CUPRINS

Pag.Introducere.............................................................................................................2

CAPITOLUL 1 Proiecte de finanţare comunitară 1.1 Programul ISPA.................................................................................................31.2 Programul Phare................................................................................................41.3 Programul Operaţional Regional.......................................................................51.4 Programul Operaţional Sectorial de Mediu.......................................................6

CAPITOLUL 2 Componenta de mediu în dezvoltarea localităţilor – Piatra Neamţ 2.1 Scurt Istoric.......................................................................................................72.2 Planul Local de Acţiune pentru Mediu - 2006..................................................8 2.2.1 Starea calităţii mediului....................................................................................8 2.2.2 Poluarea de fond ............................................................................................8 2.2.3 Starea solurilor ..............................................................................................9 2.2.4 Starea pădurilor .............................................................................................10 2.2.5 Nivelul radioactivităţii mediului .......................................................................10 2.2.6 Starea calităţii aerului .....................................................................................102.3 Proiect privind Managementul Deşeurilor.......................................................11 2.3.1 Reciclarea deşeurilor ......................................................................................13 2.3.2 Compostare şi concasare .................................................................................13 2.3.3 Eliminarea deşeurilor ......................................................................................13 2.3.4 Prevenirea apariţiei deşeurilor ..........................................................................142.4 Proiect privind depozitul deşeurilor electrocasnice...........................................152.5 Servicii îmbunătăţite de apă potabilă şi de canalizare.......................................152.6 Staţia de epurare a apei, modernizată la standarde europene ...........................162.7 Proiecte de investiţii turistice............................................................................16 2.7.1 Telegondola ..................................................................................................16 2.7.2 Ştrandul Tineretului ........................................................................................17 2.7.3 Proiectul european "Sprijin pentru oraşe" ...........................................................17

Concluzii ................................................................................................................18Bibliografie.............................................................................................................20

Introducere

Piatra Neamţ se află printre zonele ţării cu un nivel mediu de dezvoltare.

Pentru dezvoltarea viitoare a teritoriului se are în vedere dezvoltarea

durabilă a resurselor naturale, modernizarea şi restructurarea economiei şi a

infrastructurii judeţului, valorificarea potenţialului turistic, crearea condiţiilor

de dezvoltare a agroturismului, reabilitarea şi protecţia mediului, dezvoltarea

echilibrată a întregului teritoriu prin investiţii publice şi private în zonele

defavorizate din punct de vedere economic.

2

CAPITOLUL 1

PROIECTE DE FINANŢARE COMUNITARĂ

Programele comunitare sunt programe ale Comisiei Europene ce sprijină financiar

colaborarea dintre instituţii şi organizaţii din ţările membre şi candidate care activează în acelaşi

domeniu.Toate ţările care aderă la UE trebuie să aibă legislaţia conformă cu acquis-ul comunitar.

Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi şi obligaţii comune ce unesc state

UE. El este într-o permanentă evoluţie şi cuprinde totalitatea normelor juridice care domeniul

Justiţiei şi al Afacerilor Interne (JAI).

Acquis-ul comunitar de mediu cuprinde 2 mari categorii de mediu1:

1. Legislaţia pe orizontală – legată mai mult de problemele generale de management de

mediu decât de sectoarele, produsele sau tipurile de emisii specifice - studiul de impact, accesul

publicului la informaţia de mediu, raportarea datelor privind calitatea mediului. Directivele

vizează colectarea şi evaluarea informaţilor de mediu din cadrul larg al activităţilor umane cu

impact asupra mediului.

2. Legislaţia sectorială vizează: calitatea aerului, managementul deşeurilor, calitatea apei,

protecţia naturii, poluarea sonoră de la vehicule şi utilaje.

U.E are peste 250 de directive în domeniul protecţiei mediului, fiecare trebuind să fie

inclusă în legislaţia românească şi transpusă în practică2.

În calitate de stat candidat, România beneficiază anual din partea Uniunii Europene de o

asistenţă financiară substanţială, care sprijină eforturile sale în pregătirea pentru aderare.

Asistenţa UE este acordată în principal prin intermediul a trei instrumente financiare: Phare,

Ispa şi Sapard. În afară de acestea, mai multe programe comunitare sunt deschise participării

instituţiilor şi organizaţiilor din România.

1.1 Programul ISPA

Programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul dintre cele

1 Filip Corina – Protecţia mediului, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2002, p.1262 Ilie Grădinaru - Protecţia mediului, Editura Economică, 2000, p. 2494 Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare

3

trei instrumente de finanţare nerambursabile ale Comunităţii Europene şi a fost stabilit prin

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999 în vederea acordării asistenţei pentru

pregătirea aderării la Uniunea Europeană a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, asistenţă

acordată pentru realizarea coeziunii economice şi sociale între state, în domeniul politicilor

privind infrastructura de transport şi de mediu.

