Studiu Comparativ Privind Serviciul Public de Transport Cu Metroul in Bucuresti Si in New York

7/28/2019 Studiu Comparativ Privind Serviciul Public de Transport Cu Metroul in Bucuresti Si in New York

1/41

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT

ADMINISTRATIE PUBLICA

STUDIU COMPARATIV PRIVIND

SERVICIUL PUBLIC

DE TRANSPORT CU METROUL

IN BUCURESTI SI IN NEW YORK

Student:

BUCURESTI, 2011


2/41

2

CUPRINS

Capitolul I ...................................................................................................................................................... 3

Prezentarea serviciul de transport cu metroul ............................................................................................. 3

1.Bucuresti ................................................................................................................................................ 3

1.1. Prezentarea serviciului de transport cu metroul furnizat de compania METROREX S.A. inmunicipiul Bucuresti ............................................................................................................................. 3

1.2 Cadru Legal ...................................................................................................................................... 4

1.3 Cadru institutional........................................................................................................................... 4

1.4 Infrastructura .................................................................................................................................. 5

1.5. Modalitati de gestiune ................................................................................................................. 14

1.6. Finantare ...................................................................................................................................... 14

2. New York ............................................................................................................................................. 17

2.1. Prezentarea serviciului public de transport cu metroul furnizat de New York City TransitAuthority (NYCTA) in New York .......................................................................................................... 17

2.2. Cadrul institutional ....................................................................................................................... 18

2.3. Infrastructura ............................................................................................................................... 19

2.4. Modalitati de gestiune ................................................................................................................. 202.4. Modalitati de finantare ................................................................................................................ 20

2.5. Strategii, investitii, proiecte ......................................................................................................... 21

Capitolul II ................................................................................................................................................... 23

ANALIZA SERVICIULUI DE TRANSPORT CU METROUL ................................................................................. 23

2.1. Aspectele pozitive (puncte forte) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele orase ...... 23

2.2. Aspectele negative (puncte slabe) pentru serviciul de transport cu metroul din ambele orase .... 24

2.3. Oportunitati si amenintari pentru serviciul public considerat negativ ............................................ 25

CAPITOLUL III............................................................................................................................................... 26

RECOMANDARI PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT CU METROUL DIN MUNICIPIUL BUCURESTI 26

Anexe ...................................................................................................................................................... 27

BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 41


3/41

3

Capitolul I

Prezentarea serviciul de transport cu metroul

1.Bucuresti

1.1. Prezentarea serviciului de transport cu metroul furnizat de compania

METROREX S.A. in municipiul Bucuresti

Metroul bucurestean este un sistem de metrou care deserveste capitala Romniei, Bucuresti. Reteaua este administrata de compania Metrorex si este printre cele mai folositesisteme de transport in comun din Romnia.

In prezent, reteaua de transport a metroului bucurestean se intinde pe 66,95 km de caledubla, exista patru magistrale cu 49 de statii, iar distanta medie intre doua statii este de 1,5 km.In prezent, reteaua de metrou detine doar 3,5% din lungimea de transport public a orasului sicirca 25% din cererea de transport este preluata de catre metrou. Media pe zilele lucratoaredepaseste in mod frecvent numarul de 600.000 de calatori transportat.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Metrouhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrorexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrorexhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metrou


4/41

4

1.2 Cadru Legal

Serviciul public de transport public cu metroul functioneaza in baza unui cadru legalconstituit din Legi, Hotarari ale Guvernului , Hotarari ale Consiliului Local al MunicipiluluiBucuresti. 1

1.3 Cadru institutional

Metrorex este societate comerciala pe actiuni, initial cu capital integral de stat, desfasoarain principal activitati de interes public si strategic si se organizeaza si functioneaza in subordineaMinisterului Transporturilor. 2

1 H.G. nr.482/17-06-1999HOTARRE privind infiinarea Societ aii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureti "Metrorex" - S.A. 2 H.G. nr.482/17-06-1999HOTARRE privind infiinarea Societ aii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureti "Metrorex" - S.A.
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599


5/41

5

1.4 Infrastructura

Primele planuri pentru un metrou in Bucuresti dateaza de la sfrsitul anilor 1930, o datacu planurile de modernizare ale orasului. In 1938, autoritatile locale au insarcinat S.A.Metropolitanul cu proiectarea si constructia retelei de transport subteran, urmnd ca inaugurareasa aiba loc in martie 1941. Din cauza celui de -al doilea razboi mondial, urmata de instalareacomunistilor la putere, planurile au fost abandonate.

In 1970 , reteaua de transport in comun (numita atunci ITB) nu mai facea fata dezvoltariiurbane foarte rapide, desi reteaua era una din cele mai mari din Europa. A fost organizata ocomisie, care a ajuns la concluzia ca singura solutie este o retea subterana de transport - viitorulmetrou. Metroul este considerat unul din putinele rezultate pozitive ale planificarii urbanedesfasurate de Partidul Comunist.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1930http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/1941http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/RATBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/RATBhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1941http://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1930


6/41

6

Reteaua nu a fost proiectata in stilul celorlalte retele din Europa de Est. In primul rnd,statiile de pe liniile initiale erau mai moderne, cu un aspect simplu, fara mozaicuri si alteornamente. Obiectivul principal a statiilor era viteza de trecere si modernitatea.

In al doilea rnd, toate trenurile au fost fabricate in Romnia, nefiind facute dupa modelulsovietic folosit in celelalte state ale blocului estic.

Fiecare statie avea o culoare predominanta (multe erau alb-gri - Unirii 2, Universitate,Politehnica, Armata Poporului, dar si albastru deschis - Obor si Gara de Nord, portocaliu -Tineretului si altele), un design diferit si volum mare. Cu toate acestea, multe statii suntintunecate, datorita politicii de economisire a energiei de la sfrsitul anilor 80. Modernizarilesuccesive nu au reparat dect partial aceasta problema.

Prima linie, M1, a fost inaugurata pe 16 noiembrie 1979, intre Timpuri Noi siSemanatoarea. Lungimea liniei era de 8,63 km si avea 6 statii. Dupa aceasta, au fost deschise inordine urmatoarele segmente:

28 decembrie 1981: M1 Timpuri Noi - Republica ; 10,1 km, 6 statii 19 august 1983: M1 (in prezent M3) Linia derivata Eroilor - Industriilor ; 8,63 km, 5

statii. Statia Gorjului a fost deschisa in 1991 22 decembrie 1984: M1 Semanatoarea - Crngasi ; 0,97 km, 1 statie 24 ianuarie 1986: M2 Piata Unirii 2 - Depoul I.M.G.B. ; 9,96 km, 8 statii 25 octombrie 1987: M2 Piata Unirii 2 - Pipera ; 8,72 km, 6 statii 25 decembrie 1987: M1 Crngasi - Gara de Nord 1 ; 2,83 km, 2 statii. Statia Basarab a

fost adaugata ulterior 17 august 1989: M3 (in prezent M1) Gara de Nord 1 - Dristor 2 ; 7,8 km, 6 statii 15 ianuarie 1990: M1 Republica - Pantelimon ; 1,43 km, 1 statie 1 martie 2000: M4 Gara de Nord 2 - 1 Mai ; 3,6 km, 4 statii - investitii de 220 milioane

euro 19 noiembrie 2008: M3 Nicolae Grigorescu 2 - Linia de Centura ; 4,75 km, 4 statii -

investitii de 145 de milioane de euro.

Statiile mari, ce asigura legatura intre diferitele magistrale poarta nume diferite (deexemplu Victoriei 1 si Victoriei 2). Pe harta oficiala a retelei, ele sunt desenate ca doua statiidiferite, cu o legatura intre ele, desi in practica este vorba de o singura statie cu peroane la nivelediferite. Exista totusi si o exceptie: Gara de Nord 1 si Gara de Nord 2 sunt doua statii distincte.Pentru a trece din una in cealalta, calatorii trebuie sa iasa din retea si sa plateasca un alt bilet. Dinacest motiv, statia Basarab este folosita pentru a face legatura intre magistralele 1 si 4.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1980http://ro.wikipedia.org/wiki/16_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1979http://ro.wikipedia.org/wiki/28_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/wiki/19_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1983http://ro.wikipedia.org/wiki/22_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1984http://ro.wikipedia.org/wiki/24_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/wiki/25_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1987http://ro.wikipedia.org/wiki/25_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1987http://ro.wikipedia.org/wiki/17_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/15_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/19_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/19_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/1_martiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/15_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/17_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1987http://ro.wikipedia.org/wiki/25_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1987http://ro.wikipedia.org/wiki/25_octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1986http://ro.wikipedia.org/wiki/24_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1984http://ro.wikipedia.org/wiki/22_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1983http://ro.wikipedia.org/wiki/19_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1981http://ro.wikipedia.org/wiki/28_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1979http://ro.wikipedia.org/wiki/16_noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anii_1980


7/41

7

De la Nicolae Grigorescu, o linie secundara (prelungirea Magistralei 3 Industriilor-Eroilor) spre est pna la Soseaua de Centura a fost inaugurata la 19 noiembrie 2008, cuurmatoarele statii:

1 Decembrie 1918 Nicolae Teclu Anghel Saligny

Reteaua este formata din patru linii: M1, M2, M3 si M4. In total, sistemul are 67 de kmlungime si 49 de statii, cu o distanta medie de 1.367 metri intre statii. Printre planurile Metrorexse numara si reducerea acestei distante, considera prea mare, prin construirea de statii

intermediare pe magistralele existente.

