STRATEGII COMPLEMENTARE (CERCETARE...

1

BONDOC-POPESCU AURELIA

EVALUAREA INIŢIALǍ-EVALUAREA

FORMATIVǍ-EVALUAREA FINALǍ

STRATEGII COMPLEMENTARE

(CERCETARE PEDAGOGICA)

REFERENT ŞTIINŢIFIC:

LECTOR UNIV. DR. VALI ILIE

DROBETA TURNU-SEVERIN

-2014-

ISBN 978-973-0-16061-1

2

ARGUMENT

În evaluarea randamentului şcolar sunt necesare norme operative şi eficiente care să

acopere tot evantaiul de activităţi didactice prin care un elev poate fi cunoscut şi apreciat. Pentru

a fi convingătoare, aceste norme trebuie desprinse din cercetări variate ale căror concluzii să fie

verificate în practică. Perfecţionarea sistemului de evaluare şi notare implică o cunoaştere

periodică şi sistematică a evoluţiei elevilor la învăţătură, o regularizare a ritmului de desfăşurare

acestui proces ( evaluări la începutul procesului de învăţământ, pe întreg parcursul procesului de

învăţământ şi la finalul acestuia).

Obiectivele acestei cercetări sunt:

-să delimităm cadrul conceptual prin care se realizează evaluarea obiectivă a elevilor prin cele

trei strategii temporale;

-să testăm, să verificăm ipotezele cercetării;

-să realizăm relaţiile dintre cele trei forme de evaluare;

-să prezentăm câteva concluzii şi propuneri referitoare la aplicarea celor trei tipuri de evaluare şi

metodele prezentate.

În cadrul cercetării întreprinse am pornit de la următoarele ipoteze:

Ipoteza generală-Dacă profesorul cunoaşte şi utilizează mai multe strategii de evaluare,

atunci va obţine mai multe tipuri de rezultate şcolare. Pot fi evaluate următoarele tipuri de

rezultate: cunoştinţe (cantitatea şi calitatea acestora), capacităţi ( de analiză, sinteză, transfer,

extrapolare, clasificare, etc.), legătura teorie-practică (evaluăm procesul, produsul sau ambele

aspecte) şi trăsături de personalitate (aptitudini, caracter). Obiectivul major al instrucţiei îl

constituie acumularea de cunoştinţe. În trecutul nu prea îndepărtat, într-o societate cu ritm lent

de dezvoltare, accentul se punea pe memorarea cunoştinţelor. În prezent societatea cunoaşte un

ritm accelerat de dezvoltare şi accentul se pune pe formarea capacităţilor elevilor, fără a neglija

asimilarea cunoştinţelor. Acumularea de cunoştinţe nu se realizează ca un scop în sine, ci se

efectuează pentru efectele pe care le produc în planul dezvoltării intelectuale şi pentru a fi

utilizate în situaţii noi cognitive şi în activitatea practică. Valoarea cunoştinţelor acumulate se

remarcă atunci când elevul poate să asimileze noi cunoştinţe şi să-şi dezvolte continuu

capacităţile de investigaţie, de rezolvare a unor probleme teoretice şi practice.

3

Probele de evaluare a capacităţii de aplicare a cunoştinţelor pot consta în identificarea

unor părţi ale unui fenomen, proces, obiect, realizarea unui produs după model sau simularea

unei activităţi. Un obiectiv al evaluării este acela ca elevul să fie capabil să observe, să emită

ipoteze, să descopere şi să rezolve probleme, să argumenteze şi să demonstreze, să verifice

valabilitatea unor date. Intervine aici evaluarea capacităţilor intelectuale mai puţin realizată în

practica şcolară pentru că se înfăptuieşte anevoios, necesită mai mult efort pentru alcătuirea

probelor, progresele sunt mai greu de cuantificat, aprecierile fiind mai puţin precise.

Trăsăturile de personalitate şi conduita elevilor sunt produse de un tip diferit de celelalte

rezultate şcolare. Ele reprezintă atât condiţii cât şi rezultate ale acţiunii educative. În practica

evaluării eficienţei activităţii de învăţământ se constată o creştere a interesului pentru evaluarea

conduitei elevilor, pentru formarea unor trăsături de personalitate. Deplasarea accentului pe

obiective formative ale educaţiei, progresele realizate în determinarea rolului unor însuşiri

psihice pentru realizarea randamentului şcolar (interesul, motivaţia) şi schimbările intervenite în

plan social determină schimbări la nivelul trăsăturilor de personalitate. Evaluarea acestor procese

este mai greu de măsurat decât rezultatele activităţilor didactice.

Integrarea europeană este un factor foarte important de modificare axiologică a

conţinutului şi obiectivelor învăţării. În acest context, trebuie găsite metode adecvate pentru

integrarea individului în cerinţele epocii contemporane. Pentru educarea trăsăturilor de

personalitate şi conduită se utilizează metoda observării sistematice a elevului. Utilizarea acestei

metode face necesară pregătirea instrumentelor de evaluare sub forma unor grile care conţin

aspecte ce exprimă atitudini, trăsături de comportament.

Un alt tip de metode îl constituie metodele diagnostice ale personalităţii. Aceste metode

pun în evidenţă aspecte ale comportamentului elevului: chestionarul de personalitate, tehnica

întrevederii, testul obiectiv de personalitate, participarea elevilor ( aprecierea obiectivă a

personalităţii-metoda Zapan).

Un elev trebuie să cunoască performanţele standard la care se raportează rezultatele sale.

Cunoaşterea de către elev a criteriilor de evaluare permite o mai bună reprezentare a

conţinuturilor şi a unor dificultăţi pe care le poate întâmpina în procesul de învăţare.

Criteriile (standardele) învăţării sunt de două feluri :

- criterii ale evaluării modului de realizare a sarcinii de învăţare;

- criterii de evaluare a rezultatelor.

4

Cercetarea pe care am desfăşurat-o s-a axat pe stabilirea acestor criterii de

performanţă şi elaborarea unor probe de evaluare care să facă eficientă activitatea de învăţare.

Standardele curriculare de performanţă sunt criteriile de evaluare a calităţii procesului de

învăţământ. Ele reprezintă specificări de performanţă cu referiri la cunoştinţe, competenţe şi

atitudini stabilite prin curriculum. Analiza realizată prin cercetare urmăreşte să stabilească

procentul rezultatelor şcolare ale elevilor exprimate prin calificative la nivelul clasei pe parcursul

unui an şcolar.

Ipoteza particulară-Îmbinarea armonioasă a strategiilor de evaluare îi oferă

profesorului o imagine completă asupra pregătirii şi progresului elevilor.

Activitatea docimologică a profesorului trebuie bazată pe norme şi principii docimologice

aplicate cu consecvenţă, cu obiectivitate şi în raport cu posibilităţile şi nevoile clasei. Eficienţa

unei lecţii se apreciază prin rezultatele evaluării. O evaluare bine făcută oferă date importante

profesorului pentru reglarea procesului de predare- învăţare, pentru adaptarea lui la situaţii

concrete din fiecare clasă. Profesorul trebuie să acorde fiecărui elev şansa de realizare şi afirmare

indiferent de circumstanţe şi posibilităţi, să apeleze la strategii şi metode noi de evaluare, să fie

creativi. Pornind de la ipotezele formulate am desprins ca variabile ale cercetării următoarele

acţiuni pe care se bazează cercetarea:

*stabilirea obiectivelor cadru şi de referinţă pe care trebuie să le realizeze elevii;

*stabilirea performanţelor maxime, medii şi minime pe care trebuie să le realizeze pentru

a demonstra că au atins obiectivele;

*specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea;

*folosirea unor instrumente de evaluare care să elimine eventualele blocaje constatate în

formarea elevilor şi asigurarea progresului şcolar al fiecăruia ( examinarea şi notarea elevilor

prin probe orale, probe scrise şi observarea sistematică a comportamentului lor pe parcursul unui

an şcolar).

Autoarea

5

CAPITOLUL 1

CERCETAREA PEDAGOGICǍ

1.1. Cadrul organizatoric

Verbul “ a cerceta” are mai multe înţelesuri : a observa, a examina cu atenţie, a întreba,

a căuta, etc.

Obiectul unei cercetări pedagogice îl constituie o problemă, “un fapt” pe care cercetătorul

îl identifică şi delimitează din ansamblul structural din care face parte, cu intenţia de a-i da o

explicaţie plauzibilă şi de a obţine date certe privind funcţionalitatea sa.

Una din problemele pedagogice ce pot constitui obiectul unei cercetări este “Evaluarea

iniţială-evaluarea formativă- evaluarea finală- strategii complementare”.

Eficienţa unei lecţii se apreciază prin rezultatele evaluării. O evaluare bine făcută

reglează permanent procesul de învăţământ. Evoluţia societăţii impune profesorului o

perfecţionare continuă în raport cu noi strategii şi metode de evaluare.

Succesul în obţinerea performanţei de către un elev depinde în mod semnificativ de

profesor, de modul în care acesta reuşeşte să conducă procesul de predare- învăţare- evaluare,

mai exact de modul în care reuşeşte să realizeze feed-back-ul fiecărei lecţii propuse şi

desfăşurate.

“Feed-back-ul reprezintă fluxul sistematic de informaţie venit dinspre activităţile

evaluative către toţi cei implicaţi în educaţie- profesori, elevi, părinţi, factori de decizie,

public.”(Adrian Stoica, 2000, pag.32). Feed-back-ul este important, în primul rând pentru cadrele

didactice şi pentru elevi, având funcţia reglatoare a activităţilor de predare –învăţare.

Eficacitatea lui depinde de promptitudinea cu care este furnizat şi de gradul de specificitate.

Există feed-back formativ şi feed-back sumativ. Feed-back-ul formativ, continuu, imediat,

privind performanţele sau deficienţele elevului în învăţare sporeşte motivaţia învăţării. Feed-

back-ul evaluării sumative nu are efecte asupra procesului de instruire şi învăţare desfăşurat şi

încheiat; el este important pentru profesori şi factorii de decizie care reglează curriculumul.

6

Investigarea realităţilor pedagogice pune probleme organizatorice şi metodologice

deosebit de complicate şi subtile, determinate de complexitatea, variabilitatea şi diversitatea

fenomenelor şi proceselor de instruire şi educare a elevului.

Efectuarea unor cercetări în domeniul docimologic, influenţat de personalitatea şi

dispoziţia fiecărui profesor şi fiecărui elev, de obiectul de învăţământ, de metodele de predare ,

de capacitatea şi interesele cognitive ale elevului, de factori şi situaţii previzibile sau

imprevizibile comportă dificultăţi şi riscuri. Trebuie găsite metode şi procedee de control care să-

i stimuleze pe elevi în asimilarea materiei predate, care trebuie să fie cât mai obiective, unitare şi

echitabile.

Cercetarea a fost organizată în anul şcolar 2007-2008 pe un eşantion de elevi de vârstă

şcolară mică (8-9 ani). Am avut în vedere elevii clasei a II-a de la Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 13

Drobeta Turnu Severin şi am urmărit rezultatele obţinute de aceştia (progresul sau regresul ) pe

parcursul unui an şcolar prin aplicarea unor strategii de evaluare complementare, îmbinând

tradiţionalul cu modernul.

Am organizat o cercetare de tip experiment-ameliorativ ce a presupus determinarea

cantitativă prin măsurare a fenomenelor investigate, dar mai ales determinarea caracterului

formativ al unei evaluări calitative.

Experimentul psihopedagogic (constatativ-formativ) a reprezentat principala metodă de

investigaţie, care presupune crearea unor situaţii noi, prin introducerea unor modificări în

desfăşurarea acţiunii educaţionale cu scopul verificării ipotezei care a declanşat aceste inovaţii.

Cel constatativ urmăreşte consemnarea situaţiei existente la un moment dat şi constă în aplicare

unor probe ( teste de evaluare iniţială) şi compararea rezultatelor. Cel formativ priveşte

intervenţia în grup: se introduc o serie de schimbări (folosirea unor fişe, teste orale şi scrise) şi

apoi printr-un test sumativ se vede în ce măsură aceste schimbări au modificat conduitele

intelectuale ale copiilor.

După selectarea unui bogat material am procedat la interpretarea lui pentru a ajunge la

concluzii, la generalizări necesare şi eficiente în activitatea educativă.

Orice demers educativ unitar şi coerent cuprinde momente de reflecţie , de proiectare şi

de acţiune concretizate în planificarea acţiunilor educative şi în determinările curriculare

(obiective, metode, conţinuturi, evaluări etc.)

7

În sistemul tradiţional de învăţământ, evaluarea se realizează în conformitate cu acte

normative care prevăd “ritmicitatea notării”, probe limitate ca diversitate, administrate fără să

ţină seama de elevii cărora se aplică, de experienţa profesorului sau obiectivele urmărite.

Evaluarea de acest tip are un caracter preponderent cantitativ.

Am observat că, adesea, evaluarea se reduce la practici de rutină, fără semnificaţie. De

fapt evaluarea trebuie să reprezinte nu doar un mod de control al cantităţii de informaţii sau

cunoştinţe memorate de elev, ci un criteriu de reorientare curriculară, de regândire a metodelor, a

obiectivelor, a programului de învăţare al elevului.

În cadrul reformei învăţământului se pune problema realizării unei evaluări calitative,

care să aibă expresie concretă pentru profesor, elev şi părinţi. Accentul trebuie pus pe evaluarea

capacităţilor dobândite de elevi prin actul educativ, nu pe evaluarea cunoştinţelor memorate.

Evaluarea calitativă are caracter formativ, elevul fiind activizat să participe la propria sa formare,

fiind permanent conştient de nivelul propriilor performanţe şi de ce trebuie să facă în învăţare.

1.2. Cadrul metodologic

Cercetarea pe care am iniţiat-o a constat în realizarea unui experiment psihopedagogic de

tip formativ ( constatativ-ameliorativ-operaţional), care presupune, după realizarea evaluării

iniţiale, introducerea unor factori experimentali, “de progres” (fişe de evaluare, teste orale şi

scrise), în vederea determinării anumitor schimbări.

Cercetarea a cuprins trei etape:

1. Etapa evaluării iniţiale care a avut un caracter constatativ.

2. Etapa intervenţiei ameliorative cu valoare formativă în stimularea proceselor

psihice şi a personalităţii elevilor.

3. Etapa evaluării finale ce a avut un caracter comparativ, cu privire la rezultatele

obţinute în urma demersului experimental formativ.

Metodele de cercetare utilizate au fost dintre cele ce urmează:

-metode pentru sesizarea problemei, clarificarea bazei teoretice şi a stadiului cercetării ei,

formularea ipotezei şi a obiectivelor : tehnicile de documentare şi studiu independent, metode

logice de analiză şi interpretare, tehnici de creativitate individuală şi în grup, metoda

comparativă;

8

-metode pentru acumularea empirică şi ştiinţifică a datelor, în diferite faze ale cercetării:

observaţia, analiza produselor activităţilor elevilor, analiza documentelor şcolare, tehnicile

sociometrice (convorbirea, chestionarul, testul, metoda aprecierii obiective);

-metode pentru introducerea, aplicarea măsurilor ameliorative, de intervenţie educativă,

verificarea ipotezei:experimentul pedagogic (constatativ, ameliorativ, de verificare, de

dezvoltare), cercetarea-acţiune (panel);

-metode pentru interpretarea parţială sau finală a rezultatelor: metodele de interpretare

cantitativă, măsurare (metode, tehnici statistice), metodele de interpretare calitativă, de apreciere

(metoda diferenţelor, a concordanţelor, a variaţiilor concomitente, a comparaţiei criteriale,

metodele deductive, de interpretare teoretică);

-metodele pentru finalizarea cercetării, valorificare rezultatelor: tehnicile specifice de redactare,

de comunicare, de generalizare.

