Structuri de Primire Turistica

7/25/2019 Structuri de Primire Turistica

http://slidepdf.com/reader/full/structuri-de-primire-turistica 1/30

Studiul diferitelormodalităţi

de clasificare a unităţilorde cazare



CUPRINS

1. Structuri de primire turistice cu funcţie de cazare 2. Organizarea actiităţii !oteliere ". #arietatea sistemelor de clasificare a !otelurilor $ări fără un sistem de clasificare

$ări fără o clasificare oficială% dar care dispun de un sistem de clasificare neoficial

$ări cu o clasificare oficială proprie &. 'rupurile !oteliere (i segmentarea ofertei lor

Clasamentul mondial al grupurilor !oteliere

)anţuri !oteliere integrate



1. Structuri de primire turistice cu funcţie decazare

Prin structuri de primire turistice se înţelege orice construcţii şiamenajări destinate prin proiectare şi execuţie, cazării sau servirii mesei pentru turişti, împreună cu serviciile specifice aferente.Structurile de primire turistice includ: hoteluri,moteluri,vile,caane,campinguri, nave fluviale şi maritime, sate de vacanţă, pensiuni, pensiuni agro!turistice



"n #om$nia pot funcţiona urmatoarele tipuri destructuri de primire turistice:

hoteluri de %, &, ', (,) stele

hoteluri apartament de %, &, ', (, ) stele

moteluri de ', ( ) stele

hoteluri pt. tineret de ', (, ) stele

hoteluri de ', (, ) stele

vile de %, &, ', (, ) stele

ungalouri de ', (, ) stele

caane turistice, caane de v$nătoare, caane de pescuit de ', (, ) stele

campinguri de &, ', (, ) stele

spaţii de campare organizate în gospodăriile

populaţiei de ', (, ) stele



popasuri turistice de (, ) stele

pensiuni turistice urane de %, &, ', (, ) stele

pensiuni turistice rurale de %, &, ', (, ) flori*margarete+

apartamente sau camere de închiriat în locuinţefamiliale ori în clădiri cu altă destinaţie de ', (, )stele

structuri de primire cu funcţiuni de cazare penave fuviale si maritime de %, &, ', (, ) stele

sate de vacanţă de ', ( stele



- *otelul este structurade primire turistică amenajatăîn clădiri sau în corpuri de clădiri,care pune la dispoziţie turiştilor

camere, garsoniere sauapartamente dotate corespunzator.

- *otelurile apartament reprezintă hotelurile

compuse din apartamente

sau garsoniere.- +otelul este unitatea hotelieră situată de oicei în afara localităţilor, în apropierea arterelor intens circulate



-*otelurile pentru tineret sunt structuri de primireturistice cu dotări simpleadaptate cerinţelorcaracteristice tineretului.

*ostelurile suntstructuri de primire turisticecu o capacitate de ' camere

sau apartamente dispuse



-ungalourile sunt structuri

de primire turistice de capacitate redusă, realizate, de regulă, din lemn saudin alte materiale similare

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice,

av$nd o capacitate de cazare de p$nă la )/ camere.



(. Organizarea actiităţii !oteliere

*otelurile sunt clasificate n funcţie de numărul (i calitateasericiilor !oteliere pe categorii de la neclasificate la / stele

0cordarea stelelor se face de către irecţia de 0utorizaţie (iControl din cadrul 0utorităţii Naţionale pentru urism (i seacordă licenţa de funcţionare de la 1 la / stele



3n ţara noastră e4istă următoarele structuri de cazare 5

6 cameră cu pat indiidual 0 reprezintă spaţiul destinat folosiriide către o singură persoană lăţimea patului treuie să aiăminim 1/ cm

cameră cu pat matrimonial 0 reprezintă spaţiul destinatfolosirii de către o persoană sau două lăţimea patului treuie să

aiă minim )&/ cm cameră cu pat du,lu 0 reprezintă spaţiul destinat folosirii de

către două persoane



- cameră cu priciuri 0 reprezintă spaţiul destinat folosirii de

către mai multe persoane

- garsoniera 0 reprezintă un spaţiu compus din dormitor pentru ( persoane, salon, vestiul, grup sanitar propriu

- apartamentul 0 reprezintă spaţiul compus dintr!un dormitor saumai multe * maxim % + , sufragerie, vestiul, echipament sanitar

propriu.



