Comuna Luna

ANEXA LA HCL NR. 52/26.09.2013

Comuna Luna

Plan strategic de dezvoltare

2014-2020I. Metodologia procesului de planificare strategic al comunei Luna

Procesul de planificarea strategic al comunei Luna este alctuit din 5 pai; n timp ce acestia sunt prezentati n cele ce urmeaz ca pai separai, n realitate planificarea strategic este un proces flexibil, existnd posibilitatea ca unul dintre pai s evolueze n paralel cu altul n funcie de nevoile locale.

Strategia este un document viu care trebuie modificat, n spet actualizat, dup cum dicteaz circumstanele si n functie de nevoile comunittii.

Planificarea strategic efectiv asigur c problemele prioritare sunt adresate iar resursele limitate sunt bine tintite.

Procesul de planificare n 5 pai trebuie croit n aa fel nct sa corespund i s fie complementar cu alte procese locale de planificare. Procesul nu este prescriptiv i trebuie sa fie adaptat n aa fel nct sa satisfac nevoile mebrilor comnunittii comunei Luna.

Procesul de planificare strategic al comunei LUNAcei 5 pai

Pasul 1 : Organizarea efortului

Pasul 2 : Analiza cadrului strategic

Pasul 3 : Evaluarea resurselor locale

Pasul 4 : Elaborarea strategiei

Pasul 5 : Implementarea si evaluarea

Tabel : Secvena de 5 pai a procesului de planificare strategic a Comunei Luna

Pasul 1: Organizarea efortului

Pentru a organiza cu succes un proces de planificare strategic al dezvoltrii locale, aranjamente instituionale si implicarea celor interesai trebuie sa fie consimite intr-un stadiu incipient al procesului de planificare. n acest sens a fost stabilit o echip n cadrul Primriei care s managerieze procesul de planificare strategic.

Procesul de planificare strategic a nceput prin identificarea oamenilor, instituiilor publice, agentilor economici i a altor grupuri care au impact asupra economiei si vietii sociale locale. Expertiza, experienele i resursele pe care fiecare dintre acestia le posed au contribuit la procesul de planificare strategic.

A fost creat un Comitet de elaborare, evaluare si implementare a strategiei care este alctuit din reprezentanti ai Primriei, Consiliului Local, reprezentanti ai comunittii din Luna, Luncani si Gligoresti preoti, profesori, lideri informali.

Pasul 2: Analiza cadrului strategic

Acest pas este absolut necesar pentru a ne asigura c strategia de dezvoltare a comunei Luna se ncadreaz n directiile si obiectivele strategice de la nivel national, regional si judetean, astfel nct finantrile de la aceste niveluri s poat fi accesate. Tot aici sunt identificate si proiectele de la nivel regional si judetean care pot avea o influent direct sau indirect asupra dezvoltrii ulterioare a comunei.

Pasul 3: Evaluarea resurselor locale profilul comunittiiFiecare comunitate are un set de caracteristici care pot da un imbold sau pot mpiedica dezvoltarea. Printre acestea se regasesc : structura economic, capacitatea resursei umane de a infaptui dezvoltarea comunei precum i cat de favorabil este climatul administrativ pentru atractivitatea economic. De asemenea aspecte sociale trebuie luate n considerare (srcia, existenta unor comunitti defavorizate, eventuale conflicte interetnice, etc.)

Scopul acestei evaluri este de a crea un profil al comunitii care s releve bazele avantajelor competitive si comparative n relaie cu comunitile vecine sau ali competitori regionali, naionali sau internaionali. Evaluarea resurselor locale a identificat punctele tari i slabe ale comunitii, precum i oportunitile i ameninrile cu care se confrunt comunitatea.

Pentru a extrage date-cheie privind economia local, o evaluare a economiei locale a nceput cu o examinare preliminar a activitilor i a relaiilor economice din zona vizat. Informaiile cantitative i calitative care identific structurile existente i tendinele n dezvoltarea economic, forta de munc i alte date care au ajutat la creionarea direciei strategice locale au fost obtinute prin metoda analizei documentelor oficiale (fisa localittii, monografia comunei, situatiile financiare), observatiei, prin intermediul unor focus-grupuri si prin interviuri. Instrumente precum analiza SWOT au fost folosite pentrua sintetiza datele analizate.

Informaia colectat si analizat astfel a identificat nevoia de proiecte i programe specifice care vor extinde i diversifica baza economic local.