Metodele pe care le-am utilizat în timpul cercetării efectuate sunt următoarele: observaţia

experimental-pedagogică, chestionarul, testul, studierea documentelor şcolare, analiza

produselor activităţilor elevilor, experimentul pedagogic.

Metoda observaţiei a vizat contemplarea intenţionată, metodică şi sistematică a elevilor

şi consemnarea comportamentelor, manifestărilor, răspunsurilor, efectelor înregistrate ca urmare

a unor acţiuni, fapte intervenţii provocate ( de natură instructiv-educativă).

Observaţia s-a desfăşurat pe baza unei grile de observaţie , concepută după criterii vizând

anumite aspecte ale ipotezei. Am folosit această metodă în urmărirea explicită a aspectelor

ridicate de evaluarea elevilor prin cele trei tipuri de evaluare (iniţială, formativă şi sumativă).

Observaţia înseamnă urmărirea intenţionată şi sistematică a unui obiect, fenomen, proces,

în condiţiile obişnuite de existenţă şi desfăşurare a acestora, cu scopul de a descoperi ce este

esenţial.

Fiind o metodă de cunoaştere bazată pe perceperea directă a realităţii, ea depinde de

scopul urmărit, variind de la simpla constatare şi acumulare de impresii (empirică, elementară)

până la organizarea în vederea descoperirii şi valorificării noului (observare ştiinţifică).

Observaţia însoţeşte toate celelalte metode de cercetare. Am folosit observaţia pe tot

parcursul cercetării consemnând date în ceeea ce priveşte;

-evoluţia generală a copiilor în activităţile instructive-educative;

9

-modul de participare al acestora, capacitatea de efort intelectual, ritmul de lucru, interesul şi

curiozitatea;

-formarea deprinderilor de muncă independentă.

Cu ajutorul consemnărilor efectuate, am încercat să prevăd în ce direcţie va evolua

fiecare copil în parte şi am putut să observ care este nivelul de dezvoltare a deprinderilor elevilor

de a aplica corect cele învăţate.

Am utilizat şi chestionarul ca metodă a convorbirii şi anchetei.

O altă metodă utilizată a fost metoda testelor. Testul a constituit un instrument

standardizat (sub aspectul temei, condiţiilor de aplicare şi de prelucrare a rezultatelor) de

investigare experimentală, pe care l-am aplicat individual sau în colectiv, cu scopul înregistrării

şi evaluării randamentului şcolar, prin raportare la cerinţele programei şcolare corespunzătoare

problematicii în studiu (şi implicit de validare a rezultatelor cercetării).

Am respectat etapele elaborării testului:

-delimitarea ariei tematice;

-elaborarea întrebărilor (itemilor);

-stabilirea etalonului;

-aplicarea testului;

-prelucrarea şi interpretarea rezultatelor.

Am utilizat teste de evaluare iniţială, teste de evaluare formativă şi teste de evaluare

finală.

Am realizat de asemenea studierea documentelor şcolare şi analiza produselor

activităţilor elevilor. Mi-am format o imagine de ansamblu asupra modului cum îşi desfăşoară

activitatea elevii mei analizându-le lucrările realizate (teme pentru acasă, caiete de notiţe,

produse ale activităţii lor structurate într-un portofoliu), lucrări care mi-au oferit o serie de date

importante cu privire la activitatea lor.

Am determinat în consecinţă: nivelul de pregătire a elevilor în raport cu obiectivele

cercetării, nivelul îndrumării, dificultăţilor, efectelor măsurilor luate, posibilităţile de ameliorare

individualizată sau de grup.

Experimentul pedagogic a reprezentat metoda cea mai complexă, cu acţiuni educative,

ameliorative de amploare, cu rol dominant în verificarea ipotezei, în construirea de noi ipoteze

parţiale pe parcurs.

10

Experimentul psihopedagogic presupune crearea unei situaţii noi, prin introducerea unor

modificări în desfăşurarea acţiunii educaţionale.

În cercetarea efectuată am folosit experimentul psihopedagogic constatativ-formativ.

Am stabilit eşantionul (clasa de elevi) cu ajutorul căruia am desfăşurat cercetarea şi am

testat nivelul de dezvoltare intelectuală al acestora şi nivelul de formare a deprinderilor de muncă

independentă.

Am introdus în activitatea zilnică fişe de lucru cu scopul verificării eficienţei acestora în

stimularea activităţii independente.

Am stabilit diferenţele înregistrate de copii pe parcursul unui an şcolar şi după intervenţia

la clasă.

Am stabilit ce procedee metodice se pot introduce experimental, cum se exprimă datele,

cum se verifică validitatea lor, cum se interpretează etc.

Am urmărit funcţia gnoseologică , dar şi funcţia practică.

Am respectat fazele experimentului pedagogic: pregătitoare, de efectuare şi de evaluare.

Am urmărit atent alegerea clasei -experiment, stabilirea etalonului şi identificarea

variabilelor.

Am realizat o documentare teoretică, sub aspect matematic, psihopedagogic şi didactic,

dar şi o documentare practică.

Am identificat şi am acordat o atenţie deosebită variabilelor:

- independente ( cele introduse), de intrare ( scopuri, mijloace, condiţii, măsuri, ce au fost

dirijate şi urmărite după un plan pe care l-am elaborat şi care mi-au determinat strategia de

cercetare;

- dependente ( care au avut valoare pasivă, ca răspuns la acţiunea celor independente); am

verificat evoluţia lor şi am interpretat efectele lor (pozitive şi negative, aşteptate şi neaşteptate,

principale şi secundare);

- intermediare, care au mijlocit relaţiile dintre cele independente şi cele dependente ( de natură

psihică, socială);

- perturbatoare, aleatoare, neprogramate, care au apărut ca elemente de interacţiune între

celelalte variabile şi care au avut efecte diferenţiate în aplicare (factori extraşcolari, experienţe

individuale) .

11

După interpretarea datelor şi a analizelor efective şi comparative, măsurile ameliorative

implementate şi-au dovedit eficienţa.

Pe baza experienţei pedagogice a cadrului didactic, cercetarea urmăreşte o îmbunătăţire

continuă a procesului educativ, prin descoperirea unor norme şi reguli de acţiune, a unor

modalităţi noi de sporire a randamentului educaţiei.

Din totalul disciplinelor de studiu din curriculumul pentru clasa a II-a am ales ca eşantion

limba şi literatura română şi, ipoteza fiind validată, putem extrapola concluzia la care am ajuns şi

pentru celelalte discipline de învăţământ.

Am folosit pe parcursul cercetării cele trei strategii temporale de evaluare îmbinând

metodele clasice cu cele moderne aplicate la limba şi literatura română.

Probele de evaluare au fost folosite pentru a măsura cât mai exact volumul de cunoştinţe

, priceperi şi deprinderi dobândite înainte, în timpul şi la sfârşitul experimentării, dar mai ales

capacităţile dobândite de elevi generatoare de performanţă în funcţie de aptitudinile fiecăruia.

Sistemul de evaluare calitativă a rezultatelor şcolare la limba şi literatura română trebuie

să se constituie într-un act unitar şi coerent, care să ofere tuturor elevilor, indiferent de specificul

unităţilor şcolare sau de mediul de amplasare al acestora, repere unitare la care ei să-şi poată

raporta nivelul de performanţă atins în învăţare pe întregul parcurs şcolar pe care îl au de

străbătut. Am folosit instrumente ce asigură coerenţa activităţii de evaluare: matrice, descriptori

de performanţă şi probe de evaluare construite ca elemente derivate din obiectivele cadru şi

obiectivele de referinţă ale programei şcolare, obiective ce trebuiau a fi realizate de toţi elevii,

potrivit particularităţilor individuale de dezvoltare intelectuală, până la sfârşitul clasei a II-a.

Pentru a fi obiectivă şi relevantă, evaluarea trebuie să se realizeze prin metode şi probe de

evaluare cât mai variate şi în număr suficient, aplicate tuturor elevilor pe parcursul unui semestru

sau an şcolar. În acest scop am utilizat : teme lucrate de elevi în clasă, în mod independent, teme

lucrate acasă, probe practice, probe orale, probe scrise, precum şi metode alternative: observarea

curentă a comportamentului şi a produselor elevilor, autoevaluarea, evaluarea prin consultare,

compunerile pe diferite teme, investigaţia şi portofoliul.

Am aplicat teste de evaluare calitativă de tip descriptiv cu descriptori de performanţă şi

cu itemi bine structuraţi pentru a realiza o evaluare obiectivă a informaţiilor acumulate de elevi, a

deprinderilor, a capacităţilor intelectuale şi trăsăturilor de personalitate. Am pus accent pe o

evaluare orală care prezintă avantajul realizării interacţiunii elev-profesor, formarea de capacităţi

12

şi competenţe prin intervenţia profesorului cu întrebări ajutătoare, dezvoltarea

comportamentului comunicativ şi de interrelaţionare al elevului. Este o evaluare de ordin

atitudinal-comportamental ce evidenţiază anumite trăsături de personalitate.

Am folosit deasemenea cu o mai mare frecvenţă metode de autoevaluare şi de evaluare

prin consultare în grupuri mici, verificând modul în care elevii exprimă liber opinii proprii sau

acceptă cu toleranţă opiniile celorlalţi, modul în care utilizează în practica vorbirii formulele de

iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog sau capacitatea de a-şi susţine şi motiva

propunerile.

Evaluarea performanţelor obţinute de elevi trebuie să fie obiectivă şi să furnizeze

informaţii privind nivelul de formare a capacităţilor menţionate de programa şcolară prin

obiectivele cadru cu toate competenţele deduse din obiectivele de referinţă şi gradul de însuşire a

conţinuturilor de învăţare precizate în programă. Obiectivitatea şi relevanţa datelor privind

rezultatele şcolare ale elevilor se asigură prin aplicarea unor metode şi tipuri de evaluare

descrise în formă sintetică în matricea de evaluare. Competenţele propuse spre evaluare sunt

elemente componente ale celor patru deprinderi integratoare, menţionate în obiectivele- cadru ce

stau la baza modelului didactic al disciplinei limba română şi traduc fidel obiectivele de referinţă

ale programei şcolare pentru clasa a II-a.

Am stabilit patru matrice ce vizează modul de evaluare a celor patru deprinderi desprinse

din cele patru obiective-cadru cuprinse în programa de limba română pentru clasa a II-a.

Obiectiv-cadru 1 Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Matricea 1-vizează modul de evaluare a deprinderii de receptare a mesajului oral

______________________

/Instrumente de evaluare/

Competenţe evaluate

Probă

orală

Joc de

atenţie/

Simulare

Audiţie

de mesaje

Observarea

comportamentului

de receptor

1.Distingerea informaţiilor esenţiale

şi a informaţiilor de detaliu dintr-un

mesaj ascultat

x x

2.Sesizarea legăturilor logice între x x x

13

enunţurile unui mesaj oral

3..Sesizarea intuitivă a structurilor

gramaticale corecte sau incorecte

dintr-un enunţ oral ascultat

x x x

4.. Sesizarea cuvintelor necunoscute

într-un context dat

x x

5.Distingerea vocalelor, consoanelor

şi silabelor din cuvinte date

x x x

6.Semnalarea prin replici adecvate a

înţelegerii mesajului interlocutorului

x x x

7. Manifestarea interesului faţă de

mesajul partenerului de dialog

x x

Obiectiv- cadru 2 Dezvoltarea exprimării orale

Matricea 2-vizează modul de evaluare a deprinderii de exprimare orală

______________________



Probă

orală

Simulare

Joc de rol

Exerciţii

de dicţie

Recitare

de poezii

Observarea

comportamentului

de vorbitor

1.Îmbinarea cuvintelor în enunţuri şi

a enunţurilor în mesaje proprii

x x

2.Pronunţarea corectă şi clară a

enunţurilor

x x

3.Redarea, prin cuvinte proprii, a

unui paragraf/fragment dintr-un text

x

14

citit (cu sprijinul învăţătorului)

4.Adaptarea vorbirii în funcţie de

partenerul de dialog

x x x

5.Manifestarea unei atitudini

degajate în comunicarea orală cu

persoane cunoscute

x x

Obiectiv-cadru 3 Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Matricea 3-vizează modul de evaluare a capacităţii de receptare a mesajului scris

(citire)

____________________



Probă

orală

Probă

scrisă

Temă

lucrată

acasă

Observarea

comporta-

mentului

de cititor

1.Identificarea elementelor de bază

ale organizării textului în pagină

x x x

2. Desprinderea informaţiilor

esenţiale dintr-un text citit

x x x

3. Citirea fluentă şi corectă a unui

text cunoscut, de mică întindere

x x

4. Citirea în ritm propriu a unui text

nou, de mică întindere

x x

5. Manifestarea interesului pentru

lectură

x

15

Obiectiv-cadru 4 Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Matricea 4 vizează modul de evaluare al capacităţii de exprimare scrisă

_____________________



Probă

scrisă

Temă

lucrată

în

clasă

Temă

lucrată

acasă

Exerciţii

de

auto-

evaluare

Verificarea

curentă a

caietelor

de teme

1.Redactarea unor texte scurte, pe

baza unui suport vizual şi a unui

şir de întrebări

x x x x x

2.Utilizarea sensului unor cuvinte

noi în enunţuri proprii

x x x x

3.Respectarea ortografiei

cuvintelor şi a punctuaţiei în

scrierea enunţurilor

x x x x

4.Scrierea lizibilă şi îngrijită,

adaptată la spaţiul grafic al

caietului

x x x x x

5.Manifestarea interesului pentru

redactarea corectă şi îngrijită a

textului

x x

Competenţele evidenţiate în matrice au fost elementele ce au stat la baza definirii

descriptorilor de performanţă. Am adăugat acestora caracteristicile specifice fiecărui nivel de

performanţă :minim (calificativ :Suficient); mediu (calificativ:Bine); superior (calificative:Foarte

bine, Excelent).

Primele teste aplicate au fost cele de evaluare iniţială, în consens cu remarca lui D

Ausubel :” Dacă aş vrea să reduc toată psihologia la un singur principiu, eu spun : ceea ce

16

contează cel mai mult în învăţare sunt cunoştinţele pe care le posedă elevul la plecare. Asiguraţi-

vă de ceea ce ştie şi instruiţi-l în consecinţă”.

Etapa evaluării iniţiale a constat în aplicarea a două teste de evaluare iniţială. Scopul a

fost acela de a stabili punctul de plecare în desfăşurarea demersului experimental. Testele au

fost concepute pentru verificarea capacităţii de citire şi înţelegere a unui text neexersat şi

verificarea capacităţii de exprimare scrisă.

Proba Nr. 1

Tema didactică testată: Verificarea capacităţii de a citi şi înţelege un text la prima vedere.

OBIECTIVE URMǍRITE ITEMII TEXTULUI

O1- să descifreze textul prezentat;

O2- să răspundă la cel puţin două întrebări,

dovedind că au înţeles conţinutul textului;

O3- să citescă corect, coerent, cursiv,

expresiv, în ritm propriu textul prezentat.

I1-Citeşte în gând:

“N-apucă să sfârşească bine vorbele astea

şi numai ce sosiră-n zbor două porumbiţe

albe şi intrară pe fereastră, în bucătărie.

După aceea se iviră două turturele şi apoi,

într-un alai, veniră toate zburătoarele

cerului şi se aşezară cu toatele în jurul

vetrei, făcându-şi loc în cenuşă.”

(Cenuşăreasa-Fraţii Grimm)

I2-Răspunde la întrebările:

*Cine a ajutat-o pe Cenuşăreasa să aleagă

boabele din cenuşă?

*Unde s-au aşezat când au ajutat-o să

aleagă boabele ?

I3-Citesc în ritm propriu continuarea

povestirii din fişa prezentată (item evaluat

individual)

17

Descriptori de performanţă:

Foarte bine Bine Suficient

1.Răspund corect la întrebările

adresate de profesor, dovedind

că au descifrat textul

prezentat;

2.Răspund în scris la

întrebările prezentate la I2;

3.Citesc cursiv, corect,

expresiv, în ritm propriu textul

prezentat la I1.

