STUDIU COMPARATIV PRIVIND INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIEI

FINANCIARE IN ROMANIA SI GERMANIA

Cuprins

1. Particularitatile contabilitatii in Germania.............................................................................3

1.1. Scurte consideratii privind reglementarile contabile si fiscale in Germania..................3

1.2. Modalitatea de organizare a contabilitatii.....................................................................5

1.3. Modalitatea de evaluare si prezentare a elementelor din situatiile financiare..............7

1.4. Politici si principii contabile...........................................................................................8

2. Prezentarea si analiza comparativa a situatiilor financiare................................................10

2.1. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din

Romania............................................................................................................................10

2.2. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din

Germania...........................................................................................................................23

2.3. Analiza comparativă a situaţiilor financiare.................................................................26

Capitolul 3. Prezentarea societăţilor comerciale...................................................................27

3.1. Prezentarea fabricii de mobila Casa Rusu Romania.................................................27

3.2. Prezentarea firmei de mobila Rauch Moebel Germania............................................33

3.3. Prezentarea situaţiilor financiare aferente societăţilor Casa Rusu Romania şi Rauch

Moebel Germania..............................................................................................................35

1. Particularitatile contabilitatii in Germania

1.1. Scurte consideratii privind reglementarile contabile si fiscale in Germania

Pe continentul european, eforturile de intelectualizare a contabilităţii au fost dominate

în primele decenii ale secolului al XX-lea de şcoala germană. Autorii germani s-au

preocupat de formularea principiilor contabile (Schär şi Nicklisch) şi au publicat primele

cercetări privind contabilitatea în valoare actuală (Schmidt). Însă cea mai importantă

contribuţie rămâne legată de numele lui Schmalenbach, care a publicat în 1927 un model de

plan contabil-cadru, caracterizat printr-o concepţie economică a contabilităţii, fluxul

informaţiilor contabile fiind organizat după schema circulaţiei valorii (bunurilor) în

întreprindere: aprovizionare → producţie → vânzare.

Planul contabil-cadru era un model de standardizare a contabilităţii firmelor la nivel

naţional, prin folosirea unei liste-cadru de conturi, contabilitatea costurilor fiind integrată în

contabilitatea generală. Ideea legată de standardizarea contabilităţii firmelor la nivel naţional

prin intermediul unui plan contabil-cadru va exercita o influenţă importantă asupra practicilor

naţionale de reglementare contabilă după cel de-al doilea Război Mondial, în special în

ţările Europei continentale.

Exponent al abordării contabile de tip continental, contabilitatea germană a pus şi

încă mai pune pe primul loc nevoile informaţionale ale creditorilor şi statului. Principiul

prudenţei încă guvernează în recunoaştere şi evaluare iar aprobarea normelor contabile se

realizează prin cadru legislativ.

Directiva a patra se bazează pe articolul 53 al Tratatului de la Roma, fiind un

compromis de tip legislativ al raportării financiare bazate pe costuri istorice şi al abordării

bazate pe conceptul de imagine fidelă. Acest act normativ oferă posibilitatea alegerii între

mai multe alternative contabile de rezolvare a diferitelor probleme şi acordă statelor membre

opţiuni în ceea ce priveşte aplicarea ei. Primul proiect al acestei directive a fost publicat în

1974 şi a fost influenţat de Legea Societăţilor Comerciale Germane din 1965. Influenţa

germană se face simţită mai ales prin evaluarea în costuri istorice şi prezenţa prescrierilor

specifice privind întocmirea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. Acest stadiu al

Directivei a patra europene avea drept scop obţinerea unei imagini cât se poate de sigure

asupra întreprinderilor. Astfel conform Directivei a patra conturile anuale trebuie să satisfacă

principiile unei contabilităţi conform regulilor şi să confere o imagine fidelă asupra

întreprinderilor. Costul istoric a devenit oficial principala bază de evaluare în contabilitate,

celelalte baze fiind considerate derivate ale acesteia. Acest moment orientează şi deschide

procesul de normalizare contabilă către piaţa de capital dând prioritate mecanismelor

contabile fundamentate pe cutumă, în defavoarea celor riguroase şi exhaustive. Imaginea

fidelă devine centrul de greutate al Directivei a patra considerându-se că celelalte principii

derivă şi se subordonează acestuia.

Astfel, directivele europene în materie de contabilitate reprezintă un mix sau mai

degrabă un compromis între cele două curente contabile, un amestec de tradiţii contabile

care se intercondiţionează reciproc.

Astfel contabilitatea germană a parcurs o serie de etape edificatoare în scopul

racordării la sistemele contabile recunoscute la nivel european şi internaţional.

Germania are un sistem contabil continental care are la baza Directiva a –IV-a a

Comunitatii Economice Europene (CEE). Informatia contabila este puternic influentata de

forma juridica a evenimentelor si tranzactiilor iar normele si reglementarile fiscale au

influenta asupra contabilitatii.

Germania este o combinaţie de 2 principii:

- garantarea libertatii individuale care poate fi restrânsă doar prin lege

- orice act administrativ trebuie să aibă o baza legală

Reglementarile privind impozitele indirecte

În ţările membre ale Uniunii Europene, politica fiscală este departe de a fi câştigat

consensul tuturor, deoarece nici un stat nu este dispus să renunţe la dreptul de a încasa

impozite de la cetăţenii săi în modul în care doreşte. Pentru a exista o comparabilitate a

datelor furnizate de fiecare stat membru privind impozitele a fost creat în anul 1995 Sistemul

European de Conturi (European System of Accounts) – denumit ESA951, prin care s-a

încercat aducerea la un numitor comun a clasificării conturilor naţionale, şi în cadrul lor, a

impozitelor şi taxelor în Uniunea Europeană.

Conform clasificării ESA95, impozitele indirecte sunt definite ca fiind impozitele

legate de producţie şi importuri. Acestea includ TVA, taxe vamale de import, accize şi alte

impozite asupra unor servicii specifice (transport, asigurări), impozitele asupra producţiei

care sunt definite ca fiind „impozite ce apar ca urmare a desfăşurării unei activităţi de

producţie” (licenţe de afaceri, compensare de TVA în sistemul cu rată uniformă etc).

Germania a implementat o serie de reforme privind introducerea aşa numitelor

„impozite verzi” – impozite menite să ajute la protejarea mediului înconjurător.

Principalele reglementări legislative în domeniul impozitării indirecte1 sunt:

1 Stolojan, Th., Tatarcau, R. Integrarea şi politica fiscală contemporană, Editura Infomarket,Braşov

La nivelul taxei pe valoarea adăugată:

A Şasea Directivă a Consiliului nr. 77/388/CEE din 17 mai 1977 privind armonizarea

legislaţiei statelor membre în domeniul impozitelor pe cifra de afaceri – sistem

comun de TVA;

A Treisprezecea Directivă a Consiliului nr. 86/560/CEE din 17 noiembrie 1986 privind

armonizarea legislaţiei statelor membre în domeniul impozitelor pe cifra de afaceri –

modul de rambursare a TVA pentru persoanele impozabile situate în afara teritoriului

Comunităţii Europene

Directiva Consiliului nr. 91/680/CEE din 21 decembrie 1992 privind anularea

frontierelor fiscale;

Directiva Consiliului nr. 92/111/CEE din 14 decembrie 1992 privind introducerea

măsurilor de simplificare în domeniul TVA;

Regulamentul Consiliului nr. 1798/2003 din 7 octombrie 2003 privind cooperarea

administrativă în domeniul TVA.

La nivelul accizelor:

Directiva Consiliului nr. 92/12/CEE din 25 februarie 1992 privind măsurile generale

cum sunt deţinerea, mişcarea şi monitorizarea produselor supuse accizării;

Directiva Consiliului nr. 92/79/CEE din 19 octombrie 1992 privind impozitele asupra

ţigaretelor;

Directiva Consiliului nr. 92/80/CEE din 19 octombrie 1992 privind impozitele asupra

tutunului fără ţigarete;

Directiva Consiliului nr. 92/83/CEE din 19 octombrie 1992 privind armonizarea

structurii accizelor asupra alcoolului şi băuturilor alcoolice;

Directiva Consiliului nr. 92/84/CEE din 19 octombrie 1992 privind nivelul accizelor

asupra alcoolului şi băuturilor alcoolice;

Directiva Consiliului nr. 2003/96/CE din 27 octombrie 2003 privind restructurarea

cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice şi a electricităţii.