Pasul 4: Elaborarea strategiei

Ca parte a strategiei, au fost identificate si dezvoltate o viziune economic comun pentru comunitate precum i obiective, programe, proiecte i planuri de aciune.

Acest proces asigur ca toi cei din grupurile implicate au avut oportunitatea de a defini ceea ce va fi ndeplinit, cum va fi ndeplinit, cine va fi responsabil, precum i periodele de timp asociate cu implementarea strategiei.

Cel mai important, strategia i planurile de aciune au fost evaluate n concordan cu capacitatea resurselor umane ale instituiei Primriei de a le duce la ndeplinire, tinnd cont de constrangerile bugetare ale institutiei.

Planurile de aciune ale strategiei urmeaz s fie ncorporate n activitile i programul bugetar al autoritii locale, iar elemente convenabile sa fie preluate de ctre ceilali actori implicai (instituii de educaie, institutii de cult, etc.).

Intenia acestui plan este de a dobndi o abordare integrat n planificarea strategic a dezvoltrii economice locale. Autoritile locale i grupurile implicate vor trebui sa echilibreze dezvoltarea economic local cu nevoile sociale si de mediu. Strategia comunei Luna are urmtoarele componente :

Elemente ale strategiei de dezvoltare economic

ViziuneDescrie consensul celor implicai n acest proces asupra viitorului comunitii .

ObiectiveBazate pe viziunea de ansamblu, specific rezultatele dorite ale procesului de planificare economic si stabilesc standardele de performan.

ProgrameStabilesc abordari de a atinge scopuri realiste pentru dezvoltarea economic.

Proiecte i planuri de aciune Implementeaz componente specifice ale programelor. Trebuie sa fie prioritizate i costurile trebuie stabilite.

Pasul 5: Implementarea si evaluarea strategiei

Implementarea strategiei este ghidat de ctre planurile de aciune. Monitorizarea si evaluarea va fi facut prin structurile formale Primria comunei Luna, dar si prin intermediul structurii identificate i create in pasul 1 ( cel al organizrii efortului) - Comitetul de elaborare, evaluare si implementare a strategiei. Evaluarea rezultatelor specifice ale proiectelor asigur faptul c implementarea strategiei va duce la realizarea viziunii, obiectivelor si programelor.

n faza de implementare a strategie este necesar a identifica i stabili instituiile, resursele si persoanele potrivite pentru a duce la ndeplinire planurile.

Ca document unic ce conine toate programele i proiectele unei comunitti pe perioad medie si lung de timp, strategia servete drept un document integrat de programare pentru a menine claritatea direciei strategice, iar cei ce vor asigura implementarea acesteia se vor asigura ca programele i proiectele nu concureaz n mod necorespunztor pentru resurse i susinere.

Un plan de implementare bun va rezulta ntr-o valorificare eficient i eficace a bugetelor existente i va putea fi folosit pentru atragerea de finanare din surse externe pregum guvernul naional, instituii europene i din sectorul privat. n acest sens, dezvoltarea unui bun sistem de evaluare i monitorizare al strategiei este esential.

Dei o strategie este de obicei elaborat pentru o perioad intre trei i opt ani, Strategia de dezvoltare a comunei Luna va trebui evaluat anual pentru a permite ajustri ca rspuns la condiiile locale schimbtoare. Cum unele programe i proiecte pot fi deja finalizate n acel moment fie considerate nepotrivite, altele noi pot fi identificate.

II. Analiza cadrului strategic

Analiza cadrului strategic este necesar pentru a ne asigura c strategia de dezvoltare a comunei Luna se ncadreaz n directiile si obiectivele strategice de la nivelurile superioare, n spet cel national, regional si judetean. Acest lucru este important pentru ca finantrile de la aceste niveluri s poat fi accesate. Acordarea acestori finantri se face doar dac proiectele sau obiectivele ce se doresc a fi finantate coincid cu viziunea si obiectivele trasate prin intermediul planurilor de dezvoltare national, regional si judetean. n aceast parte a documentului strategic sunt identificate si evidentiate proiectele incluse n strategiile de la nivel regional si judetean care pot avea o influent direct sau indirect asupra dezvoltrii ulterioare a comuneiCadrul strategic naional

Planificarea strategic si implicit priorittile de dezvoltare se regsesc n Programul de guvernare si Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeana, care priveste perioada 2014-2020.