1.Formulează răspunsuri la

întrebările adresate cu

imprecizii sporadice, corectate

la cerere.

2.Răspund în scris la

întrebările prezentate la I2 cu

mici omisiuni.

3.Citesc cursiv, corect, în ritm

propriu textul prezentat la I1.

1.Formulează răspunsuri

scurte la întrebări, reluând în

răspuns o parte din întrebare.

2.Răspund în scris la întrebări

scurt şi cu omisiuni.

3. Citesc în ritm propriu , lent

textul prezentat la I1.

1. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului iniţial (proba 1) la

eşantionul experimental:

Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 Calificativ final

1 B.M-A.. S. I. I. Insuficient

2 F.M-I. B. S. I Suficient

3 I.N-U. B. S. S Suficient

4 P.G. B. B. B. Bine

5 P.R-C. B. .B. B. Bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

8 V.A-M S. S. S. Suficient

9 V.D-C. B. B. B Bine

10 V.R-B. S. S. S. Suficient

11 U.S-C. S I I Insuficient

12 U.G-P. I. I. I. Insuficient

18

Proba Nr. 2

Capacitatea: Exprimarea scrisă

Aspecte urmărite: scrierea de litere, silabe şi cuvinte, alcătuirea de propoziţii, utilizarea

semnelor de punctuaţie

OBIECTIVE URMǍRITE ITEMII TESTULUI

O1-să scrie un text după dictare;

O2-să utilizeze semnele de punctuaţie;

O3-să identifice cuvintele ce conţin litere date;

O4-să despartă cuvintele date în silabe;

O5-să creeze cuvinte prin adăugare de noi silabe;

O6-să alcătuiască propoziţii cu cuvinte date;

O7-să formuleze propoziţii interogative;

O8-să distingă vorbitorul şi ascultătorul în cadrul

unei comunicări;

O9-să identifice conţinutul unui mesaj.

I1 *Scrieţi după dictare:

“-Ştii tu, cămeşă, dragă, ce erai odată?

-Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi:cămeşă

albă cu care se îmbracă oamenii.

-Nu-i aşa! Ai fost o sămânţă, apoi o

buruiană clătinată de vânt, ca toate buruienile: aşa

naltă, subţire tocmai pe potriva mea: erai in cu

floricică albastră, fata mea.”

(Ion Creangă-Inul şi cămeşa)

I2 *Puneţi semnele de punctuaţie corespunzătoare

în textul dictat!

I3 *Alegeţi cuvintele care au la sfârşit litera “ă”.

I4 *Despărţiţi în silabe ultimele cinci cuvinte din

textul dictat.

I5 *Găsiţi cuvintele ce denumesc obiectul mai

mic:

cămaşă→cămăşuţă

om→......................

vânt→....................

floare→..................

fată→.....................

pădure→................

I6 *Alcătuiţi propoziţii cu cuvintele “in”,

“cămaşă”.

I7 *Puneţi întrebarea potrivită răspunsului dat:

19

..................................................................

Ai fost o sămânţă.

..................................................................

Apoi ai fost o buruiană.

I8 *Cine vorbeşte prima dată în textul dictat şi

cine ascultă?

I9 *Ce se comunică în primul răspuns de la I7?



1.Scrie testul după

dictare;

2.Utilizează semnele de

punctuaţie învăţate;

3.Identifică cuvintele ce

conţin litera dată;

4.Desparte cuvintele date

în silabe;

5.Creează cuvinte prin

adăugarea de noi silabe;

6.Alcătuieşte propoziţii

cu cuvintele date;

7.Formulează propoziţii

interogative;

8.Distinge vorbitorul şi

ascultătorul unei

comunicări;

9.Identifică conţinutul

unui mesaj.

1.Scrie textul după

dictare cu mici erori;

2.Utilizează semnele de

punctuaţie învăţate cu

erori privind semnul

întrebării şi punctul;

3.Identifică opt cuvinte

ce conţin litera dată;

4.Desparte corect minim

patru cuvinte în silabe;

5.Creează cinci cuvinte

prin adăugare de noi

silabe;

6.Alcătuieşte propoziţii

cu cuvinte date cu mici

erori de exprimare;

7.Formulează propoziţii

interogative cu mici

erori de exprimare;

8.Identifică vorbitorul şi

ascultătorul comunicării;

9.Recunoaşte incomplet

1.Scrie textul după dictare cu erori;

2.Utilizează semnele de punctuaţie cu erori în

folosirea punctului şi semnului întrebării;

3.Identifică minim şase cuvinte ce conţin litera

dată;

4.Desparte corect în silabe minim trei cuvinte;

5.Creează patru cuvinte prin adăugare de

silabe;

6.Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele date cu

erori de exprimare;

7.Identifică ascultătorul comunicării;

8.Formulează propoziţii interogative cu erori

de exprimare;

9.Recunoaşte incomplet conţinutul mesajului.

20

conţinutul mesajului.

2. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului iniţial (proba 2) la

eşantionul experimental

Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 Calificativ final

1 B.M-A.. I. I. S. S. I. I. S. I. I. Insuficient

2 F.M-I. B. S. B. S. S. S. S. S. S. Suficient

3 I.N-U. B. B. B. B. S. S. S. S. S. Suficient

4 P.G. B. B. B. B. B. B. B. B. B. Bine

5 P.R-C. B. .B. B. B. B. B. B. B. B. Bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

8 V.A-M B. S. B. S. B. S. S. S. S. Suficient

9 V.D-C. Fb. B. Fb. B. B. B. B. B. B. Bine

10 V.R-B. B.. B. B. B S. S. S. S. S. Suficient

11 U.S-C. S. I. I. I. I. I. I. I. I. Insuficient

12 U.G-P. I. S. I. I. I. I. I. I. I. Insuficient

3. Tabel analitic centralizator cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului

iniţial la eşantionul experimental:

Nr.crt Subiecţi P1 P2 Calificativ final

1 B.M-A.. I. I. Insuficient

2 F.M-I. S. S. Suficient

3 I.N-U. S. S. Suficient

4 P.G. B. B. Bine

5 P.R-C. B. B. Bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Foarte bine

7 P.V-M. Fb. Fb Foarte bine

8 V.A-M S. S. Suficient

9 V.D-C. B. B. Bine

10 V.R-B. S. S. Suficient

21

Probele de evaluare la limba română trebuie să măsoare performanţele atinse de elevi în

formarea celor patru deprinderi integratoare specifice modelului didactic al acestei discipline de

studiu, deprinderi menţionate în obiectivele cadru ale programei şcolare (receptarea mesajului

oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, exprimarea scrisă), cu toate competenţele pe

care le presupune fiecare (specificate în matrice şi descriptori de performanţă)şi să evidenţieze

gradul de însuşire a conţinuturilor de învăţare precizate în programa şcolară.

În clasa a II-a, evaluarea de proces vizează achiziţiile elevilor în învăţarea limbii române

şi este o verigă esenţială a procesului de învăţământ. În această etapă, actul citirii şi actul scrierii

dobândite de micul şcolar de clasa I trebuie conştientizate, consolidate, perfecţionate şi

automatizate prin exersare sistematică pentru a fi transformate în deprinderi de bază, cu care

elevii să poată opera în toate domeniile de studiu. În această etapă trebui exersat, perfecţionat şi

activizat comportamentul elevului de emiţător şi receptor, comportament ce trebuie observat şi

dirijat în mod sistematic.

Utilizând forme variate de evaluare am pus în evidenţă prin această cercetare

perfecţionarea continuă a actelor citirii şi scrierii, a comportamentului de vorbitor şi ascultător al

elevului. Probele utilizate au caracter continuu şi preponderent formativ.

Am evitat aplicarea unor teste scrise riguroase, care să-l streseze pe micul şcolar.Am

preferat să evaluez rezultatele înregistrate de elevi şi calitatea activităţilor didactice desfăşurate

prin metode variate şi simple: teme scrise în clasă, teme lucrate acasă, probe orale, probe

practice, probe scrise, observarea sistematică a elevului în timpul rezolvării sarcinilor,

autoevaluarea produselor propriei activităţi, de către elev, forme proiectate prin matricele de

evaluare. Am evaluat competenţele elevilor printr-o îmbinare a probelor scrise cu probele orale

sau practice, sub formă de joc şi am observat comportamentul comunicativ manifestat pe

parcursul lecţiilor de recapitulare.

Numărul redus de elevi din cadrul colectivului (12 elevi) mi-au permis realizarea unui

echilibru între evaluarea orală şi evaluarea scrisă.

Am pornit de la ideea că “observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul

activităţilor didactice este o tehnică de evaluare care furnizează o serie de informaţii utile, greu

11 U.S-C. I. I. Insuficient

12 U.G-P. I. I. Insuficient

22

de obţinut pe alte căi” (Adrian Stoica, 2000, pag.125) şi am aplicat o multitudine de teste ale

căror rezultate le-am înregistrat în fişe de evaluare, scări de clasificare şi liste de control. În cele

ce urmează am să prezint câteva probe orale şi scrise aplicate la clasă în anul şcolar 2007-2008.

Proba orală 1

Competenţa evaluată: Desprinderea informaţiilor esenţiale şi a informaţiilor de

detaliu dintr-un mesaj acultat (Matricea 1, Competenţa evaluată 1)

Conţinutul şi procedura de aplicare:

Am prezentat elevilor enunţul dezvoltat: În faţa blocului s-a oprit o fetiţă de vreo opt

ani, blontă, cu codiţe lungi, îmbrăcată într-o rochiţă roşie de catifea. Le-am cerut să-l asculte

cu atenţie şi:

Item 1: să formuleze informaţia esenţială care se desprinde din acest enunţ; (timp de

gândire şi răspuns: 2 minute).

Item 2: să indice informaţiile care lămuresc, precizează şi dezvoltă înţelesul cuvintelor

din informaţia esenţială; (timp de gândire şi răspuns: 2 minute).

Item 3: să precizeze ce rol au aceste informaţii în mesajul transmis; (timp de gândire şi

răspuns:1 minut).

Elevii au reprodus enunţul de trei ori până m-au convins că îl cunosc. Am nominalizat

elevul V.D. vizat pentru evaluarea orală a competenţei vizate şi i-am cerut să rezolve sarcinile

itemilor 1, 2 şi 3.

Răspunsuri aşteptate:

1. Informaţia esenţială a enunţului este : s-a oprit o fetiţă.

2. Informaţiile care precizează înţelesul mesajului esenţial sunt: în faţa blocului, de vreo

opt anişori, blondă, cu codiţe lungi, îmbrăcată într-o rochiţă roşie de catifea.

3. Informaţia : în faţa blocului precizează locul unde are loc acţiunea fetiţei;

informaţiile: de vreo opt ani, blondă, cu codiţe lungi, îmbrăcată într-o rochiţă roşie

de catifea, dezvoltă înţelesul cuvântului fetiţă; ele transmit o imagine clară a înfăţişării

fetiţei.

23



*Rezolvă corect şi

complet sarcinile

itemilor 1, 2, 3 fără

sprijin acordat.

*Rezolvă sarcinile după ce i se

reactualizează întrebările cu ajutorul

cărora se descoperă informaţiile

esenţiale ale mesajului (cine?, ce

face?) şi informaţiile de detaliu (

care?, ce fel de?; cum?;

unde?; când; din ce cauză/)

*Desprinde informaţiile esenţiale şi

informaţiile de detaliu răspunzând pe

rând la întrebările învăţătorului.

Exemplu: Cine s-a oprit? (fetiţa)

Ce a făcut fetiţa ?(s-a oprit)

Unde s-a oprit?( în faţa blocului) etc.

Elevul V.D.C. a rezolvat corect şi complet sarcinile itemilor 1,2 şi 3 fără sprijin şi a

obţinut calificativul “Foarte bine”

Proba orală 2

Competenţa evaluată: Sesizarea legăturii logice dintre enunţurile unui text scurt,

audiat (Matricea 1, Competenţa evaluată 2)


Itemul 1

a) Am citit elevilor două grupuri de câte patru propoziţii şi le-am cerut să precizeze care

din cele două grupuri formează un text:

1.Omul de zăpadă e mare.

Copiii se dau cu săniile.

Din hornurile caselor iese fum.

Ce vesel este Azorel!

2. A nins din belşug.

Copiii au înălţat un om de zăpadă.

Acum au făcut o horă în jurul lui.

Ce veseli sunt!

Am nominalizat elevul I.N.U pentru evaluarea orală a competenţei menţionate.

Răspunsul aşteptat: Al doilea grup de propoziţii formează un text.

24

Am afişat pe tablă textul recunoscut şi le-am cerut elevilor să-l scrie în caiete în timp ce

elevului evaluat i-am cerut să rezolve sarcinile următoare:

b) Propune un titlu potrivit pentru acest text.

Răspuns aşteptat: “Omul de zăpadă” sau “Copiii şi omul de zăpadă”.

Toţi elevii şi-au notat titlul textului.

c) I-am cerut elevului I.N.U. să precizeze de ce primul grup de propoziţii nu formează un

text.

Răspuns aşteptat: Primul grup de propoziţii nu formează un text deoarece

propoziţiile nu sunt legate prin înţeles.

d) De ce propoziţiile din al doilea grup alcătuiesc un text?

Răspuns aşteptat: Fiecare propoziţie din grup are legătură cu una sau mai multe

propoziţii din text. Exemplu: Propoziţia a II-a se leagă de prima astfel: copiii au înălţat un om

de zăpadă pentru că a nins din belşug. În propoziţia a III-a cuvântul “ei” ţine locul cuvântului

“copiii” din propoziţia a II-a; cuvântul “lui” ţine locul “omului de zăpadă” despre care se

vorbeşte în propoziţia a II-a.

Itemul 2

a) Am atenţionat elevii că le voi citi un text între propoziţiile căruia am strecurat o

greşeală, o propoziţie care nu are legătură cu textul. Le-am solicitat să observe şi să spună ce

propoziţie trebuie eliminată.

Am citit rar textul:

“În vacanţa de iarnă, Daniel a fost la bunici. Bunicul l-a aşteptat cu o sanie nouă. La

marginea satului, era un derdeluş grozav. Bunicul ara ogorul. Sania îl purta la vale ca un fulger.

Bravo, Daniele! strigau ceilalţi copii.

Am nominalizat elevul I.N.U planificat pentru evaluarea orală. Acesta indică propoziţia

care nu are legătură cu textul (Bunicul ară ogorul.)

După identificare am afişat textul pe tablă.

b) Am cerut elevului să citească textul format din propoziţiile legate prin înţeles.]

c) De ce propoziţia “Bunicul ară ogorul” nu face parte din text?

Răspuns aşteptat: Propoziţia aceasta nu face parte din text deoarece cuvintele ei nu

au legătură cu celelalte propoziţii din text.

25

Itemul 3

Am scris pe tablă cifrele 1,2 şi 3 într-un tabel şi explic cerinţa:

1 2 3

Voi citi trei propoziţii notate cu a, b, c care trebuie aşezate în ordine, pentru a alcătui un

text. Pe tablă am notat cifrele 1,2,3 care indică ordinea propoziţiilor în text. Când voi termina de

citit propoziţiile a, b, c , tu va trebui să scrii:

-în dreptul cifrei 1 din tabel, litera propoziţiei care trebuie să fie pe primul loc în text;

-în dreptul cifre 2, litera propoziţiei care trebuie să fie pe locul al doilea, în text;

-în dreptul cifre 3, litera propoziţiei a treia.

Am citit propoziţiile:

a)El a împrumutat o carte de poveşti.

b)O va înapoia peste cinci zile.

c)Daniel a fost astăzi la bibliotecă.



