor urmeaza clasificarea spatiilor hoteliere. Functia de conducere a

sectorului este aceea de guvernanta sefa, functie de management interior, extrem de importanta

pentru crearea prestigiului si imaginii unui hotel. Daca hotelul este de categorie superioara si de

capacitate mare, atributiile de coordonare si control pot fi delegate unei guvernante sefa de tura.

Subsectorul spatii de cazare poate fi condus de o guvernanta de etaje, avand ca atributie

principala asigurarea igienei absolute si a confortului spatiilor de cazare si a celor aferente

acestora (coridoare de etaj, paliere, etc.). Curatirea zilnica a spatiilor de cazare eliberate si ocupate,

precum si intretinerea igienei spatiilor de cazare libere este asigurata de catre ocupatia

2015


(presupunand clasificare) denumita camerista; ea poate fi ajutata de o ocupatie necalificata si

anume, aceea de valet.

Subsectorul spatii comune poate fi condus de o guvernanta spatii comune, care raspunde de

asigurarea intretinerii permanente a curateniei spatiilor de folosinta comuna: holul de primire si

receptie, grupurile sanitare comune, salile de conferinta, reuniuni, receptii, protocol, birourile

personalului, spatiile de serviciu ale receptiei, etc. In general, lucratoarele care efectueaza

curatenia acestor spatii sunt muncitoare necalificate, numite ingrijitoare de spatii comune.

Subsectorul lenjerie, eventual condus de o lenjereasa sefa, are ca principala sarcina

gestiunea inventarului moale (inventarierea si sortarea lenjeriei hoteliere de pat si de baie,

eventuale reparatii a acesteia, stocarea lenjeriei noi, etc). Lucratoarele subsectorului se numesc

lenjerese-croitorese.

Subsectorul spalatorie-curatatorie, condus de catre o sefa spalatorie, are ca principala

atributie intretinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale apartinand unitatii de restauratie din

cadrul hotelului si a echipamentului-uniforma pentru personal. Muncitoarele spalatorese sunt

calificate.

In marea majoritate a hotelurilor de capacitate medie, organigrama sectorului de etaj de

simplifica, asa cum se prezina in anexa 2.

Organigrama complexa a sectorului de etaj poate fi cea prezentata mai jos in anexa 3.

O unitate ospitaliera mare, de categorie medie sau superioara (de la 3 stele in sus) ar putea

utiliza structura propusa in continuare, in care numarul posturilor si functiilor va fi stabilit

conform normativelor internationale, sau in functie de gradul de ocupare prognozat,de

sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc. La

unitatile ospitaliere mici sau la cele de categorie inferioara, se recurge, in general, la minimum de

compartimente, sectoare si functii, capabile insa sa asigure satisfacerea exigentelor clientelei si

mobilizarea personalului implicat.

Organigrama personal: anexa 2

Orgranigrama hotel: anexa 3

2015


CAPITOLUL III

PROGRAMUL TURISTIC

III.1. Programul turistic

Agentia de turism Atlas din Bucuresti, cu sediul pe strada Avram Iancu numarul 20, telefon/fax 021 5691237, ofera iubitorilor de munte si aer curat un sejur de 3 zile in Predeal, in perioada 25.06.2007-27.06.2007.

Grupul care a solicitat acest sejur este format din 6 persoane cu varstele cuprinse intre 18-

22 de ani.

Insotitor: Diaconu Daniela

Perioada: 25.06-27.06.2007

Itinerariu: Bucuresti-Predeal-Brasov-Predeal-Bucuresti

Servicii asigurate: - transportul cu autocarul

- cazare la :- Hotelul Belvedere - masa : - restaurantul Plai de Dor din cadrul hotelului - restaurantul Casa Romaneasca - divertisment

Servicii incluse: intrari la manastiri si muzee

Obiective turistice: vezi anexa 4

Derularea programului turistic:

Ziua I: 25.06.2007:

Ora: 9.00 preluarea turistilor din Gara de Nord Bucuresti 9.30 deplasarea cu autocarul catre Predeal 12.00 cazarea la hotelul Belvedere 13.00 se serveste dejunul la restaurantul Plai de Dor 14.30 deplasare catre Brasov 15.15 se viziteaza urmatoarele obiective turistice: - Piata Sfatului

- Turnul Negru

- Turnul Alb

- Poarta Ecaterina

- Prima Scoala Romaneasca

- Biserica Sfantul Nicolae

17.30 intoarcerea la hotel 19.00 servirea cinei la Plai de Dor Ziua II: 26.03.2007