O extensie a liniei M4 la nord de statia 1 Mai va fi terminata in 2010 - 2011 cuurmatoarele statii:

Pajura Parc Bazilescu Laminorului Zarea

Intre anii 1997 si 2001 a fost inaugurata linia Gara de Nord - 1 Mai, in urma uneifinantari de la Banca Europeana de Investitii (BEI) de 110 milioane euro (pentru un proiect de220 milioane euro), in urma unui contract semnat in 1997. Segmentul 1 Mai - Pajura - ParcBazilescu (2,6 km) va fi finalizat in anul 2011.

In anul 2009, pe lnga lucrarile de extindere pna la Laromet, s-au desfasurat studii defezabilitate pentru extinderea magistralei pna la Gara Progresul (cartierul Giurgiului) . Astfel sedoreste ca Gara de Nord si Gara Progresul sa fie conectate prin reteaua de metrou. Locatia exactasi denumirea statiilor noi nu a fost inca stabilita, dar acestea se vor efectua dupa realizareastudiului de fezabilitate in urma caruia se va decide traseul magistralei pe sub arterele orasului.

Magistrala 5 va cuprinde tronsonul Drumul Taberei Universitate in etapa I de executiesi Universitate Pantelimon, in etapa II. Conform estimarilor Metrorex, tronsonul de metrouDrumul Taberei Universitate va avea o lungime de 9,06 Km si 13 statii de metrou. In statiaEroilor se va realiza legatura cu Magistrala 1 de metrou, iar in statia Universitate se va realizalegatura cu Magistrala 2.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrala_3http://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrala_3http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98oseaua_de_Centur%C4%83_a_Bucure%C8%99tiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/1_Decembrie_1918_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Teclu_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Anghel_Saligny_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M1_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M2_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M3_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M4_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1_Mai_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Pajura_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilescu_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Laminorului_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zarea_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_European%C4%83_de_Investi%C8%9Biihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Progresuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Progresuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_European%C4%83_de_Investi%C8%9Biihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zarea_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Laminorului_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Bazilescu_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Pajura_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/1_Mai_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M4_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M3_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M2_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M1_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Anghel_Saligny_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Teclu_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/1_Decembrie_1918_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%98oseaua_de_Centur%C4%83_a_Bucure%C8%99tiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrala_3http://ro.wikipedia.org/wiki/Magistrala_3http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Grigorescu_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29


8/41


9/41

9

In ianuarie 2009, intreaga retea este subterana, cu exceptia unei portiuni foarte scurteintre statiile Dimitrie Leonida si Berceni, la unul din capetele Magistralei M2. Reteaua estedeservita de 4 depouri, doua find supraterane (Berceni si Preciziei) si 2 subterane (Ciurel siPantelimon) . In plus, mai exista si alte zone de garare, printre care la Gara de Nord si Eroilor.

Reteaua de contact este de 750V CC, alimentarea facndu-se prin a treia sina (in trafic)sau prin pantografe (in depouri). Viteza maxima este de 80 km/h, pe sine cu ecartament de 1432mm.

In acest moment parcul de material rulant al metroului detine doua tipuri de trenuri:Ramele IVA Astra si Ramele Bombardier.

Rama IVA Astra
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Leonida_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Berceni_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M2_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Berceni_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Preciziei_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrache_Poenaru_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Pantelimon_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Eroilor_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Eroilor_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Pantelimon_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Petrache_Poenaru_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Preciziei_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Berceni_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Linia_M2_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Berceni_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Leonida_%28sta%C8%9Bie_de_metrou%29http://ro.wikipedia.org/wiki/2009http://ro.wikipedia.org/wiki/Ianuarie


10/41

10

Interior rama IVA

Ramele IVA Astra (Intreprinderea de vagoane Arad, actualmente Astra Arad) sunt ramede conceptie romneasca, produse intre 1978 si 1992. In total au fost produse 252 de rame, adica504 vagoane. Ele au fost proiectate initial pentru a functiona doar cte o rama, insa dupa 1990ele au inceput sa fie grupate in trenuri de cte 3 rame (6 vagoane). Acestea au fost produse in

patru serii, din care doar prima serie poate fi recunoscuta vizual, datorita partii frontaleexterioare, care este diferita la ramele cu numerele de parc intre 003-014. Numarul lor actualexact nu este cunoscut deoarece ele au fost trimise la depouri diferite, iar majoritatea au fostcasate, operatiune care continua si in prezent. Conform Metrorex, in decembrie 2009 mai existau33 de trenuri (99 de rame/198 vagoane) in exploatare.

Intre anii 1994 si 1996, conducerea a decis modernizarea a 21 de rame IVA (42 vagoane), pentru a face 7 trenuri speciale pentru traseul Eroilor - Industriilor. Acestea au avut modificariimportane la partea tehnica, primind computere speciale de bord si piese noi. Acestea au fost

facute in concurenta simultan de doua companii: Faur si Electroputere Craiova, motiv pentrucare exista unele diferente. Din punct de vedere vizual ele au fost dotate cu doua tipuri de afisajesi sunt vopsite intr-o scema albastra, lucru dupa care sunt cunoscute mai ales. Dintr-un motivnecunoscut, desi ele au fost pregatite efectund deja probe, conducerea a abandonat acest proiect,cele 7 trenuri ramnnd in conservare in Depoul IMGB.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Astra_Aradhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1978http://ro.wikipedia.org/wiki/1992http://ro.wikipedia.org/wiki/1994http://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/Faurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electroputere_Craiovahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depoul_IMGB&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depoul_IMGB&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Electroputere_Craiovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Faurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1996http://ro.wikipedia.org/wiki/1994http://ro.wikipedia.org/wiki/1992http://ro.wikipedia.org/wiki/1978http://ro.wikipedia.org/wiki/Astra_Arad


11/41

11

In anul 1995, conducerea a decis sa fie construite niste vagoane intermediare, fara post deconducere precum cele actuale. Cteva vagoane au fost construite de Astra Arad, insa, dintr-unmotiv necunoscut proiectul a fost abandonat, vagoanele fiind abandonate in triajul garii Arad. Inmomentul de fata ele nu mai pot fi folosite deoarece au fost vandalizate.

In anul 2000, mai multe vagoane IVA au fost reparate total special pentru M4, care s-adeschis atunci. Acestea au unele modificari la design.

In anul 2008, Alstom, compania care se ocupa cu intretinerea trenurilor Metrorex, amodernizat un vagon al unei rame vechi. Desi la partea tehnica acesta nu a fost modernizat dect

primind unele piese noi, acesta are modificari drastice la design. Partea frontala exterioara a fostmoficata si inlocuita cu o masca moderna din plastic, iar la interior a primit scaune, geamuri si

bare noi. In toamna lui 2009 o alta rama veche a fost trimisa in Franta la Divizia FrancezaAlstom, unde a primit modificari la partea tehnica. Aceasta s-a intors din Franta in luna Mai aanului 2010. Cele doua rame vor fi folosite drept matrite pentru urmatoarele rame care vor fimodernizate. Proiectul a fost aprobat si urmeaza ca pna in 2013 sa fie modernizate 45 de ramevechi.

Ramele Bombardier (model MOVIA 346 ) au fost introduse incepnd cu anul 2003. Aufost produse de Bombardier Transportation in colaborare cu Electroputere Craiova. Actual elesunt in numar de 44 de trenuri.
http://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Alstomhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MOVIA_346&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MOVIA_346&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MOVIA_346&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2003http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bombardier_Transportation&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Electroputere_Craiovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Electroputere_Craiovahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bombardier_Transportation&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/2003http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MOVIA_346&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Alstomhttp://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/1995


12/41

12

Exista 2 serii de trenuri Bombardier:

trenurile ce poarta nume de flori, cu numere de la 001 la 018, reprezinta prima comanda aMetrorex. Aceste trenuri sunt utilizate pe M2:

1001 & 2001: Dalia 1002 & 2002: Narcisa 1003 & 2003: Camelia 1004 & 2004: Zambila 1005 & 2005: Violeta 1006 & 2006:

Margareta

1007 & 2007: Bujorul 1008 & 2008:

Crizantema 1009 & 2009: Craita 1010 & 2010: Crinul 1011 & 2011: Iasomia 1012 & 2012: Frezia

1013 & 2013: Irisul 1014 & 2014: Nufarul 1015 & 2015: Nalba 1016 & 2016:

Magnolia 1017 & 2017: Liliacul 1018 & 2018: Gladiola

trenurile ce poarta numele unor capitale europene, cu numere de la 101 la 126, suntutilizate att pe M1 ct si pe M2:

1101 & 2101: Europa 1102 & 2102: Bucuresti (Romnia)

1114 & 2114: Budapesta (Ungaria) 1115 & 2115: Praga (Cehia)
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dalie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Narcis%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Camelie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Zambil%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Violet%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Margaret%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Margaret%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bujor_%28plant%C4%83%29&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Crizantem%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cr%C4%83i%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Crin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Iasomiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Freziehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Freziehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iris_%28plant%C4%83%29&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuf%C4%83rhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nalb%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Magnolie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Liliac_%28plant%C4%83%29http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gladiol%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gladiol%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pragahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pragahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Budapestahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gladiol%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Liliac_%28plant%C4%83%29http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Magnolie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nalb%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuf%C4%83rhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iris_%28plant%C4%83%29&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Freziehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iasomiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Crin&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cr%C4%83i%C8%9B%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Crizantem%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bujor_%28plant%C4%83%29&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Margaret%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Violet%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Zambil%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Camelie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Narcis%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dalie&action=edit&redlink=1


13/41

13

1103 & 2103: Stockholm (Suedia) 1104 & 2104: Berlin (Germania) 1105 & 2105: Londra (Marea Britanie) 1106 & 2106: Paris (Franta) 1107 & 2107: Roma (Italia) 1108 & 2108: Madrid (Spania) 1109 & 2109: Luxemburg (Luxemburg) 1110 & 2110: Bruxelles (Belgia) 1111 & 2111: Viena (Austria) 1112 & 2112: Atena (Grecia) 1113 & 2113: Copenhaga (Danemarca)

1116 & 2116: Varsovia (Polonia) 1117 & 2117: Haga (Olanda) 1118 & 2118: Helsinki (Finlanda) 1119 & 2119: Lisabona (Portugalia) 1120 & 2120: Bratislava (Slovacia) 1121 & 2121: Dublin (Irlanda) 1122 & 2122: Nicosia (Cipru) 1123 & 2123: Talin (Estonia) 1124 & 2124: Riga (Letonia) 1125 & 2125: Vilnius (Lituania) 1126 & 2126: Sofia (Bulgaria)

Utilizarea sistemului de metrou in Bucuresti se face pe baza unei cartele magnetice, careda dreptul fie la un numar fix de calatorii pe o perioada mai lunga, fie la un numar virtualnelimitat de calatorii pe o perioada fixa.

Bilet de 2 calatorii - 4 lei Bilet de 10 calatorii - 10 lei Abonament lunar - 35 lei (13,5 lei pentru elevi, studenti si donatori de snge) avand un

numar limitat de calatorii (62 de calatorii cu valabilitate 30 zile) Abonament lunar - 50 lei (25 lei pentru elevi, studenti si donatori de snge; gratuit pentru

revolutionari si alte categorii sociale) avand un numar nelimitat de calatorii.

Abonament pentru o zi - 8 lei

Cartelele de 10 Calatorii, 62 Calatorii si Abonamentul lunar cu numar nelimitat decalatorii, au valabilitate de 30 zile de la data primei validari.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stockholmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Madridhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburg_%28ora%C8%99%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copenhagahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C8%99oviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hagahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Helsinkihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lisabonahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bratislavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dublinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicosiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tallinnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rigahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vilniushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sofiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2neschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_rom%C3%A2neschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sofiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vilniushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rigahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tallinnhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicosiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dublinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bratislavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lisabonahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Helsinkihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hagahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C8%99oviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copenhagahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atenahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburg_%28ora%C8%99%29http://ro.wikipedia.org/wiki/Madridhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Berlinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stockholm


14/41

14

Biletele de metrou nu pot fi folosite pe sistemul de transport RATB, adica pe autobuzele,troleibuzele sau tramvaiele din Bucuresti, acestea folosind alt sistem de bilete (un bilet RATBcosta 1,30 lei). Din 2006 exista carduri unice Metrorex-RATB, folosite pentru abonamente.

1.5. Modalitati de gestiune

Modalitatea de Gestiune a MTA este cea de gestiune directa (serviciul este prestat inregie proprie de catre stat, mai precis de Ministerul Transporturilor) .

Metrorex este condusa de adunarea generala a actionarilor. Atributiile si componentaadunarii generale a actionarilor sunt prevazute in statutul Metrorex. Reprezentantii statului inadunarea generala a actionarilor se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor. 3

1.6. Finantare

Modalitatile de finantare ale S.C. Metrorex SA sunt:

Veniturile Metrorex S.A. au urmtoarele surse :

1. Venituri provenite din activitatea de baz (transport cltori) 2. Venituri din subvenii de exploatare de la bugetul de stat aferente cifrei de afaceri pentru:3. Subvenii pentru transportul cltorilor cu metroul, total, din care :

- activitatea curent de exploatare ; - mentenana materialului rulant prestaii an curent contract ALSTOM ;- mentenana materialului rulant (prestaii ce se pltesc n anul curent ptr.anul

precedent) contract ALSTOM ;4. Alte venituri din exploatare, din care:

- venituri din credit pentru reparaii material rulant conform contract ALSTOM;

5. Venituri din alte activiti, din care:

3 H.G. nr.482/17-06-1999HOTARRE privind infiinarea Societ aii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureti "Metrorex" - S.A.
http://ro.wikipedia.org/wiki/RATBhttp://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21599http://ro.wikipedia.org/wiki/RATB


15/41

15

- Venituri din activiti comerciale, contracte de asociere, nchirieri de spaii sauterenuri, publicitate

Venituri din alte surse, din care:

1. Venituri din subvenii de exploatare aferente altor venituri (compensarea reducerilor 50% pentru elevi i studeni, a gratuitilor pentru revoluionari i veterani de rzboi) ;

2. Venituri din subvenii pentru investiii, constituite la nivelul cheltuielilor cu amortizarea, pentru obiectivele de investiii avnd ca surs de finanare alocaii de la bugetul de statsau credite externe garantate de stat, conform Ordinului M.F.P. nr.3055/2009 i Legii259/2007 pentru modificarea i completarea Legii contabilitii 82/91;

3. venituri din subvenii pentru acoperire a cheltuielilor cu mentenana materialului rulantconform contract ALSTOM ce se acord potrivit legislaiei n vigoare;

- O.U.G. nr.37/2008 (art.nr.4);- O.U.G. nr.34/2009 (art.nr.13)

4. Venituri financiare5. Sume alocate de la bugetul de stat, inclusiv cele aferente creditelor externe garantate de

stat i rambursate de la bugetul de stat.

Sursa: Raportul de activitate al METROREX din anul 2010


16/41

16

Sursa: Raportul de activitate al METROREX din anul 2010


17/41

17

2. New York

2.1. Prezentarea serviciului public de transport cu metroul furnizat de New York City Transit Authority (NYCTA) in New York

Metroul din New York City este un sistem de transport rapid aflat in proprietateaorasului New York si administrat de New York City Transit Authority, o agentie subordonataAutoritatii de Transport Metropolitan (Metropolitan Transportation Authority, cunoscuta si ca

MTA New York City Transit ). Este una din cele mai vechi si mai mari sisteme de transport publicdin lume, cu 468 de statii in functiune (423 de statii daca statiile conectate sunt numarate ca statiisingulare); 369 de kilometri de linii, traduse in 1056 de kilometri de cale ferata sau 1355 dekilometri incluznd si liniile auxiliare.
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=New_York_City_Transit_Authority&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=New_York_City_Transit_Authority&action=edit&redlink=1


18/41

18

In anul 2009 metroul a transportat peste 1579 de milioane de persoane, in medie peste 5milioane in zilele de lucru, 2,9 milioane smbata si 2,2 milioane duminica.

Metroul din New York City transporta mai putini pasageri anual dect metrourile dinTokyo, Moscova si Seul, dar mai multi pasageri dect toate sistemele asemanatoare din StateleUnite ale Americii la un loc. Este unul din cele 4 sisteme de transport rapid - PATH dinHudson, L din Chicago si PATCO New Jersey - care ofera servicii 24 de ore zilnic, 365 dezile pe an.

In anul 2005 metroul din New York City a inregistrat un record privind numarul de pasageri transportati, pentru prima data in 50 de ani a avut 1,45 de miliarde de calatori. Tendintade crestere a numarului de pasageri a continuat pna in 2008. MTA a apreciat ca folosireametroului a crescut cu 6,8 procente in ianuarie si februarie din cauza cresterii pretului la benzinacare i-a determinat pe pasageri sa foloseasca transportul in comun in locul autoturismelor.

2.2. Cadrul institutional

In 1869 Alfred Ely Beach a fost primul care a construit un model de transport subteran in New York City. Sistemul de numai 95 de metri construit sub Broadway in Manhattan a expusideea sa de metrou pus in miscare de tehnologia tuburilor pneumatice. Tunelul nu a fost niciodataextins din motive politice si financiare, desi extinderi erau planuite a fi facute catre sud spreBattery Park si spre nord catre Harlem River. Metroul lui Beach a fost demolat cnd magistralaBMT Broadway a fost construita in 1910, astfel nu a fost integrat in sistemul metroului din NewYork City.