*Rezolvă corect itemii 1 a,

b, şi c; 2 a, b şi c şi itemul

3.

*Rezolvă corect, fără sprijin

acordat, itemii 1 a, b şi c, 2

a şi b şi itemul 3

*Rezolvă corect, fără sprijin

acordat, itemul 1 a şi b,

itemul 2 a şi itemul 3.

Elevul I.N.U. a obţinut calificativul “Bine”.

Proba orală 3

Competenţa evaluată: Sesizarea, în mod intuitiv, a structurilor gramaticale corecte

sau incorecte, într-un enunţ oral ascultat (Matricea 1, Competenţa 3)


Am prezentat elevilor o planşă cu copii care se dau cu săniile şi le-am solicitat să

formuleze o propoziţie despre imaginea prezentată.

26

Itemul 1

Le-am citit apoi trei propoziţii formulate de trei elevi şi le-am cerut să spună cine a spus

o propoziţie corectă şi cine a greşit.

* Primul copil: Copiii se dă cu săniuţele.

* Al doilea copil : Săniuţele alunecă uşor la vale.

* Al treilea copil: Copiii urc greu dealul cu săniuţele.

Am nominalizat elevul B.M.A. pentru evaluarea orală a competenţei menţionate , care a

precizat că doar al doilea copil a formulat o propoziţie corectă.

Itemul 2. Formulează corect fiecare propoziţie greşită!

Itemul 3. Formulează şi tu o altă propoziţie despre copiii din această ilustraţie!

Răspunsurile aşteptate la itemii 1 şi 2 :

1)Al doilea copil a spus o propoziţie corectă : Săniuţele alunecă uşor la vale. Primul şi al treilea

elev au spus propoziţii incorecte.

2) Propoziţia primului copil este corectă astfel: Copiii se dau cu săniuţele. Al treilea copil ar fi

trebuit să spună corect :Copiii urcă greu dealul cu săniuţele.

Descriptori de performanţă :


*Rezolvă corect sarcinile a,

b, c ( sesizează propoziţiile

cu greşeli, le corectează şi

propune o altă propoziţie

corectă, după ilustraţie)

*Rezolvă corect sarcinile a

şi b (sesizează propoziţiile

greşite şi le corectează)

*Rezolvă corect sarcina a

(sesizează propoziţia

corectă şi pe cele incorecte)

Elevul B.M.A. a obţinut calificativul Suficient.

Proba orală 4

Competenţa evaluată: Identificarea după auz a cuvintelor necunoscute şi receptarea

lor prin raportare la contextul dat. ( Matricea 1, Competenţa evaluată 4)


27

Le-am citit elevilor un text accentuând unele cuvinte pe care le consideram necunoscute

de ei. Am solicitat acestora să asculte cu atenţie textul şi să rezolve sarcinile propuse prin

următorii itemi:

Itemul 1: să sesizaţi cel puţin un cuvânt necunoscut;

Itemul 2: să explicaţi, dacă puteţi, sensul (înţelesul) acestui cuvânt;

Itemul 3: să alcătuiţi cel puţin o propoziţie în care să cuprindeţi cuvântul explicat.

Am pregătit în prealabil, pe tablă, explicarea sensurilor cuvintelor considerate de mine

drept”necunoscute” elevilor, la care trebuia să apelez în cazul în care un elev sau mai mulţi nu

puteau explica sensul corect al unui cuvânt, numai prin raportare la context.

Am prezentat următorul text şi am nominalizat pentru evaluare un elev :

“... Drapelul ţării este odorul nostru cel mai de preţ. Din moşi-strămoşi, românii l-au

apărat cu viaţa lor... În faldurile tricolorului strălucesc gloria şi renumele patriei.”

Solicit elevului P.V.M. să rezolve sarcina cerută de primul item.

Itemul 1: Spune cuvintele noi pe care le-ai sesizat în textul ascultat!

Elevul precizează următoarele cuvinte: odorul, din moşi-strămoşi, faldurile şi gloria.

Itemul 2: Explică înţelesul cuvântului glorie aşa cum l-ai desprins din enunţul ascultat!

Elevul P.V.M. nu a ştiut să explice sensul cuvântului prin raportare la context şi am

solicitat elevului P.G.D. să rezolve această cerinţă. Elevul P.G.D. precizează că acest cuvânt are

înţelesul de onoare sau faimă. Am completat explicaţia cuvântului glorie cu sensurile : slavă

şi mărire şi am solicitat elevului P.V.M. să reproducă explicaţiile date pentru a constata dacă a

receptat şi poate reproduce aceste explicaţii.

Itemul 3: Alcătuiţi un enunţ potrivit, în care să cuprindeţi cuvântul glorie!

Elevul P.V.M formulează următoare propoziţie : El vorbeşte cu glorie despre

prieteni.(incorect)

Elevul P.G.D. formulează următoare propoziţie: Gloria oştirii lui Mircea cel Bătrân la

Rovine a avut răsunet în toată Europa.(corect)

Am explicat din nou sensul cuvântului glorie şi am solicitat elevului P.V.M. să repete

aceste explicaţii şi apoi să formuleze o propoziţie corectă. După mai multe repetări elevul a reuşit

să reţină şi să înţeleagă sensurile acestui cuvânt şi a formulat o propoziţie corectă ( Nadia

Comăneci a adus glorie României în lume.)

28

Am procedat la fel cu celelalte cuvinte evaluând alţi doi elevi şi insistând asupra

înţelegerii de către aceştia a sensului cuvintelor luate în discuţie.

De asemenea am solicitat elevilor să recunoască propoziţiile formulate corect dintre trei

enunţuri date.

Răspunsurile aşteptate la Itemul 2 au fost:

*odor=obiect de mare preţ;

*din moşi strămoşi=din timpurile cele mai vechi, de când există românii pe aceste

meleaguri;

*falduri=cutele formate de pânza sau mătasea din care este confecţionat drapelul;

*glorie=onoare, mărire, slavă, faimă.

Descriptori de performanţă;


*Sesizează cuvintele

necunoscute din textul

prezentat;

*Determină şi explică

sensurile cuvintelor noi, prin

raportare la context;

*Introduce cuvântul nou-

însuşit în contexte adecvate,

diferite de cel audiat, create de

el.

*Sesizează parţial cuvintele

necunoscute din textul

prezentat;

*Determină parţial sensurile

cuvintelor necunoscute din

text;

*Introduce cuvântul nou-

însuşit în context diferit de cel

dat, creat de el.

*Sesizează cel puţin un cuvânt

necunoscut din textul

prezentat;

*Receptează şi reproduce

explicarea sensului unui

cuvânt, formulată de altcineva;

*Identifică un enunţ cu

context adecvat cuvântului

nou însuşit, dintre 2-3 enunţuri

date.

Elevii evaluaţi au obţinut următoarele calificative:

P.V.M. →Foarte bine

P.D.G.→Foarte bine

F.M.I.→Bine

U.S.C.→Suficient

Proba orală Nr. 5

Competenţa evaluată:Distingerea după auz a vocalelor, a consoanelor şi a silabelor

dintr-un cuvânt ascultat (Matricea 1, Competenţa 5)

29


Am solicitat elevilor să fie atenţi la cuvintele pe care le voi spune pentru ca ei să le poată

reproduce.

Le-am cerut să rezolve următoarele cerinţe:

Itemul 1: Câte sunete are fiecare cuvânt?

Itemul 2:Care sunt vocalele fiecărui cuvânt şi câte sunt; care sunt consoanele fiecărui

cuvânt şi câte sunt ?

Itemul 3:Din câte silabe se compune fiecare cuvânt. Demonstraţi răspunsul dat prin

despărţirea cuvântului în silabe.

Am rostit clar cuvintele date spre analiză la itemul 1: brad, casă, taxator, examinare.

Au repetat cuvintele toţi elevii pentru a fi memorate.

Am nominalizat elevii: P.G., P.R.C., V.A.M., V.R.B. şi U.G.P.

pentru evaluare. Când un elev greşea solicitam răspunsul corect unuia din ceilalţi trei elevi

evaluaţi, până obţineam răspunsurile corecte.

Răspunsuri aşteptate:

Itemul 1: brad→4 sunete; casă→4 sunete; taxator→8 sunete(x=c,s); examinare→10

sunete (x=g,z).

Itemul 2: brad→o vocală (a), 3 consoane (b, r, d); casă→ 2 vocale (a,ă), consoane (c,s);

taxator→3 vocale(a, a, o); 5 consoane (t, c, s, t, r); examinare→ 5 vocale (e, a, i, a, e); 5

consoane (g, z, m, n, r).

Itemul 3: brad→o silabă; casă→2 silabe (ca-să); taxator→3 silabe (ta-xa-tor);

examinare→5 silabe (e-xa-mi-na-re).



*Rezolvă corect sarcinile

itemilor 1, 2 şi 3


itemilor 1, 2 şi 3 privind

primele 3 cuvinte


itemilor 1, 2 şi 3 privind

primele două cuvinte

Elevii evaluaţi au obţinut următoarele calificative:

P.G.→Foarte bine

P.R.C.→Foarte bine

30

V.A.M.→Foarte bine

V.R.B.→Bine

U.G.P.→Suficient

4. Tabel analitic cu rezultatele obţinute de elevi la probele orale aplicate

eşantionului experimental

Nr.crt Subiecţi Calificativ obţinut

1 B.M-A.. Suficient

2 F.M-I. Bine

3 I.N-U. Bine

4 P.G. Foarte bine

5 P.R-C. Foarte bine

6 P.D-G. Foarte bine

7 P.V-M. Foarte bine

8 V.A-M Foarte bine

9 V.D-C. Foarte bine

10 V.R-B. Bine

11 U.S-C. Suficient

12 U.G-P. Suficient

Am observat că la probele orale elevii mai slabi reuşesc să-şi îmbunătăţească

performanţele prin exersarea răspunsurilor corecte cu sprijinul elevilor mai buni aşa cum reiese

şi din tabelul cu rezultate obţinute la probele orale.

Am prezentat mai sus câteva exemple din probele orale aplicate eşantionului

experimental. În cele ce urmează voi prezenta câteva probe scrise de evaluare formativă,

rezultatele obţinute şi măsurile ameliorative propuse şi aplicate. Am folosit de-a lungul anului

şcolar şi probe scrise scurte sub forma unor fişe de evaluare pe care le voi prezenta în anexe.

31

TESTE DE EVALUARE FORMATIVǍ

Obiectiv-cadru 1-Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Matricea 1-vizează modul de evaluare a deprinderii de receptare a mesajului oral

Capacitatea- receptarea mesajului oral

Testul Nr.1

Competenţe evaluate: identificarea componentelor unui mesaj, formularea mesajului

(cuvânt, silabă, sunet, propoziţie, text).

Obiective operaţionale:

O1 - să diferenţieze tipurile de texte;

O2 - să formuleze propoziţii enunţiative şi interogative;

O3 - să despartă în silabe cuvintele date:

O4 - să utilizeze corect sensul cuvintelor în contextul comunicării:

O5 - să scrie corect cuvintele ce conţin : î, â, diftongi, sunete redate printr-un grup de

litere: x, mp, mb;

O6 – să sesizeze componentele esenţiale ale unui mesaj.

Conţinutul probei:

I1. Somnoroase păsărele de Mihai Eminescu este un text:

a) în proză; b) în versuri.

I2.Alcătuiţi o propoziţie la sfârşitul căreia să puneţi punct şi una după care să puneţi

semnul întrebării.

I3. Alegeţi forma corectă, tăind-o pe cea greşită:

a)mons-tru/ mon-stru;

b) înz-dră-ve-ni/în-zdră-ve-ni;

c) flu-ier/flu-i-er;

d) e-xa-men/ex-a-men

I4. Alcătuiţi două propoziţii despre arbori şi toamnă.

I5. Alegeţi formele corecte. Tăiaţi cuvintele scrise greşit.

a) citea/citia;

32

b) trăia/trăea;

c) vioară/viora/vioră;

d) chenar/cenar;

e) răcită/răchită;

f) întâmpinat/ântâmpinat/întîmpinat;

g) gem/ghem;

h) încide/închide;

i) ecscelent/excelent/exscelent;

j) împreună/înpreună.

I6. Subliniaţi grupul principal de cuvinte al propoziţiei următoare:

Un lup flămând s-a întâlnit cu cumătra vulpe.



*identifică tipul de text;

*alcătuieşte propoziţii interogative şi

enunţiative;

*desparte corect în silabe cuvintele

date;

*utilizează corect cuvintele în

propoziţie;

*scrie corect cuvintele cu dificultăţi

ortografice;

*identifică grupul principal de

cuvinte al propoziţiei;


*alcătuieşte propoziţii interogative şi

enunţiative;

*desparte corect în silabe minim trei

cuvinte;

*utilizează corect cuvintele în

propoziţie;

*scrie corect minim opt cuvinte ce

au dificultăţi ortografice;

*identifică grupul principal de

cuvinte al propoziţiei.


*alcătuieşte propoziţii

interogative şi enunţiative;

*desparte corect în silabe

minim două cuvinte;

*alcătuieşte propoziţii cu

cuvintele date;

*scrie corect minim şase

cuvinte ce conţin dificultăţi

ortografice;

*identifică despre cine se

vorbeşte în propoziţie.

5. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 1 la eşantionul

experimental:

Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 I6 Calificativ final

1 B.M-A.. S. I. S. I I. I. Insuficient

2 F.M-I. B. S. S. S. S. S. Suficient

3 I.N-U. B. B. B. B. B. B. Bine

33

4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. B. B. Bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

8 V.A-M B. B. B B. S. B. Bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. B B. S. B. Bine

11 U.S-C. S S. S. S. I. S. Suficient

12 U.G-P. S. S. I. I. I. I. Insuficient

Testul Nr.2

Capacitatea : de receptare a mesajului oral

Aspecte urmărite:identificarea cuvintelor, utilizarea cuvintelor


O1-să identifice cuvintele într-un text;

O2-să găsească sinonimele, antonimele unor cuvinte date;

O3-să alcătuiască propoziţii cu cuvintele date;

O4-să clasifice cuvintele după ceea ce exprimă sau denumesc.

Conţinutul testului:

I1. Separaţi cuvintele din enunţul următor:

Pomulsecunoaştedupăroadeiaromuldupăfapte.

I2. Scrie cuvinte cu acelaşi înţeles pentru cuvintele subliniate în textul următor:

“Zăpada a acoperit drumurile. Fulgii de nea s-au aşezat într-un strat gros. Într-o sanie

uşoară moşul soseşte pe la casele copiilor. Aceştia sunt bucuroşi. Clinchetul zurgălăilor îi anunţă

că a venit Moş Crăciun cu daruri. Bătrânul le împarte cadourile. Copiii sună veseli din clopoţei.”

b)Alege din textul de mai sus antonimele (cuvintele cu sens opus) următoarelor cuvinte: a

descoperit, a plecat, trişti, grea, tânăr.

I3.Construieşte două propoziţii în care cuvântul carte să aibă sensuri diferite.

I4.Completează cu câte două exemple din textul de la I1:

34

nume:....................................

acţiuni:..................................

însuşiri:.................................

înlocuitori ai numelui:................................

cuvinte de legătură:....................................



*identifică într-un text

cuvintele;

*utilizează categoriile

semantice (sinonime,

antonime);

*construieşte enunţuri cu

diferite cuvinte date;

*clasifică după ceea ce

exprimă sau denumesc

cuvintele.

*identifică într-un text

cuvintele (minim două erori);

*utilizează categoriile

semantice (sinonime, antonime)

având perechile date;

*construieşte enunţuri cu

diferite cuvinte date;

*clasifică marea majoritate a

cuvintelor după ceea ce

exprimă sau denumesc.

*identifică într-un text cuvintele

(minim patru erori);

*utilizează cu ezitări categoriile

semantice (sinonime, antonime) având

perechile date;

*construieşte enunţuri cu diferite

cuvinte date;

*clasifică doar unele cuvinte după

ceea ce exprimă sau denumesc.

6. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testului formativ 2 la


Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 Calificativ final

1 B.M-A.. S. S. I. I Suficient

2 F.M-I. B. S. S. S. Suficient

3 I.N-U. B. B. S. B. Bine

4 P.G. Fb. B. B. B. Bine

5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. Foarte bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

35

8 V.A-M Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. B S. Bine

11 U.S-C. S S. S. I. Suficient

12 U.G-P. S. S. I. I. Suficient

Am observat că la itemul 4 majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi şi, în ora

următoare, am efectuat mai multe exerciţii de clasificare a cuvintelor după ceeea ce denumesc

sau exprimă.

Testul nr. 3

Capacitatea: de receptare a mesajului oral

Subcapacitatea: identificarea vocalelor, a consoanelor şi a silabelor într-un cuvânt dat


O1-să identifice silabele, vocalele şi consoanele unui cuvânt dat;

O2-să precizeze numărul de silabe, sunete şi litere ale unui cuvânt dat;

O3-să diferenţieze vocalele şi consoanele într-un cuvânt dat;

O4-să alcătuiască noi cuvinte cu sunete şi silabe date.

Conţinut:

I1 Subliniază vocalele, desparte în silabe cuvintele: prietenie, ieşire, surd, cer, ceaţă;

I2 a) cuvântul împărăţie are:

O 4 silabe O 8 sunete O 7 litere O 4 vocale


O6 silabe O 10 sunete O 9 litere O 6 vocale

b)cuvântul mingea are:

O 1 silabă O 5 sunete O 5 litere O 2 vocale



I3 Găseşte cuvinte formate din:

a) V C V

b) C V C V

c) C V C V C

36

I4 Alcătuieşte cuvinte prin schimbarea:

a) Unui sunet în cuvântul tare;

b) Unei silabe în cuvântul armă;



*identifică vocalele, consoanele şi

silabele dintr-un cuvânt dat;

*precizează numărul de silabe, sunete

şi litere ale unui cuvânt dat;

*diferenţiază vocalele şi consoanele

într-un cuvânt dat;

*alcătuieşte noi cuvinte cu sunete şi

silabe.

*identifică vocalele, consoanele şi

silabele dintr-un cuvânt dat cu

unele erori;

*precizează numărul de silabe,

sunete şi litere (apar unele erori la

precizarea numărului de sunete);

*diferenţiază vocalele şi consoanele

într-un cuvânt dat;

*alcătuieşte noi cuvinte cu sunete şi

silabe date.

*identifică vocalele,

consoanele şi silabele cu

greutate;

*precizează numărul de

silabe şi litere;

diferenţiază vocalele şi

consoanele într-un cuvânt

dat cu erori;

*alcătuieşte cuvinte cu

sunete şi silabe date.

Timp de lucru: 15 minute




1 B.M-A.. S. I. I. I Insuficient

2 F.M-I. B. S. B. B. Bine

3 I.N-U. B. B. B. B. Bine

4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. Fb. B. Fb.. Foarte bine



37

8 V.A-M Fb. Fb. B. B. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. B B. Bine


12 U.G-P. S. S. I. I. Suficient

Pentru elevii care au obţinut suficient şi insuficient am organizat exerciţii de repetare a

vocalelor şi consoanelor desfăşurate pe echipe ( un elev bun cu un elev slab) punând accent pe

latura psihoafectivă, consolidând astfel dorinţa de a ajuta pe cel care are nevoie şi acceptarea

ajutorului fără resentimente.

Testul Nr.4

Capacitatea: de receptare a mesajului

Aspecte urmărite: identificarea vocalelor şi consoanelor


O1- să identifice vocalele şi consoanele unui cuvânt dat:

O2- să precizeze numărul de sunete corespunzătoare unui cuvânt dat şi locul unui anumit sunet;

O3-să diferenţieze vocalele de consoane;

O4- să formeze cuvinte prin completarea cu sunetele omise;

O5-să scrie cuvinte respectând anumite cerinţe.

Conţinut:

I1 Subliniază vocalele din enunţul următor:

Cel ce vorbeşte mult

Ascultă puţin.

I2 a)Cuvântul “cel” are:

O două sunete şi trei litere;

O trei sunete şi trei litere.

b) în cuvântul “ascultă” vocala a se află:

O la începutul cuvântului;

O la sfârşitul cuvântului;

O la începutul cuvântului şi la sfârşitul cuvântului.

38

I3 Scrie cuvintele din textul de la I1 care încep cu o consoană.

I4 Completează spaţiile cu litera omisă:

bo_boane, co_strucţie, î_părat, s_re, ace_sta, câ_pie, în_orat, Georg_.

I5 Scrie cinci cuvinte care să înceapă cu vocale care nu se găsesc în cuvintele enunţului de la I1.



*Identifică vocalele şi

consoanele dintr-un cuvânt

dat;

*Precizează numărul de sunete

corespunzător unui cuvânt dat

şi locul unui anumit sunet;

*Diferenţiază vocalele de

consoane;

*Formează cuvinte

completându-le cu sunetele

omise;

*Scrie cinci cuvinte care încep

cu sunete date.


consoanele dintr-un cuvânt dat

cu minim două erori;



şi locul unui anumit sunet cu

minim două erori;

*Diferenţiază cu minim două

erori vocalele de consoane;

*Formează minim şase cuvinte

care au sunete omise;

*Scrie trei-patru cuvinte care

încep cu sunete date.


consoanele dintr-un cuvânt dat

cu minim patru erori;



şi locul unui anumit sunet cu

minim patru erori;

*Diferenţiază cu minim trei-

patru erori vocalele de

consoane;

*Formează minim patru

cuvinte care au sunete omise;

*Scrie două cuvinte care încep

cu sunete date.



Nr.crt Subiecţi I1 I 2 I3 I4 I5 Calificativ final

1 B.M-A.. S. S. I. S. I. Suficient

2 F.M-I. B. S. B. B. S. Bine

3 I.N-U. B. B. B. B. B. Bine

4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. B. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. B. B. Fb.. B. Bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine

39

7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

8 V.A-M B. B. B B. B. Bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. B B. B. Bine

11 U.S-C. S S. S. I. I. Suficient

12 U.G-P. S. S. I. I. I. Insuficient

Testul nr.5

Capacitatea: de receptare a mesajului

Aspecte urmărite: -formularea unui mesaj propriu;

-povestirea unui fragment citit.


O1-să identifice vorbitorul şi ascultătorul într-o comunicare ;

O2-să alcătuiască propoziţii după cerinţele date;

O3-să formuleze întrebări în legătură cu enunţurile date;

O4-să alcătuiască un scurt dialog respectând anumite cerinţe date ;

O5-să povestească un fragment citit.

Conţinutul probei:

I1 In enunţul dat:

“-Ce nume să-i punem, copii? întreabă domnul într-o zi.”

Vorbitorul este...................................................................

Ascultătorul este................................................................

I2 Alcătuieşte câte o propoziţie în care:

-să vă manifestaţi bucuria;

-să daţi o informaţie;

-să cereţi o informaţie.

I3 Formulează întrebări pentru următoarea propoziţie:

El vă păzeşte întocmai ca un cioban.

I4 Alcătuiţi un dialog în care să folosiţi:

- o propoziţie enunţiativă;

40

- o propoziţie interogativă.

I5 Povesteşte textul:

“ De sus mi se părea că se scutură o ploaie albastră. Bunica începea să spună:

- A fost un împărat mare, mare.

- Cât de mare?

- Mare de tot.”

(Barbu Ştefănescu- Delavrancea-Bunica)



*identifică vorbitorul şi

ascultătorul într-o comunicare;

*alcătuieşte propoziţii după

cerinţele date;

*formulează corect întrebări în

legătură cu enunţurile date;

*alcătuieşte un scurt dialog

respectând anumite cerinţe date;

*povesteşte un fragment citit.

*identifică vorbitorul şi

ascultătorul într-o comunicare;

*alcătuieşte minim două

propoziţii după cerinţele date;

*formulează minim patru

întrebări în legătură cu enunţurile

date;

*alcătuieşte un scurt dialog

nerespectând ordinea tipurilor de

propoziţii; *povesteşte un

fragment citit cu omiterea unor

detalii din text.

*identifică vorbitorul într-o

comunicare;

*alcătuieşte propoziţii

enunţiative;

* formulează minim două

întrebări în legătură cu enunţurile

date;

*alcătuieşte propoziţii după o

anumită temă;

*povesteşte incomplet un

fragment citit (n cu greşeli de

ortografie, exprimare şi omiterea

unor detalii).




1 B.M-A.. S. S. I. I. I. Insuficient

2 F.M-I. B. S. S. I. I. Suficient

3 I.N-U. B. B. B. S. B. Bine

4 P.G. Fb. Fb. B. B. B. Bine

5 P.R-C. Fb. B. B. S. S. Bine

41

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine


8 V.A-M Fb. Fb.. Fb. B. B. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. B. B. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. B S. B. Bine


12 U.G-P. S. S. I. I. I. Insuficient

Am observat că majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi în rezolvarea itemului 4 şi

am propus spre rezolvare în ora următoare a mai multor exerciţii de acest tip desfăşurând

activităţi frontale şi jocuri de rol. Am realizat şi exerciţii de citire şi povestire a unui fragment

încurajând activitatea pe echipe, am aplicat metoda 3-2-1 care este instrument al evaluării

continue, formative şi formatoare, ale cărei funcţii principale sunt de constatare şi de sprijinire

continuă a elevilor.

Testul nr.6

Capacitatea : comunicarea scrisă

Aspecte urmărite: scrierea corectă din punct de vedere ortografic (cuvinte care conţin

grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi).

Obiective operaţionale :

O1-să identifice grupul de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi;

O2-să transcrie fonetic cuvintele date;

O3-să scrie cuvinte ce conţin grupurile de litere;

O4- să alcătuiască propoziţii legate prin înţeles (compunere gramaticală) cu cuvinte date.

Conţinutul probei:

I1 se dă textul:

“Astăzi vom merge la circ. Acolo sunt multe animale pe care noi le-am văzut şi la

grădina zoologică. Acestea de la circ sunt dresate. Urşii au mingi, frânghii, caschete, chiar şi

tobe. Ghearele lor nu îl înspăimântă pe dresor. La cererea lui ei fac tumbe.”

Subliniaţi grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi în text.

I2 a) Cuvântul ghearele are:

42

O 8 litere şi 8 sunete;


O 8 litere şi 6 sunete.

b) Cuvântul caschete are :



O 8 litere şi 6 sunete.

I3 Daţi exemple de câte un cuvânt care conţine fiecare grup de litere ( ce, ci, ge, gi, che, chi,

ghe, ghi) care să poată fi introdus într-un text cu titlul Primăvara.

I4 Continuaţi textul de la I1. Folosiţi cuvinte ce conţin grupurile de litere. Subliniaţi-le.



*Subliniază toate grupurile de

litere;

*Identifică numărul de litere şi

sunete ale cuvintelor date;

*Scrie cuvinte ce conţin

grupurile de litere;

*Alcătuieşte compunerea

gramaticală fără greşeli de

scriere.

*Subliniază minim opt grupuri

de litere în textul dat;

*Identifică numărul de litere şi

sunete al unui cuvânt dat;

*Scrie minim şase cuvinte ce

conţin grupurile de litere;


gramaticală cu mici erori de

punctuaţie.

*Subliniază minim şase

grupuri de litere în textul dat;

*Identifică numărul de litere al

unui cuvânt dat;

*Scrie minim patru cuvinte ce

conţin grupuri de litere;


gramaticală cu erori de

ortografie şi punctuaţie.




1 B.M-A.. S. S. S. I. Suficient

2 F.M-I. B. B. B. S. Bine

3 I.N-U. B. B. B. S. Bine

4 P.G. Fb. Fb. Fb.. B. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. Foarte bine

43

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine


8 V.A-M Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. B. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. B S. Bine


12 U.G-P. S. S. S. I. Suficient

Am observat că majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi la redactarea compunerii

gramaticale şi am propus spre rezolvare în orele următoare cât mai multe exerciţii de acest tip.

Am organizat activitate pe grupe şi apoi am trecut la activităţi individuale.

Testul nr. 7

Capacitatea: comunicare scrisă

Aspecte urmărite: scrierea corectă din punct de vedere ortografic ( cuvinte care conţin

diftongi)


O1-să identifice diftongii în cuvinte date;

O2-să observe existenţa unor situaţii în care aceleaşi grupuri de litere nu sunt diftongi;

O3-să completeze cuvinte date cu diftongii omişi;

O4-să scrie cuvinte ce conţin diftongi;

O5-să alcătuiască propoziţii cu cuvinte ce conţin diftongi.

Conţinutul probei:

I1 Subliniaţi grupurile de vocale aflate într-o silabă din cuvintele următoare: bucurie, gheaţă,

iarnă, ninsoare, iernatic, trăiesc, preţioasă, moşneagul, suie, descriere.

I2 Scrieţi un cuvânt din exemplele de la I1, în care grupul de litere ie nu se află în aceeaşi silabă.

I3 Completaţi cuvintele următoare cu grupurile vocalice adecvate:

mi_re, _pure, m_re, p_tră , _rnă.

I4 Scrieţi cinci cuvinte ce conţin grupul de litere oa în aceeaşi silabă.

I5 Alcătuiţi două propoziţii în care fiecare cuvânt să conţină un diftong.

44



*identifică diftongii în cuvintele

date;

*identifică situaţiile în care

aceleaşi grupuri de litere nu sunt

diftongi;

*completează cuvintele cu

diftongii omişi;


cuvinte ce conţin diftongi;

*scrie cuvinte ce conţin diftongi.

*identifică diftongii în

cuvintele date cu o eroare;

*completează cuvintele cu

diftongii omişi;


cuvinte ce conţin aproape

toţi diftongi;

*scrie minim patru

cuvinte ce conţin diftongi.

*identifică diftongii în

cuvintele date cu două erori;

*completează cu unele erori

cuvintele cu diftongii omişi;

*alcătuieşte o propoziţie în

care sunt minimum două

cuvinte ce conţin diftongi;

*scrie trei cuvinte ce conţin

diftongi.




1 B.M-A.. S. I. I. I. I. Insuficient

2 F.M-I. B. S. S. I. S. Suficient

3 I.N-U. B. B. B. S. B. Bine

4 P.G. Fb. B. B. B. B. Bine

5 P.R-C. B. B. B. S. S. Bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine


8 V.A-M Fb. B. B B. S. Bine

9 V.D-C. Fb. B. Fb. B. B. Bine

10 V.R-B. B. S. B S. S. Suficient


12 U.G-P. S. I. S. I. I. Insuficient

45

Am observat că majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi în rezolvarea itemilor

acestui test şi am alocat două ore de recuperare şi ameliorare în care am folosit exerciţii de

recunoaştere a diftongilor în cuvinte şi propoziţii date, jocuri pe computer în prezentări Power

Point. Metoda R.A.I. am folosit-o frecvent în scopul descoperirii eventualelor lacune în

cunoştinţele elevilor şi a reactualizării ideilor-ancoră. Este o metodă adaptabilă oricărui tip de

conţinut şi elevii sunt atraşi de această metodă-joc de constatare reciprocă a rezultatelor obţinute,

modalitate care se constituie în acelaşi timp şi ca o strategie de învăţare ce îmbină cooperarea cu

competiţia. Se desfăşoară în scopuri constatativ- ameliorative şi nu în vederea sancţionării prin

notă sau calificativ. Permite reactualizarea şi fixarea cunoştinţelor pe temă dată. Exersează

abilităţile de comunicare interpersonală, capacităţile de a formula întrebări şi de a găsi cel mai

potrivit răspuns. La reluarea testului rezultatele obţinute au fost semnificativ îmbunătăţite.