Ora: 8.30 se serveste micul dejun la restaurantul Plai de Dor 9.30 deplasarea catre Brasov 10.30 plimbare pe sub Tampa cu vizitarea obiectivelor turistice - Bastionul Tesatorilor

- Bastionul Fierarilor

- Bastionul Graft

13.00 se serveste dejunul la restaurantul Casa Romaneasca 14.30 intoarcerea la hotel 15.30 program liber cu posibilitatea plimbarii cu ATV-ul sau relaxare in sauna, beneficiind si de un masaj

19.00 servirea cinei

2015


21.00 participare la programul artistic realizat de hotel Ziua III: 27.03.2007

Ora: 8.30 se serveste micul dejun la restaurantul Plai de Dor 9.30 program liber cu posibilitatea de a se plimba cu caii 13.00 servirea dejunului la Plai de Dor 14.30 intoarcerea in Bucuresti 17.00 conducerea grupului la Gara de Nord

III.2. Analiza de pret

Cazarea

Hotelul Belvedere 1 x 190 = 190 lei/ persoana/noapte Total cazare 6 x 190 = 1140 lei / grup/noapte

3 x 190 = 570 lei / persoana / sejur

3 x 1140 = 3420 lei/grup/sejur Alimentatie

- prima zi: dejunul la restaurantul Plai de Dor 1 x 30 = 30 lei / persoana cina la restaurantul Plai de Dor 1 x 20 = 20 lei / persoana

Total prima zi 6 x 50 = 300 lei / grup

- a doua zi: micul dejun la restaurantul Plai de Dor 1 x 15 = 15 lei / persoana dejunul restaurantul Casa Romaneasca 1 x 10 = 10 lei / persoana cina la restaurantul Plai de Dor 1 x 15 = 15 lei / persoana Total a doua zi 6 x 40 = 240 lei / grup

-a treia zi micul dejun la restaurantul Plai de Dor 1 x 15 = 15 lei / persoana dejun la restaurantul Plai de Dor 1 x 20 = 20 lei / persoana Total a treia zi 6 x 35 = 210 lei / grup

Total alimentatie 125 lei / persoana

750 lei / grup Transportul

Bucuresti Predeal 140 km Predeal Brasov 30 km Brasov Predeal 30 km Predeal Bucuresti 140 km Total kilometri 340 km

Cost pe km 0.5 lei

Total cost transport 340 x 0,5 lei = 170 lei / grup

170 : 6 = 28.33 lei / persoana

Cheltuieli cu personalul

Sofer: diurna + cazarea 30 lei / zi

3 x 30 = 90 lei / sejur / grup

Ghid: diurna + cazarea 40 lei / zi

3 x 40 = 120 lei / sejur / grup

Total cheltuieli cu personalul 210 lei / grup

210 : 6 = 35 lei / persoana

Total cheltuieli directe 4550 lei / grup

758.33 lei / persoana

La care se adauga:

Asigurarea medicala 3% 136.5 lei / grup

2015


Comisionul agentiei 10 % 455 lei / grup

T.V.A. 19 % 86.45lei / grup

Total cheltuieli indirecte 677.95 lei / grup


Total cheltuieli pe sejur 5227.95 lei/ grup


2015


CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA SPATIILOR DE SERVIRE SI PRODUCTIE

IV.1. Spatiile de servire

Restaurantul Plai De Dor Restaurant cu specific local dar si international,

categoria I.

Bucatarii nostri sunt pregatiti sa va ofere

specialitati culinare deosebite. Restaurantul de lux este

locul in care atat bucatele traditionale cat si cele mai

rafinate mancaruri internationale va vor face deliciul intr-

o atmosfera calda si relaxanta. Aici veti cunoaste alaturi

de placerea gustului si pe cea a petrecerii timpului alaturi

de cei dragi. Atmosfera placuta e intretinuta fie de lumina

zilei care patrunde nestingherita in intreaga incapere

datorita deschiderilor largi, fie de flacara semineului ce

sta impozant in centrul restaurantului. Daca indragiti aerul curat de munte va recomandam sa luati

masa pe terasa, unde va veti bucura de aceeasi servire deosebita a personalului nostru special

instruit. Capacitatea restaurantului este de 70 de locuri (10 mese de 4 persoane, 3 mese de 10

persoane), iar capacitatea bucatariei noastre este de 100 de portii.