Pe vremea cnd s-a deschis prima magistrala subterana, liniile erau detinute de douacompanii private, Brooklyn Rapid Transit Company (BRT), mai trziu numita Brooklyn-Manhattan Transit Corporation (BMT), si Interborough Rapid Transit Company (IRT).

Municipalitatea era foarte implicata: toate liniile construite de IRT si majoritatea liniilor construite sau modernizate de BRT dupa 1913 erau platite de municipalitate si inchiriate celor doua companii. In 1940 cele doua sisteme private au fost cumparate de municipalitate.

Autoritatea de Transport a Orasului New York (New York City Transit Authority) a fostcreata in 1952 pentru a administra transportul cu metroul, autobuzele si masinile orasului si a fost

plasata sub controlul statului New York in 1968.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Broadwayhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Battery_Park&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Harlem_River&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Harlem_River&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Battery_Park&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Broadway


19/41

19

2.3. Infrastructura

Hartile oficiale actuale ale Metroului din New York City se bazeaza pe un desen din1979. Hartile sunt in general corecte din punct de vedere geografic, cu exceptia districtuluiStaten Island ale carui dimensiuni au fost mult reduse. Harta desenata de Massimo Vignelli,

publicata de MTA intre 1974 si 1979 a fost recunoscuta de atunci ca moderna si clasica, inacelasi timp.

Harta metroului din New York 1


20/41

20

Unele peroane au standuri de ziare care vnd si produse alimentare. MTA a instalat spatiide vnzare in cteva statii.

Conform datelor detinute de MTA, metroul din New York City gazduieste 345 demagazine, care au creat un venit de 70 de milioane de dolari din chirii si taxe de licentiere in anul2009. MTA continua sa faca eforturi sa atraga vnzatori care sa deschida diferite magazine inspatiile metroului.

In aprilie 2010, Metroul din New York City avea 6442 de vagoane. Un tren obisnuit pentru metroul new-yorkez este format din 8, pna la 11 vagoane, desi cursele naveta pot aveanumai cteva, chiar numai doua vagoane, iar garnitura poate avea o lungime de la 46 pna la 180de metri.

De la inaugurarea metroului in 1904 pna la sistemul unificat din 1948, pretul pentru ocalatorie cu metroul, indiferent de distanta, a fost de 5 centi. Pe 1 iulie 1948, pretul a crescut cu10 centi si de atunci a crescut continuu.

Cnd New York City Transit Authority (Autoritatea Transporturilor din New York City)a fost creata in 1953, tariful a crescut cu 15 centi si au fost puse in circulatie primele fise. Pna la13 aprilie 2003 calatorii plateau pretul biletului cu fise cumparate de la un functionar din statie.Fisele erau schimbate periodic, pe masura ce preturile se schimbau.

2.4. Modalitati de gestiune

Modalitatea de Gestiune a MTA este cea de gestiune directa ( serviciul este prestat inregie proprie de catre stat, mai precis de Primaria din New York) .

2.4. Modalitati de finantare

din Bugetul local din tarife din bugetul federal


21/41

21

In 1994, la metrou a fost introdus un sistem numit MetroCard (cardul de metrou) carele permite calatorilor sa stocheze pe acesta valoarea platita la un chiosc din statie sau la unautomat. Sistemul a fost imbunatatit in 1997 prin permisiunea care li s-a acordat pasagerilor sa

plateasca o singura data pentru metrou si autobuz in situatia in care calatoria cu autobuzul incepein mai putin de doua ore; au fost adaugate si cteva altfel de carduri care permiteau transferulintre liniile de metrou.

O data cu introducerea cardurilor care permiteau un numar nelimitat de calatorii (carduri pentru 7 zile si carduri pentru 30 de zile, iar mai trziu caruri pentru 1 zi si pentru 14 zile),sistemul de transport in comun din New York a fost ultimul sistem de acest fel din Statele Unitecare a introdus calatoriile nelimitate ca numar cu metroul si cu autobuzul.

Fisele au fost scoase din circulatie in anul 2003. Pe 4 mai in acelasi an, MTA a marittariful de baza la 2 dolari in ciuda protestelor calatorilor. Pe 28 iunie 2009, tariful de baza a fostmarit din nou, la 2,25 dolari, ca prima etapa a unei majorari in doua faze.

2.5. Strategii, investitii, proiecte

Planurile actuale de extindere cuprind linia Second Avenue din Manhattan, Extensia 7 ametroului tot din Manhattan si Centrul de transfer Fulton Street. Constructia Terminalului deferibot din sud a fost terminata in mai 2009.

In august 2006 MTA a anuntat ca toate viitoarele statii, inclusiv cele construite pentruSecond Avenue Subway, extinderea liniei Flushing si statia South Ferry vor avea peroane dotatecu aer conditionat.

In anul 2003 MTA a semnat un contract in valoare de 160 de milioane de dolari cuSiemens AG pentru a instala panouri digitale de afisare a orarului trenurilor. Aceste panouriurmau sa diferite de panourile cu LED-uri care arata data si ora, fiind de fapt monitoare plate pecare se poate urmari inclusiv pozitia trenului pe drumul spre statie.

MTA a semnat o intelegere cu Master Card abia in anul 2006 pentru a testa noul sistemde plata cu cardul care foloseste metoda de identificare RFID. Clientii trebuie sa se inregistrezemai inti pe un website al MasterCard si trebuie sa foloseasca un card de credit sau de debit detipul MasterCard PayPass pentru a participa la proiect.

Oricum, au aparut multe discutii in legatura cu programele informatice folosite deSiemens, astfel ca MTA a incetat sa mai plateasca in 2006. MTA a amenintat ca va abandona
http://ro.wikipedia.org/wiki/Siemens_AGhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Master_Card&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/RFIDhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MasterCard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MasterCard_PayPass&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MasterCard_PayPass&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=MasterCard&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/RFIDhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Master_Card&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Siemens_AG


22/41

22

proiectul, dar cteva luni mai trziu Siemens a anuntat ca a rezolvat problemele. Schimbarea panourilor a inceput la sfrsitul anului 2007 si a continuat in anii urmatori.

La mijlocul anilor 2000, MTA a inceput procesul de automatizare a metroului. Incepndcu trenurile de pe linia BMT Canarsie si de pe linia IRT Flushing MTA a planificat sa extinda

folosirea sistemelor automate de conducere a trenurilor folosind diverse aplicatii informatice, unadintre acestea fiind creata de Siemens AG. Dezvoltarea ulterioara a programului, pentru altetrenuri, va costa in jur de 1,4 milioane de dolari.

MTA s-a confruntat cu un deficit bugetar in 2009, reducerea fiind prevazuta sa fie de 1,1miliarde de dolari. Cresterea preturilor si reducerea serviciilor au fost masuri destinate pentru areduce deficitul. MTA a planificat sa elimine MetroCard-urile pentru studenti cerndu-leacestora sa plateasca jumatate din costul calatoriei in 2010, apoi sa elimine aceste facilitati.


23/41


24/41


25/41

25

B. Pentru New York City Transit Authority

- Nu dispun de paznici

- Nu exista un sistem de informare despre trenurile care urmeaza sa ajunga in statie

- Calatoriile sunt relativ scumpe (2,5$)

- Trenuri vechi

- Traseu complicat (pasagerii trebuie sa fie atenti la panourile care indica traseul trenuluideoarece sunt mai multe directii, pe aceeasi linie, de la acelasi peron)

2.3. Oportunitati si amenintari pentru serviciul public considerat negativIn acest caz vorbim despre Bucuresti.

A. Amenintari

- Ar trebui sa acopere mai multe zone, sa deschida mai multe statii, deoarece nu se vor putea dezvolta si va fi inlocuit de alte tipuri de mijloace de transport

- Starea de nemultumire financiara a angajatilor, care poate duce la intreruperea activitatii prin greve spontane si avnd un interes scazut pentru bunul mers al serviciului datorita lipseimotivarii

B. Oportunitati

- Accesarea de noi fonduri europene pentru dezvoltarea serviciului oferit

- Modalitati de crestere a cererii prin oferirea de servicii ct mai bune si mai de calitate

- Oferirea de servicii mai bune printr-un interval mai scurt de circulatie a trenurilor demetrou ceea ce ar duce la cresterea numarului de utilizatori si sporirea confortului. In conditiileactuale sunt multe persoane care nu folosesc serviciul datorita aglomeratiei.


26/41

26

CAPITOLUL III

RECOMANDARI PENTRU SERVICIUL PUBLIC DE TRANSPORT CUMETROUL DIN MUNICIPIUL BUCURESTI

Sistemul de metrou din Bucuresti, in opinia mea necesita anumite schimbari sau imbunatatiri pecare le voi prezenta in continuare sub forma de recomandari.

