ASPECTE CLINICE

STUDIU ASUPRA ÎMBOLNĂVIRILOR CARDIO-VASCULARE DATORATE STRESULUI PROFESIONAL LA ANGAJAŢII MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI SI

INTERNELOR

D. CRIŞAN

Centrul Medical Judeţean Bistriţa-Năsăud al Ministerului Administraţiei şi Internelor

Rezumat: Actualitatea temei este dată, în primul rând, de abordarea “stresului ocupaţional”, subiect foarte interesant şi de o importanţă majoră, dar foarte puţin analizat şi dezbătut la nivelul României, mai ales la unele categorii de profesii, printre care se numără şi aceea de lucrător al Ministerului Administraţiei şi Internelor. În Uniunea Europeană, stresul la locul de muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de desfăşurarea activităţii profesionale, după afecţiunile dorsale, fiind printre cele mai des întâlnite probleme de sănătate la locul de muncă. Statisticile europene arată că, în prezent, această problemă afectează 28% dintre angajaţi. Profesiile de poliţist, jandarm sau pompier, profesii care în ultima perioadă au început a fi adoptate în număr din ce în ce mai mare şi de către femei, implică un grad important de stres psihic. Jumătate dintre români consideră stresul ca una dintre cele mai importante probleme de sănătate. Profesiile stresante se caracterizează primordial prin responsabilitate mare şi un grad înalt de solicitare psihologică, caracteristici care se regăsesc în totalitate suprapuse profesiilor de poliţist, jandarm sau pompier analizate.Cuvinte cheie: stres profesional; Ministerul Administraţiei şi Internelor; boli cardio-vasculareAbstract: The present aspect of the issue is first of all given by approaching “the occupational stress”, a very interesting subject, of a large importance, but very little analysed and discussed at the level of Romania, especially regarding certain categories of professions, such as those within the Ministry of Interior and Administration. In the European Union, occupational stress represents the second health problem in relation to the development of the professional activity, after the back affections, being placed among the most encountered occupational health problems. The European statistics show that, it affects today 28% of the employees. Professions, such as policeman, police soldier, or fireman, which lately, have started to be adopted by women, as well, involve an important psychical stress level. Half of the Romanians consider stress as one of the most important health problems. Stressing professions are first of all characterized by a large responsibility and a high level of psychological stress, features that are entirely superposed over the analysed professions of policeman, police solider or

fireman. Keywords: occupational stress, Ministry of Interior and Administration, cardiovascular diseases

INTRODUCEREAvând în vedere problematica complexă legată

de funcţionarea statului de drept, structurile abilitate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor au multiple atribuţii privind apărarea drepturilor şi libertăţilor democratice.

Activitatea diferitelor structuri specializate se realizează prin expunere permanentă la stres profesional, implicând deseori o suprasolicitare fizică şi neuropsihică.Factori care afectează rezistenţa la stres

Toţi suntem afectaţi într-un moment sau altul de stres, mai ales în condiţiile fenomenului economiei româneşti, specifice perioadei de tranziţie. Deşi stresul nu este nici pe departe un fenomen nou, totuşi, acesta capătă tot mai mult caracter globalizat şi afectează atât toate ţările, toate categoriile socio-profesionale, cât şi familia şi societatea în general.

Factorii ce afectează vulnerabilitatea la stres pot fi: personalitatea, vârsta, sexul, nivelul de dezvoltare economică etc.

M. Friedman şi R. H. Rosenman, cardiologi americani, în urma cercetărilor efectuate, au arătat că există o strânsă legătură între stres, frecvenţa bolilor cardio-vasculare şi tipul de personalitate, identificând totodată două tipuri majore de personalitate A şi B şi un tip intermediar, AB.5

Nu toţi specialiştii din domeniul stresului agreează ideea că cele două tipuri în această manieră pot fi conexate cu sau fără prezenţa problemelor de sănătate. Unii experţi au identificat o trăsătură de personalitate, numită serie de caracter4 ce poate atenua efectele stresului. Indivizii puternici manifestă trei trăsături fundamentale ale personalităţii, ei tind să devină puternic implicaţi în ceea ce fac, acţionează de obicei cu convingerea că prin munca lor vor face ceva diferit şi percep majoritatea schimbărilor din viaţă ca fiind benefice şi normale pentru dezvoltarea personală.Surse de stres existente în mediul militar

Prin natura şi specificitatea sa, mediul militar este un mediu generator de stres ocupaţional.

Pentru România, ultimii ani au însemnat o AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 45

ASPECTE CLINICE

perioadă de profunde transformări şi restructurări sociale, politice, economice, care s-au extins şi la nivelul socio-organizaţiei militare3. Implicaţiile psihologice ale acestor transformări sunt dintre cele mai variate, relaţiile psihosociologice foarte diversificate şi din păcate impredictibile şi cu finalizări surprinzătoare.