Bar

Barul de lux va ofera sansa de a va rasfata descoperind secretele celor mai fine colectii.

Atmosfera intima va invita la o zabovire aici pentru lungi discutii si relaxare in compania unei

bauturi care omagiaza simturile dumneavoastra. Considerand barul un loc important pentru

socializare si pentru petrecerea timpului, am acordat o mare atentie crearii unui ambient placut in

care nimic sa nu va lipseasca. Deosebit de spatios, barul este locul ideal pentru a savura

momentele libere din timpul dumneavoastra.

Restaurantul cat si barul au mese cu blaturi patrate si scaune tapitate. Consolele sunt

confectionate din acelasi material ca si mesele de servire a consumatorilor si sunt amplasate langa

peretii salii. Gheridoanele au forma dreptunghiulara si sunt utilizate la transarea sau portionarea

diferitelor preparate. Restaurantul mai este dotat cu carucioare, incalzitor (loverator), jardiniere,

precum si toate obiectele de inventar necesare unei serviri optime a consumatorilor: farfurii,

platouri, supiere, salatiere, boluri, osiere, preseratori de sare sau piper, oliviere, mustariere,

tocatoare de lemn, vaze de flori, suporturi pentru lumanari, pahare pentru aperitive,pahare pentru

vin alb si vin rosu, carafe speciale tip cana, cupe pentru inghetata, spirtiere, tavi, cosulete, shakere,

tacamuri, fete de masa, naproane, servete de panza, moltoane, draperii, perdele, covoare,

mochete;etc

IV.2. Spatiile de productie

Bucataria beneficiaza de toate instalatiile, obiectele de mobilier si obiectele de inventar

necesare prelucrarii si prepararii oricarui tip de preparat.

Principalele spatii existente in aceasta unitate de alimentatie pot fi grupate astfel:

- spatii destinate consumatorilor

- spatii de productie

- spatii de depozitare

- spatii destinate personalului

2015


- spatii tehnice

- spatii auxiliare.

Spatii de depozitare: - spatii pentru primirea si receptia marfurilor

- spatii pentru pastrarea alimentelor (alimente perisabile, pentru articole de

bacanie, pentru pastrarea legumelor si fructelor, magazii)

- spatii pentru pastrarea utilajelor si mobilierului de rezerva, a obiectelor de

inventar.

Spatii pentru productie:

Bucataria calda este principalul spatiu destinat pregatirii preparatelor care necesita

tratamente termice. Utilajele termice folosite in bucataria calda sunt urmatoarele:

- masina de gatit electrica

- friteuza

- tigaia basculanta

- marmita

- cuptor

- gratar

- rotisor

Vase de gatit: oale, cratite, caserole, tigai, tavi pentru cuptor, ibrice, polonice, spumiere,

ligheane, ceainice, palnii, strecuratori, etc.

Ustensile de bucatarie : mot, furcheta, cos de prajit cartofi, tel, lingura pentru sos, paleta

metalica din lemn, strecuratoare, sita, batsnitel, sucitor, razatoare, palnie, lingura pentru gogosi,

presa de pasat cartofi ; etc.

Instrumente taietoare: cutit pentru zarzavat, cutit pentru mezeluri, cutit pentru paine, cutit

pentru cascaval, foarfece de transat pasari, cutit pentru peste, etc.

Bufetul (bucataria rece) este rezervata pentru pregatirea preparatelor reci.

Dotarea bufetului cu utilaje si ustensile:

- spatii si vitrine frigorifice

- magazie pentru alimente

- masini de portionat, divizat pentru diferite produse reci

- masa de lucru, vesela, ustensile

Carmangeria.

Dotarea spatiilor de prelucrare primara cu utilaje si ustensile :

- masina de tocat carne

- robotul universal

- mese de lucru prevazute cu sertare speciale din inox acoperite cu tabla din

inox

- butucul pentru transat carne

- masina de tocat electrica

- malaxoare pentru carne

- masina de spritat carnati

- dulapuri si camere frigorifice

Instrumente taietoare: cutite de macelarie, de transat, satar, ferestrau pentru oase,etc.