In primul rnd, cred ca este necesar sa se implementeze proiecte de marire a capacitatii detransport la nivelul Bucurestiului. In acest sens, este necesar sa se inmulteasca numarul de statii detransport care sa acopere o suprafata ct mai mare. Acest lucru ar facilita accesul in ct mai multe zoneale capitalei si, de asemenea serviciul va deveni mult mai atractiv prin folosirea metroului si de catre alte

persoane care in prezent nu pot ajunge acolo unde isi doresc, deoarece nu exista linie de transport in aceadirectie. Aceasta este o modalitate esentiala de a fi un serviciu competitiv si de a cstiga teren in fatacelorlalte servicii de transport public in comun.

O alta recomandare consta in efectuarea unor cercetari asupra impactului de mediu pe care il aremetroul si de asemenea extinderea retelei. Ar trebui identificate principalele elemente care pot duce la

poluare sau efectele pe care le poate avea asupra solului si structurilor de suprafata (de exemplu asupra blocurilor care sunt afectate de vibratiile produse de metrou).In opinia noastra ar trebui luate masuri siimplementate niste sisteme de management astfel incat metroul sa nu ridice probleme la nivel de mediu.

In contextual actual se pune problema reducerii cheltuielilor pentru eficientizarea serviciului si deasemenea, pentru obtinerea de profit. In cazul Metrorex cheltuielile ar putea fi reprezentate de consumulde energie electrica. Astfel, trenuri cu consum redus de energie ar fi necesar sa fie achizitionate pe toateliniile nu numai pe cele utilizate cel mai des. Sistemul de iluminare ar trebui de asemenea sa fiereproiectat astfel inct sa fie utilizate cele mai moderne tehnologii care desi sunt costisitoare, au o duratade viata mai mare si un consum de energie mai mic ceea ce ar duce la o recuperare rapida a investitiei.

Metrorex ar trebui sa incheie o multime de alte parteneriate cu diversi investitori sau cu firme princare sa isi dezvolte activitatea. De asemenea, consider ca ar trebui maximizata capacitatea de furnizare deservicii conexe cum ar fi inchirierea de spatii comerciale sau de spatiu publicitar att in statiile de metrouct si in trenuri.

In eficientizarea transportului subteran o idee ar fi sa se infiinteze un serviciu de transport marfaintre principalele puncte cheie si acolo unde este acces oferit de statiile de metrou. Rapiditatea si sigurantaar fi principalele atuuri ale acestui serviciu care ar aduce beneficii suplimentare.

O problema importanta se ridica si la nivelul calitatii aerului din subteran, in statiile de metrou.Consideram necesara gasirea unor solutii eficiente de purificare a aerului si de pastrare a unei anumite

temperaturi constante. Acest lucru ar fi posibil prin achizitionarea unor aparate performante deconditionare si circulare a aerului prin accesarea de fonduri europene.

O modalitate de a aduce schimbari in cadrul acestui serviciu este reprezentata de accesarea defonduri europene. Pentru proiecte in infrastructura sunt axate majoritatea fondurilor europene. In aceastasituatie si cu niste proiecte bine puse la punct s-ar putea atrage sume consistente ce ar rezolva problemafinantarii pentru numeroase proiecte care nu sunt nici macar incepute datorita lipsei de fonduri.


27/41

27

Anexe

HOTARARE Nr. 482 din 17 iunie 1999

privind infiintarea Societatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A.

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 293 din 24 iunie 1999In temeiul prevederilor art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarearegiilor autonome, aprobata simodificata prin Legea nr. 207/1997, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei hotaraste:

Art. 1(1) Se infiinteaza Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A., denumita in

continuare Metrorex, cu sediul inmunicipiul Bucuresti, bd Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1, prin reorganizarea Regiei de Exploatare aMetroului Bucuresti care se desfiinteaza.(2) Metrorex este persoana juridica romana, se organizeaza si functioneaza in conformitate cu legislatia invigoare si cu statutul prevazut inanexa nr. 1 care face parte integranta din prezenta hotarare.(3) Metrorex este societate comerciala pe actiuni, initial cu capital integral de stat, desfasoara in principalactivitati de interes public sistrategic si se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Transporturilor.

Art. 2(1) Capitalul social initial al Metrorex este de 201.209.102.721 lei si se constituie prin preluareapatrimoniului Regiei de Exploatare a MetrouluiBucuresti, in baza balantei de verificare si a situatiei patrimoniului intocmite la data de 1 iunie 1999.(2) Capitalul social initial este impartit in 8.048.364 actiuni nominative cu valoare nominala de 25.000 lei.(3) Predarea-preluarea activului si pasivului intre Regia de Exploatare a Metroului Bucuresti si Metrorex seva face pe baza de protocol care se va incheia in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare aprezentei hotarari.(4) Daca valoarea capitalului social, stabilita prin protocolul de predare-preluare, va fi diferita de ceaprevazuta la alin. (1), se va face corectarea acestuia potrivit legii si se va inregistra la registrul comertuluirectificarea cuvenita in termen de 30 de zile de la semnarea respectivului protocol.(5) Actiunile emise de Metrorex pot fi cotate la bursa si tranzactionate liber pe piata de capital.(6) Metrorex se poate privatiza in conditiile legii, statul putand pastra pachetul majoritar de actiuni.(7) Pe perioada in care statul este actionar majoritar Metrorex poate vinde active din patrimoniul saupersoanelor fizice sau juridice de dreptprivat, la initiativa adunarii generale a actionarilor si cu acordul Ministerului Transporturilor, sumele

rezultate putand fi utilizate in conditiile legii.(8) Capitalul social nu cuprinde bunurile proprietate publica a statului si terenurile aferente, prevazute inanexa nr. 2 care face parteintegranta din prezenta hotarare.(9) Valoarea terenurilor aflate in proprietatea Metrorex nu este cuprinsa in capitalul social prevazut laalin. (1). Aceste terenuri se vor evalua intermen de 12 luni de la data infiintarii Metrorex, modificandu-se in mod corespunzator capitalul social alacesteia.


28/41

28

(10) Capitalul social initial este subscris si este integral varsat de statul roman, in calitate de actionarunic, care isi exercita drepturile siobligatiile prin Ministerul Transporturilor.

Art. 3(1) Metrorex detine in concesiune si/sau in proprietate bunuri imobile si mobile, dupa caz.(2) Bunurile, proprietate publica a statului, prevazute in anexa nr. 2, precum si bunurile rezultate din

investitii, dezvoltari si/sau modernizariale acestora se atribuie in concesiune Metrorex fara plata redeventei, pe o durata de 49 de ani de la datainfiintarii acesteia, pe baza de contractincheiat cu Ministerul Transporturilor.(3) Bunurile proprietate publica a statului pot fi exploatate de Metrorex fie direct, fie prin asociere,inchiriere sau subconcesionare ori prinasociere sau inchiriere, cu acordul Ministerului Transporturilor.(4) Veniturile rezultate din exploatarea bunurilor publice concesionate Metrorex constituie venituri proprii.(5) Veniturile realizate din activitati comerciale, contracte de asociere, inchirieri de spatii si terenuri,publicitate etc. constituie in totalitatevenituri proprii si vor fi utilizate in exclusivitate pentru o perioada de cel putin 5 ani in scopul imbunatatiriiconditiilor de munca.

Art. 4(1) Metrorex desfasoara activitati de transport de persoane cu metroul pe reteaua de cai ferate subteranesi supraterane, in conditii desiguranta a circulatiei, in scopul satisfacerii interesului public, social si de protectie civila, avand ca obiectde activitate:a) asigurarea exploatarii, intretinerii si repararii materialului rulant si a retelei de cai ferate proprii, ainstalatiilor fixe de cale, a instalatiilorelectroenergetice, de automatizari si telecomunicatii, semnalizare, centralizare, bloc de linii automat,dispecer, a instalatiilor de ventilatie,incalzire, tehnico-sanitare, de alimentare cu apa si canalizare, a escalatoarelor, cailor de rulare, casetelorsi tunelelor, statiilor si constructiilorspeciale de metrou, instalatiilor de protectie civila, a spatiilor tehnologice si netehnologice si a altorinstalatii specifice;b) realizarea de investitii pentru extinderea si modernizarea retelei de metrou, a infrastructurii simaterialului rulant de metrou, negocierea siincheierea contractelor pentru lucrari de investitii, achizitii de bunuri, lucrari, servicii, precum si pentruvalorificarea de active si bunuri;c) asigurarea functiei de protectie civila a populatiei in cazuri de dezastre;d) marketing, relatii internationale si comert exterior, scop in care colaboreaza cu alte administratii demetrou si participa la organismeleinternationale de profil;e) incheierea de conventii si contracte in domeniul sau de activitate, negocierea si contractarea de creditecu banci si cu alte institutiifinanciare.(2) Metrorex poate desfasura si alte activitati pentru sustinerea eficientei activitatilor de baza, conformstatutului sau, cum ar fi:

a) lucrari de constructii-montaj si de reparatii in interes propriu si pentru terti;b) confectionarea de piese de schimb si subansambluri pentru material rulant, instalatii si utilaje;c) activitati comerciale in nume propriu sau in asociere cu societati comerciale cu capital roman, strainsau mixt, inchirierea de spatii sauasocierea in vederea desfasurarii de activitati de comert in metrou, chiriasii sau asociatii neavand dreptde subinchiriere.(3) Metrorex poate, in conditiile legii, sa incheie contracte sau conventii cu alte organisme similare si cualti agenti economici si poate participala colaborari si cooperari pe plan national sau international in domeniul sau de activitate.