Testul Nr. 8

Capacitatea: de exprimare scrisă

Aspecte urmărite: operarea cu noţiunea de propoziţie


O1- să definească propoziţia;

O2-să recunoască propoziţia în cadrul comunicării;

O3-să alcătuiască propoziţii prin ordonarea logică a unor şiruri de cuvinte date;

O4-să utilizeze semnele de punctuaţie învăţate;

O5-să transforme propoziţiile enunţiative în propoziţii interogative sau exclamative.

Conţinutul probei:

I1 Ce este propoziţia ?

I2 Se dă textul:

“ De dragul tău, pământul

De ghiocei e plin,

Şi vin cocori din zare,

Şi cerul e senin.”

(Elena Dragoş)

Copiaţi prima şi ultima propoziţie.

I3 Ordonaţi cuvintele următoare în diferite moduri pentru a obţine cât mai multe propoziţii.

(fapte, omul, se cunoaşte, după, bun)

46

I4 Puneţi semnele de punctuaţie în textul următor:

Primul pitic întoarse capul şi văzu o mică garofiţă în pătucul lui El întrebă

Cine a dormit în patul meu

Veniră apoi şi ceilalţi şi strigată

În pătucul meu a dormit cineva

(Ch. Perrault-Albă ca Zăpada)

Trântorul supărat începu să strige

Ei unde-i ceşcuţa mea

(C. Gruia-Noi albinele)

I5 Transformaţi propoziţiile de mai jos după modelul dat:

Băiatul este harnic./Cât de harnic este băiatul!/ Băiatul este harnic?

Copacul este înalt./……………………………/……………………

Căţeluşul este jucăuş./……………………….../…………………….

………………… / Ce înmiresmată este floarea!/……………………

…………………../ Ce şireată este vulpea!/…………………………

…………………../ Ce limpede e apa râului!/.....................................



*Defineşte propoziţia;

*Identifică propoziţia în cadrul

comunicării;

*Alcătuieşte propoziţii prin

ordonarea logică a unor şiruri

de cuvinte date;

foloseşte corect semnele de

punctuaţie învăţate;

*Transformă propoziţiile

enunţiative în propoziţii

interogative sau exclamative.


*Identifică cu mici erori

propoziţia în cadrul

comunicării;

*Alcătuieşte minim două

propoziţii după cerinţa dată;

*Foloseşte corect semnele de

punctuaţie învăţate cu una-

două erori;



interogative sau exclamative.


*Recunoaşte minim o

propoziţie în comunicare;

*Alcătuieşte o propoziţie după

cerinţa dată;

*Utilizează semnele de

punctuaţie învăţate cu trei –

patru erori;



exclamative.

47




1 B.M-A.. S. I. S. I. S. Suficient

2 F.M-I. B. S. B. S. B. Bine

3 I.N-U. Fb. B. B. S. B. Bine

4 P.G. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. Fb. B. B. Fb. Foarte bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine


8 V.A-M Fb. B. Fb B. Fb. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. Fb. B. Fb. Foarte bine


12 U.G-P. S. I. S. I. S. Suficient

Am observat că majoritatea elevilor şi-au însuşit corespunzător noţiunea de propoziţie şi

am propus exerciţii de dezvoltare prin care am urmărit formarea deprinderii de ordonare a

propoziţiilor legate prin înţeles şi a deprinderii de realizare a unor compuneri gramaticale pe baza

unui suport vizual.

Testul nr. 9

Capacitatea: receptarea mesajului oral

Aspecte urmărite: *desprinde informaţiile dintr-un mesaj;

*semnalează înţelegerea mesajului;

*identifică structura mesajului.


O1-să desprindă informaţiile dintr-un mesaj;

O2-să sesizeze intuitiv structurile gramaticale corecte;

O3-să identifice vocalele , consoanele şi silabele unui cuvânt dat;

O4-să semnaleze prin replici adecvate înţelegerea mesajului.

Conţinutul probei:

I1 Se dă enunţul:

48

Vântul adie, desprinzând de pe ramuri frunze vestejite.

Uneşte informaţiile din coloana A cu întrebarea corespunzătoare din coloana B.

A B

Vântul Cum sunt frunzele?

adie Despre cine se vorbeşte în mesaj?

desprinzând Cine se desprind?

de pe ramuri Ce se spune despre vânt?

frunzele Cum adie vântul?

Vestejite De unde se desprind frunzele?

I2 Alege variantele corecte:

O Ei stă de vorbă cu colegul cel nou.

O Ei stau de vorbă cu nou lor coleg.

O Ei stau de vorbă cu noul coleg.

O Ei stau de vorbă cu noi colegi.

O Ei stau de vorbă cu noii colegi.

I3 Uneşte cu o linie fiecare cuvânt din coloana A cu numărul de silabe corespunzător scris în

coloana B, cu numărul de sunete care îi corespunde scris în coloana C şi cu numărul de litere din

coloana D.

A B C D

merge trei silabe 8 sunete 8 litere

aceasta trei silabe 7 sunete 7 litere

povestea două silabe 6 sunete 6 litere

lung două silabe 5 sunete 5 litere

I4 Completaţi dialogul următor:

-Bună, Andrei, mergi la bibliotecă?

-........................................................

-Nu am citit cartea aceasta. Vrei să mi-o împrumuţi?

-.................................................................................

-Ce părere ai despre ea?

49

-.................................................................................



*Identifică despre cine şi ce se

comunică precum şi alte

informaţii incluse în mesaj;

*Alege structurile gramaticale

corecte( realizarea acordului

predicatului cu subiectul, al

adjectivului cu substantivul);

*Identifică silabele şi sunetele

unui cuvânt dat;

*Semnalează prin replici

adecvate înţelegerea

mesajului.

*Identifică despre cine şi ce se

comunică prin mesaj;

*Alege structurile gramaticale

corecte( realizarea acordului

predicatului cu subiectul);

*Identifică silabele şi literele

unui cuvânt dat ( nu face

corect corespondenţa sunet-

literă);


adecvate înţelegerea parţială a

mesajului.

*Identifică ce se comunică

prin mesaj;

*Alege unele structuri

gramaticale corecte;

*Identifică silabele unui

cuvânt dat;


adecvate înţelegerea unor

informaţii din mesaj.




1 B.M-A.. S. S. I. S. Suficient

2 F.M-I. B. B. S. B. Bine

3 I.N-U. B. B. S. B. Bine

4 P.G. Fb. Fb. B.. Fb. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine



8 V.A-M Fb. B. B. B. Bine

50

9 V.D-C. Fb. Fb. B. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. S. B. Bine

11 U.S-C. S S. I. S. Suficient

12 U.G-P. S. S. S. I. Suficient

Am organizat activităţi de recuperare cu cei trei elevi care au obţinut calificativele

Insuficient şi Suficient cu sprijinul elevilor buni prin activităţi pe echipe şi cu ajutorul unor

prezentări Power Point ( jocuri interactive pe computer). Rezultatele s-au îmbunătăţit

considerabil.

13. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării testelor formative la

eşantionul experimental

Nr.crt Subiecţi Probe orale T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 T9 Calificativ final

1 B.M-A.. S. I. S. I. S. I. S. I. S. S. Suficient

2 F.M-I. B. S. S. B. B. S. B. S. B. B. Bine

3 I.N-U. B. B. B. B. B. B. B. B. B. B. Bine

4 P.G. Fb. Fb. B. Fb. Fb. B. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. B. Fb. Fb. B. B. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine

6 P.D-G. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

7 P.V-M. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

8 V.A-M Fb.. B. Fb. Fb. B. Fb. Fb. B. Fb. B. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. Fb. B. Fb. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. B. B. B. B. B. B. B. S. Fb. B. Bine

11 U.S-C. S. S. S. S. S. S. S. S. S. S. Suficient

12 U.G-P. S. I. S. S. I. I. S. I. S. S. Suficient

Voi prezenta în cele ce urmează câteva teste de evaluare sumativă aplicate eşantionului

experimental la sfârşit de semestru şi an şcolar şi rezultatele obţinute de elevi.

51

TESTE DE EVALUARE SUMATIVǍ

Obiectiv cadru-Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Competenţe urmărite:

Identificarea elementelor de bază ale organizării textului în

pagină;

Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un text citit şi relatarea

acestora într-o succesiune logică;

Sesizarea cuvintelor necunoscute dintr-un context dat;

Testul de sinteză nr.1→ Semestrul I

Proba de evaluare nr.1

*Citeşte textul următor şi observă scrierea lui în pagină:

Urarea iepuraşilor

În ajunul Anului Nou, iepuraşii Relu, Rică şi Riţă au fost cu uratul la părinţi, la rude şi la

vecini.

Când au terminat de colindat, Rică cel isteţ le spune prietenilor din ceată:

-Fraţilor, haideţi şi la vânător să-i facem o urare!

Relu şi Riţă au început să dârdâie de frică. Ei au strigat:

-Nu ai minte,Rică? Vrei să mergem la cel mai mare duşman al nostru?

Rică însă o ţinu înainte:

-Să-mi tăiaţi mie urechile dacă nu o să vă placă!

Încurajaţi de Rică, prichindeii au alergat prin nămeţi până la căsuţa de la marginea

pădurii.

În casă, vânătorul era singur şi trist. Nimeni nu îl colindase în iarna aceea.

Iepuraşii s-au apropiat tiptil de fereastra luminată. Ei au început să strige cu glasuri

subţirele:

52

-Să trăiţi să-mbătrâniţi,

Să nu ne mai fugăriţi!

Să nu ne mai alergaţi

Şi ogarii să-i legaţi!

Iar la anul s-aveţi parte

De noroc şi sănătate!

Cum a auzit glasurile zglobii, vânătorul a alergat vesel la fereastră. El îi privea râzând pe

iepuraşi şi se întreba:”Oare ce să le dăruiesc colindătorilor?”

I1. Subliniază răspunsul corect:

a) Titlul textului citit este: Cei trei iepuraşi/Iepuraşii şi vânătorul/Urarea iepuraşilor.

b) Textul cuprinde: 5 fragmente/7 fragmente/6 fragmente.

c) În text sunt: două dialoguri/trei dialoguri/patru dialoguri.

d)Fiecare fragment şi fiecare dialog încep :de la începutul rândului/ de la alineat.

I2.Completează enunţurile următoare, adăugând cuvintele care exprimă numerele

potrivite şi numele vorbitorilor:

a) În text sunt...........................alineate. Dintre acestea,…………..marchează începerea

unor noi idei (fragmente), iar..............marchează dialogul.

b)În primul dialog, vorbeşte...........................

c) Al doilea semn de dialog marchează cuvintele spuse de ............................



*Rezolvă corect toate sarcinile

itemului 1;

*Completează corect toate

enunţurile lacunare date;

*Rezolvă corect cel puţin două

dintre sarcinile a, b, c, d ale

itemului 1;

*Completează corect cel puţin

două enunţuri lacunare, dintre

cele date.

*Rezolvă cel puţin una dintre

sarcinile a, b, c, d ale itemului

1;


un enunţ lacunar, dintre cele

date.

14. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.1 din

testul de sinteză nr. 1:

53

Nr.crt Subiecţi I1 I 2 Calificativ final

1 B.M-A.. S. S. Suficient

2 F.M-I. B. B. Bine

3 I.N-U. B. B. Bine

4 P.G. Fb. Fb. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. B. Foarte bine


7 P.V-M. Fb. Fb. Foarte bine

8 V.A.M Fb. B. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. B. Foarte bine

11 U.S-C. S S. Suficient

12 U.G-P. S. S. Suficient

Am îndrumat elevii să realizeze autoverificarea lucrărilor înainte de strângerea lor. După

terminarea probei , timp de 5 minute am solicitat elevilor să exerseze citirea cu voce tare. Au

participat un număr mare de elevi. Am procedat astfel pentru ca elevii să se familiarizeze cu

textul, pentru a rezolva cu uşurinţă sarcinile itemilor din probele următoare de evaluare scrisă.


I1.Reciteşte textul Urarea iepuraşilor, apoi continuă răspunsurile la următoarele întrebări:

a) Când a avut loc întâmplarea povestită?

Întâmplarea a avut loc...............................................................................................

b)Cine a luat parte la întâmplarea povestită?

La întâmplare au participat........................................................................................

c) Ce îi urează iepuraşii vânătorului?

Iepuraşii îi urează vânătorului...................................................................................

I2.Uneşte prin linii perechi de cuvinte!

54

a)Care au înţeles asemănător: b) Care au înţeles contrar c) Între care există o legătură

aleargă tremură mare zi vânător urare

ogar deştept noapte vesel noapte copii

dârdâie copoi prieten mic sorcovă puşcă

isteţ fuge trist duşman părinţi

întuneric



*Răspunde corect la întrebările a şi b

şi la întrebarea c, care necesită un

răspuns prelucrat de elev prin

preluarea unor elemente din enunţuri

diferite ale textului;

*Realizează toate corespondenţele,

stabilind legături logice între cuvinte.

*Răspund corect cel

puţin la două întrebări

ale căror răspunsuripot fi

preluate direct din textul

citit;

*Realizează două

corespondenţe din fiecare

coloană.

*Răspunde corect la o

întrebare al cărei răspuns

poate fi găsit exact într-o

propoziţie a textului;

*Realizează cel puţin câte o

corespondenţă din fiecare

coloană

15. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de

evaluare nr.2 din testul de sinteză nr. 1:

Nr.Crt. Subiecţi I1 I2 Calificativ final

1 B.M-A.. S. S. Suficient

2 F.M-I. B. B. Bine

3 I.N-U. Fb. B. Foarte bine







55




Înainte de începerea lucrării elevii au recitit textul pentru a-şi reactualiza elementele

esenţiale desprinse din text: timpul întâmplării, personajele, întâmplările în succesiunea lor.

Evaluarea s-a constituit şi în act de învăţare pentru elevii mai slabi pentru că le-am pus la

dispoziţie pagina cu textul prezentat la prima lucrare.

Este foarte important ca toţi elevii să reuşească să rezolve sarcinile de lucru, cu sau fără

sprijin, fără a fi stresaţi de faptul că la o probă de evaluare nu se admit elemente de sprijin.


I1. Citeşte cu atenţie fiecare enunţ şi descoperă înţelesul cuvântului subliniat.

a) Rică cel isteţ le spuse prietenilor din ceată.

b) Iepuraşii au alergat prin nămeţi.

c) În ajunul Anului Nou, iepuraşii au plecat la urat.

Explică înţelesul pe care îl are în enunţul dat, fiecare cuvânt subliniat.

Ceată→..........................................................

nămeţi→........................................................

ajun→............................................................

I2.Foloseşte fiecare cuvânt explicat mai sus, într-un enunţ alcătuit de tine, diferit de cel

dat.



*Explică cele trei cuvinte, prin

raportare la context;

*Creează trei enunţuri

adecvate cuvintelor explicate.

*Explică, prin raportare la

context, cel puţin sensul a

două cuvinte din cele trei,

date;

*Creează două enunţuri

adecvate cuvintelor explicate.

*Explică, prin raportare la

context, cel puţin sensul unui

cuvânt din cele trei, date;

*Creează un enunţ cu context

adecvat cuvântului explicat.

56

16. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.3

din testul de sinteză nr. 1:


1 B.M-A.. I. I. Insuficient

2 F.M-I. B. B. Bine

3 I.N-U. B. B. Bine







10 V.R-B. B. B. Bine



Elevilor cu nivel de pregătire superior le-am propus exerciţii de ordonare temporală a

întâmplărilor dintr-un text narativ şi de creativitate. Elevilor care au obţinut calificative de

suficient sau insuficient au primit fişe de lucru cu exerciţii de eliminarea unor greşelilor

constatate la probele 1, 2 şi 3.

17. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor celor trei

probe de evaluare din testul de sinteză nr. 1:

Nr.crt Subiecţi P1 P2 P3 Calificativ final

1 B.M-A.. S. S. I. Suficient

2 F.M-I. B. B. B. Bine

3 I.N-U. B. Fb. B. Bine

4 P.G. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

57



8 V.A.M Fb. Fb.. Fb. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. Fb. B Foarte bine

11 U.S-C. S S. S. Suficient

12 U.G-P. S. S. S. Suficient

Testul de sinteză nr. 2

Obiectiv cadru-Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Competenţe evaluate:

Redactarea unor propoziţii : dezvoltări de enunţuri, formulări de

răspunsuri şi de întrebări;

Scrierea corectă, lizibilă şi îngrijită a enunţurilor şi a textelor;

respectarea punctuaţiei.

Scrierea corectă, lizibilă şi îngrijită a unui text; respectarea

ortografiei şi a punctuaţiei;

Redactarea unui text pe baza unei ilustraţii şi a unui şir de

întrebări.

Proba nr. 1

I1.Adaugă cuvinte la propoziţiile următoare, pentru a comunica mai multe informaţii:

a) Dorina citeşte..........(ce citeşte?)...........(ce fel de?).

b)Fulgii.......(care fulgi?).....cad…..(cum cad?)……(unde?).

c)Soarele…(ce fel de?)…mângâie…..(ce?).

I2. Enunţurile a, b şi c de mai jos sunt răspunsuri date la trei întrebări. Scrie cele trei

întrebări la care s-au dat cele trei răspunsuri.

a) Adrian a fost câştigătorul concursului de şah.

58

b) Dinu a obţinut ieri calificativul Foarte bine la limba română.

c) Astăzi după-amiază sunt ocupat. Voi vizita Muzeul de Istorie Naţională.

a)---------------------------------------------------------------------------------------------------------

______________________________________________________________________________

____________________________________________________________________

b)---------------------------------------------------------------------------------------------------------

______________________________________________________________________________

__________________________________________________________________

c)---------------------------------------------------------------------------------------------------------

______________________________________________________________________________

__________________________________________________________________



*Dezvoltă toate cele trei

propoziţii a, b şi c;

*Formulează corect toate

cele trei întrebări.

*Dezvoltă corect cel puţin

propoziţiile a şi b;

*Formulează corect cel

puţin două întrebări.

*Dezvoltă corect cel puţin o

propoziţie;

*Formulează corect cel

puţin o întrebare.




1 B.M-A.. S. I. Suficient

2 F.M-I. B. B. Bine

3 I.N-U. B. B. Bine








59



Proba nr.2

I1.Citeşte textul. Scrie semnele de punctuaţie care lipsesc.

Adrian se întâlneşte cu Sandu___ El îi spune____

___Salut___Sandule___Unde te duci___

Sandu răspunde___

___Mă duc la bunici___Le duc plăcintă___ cozonac şi alte bunătăţi făcute de mama___

I2. Aricel a despărţit în mai multe feluri cuvintele vulpe, iepuraş şi ciocârlie, care nu

încăpeau în întregime la sfârşitul rândului .

Scrie DA în dreptul cuvântului despărţit corect şi NU, în dreptul cuvântului despărţit

incorect:

a) vu-lpe→ b)ie-puraş → c) cio-cârlie→

vul-pe→ iep-uraş→ cioc-ârlie→

v-ulpe→ iepu-raş→ ciocârli-e→

vulp-e→ iepur-aş→ ciocâ-rlie→

Scrie cum s-ar mai putea despărţi corect, la sfârşitul rândului, cuvântul ciocârlie:

_____________________________________________________________________________

I3.Scrie câteva versuri dintr-o poezie pe care ai învăţat-o. Respectă regulile de scriere a

textului în versuri.



*Completează corect toate

semnele de punctuaţie;

*Apreciază corect , cu DA sau


opt semne de punctuaţie;

*Apreciază corect, cu DA sau


cinci semne de punctuaţie;

*Apreciază corect, cu DA sau

60

NU, toate situaţiile date.

*Scrie corect patru versuri.

NU, cel puţin opt situaţii.

*Scrie corect cel puţin trei

versuri.

NU, cel puţin trei situaţii.

*Scrie corect cel puţin două

versuri.

19. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma aplicării probei de evaluare nr.2 din testul

de sinteză nr.2:

Nr.crt Subiecţi I1 I2 I3 Calificativ final

1 B.M-A.. S. I. S Suficient


3 I.N-U. B. Fb. Fb. Foarte bine

4 P.G. Fb. Fb. B. Foarte bine

5 P.R-C. Fb. B. Fb. Foarte bine



8 V.A.M Fb. B. Fb. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. B. Foarte bine

10 V.R-B. B. B. Fb. Bine



Proba nr.3

Dictare:

În drum spre şcoală

A nins toată noaptea. Strada e plină de zăpadă. Nelu şi Ruxandra merg grăbiţi spre şcoală.

În faţa lor, o fetiţă păşeşte cu temă prin zăpadă.

Ruxandra întreabă:

-Nu e vecina de la etajul trei? O să întârzie la şcoală.

Nelu strigă:

-Alina, vino cu noi! Să nu aluneci!

Fetiţa răspunde:

-Ce bine! Vă mulţumesc! Era să cad de trei ori.


61


*Scrie corect după dictare

textul prezentat;

*Respectă ortografia

cuvintelor cu cel mult o

greşeală nerepetată,

corectată la cerere;

*Foloseşte corect

majuscula la începutul

propoziţiei şi semnele de

punctuaţie învăţate ;

*Desparte corect în silabe

cuvintele care nu încap în

întregime la sfârşitul

rândului;

*Scrie caligrafic şi îngrijit

textul după dictare.

*Apreciază corect

înălţimea, înclinarea

literelor şi spaţiile dintre

cuvinte;

*Încadrează corect în

pagină textul dictat.

*Scrie corect după dictare textul

prezentat cu cel mult 2-3 greşeli

nerepetate;

*Respectă ortografia cuvintelor cu

greşeli sporadice, corectate la cerere;

*Foloseşte corect majuscula la

începutul propoziţiei şi semnele de

punctuaţie învăţate cu sprijin

sporadic ;

*Desparte corect în silabe cuvintele

care nu încap în întregime la sfârşitul

rândului, cu abateri sporadice

corectate la cerere;

*Scrie lizibil şi îngrijit după dictare;

*Apreciază corect spaţiile dintre

cuvinte, manifestă imprecizie în

păstrarea uniformă a înălţimii şi

înclinaţiei literelor;

*Aşază corect în pagină textul dictat,

cu abateri sporadice de la scrierea pe

alineate.

*Scrie corect după dictare cel puţin

60% din textul dictat;

*Respectă ortografia cuvintelor cu

cel mult 2-3 greşeli repetate

corectate la cerere şi scrie corect

cel puţin 7 propoziţii din textul

dictat ;

*Foloseşte corect majuscula la

începutul propoziţiei şi semnele de

punctuaţie învăţate, cu greşeli

repetate corectate sub îndrumări

date;

*Desparte în silabe cuvintele care

nu încap la sfârşitul rândului, cu

greşeli repetate, corectate la cerere;

*Scrie lizibil după dictare;

*Necesită sprijin susţinut în

respectarea înălţimii, înclinării

literelor şi a spaţiilor libere dintre

cuvinte pe liniatura dictando;

*Aşază corect în pagină textul

dictat, pe baza unor îndrumări

primite înainte de începerea scrierii.



Nr.Crt. Subiecţi Calificativ final

1 B.M-A.. Suficient

2 F.M-I. Bine

3 I.N-U. Bine

4 P.G. Foarte bine

5 P.R-C. Foarte bine

62

6 P.D-G. Foarte bine

7 P.V-M. Foarte bine

8 V.A.M Foarte bine

9 V.D-C. Foarte bine

10 V.R-B. Bine

11 U.S-C. Suficient

12 U.G-P. Suficient

21. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor celor trei

probe de evaluare din testul de sinteză nr. 2:


1 B.M-A.. S. S. S. Suficient


3 I.N-U. B. Fb. B. Bine






9 V.D-C. Fb. B. Fb. Foarte bine

10 V.R-B. Fb. Fb. B Foarte bine



63

Test de sinteză-semestrul al II-lea

Obiectiv cadru- dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

Competenţe evaluate:*Identificarea elementelor de bază ale organizării textului în

pagină;

*Sesizarea cuvintelor necunoscute din textul citit şi utilizarea

acestora în enunţuri proprii;

*Desprinderea informaţiilor esenţiale dintr-un text citit.

Proba nr.1

Citeşte textul următor, observând aşezarea, scrierea lui în pagină:

Fluierul fermecat

de Victor Eftimiu

Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori. Prin isteţime, el scăpase de multe ori

vacile şi oile satului din ghearele lupilor. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.

Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care-i răsplăteşte pe cei voinici, l-a chemat la el în

peşteră şi l-a poftit să-şi aleagă tot ce doreşte din bogăţiile adunate acolo.

Tudorel a privit cu uimire totul, apoi i-a cerut doar un fluier.

-Să trăieşti, băiatul moşului! i-a spus vrăjitorul cel bun. Tu n-ai vrut nici straie scumpe,

nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta e făurit de un meşter din

vechime şi cu el vei putea îmblânzi toate fiarele. Păstrează-l sănătos şi s-auzim de bine!

Tudorel a mulţumit cum se cuvine şi a plecat.

A doua zi se duse iar cu oile la păscut. El se aşeză pe un dâmb şi începu să cânte din

fluier. Mare îi fu mirarea când văzu că mioarele se opresc din păscut şi încep să joace.

I1.Completează enunţurile următoare:

a) Titlul textului este:.....................................................................

b) Autorul textului este:..................................................................

c) Textul are..................alineate.

d)Fiecare alineat marchează..................................................................................................

...............................................................................................................................................

I2. Formulează răspunsuri pentru următoarele întrebări:

64

a) Care sunt personajele prezentate în text?

b) Unde se află ele?

c) Ce alege Tudorel?

d)Cum era fluierul primit de Tudorel în dar?



*Completează corect

enunţurile a, b, c şi d;

*Răspunde corect la cele

patru întrebări.


enunţurile a, b şi c;

*Răspunde corect la cel

puţin două întrebări.


enunţurile a şi b;

*Răspunde corect cel puţin

la o întrebare.


din testul de sinteză aplicat în semestrul al II-lea:


1 B.M-A.. S. I. Suficient

2 F.M-I. B. B. Bine

3 I.N-U. B. B. Bine










65

Proba nr.2

Reciteşte textul. Observă cuvintele subliniate şi gândeşte-te la înţelesul pe care îl are

fiecare, în enunţul din care face parte.

Fluierul fermecat

de Victor Eftimiu

Tudorel era un ciobănaş de vreo zece anişori. Prin isteţime, el scăpase de multe ori

vacile şi oile satului din ghearele lupilor. Nu ştia nici de frică, nici de înşelăciune.

Moşul din pădure, vrăjitorul cel bun, care-i răsplăteşte pe cei voinici, l-a chemat la el în

peşteră şi l-a poftit să-şi aleagă tot ce doreşte din bogăţiile adunate acolo.

Tudorel a privit cu uimire totul, apoi i-a cerut doar un fluier.

-Să trăieşti, băiatul moşului! i-a spus vrăjitorul cel bun. Tu n-ai vrut nici straie scumpe,

nici bani de aur, dar ai ales o comoară nepreţuită. Fluierul acesta e făurit de un meşter din

vechime şi cu el vei putea îmblânzi toate fiarele. Păstrează-l sănătos şi s-auzim de bine!

Tudorel a mulţumit cum se cuvine şi a plecat.

A doua zi se duse iar cu oile la păscut. El se aşeză pe un dâmb şi începu să cânte din

fluier. Mare îi fu mirarea când văzu că mioarele se opresc din păscut şi încep să joace.

I1. a) Uneşte printr-o linie fiecare cuvânt din coloana a, cu un cuvânt din coloana b, care

are înţeles asemănător:

a b

înşelăciune mirare

uimire minciună

straie bogăţie

comoară îmbrăcăminte

b)Scrie, în dreptul fiecărui cuvânt dat, un cuvânt cu înţeles asemănător:

făurit→

mioară→

66

c) Explică înţelesul fiecărui cuvânt, aşa cum l-ai desprins din textul dat:

peşteră→

dâmb→

I2.Scrie patru enunţuri a, b, c, d, care respectă condiţiile:

a) cuvântul “a poftit” are înţeles asemănător celui din al doilea fragment al

textului:_______________________________________________________________________

__________________________________________________________________ b)

cuvântul “a poftit” are înţeles diferit de cel din text:

c) cuvântul “fiare” are înţeles asemănător celui din al patrulea fragment al textului:

d) cuvântul “fiare” are înţeles diferit de cel din text:

______________________________________________________________________________

__________________________________________________________________



*Realizează corect

corespondenţele de la

punctele a şi b;

*Explică sensul cuvintelor

de la punctul c;

*Alcătuieşte cele patru

enunţuri, menţionate la

punctele a, b, c şi d.

*Realizează corect

corespondenţele de la

punctele a şi b;

*Scrie o explicaţie corectă a

sensului contextual, cel

puţin pentru două cuvinte;

*Alcătuieşte cel puţin două

enunţuri în care realizează

contexte asemănătoare celor

din textul dat.

*Realizează corect corespondenţele

de la punctul a ;

*Scrie o explicaţie corectă a

sensului contextual, cel puţin

pentru un cuvânt;

*Alcătuieşte corect cel puţin un

enunţ de la punctul a sau de la c, în

care realizează un context

asemănător celui din textul dat.

67


din testul de sinteză aplicat în semestrul al II-lea:


1 B.M-A.. B. S. S. Suficient

2 F.M-I. Fb. B. B. Bine

3 I.N-U. Fb. Fb. B. Foarte bine





8 V.A.M Fb. Fb. Fb. Foarte bine


10 V.R-B. Fb. B. B. Bine

11 U.S-C. B. S. S. Suficient

12 U.G-P. B.. S. S. Suficient

Proba nr. 3

I1.Reciteşte cu atenţie textul “Fluierul fermecat” apoi răspunde în scris la următoarele

întrebări:

a)Ce fapte de voinic făcuse Tudorel?

______________________________________________________________________________

__________________________________________________________________

b)Cine l-a răsplătit pe micul ciobănaş pentru faptele de voinic?

______________________________________________________________________________

__________________________________________________________________

68

c)De ce îl laudă moşul pentru alegerea făcută?

______________________________________________________________________________

__________________________________________________________________

I2 *Completează ideile principale adăugând cuvintele care lipsesc şi numerotează-le în

ordinea în care se desprind din text:

a)__________________îl laudă pe băiat pentru alegerea făcută.(.....)

b)Moşul din pădure îl cheamă în_______________plină de bogăţii ca să-l răsplătescă pentru

voinicie.(......)

c)Micul ciobănaş alege, dintre toate bogăţiile, doar un_______________.(.....)

d) Tudorel salvase de multe ori din ghearele lupului______________şi_______________

satului.(........)

*Formulează ultimele două idei principale care se desprind din text:

________________________________________________________________________e)____

__________________________________________________________________f)__________

____________________________________________________________

I3.Ce însuşiri are Tudorel? Completează enunţul început:

Tudorel este_______________________________________________________

_______________________________________________________________________.



*Răspunde corect şi adecvat

la toate cele trei întrebări;

*Realizează corect sarcinile

a, b şi c;

*Menţionează mai mult de

4 trăsături caracteristice,

observând şi trăsătura

fizică.


cel puţin la două întrebări;

*Realizează corect sarcinile

a, b şi c;

*Menţionează 3-4 trăsături

caracteristice.


cel puţin la o întrebare;

*Realizează corect sarcina

a;

*Menţionează doar două

trăsături caracteristice, care

apar nominalizate direct în

text.