În domeniul militar aceste transformări au fost urmate de optimizări în unele compartimente, dar cel mai adesea au declanşat disfuncţionalităţi.Locuri de muncă şi categorii expuse

Aşa cum arătam anterior, prin natura ei, fiinţa umană, deşi deschisă şi adaptabilă schimbărilor, este involuntar afectată de acestea. Fiecare schimbare de formă a impus, în timp, şi o schimbare de fond .

Poliţişti de la Paşapoarte, Serviciul de Evidenţa Informatizată a Persoanei, Circulaţie, Biroul de Eliberare a Cazierelor Judiciare, jandarmi din cadrul Detaşamentului de Restabilire şi Menţinere a Ordinii Publice, pompieri din cadrul Formaţiunii de Intervenţie, în general lucrători ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative a căror activitate presupunea executarea unor lucrări de calitate, în timp limitat şi în contact permanent cu publicul, toţi cei investigaţi aveau un numitor comun: lucrul în mediul stresant al “front office-ului”! Principalele forme de manifestare ale stresului la lucrătorii M.A.I.

Problema specifică actuală la locul de muncă este oboseala cronică, sindrom caracterizat prin epuizare fiziologică şi emoţională şi adesea generat prin frustrare la nivel cronic, de locul de muncă cuplat cu volumul prea mare sau prea mic de muncă.

Simptomele includ:• Creşterea consumului de alcool, cafea şi chiar droguri;• Depresie, respect de sine scăzut, pesimism şi singurătate;• Creşterea absenteismului, a întârzierilor;• Oboseală, iritabilitate, tensiune musculară şi probleme stomacale;• Pierderea simţului umorului şi accentuarea sentimentului de vinovăţie.

IPOTEZA DE LUCRUS-a considerat că agenţii stresori, prin

diversitatea şi intensitatea lor, produc efecte mai marcante la personalul operativ faţă de cel cu funcţii administrative din sistemul M.A.I.1,2

MATERIAL ŞI METODĂAvând ca fundament considerentele prezentate

anterior, mi-am propus să testez stresul profesional la 272 de lucrători ai M.A.I. care îşi desfăşoară activitatea în judeţul Bistriţa - Năsăud

Cei 272 de subiecţi, lucrători ai M.A.I. i-am repartizat în două loturi, astfel:1. Lotul de cercetat (A) este constituit din 141 de

subiecţi, personal operativ M.A.I., expuşi la agenţi

stresori agresivi (responsabilitate şi periculozitate crescută). (figura nr. 1)

2. Lotul martor (B), alcătuit dintr-un număr de 131 subiecţi, este asemănător ca structură cu lotul de cercetat (A) şi din punct de vedere al repartiţiei pe sexe, vârstă, salarizare, nivel al studiilor, mediu de viaţă, dar este expus comparativ la un nivel de stres mult mai redus.

Figura nr. 1 Repartiţia lucrătorilor M.A.I. pe arme şi categorii

165

3228

144

3037

0 5 0 1 0 0 1 5 0 2 0 0 2 5 0 3 0 0 3 5 0

P oliţiş ti

J a nda r m i

P om pie r i s i A C

Lot investigat Lot martor

Parametrii urmăriţi au fost :1. frecvenţa cardiacă;2. tensiunea arterială;3. ritmul cardiac; 4. aspectul electrocardiografic;

Aceşti parametri se modifică în condiţii de stres.

REZULTATETabelul nr. 1. Rezultatele măsurătorilor frecvenţei cardiace

Totalpacienţi

monitorizaţi

Frecvenţa cardiacăîn repaus

Frecvenţa cardiacă în activitate

60 – 70 băt/min

70 – 85 băt/min

90 – 110

băt/min

peste 110

băt/min141 102 39 85 40

Monitorizarea s-a făcut sistematic, timp de 60 de zile. Aşa cum se poate observa, 125 de pacienţi (88.65%) au prezentat modificări de ritm cardiac notabile în timpul perioadei de activitate. Dintre aceştia, 79 (63.2%) au prezentat o creştere a frecvenţei cardiace mai mare de 40 bătăi/minut faţă de valoarea iniţială, de repaus.

Celor 125 de pacienţi care, în timpul monitorizării, au prezentat modificări de ritm cardiac în timpul executării sarcinilor specifice locului de muncă li s-a efectuat săptămânal, în mijlocul săptămânii de lucru, un examen electrocardiografic. Acesta a pus în evidenţă, fără excepţii, prezenţa tulburărilor de ritm cardiac, sub şi supradenivelări ale segmentului ST-T mai mari de 1 mm în timpul activităţii, manifestări considerate specifice personalului ce lucrează în locuri de muncă ce prezintă expunere la cumul de factori nocivi (stres şi suprasolicitare neuropsihică).