- "n rezervarea spaţiului de cazare se folosesc anumiţi termeni :

- single 0 reprezintă spaţiul închiriat unei singure persoane, nu implică

oligatoriu dotarea camerei cu un pat individual. "n aceste camere, găsimfrecvent un singur pat de dimensiuni mai mari : 2ueen sau 3ing

- doule 0 reprezintă camera închiriată unui număr de ( persoane. 4ermenul5t6in7 este folosit pentru a desemna spaţiul de cazare cu două paturiindividuale, iar 5t6in 0 doule7 desemnează spaţiul de cazare cu ( paturidule care se închiriază unui număr de (, ' sau & persoane

- apartamentul 8 suite 0 este considerat cel mai un spaţiu de cazare în hotel,dar şi cel mai scump. 9re unul sau mai multe dormitoare şi sufragerii. $ndeste amplasat pe două nivele, cu scară interioară, se numeste duplex. ;nelehoteluri oferă apartamente care au ieşire pe acoperiş, numindu!se penthousesuite * oferă piscină, teren de tenis, gradină, etc.+

- junior suite 0 este o cameră mare, împărţită în : spaţiu de zi şi spaţiu dedormit.



Standardele internaţionale privind dimensiunea camerelor 4ipul

camerei

Număr

paturi

imensiunea

patului

Număr

persoane ntr7ocameră

Single ) '</7 )46in ( '</7 (

=oule ) &<>7 (

2ueen ) %</7 (

3ing ) ></7 (



". #arietatea sistemelor de clasificare a !otelurilor

o"n ciuda recomandărilor organizaţiilor internaţionale de ase încerca o punere de acord a sistemelor de clasificare ahotelurilor, realităţile contrazic o astfel de tendinţă.o =in punct de vedere al adoptării unui sistem de clasificare,ţările pot fi împărţite în trei categorii:$ări fără un sistem de clasificare $ări fără o clasificare oficială% dar care dispun de unsistem de clasificare neoficial $ări cu o clasificare oficială proprie



$ări fără un sistem de clasificare

"n această grupă se încadrează ţările

nordice, Statele ;nite, ţări de cultură juridică engleză *9ustralia, ?oua

@eelandă, Aong 3ong, Singapore etc.+

"n majoritatea acestor ţări,opoziţia faţă de adoptarea unuisistem de clasificare se justifică prin principiul liertăţii pieţei,

Barile lanţuri se detaşează adeseade sistem, nepreciz$nd categoriade încadrare atriuită hotelurilor

=e exemplu Cranţa, pentru hotelurile de p$nă la &,

după )1DD s!a aplicato cotă redusă de 4.E.9. de %,%F,



$ări fără o clasificare oficială% dar care dispun de un sistem de

clasificare neoficial "n 9nglia, două asociaţii automoilistice* 9utomoile 9ssociation şi #oGal9utomoile lu+ au introdus unclasament pe stele, între ) şi %.

Binisterul de resort * Hnglish 4ouristIoard+, la r$ndul său, a încercatintroducerea unui sistem de clasificarevoluntară, fără succes



$ări cu o clasificare oficială proprie

Printre cele mai complexe sisteme sunt apreciate a fi cele dinCranţa, şi Jndia, Jtalia, Jrlanda, Klanda, Ielgia, Lrecia, Muxemurg.

riteriile de clasificare utilizate pot fi împărţite în două categorii :

- echipamentul şi suprafaţa, încluz$nd, în principal, criterii cu privire

la suprafeţe * ale camerelor+, echipamentele sanitare * inclusiv proporţia camerelor cu grup sanitar propriu, cu cadă şi cu duş+, precum şi înzestrarea cu moilier şi alte oiecte

- criterii calitative, în legătură cu calitatea moilierului, serviciile

oferite şi calitatea acestora.



"n Cranţa există două familii de hoteluri :

hoteluri de prefectură

* neomologate pentru turism, de interes limitat+

0clasificate distinct 0 şi! hotelurile turistice!

singurele clasificate pe stele ,

pe > categorii

* & lux, &,',(,),/ ! N fără stea O+.

=e regulă, categoriile de încadrare ale sistemelor de clasificareoficială a hotelurilor sunt cuprinse între % şi ) * Jtalia, Spania,

Portugalia, ările Ienelux, #om$nia etc.+.



alitatea serviciului, prevede condiţii care se exprimă prinadjective calificative, exist$nd riscul unor interpretări suiective. alitatea profesională a personalului, face referire la nivelul

calificării, experienţă, numărul limilor străine cunoscute.

=e asemenea, frecvenţa schimării lenjeriei * "n 4unisia+,condiţiile de servire a micului dejun * room!service, în Cranţa,

Hlveţia, ţările Ienelux programul de masă, în 4unisia+, normele deîncadrare cu ersonal Hlve ia ări africane re rezintă alte criterii

- alitatea serviciilor oferite de hoteluri



-"n #om$nia, există prevederi expuse în legătură cu schimarealenjeriei, valaile pentru toate unităţile cu activitate hotelieră.