69




1 B.M-A.. S. B. S Suficient

2 F.M-I. B. Fb. B. Bine


4 P.G. Fb. Fb. B. Foarte bine




8 V.A.M B. Fb. Fb. Foarte bine

9 V.D-C. Fb. Fb. B. Foarte bine

10 V.R-B. B. Fb. Fb. Foarte bine

11 U.S-C. S B. S. Suficient

12 U.G-P. S. B. S. Suficient

Am observat că majoritatea elevilor s-au descurcat foarte bine la completarea enunţurilor

lacunare dovedind că au citit cu atenţie textul şi au reţinut suficiente amănunte care să-i ajute în

rezolvarea itemului 2.

Dacă se realizează frecvent exerciţii de citire conştientă, corectă, coerentă şi expresivă

atunci elevii vor reuşi să-şi dezvolte capacitatea de receptare a mesajului scris şi să-şi formeze

competenţa de desprindere a informaţiilor esenţiale dintr-un text citit şi să utilizeze aceste

informaţii în comunicare.

70

25. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor celor trei probe

de evaluare din testul de sinteză aplicat pe semestrul al II-lea:


1 B.M-A.. S. S. S. Suficient









10 V.R-B. Fb. B. Fb. Foarte bine



26. Tabel analitic cu rezultatele obţinute în urma centralizării rezultatelor testelor

sumative :

Nr.crt Subiecţi TS1 TS2 TS3 Calificativ final

1 B.M-A.. Suficient Suficient Suficient Suficient

2 F.M-I. Bine Bine Bine Bine

3 I.N-U. Bine Bine Foarte bine Bine

4 P.G. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine

5 P.R-C. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine

6 P.D-G. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine

7 P.V-M. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine

8 V.A.M Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine

9 V.D-C. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine

10 V.R-B. Foarte bine Foarte bine Foarte bine Foarte bine

11 U.S-C. Suficient Suficient Suficient Suficient

12 U.G-P. Suficient Suficient Suficient Suficient

71

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Experimentul ameliorativ a vizat aplicarea testelor de evaluare iniţială, formativă şi

finală. Rezultatele obţinute au fost analizate cantitativ şi calitativ urmărind ipoteza generală şi

obiectivele cercetării desfăşurate.

Acest capitol cuprinde :

-prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării iniţiale;

-prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluărilor formative;

-prezentarea şi interpretarea datelor evaluării finale.

2.1. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării iniţiale a

stadiului de pregătire a elevilor

În această etapă a experimentului pedagogic am urmărit determinarea stadiului iniţial de

pregătire a elevilor la limba română verificând capacităţile de citire şi înţelegerea a unui text

neexersat şi capacitatea de exprimare scrisă.

Pe lângă probele de evaluare prezentate am observat şi comportamentul elevilor în timpul

activităţilor didactice.

Am determinat nivelul de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi legate de receptarea

mesajului oral şi scris şi de exprimarea orală şi scrisă .

Am implementat soluţii ameliorative stabilind standardul conform cerinţelor curriculum-

ului naţional, care să corespundă condiţiilor concrete de la clasă.

Am evitat să intervin şi am fost obiectivă.

Rezultatele obţinute la proba de evaluare iniţială au fost următoarele:

Evaluarea iniţială : Tabel 2.1

Iniţial procentual: Iniţial numeric:

Calificativ Procent Calificativ Nr. Elevi

Foarte bine 16,67% Foarte

bine

2

Bine 25,00% Bine 3

Suficient 33,33% Suficient 4

72

Insuficient 25,00% Insuficient 3

2.1 Diagrama evaluării iniţiale:

Măsuri ameliorative:

În urma probelor de evaluare şi a celorlalte acţiuni realizate pentru determinarea nivelului

iniţial de pregătire a elevilor am constatat următoarele:

-un număr mic de elevi au rezolvat corect cerinţele;

-un număr mare de elevi au primit calificativul insuficient;

- majoritatea elevilor au lacune privind capacitatea de citire şi înţelegere a unui text la

prima vedere.

Având în vedere acestea am stabilit următoarele măsuri ameliorative (direcţii prioritare):

-realizarea citirii conştiente prin exerciţii de citire “la prima vedere”/ descifrare de către

fiecare elev, şoptit, în gând sau cu voce tare a textului, citire “în lanţ”, exerciţii de intonare a

propoziţiilor corespunzător semnelor de punctuaţie, (pentru a se obţine performanţa am alternat

exerciţiul cu jocul didactic), exerciţii de citire selectivă cu repere precum: citirea unui fragment

ca răspuns la o întrebare adresată de profesor sau alţi elevi.

-realizarea citirii corecte şi fluente a fiecărui elev prin alternarea diverselor forme de

citire cu alte metode, alte tipuri de exerciţii , cu jocuri didactice şi conversaţie, exerciţii de

respiraţie etc.

-realizarea scrierii lizibile, corecte şi caligrafice prin exerciţii de copiere şi transcriere de

litere, silabe, cuvinte, propoziţii, exerciţii de scriere după dictare şi utilizare corectă a semnelor

de punctuaţie.

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

Fb B S I

Eval. I

73

2.2. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării formative a elevilor

Testele de evaluare formativă aplicate pe toata perioada în care s-a desfăşurat cercetarea

au fost diversificate şi fundamentate pe cele patru obiective cadru vizate de programa clasei a II-

a pentru disciplina limba română.

La stabilirea calificativelor finale am luat în considerare întreaga evoluţie a elevilor pe

parcursul anului şcolar, prin observarea sistematică a comportamentului acestora, verificarea

temelor pentru acasă, etc. Am constatat un progres semnificativ al elevilor faţă de evaluarea

iniţială.

Tabel 2.2

Formativ numeric: Formativ procentual:

Calificativ Nr. Elevi Calificativ Procent

Foarte bine 6 Foarte

bine

50%%

Bine 3 Bine 25,00%

Suficient 3 Suficient 25,00%

Insuficient - Insuficient -

2.2 Diagrama evaluării formative:

Măsurile ameliorative stabilite după aplicarea testului de evaluare iniţială le-am avut în

vedere pe toată perioada în care s-a desfăşurat cercetarea. Implementarea permanentă a acestor

măsuri a contribuit la îmbunătăţirea rezultatelor obţinute.

0

1

2

3

4

5

6

Fb B S I

Eval F

74

2.3. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării sumative a

elevilor

Evaluarea sumativă am realizat-o prin aplicarea a trei teste de sinteză în cele două

semestre al anului şcolar 2007-2008. Fiecare test de sinteză a cuprins câte trei probe de evaluare

care au evaluat competenţele dobândite de elevi conform matricelor de evaluare şi obiectivelor

stabilite.

Tabel 2.3

Sumativ numeric: Sumativ procentual:

Calificativ Nr. Elevi Calificativ Procent

Foarte bine 7 Foarte

bine

58,33%

Bine 2 Bine 16,67%

Suficient 3 Suficient 25,00%

Insuficient - Insuficient -

2.3 Diagrama evaluării sumative:

0

1

2

3

4

5

6

7

Fb B S I

Eval. S

75

2.4 Diagrama comparativă a rezultatelor celor trei tipuri de evaluare:

Diagrama comparativă a rezultatelor celor trei tipuri de evaluare aplicate eşantionului

experimental reflectă performanţa realizată de elevi pe întreaga perioadă cercetată.

Ameliorarea rezultatelor elevilor din eşantionul experimental este un fapt cert, probat.

0

1

2

3

4

5

6

7

Fb B S I

Eval.I

Eval.F

Eval.S

76

CONCLUZII SI PROPUNERI

În cercetarea desfăşurată am delimitat cadrul conceptual prin care să realizez o evaluare

obiectivă a elevilor prin cele trei strategii temporale la disciplina limba română şi am aplicat teste

diversificate ce m-au ajutat să-mi formez o imagine de ansamblu asupra nivelului de pregătire al

elevilor.

Am avut pe tot parcursul cercetării în vedere ipotezele formulate. Folosind mai multe

strategii de evaluare am obţinut mai multe tipuri de rezultate. Nu am făcut din evaluare un

instrument de tortură pentru elev, ci am încurajat exprimarea liberă a ideilor legate de subiectele

propuse. Am pus mare accent pe comunicarea orală cu elevul înainte de a se trece la evaluarea

propriu-zisă folosind metoda asaltului de idei şi evaluarea acestora (brainstorming). În acest mod

am reuşit să determin elevii să depăşească teama de examinare şi să realizeze prin evaluare şi o

învăţare activ-participativă.

Atunci când am constatat că elevii întâmpină dificultăţi în rezolvarea sarcinilor unui item

am realizat repetarea individual sau în grup a noţiunilor corecte până la înţelegerea şi învăţarea

acestora.

Am observat că unor elevi le lipseşte exerciţiul citirii şi întâmpină dificultăţi în

înţelegerea mesajului sau conţinutului unui text. Aceste deficienţe apar la elevii care provin din

familii în care nu se pune accentul pe învăţătură şi au o situaţie materială precară. Atunci când în

evaluare am folosit noţiuni desprinse dintr-un text citit am acceptat ca elevii cu rezultate mai

slabe să aibă în faţă testul pe toată perioada evaluării, să exerseze mai mult citirea pentru a reuşi

să-şi formeze deprinderea necesară desprinderii informaţiilor de care au nevoie pentru rezolvare

itemilor. În modul acesta elevii mei au descoperit “ cheia care le deschide taina citirii”.

Am ales ca disciplină pentru cercetare limba română, dar cred că aplicând metodele

folosite în această cercetare la oricare altă disciplină rezultatele obţinute ar evidenţia un real

progres în pregătirea elevilor.

Fiecare elev este o individualitate care nu percepe identic cu alt elev realitatea

înconjurătoare. Trebuie încurajată exprimarea liberă, ideile fiecăruia, punând accent pe latura

77

afectiv-emoţională. Elevul trebuie învăţat permanent să separe binele de rău, să respecte regulile

pe care le stabileşte societate din care face parte, să fie conştient că nu trăim solitari şi că avem

mare nevoie de comunicare. Prin comunicare toate probleme îşi găsesc o rezolvare şi pentru a

comunica avem nevoie de cunoaşterea limbii române pe care o vorbim în fiecare zi. Exprimarea

corectă orală şi scrisă într-o limbă se învaţă prin efort susţinut. Ei trebuie conştientizaţi că

învăţarea presupune un anumit efort, dar acest efort aduce multe satisfacţii şi recompense.

Atunci când am acordat un calificativ “Insuficient“ am explicat elevului unde a greşit, l-

am determinat să repete rezolvarea corectă şi când am constatat că a depus un efort susţinut şi a

învăţat o parte cât de mică din conţinutul propus l-am recompensat.

Consider că înainte de aplicarea testului de evaluare iniţială este necesară repetarea

noţiunilor de bază însuşite anterior prin jocuri didactice atractive şi prin exerciţii asemănătoare

celor ce vor fi date în test.

Evaluarea formativă presupune o multitudine de modalităţi de evaluare scrisă sau orală.

Strategiile utilizate urmăresc permanent ce ştie elevul să facă şi ce trebuie să ştie legat de

conţinuturile predate. O evaluare formativă este eficientă atunci când se observă un progres

permanent al rezultatelor elevului faţă de rezultatele evaluării iniţiale.

Evaluarea formativă realizează un feed-back continuu ce oferă elevilor ce au învăţat o

confirmare imediată, cu efecte stimulatoare. Ea vizează susţinerea activităţii de învăţare şi este

pozitivă. Elevul este permanent conştientizat de progresul realizat sau de neajunsurile în învăţare

şi îşi orientează activitatea de învăţare. Judecăţile emise sunt menite să-i ghideze pe elevi pe

drumul spre performanţă.

Propun tuturor profesorilor care predau în învăţământul primar să-şi orienteze atenţia spre

strategiile complementare (moderne) de evaluare, pentru că aceste strategii stimulează elevii şi îi

determină să înveţe cu plăcere.

Am observat că, ori de câte ori folosesc computerul în activitatea de predare-învăţare-

evaluare, elevii mei sunt mai receptivi în ceea ce priveşte noţiunile ce trebuie asimilate şi

aplicate. Prezentând în Power Point conţinutul unor lecţii şi evaluând în acelaşi mod, rezultatele

obţinute au fost în continuu progres.

De asemenea, am observat că elevii caută cu plăcere informaţii diverse pe internet pentru

a-şi completa portofoliile de învăţare şi evaluare, apoi compară între ei informaţiile găsite şi

78

comentează constructiv îmbogăţindu-şi vocabularul şi cunoştinţele la majoritatea disciplinelor

studiate.

Am încercat permanent să-i determin pe elevi să iubească lectura şi să nu înlocuiască

lectura unei cărţi cu obţinerea de informaţii doar pe computer. Am pus în balanţă cele două

modalităţi de informare şi culturalizare a unui om accentuând importanţa lecturii individuale.

Cartea este cel mai bun prieten al unui om care-i dă forţa de a găsi soluţii optime în

diverse situaţii. Cartea ne luminează mintea şi sufletul aducându-ne cea mai de preţ bogăţie a

omului→ÎNŢELEPCIUNEA.

79

BIBLIOGRAFIE

*Ausubel D., Robinson F., (1981). Învăţarea în şcoală. O introducere în psihologia pedagogică,

Bucureşti: EDP.

*Cerghit I. (coord), (1983). Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, Bucureşti: EDP.

*Cucoş C., (1996). Pedagogie, Iaşi: Editura Polirom.

*Cerkez M., Pădureanu V., Singher M., (1999). Competenţe şi calificative la clasa a II-a,

Bucureşti: Editura Sigma.

*Gherghina D., (2002). Culegere de exerciţii, teste şi probe de evaluare cu elemente de

construcţie a comunicării pentru clasele I-IV, Craiova: Editura “Didactica Nova”.

*Ilie V., (2007). Pedagogie.Perspective teoretice şi aplicative, Craiova: Editura Universitaria.

*Joiţa E. (coord.) , (2003). Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Craiova: Editura Arves.

*Lisievici P. (1997).Calitatea învăţământului. Cadru conceptual, evaluare şi dezvoltare,

Bucureşti: E.D.P.

*Molan V., Tomescu I., Pleavă C., (1999). Evaluare pentru învăţare eficientă- teste de limba şi

literatura română pentru clasa a II-a, Bucureşti: Editura ALL.

*Radu I. T., (1981). Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Bucureşti:EDP.

*Radu I.T., (2000). Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti:EDP.

*Stoica A. (coord.), (2001). Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Bucureşti:

Editura ProGnosis.

*Stoica A., (2003). Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Bucureşti:Editura

Humanitas Educaţional.

*Strungă C., (1999). Evaluarea şcolară, Timişoara: Editura de Vest.

*Vogler J. (coord.), (2000). Evaluarea învăţământului preuniversitar, Iaşi: Editura Polirom.

*Voiculescu E., (2001). Factorii subiectivi ai evaluării şcolare. Cunoaştere şi control, Bucureşti:

Editura Aramis.

***(1998). Curriculum naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, MEN, CNC,

Bucureşti: Editura Corint.

80

CUPRINS

ARGUMENT..........................................................................................................................pag.2

CAP. 1 CERCETAREA PEDAGOGICǍ...............................................................pag.5

1.1. Cadrul organizatoric...........................................................................................................pag.5

1.2. Cadrul metodologic............................................................................................................pag.7

CAP. 2 PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR.......pag.71

2.1. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării iniţiale a stadiului de pregătire a

elevilor.....................................................................................................................................pag.71

2.2. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării formative a elevilor...........................pag.73

2.3. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor evaluării sumative a elevilor.............................pag.74

CONCLUZII ŞI PROPUNERI.................................................................................pag.76

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................pag.79

STRATEGII COMPLEMENTARE (CERCETARE...

Documents

Transcript of STRATEGII COMPLEMENTARE (CERCETARE...