Aceste documente reprezint instrumente de prioritizare a investiiilor publice pentru dezvoltare. Raiunea elaborrii lor este aceea de a stabili direciile de alocare a fondurilor publice pentru investiii cu impact semnificativ asupra dezvoltrii economice i sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale, etc.) sau externe (fondurile structurale i de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rural i pescuit, etc.), n scopul diminurii decalajelor de dezvoltare fa de Uniunea European i a disparitilor interne.

Rolul principal al acestora este de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene, aceste prioriti trebuie s fie compatibile cu domeniile de intervenie ale acestor instrumente, conform reglementrilor comunitare.

III. Evaluarea resurselor locale profilul comunittii

Comuna Luna este situat n partea de sud-est a judetului Cluj, la limita cu judetul Mures. Localitatea se afl n zona de contact a Cmpiei Turzii cu Colinele Luduului, pe cursul inferior al rului Aries.

Comuna se ntinde pe o suprafat de 5328 ha si este format din 3 sate: Luna, Luncani si Gligoresti.

Istoric

Prima atestare documentar a comunei este intlnit n anul 1270 ntr-o scrisoare de danie a lui Stefan, regele Ungariei - Terra vacua et habitatoribus carens Lona vocata - prin care acesta doneaz lui Petru si Iacob din Gerend (Grind - Luncani), mosiile Lona (Luna) si Hodrev (Hdreniul de azi), pentru slujbele aduse regelui n luptele de la Isauzig.

Locuitorii comunei au avut o implicare recunoscut n evenimente extrem de importante din istoria poporului romn precum rscoala tranilor din Transilvania, sub conducerea lui Horea, Cloca si Crisan din 1784 si revolutia de la 1848 (la 12 sepembrie 1848, 30 de oameni si-au pierdut viata sub gloante).

Cadrul natural

Teritoriul comunei Luna se ncadreaz din punct de vedere geografic n Culoarul marginal depresionar Turda Alba - Iulia, axat pe cursul Ariesului inferior, n apropiere de confluenta cu Muresul. Culoarul este orientat nord, nord-vest spre sud, sud-est, separnd cadrul montan al Muntilor Apuseni, reprezentat prin podisul piemontan al Mhcenilor, de Cmpia Transilvaniei creia i se integreaz ca subdiviziune periferic.

Coordonatele geografice ale localizarii Comunei Luna sunt: longitudine estic 2347, latitudine nordic 4645.

Structura geologicZona comunei Luna face parte, din punct de vedere geologic din bazinul de subsident al Transilvaniei, mai precis, din depresiunea Turda Cmpia Turzii, depresiune care a luat nastere n contactul muntelui cu bazinul Transilvaniei.Litologia este format din straturi sedimentare cuprinse ca vrst ntre cretacic si cuaternar, situate pe un fundament cutat format din roci metamorfice (litograful de Baia de Aries).

Sedimente miocene apar discontinuu din cauza depozitelor calcaroase din valea Ariesului, care le acoper.Cea mai mare parte a teritoriului este acoperit de sedimente fluviatile cuaternare: pietrisuri, nisipuri, argile, argile prfoase din alctuirea teraselor inferioare si depozite fluviabile formate din nisipuri, pietrisuri, argile ce alctuiesc sesurile aluviale.

Din punct de vedere seismic, zona se ncadreaz n arealul de gradul 6 intensitti macroseismice, respectiv zona F, cu posibiliti de amplificare pe depozite necoezive (pietrisuri, nisipuri) sau cu proprietti de rezonant.

Relieful si topografia zonei

Cea mai mare parte a comunei este situat pe terasele Ariesului, respectiv lunca Ariesului si are un relief n general plan care variaz de la 288 m (altitudine, fat de nivelul mrii), 330 m pe terasa sudic si 450 m pe creasta Coastei.Din cauza nclinatiei accentuate a acestei creste situat pe partea stng a cursului Ariesului apar procese geomorfologice nefavorabile precum eroziunea de suprafat si de adncime, zon care are o litologie (marne, argile, nisiuri) si o orientare (sud-vestic) favorabil alunecrilor de teren.Clima

Clima este temperat-continental. Pe fondul influentelor nord-vestice n circulatia atmosferic se produce si o ptrundere relativ usoar, n lungul Muresului, a maselor de tip atlantic.

Temperatura medie multianual depseste 9 Celsius, minimul temperaturilor nregistrndu-se n luna ianuarie (cu o temperatur medie de aproximativ-5,1) iar maximul n lunile iulie si august.

