Structura Si Functiile Spatiului Rural

8/13/2019 Structura Si Functiile Spatiului Rural

http://slidepdf.com/reader/full/structura-si-functiile-spatiului-rural 1/5

RADU GEORGE IRINEL

ANUL IV, Inginerie Economica ID

DEZVOLTARE RURALA DURABILA

Structura si functiile spatiului rural

Spaţiul rural poate fi definit att din punct de !edere structural ct "i din punct de !ederefuncţional#

Structura spaţiului rural, pri!it$ prin prisma economic$ "i social$, este diferenţiat$ de %#&'ser (n spaţiu rural periurban )preor$"enesc n#n#*, intermediar "i marginal sau periferic#

Spaţiul rural periurban cuprinde +ona limitrofa marilor ora"e "i centre industriale, a!ndra+a de lungime !ariail$ (ntre -. "i /. 0m, funcţie de puterea economic$ "i administrati!$ a

polului industrial# 1onele rurale periurane sunt, de regul$, cele mai !i!ace dar "i cu cea mai puternic$ amprent$ uran$# 2n aceste +one se manifest$, (n paralel, att fenomene de urani+arect "i de rurali+are care le confer$ caracter 3irid rural4uran# Din punct de !edere edilitar "i alec3ip$rii te3nice, aceste +one sunt mai e!oluate, att datorit$ influenţei educaţionale )cu pri!ire la,modul de !iaţ$ uran* ct "i al !eniturilor mai mari ale populaţiei# 2n sc3im, din punct de !ederear3itectural "i cultural +onele rurale periurane sumt puternic "i, de cele mai multe ori , negati!influenţate "i c3iar poluate de uran# Ruralul autentic este, din ce (n ce mai asent, instalndu4sefcleme3te5ale5nttidului de !iaţ$ "i cultur$ uran$# 6opulaţia acestot localit$ţi este toiai 3eterogen$((n mare parte localit$ţile rurale periurane au preponderent funcţie de 3aitat )re+idenţiale* pentru

populaţia care lucrea+$ (n ora"ele 4 7ontrei de ton$ periuran$# 8a9oritatea locuitorilor acestor+one na!etea+$ +ilnic, dimineaţa spre locurile de munc$, "coal$, piaţ$ etc, iar dup$ amia+a na!etase face in!ers spre sat, spre case sau locuinţe# (n ţ$rile de+!oltate, dar "i la noi (n ţar$, (n aceste

perimetre reţelele de telecomunicaţii "i de transport sunt de+!oltate )autostr$+i, drumuri decentur$, "osele, linii de tren, tram!ai, metrou etc*#

2n localit$ţile rurale periurane mi"carea populaţiei este mult mai puternic$, fapt cedetermin$ caracterul 3eterogen al localit$ţilor# Au ap$rut (n multe localit$ţi :cartiere noi: (n carelocuitorii sunt pro!eniţi din toate colţurile ţ$rii sau ale lumii (n ca+ul unor ţ$ri de mare atracţieeconomic$ )Germania, El!eţia, ;ranţa etc*#

Din punct de !edere economic +onele periurane sunt puternic "i di!ers de+!oltate#Economia este mi<t$= agricol$, industriala "i de ser!icii, (n +onele propice )munte, litoral, lacuri,

puncte de atracţie turistic$* turismului rural "i economia agrotusristic$ este preponderent$#Agricultura are o structur$ adec!at$ apropierii de marile pieţi de desfacere, a!nd, de regul$,caracter legumicol, pomicol, de cre"tere a animalelor, )!aci cu lapte*# 2n fermele agricole se

practic$, (n cele mai multe ca+uri agricultur$ intensi!$# Dat$ fiind densitatea populaţiei "i atracţia+onelor periurane, fermele au suprafeţe mici spre mi9locii# 2n multe ferme se lucrea+$ (n part4time, salariaţii4na!eti"ti muncind "i (n fermele agricole familiale# 8ulte gospod$rii rurale aucaracter de 3o' 4 ferm$ sau de cas$4ferm$ de susistenţ$#