1.2. Modalitatea de organizare a contabilitatii

Sistemul contabil al Germaniei se bazeaza pe modelul contabil macroeconomic în

care contabilitatea firmelor este strâns ancorată la politicile contabile naţionale, care la

rândul lor influienţează în mod sensibil scopurile propuse şi urmărite de agenţii economici.

Au fost identificate în acest sens :

ajustarea( netezirea) veniturilor pentru a se asigura stabilitatea economică în

afaceri;

ajustarea cotelor de amortizare pentru stimularea creşterii economice a întreprinderii;

crearea de rezerve pentru stimularea investiţiilor în curs şi pentru promovarea de noi

investiţii.

De asemenea sistemul contabil al Germaniei se bazeaza pe modelul contabil

normalizat, presupune o abordare a contabilităţii de tip “ contabilitate uniformă”, în care

aceasta este considerată ca fiind un mijloc foarte important de administrare şi control.

Acest lucru este realizat ca urmare a uniformizării înregistrărilor contabile, a prezentării

şi publicării situaţiilor financiare anuale, astfel încât informaţiile contabile degajate de

acestea să poată fi folosite de către toţi utilizatorii.

Contabilitatea normalizată este agreată de guverne, fiind folosită cu succes în

planificarea statală.

Fig. 1.Sistemul contabil al Germaniei2

Cultura contabilă latino-europeană creată, dezvoltată şi promovată de Germania, se

caracterizează prin:

♦ orientarea prioritară spre apărarea intereselor statului;

♦ este puternic normată şi controlată prin reglementări ce fac parte din aşa-zisul "plan de

conturi general";

♦ aplică o contabilitate dualistă, respectiv în două circuite (financiară şi de gestiune);

♦ imaginea fidelă este considerată drept obiectiv fundamental al contabilităţii financiare,

realizată prin conformitate, regulamente şi sinceritate;

♦ informaţia contabilă este puternic influenţată de aspecte juridice.

2 Atanasiu Pop, Contabilitate comparată şi aprofundată, Editura Intelcredo, Deva,1996, pag.13

Sisteme de contabilitate

Bazate pe macroeconomie

Bazate pe influenţa fiscală

Bazate pe codurile comerciale şi contabile

Germania

1.3. Modalitatea de evaluare si prezentare a elementelor din situatiile financiare

Tipul de contabilitate utilizat in Germania este cogestionar-corporativ si presuune un

sistem contabil social-democrat, in care factorii de putere sunt: creditorii(bancile),

salariatii(sindicatele) si actionarii. Pornind de la nevoia de informare a diversilor factori de

putere implicati s-a creat astfel o contabilitate reglementata, statica caracterizata printr-o

prudenta excesiva si ale carei informatii sunt facute publice, contabilitate dorita de creditori

si de sindicate, dar si o contabilitate dinamica, nereglementata, dorita de actionari si ale

carei informatii raman la nivelul intreprinderii. Cheltuielile si veniturile sunt clasificate dupa

natura lor, contul de rezultate urmarind interesul salariatilor.

Acest tip de contabilitate nu are un plan de conturi national obligatoriu, in schimb la

nivel de sectoare de activitate sunt normalizate planuri de conturi ce pot fi moniste sau

dualiste, iar în funcţie de rolul şi obiectivele normalizării, sistemul contabil utilizat este un

sistem bazat pe plan contabil general.

Pentru o tara ca Germania, contabilitatea este redusa în mare parte la aplicarea

regulilor juridice ce dau substanta Codului de comert. Schimbarile de reglementare nu pot

sa apara decât în cazul reinterpretarii principiilor fundamentale ca urmare a jurisprudentei

sau în cel al modificarii codului de comert, eveniment care nu poate sa aiba loc decât foarte

rar.

Mecanismul de reglementare este definit si de natura regulilor. În Germania regulile

contabile depind si de forma juridical si de marimea societatii3. Spre deosebire de exemplu

de Marea Britanie unde societatea pe actiuni este forma juridica cea mai raspândita, în

Germania exista mai multe forme de societatii, fiecare având propriile obligatii contabile si

fiscale.

Bilantul contabil exclude judecatile patrimoniale, este documentul de sinteza care

prezinta situatia financiara a firmei. In contabilitatile anglo-saxone, domina principiul

prevalentei economicului asupra juridicului.

Complementar rolului sau de a completa informatiile privind „compozitia beneficiului”,

bilantul contribuie la furnizarea bazei informationale privind evaluarea structurii capitalului,

calcului ratei de randament si de determinare a lichiditatii si flexibilitatii financiare a

intreprinderii.

Modelele de prezentare si de intocmire a bilantului variaza de la o tara la alta.

Principalele elemente care diferentiaza prezentarea bilantului in diferite tari sunt: ordonarea

activelor si pasivelor, si modul de inscriere a rezultatului in bilant. Ordonarea activelor dupa

3Atrill, Peter; McLaney, Eddie, „Contabilitatea şi Finanţele pe înţelesultuturor”, Ed. Rentrop & Straton, Bucureşti, 2006

lichiditatea lor si a pasivelor dupa exigibilitatea acestora constituie o optiune universala.

Aceasta optiune este aplicata dupa doua modalitati distincte in diferite tari.

In Germania prezentarea bilantului consta in clasarea elementelor de activ in ordinea

lichiditatii crescatoare si a elementelor de pasiv in ordinea exigibilitatii crescatoare4.

1.4. Politici si principii contabile

Politica de contabilitate reprezinta o totalitate de principii, conventii, reguli, metode si

procedee adoptate de conducerea intreprinderii pentru tinerea contabilitatii si intocmirea

rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate se elaboreaza in baza ansamblului de conventii

fundamentale ale contabilitatii. Notiunea "conventie" inseamna presupunere (ipoteza),

conditie de la care intreprinderea trebuie sa porneasca la organizarea contabilitatii si

intocmirea rapoartelor financiare.

Principiul prudentei aplicat de Germania ocupă un loc important în practica de

contabilitate şi în prezent este recunoscut în mod explicit şi în normele contabile. Intr-o

primă interpretare, acest principiu îşi găseşte aplicarea la inventarierea elementelor

patrimoniale, în tratarea diferenţelor favorabile şi nefavorabile de valoare. Astfel, dacă, de

regulă diferenţele favorabile de valoare trebuie să fie constatate în contabilitate pe seama

cheltuielilor. Insă prudenţa, ca principiu, trebuie să se manifeste pe toată durata exerciţiului

financiar, ca o atitudine constantă a profesionistului contabil. Importanţa sa variază sensibil

în funcţie de particularităţile fiecărui sistem în parte având un rol principal în Germania.

Principii generale contabile aplicate in sistemul contabil german5 se refera la:

Adevăr şi claritate

Utilizarea de o limba curenta nu cu exprimari invechite bilanţul trebuie să fie în

moneda naţională

Completitudinea, corectitudinea, clasificate într-un mod oportun şi corecte

Rezumat zilnic de încasări în numerar şi a cheltuielilor

Nici o intrare fără a se primi

Conţinut original al unei intrari nu trebuie să fie şters. (Nu se şterge, nici nu se

utilizeaza un lichid sau creion corector, nici o ştergere dacă cărţile sunt păstrate în

format electronic)

Numerotarea tuturor paginilor, nu se lasa linii goale între intrări

4 Diaconu, Gheorghe, „Contabilitate internaţională. Comparaţii şi armonizări”, ediţia a II-a, Ed. Bibliotheca, Târgovişte, 20065 Feleagă, Niculae; Feleagă, Liliana, Contabilitate financiară – o abordare europeană şi internaţională”, ediţia a doua, vol. I şi II, Ed. Economică, Bucureşti, 2007

Bilanţul contabil şi de inventariere la inceput şi apoi la fiecare 12 luni

ţinerea corecta de evidenţe contabile

Politicile contabile nu pot fi unitare sau „standardizate” deoarece ele trebuie să fie

adaptate specificului activităţii societăţii comerciale.

Totuşi, regulile şi tratamentele contabile trebuie să fie cele prevăzute de

Reglementările contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor Economice

Europene.