Tensiunea arterială a fost monitorizată la aceşti pacienţi prin metoda oscilometrică clasică, în perioada concediului de odihnă şi timp de 30 de zile, în prima lună de la reluarea activităţii. Interesant de menţionat este faptul că, la toţi pacienţii, valorile

AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 46

ASPECTE CLINICE

tensionale au prezentat o creştere marcantă în prima jumătate a intervalului monitorizat, urmată de o uşoară revenire către valorile normale în cea de-a doua parte a acestui interval. Trebuie menţionat că absolut toţi pacienţii monitorizaţi se află sub tratament antihipertensiv şi că valorile TA măsurate în afara orelor de program (în intervalul orar 20.00 – 21.30) se încadrează în limite normale, indiferent de valoarea acesteia din timpul programului de activitate. Schematic, rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul următor (tabelul nr. 2):

Tabelul nr. 2. Monitorizarea valorilor tensionale la cei 141 subiecţi din lotul A mediu

Valori TA în perioada CO

Valori TA în prima jumătate a

zilei de muncă

Valori TA la sfârşitul zilei de

muncămaximă

minimă

maximă

minimă

maximă

minimă

120-45 65-80 145-180 75-95 130-155 70-85

Se poate observa că toţi cei monitorizaţi au prezentat acelaşi mod de reacţie, valorile TA crescând în prima jumătate a intervalului de activitate cu 25-40 mmHg, rămânând constant crescute şi scăzând spre sfârşitul zilei de muncă. Acest tip de reacţie este recunoscut în literatura de specialitate ca fiind specific locurilor de muncă în care este prezentă în mod constant o stare de stres determinată de solicitarea cognitivă (mental-emoţională) în procesele de muncă cu constrângere temporală, cu factori necontrolabili, activitate cu publicul.

Aplicând testul Likelihood ratio asupra lotului investigat (lotul A) şi lotului martor (lotul B), se poate spune cu o confidenţă de 99% că bolile cardiovasculare pot fi asociate cu lotul investigat (figura nr. 2).

Figura nr. 2 Incidenţa bolilor cardiovasculare la cele două loturi (de cercetat – A , martor – B)

-17525

225Da

Nu

Incert

Lotul A

Lotul B

CONCLUZIIDeterminarea unor parametri cardiovasculari:

frecvenţa cardiacă, tensiune arterială, ritmul cardiac si aspectul electrocardiografic, relevă ca există o corelaţie pozitivă, semnificativă statistic, între modificările

cardiovasculare şi lotul investigat, comparativ cu lotul martor.

Principalele cauze privind efectele menţionate anterior sunt legate de stres: suprasolicitare neuropsihică, oboseală, contactul cu publicul în condiţiile supraaglomerării permanente a punctelor de lucru şi altele.

Diferenţele de asociere a simptomatologiei la cele două loturi analizate (lotul de cercetat şi lotul martor) sunt semnificative statistic, răspunsul organismului lucrătorilor din lotul investigat fiind mult mai pronunţat.

Studierea datelor prezentate conduce la un fapt evident: angajaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt supuşi în mod constant unui ritm de viaţă şi unor presiuni psihologice care menţin un nivel crescut al stresului profesional. Ministerul Administraţiei şi Internelor nu este o instituţie fără apartenenţă socială, ci una ancorată concret în societatea românească contemporană. Din acest motiv, rigorile militare ale anilor ’60, existente încă în multe instituţii de profil, la acest început de secol XXI, nu îşi regăsesc scopul şi aplicabilitatea. Extrapolând, fără mari exagerări, situaţia constatată la nivelul unităţilor M.A.I. din judeţul Bistriţa-Năsăud la nivelul întregului minister, se poate afirma că managementul stresului trebuie să devină o preocupare a factorilor de decizie de la nivel central, care să se extindă treptat la nivelurile inferioare, mergând până la cel al “micilor comandanţi”.

Cea mai importantă concluzie a acestei lucrări este aceea că stresul profesional este prezent în această organizaţie naţională reprezentată de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi constituie un factor de risc generator de îmbolnăviri legate de profesie.

Până în prezent, combaterea acestui factor de risc a fost făcută la nivel individual, empiric. Pentru a putea interveni eficient în diminuarea efectelor nocive ale acestui factor de risc se impune adoptarea unor măsuri unitare, concrete, clare, incisive, aplicabile acestui tip de organizaţie.

BIBLIOGRAFIE1. Eriksen HR et al. Randomized Control of Work-Stress, Journal of Occupational Medicine, London, 2002.2. Fraser DE. Occupational Health Management of Police Officers, Journal of Police Health, Internet, 2000.3. Floru R. Stresul psihic, Bucursti, Ed. Enciclopedică, 1974.4. Neveanu PP. Dicţionar de psihologie, Bucuresti, Ed. Albatros, 1978.5. Zorlenţan T, Burduş E, Căprărescu G. Managementul organizaţiei, Ed. Holding Reporter, Bucureşti, 1995.

AMT, vol II, nr. 2, 2009, pag. 47