De+!oltarea industriei (n spaţiu rural a impus (n anii ->?. concepţia de+!oltare rural4uran$ a +onelor agricole )de!eloppement ruran*#

2n ţ$rile cu populaţie dens$ sau (n unele +one dense au ap$rut semne de urani+are asatelor, acestea de!enind ni"te !aste dormitoare ora"elor ne(nc$p$toare pentru e<odul sau migraţia

necontrolat$# 6e lng$ semne sociale multiple, au ap$rut conflicte de interese (ntre populaţia din+on$ "i noii !eniţi# 7re"terea populaţiei (n aceste c!artale :rurale: noi au (mpins in!estitorii spreimplantarea de in!estiţii mari, ducnd la fenomenul de gigantism industrial "i, prin consecinţ$, la



utili+area acestor localit$ţi# Nu puţine sunt localit$ţile Germaniei, Austriei, Olandei etc# care auresimţit din plin acest proces (n anii ->?.4->@.#

2n pre+ent, dup$ circa . de ani, acest tip de de+!oltare rural$, este dintr4un alt punct de!edere# 7onceptul nou de de+!oltare rural$ a +onelor periurane are (n centrul s$u ideeaautenticităţii rurale, printr4o $ de implantare de (ntreprinderi pri!ate mici "i mi9locii situate (n

a!al "i amonte de agricultur$ prin intermediul c$rora s$ se descura9e+e na!etismul "i s$ sestaili+e+e, pe ct este posiil, populaţia localnic$# 2n acela"i timp, autorit$ţile locale din +onele periurane au (nceput s$ ai$ (n centrul preocup$rilor sale interesele ecologice, sociale "i culturale"i financiar4economice# Aceast$ politic$ conduce, implicit, la lupta satelor (mpotri!a urani+$rii "idenatur$rii caracterului rural al acestora#

Spaţiul rural intermeiar cuprinde cea mai mare suprafaţ$ a ui rural unde preponderent$, din punct de !edere economic, este itura# 7u alte cu!inte spaţiul rural intermediar,(n (nţelesul dat de %# este !paţiul agric"l sau #"na agrară a !paţiului rural$ 2n principal, ruralintermediar cuprinde +onele cerealiere, fura9ere "i de cre"tere a elor, spaţiile !iticole "i pomicole#Aici reg$sim (ntreprinderile ie performante, fie c$ este ca+ul fermelor pri!at4familiale (n ţ$rile dinB c$ este ca+ul e<ploataţiilor de tip asociati! sau societar (n ţ$rile cu nie agroalimentar$ (n tran+iţieIdeologia de+!olt$rii +onelor agrare din spaţiul rural intermediar s4a a+at pe pr"ucti%i!mulagric"l "i pr"fitabilitatea e&pl"ataţiil"r agric"le$ Introducerea metodelor intensi!e, cum esteca+ul te3nologiilor de tip industrial (n cre"terea animalelor f$r$ sol la porci "i p$s$ri, speciali+areae<cesi!$ a producţiei agricole, a determinat apariţia unui nou tip de de+!oltare rural$ dup$ anii->//4->C.# 1one agricole (ntinse din Europa "i America au de!enit strict speciali+ate# Sute de 0m,dac$ str$aţi, (n a"a numitul cordon al porumului din Ioa, 8innesota, isconsin, O3io, !ei!edea (n stnga 4 dreapta drumurilor numai "i numai porum# 8ai (n sud, (n prea9ma ora"uluiSaint4Louis din 8issouri peisa9ul se sc3im$, (n locul porumului ap$rnd soia# 2n ;ranţa g$sim,de asemenea, (ntinse suprafeţe de sfecl$ de +a3$r "i cartof, de cereale oae sau suprafeţe de

pa9i"ti cum este ca+ul (n %retania#Dup$ e<presia lui F# Lamarc3e, s4a trecut de la l"gica ţărănea!că la l"gica pr"ucti%i!tă