Normalizarea, ca proces prin care se elaborează reguli, norme de prezentare a

documentelor de sinteză şi se definesc metodele şi terminologia contabilă aplicabile în

totalitate sau parţial in Germania are drept obiective:

să asigure reglementarea practicilor contabile şi astfel să determine ameliorarea

contabilităţii;

să permită utilizatorilor de informaţii contabile să ia decizii raţionale, pe baza

informaţiilor contabile;

să creeze un climat de încredere între proprietarii de capital şi administratorii

afacerilor;

să servească ca arbitru între diferitele părţi care participă la viaţa economică şi, în

special, între producătorii informaţiei contabile şi auditorii contabili care certifică

calitatea informaţiei asigurând astfel credibilitatea socială a informaţiei contabile;

să acorde o anumită protecţie auditorului contabil prin limitarea responsabilităţilor

sale;

să permită consolidarea informaţiei contabile la nivelul grupurilor de societăţi;

să permită elaborarea de statistici naţionale.

Principiul de substanţa economică asupra formei

Prin includerea principiului de substanţa economică6 asupra formei abordarea

economică va avea o importanţă majoră în domeniul de aplicare a reglementărilor contabile

în conformitate cu întregul Codul comercial german, în viitor. In conformitate cu motivele

invocate în susţinerea legii, aspectul crucial al principiului integralităţii în temeiul dreptului

comercial german este în primul rând proprietatea legala. Pentru datorii,

acest principiu este limitat în măsura în care acestea sunt necesare să fie prezentate de

către partea care are obligaţia legală.

Recunoaşterea opţionala a activelor fixe necorporale

6 www.deloitte.com

În loc de interzicerea din contabilitate pentru activele fixe necorporale generate

intern, a fost introdusa o opţiune cu privire la capitalizarea costurilor de producţie suportate

în dezvoltarea unui activ fix necorporal generat intern. Un activ trebuie să fie capitalizat daca

şi numai dacă, activul poate fi clasificat, cu o fiabilitate adecvată ca un activ în sensul

dreptului comercial german, şi anume că este utilizabil în dreptul său propriu în conformitate

cu standardele general acceptate.

Măsurarea la valoarea justă

Măsurarea la valoarea justă trebuie să se bazeze pe preţul pietei determinat pe

baza unei piaţe active (de exemplu, preţul uşor şi disponibil în mod regulat disponibil la un

schimb de sotcuri, de la un comerciant sau un grup industrial). În cazul în care preţul piata

nu poate / nu mai fi determinat, valoarea justă trebuie să fie obţinuta prin metode de

evaluare general acceptate (de exemplu, compararea cu alte tranzacţii). În cazul în care

valoarea justă poate nu poate fi stabilită în mod credibil, instrumentele trebuie să fie

evaluate la cost.

2. Prezentarea si analiza comparativa a situatiilor financiare

2.1. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din Romania.

Gradul de integrare al economiilor naţionale în economia mondială diferă mult pe ţări

şi grupe de ţări şi este determinat de nivelul de dezvoltare economică a acestora, precum şi

de gradul de diversificare şi specializare a producţiei lor materiale. Procesul de integrare a

relaţiilor economice interstatale şi în ultimă instanţă globalizarea, presupune ridicarea unor

restricţii, armonizarea unor reglementări care să favorizeze dezvoltarea schimburilor

comerciale, extinderea cooperării multilaterale, transferul de tehnologii, perfecţionarea şi

accesibilitatea sistemului financiar-valutar internaţional.

Ca orice componentă a sistemului economic, şi contabilitatea a trebuit să suporte

schimbări şi adaptări la noua tendinţă de globalizare, de armonizare şi integrare, încercând

să se adapteze atât la schimbările regionale, generate de integrarea şi adaptarea României

în UE, cât şi la schimbările de la nivel internaţional.

Incă de la început trebuie precizată particularitatea sistemului de contabilitate din

România, comparativ cu cel din UE, şi anume faptul că politica fiscală este inclusă în

sistemul legislativ naţional, deci are un caracter obligatoriu, în timp ce în alte state membre

ale UE în cazul marilor corporaţii acestea au adoptat standardele internaţionale în afara

propriului lor sistem legislativ, specific, iar sistemul contabil practicat în întreprinderile mici şi

mijlocii respectă reglementările din directivele europene.

Începând cu data de 1 ianuarie 2010, operatorii economici aplică Reglementările

contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, parte componentă a Reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor

publice nr. 3.055/2009. Odată cu intrarea în vigoare a acestor reglementări a fost abrogate

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, fiecare întreprindere are obligaţia să întocmească situaţii financiare

semestriale şi anuale, care includ: bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor

capitalului propriu situaţia fluxurilor de numerar şi trezorerie, politici contabile şi note

explicative.

La baza întocmirii situaţiilor financiare ale întreprinderilor se află nouă principii şi

reguli contabile ce trebuie respectate de către toţi agenţii economici după cum urmează :

Principiul continuităţii activităţii – acesta presupune ca într-un viitor previzibil ,

întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în imposiblitatea

continuării activităţii. În cazul în care administratorii unei întreprinderi au avut

cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă referitoare la anumite evenimente care

pot afecta capacitatea acesteia de a-şi continua activitatea este necesară

consemnarea lor în note explicative.

Principiul permanenţei metodelor contabile practicate – modificările politicii contabile

sunt permise doar dacă acestea sunt cerute de lege sau de un standard contabil

legiferat, iar în acest caz este necesară menţionarea lor în note explicative .

Principiul prudenţei – valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza

principiului prudenţei, care are în vedere următoarele aspecte :

A) În stabilirea valorii unui element din contabilitate se iau în considerare

numai profiturile realizate până la data încheierii exerciţiului financiar;

B) În înregistrările contabile efectuate se ţine seama de toate obligaţiile

previzibile , precum şi de pierderile potenţiale care au luat naştere între data

încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii bilanţului contabil;

C) Se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor,

chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.

Principiul independenţei exerciţiului financiar – presupune luarea în considerare a

tuturor veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se

putea face raportarea completă a rezultatelor activităţii întreprinderii .

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv – impune stabilirea

valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, care se va determina separat

pentru fiecare element individual de activ sau de pasiv.

Principiul intangibilităţii – bilanţul contabil de deschidere a unui exerciţiu financiar

trebuie să corespundă cu bilanţul contabil de închidere a exerciţiului precedent , cu

excepţia corecţiilor impuse de aplicarea prevederilor din IAS 8.

Principiul necompensării – valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi

compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, cu excepţia compensărilor

între active şi pasive admise prin standardele Internaţionale de contabilitate.

Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului – informaţiile prezentate în

situaţiile financiare ale întreprinderilor trebuie să reflecte realitatea economică a

evenimentelor şi tranzacţiilor efectuate şi, nu numai forma lor juridică.

Principiul pragului de semnificaţie – elementele care au valori semnificative într-un

exerciţiu financiar trebuie prezentate distinct în cadrul situaţiilor financiare, iar

componentele cu valori semnificative, care au aceeaşi natură se însumează, nefiind

necesară prezentarea lor separată.

Trebuie menţionat că de la cele nouă principii contabile prezentate mai sus sunt

permise abateri numai în cazuri excepţionale şi acestea se vor detalia în notele explicative

cu precizarea motivelor care au generat aceste abateri , precum şi cu efectuarea unei

evaluări a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau

pierderilor întreprinderii .

Contabilitatea se ţine în limba română şi moneda naţională. Contabilitatea

operaţiunilor efectuate în valuta se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. Pentru

necesităţile proprii de informare, entităţile pot opta pentru întocmirea situaţiilor financiare

anuale şi într-o altă monedă. Cursul utilizat pentru conversia în moneda naţională a

situaţiilor financiare anuale întocmite într-o altă monedă este cursulde schimb valutar

comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru data bilanţului.

Persoanele juridice care întocmesc situaţii financiare anuale individuale potrivit

Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice

Europene întocmesc şi prezintă fie situaţii financiare anuale, fie situaţii financiare anuale

simplificate.

Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre

următoarele trei criterii:

- total active: 3.650.000 euro;

- cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;

- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

Acestea întocmesc situaţiile financiare anuale care cuprind:

- bilanţ;

- cont de profit sau pierdere;

c) situaţia modificărilor capitalului propriu;

d) situaţia fluxurilor de numerar;

e) note explicative la situaţiile financiare anuale.

Societăţile comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o

piaţă reglementată întocmesc situaţii financiare anuale dezvoltate (cu cinci componente),

chiar dacă nu depăşesc limitele a două din cele trei criterii de mărime prevăzute de

reglementări.

Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile

de mărime prevăzute întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind:

a) bilanţ prescurtat,

b) cont de profit şi pierdere,

c) note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.