Obiectivele ISPA3 sunt următoarele:

proiectului respectiv. Comisia Europeană poate de asemenea să considere împrumuturile

prin Instituţiile Financiare Internaţionale angajate de aceste instituţii guvernamentale, ca fiind

echivalentul fondurilor publice naţionale. Fondurile ISPA nu pot fi combinate cu alte

instrumente de pre-aderare. Asistenţa combinată prin ISPA şi alte tipuri de asistenţă comunitară

În ceea ce priveşte protecţia mediului, obiectivul Ispa este să sprijine ţările beneficiare în

alinierea standardelor UE din domeniul protecţiei mediului. Din acest punct de vedere, Ispa se

concentrează asupra aplicării directivelor de protecţie a mediului care necesită cele mai mari

costuri de implementare. Acestea se referă la următoarele domenii:

rezerva de apă potabilă

tratarea apelor reziduale

administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase

poluarea aerului.

1.2 Programul Phare

3. promovarea coeziunii economice şi sociale („Investiţii în coeziune economică şi

socială”).

1.3 Programul Operaţional Regional

Obiectivul general al POR4 constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale,

echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor

specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor

infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele

rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.

Obiective specifice:

Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări

policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor

3

4 Programul Operaţional Regional

4

siguranţă, reducerea efectelor negative asupra mediului, diminuarea schimbărilor climatice,

protecţia infrastructurii de transport faţă de calamităţile naturale, precum şi eliminarea punctelor

periculoase de trafic.

Spre deosebire de acţiunile individuale (îmbunătăţirea drumurilor) care provoacă creşterea

cantităţii gazelor ce produc „efect de seră”, alte intervenţii (îmbunătăţirea transportului public,

modernizarea facilităţilor de producţie, eliminarea blocajelor din trafic) pot contribui la

reducerea acestora, iar impactul POR va fi de a reduce consumul de energie şi emisia de gaze ce

provoacă schimbări climatice, prin utilizarea celor mai bune metode existente.

1.4 Programul Operaţional Sectorial de Mediu

Programul Operaţional Sectorial de Mediu, este strâns corelat cu obiectivele naţionale

echilibrată.

POS5 Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu şi de dezvoltare a

infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectând atât obligaţiile internaţionale ale României, cât şi

interesele specifice naţionale.

dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectivele specifice POS Mediu:

1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi

stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea

managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minium 30 de

judeţe până în 2015.

3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice

cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.

4. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin

implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.

CAPITOLUL 2

5 Programul Operaţional Sectorial de Mediu

5

COMPONENTA DE MEDIU ÎN DEZVOLTAREA

MUNICIPIULUI PIATRA NEAMŢ

2.1 Scurt Istoric

Piatra Neamţ este un oraş de munte situat în nord-estul României, fiind unul din cele mai

vechi oraşe din Moldova având o vârstă de peste 2000 de ani (fostă aşezare geto-dacică). Oraşul

de peste 100.000 locuitori, este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât

Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă în ultimul timp, fiind declarat şi

reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord-est.

devenind astfel Piatra Neamţ. Această măsură a fost necesară pentru a deosebi oraşul de

alte localităţi care purtau numele de Piatra şi care erau destul de numeroase la aceea vreme.

2.2 Planul Local de Acţiune pentru Mediu

Scopul PLAM în judetul Neamţ este de a indica direcţia strategică a

eforturilor concentrate pentru rezolvarea problemelor de mediu şi

posibilitatea construirii unui consens al participanţilor asupra a ceea ce se

speră a se realiza într-un anumit interval de timp.

Obiectivul general al PLAM Neamţ a fost stabilit prin reformularea

sintetică a problematicii de mediu la nivelul judeţului, într-o manieră

afirmativă, anticipativă şi este în concordanţă cu obiectivele generale ale

politicilor de mediu la nivel naţional şi global: reducerea expunerii populaţiei

şi ecosistemelor la poluarea mediului şi sporirea eficienţei cu care sunt

utilizate resursele, în special cele naturale, pentru asigurarea durabilităţii

mediului în judeţului Neamţ.

2.2.1 Starea calităţii mediului

În perioada actuală protecţia mediului este o problemă majoră a

umanităţii. În acest secol al dezvoltării explozive a tuturor activităţilor

umane, asistăm la o poluare şi chiar la o degradare, în unele cazuri

ireversibilă, a factorilor de mediu.

6

Piatra Neamţ se află printre zonele ţării cu un nivel mediu de dezvoltare.

Deoarece orice tip de dezvoltare are consecinte ecologice6, pentru fiecare

zonă este necesar să se utilizeze măsurile adecvate.

deşeuri, din punctele reţelei de supraveghere.

2.2.2 Poluarea de fond

Reţeaua de supraveghere a calităţii aerului în judeţ include trei tipuri de

staţii: de fond, de

Poluări cu pulberi în suspensie

depăşite, maxima fiind de 137,4 μg / m3.

2.2.3 Starea solurilor

Calitatea solurilor7 se apreciază prin contaminarea cu diferite substanţe,

producţiile 51,87 %.