Dotarea spatiilor de prelucrare primara a legumelor:

- masina de curatat cartofi si radacinoase

Spatii anexe: - spalatorul pentru vase de bucatarie

2015


- spalatorul pentru vasele din alpaca argintata

- spalatorul pentru vesela si pahare

- oficiul

IV.3. Oferta de preparate si bauturi

Restaurantul Plai de Dor ofera o gama larga de bauturi si preparate culinare: anexa 5. IV.4. Meniu comandat pe o zi

Specialitatea casei: sarmalute moldovenesti

Bautura casei: vin alb sec de Murfatlar

Servirea se face din legumiera direct la masa consumatorului. Acest serviciu se aplica pe partea

stanga a fiecarui consumator. Dupa prezentarea preparatelor la masa, lucratorul cu piciorul stang

in fata, apropie legumiera de farfuria consumatorului, iar cu clestele efectueaza servirea transelor

de carne in mijlocul farfuriei, apoi legumele de jur-imprejurul transei de carne. Atat transa cat si

legumele vor fi aranjate cat mai estetic in farfurie evitand caderea pe marginea farfuriei servite

sau patarea fetei de masa.

Micul dejun - lapte cu cacao 250ml

- cascaval 40gr

- sunca presata 40gr

- gem de capsuni 30gr

- unt 20gr

- paine 100gr

- suc natural de fructe 300ml

Dejun - bors moldovenesc de fasole cu ciolan afumat 80/340 gr

- sarmalute moldovenesti cu mamaliguta 200/100 gr

- inghetata 200 gr

- paine 150 gr

- apa minerala 500 ml

Cina - crap umplut cu orez 200 gr

- poale-n brau 100 gr

- paine 100gr

- apa minerala 500ml

- vin alb Sec de Murfatlar

IV.5. Calculul valorii energetice a micului dejun comandat

Materii

prime

Cantitatea in

grame

Pierderi Proteine Lipide Glucide

data ramasa % grame % grame % grame % grame

Lapte de

vaca

0.250 0.250 - - 3.5 8.75 1.7 4.25 4.9 12.25

cacao 0.005 0.005 - - 23.4 1.17 20.2 1.01 40.2 2.01

zahar 0.020 0.020 - - - - - - 100 20

unt 0.020 0.020 - - 6 1.2 74 14.8 2 0.4

Gem 0.030 0.030 - - 0.34 0.10 - - 58 17.4

2015


capsuni

Cascaval

Penteleu

0.040 0.040 - - 25 10 19 7.6 1 0.4

Sunca

presata

0.040 0.040 - - 21.9 8.76 20.7 8.28 - -

Paine

alba

0.100 0.100 - - 7.5 7.5 0.4 0.4 52 52

Total 37.48 36.34 104.46

Total proteine 37.48 g x 4.1 kcal(g) = 153.66 kcal Total lipide 31.08 g x 9.3 kcal(g) = 337.96 kcal Total glucide 104.46 g x 4.1 kcal(g) = 428.286 kcal Total kcal 919.9 kcal/ mic dejun

IV.6. Mise-en-place-ul pentru dejun-meniu simplu

Meniul cuprinde: preparat lichid, preparat de baza, desert (inghetata), vin alb, paine. Se

folosesc urmatoarele obiecte de inventar:

farfuria adanca, asezata pe farfuria suport, cu emblema spre centrul mesei; cutitul obisnuit, in dreapta farfuriei, cu lama spre farfurie, varful spre

interiorul mesei, iar manerul spre marginea blatului mesei (la 2-3 cm);

lingura in dreapta cutitului obisnuit (la 1.2 cm), cu concavitatea in sus, la aceeasi distanta de marginea blatului mesei;

furculita obisnuita in stanga farfuriei, cu furchetii in sus (se respecta aceleasi distante ca la asezarea cutitului);

lingurita pentru desert in fata farfuriei (in dreptul emblemei), cu manerul spre dreapta si concavitatea in sus, spre stanga;

paharul pentru vin alb, cu gura in sus, in fata linguritei (la mijlocul acesteia si in dreptul emblemei).

Aranjarea mesei pentru dejun- meniu simplu: anexa 6

2015


BIBLIOGRAFIE

1. Judetele si orasele Romaniei, volumul I.

2. Vizitati Romania Alcor Edimpex SRL, Bucuresti, 1997. 3. Enciclopedia Geografica a Romaniei autor Dan Ghinea, Editura Enciclopedica,

Bucuresti, 2000.