Persoanele juridice care întocmesc situaţii financiare anuale simplificate au

posibilitatea ca, opţional, să întocmească situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau

situaţia fluxurilor de numerar.

O entitate care a întocmit situaţii financiare anuale simplificate (cu 3 componente) va

întocmi situaţii financiare anuale dezvoltate (cu cinci componente) numai dacă în două

exerciţii financiare consecutive depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii prevăzute la

art. 3 alin. (1) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009.

O entitate care a depăşit limitele a două din cele trei criterii şi a întocmit situaţii

financiare anuale dezvoltate, va întocmi situaţii financiare anuale simplificate numai dacă, în

două exerciţii financiare consecutive, nu depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii

prevăzute la art. 3 alin. (1) din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009.

Prin două exerciţii financiare consecutive se înţelege exerciţiul financiar precedent

celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale şi exerciţiul financiar curent,

pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale.

Ca urmare, pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de

mărime prevăzute de reglementările contabile se efectuează la sfârşitul exerciţiului

financiar, pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar

precedent celui de raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi

a balanţei de verificare încheiate la finele exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de

schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii

exerciţiului financiar.

Situaţiile financiare anuale întocmite de persoanele juridice conforme cu Directiva a

IV-a a Comunităţilor Economice Europene sunt auditate potrivit legii.

Fac obiectul auditului statutar şi situaţiile financiare anuale întocmite de persoanele

juridice de interes public, astfel cum sunt definite potrivit legii, precum şi societăţile

comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată,

astfel cum este definită de legislaţia în vigoare privind piaţa de capital.

Situaţiile financiare anuale sunt supuse aprobării adunării generale a acţionarilor sau

asociaţilor, potrivit legislaţiei în vigoare. Situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o

declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii entităţii pentru întocmirea acestora

potrivit prevederilor art. 30 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, şi

Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice

Europene.

Pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale ale exerciţiului financiar 2010,

încadrarea în criteriile de mărime prevăzute la pct. 3 alin. (1) din Reglementările contabile

conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, se efectuează la

sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare anuale

ale exerciţiului financiar 2009 şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi

a balanţei de verificare încheiate pentru exerciţiul financiar 2010.

1. Bilantul

Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul

contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei

financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune:

- respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea patrimoniului;

- respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii

bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;

- posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate,

puse de acord cu inventarul.

Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul

propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele

economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent

economic la un moment dat.

Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul

unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de

Legea Contabilitatii.

Importanta bilantului contabil deriva din functiile pe care acesta le indeplineste:

1) functia de generalizare a datelor contabilitatii;

2) functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare;

3) functia previzionala.

Bilanţul se întocmeşte pe baza datelor din contabilitatea curentă ,pusă de acord cu

rezultatele inventarierii. Ca urmare la închiderea exerciţiului elementele de activ,se

evaluează şi se reflectă în bilanţ la valoarea contabilă netă ( valoarea de intrare după

deducerea amortizării şi provizioanelor pentru deprecieri cumulate) iar elementele de pasiv

de natura datoriilor la valoarea de intrare ( contabilă ) pusă de acord cu rezultatele

inventarierii.

Pentru evaluarea elementelor din situaţiile financiare anuale sunt utilizate reguli de

bază şi reguli alternative, în conformitate cu prevederile reglementărilor contabile.

Formatul bilantului in Romania este următorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale

1. Cheltuieli de constituire

2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete, licente, mărci comerciale, drepturi si active similare, dacă acestea

au fost achizitionate cu titlu oneros

4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achizitionat cu titlu oneros

5. Avansuri si imobilizări necorporale în curs de executie

II. Imobilizări corporale

1. Terenuri si constructii

2. Instalatii tehnice si masini

3. Alte instalatii, utilaje si mobilier

4. Avansuri si imobilizări corporale în curs de executie

III. Imobilizări financiare

1. Actiuni detinute la entitătile afiliate

2. Împrumuturi acordate entitătilor afiliate

3. Interese de participare

4. Împrumuturi acordate entitătilor de care compania este legată în virtutea intereselor de

participare

5. Investitii detinute ca imobilizări

6. Alte împrumuturi

B. Active circulante

I. Stocuri

1. Materii prime si materiale consumabile

2. Productia în curs de executie

3. Produse finite si mărfuri

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri

II. Creante

(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie

prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creante comerciale

2. Sume de încasat de la entitătile afiliate

3. Sume de încasat de la entitătile de care compania este legată în virtutea intereselor de

participare

4. Alte creante

5. Capital subscris si nevărsat

III. Investitii pe termen scurt

1. Actiuni detinute la entitătile afiliate

2. Alte investitii pe termen scurt

IV. Casa si conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentându-se separat împrumuturile din

emisiunea de obligatiuni convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comert de plătit

6. Sume datorate entitătilor afiliate

7. Sume datorate entitătilor de care compania este legată în virtutea intereselor de

participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale.

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligatiuni, prezentându-se separat împrumuturile din

emisiunea de obligatiuni convertibile

2. Sume datorate institutiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale - furnizori

5. Efecte de comert de plătit

6. Sume datorate entitătilor afiliate

7. Sume datorate entitătilor de care compania este legată în virtutea intereselor de

participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurările sociale

H. Provizioane

1. Provizioane pentru pensii si obligatii similare

2. Provizioane pentru impozite

3. Alte provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris

1. Capital subscris vărsat

2. Capital subscris nevărsat

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve statutare sau contractuale

3. Alte rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat(ă)

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

Formatul bilantului prescurtat este următorul:

A. Active imobilizate

I. Imobilizări necorporale

II. Imobilizări corporale

III. Imobilizări financiare

B. Active circulante

I. Stocuri

II. Creante

(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie

prezentate separat pentru fiecare element.)

III. Investitii pe termen scurt

IV. Casa si conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

H. Provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital si rezerve

I. Capital subscris (prezentând-se separat capitalul vărsat si capitalul nevărsat)

II. Prime de capital

III. Rezerve din reevaluare

IV. Rezerve

V. Profitul sau pierderea reportat(ă)

VI. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

2. Contul de profit si pierdere

Veniturile şi cheltuielile unui exerciţiu financiar sunt raportate în contul de profit şi

pierdere.

Potrivit reglementărilor contabile, acestea sunt definite astfel:

a) veniturile - constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor,

care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din

contribuţii ale acţionarilor;

b) cheltuielile - constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale

datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele

rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă

sumele plătite sau de plătit pentru consumul de materii prime şi materiale, pentru lucrările

executate şi serviciile prestate de terţi, plata personalului şi a altor obligaţii legale sau

contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau

dispărute, precum şi provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile

care afectează activele întreprinderii.

Formatul contului de profit si pierdere este următorul:

1. Cifra de afaceri netă

2. Variatia stocurilor de produse finite si a productiei în curs de executie

3. Productia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizată

4. Alte venituri din exploatare

5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

b) Alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli cu personalul:

a) Salarii si indemnizatii

b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii

7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale si imobilizările necorporale

b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul în care acestea depăsesc suma

ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea in cauză

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obtinute de la entitătile

afiliate

10. Venituri din alte investitii si împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu

indicarea distinctă a celor obtinute de la entitătile afiliate

11. Alte dobânzi de încasat si venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obtinute de la

entitătile afiliate

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare si investitiile detinute ca active

circulante

13. Dobânzi de plătit si cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor privind entitătile

afiliate

14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară

18. Impozitul pe profit

19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

20. Profitul sau pierderea exercitiului financiar

3. Situatia modificarilor capitalului propriu

Situaţia modificărilor capitalului propriu reprezintă o componentă separată a

situaţiilor financiare ale întreprinderii, prezentând detaliat toate variaţiile pe care capitalurile

proprii le-au suferit pe perioada unui exerciţiu financiar. Pe baza informaţiilor furnizate de

acest document se poate analiza capacitatea de menţinere a capitalului şi profitul sau

pierderea întreprinderii. Astfel, situaţia modificărilor capitalului propriu prezinta modificarile

capitalului propriu intre inceputul si sfarsitul unui exercitiu financiar.