Calitatea solurilor exprimatã în funcţie de reacţie şi conţinutul în

elemente fertilizante raportatã la suprafaţa cartatã agrochimic se prezintã

astfel:

• reacţie moderat şi puternic acidã, ce necesitã amendare calcicã

extinsã pe 52116 ha.

• aprovizionarea cu forsfor mobil foarte slabã pe 78285 ha.

• aprovizionarea cu potasiu mobil slabã pe 4498 ha.

• asigurarea cu azot dupã indicele de azot slabã pe 69750 ha.

mãrind amploarea proceselor de eroziune de pe versanţi.

2.2.4 Starea pădurilor

Evaluarea stării de sănătate a pădurilor prin sistemul de monitoring

forestier s-a făcut în anul 2006 la nivelul a 122 sondaje naţionale ce cuprind

un număr de 6372 arbori. Starea de sănătate este bună, arborii evaluaţi fiind

afectaţi într-o mică măsură (12%) de defoliere datorită temperaturilor

ridicate şi a lipsei de precipitaţii înregistrate în vara anului 2003; influenţa

factorilor de mediu amintiţi mai sus se regăseşte şi la nivelul decolorării, dar

într-o măsură mai mică, doar 4% din arborii cuprinşi în sondaje prezentând

6 Ioan Bica, Elemente de impact asupra mediului, Editura Matrix Rom, Bcureşti, 2000, p.1217 Sanda Vişan, Anca Angelescu, Cristina Alpopi – Mediul înconjurător poluare ;i protecţie, Editura Economică, Bucureşti, 2000, p.20

7

decolorări. În anul 2006 suprafaţa regenerată a fost de 309 ha, din care 141

ha regenerări naturale şi 168 ha regenerări artificiale.

2.2.5 Nivelul radioactivităţii mediului

Radioactivitatea factorilor de mediu s-a urmărit prin Staţiile de

Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Piatra Neamţ, staţie care face parte

din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului.

rezultatele au fost de 0,33÷212,74 Bq/m2 *zi faţă de 1000 Bq/(m2 *zi) cît

este limita de avertizare, etc.

8

CONCLUZII

Problemele de mediu din oraş sunt deosebit de complexe, deorece cauzele sunt

interdependente. Iniţiativele locale de rezolvare a unor probleme pot genera probleme noi, în alt

domeniu şi pot fi în contradicţie cu politicile la nivel naţional sau regional. De exemplu,

politicile de îmbunătăţire a calităţii aerului prin achiziţionarea de “autobuze curate” pot fi

subminate de creşterea transportului privat, determinat de decizii legate de utilizarea terenurilor

(de ex. construirea de parcări în zona centrală a oraşului).

Aplicarea la anumite fonduri europene ce includ oportunităţi de asistenţă semnificative

adresată priorităţilor de mediu (ex. managementul deşeurilor, tratarea apelor uzate, calitatea

aerului, transport urban “curat”, eficienţă energetică, reabilitarea terenurilor contaminate). Astfel,

autorităţile locale trebuie sa exploateze oportunităţile în abordarea problemelor de mediu cu care

se confruntă.

Adoptarea legislaţia europeană protrivit căreia trebuie realizate hărţi de zgomot şi planuri

de acţiune în domeniul zgomotului de mediu în vederea reducerii zgomotului în zonele unde

nivelurile expunerii pot provoca efecte dăunătoare asupra sănătăţii umane, şi a protejării zonelor

liniştite împotriva creşterii zgomotului.

9

BIBLIOGRAFIE

Carti si tratate

. 1. Bica, I., Elemente de impact asupra mediului, Editura Matrix, Bucureşti, 2000

2. Ciobotaru, Virginia, Socolescu, Ana Maria, Priorităţi ale managementului de mediu,

Ed. Meteor Press, Bucureşti, 2006.

3. Filip, Corina, Protecţia mediului, Editura Matrix, Bucureşti, 2002

4. Ghiga, C., Infrastructură teritorială şi dezvoltare urbană, Editura Uranus, Bucureşti,

2005

5. Ghiga, C., Protecţia mediului – componentă intrinsecă a dezvoltării durabile, Editura

Universitară, Bucureşti, 2006

6. Grădinaru, I., Protecţia mediului, Editura Economică, 2000

7. Rojanschi, Vladimir, Florina Bran, Politici şi strategii de mediu, Editura Economică,

Bucureşti, 2002

8. Voicu, Gh., Păunescu, Ioan, Procese şi utilaje pentru ecologizarea localităţilor, Editura

Matrix, Bucureşti, 2002

Articole si comunicari

………………………………………

LEGISLAŢIE

……………………………

INTERNET

www.apmnt.ro

www.fonduri-structurale.ro

www.mmediu.ro

www.primariapn.ro

www.cnu.org = charter of new urbanism

www.espon.eu = European Spatial Planning Observation Network

www.ier.ro = Institutul European din Romnia

10