(n e<ploataţiile agricole !esteuropene, (n general, "i cele france+e, (n special# Noul tip de

de+!oltare rural$, cu agricultur$ producti!ist$, superintensi!$, a a!ut efecte !i+iile, producţiilemedii de gru s4au m$rit de 4/ ori, cele de porum de B4 ori, cantitatea de carne sau ou$oţinut$ pe metru p$trat construit a (ntrecut orice imaginaţie# (ntr4un timp relati! scurt ).4/ deani*, s4a instalat supraproducţia agricol$, au sc$+ut preţurile produselor agricole su orice limit$

pre!$+ut$, iar politicile agricole ale gu!ernelor !esteuropene "i ale U#E au fost ne!oite s$ ia oserie de m$suri de reglare a producţiei "i !eniturilor fermierilor# Astfel, fermele mici "i mi9locii audisp$rut, (n mare parte fiind preluate de fermele competiti!e iar num$rul fermierilor este (ndescre"tere !i+iil$ de la an la an# (n acela"i timp, o serie de reglement$ri economicegu!ernamentale au (nceput s$ limite+e producţia agricol$ la unele produse la un ni!el dat princontingent$ri, (ng3eţarea )limitarea* suprafeţei culti!ate, (ntoarcerea la prloag$ )circa -.4-/H (nUE*, sc$derea su!enţiilor etc#

2n fostele ţ$ri socialiste alte fenomene economice "i sociale au dominat agricultura +onelorrurale intermediare= pierderea propriet$ţii funciare, colecti!i+area, etati+area producţiei agricole,dispariţia e<ploataţii4lor agricole familiale, transformarea ţ$ranilor din agricultori (n lucr$tori)ou!rieri* agricoli, proletari# (n paralel, marile e<ploataţii de tip I#A#S# sau 7#A#6# trec, (n multeca+uri, la agricultura de tip industrial, speciali+at$ "i te3nologi+at$ pentru performanţe ridicate#Apar multe comple<e +oote3nice de tip industrial f$r$ sol# 2n acela"i timp, datorit$ prolemelorsociale, agrare multe unitaţi agricole sunt (n pragul falimentului# Acumul$rile financiare "imateriale sunt minime, cu mult su standardele unei agriculturi intensi!e# Acum, prindecolecti!i+area agriculturii acestor ţ$ri, s4a a9uns la o situaţie diametral opus$ faţ$ de (nainte de->>.# S4a reali+at )parţial* re(mpropriet$rirea, dar pe fondul deterior$rii e<ploataţiilor agricole# 2nmai toate ţ$rile foste socialiste, dar cu tendinţ$ mai e!ident$ (n Romnia, e<ploataţiile

pri!atfamiliale, cel puţin pn$ la aceast$ dat$, nu au fost "i nu sunt susţinute de gu!erne# Att (n plan legislati! ct "i financiar a fost fa!ori+at$ :marea agricultur$: de tip asociati! )asociaţiile "i



societ$ţile agricole 4 foste 7#A#6#* "i societ$ţile comerciale agricole cu capital ma9oritar de stat)fostele I#A#S*#

2n !iitor prolematica de+!olt$rii rurale (n spaţiul rural intermediar este una dintre celemai comple<e, att pentru ţ$rile UE, ct "i pentru cele asociate )t$rile (n tran+iţie*#

Spaţiul rural periferic# Sensul noţiunii de :periferic: (n ca+ul spaţiului rural nu treuie

(nţeles )cu prec$dere* din punct de !edere geografic, teritorial, ci, (n primul rnd, din perspecti!$economic$ "i social$# Aceast$ parte a spaţiului rural se afl$ la :periferia: economic$, producti!$"i, (n multe ca+uri, la +ona defa!ori+at$ social a sistemului agrar "i sil!ic# ;actorii care fa!ori+ea+$apariţia unor +one periferice (n spaţiul rural sunt att de natur$ agroecologic$ ct "i de natur$economic$# Este cunoscut faptul c$ nu toate terenurile agricole au acela"i poteiiţial natural "ite3nologic# De asemenea, po+iţia )distanţa, accesiilitatea* terenurilor agricole faţ$ de centrele deapro!i+ionare 4 desfacere au mare influenţ$ asupra acti!it$ţii comerciale a (ntreprin+$toriloragricoli faţ$ de (nfiinţarea satJ continuarea e<ploataţiilor agricole (n +onele rurale periferice# 2nagricultur$, mai mult ca (n alte ramuri economice, legea randamentelor neproporţionale, areacţiune concret$ ca efect a unei alte legi )naturale*= legea fertilit$ţii descresc(nde a solurilor#