Structura exemplificativa a situatiei modificarilor capitalului propriu este urmatoarea:

Capital subscris

Prime de capital

Rezerve din reevaluare

Rezerve legale

Rezerve statutare sau contractuale

Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

Alte rezerve

Actiuni proprii

Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau

pierderea neacoperita

Sold C

Sold D

Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima

data IAS mai putin IAS 29

Sold C

Sold D

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor

contabile

Sold C

Sold D

Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea

Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a patra a

Comunitatilor Economice Europene

Sold C

Sold D

Rezultatul exercitiului financiar Sold C

Sold D

Repartizarea profitului

Prezentarile cifrice, potrivit exemplului de mai sus, trebuie sa fie insotite de informatii

referitoare la:

- natura modificarilor;

- tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;

- natura si scopul pentru care au fost constituite rezervele;

- orice alte informatii semnificative.

Modificarile capitalului propriu se prezinta pentru cele doua exercitii financiare, precedent si

curent.

4. Situatia fluxurilor de trezorerie este un document financiar util în explicarea variaţiei

patrimoniului întreprinderii în cursul exerciţiului, oferind informaţii privind modul în care au

fost finanţate şi cum au fost utilizate resursele financiare.

Fluxurile de trezorerie sunt analizate în funcţie de natura activităţii:

- de exploatare;

- de investiţie;

- de finanţare.

Aceasta situatie a fluxurilor de trezorerie cuprinde:

I. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE

Incasari in numerar din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii

Incasari in numerar provenite din redevente, onorarii, comisioane si alte venituri

Plati in numerar catre furnizori de bunuri si servicii

Plati in numerar catre si in numele angajatilor, plati efectuate de angajator in legatura cu

personalul

Taxa pe valoarea adaugata platita

Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate platite

Numerar generat de exploatare

Dobanzi incasate

Dobanzi platite

Impozit pe profit platit

Fluxuri de numerar nete din activitati de exploatare

II.FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE INVESTITII

Incasarile de numerar din vanzarea de terenuri si cladiri,

instalatii si echipamente, active necorporale si alte active pe termen lung

Incasari si plati in numerar din alte activitati de investitii

Platile in numerar pentru achizitionarea de terenuri si mijloace fixe, active necorporale si alte

active pe termen lung

Dividende incasate

Fluxuri de numerar nete din activitati de

III. FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE FINANTARE

Incasari din imprumuturi pe termen lung/rambursari

Incasari din imprumuturi pe termen scurt/rambursari

Plati pentru operatiunile de leasing financiar

Dividende platite

Fluxuri de numerar nete din activitati de finantare

Efectele variatiei ratei de schimb aferente numerarului si echivalentelor de numerar

Fluxuri de numerar

Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei

Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor

în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Trebuie prezentate într-o

manieră sistematică, fiecare element semnificativ al bilanţului să fie însoţit de o trimitere la

nota care cuprinde informaţii legate de acel element.

În cadrul situaţiilor financiare se vor prezenta următoarele note explicative:

1. Active imobilizate

2. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

3. Repartizarea profitului

4. Analiza rezultatului din exploatare

5. Situaţia creanţelor şi datoriilor

6. Principii, politici şi metode contabile

7. Acţiuni şi obligaţiuni

8. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii

9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari

10. Alte informaţii.

2.2. Modalitatea de intocmire si structura situatiilor financiare potrivit reglementarilor din Germania

Germania are ca principal crez al politici statale stabilitatea monedei, respectarea cu

strictete a costurilor istorice fiind de altfel si natura contabilitatii sale. Astfel rezulta ca in

contextul economic german nu exista o presiune externa puternica privind publicarea

informatiilor financiare, obligatiile contabile de baza fiind adresate intreprinderilor mici,

obligatiile suplimentare revenind intreprinderilor mari.

Codul de comert clasifica societatile de capitaluri in mici, mijlocii, mari in functie de

anumite praguri, astfel ca obligatiile contabile sunt definite in functie de forma si marimea

societatilor de capitaluri. Sub 50 de salariati intreprinderile sunt mici, intre 50-250 mijlocii si

peste 250 mari.

Societatile cotate la bursa indiferent de marimea lor sunt asimilate societatilor mari si

nu beneficiaza de scutirile acordate societatilor mici si mijloci.

Regulile contabile ale Codului de comert nu implica un plan de conturi normalizat si

cu caracter general, dar sunt elaborate pe ramuri sau sectoare profesionale.

Impozitarea pe profit se face plecand de la diferenta intre bilantul de inchidere al

exercitiului si bilantul de deschidere. Se merge pe primordialitatea contabilitatii asupra

fiscalitatii dar se intocmeste un bilant pentru fiscalitate si altul pentru contabilitatea

financiara.

In Germania principiile sunt numite conform regulilor si se structureaza astfel:

1) Principiul imaginii fidele este obiectivul fixat societatilor de capitaluri

2) Principiile generate de intocmirea documentelor de sinteza:

- principiul exactitatii si obiectivitatii conform caruia situatile financiare trebuie sa contina

informatii verificabile;

- principiul integralitatii conform caruia trebuie sa se tina cont de toate operatiile care sunt

atasabile activitatii intreprinderii;

- principiul peridiocitatii inventarului si conturilor anuale.

3) Principii generale de prezentare din care:

- principiul permanentei metodelor se utilizeaza atunci cand se rectifica o eroare sau cand

apare o modificare in contextul economic.

4) Principii generale de evaluare aplicabile tuturor comerciantilor:

- principiul identitatii, in America se numeste principiul intangibilitatii bilantului de

deschidere;

- principiul continuitatii exploatarii;

- principiul evaluarii separate a elementelor

- principiul prudentei care se refera la cele mai mici valori pentru elementele de activ si

cele mai mari valori pentru elementle de pasiv, la imparitatea operatiilor adica luarea in

calcul a riscurillor previzibile si a pierderilor probabile si la beneficiul realizat care este

singurul luat in calcul.;

- principiul independentei exercitiilor;

- principiul costurilor istorice

Situatiile financiare in Germania

In Germania bilantul poate sa aiba numai forma tabelara (de cont) obligatia de a

prezenta un bilant intreg revine marilor societati. Se impun inainte de bilant prezentarea

suitei de analize prin care se delimiteaza perimetrul bilantului. Inscrierea elementelor in

bilant, pentru activ se prezinta posturile bilantiere in ordinea crescatoare a lichiditatii iar

datoriile in ordinea crescatoare a exigibilitatii.

Fondul comercial constituie o exceptie in sensul ca justifica inscrierea in activ deoarece

are un caracter rezidual, este neidentificabil. Motivul inscrierii in bilant in Germania il

reprezinta obligatia fiscala de a imobiliza orice bun economic. O datorie trebuie sa satisfaca

urmatoarele conditii: sa corespunda unei obligati prezente sau vitoare, sa antreneze o

cheltuiala economica si sa fie masurabila.

Contul de profit si pierdere este un document de sinteza care reflecta evolutia

rezultatelor economico-financiare ale firmelor, in sistemul contabil german se publica sub

forma unei liste dupa natura cheltuielilor si veniturilor si dupa functiile lor. Trebuie sa puna in

mod distinct in evidenta influenta relatiilor cu intreprinderile legate asupra veniturilor si

cheltuielilor cu caracter financiar.

In sistemul german contul de profit si pierdere se prezinta minimal si cel mai des sub

forma de lista dupa natura cheltuielilor si veniturilor astfel:

1. Cifra de afaceri

2. Variatia de stocuri de produse finite si de productie neterm

3.Lucrari executate de intreprindere pentru sine

4.Alte venituri din exploatare

5.Consumuri de materiale

6. Cheltuieli de personal

7.Amortizari si provizioane pentru depreciere

8.Alte cheltuieli de exploatare

9.Venituri din participatii

10.Venituri din alte titluri

11.Alte dobanzi si veniturib asimilate

12. Provizioane pentru deprec imob fin si a titl de plasament

13.Dobanzi si cheltuieli asimilate

14. Rezultatul activitatii ordinare

15.Venituri extraorinare

16.Cheltuieli extraordinare

17. Rezultat extraordinar

18. Impozit asupra rezultatului

19. Alte impozite

20.Rezultatul exercitiului (beneficiu sau pierdere)

Se disting trei mari categorii de venituri:

- venituri si cheltuieli cu caracter de exploatare(1-8)

- venituri si cheltuieli financiare(9-13)

- venituri si cheltuieli extraordinare(15-17)

Se prevede un rezultat al activitatii ordinare si un reultat al activitatii extraordinare.