#oom!service!ul este oligatoriu pentru hotelurile '!%, identicsituaţiei din cele mai multe ţări.

4otuşi, în Hlveţia, ţările Ienelux, 9frica de Sud, Jndia, room!service!

ul este prevăzut numai pentru hotelurile & !%.

=e asemenea, în #om$nia, în hotelurile '!%, este stipulată expresoligaţia utilizării c$torva funcţii portar!uşier, agajist, comisionar!curier.



Ma categoria & au fost încadrate )% hoteluri, cele mai multedin Iucureşti: J?4H#!K?4J?H?49M, K?4J?H?49M,

#KQ?H PM9@9 Clora, Iucureşti, SKCJ4HM, Meăda,Mido, Bajestic 0 din apitală #ex Bamaia şi PresidentBangalia 0 de pe litoral AKMJ=9R J?? #HSK#4 la

Sinaia etc. J?4H#!K?4J?H49M şi #KQ?H PM9@9Clora au fost reclasificate la categoria %.

=in totalul hotelurilor existente în #om$nia

* D) în )11+,

primul hotel încadrat la categoria %

în octomrie )11,

a fost 9thenee Palace AJM4K?



9pariţia primelorhoteluri

care funcţionau pe o ază comunăse leagă de

numele luiesar #J4@ .

&. 'rupurile

!oteliere (isegmentareaofertei lor



-Prima grupare cupriz$nd mai multe hoteluri standardizate, legate

între ele prin formule complexe de exploataţie, a apărut în Statele

;nite. Hra în )1)1, c$nd onrad AJM4K? deschidea primul său hotel de lanţ,

definind, în acelaşi timp, călăuza care va sta la aza concepţiei tuturorhotelurilor care!i vor purta numele 0fiecare treuie să fie N o mică

9merică O.



Clasamentul mondial al grupurilor !oteliere - ele mai multe grupuri hoteliere îşi au originea peste ocean şi se

află su control 9merican - peste (%F din cele )),' milioane de camere din hoteluri şi unităţi

similare existente pe plan mondial * în )11'+ 0 indiferent de forma

de exploataţie 0 se află în Statele ;nite



lasamentul mondial al primelor 1 de grupuri hoteliere ?r.rt.

?umele grupului artierul general ?r. amere*mii+

?r. hoteluri ?r. ţări deamplasare

). H=9?4 K#P. S;9 &11 %.%>>...

(. I9SS AK4HMS 8#HSK#4S

S;9 &>> (.>() %

'. IHS4 QHS4H#?J?4M.

S;9 '// '.D//

&. AKJHAK4HMS J?4M. S;9 (1( '.&& &/

%. B9##JK44J?4M.

S;9 (D1 ).& %'

>. 9K# C#9?9 (DD (.% (

. S49#QKK=AK4HMS8#HSK#4S

S;9 ()' >%' >D

D. P#KB;SAK4HM K#P.

S;9 )1 ).))1 ...

1. AJM4K?

AK4HMS K#P.

S;9 )/( (%% ...



)anţuri !oteliere integrate

Lrupurile hoteliere, în funcţie de specificul lor, şi de numărul dehoteluri, se împart în trei categorii :

- grupuri hoteliere care reunesc mai multe lanţuri, potrivit opţiuniistrategice enunţate

- grupuri hoteliere care dezvoltă un lanţ N independent O, unic - grupuri care şi!au creat o reţea de unităţi cu activitate hotelieră de

tip clu * cel mai cunoscut exemplu este lu Bediterranee+.

- Printre primele lanţuri hoteliere se numără: Iest Qestern, AolidaG

Jnn, =aGs Jnn of 9merica, Ailton Aotels, omfort Jnns T Suites,#amada Aotels Barriott Aotels T Suites etc.



ea mai coerentă strategie de segmentare a ofertei hotelieră este ceaa grupului 9K#

"n prezent, grupul utilizează )& mărci comerciale :SKCJ4HM, ?KEK4HM, BH#;#H, MHS U9#=J?S =H P9#JS * )'hoteluri în capitala Cranţei+, P9??K?J9, JIJS, H49P AK4HM,CK#B;MH), BK4HM>, K#9MJ9, 4A9M9SS9, 94#J9,AK4HMJ9

P9#4AH?K?. Hmlemele lanţurilor hoteliere ale grupului 9K#

Structuri de Primire Turistica

Documents

Transcript of Structuri de Primire Turistica