29/41

29

Art. 5(1) Tariful calatoriei cu metroul se stabileste potrivit legislatiei in vigoare.(2) Transportul public de calatori cu metroul are caracter de serviciu public social. Pentru aceste serviciiMetrorex primeste de la bugetul destat transferuri care sa acopere diferentele dintre veniturile proprii din activitatea de transport de calatorisi cheltuielile totale, inclusiv cele

determinate de exploatarea, intretinerea si repararea obiectivelor de protectie civila, care vor finominalizate distinct in bugetul sau de venituri sicheltuieli.(3) In cazul in care interese de stat, inclusiv cele de ordin militar, vor necesita executarea de lucrari sauprestari de servicii speciale,beneficiarii acestora, impreuna cu Ministerul Transporturilor, cu avizul Ministerului Finantelor, vor facepropuneri corespunzatoare de modificare abugetului de venituri si cheltuieli si de stabilire a surselor de acoperire a costurilor suplimentare, care seaproba conform legii.

Art. 6In cazul efectuarii de servicii publice de transport de calatori pentru anumite categorii de persoane carebeneficiaza, potrivit reglementarilorlegale, de reducerea tarifelor de transport si de gratuitati, prin actele normative care acorda acestefacilitati se vor prevedea compensatii catreMetrorex pana la nivelul tarifului aprobat.

Art. 7Investitiile pentru realizarea proiectelor de modernizare si dezvoltare a infrastructurii si materialului rulantse finanteaza de la bugetul de statsau din credite garantate de stat si rambursate de la bugetul de stat. Aceleasi prevederi se aplica sipentru obiectivele de protectie civila, sumelealocate fiind nominalizate distinct in bugetul de venituri si cheltuieli al Metrorex.

Art. 8(1) Metrorex este condusa de adunarea generala a actionarilor. Atributiile si componenta adunariigenerale a actionarilor sunt prevazute instatutul Metrorex. Reprezentantii statului in adunarea generala a actionarilor se stabilesc prin ordin alministrului transporturilor.(2) Metrorex este administrata potrivit legislatiei in vigoare.

Art. 9(1) Metrorex preia prin selectie, in conditiile legii, personalul de la fosta Regie de Exploatare a MetrouluiBucuresti.(2) Personalul preluat in conditiile alin. (1) se considera transferat.(3) Personalul nepreluat de la fosta Regie de Exploatare a Metroului Bucuresti va fi disponibilizat inconditiile legii.(4) Pana la incheierea noului contract colectiv de munca personalul transferat va beneficia de drepturilede salarizare si de celelalte drepturi depersonal prevazute in actualul contract colectiv de munca, precum si de alte drepturi prevazute delegislatia in vigoare.(5) Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc in contractul colectiv de munca

pentru personalul de executie si decatre adunarea generala a actionarilor pentru personalul de conducere.(6) Salariatii si pensionarii Metrorex, precum si membrii de familie ai acestora beneficiaza de calatoriigratuite pe calea ferata si metrou, inconditiile legii. Conditiile concrete de acordare a gratuitatilor pe calea ferata pentru salariatii Metrorex,pentru membrii de familie ai acestora sipentru pensionari sunt identice cu cele ale personalului din unitatile de cale ferata, atat in trafic intern,cat si international.(7) Gratuitatile de transport pe calea ferata si cu metroul acordate se suporta de catre Metrorex.


30/41

30

(8) Asigurarea asistentei medicale si sanitare pentru intregul personal al Metrorex, pentru membriifamiliilor acestora si pentru pensionari seva face prin reteaua medicala a Ministerului Transporturilor.

Art. 10Metrorex, corespunzator obiectului sau de activitate, se substituie Regiei de Exploatare a MetrouluiBucuresti in toate drepturile si obligatiile

care decurg din raporturile juridice ale acesteia cu tertii, inclusiv in litigiile aflate pe rol la instantele judecatoresti, precum si in cele ce decurg dincontractele si acordurile internationale.

Art. 11Pozitia nr. 7 din anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 263/1999 privind organizarea si functionareaMinisterului Transporturilor, litera B"Unitatile care functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor" se modifica si va avea urmatorulcuprins:"7. Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti - S.A."

Art. 12La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 686/1991 privindinfiintarea si functionarea Regiei deExploatare a Metroului Bucuresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 216 din 28octombrie 1991, cu modificarile ulterioare.PRIM-MINISTRURADU VASILEContrasemneaza:Ministrul transporturilor,Traian BasescuMinistrul finantelor,Decebal Traian RemesMinistrul munciisi protectiei sociale,

Alexandru Athanasiu

ANEXA 1STATUTULSocietatii Comerciale de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A.CAP. 1Denumirea, forma juridica, sediul, durata

Art. 1Denumirea(1) Denumirea societatii este Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti "Metrorex" - S.A.,cu sigla Metrorex, denumita incontinuare Metrorex.(2) In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si documentele emanand de la Metrorex se vormentiona denumirea acesteia, precedata

sau urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau "S.A.", sediul, capitalul social, numarul de inmatricularein registrul comertului si codul fiscal.(3) Metrorex, avand in administrare bunuri proprietate publica, functioneaza sub autoritatea MinisteruluiTransporturilor.

Art. 2Forma juridica(1) Metrorex este persoana juridica romana, initial cu capital integral de stat, avand forma juridica desocietate comerciala pe actiuni.


31/41

31

(2) Metrorex desfasoara activitati de interes public si strategic, in conformitate cu legile romane si cuprezentul statut.

Art. 3Sediul(1) Sediul Metrorex este in municipiul Bucuresti, bd Dinicu Golescu nr. 38, sectorul 1.(2) Sediul Metrorex poate fi schimbat la o alta adresa de pe raza municipiului Bucuresti.

Art. 4DurataMetrorex se constituie pe o durata nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii sale la registrulcomertului.

Art. 5ScopulScopul Metrorex este satisfacerea interesului public, social si de protectie civila, prin asigurarea serviciuluipublic de transport de persoane cumetroul pe reteaua de cai ferate subterane si supraterane, in conditii de siguranta a circulatiei si deconfort.

Art. 6Obiectul de activitate(1) Metrorex are ca obiect de activitate transportul de persoane cu metroul pe reteaua de cai feratesubterane si supraterane, in conditii desiguranta a circulatiei si de confort.(2) Pentru realizarea obiectului sau de activitate Metrorex desfasoara urmatoarele activitati:1. conduce, organizeaza, planifica, coordoneaza si controleaza activitatea de transport public de calatoricu metroul, pe care o desfasoara;2. asigura exploatarea, intretinerea si repararea materialului rulant si a retelei de cai ferate proprii, ainstalatiilor fixe de cale, a instalatiilorelectroenergetice, de automatizari si telecomunicatii, semnalizare, centralizare, bloc de linii automat,dispecer, a instalatiilor de ventilatie,incalzire, tehnico-sanitare, de alimentare cu apa si canalizare, a escalatoarelor, cailor de rulare, casetelorsi tunelelor, statiilor si constructiilorspeciale de metrou, instalatiilor de protectie civila, a spatiilor tehnologice si netehnologice si a altorinstalatii specifice;3. asigura elaborarea, avizarea sau aprobarea, dupa caz, a actelor cu caracter normativ, a instructiunilorsi regulamentelor specifice obiectuluisau de activitate;4. stabileste tipul, forma si felul legitimatiilor de calatorie cu metroul si asigura tiparirea acestora;5. vinde legitimatii de calatorie cu metroul direct sau prin alti agenti, pe baza de contract;6. stabileste, in conditiile legii, tariful pentru calatoria cu metroul, precum si pentru alte prestatii si serviciiin domeniul sau de activitate;7. elaboreaza prescriptii, tehnologii, normative si norme de munca specifice activitatii proprii;8. initiaza si incheie conventii si contracte in domeniul sau de activitate;9. participa in nume propriu la organisme similare internationale de cooperare in domeniul transportuluicu metroul sau in domenii conexeactivitatii sale;

10. negociaza si contracteaza credite cu banci si cu alte institutii financiare, in conditiile legii;11. detine sau participa la capitalul social al altor persoane juridice si decide, in conditiile legii, asociereacu persoane juridice, romane saustraine;12. se poate asocia cu terte persoane fizice si juridice, romane sau straine, in scopul crearii de noisocietati comerciale;13. poate organiza si asigura functionarea propriilor structuri de paza si de pastrare a ordinii, in conditiilelegii;14. asigura instruirea, examinarea si autorizarea in functie a personalului propriu;