4. Romania-sinteza geografica autor Alexandru Savu, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975.

5. Tehnica servirii consumatorilor autori: E. Dobrescu, C. Balanescu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

6. Internet

2015


ANEXE

ANEXA 1 - Organigrama a sectorului de receptie

ANEXA 2. - Organigrama personal

2015


ANEXA 3 - Organigrama hotel 3 stele

2015


ANEXA 4 - Obiective turistice

Puncte de atractie turistica in Brasov Aflat in coltul de nord-vest al cetatii Brasov,

Bastionul Fierarilor exista deja la 1521. Prima atestare

documentara este datata insa opt ani mai tarziu, in 1529.

Avand forma pentagonala, bastionul este construit pe trei

nivele, cu guri pentru pacura si goluri de tragere. Inainte,

probabil ca pe locul Bastionului Fierarilor se afla un turn,

distrus de inundatia din anul 1526, apoi refacut in anul

1527, cand sunt amintite pentru prima oara ruinele

turnului fierarilor. Un turn al fierarilor este mentionat in lista armamentului din anul 1562, ca aflandu-se in

cartierul Catherina, intre turnurile Olarilor si Franzelarilor - neidentificate astazi. La 30 iulie 1667 o alta inundatie, cauzata de o ploaie

torentiala, a distrus fortificatiile din acest loc, iar in 1668 Bastionul Fierarilor a primit forma sa

definitiva. Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a transformat si aceasta fortificatie intr-o ruina,

fiind refacut de abia dupa 20 de ani. In 1820, in locul turnului Fierarilor, s-a ridicat o poarta mai

mica - finisata de catre mesterul constructor Joseph Jani - avand stema Brasovului pe frontispiciu.

Ingreunand foarte mult circulatia, si aceasta poarta a fost demolata, in 1874. Bastionul a suferit

importante reparatii la 1709, adaugandu-i-se arcade de caramida. In 1938, dupa ce o vreme a slujit

muntelui de pietate, cladirea a fost renovata, ajungand la forma pe care o cunoastem azi. Totodata,

in el au fost mutate Arhivele Brasovului, in 1923, care se gasesc si astazi in aceeasi cladire.

Bastionul Graft din Brasov sau Bastionul Poarta (germana

Torrbastei), cum s-a mai numit din pricina formei sale, a fost construit

intre anii 1515 - 1521, fiind menit sa faca legatura intre ostenii din cetate

si Turnul Alb. Pozitia sa, aflata aproape la mijlocul laturii de nord-vest a

cetatii, a facut ca bastionul sa capete si o alta importanta. Din el erau

aparate poteca ce trece pe langa paraul cu acelasi nume, precum si

zidurile exterioare din acea parte. Pentru aceasta, bastionul avea goluri de

tragere si guri de pacura care s-au pastrat pana astazi. Din cauza unei

inundatii mari, in urma unei ploi torentiale la 24 august 1809, zidul exterior de incinta a fost mult

slabit prin spalarea fundatiilor (datorita zidurilor orasului, toata cantitatea de precipitatii din Schei

trebuia sa se scurga de-a lungul canalului Graft). De aceea, arhitectii orasului au gasit o solutie

prin construirea a trei arcade de sprijin, peste parau, in 1822. In secolul XX, cand zidul a fost

strapuns pentru a asigura a doua iesire a cinematografului Corso (astazi Royal) si cu ocazia

constructiei unei case de locuit pentru fabricantul Friederich Czell, doua dintre arcade au disparut,

o data cu portiunea de zid care le sprijinea. Inscriptia de pe peretele nordic al Bastionului Graft,

initial in opt randuri si - astazi - in mare parte ilizibila, nu a mai putut fi restaurata, deoarece nu s-a

identificat nici o copie a ei. Renovat in 2004 - 2005, inauntrul bastionului s-a amenajat un punct

muzeal si un magazin de produse mestesugaresti. De asemenea, a fost refacut si traseul catre

Turnul Alb, printr-o serie de trepte ce urca pieptis panta dealului Warthe.

Situat in coltul de sud-vest al cetatii Brasov, Bastionul Tesatorilor ocupa o suprafata de

1.616 mp. Zidurile sale au o grosime cuprinsa intre 4 m la baza si 1 m la cel de-al patrulea nivel al

constructiei. Construit pe patru nivele, cu goluri de tragere, guri de pacura si cu doua turnuri de

straja, bastionul are o arhitectura unica in sud-estul Europei. Fiind crutat de marele incendiu de la

1689, se pastreaza in forma sa originala. Cele dintai lucrari de constructie au avut loc intre 1421 si

2015


1436, fiind ridicate primele doua nivele. Intre 1570 si 1573 a fost ridicat cel de-al treilea etaj, iar

intre 1750 si 1910 au fost executate importante lucrari de restaurare, dupa ce bastionul se

prabusise partial in 1701. In 1908, dupa ce a slujit mult timp numai ca depozit, bastionul a capatat

cladirea adiacenta, si, din ce in ce mai mult, este folosit pentru concerte de opera, datorita

extraordinarelor calitati acustice de care da dovada. In 1950, in interiorul bastionului s-a amenajat

Muzeul Tarii Barsei, in care este expusa macheta vechii cetati a Brasovului si a Scheiului, precum

si arme si produse ale breslei tesatorilor.