7onsecinţa economic$ a legii randamentelor neproporţionale (n agricultur$ )(n producţia!egetal$* este renta funciară# 7um, (n general, preţurile produselor agricole sunt unice,egali+area acestora producndu4se pe piaţ$, iar recoltele medii la 3a "i costurile sunt diferenţiatefuncţie de potenţialul natural al solului "i de te3nologii, re+ult$ profit inegal pe diferite terenuri,e<ploataţii, +one agricole etc# Acest fenomen economic specific p$mntului ca principal factor de

producţie al agriculturii )"i altor factori naturali* determin$ (n spaţiul rural diferenţieri ale profitailit$ţii producţiei agricole "i a e<ploataţiilor# Astfel mai multe terenuri "i implicit +oneagricole, nefiind atracti!e pentru agricultori, acestea, de!in, (ncet, (ncet +one periferice producţieiagricole "i prin consecinţ$, !ieţii rurale (n ansamlul s$u#

2n ţ$rile cu agricultur$ intensi!$, un alt factor care conduce la periferi+area unor +onerurale este !uprapr"ucţia agric"lă# Intensificarea producţiei agricole determin$ ca o cantitate de

produse, solicitat$ pe piaţ$ (n momente succesi!e, s$ fie oţinut$ de pe suprafeţe din ce (n ce maimici ca urmare a cre"terii succesi!e )anuale* a producţiilor medii la 3a# Acest fenomen, specific

ţ$rilor performante economic, are puternice consecinţe economice "i sociale asupra e<ploataţiiloragricole aflate (n +onele pedoclimatice mai nefa!oraile#(n Romnia din circa >,? milioane de 3a teren arail, circa B,B@ milioane 3a )B,CH* repre+int$teren cu potenţial inferior de producţie# 2ntinse +one colinare sunt supuse unor intense procese deero+iune# 7ea ma accentuat$ ero+iune se (ntlne"te (n +onele Vasluiului "i %rladului, 6odi"uKransil!aniei "i 8$cinului, Dealurile Vrancei "i Olteniei etc# Spaţii defa!ori+ate se (ntlnesc (n+ona nisipurilor "i e<ploataţiilor caronifere din Oltenia, Delta Dun$rii, precum "i multe suprafeţedin +ona montan$#

Structurarea spaţiului rural (n periuran, intermediar "i marginal nu este strict delimitat$#2n interiorul fiec$rei categorii de spaţiu se reg$sesc +one )insule* mai reduse sau mai e<tinse dincelelalte categorii# Delimitare (ntre spaţii se face, de regul$, gradual, (n +onele de confluenţ$

reg$sindu4se elemente comune#

'$($ )uncţiile !paţiului rural

Spaţiul rural, poate fi apreciat, ca fiind mediul natural (n care se instalea+$ acti!it$ţileumane, cu condiţia ca acestea s$ nu fie agresi!e "i s$ promo!e+e degradarea lui# Re!enirea

populaţiei spre acti!it$ţi agricole "i neagricole (n spaţiul rural poate fi apreciat ca un factor dereec3iliru iologic, pentru c$ se (ntoarce (ntr4un mediu lipsit de toate aspectele noci!e oferite despaţiul uran#8ultiplele acti!it$ţi economice, sociale, culturale etc#, care se desf$"oar$ (n spaţiul rural pot fi

sinteti+ate (n trei funcţii principale= economic$, ecologic$ "i socio4cultural$B#



Funcţia economică a spaţiului rural este considerat$ funcţia de a+$, primar$, care are caoiecti! principal oţinerea produselor agricole "i a altor unuri materiale reali+ate de ramurile

producti!e din amonte "i din a!al de agricultur$, precum "i sil!icultura, industria forestier$,arti+anatul etc# Oţinerea acestor produse ar treui s$ asigure oamenilor din spaţiul rural condiţiide !iaţ$ satisf$c$toare#