32/41

32

15. in caz de evenimente de cale ferata, participa la cercetare, intervine si ia masurile necesare pentrureluarea circulatiei trenurilor, potrivitobiectului sau de activitate;16. organizeaza si exercita prin organe specializate controlul permanent al activitatii proprii de exploatare,productie si siguranta a circulatiei;17. exercita controlul permanent in probleme legate de buna functionare, intretinere si reparare a

mijloacelor de transport, a instalatiilormijloacelor si masinilor si actioneaza pentru prevenirea oricaror cauze care pot produce perturbatii indesfasurarea transportului si in procesele deproductie;18. stabileste caracteristicile de constructie ale mijloacelor de transport noi, precum si in cazulmodernizarii celor existente;19. asigura modernizarea materialului rulant in scopul asigurarii integrarii in sistemul de transport feroviareuropean;20. organizeaza calificarea, recalificarea si perfectionarea personalului propriu;21. valorifica materialele si deseurile rezultate din procesele de productie, din reparatii, demolari, casaride bunuri aflate in patrimoniul sau sidin alte activitati proprii;22. desfasoara activitati de transport feroviar in interes propriu;23. asigura furnizarea datelor statistice cu privire la activitatea desfasurata;24. realizeaza pentru personalul propriu activitati sociale, culturale, turistice si sportive;25. initiaza proiecte de acte normative ce privesc activitatea proprie, pe care le supune spre aprobareMinisterului Transporturilor;26. fundamenteaza necesarul de fonduri pentru acoperirea diferentei dintre tarife si costurile deexploatare, precum si pentru investitii,modernizari, dezvoltari si reparatii capitale, necesare pentru reabilitarea parcului de material rulant;27. participa la negocierea si incheierea contractelor pentru achizitii de investitii, bunuri, lucrari si servicii,precum si pentru valorificarea deactive si bunuri;28. urmareste derularea contractelor incheiate;29. realizeaza investitii pentru dezvoltarea si modernizarea retelei de metrou, a infrastructurii simaterialului rulant de metrou;30. executa lucrari de constructii-montaj si de reparatii in interes propriu si pentru terti;31. confectioneaza piese de schimb si subansambluri pentru instalatiile si utilajele din dotare;32. desfasoara activitati de comert interior si exterior, consultanta si proiectare;33. realizeaza produse si servicii informatice proprii;34. asigura servicii de sanatate si de refacere a capacitatii de munca in cazul producerii de accidente demunca sau in legatura cu munca, incazul aparitiei unor boli profesionale sau in legatura cu profesia, pentru salariatii proprii;35. inchiriaza sau concesioneaza, in conditiile legii, spatii si unele bunuri din proprietatea publica, cuavizul proprietarului, sau din proprietateasa privata;36. asigura conditii pentru protectia civila a populatiei;37. avizeaza executarea de lucrari, amplasarea si modificarea de amplasamente ale constructiilor

supraterane in zona de minima siguranta ametroului, precum si in statiile de metrou;38. desfasoara si alte activitati pentru realizarea scopului si obiectului sau de activitate, inclusiv operatiunide comert exterior.CAP. 3Capitalul social, actiunile

Art. 7Capitalul social


33/41

33

(1) Capitalul social initial al Metrorex este de 201.209.102.721 lei, impartit in 8.048.364 actiuninominative cu valoare nominala de 25.000 lei,si se constituie prin preluarea patrimoniului Regiei de Exploatare a Metroului Bucuresti in baza balantei deverificare si a situatiei patrimoniuluiintocmite la data de 1 iunie 1999.(2) Capitalul social initial este in intregime subscris de statul roman si este integral varsat la data

constituirii Metrorex. Drepturile statului, caactionar unic, sunt exercitate de catre Ministerul Transporturilor.(3) Eventualele rectificari ale capitalului social initial prevazut la alin. (1) vor fi inregistrate la registrulcomertului in termen de 30 de zile de ladata semnarii protocolului de predare-preluare a activului si pasivului.(4) Metrorex poate fi privatizata, in conditiile legii, statul roman avand posibilitatea de a pastra pachetulmajoritar de actiuni.

Art. 8 Actiunile(1) Actiunile sunt nominative si vor cuprinde toate elementele prevazute de lege.(2) Metrorex va tine evidenta actionarilor si a actiunilor intr-un registru numerotat, sigilat si parafat, carese pastreaza la sediul sau.

Art. 9Reducerea si majorarea capitalului socialCapitalul social poate fi redus sau majorat pe baza hotararii adunarii generale extraordinare a actionarilor,in conditiile si cu respectareaprocedurii prevazute de lege.

Art. 10Drepturi si obligatii decurgand din actiuni(1) Fiecare actiune subscrisa si platita, potrivit legii, confera detinatorului dreptul la un vot in adunareagenerala a actionarilor, dreptul de aalege si de a fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conformdispozitiilor legale si prevederilorprezentului statut, precum si alte drepturi prevazute de lege si de statut.(2) Detinerea actiunii implica adeziunea de drept la statutul Metrorex.(3) Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile in cazul trecerii lor in proprietatea altorpersoane.(4) Obligatiile Metrorex sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund numai pana laconcurenta capitalului socialsubscris.

Art. 11Cesiunea actiunilor(1) In orice raporturi cu Metrorex, aceasta recunoaste, pentru fiecare actiune, un singur proprietar.(2) Cesiunea partiala sau totala a actiunilor intre actionari si/sau catre terti se face in conditiile si cuprocedura prevazute de lege.

Art. 12Pierderea actiunilor(1) In cazul pierderii uneia sau mai multor actiuni, proprietarul va trebui sa anunte consiliul de

administratie si sa faca publica pierdereaacestora in presa.(2) Dupa 6 luni actionarul va putea obtine un duplicat al actiunilor pierdute.CAP. 4

Adunarea generala a actionarilor Art. 13 Atributii(1) Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al Metrorex, care decide asupra politiciieconomice a acesteia si asupra


34/41

34

activitatii ei, in conformitate cu mandatul primit de la actionari.(2) Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.(3) Reprezentantii statului in adunarea generala a actionarilor sunt in numar de 5, dintre care unspecialist din Ministerul Finantelor, fiindnumiti si revocati prin ordin al ministrului transporturilor.(4) Pentru activitatea depusa reprezentantii statului in adunarea generala a actionarilor au dreptul la o

indemnizatie stabilita prin ordin alministrului transporturilor.(5) Adunarea generala ordinara a actionarilor are urmatoarele atributii:a) aproba strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare si restructurare economico-financiara a Metrorex;b) alege membrii consiliului de administratie pana la numirea administratorului si alege cenzorii, inclusivcenzorii supleanti, ii descarca deactivitate si ii revoca;c) stabileste indemnizatia membrilor consiliului de administratie, a secretarului acestuia si a cenzorilor;d) stabileste competentele si raspunderile consiliului de administratie si ale cenzorilor si aprobaregulamentul de functionare a consiliului deadministratie;e) examineaza programele de activitate si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli ale Metrorex si isi daacordul asupra acestora;f) aproba constituirea rezervelor statutare;g) examineaza, aproba sau modifica bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dupa analizarearapoartelor administratorului si cenzorilor;h) hotaraste cu privire la executarea de investitii si reparatii capitale si stabileste plafonul valoric de lacare competenta revineadministratorului;i) aproba delegari de competente pentru administrator;

j) stabileste nivelul garantiei cerute administratorului, in conditiile legii;k) se pronunta asupra gestiunii administratorului;l) hotaraste gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor subunitati ale Metrorex.(6) Adunarea generala extraordinara a actionarilor are urmatoarele atributii:a) aproba structura organizatorica a Metrorex;b) hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare si la acordarea de garantii si stabilesteplafonul valoric de la care competentarevine administratorului;c) hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de subunitati fara personalitate juridica;e) hotaraste reducerea capitalului social sau reintregirea acestuia prin emisiune de noi actiuni;f) hotaraste cu privire la mutarea sediului Metrorex;g) hotaraste cu privire la modificarea si completarea obiectului de activitate al Metrorex;h) aproba asocierea in vederea constituirii de noi societati comerciale sau participarea cu capital la altesocietati comerciale;i) hotaraste cu privire la actionarea in justitie a administratorului, a directorului general si a cenzorilor,pentru pagube pricinuite Metrorex;

j) aproba conversia actiunilor dintr-o categorie in alta, in conditiile legii;

k) hotaraste emisiunea de obligatiuni si conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau inactiuni;l) hotaraste cu privire la orice modificare a statutului;m) hotaraste cumpararea de actiuni, cotarea la bursa, vanzarea si tranzactionarea pe piata a actiunilorproprii;n) aproba facilitati si gratuitati de calatorie pentru persoane fizice sau juridice;o) stabileste plafoane valorice si competente de efectuare a cheltuielilor;p) numeste, pana la numirea administratorului, directorul general al Metrorex si ii stabileste salariul;


35/41

35

q) stabileste adaosurile la salariu si criteriile de acordare a acestora pentru directorul general si pentrudirectorii executivi;r) hotaraste in orice alte probleme privind activitatea Metrorex, cu exceptia celor care revin adunariigenerale ordinare a actionarilor.