Catedrala Sfantul Nicolae Datand ca monument din 1292 biserica a fost construita in piatra in 1495 cu sprijinul

conducatorilor proviniciilor romane. Dimensiunile sale impresionante domina partea veche a

Brasovului, Scheii Brasovului. Biserica ortodoxa si scoala romaneasca, construita in proximitatea

sa, au fost un important centru spiritual si cultural pentru romanii din toata Tara Barsei, actiunea

lor se extinde asupra romanilor din intreg spatiul romanesc mai ales dupa venirea Diaconului

Coresi care a inceput sa tipareasca aici carti bisericesti in limba romana.

2015


Poarta Ecaterinei (in germana Ekaterinentor) a fost construita,

pentru a facilita accesul scheienilor in Brasov, la mijlocul laturii dintre

Bastionul Tesatorilor si cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porti din

veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusa de inundatia din 24 august

1526, cat si in urma navalirilor turcesti. Aceasta se intindea de la Corpul

S al Universitatii Transilvania, unde era moara portii, pana dincolo de actuala Poarta Schei. Fiind situata la capatul strazii Caterinei - care la

randul ei a preluat numele de la manastirea de calugarite ce fusese acolo

- poarta a primit denumirea de Ecaterina. In 1559 a fost ridicat si turnul

portii, care se vede si astazi. De forma patrata, pe trei nivele, constructia

are in partea superioara patru turnulete ce simbolizau Jus Gladii, un privilegiu medieval care dadea conducatorilor brasoveni dreptul de a aplica pedeapsa suprema.

Bolta turnului e pictata in stilul Renasterii, iar arhitectura acestuia este unica in lume, facand din el

o pretioasa bijuterie artistica. Documentele mentioneaza ca pentru fiecare din cele opt guri de

tragere ale turnului fusesera aduse bombarde de la Praga. Turnul Portii - astazi mare parte in

pamant - a suferit stricaciuni importante din cauza cutremurelor si incendiilor din 1689 si 1738.

Nemairaspunzand cerintelor negustorimii romane din Schei, poarta (cu exceptia turnului) a fost

daramata in 1827, un an mai tarziu construindu-se actuala Poarta Schei.

Situat la mica distanta de Bastionul Fierarilor, pe

o stanca a dealului Warthe, Turnul Negru din Brasov

domina Scheii cu dimensiunile sale, el trebuind sa

impiedice apropierea dusmanilor de zidurile orasului,

care aici erau la mai putin de 5 m de stanca (abia in 1819

- 1820 trecerea a fost largita). Ocupand o suprafata de 50

mp, turnul are 11 m in inaltime, iar zidurile sale masoara

la baza 2 m grosime. Prezinta sase goluri de tragere pe

fiecare fata a sa, dispuse pe trei randuri de atac. In

interior are trei galerii etajate si, mai demult, turnul

poseda un sistem de legatura cu Cetatea printr-un pod

mobil ce se lasa pana la Bastionul Fierarilor. Turnul

dateaza din secolul XV, fiind construit concomitent cu

Turnul Alb. Totusi, prima mentiune documentara a

turnului dateaza din 1541. Acoperisul initial nu se mai

pastreaza, fiind distrus de traznet, la 23 iulie 1559, si de

incendiul din 1689 - care au innegrit zidurile turnului si i-

a dat denumirea de azi. A mai fost distrus de traznet in

1696, dar a fost refacut, asa cum ne arata o stampa din

1735. In timpul epidemiei de ciuma din 1756, se pare ca Turnul Negru a fost folosit ultima data ca

adapost si punct de paza pentru paznicii cordonului sanitar din jurul orasului. In caz de primejdie,

un lant gros de fier intre stanca si bastion oprea comunicatia cu Dupa zidurile de Jos. Acoperisul, existent inca la 1796, datorita vitregiilor timpului, a facut la 1827 obiectul unei cereri

de restaurare, dar, intrucat nu aducea venituri orasului, cererea nu a fost aprobata. Abia in 1900 s-a

pus problema restaurarii monumentului, efectuandu-se o consolidare a zidurilor la partea lor

superioara in anul 1901. In noaptea de 3 spre 4 iulie 1991, zidul sudic al turnului s-a prabusit dupa

o ploaie torentiala. Restaurarea a avut loc insa de abia in 1996. Astazi detine un punct muzeal.