Anexele la bilant contin patru mari categorii de informatii:

- principiile contabile

- complemente de informatii relative la posturile bilantiere;

- complemente de informatii relative la contul de profit si pierdere;

- diverse informatii relative la societate.

Particularitati ale contabilitatii in Germania

1. Activele imobilizate nu se pot reevalua in Germania, costul istoric este foarte important.

2. Stocurile de marfuri nu figureaza in mod distinct fiind regrupate cu stocurile de produse

finite. Se admite evaluarea acestora prin diferite metode, cea mai des utilizata fiind metoda

costului mediu ponderat. In masura in care principile contabile sunt respectate se pot utiliza

si FIFO sau LIFO. In Germania fiscalitatea admite fara conditii metodele CMP si LIFO

celelalte sunt admise numai in masura in care sunt justificate de realitatea operatiilor.

3. Creantele incerte sunt evaluate la valoarea lor probabila tinand cont de perspectivele de

incasare in viitorii doi ani.

4. Creantele si datoriile exprimate in monede straine sunt convertite la cursul curent in

vigoare la data desfasurarii operatiilor care le-au generat. In contabilitatea germana nu

exista "Diferente de conversie-A/P".

5. Fondul comercial imobilizat este amortizat pentru cel putin un sfert din valoarea sa,

imobilizarea lui fiind facultative.

2.3. Analiza comparativă a situaţiilor financiare

Am considerat ca fiind oportună comparaţia României în domeniul contabilităţii cu

Germania, deoarece, pe de o parte, aceasta posedă o lunga tradiţie în contabilitate (cadrul

legislativ în materie de contabilitate este asigurat în Germania în principal de Codul

Comercial German în vigoare de la data de 10 mai 1897), iar pe de altă parte, este stat

membru UE încă de la înfiinţare.

Contabilitatea celor două ţări europene pot fi definite ca: una cu îndelungată tradiţie

în contabilitate care a influenţat întregul sistem contabil european şi care nu va renunţa uşor

la particularităţile ce decurg dintr-un exces de prudenţialitate (şi care vor exista datorită

drepturilor de opţiune existente în directivele europene); cealaltă, marcată pentru o jumătate

de secol de economia supercentralizată ce i-a influenţat major modelul de contabilitate şi

raportare contabilă, dar care în ultimii 21 ani a parcurs un proces autentic de armonizare şi

mai recent de conformare la cerinţele europene în domeniul contabilităţii.

Capitolul 3. Prezentarea societăţilor comerciale

3.1. Prezentarea fabricii de mobila Casa Rusu Romania

Compania si-a inceput activitatea in 1994 ca retailer de mobila, in scurt timp

devenind unul dintre cei mai mari importatori si dealeri de mobilier din Romania. In 2000,

conducerea a fost preluata de Cristian Rusu, iar in 2005 s-a realizat o prima investitie intr-o

unitate de productie mobila din PAL.

In 2004 se finalizeaza centrul logistic de unde se distribuia marfa la peste 200 de

magazine din tara. In 2005 se realizeaza prima investitie in activitatea de productie de

mobilier din pal, valoarea investiei ajungand la 3,5 milioane euro iar in 2007 se demareaza

proiectul pentru a doua fabrica de mobila cu o capacitate de productie de 5 ori mai mare

decat prima fabrica.

In 2009, cand piata a inceput sa cada, firma a decis sa investeasca in Casa Rusu,

reteaua proprie de magazine iar in 2010 se finalizeaza proiectul primei fabrici de mobilier

tapitat din cadrul grupului cu o investitie de 1,5 mil euro.

Fabrica are o capacitate de 2 000 de seturi de mobilier tapitat( canapele, coltare,

paturi si mic mobilier). In prezent, in fabricile Rus Savitar lucreaza cca 400 de persoane. In

acest sens s-au achizitionat 4 linii de productie total automatizate care reprezinta varful

tehnologiei in productia de mobilier din pal din Europa, una dintre aceste linii fiind unica in

Europa de Est. Valoarea investitiei se ridica la 11 milioane euro. In 2008 se finalizeaza

proiectul celei de-a doua fabrici, aceasta devenind functionala in septembrie 2008 cu o

capacitate de productie de 15 000 garnituri de mobilier pe luna. In momentul de fata

compania Rus Savitar este ca marime al doilea producator de mobilier din pal din Romania,

cu o capacitate totala de productie de 18 000 de garnituri de mobilier din pal/luna si 2 000

de seturi de mobilier tapitat/luna, activitatea de productie si logistica desfasurandu-se pe o

suprafata de 100 000 mp.

Firma nu are exporturi, iar directorul general afirma ca firma ca ar putea sa fie

interesat de piata externa. Actionarii, sotii Dorica si Iordache Rusu (care detin fiecare 40%

din actiuni) si fiii Cristian si Raimond Rusu (10% din actiuni fiecare), analizeaza si

posibilitatea ca in noiembrie sa faca primul pas in afara tarii prin deschiderea unei unitati la

Budapesta.

In 2009, Rus Savitar a avut o marja a profitului de 8-10%, la jumatate comparativ cu

cea din 2008. Rus Savitar a inregistrat pentru anul 2010 o cifra de afaceri de 22 mil. euro, in

crestere cu 10% comparativ cu nivelul din 2009. Acest nivel al afacerilor incadreaza

compania in top zece jucatori din piata locala de mobila.

Magazine

Casa Rusu reprezinta divizia de retail a companiei Rus Savitar si se doreste a fi

puntea de legatura directa dintre producator si clientul final, fara intermediul altor

comercianti si dealeri. Astfel clientul beneficiaza de preturi mult mai bune la mobilier prin

eliminarea adaosurilor pe care comerciantii si dealerii le practica.

Pe langa magazinele Casa Rusu deja existente, in Timisoara(3 magazine), Sibiu,

Cluj Napoca, Deva, Pitesti, Brasov si Bucuresti urmeaza in urmatoarea perioada extinderea

retelei cu inca cinci unitati. Magazinele au suprafete intre 1500- 4000 mp.

Produse

1. Bucatarii

Lavinia

Mira

Masa de bucatarie

2. Camere de zi

Pedro

Infinity C

3. Camere de tineret

Cara

Dormitor Ibiza

4. Dormitoare

Raul

5. Mobilier Office

6. Mic mobilier

7. Tapiterii

Coltar Floryda

Clienti si competitori

Mobila “Casa Rusu” se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, avand un sortiment

de mobila foarte divers, cu solutii pentru toate gusturile, preturile si orice varsta. Clientii

firmei sunt atat persoane fizice, cat si persoane juridice - care beneficiaza de cateva

avantaje, de reduceri in cazul comenzilor mari, de avantajele colaborarii firmei cu un numar

de banci, care faciliteaza platile. Unele sortimente de mobila, se adreseaza unor categorii

de varsta cuprinse între 1-10 ani, 16-20 ani şi între 25-50 ani, dar orice persoana, indiferent

de varsta sau gusturi, isi poate gasi solutia de care are nevoie, pentru mobilarea

dormitorului.

Transportul mobilierului de la furnizori catre reteaua de magazine se realizeaza cu

ajutorul mijloacelor de transport propii. De asemenea, pentru toti clientii sai, ,,Casa Rusu”

asigura transportul la domiciliu al mobilierului cumparat cu ajutorul mijloacelor de transport

aflate in dotarea fiecarui magazin. Parcul auto al firmei cuprinde: 25 autoturisme si 12

camioane.

Rus Savitar livreaza si catre reteaua de bricolaj Dedeman, dar si catre mai multe

hipermarketuri, insa numarul acestor contracte a scazut. Livrarile catre Dedeman s-au situat

anul trecut la circa 5 mil. euro.

Concurenta

In retailul de mobila, o piata de sub 1 mld. euro anual, Casa Rusu se pozitioneaza pe

segmentul scazut de pret. Principalii jucatori din industria de mobila sunt:

a) MOBEXPERT este principalul concurent, fiind o companie producatoare de mobilier de

birouri si pentru casa. Infiintat in urma cu 17 ani grupul Mobexpert este liderul pietei de

mobilier din Romania, avand o cifra de afaceri in 2009 de 115 milioane de euro, plasandu-

se astfel intre primele 12 intreprinderi europene din industria mobilei. Numai in Bucuresti si

in orasele mari, Mobexpert detine 18% din piata de mobilier de casa si 30% din cea a

mobilierului de birou. Ambele divizii sunt lider pe pietele de profil din Romania..

b) IKEA este de asemnea un concurent serios. Primul magazin a fost deschis in Romania la

inceputul anului 2007 si comercializeaza produse de mobilier si accesorii.