M$rile semnatare ale 7artei europene a spaţiului rural se anga9ea+$ s$ garante+e un sistemde producţie menit s$ asigure= necesarul de alimente al populaţiei garantarea unui ni!el al !eniturilor pentru agricultori "i familiilor lor apropiate "i comparaile cua celorlalte profesiuni, cu un ni!el de responsailitate comparail, asigurnd o surs$ de !enit)profit* fundamental pentru populaţia rural$ prote9area mediului (ncon9ur$tor "i asigurarea regener$rii mi9loacelor de producţie, cum ar fisolul "i apa freatic$, pentru generaţiile !iitoare (n spiritul unei de+!olt$ri duraile producerea de materii prime reciclaile destinate industriei "i producţiei de energie toate ne!oile (ntreprinderilor mici "i mi9locii agricole, arti+anale sau comerciale "i de prest$riser!icii o a+$ pentru recreaţie "i turism conser!area resurselor genetice ca a+$ a agriculturii "i iote3nologiei#

Din cele de mai sus re+ult$ c$ funcţia economic$ este o funcţie comple<$ care cuprinde unnum$r mare de acti!it$ţi )pluriacti!it$ţi*, (n sensul c$, spaţiul rural nu mai este conceput ca o +on$eminamente agricol$, ci ca o structur$ economic$ di!ersificat$ cu implicaţii sociale comple<e carese refer$, (n principal la= posiilit$ţi de plasare a forţei de munc$ (n acti!it$ţi agricole, stailitatea

populaţiei "i, (n special, menţinerea tineretului (n spaţiul rural prin oferta de acti!it$ţi neagricoledar cone<e acesteia, garantnd (n acest mod surse de !enituri suplimentare pentru populaţia rural$folosirea mai comple<$ a timpului de munc$ secundar )parţial* al salariaţilor (n e<ploataţiileagricole#

Funcţia ecologică a spaţiului rural. Industriali+area general$, e<cesi!$ (n unele +one rurale,e<ploatarea rapace a unor terenuri miniere, intensificarea "i industriali+area +oote3niei, comasareaacestora (n mari aglomeraţii de animale pe spaţii agricole foarte reduse etc# au determinat apariţia"i intensificarea unuia dintre cele mai gra!e fenomene, "i anume Ppoluarea spaţiului ruralQ )sol,aer, ap$*, deteriorarea peisa9ului agricol "i sil!ic, reducerea alarmant$ a florei "i faunei "i

producerea unui de+ec3iliru ecologic (n foarte multe ecosisteme ale spaţiului rural#

Acest impact agresi!, d$un$tor asupra mediului natural a impus adoptarea unor m$suricare au menirea s$ limite+e "i s$ (nl$ture efectele negati!e ale factorilor poluanţi asupra spaţiuluirural#

2n acest conte<t sunt formulate m$suri "i de 7arta european$, susţinut$ de o legislaţie

adaptat$ la condiţiile concrete ale fiec$rei ţ$ri s$ prote9e+e mediul natural# 6re!ederile acestuidocument se refer$ la urm$toarele aspecte= eforturile susţinute (n e<ploatarea raţional$ "i durailitatea resurselor naturale "i de a se pre+er!aspaţiile de !iaţ$ "i iodi!ersitatea prote9area peisa9ului, deoarece acesta repre+int$ interesul primordial inclusi! (n ca+ul peisa9elorseminaturale sau amena9ate de om prote9area frumuseţii "i a particularit$ţilor spaţiului rural, reno!nd satele "i construcţiile,remediind pe ct posiil degrad$rile naturii "i ale peisa9ului (nregistrarea locurilor unde e<ist$ specii !ec3i sau rase de animale de cresc$torie, peisa9e ruraletradiţionale, te3nici tradiţionale (n agricultur$ etc# de a !eg3ea ca dispo+iţiile 9uridice naţionale "i internaţionale asupra protecţiei mediului s$ fie

respectate cu stricteţe etc#

Structura Si Functiile Spatiului Rural

Documents

Transcript of Structura Si Functiile Spatiului Rural