2015


Construit intre anii 1460 si 1494, Turnul Alb

impresioneaza si astazi prin masivitatea si zveltetea

liniilor sale arhitectonice. Rezumand arhitectura sa in

date putem spune: plan semicircular deschis; peste 30 m

diferenta de nivel fata de zidurile orasului; inaltime: 20 m

spre oras si 18 m inspre deal; zidurile au la baza 4 m, iar

diametrul turnului masoara 19 m. De-a lungul zidurilor

sale, turnul prezinta metereze, guri pentru smoala si

balcoane sustinute de console cioplite in piatra. Aflandu-

se la 59 m departare de zidul cetatii, turnul comunica cu

aceasta printr-un pod mobil ce facea legatura intre turn si

Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumana si, cu cele 5

etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de fortificatie din

Brasov. In interiorul turnului s-a pastrat cosul de fum de

deasupra unei vetre, care putea servi si pentru incalzirea

paznicilor si a aparatorilor - breslasi cositorari si aramari.

In 1678, breasla cositorilor a rascumparat obligatia de

aparare a turnului, numarul mesterilor fiind scazut. Cu

ocazia marelui incendiu din 21 aprilie 1689, focul dus de

un vant puternic a cuprins si Turnul Alb, care a ars, fiind renovat de abia in 1723. Alte actiuni de

restaurare au fost efectuate in 1902, 1974, 2002 si 2005 - 2006. Astazi si acesta detine un punct

muzeal.

ANEXA 5 - Oferta de preparate si bauturi

ANTREURI gustare de branzeturi (2 persoane) 350/200 gr 16.70 lei

(telemea, rulada de burduf, cascaval, masline, castravete verde, rosii)

gustare taraneasca (2 persoane) 300 gr 19.50 lei

(toba, jumari, carnaciori, pastrama de porc, muraturi)

salata greceasca 300 gr 9.00 lei

(telemea, masline, rosii, castraveti verzi, ardei grasi)

salata Del Mare 200/100 gr 16.00 lei

(calanar pane, rosii, castraveti verzi, ardei gras, salata verde)

SUPE/CIORBE ciorba de fasole cu costita afumata 340/60 gr 6.00 lei

ciorba de burta 320/80 gr 6.50 lei

supa crema de ciuperci 350 gr 5.50 lei

supa de ceapa 350 gr 5.50 lei

MANCARURI TRADITIONALE specialitatea casei: sarmalute moldovenesti 200 gr 9.00 lei