Grupul suedez incearca sa testeze piata din Romania incercand strategia pretului inalt,

introducand preturi mult mai mari decat magazinele din alte tari, bazandu-se pe faptul ca

serviciile si produsele oferite sunt unice in Romania si magazinul deschis in Bucuresti este

primul din acest lant.

c) KIKA – Retailerul austriac de mobilă si decoratiuni interioare şi-a propus dezvoltarea unei

reţele de opt magazine în România, devenind asfel un important concurent pt IKEA.

d) Fiind o companie care in urma cu sapte ani comercializa exclusive bucatarii, Innova

acopera o parte considerabila de stiluri modern pentru mobilier (classic, mobilier pentru

bucatarii, mobila de sufragerie, mobila de lux etc).

Imaginea Innova este strans legata de Minotti, unul dintre furnizorii importanti, iar

designerul Rodolfo Dordoni este numele din spatele obiectelor care se bucura de atata

succes.

e) Elvila - este in prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii si

comercializarii mobilei din Romania. Are magazine de mici dimensiuni, dar de

cativa ani a inceput sa investeasca in suprafete mari.

f) Staer – prin numarul mare de puncte de desfacere

g) Neoset - a intrat pe piaţa romana în anul 1991 cu primul magazin, iar prima fabrică

Neoset din România s-a deschis în anul 1999. In prezent Neoset Romania foloseste

francize in15 magazine din Romanaia.

h) Parisot – Este unul dintre cei mai importanţi investitori francezi în industria mobilei din

România.

i) Sortilemn - Este unul dintre principalii producători de mobilier de pe piaţa locală,

estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 35 milioane euro, nivel similar cu cel

raportat anul trecut. Reprezentanţii Sortilemn spun că in în viitor compania se va axa

exclusiv pe exporturi, renuntând să mai vândă produse pe piaţa internă

Pozitionarea produselor societatii comparativ cu cea a concurentei

Compania va avea o gama variata de produse si un raport calitate-pret foarte bun.

Firmele producatoare de mobilier cu care se vor semna contracte de colaborare vor produce

mobila din PAL si MDF, la preturi mult mai mici decat ale concurentei. Buna comunicare,

preturile reduse, respectarea contractelor si a termenelor de finalizare si interesul de a

satisface clientul vor fi principalele atuuri.

Analiza SWOT

Puncte forte:

Societatea beneficiază de un management modern.

Locatie, se afla localizata in orasa cu o populatie ridicata.

Ocupa pozitia de importanta la nivel national pe piata produselor de mobilier.

Gama diversificata de produse usor de asamblat si la preturi acesibile.

Calitatea produselor, servirea cat si livrarea mobilei in pachte usor de transportat.

Societatea ofera produse la preturi atractive si la o calitate ridicata

Aspect comercial modern.

Sisteme de promovare inovatoare.

Forta de munca specializata.

Buna organizare in distributie.

Cultura organizationala puternica

Puncte slabe:

Compania nu opereaza pe piata externa

Dorinta de a se optine venituri mari in timp scurt

Concurenta unor firme cu traditie pe pietele noi

Oportunitati:

Extinderea firmei si in alte regiuni din Europa

Primirea unor benificii guvernamentale pentru a se extine in noi zone oferind

asfel noi locuri de munca

Negociere a furnizorilor si a dsitribuitorilor, pentru a conduce la preturi mai

atractive

Mediu stabil economic

Extinderea in tari cu un nivel de trai ridicat ar asigura un venit mai ridicat

Acesul la forta calificata in zonele noi de desfacere

Amenintari :

Fluctuaţiile monedei naţionale faţă de moneda EURO sau DOLAR.

Legislatia restrictiva

3.2. Prezentarea firmei de mobila Rauch Moebel Germania

Scurt istoric

In anul 1897 - Wendy, un tanar de 25 de ani a fondat o companie de tâmplărie mica

in Baden-Wuerttemberg Freudenberg,. Acolo el a produs in cea mai mare parte mic

mobilier. In anul1970 pieţele europene pe care intra firma sunt Franţa, Ţările de Jos şi

Belgia, care urmează să fie dezvoltate. Cota de export ajunge rapid de ordinul a 20%. In

cativa ani fabrica s-a extins cu circa 50.000 m² . Noua fabrica continua sa creasca si sa se

dezvolte. In 1973 numarul de angajati s-a dublat. Rauch are acum mai mult de 700 de

angajati. Anul 1977 aduce deschiderea unui sediu in Freudenberg pentru clientii sai din

Germania si strainatate.

Firma cumpără fabrica de mobilă din ţara vecină, Bürgstadt Zengel. La această

locaţie are loc productia de dormitoare în furnir din lemn real.

In 1989 aria de producţie se extinde de la 50.000 mp la 65.000 mp avand acum o

suprafata foarte mare iar in1994 colecţia completă de mobilier Rauch devine "Blue Angel".

Toate sistemele de vopsele sunt convertite la solubile în apă, vopsele ecologice.

In anul1999 compania cu condiţiile de piaţă în schimbare de pe piaţa principală,

lansează cele trei sectoare de cont şi ambalaj şi extinde capacitatea sa in piata Bibart .2006

aduce o contribuţie activă la protecţia mediului cu un nou incinerator ecologic şi chip de

CO2 neutru. Prin această unitate formata din 3 sisteme, administrare, expoziţie şi benzină

Rauch este alimentat cu energie termică. Pentru prima dată în 2008,este prezentat

publicului conceptul “Rauch” , la targul international de mobila din Koln.

In 2009 are loc transferul complet al tuturor actiunilor companiilor din Mastershausen

Steffen AG, precum şi integrarea în grupul Rauchm deschiderea muzeului Rauch “Origine

si Prezent” si extinderea zonei de productie in Bürgstadt la 10.000 mp.

Produse

Firma Rauch este impartita in mai multe parti , Michael Stead devenind presedintele

consiliului. Biroul principlal este in Baden, Freudenberg. Rauch produce in Mastershausen

toate lucrarile de mobilier pentru Marca Steffen. Marca, cu gama sa larga de produse

(dulapuri, paturi si mobilier ocazional) are facilitatea de fabricatie in Burgstadt. Piata Bibart

este sediul de plante PAL al companiei, toate produsele Rauch fiind fabricate din lemn de

inalta calitate. Pentru fabricarea produselor Rauch, este folosit doar lemn din padurile

proaspete acest lucru fiind distins de certifivat PEFC pentru silvicultura durabila.

Grupul Rauch este format din :

Rauch mobilier Grupa GmbH în Freudenberg

Möbelwerke Mastershausen GmbH Mastershausen

Möbelwerke Bürgstadt GmbH Bürgstadt

Angajaţii Rauch sunt aproximativ 700 care sunt instruiti in cele 25 de locuri de

formare ale firmei.

Principalele piete de export sunt in Europa de Vest şi ţările vecine din Europa de Est

(Austria, Franţa, Marea Britanie, ţările Benelux),cota de export fiind de circa 38%.

Mai mult de 500.000 m³ de PAL sunt produse anual la fabrica din piaţa Bibart şi

vândute pentru producatorii de mobilier si usi. Rauch lucrează exclusiv la comandă. Sunt

înregistrate în fiecare zi circa 2.500 de contracte şi editate. Firma are o zonă de producţie

de 200.000 mp.

Sunt inregistrate urmatoarele livrări pe an: 8000000 pachete de mobila din

aproximativ 9000 de rute de livrare cu camioane pentru client.

Calitate şi Mediu

Compania Rauch este o firma care produce mobilier de inalta calitate - produsa in

Germania. Materialele sunt de inalta calitate, de bună execuţie, functionalitate si durabilitate

pentru client, fiind asigurate principalele cerinţe pentru o piesa de mobilier. Ca producător

acorda atenţie si altor factori - securitate, economie şi o vedere responsabilă a mediului.

Acesta este scopul firmei si numai în acest mod se creează o calitate durabila. Firma are in

verdere intreg procesul de fabricatie, de la prima idee pana la dezvoltare si livrare.

Ceritificarile firmei Rauch:

Blue Angel - Datorită procesului de producţie ecologic şi economic, utilizarea

resurselor naturale

Golden M - Pentru produsele vandute cu amănuntul, care au proprietăţi deosebit de

bune, astfel încât clientul poate fi sigur că a cumpărat mobilier de calitate care il va

însoţi pentru mulţi ani.