Art. 14Convocarea adunarii generale a actionarilor

(1) Adunarea generala a actionarilor se convoaca, ori de cate ori va fi necesar, de catre administrator saude catre inlocuitorul desemnat deacesta.(2) Adunarile generale ordinare ale actionarilor au loc cel putin o data pe an, in cel mult 3 luni de laincheierea exercitiului financiar, pentruexaminarea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi pe anul precedent si pentru stabilireaprogramului de activitate si a bugetului devenituri si cheltuieli pe anul in curs.(3) Adunarile generale extraordinare ale actionarilor se convoaca la cererea actionarilor reprezentand celputin o treime din capitalul social saula cererea cenzorilor.(4) Adunarea generala a actionarilor va fi convocata de administrator, in conformitate cu dispozitiileprezentului statut, cu cel putin 15 zileinainte de data stabilita.(5) Convocarea va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar de largacirculatie din localitatea in care se aflasediul Metrorex. In perioada in care statul este actionar unic la Metrorex convocarea adunarii generale aactionarilor se va face princorespondenta.(6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii generale a actionarilor, precum si ordinea de zi.(7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sacuprinda textul integral al propunerilor.(8) Adunarea generala a actionarilor se intruneste la sediul Metrorex sau in alt loc indicat in convocare.

Art. 15Organizarea adunarii generale a actionarilor(1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare a actionarilor este necesara prezentaactionarilor care sa reprezinte cel putin

jumatate din capitalul social, iar hotararile trebuie sa fie luate de actionarii care detin majoritateaabsoluta din capitalul social reprezentat inaceasta.(2) Daca adunarea generala ordinara a actionarilor nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilormentionate la alin. (1), adunarea generalaa actionarilor ce se va intruni dupa a doua convocare poate sa delibereze asupra problemelor aflate peordinea de zi a celei dintai adunari,oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate.(3) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare a actionarilor sunt necesare:a) la prima convocare, prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social, iar hotararile safie luate cu votul unui numar de

actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social;b) la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand jumatate din capitalul social, iar hotararilesa fie luate cu votul unui numar deactionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social.(4) Pana la numirea administratorului presedintele consiliului de administratie desemneaza 2 secretaricare sa verifice lista de prezenta aactionarilor si sa intocmeasca procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor.(5) Procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se va scrie intr-un registru sigilat si parafat.Procesul-verbal va fi semnat de catre


36/41

36

persoana care a prezidat sedinta si de secretarul care l-a intocmit. Art. 16Exercitarea dreptului de vot in adunarea generala a actionarilor(1) Hotararile adunarii generale a actionarilor se iau, de regula, prin vot deschis.(2) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea cenzorilor, pentru revocarea si pentru luarea hotararilorreferitoare la raspunderea

administratorului.(3) Hotararile luate de adunarea generala a actionarilor in limitele legii sau ale actului constitutiv suntobligatorii chiar si pentru actionarii carenu au luat parte la adunare sau care au votat impotriva.CAP. 5

Administratorul Art. 17Drepturi si obligatiiDrepturile si obligatiile administratorului sunt prevazute in contractul de administrare incheiat intreadministrator si Metrorex, reprezentata depersoana desemnata de ministrul transporturilor.

Art. 18 Atributiile administratorului(1) Administratorul are, in principal, urmatoarele atributii:a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale Metrorex;b) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul Metrorex;c) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi ai Metrorex si le fixeaza salariile;d) negociaza contractul colectiv de munca, in limita mandatului dat de consiliul de administratie;e) incheie acte juridice, in numele si pe seama Metrorex;f) aproba operatiunile de vanzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor;g) aproba operatiunile de incasari si plati, potrivit competentelor;h) indeplineste orice alte atributii, potrivit competentelor acordate.(2) Administratorul poate delega o parte din atributiile sale directorilor executivi sau oricarei alte persoanedin cadrul Metrorex.(3) Competentele, atributiile si raspunderile directorilor executivi sunt stabilite prin Regulamentul deorganizare si functionare a Metrorex.CAP. 6Gestiunea

Art. 20Controlul financiar preventiv(1) Metrorex organizeaza si exercita controlul financiar preventiv pentru documentele ce cuprindoperatiuni care se refera la drepturile siobligatiile patrimoniale, in faza de angajare si de plata, in raporturile cu alte persoane juridice sau fizice.(2) Controlul financiar preventiv se exercita prin organe de specialitate potrivit legii.

Art. 21Controlul financiar de gestiune(1) Controlul financiar de gestiune se efectueaza in conformitate cu prevederile legale, prin organele despecialitate.

(2) Controlul financiar de gestiune se efectueaza in totalitate sau prin sondaj, in raport cu volumul,valoarea si natura bunurilor, cuposibilitatile de sustrageri, cu conditiile de pastrare si gestionare, precum si cu frecventa abaterilorconstatate anterior.(3) La cererea organelor de control financiar de gestiune, salariatii au obligatia:a) sa puna la dispozitie registrele, corespondenta, actele, piesele justificative si alte documente necesarecontrolului;b) sa prezinte pentru control valorile de orice fel pe care le gestioneaza sau pe care le au in pastrare,care intra sub incidenta controlului;


37/41

37

c) sa elibereze, potrivit legii, documentele solicitate, in original sau copii certificate;d) sa dea informatii si explicatii verbal si in scris, dupa caz, in legatura cu problemele care formeazaobiectul controlului;e) sa semneze, cu sau fara obiectiuni, actele de control;f) sa asigure sprijinul si conditiile necesare bunei desfasurari a controlului si sa isi dea concursul pentruclarificarea constatarilor.

(4) Constatarile organelor de control financiar de gestiune se vor consemna in actele de control, cuindicarea prevederilor legale incalcate si custabilirea exacta a consecintelor economice, financiare, patrimoniale, a persoanelor vinovate, precum si amasurilor propuse. Actele de controlvor fi prezentate administratorului Metrorex.

Art. 22Cenzorii(1) Gestiunea Metrorex este controlata de actionari si de cenzori.(2) Metrorex are 3 cenzori si 3 cenzori supleanti.(3) Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot firealesi.(4) Cenzorii isi exercita personal mandatul.(5) Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.(6) In perioada in care statul detine cel putin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va firecomandat de catre Ministerul Finantelor.(7) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, stabilita de adunarea generala a actionarilor.(8) Cenzorii au urmatoarele atributii principale:a) sa supravegheze gestiunea Metrorex;b) sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta curegistrele;c) sa verifice daca registrele sunt tinute regulat;d) sa verifice daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmireabilantului contabil.(9) Bilantul contabil si contul de profit si pierderi nu pot fi aprobate de adunarea generala a actionarilor,daca nu sunt insotite de raportulcenzorilor.(10) Cenzorii sunt obligati, de asemenea:a) sa faca, in fiecare luna si inopinat, inspectii ale casei si sa verifice existenta titlurilor sau a valorilor caresunt proprietatea Metrorex ori careau fost primite in gaj, cautiune sau depozit;b) sa convoace adunarea generala ordinara sau extraordinara a actionarilor, cand nu a fost convocata decatre administrator;c) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, inserand in ordinea de zipropunerile pe care le vor consideranecesare;d) sa constate depunerea regulata a garantiei din partea administratorului;e) sa vegheze ca dispozitiile legii, ale actului constitutiv sau ale statutului sa fie indeplinite deadministrator si de lichidatori.

(11) Asupra rezultatului verificarilor efectuate conform alin. (10), precum si asupra propunerilor pe care leconsidera necesare privind bilantulcontabil cenzorii vor prezenta adunarii generale a actionarilor un raport amanuntit. Pentru indeplinireaacestei obligatii cenzorii vor deliberaimpreuna, insa pot face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, pe care le vor prezenta adunariigenerale a actionarilor.(12) Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorului neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilorlegale si statutare pe care leconstata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale a actionarilor.


38/41

38

(13) Cenzorii iau parte la sedintele adunarii generale a actionarilor, fara drept de vot.(14) Se interzice cenzorilor sa comunice actionarilor, in particular, sau tertilor date referitoare laoperatiunile Metrorex, constatate cu ocaziaexercitarii mandatului lor.(15) Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiulmandatului lor.

(16) Revocarea cenzorilor se poate face numai de catre adunarea generala a actionarilor, cu votul cerutla adunarile generale extraordinareale actionarilor.(17) Cenzorii Metrorex indeplinesc si alte atributii prevazute de lege.CAP. 7

Activitatea Art. 23Exercitiul financiarExercitiul financiar incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31 decembrie ale fiecarui an.Primul exercitiu financiar incepe la dataconstituirii Metrorex.

Art. 24Personalul(1) Personalul se incadreaza prin selectie, in conditiile legii, pe baza de concurs sau de examen.(2) Conditiile de angajare, de organizare si de desfasurare a concursurilor, a examenelor si a selectiei sestabilesc prin regulament.(3) Personalul este supus Statutului personalului feroviar, reglementarilor specifice emise de autoritateade stat in do

Studiu Comparativ Privind Serviciul Public de Transport Cu Metroul in Bucuresti Si in New York

Documents

Transcript of Studiu Comparativ Privind Serviciul Public de Transport Cu Metroul in Bucuresti Si in New York