friptura de porc la gratar 150/100/50 14.50 lei

antrecot de varza la cuptor 150/100 gr 14.50 lei

tocanita din ciuperci de padure 200/100 gr 17.00 lei

varza saseasca cu carnaciori 250/ 100 gr 11.50 lei

PASTE spaghetti Carbonara 300 gr 12.00 lei

taghiatelle cu ciuperci de padure 300 gr 10.00 lei

2015


spaghetti all Amatriciana 300 gr 11.00 lei

PREPARATE DIN PESTE cocktail din fructe de mare 250 gr 17.20 lei

calamar prajit cu sos a la grec 200/100 gr 19.80 lei

pastrav la gratar 100 gr 9.00 lei

file de salau rulat cu masline 160/40 gr 21.00 lei

file de somon cu sos de piper verde 100/40 gr 18.00 lei

merluciu cu sos sasesc 160/40 gr 18.00 lei

PREPARATE LA GRATAR piept de pui la gratar 100 gr 5.5 lei

pulpe de pui la gratar 100 gr 5.5 lei

garf de porc la gratar 140 gr 16.5 lei

cotlet de porc la gratar 140 gr 6.5 lei

muschi de porc la gratar 140 gr 16.5 lei

muschi impanat de porc la gratar 140 gr 18.5 lei

muschi de vaca la gratar 140 gr 21.5 lei

SPECIALITATI coaste de porc la gratar 140 gr 16.00 lei

ciolan de porc la cuptor 250gr 17.00lei

ciolan cu fasole 250/200 gr 14 00lei

ciolan cu varza 250/200 gr 14.00lei

GARNITURI orez cu ciuperci 150 gr 4.50lei

cartofi natur 150 gr 3.00lei

cartofi prajiti 50 gr 4.00lei

cartofi taranesti 150 gr 4.50lei

cartofi copti cu unt 150 gr 4.50lei

piure de cartofi 150 gr 4.5 lei

legume mexicane 150 gr 4.5 lei

SALATE salata de varza alba 200 gr 3.00lei

salata de rosii cu telemea 200 gr 5.50lei

salata de castravete verde cu iaurt 200 gr 4.50lei

salata de ardei copti 200 gr 6.00lei

salata de sfecla rosie cu hrean 200 gr 4.00lei

salata de muraturi asortate 200 gr 4.50lei

salata de bureti murati 200 g 9.00lei

DESERTURI inghetata asortata 200 gr 8.00lei

salata de fructe cu inghetata 200 gr 8.00lei

Peach Meba 200 gr 9.00lei

CAFEA/CEAI espresso 3.50 lei

espresso decofeinizat 3.50 lei

cappuccino 5.00 lei

ciocolata calda 5.00 lei

2015


ceai 2.00 lei

caffe frappe 9.00lei

RACORITOARE Coca Cola, Fanta, Sprite 250 ml 3.00 lei

Nectar, Cappy, Santal 250 ml 4.00 lei

Apa minerala 330 ml 3.00 lei

apa minerala plata 330 ml 3.00 lei

energizant Red Bull 250 ml 14.00 lei

VODKA Smirnoff 50 ml 6.00 lei

Finlandia 50 ml 6.00 lei

Absolut 50 ml 6.00 lei

GIN Beefeater 50 ml 8.00 lei

Gordons 50 ml 8.00 lei COGNAC Zaraza 5 * 50 ml 7.00 lei

Metaxa 5* 50 ml 8.00 lei

Metaxa 7* 50 ml 10.00 lei

Courvaisier VSOP 50 ml 30.00 lei

WHISKY J&B 50 ml 9.00 lei

Teachers 50 ml 9.00 lei Jack Daniels 50 ml 14.00 lei Chivas Regal 50 ml 17.00 lei

Ballantines 50 ml 10.50lei APERITIVE Bitter Campari 50 ml 7.00 lei

Unicum 50 ml 9.00 lei

Martini Rosso-Blanco 50 ml 5.00 lei

Ramazotii 50 ml 8.00 lei

LIQUER Baileys Cream 50 ml 8.00 lei Carolans 50 ml 8.00 lei

Amaretto di Sarano 50 ml 10.00 lei

BERE Tuborg 500 ml 5.00 lei

Carlsberg 500 ml 5.50 lei

Corona 330 ml 11.00 lei

Gosser 500 ml 5.00 lei

Heineken 500 ml 6.50 lei

Schlossgold 500 ml 4.00 lei

Silva blonda 500 ml 4.00 lei

Silva bruna 500 ml 4.50 lei

VINURI ALBE SECI Riesling si Feteasca regala 1000ml 18.00 lei

Merlot 1000 ml 18.00 lei

2015


Sec de Murfatlar

Savignon Blanc 750 ml 35.00 lei

Murfatlar

Chardonnay 750 ml 41.50 lei

VINURI ALBE DEMISECI Jidvei

Feteasca regala 750 ml 28.00 lei

Dry Muscat Premiat 750 ml 30.00 lei

Murfatlar

Savignon Blanc Premiat 750 ml 21.00 lei

VINURI ALBE DEMIDULCI Murfatlar

Chardonnay 750 ml 21.00 lei

Muscat Ottonel 750 ml 21.00 lei

Cotnari 750 ml 41.50 lei

Tamaioasa romaneasca 750 ml 30.00 lei

VINURI ROSII SECI Prince Matei Merlot 750 ml 40.00lei

Red Paradox Merlot 750 ml 45.00 lei

Cabernet Savignon 750 ml 30.00 lei

VINURI ROSII DEMISECI Feteasca neagra 750 ml 40.00 lei

Pinot Noire Special Reserve 750 ml 40.00 lei

Murfatlar

Studiu de Caz Hotel Belvedere Judetul Brasov

Documents

Transcript of Studiu de Caz Hotel Belvedere Judetul Brasov