Made in Germania - Materiale de înaltă calitate, utilizarea unor tehnologii avansate şi

măiestria - pentru mai mult de 110 de ani, numele de Rauch pentru mobila de

calitate fiabila şi durabila, fabricata în Germania.

Woodmax - Cherestea din lemn-chip cu titlul de "antipoluant". Acoperiri sunt folosite

de firma doar cu apă şi acoperiri UV.

Caracteristici de calitate

Calitatea este prioritatea firmei. Prin urmare, firma se asigura ca toate produsele

sunt testate cu atenţie înainte de punerea în aplicare.

3.3. Prezentarea situaţiilor financiare aferente societăţilor Casa Rusu Romania şi Rauch Moebel Germania

În cazul societăţii Rauch Moebel bilanţul aferent anului 2008 şi 2009 se prezintă în

felul următor:

ACTIV 31.12.2009 (euro) 31.12.2008 (euro)Active imobilizate-total 20.800.800 19.850.000Imobilizări necorporale 11.239.800 11.400.000Imobilizări corporale 6.547.000 6.780.000Imobilizări financiare 10.889.000 10.000.000Active circulante-total 8.326.000 8.839.400Stocuri 4.800.000 4.950.000Creanţe clienţi 5.840.000 5.990.000Alte active circulante 2.589.000 3.145.000Total 29.126.800 28.689.400

PASIV 31.12.2009 31.12.2008Capitaluri propriiCapital 1.512.000 1.527.000Rezerve 13.600.000 12.900.000Rezultat 5.200.000 5.430.000

Datorii 6.160.000 6.700.000Imprumuturi 6.580.000 7.320.000Venituri constatate in avans 4.800.000 4.990.000Total 25.200.000 25.935.000

Tabel 1. Bilantul societatii Rauch Moebel

Din bilantul firmei Rauch Moebel putem trage urmatoarele concluzii referitoare la

evolutia activelor si pasivelor. In anul 2009 fata de anul 2008 activele imobilizate au crescut

cu 950.800 euro adica o crestere de 1,05 ori (cu 4,8%). In anul 2009 activele circulante au

scazut cu 5,8 procente iar in ceea ce priveste totalul pasivului firma a inregistrat o scadere

fata de anul 2008 cu 2,83%.

Contul de profit şi pierdere se prezintă în felul următor:

2009 2008

€ €

Cifra de afaceri 21.500.000 20.400.000

Venituri financiare 41.500 41.400

Alte venituri din exploatare 200.000 180.000

Venituri totale 22.400.000 22.280.000

Cheltuieli totale 17.315.000 18.120.000

Profitul sau pierderea bruta

Profit 3.280.000 2.580.000

Pierdere - -

Impozit pe profit 300.000 190.400Profitul net al exercitiului financiar

2.980.000 2.389.600

Tabel 2. Contul de profit si pierdere al societatii Rauch Moebel Germania

După cum se poate observa din Contul de profit şi pierdere Rauch Moebel

Freudenberg a înregistrat o scadere a profitului net în anul 2009 faţă de anul 2008 cu

aproximativ 4,3% iar cifra de afaceri a înregistrat o creştere cu 5,4% în anul 2009 faţă de

anul 2008. In ceea ce privesc impozitele pe venit acestea au crescut in anul 2009 fata de

2008 cu 57,6% adica de 1,6 ori iar veniturile totale au crescut fata de perioada anterioara cu

0,5%.

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

2008 2009

Profitul net

Cifra de afaceri

Datorii

Evolutia cifrei de afaceri, profitului net si datoriilor totale pentru anii 2008-2009

În cazul societăţii Casa Rusu bilanţul aferent anului 2008 şi 2009 se prezintă în felul următor:

ACTIV 31.12.2009 (euro) 31.12.2008 (euro)Active imobilizate-total 22.574.000 21.587.000Active circulante-total 8.461.000 9.181.000Stocuri 4.987.000 5.126.000Creante 5.312.000 5.657.000Casa şi conturi la bănci 5.910.000 6.286.000PASIVCheltuieli în avans 274.000 312.000Datorii-total 5.230.000 8.574.000Venituri în avans - -Provizioane 514.000 590.000Capitaluri-total 25.124.000 23.254.000Capital social subscris vărsat 3.542.000 3.542.000

Tabel 3. Bilantul societatii Casa Rusu

La nivelul firmei Casa Rusu din Romania putem observa urmatoarele: activele

imobilizate in anul 2009 s-au modificat fata de anul 2008 cu 4,6 procente in crestere in timp

de activele circulante au cunoscut o descrestere in anul 2009 mai exact cu 720.000 euro,

reprezentand o scadere cu 7,8% fata de anul precedent.

Contul de profit şi pierdere se prezintă în felul următor:

31.12.2009 (euro) 21.12.2008 (euro)Cifra de afaceri netă 20.000.000 18.000.000Venituri totale 23.920.000 21.587.500Cheltuieli totale 16.980.000 17.880.000Profitul sau pierderea brută Profit 1.687.200 1.454.400 Pierdere -Profit sau pierdere exerciţiului financiar Profit 1.258.300 1.047.700 Pierdere - -

Tabel 4. Contul de profit si pierdere al societatii Casa Rusu

Daca analizam putin si situatia contului de profit si pierdere putem spune ca cifra de

afaceri neta a crescut cu 11,1% in anul 2009 fata de anul 2008. Profitul exercitiului financiar

ai firmei prezentate din Romania a crescut cu 20% fata de anul 2008.

0 5000000 10000000 15000000 20000000 25000000 30000000

2008

2009

Venituri totale

Cheltuieli totale

Evolutia veniturilor si cheltuielilor totale in perioada 2008-2009 a firmei Casa Rusu din Romania.

Realizand o comparatie intre situatiile financiare ale celor doua firme, cea din

Romania si cea din Germania putem spune ca in ceea ce privesc activele imobilizate

ambele firme au inregistrat o crestere in 2009 fata de 2008, firma Rauch Moebel cu 4,8% iar

Casa Rusu o crestere ceva mai mica cu 4,6 procente.

Stocurile la ambele firme au scazut la Firma Rauch Mobel cu 150.000 euro pe cand

la Casa Rusu cu 139.000 euro, deci cu un procent asemanator 3% fata de 2,7%.

Datorii Rauch Moebel

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

2008 2009

Evolutia datoriilor Rauch Moebel 2008-2009

Datorii Casa Rusu

2000000

4000000

6000000

8000000

2008 2009

Evolutia datoriilor Casa Rusu 2008-2009

Se observa ca datoriile firmei Casa Rusu au inregistrat o scadere semnificativa in

anul 2009 cu 39% mai putine datorii fata de anul 2008. Si Rauch Moebel a inregistrat o

scadere a datoriilor acestea modificandu-se de 0,9 ori adica cu 8% mai putin.

10000000

14000000

18000000

22000000

26000000

2008 2009

CA Germania

Ca Romania

Evolutia CA pentru firmaRauch Moebel Germania si Casa Rusu Romania in perioada 2008

2009

Deci, putem afirma ca CA a ambelor firme a crescut insa la firma Rusu cresterea in

anul 2009 este mai mare cu 11,1 procente in comparatie cu 5,4% fata de anul 2008. Am

extras din contul de profit si pierdere si veniturile totale si le-am analizat in comparatie si

astfel am ajuns la concluzia ca in 2009 fata de 2008 veniturile totale ale firmei romanesti au

crescut cu 10,8% fata de firma germana la care acestea au crescut cu 0,5%.

Cheltuielile totale ale ambelor firme s-au redus, Casa Rusu a redus cu 900.000 euro

iar Rauch Moebel cu 805.000 euro. In procente acest lucru semnifica la Casa Rusu scadere

cu 5% iar la Rauch Moebel cu 4,7%.

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000 3500000

2008

2009

Profitul net Rauch Moebel

Profitul net Casa Rusu

Evolutia profitului net ale ambelor firme

Profitul unul dintre cele mai important elemente ale contului de profit si pierdere a

evoluat in felul urmator: in timp ce firma Rauch Meobel a cunoscut o crestere mai mare a

profitului in perioada analizata 2008-2009, in 2009 inregistrand o crestere cu 25% Casa

Rusu a inregistrat o crestere de 20%.