Temperatura minim nregistrat la statia meteorologic din Cmpia Turzii a fost de -36,6 in 25 ianuarie 1942, iar cea maxim a fost de 39, nregistrat la 19 august 1931.

Data medie a primului nghet este 2 octombrie, iar a ultimului nghet este 8 mai, iar durata medie a zilelor fr nghet este de 227 zile.

Cantitatea medie anual de precipitatii este de aproximativ 520 mm, cu o medie maxim atins n luna iunie 98 mm, minimul nregistrndu-se n luna februarie 19 mm.

Caracteristicile importante ale climei sunt inversiunile cu frecvente maxime n anotimpul rece, inversiuni care genereaz ceturi dense, valorile multianuale coborte pentru luna ianuarie precum si ngheturi timpurii sau trzii, fapt ce poate afecta culturile agricole.

Vnturile predominante bat din directia nord, nord-vestic si sud, sud-estic, axate pe directia general a culoarului, complicate si de vnturile din directia sud-vestic din culoarul Muresului.

Calitatea aerului este influentat de activitatea industrial din zona Turda - Cmpia Turzii, n special cnd vntul bate din directia nord-vestic, dar si de traficul de pe drumul national ce traverseaz comuna.

Resursele hidrografice

Principala resurs hidrografic de care dispune comuna Luna este rul Aries care izvorste din muntii Apuseni. Acesta are o lungime de 164 de km si traverseaz comuna. Prin eroziunile si depozitele sale aluvionare, Ariesul a contribuit la formarea terasei de lunc, de care n ziua de azi locuitorii comunei beneficiaz din plin. Lunca este propice culturilor porumbului, legumelor, de asemenea fnatelor si psunilor.

Debitul obisnuit al Ariesului la confluenta cu Muresul este de 19,5 m/s, iar regimul este unul tipic rurilor din estul Apusenilor, cu un maxim n primvar, cauzat de topirea zpezilor si cu minim n lunile augustseptembrie. n mod exceptional se nregistreaz debite mari cauzate de unde de viituri din timpul nclzirilor bruste n anotimpul rece sau odat cu ploile abundente din var.

De mai mult timp Ariesul este afectat de poluare, datorit apei industriale deversat din amonte, mai exact din orasele Baia de Aries, Turda si Cmpia Turzii, ape care nu sunt neutralizate corespunztor, dar si datorit deversrii altor tipuri de deseuri comunale.

Pe teritoriul comunei exist si alte surse de ap, printre cele mai importante numrndu-se izvoarele de pe valea Grdinoaia si valea Grindului. Debitul mediu al izvoarelor este de aproximativ 45 mc/or, la o temperatur a apei ntre 10 si 14. Unele dintre izvoare sunt captate pentru nevoile membrilor comunittii, altele se scurg libere. Multi dintre localnici folosesc izvoarele de pant pentru necesittile gospodriilor lor.

Apa freatic se afl la o adncime ce oscileaz ntre 3-4 m pe terase si 1,5 - 0.5 m pe lunca Ariesului.

Calitatea apelor freatice este ns una slab fiind afectat de nitrati-nitriti dar si de sulfuri, rezultate din descompunerea bacterian a substantelor organice, pesticide, etc. Solurile

Pe teritoriul comunei predomin solurile cernoziomice, aluviale, lacovisti, soluri brune de pdure.

Cernoziomurile carbonatice se ntind pe malul drept al Ariesului, sunt foarte fertile si se preteaz culturii cerealelor cu randament ridicat. Solurile brune au o fertilitate mai redus. Pe coast se ntlnesc soluri excesiv erodate, soluri care au o fertilitate redus.

Lacovistile se gsesc pe stnga Ariesului, n lunc. Drenarea acestora face ca acestea s fie foarte fertile.

Fauna

n zona comunei vietuiesc animale slbatice precum : cprioara, mistretul, vulpea, iepurele, hrciogul, rata slbatic, fazanul, potrnichea. Dintre duntori se ntlnesc : gandacul de Colorado, sobolanii, viermele de srm, viermele mrului, pduchele verde al porumbului, etc.

Vegetatia

Teritoriul comunei Luna poate fi mprtit n dou unitti din punct de vedere al structurrii covorului vegetal:

-vegetatie xerofil de natur stepic prezent pe versantul stng al Ariesului, reprezint cel mai amplu areal cu elemente stepice din Transilvania ;

-vegetatie de lunc, puternic antropizat prezent pe ambele maluri ale Ariesului, afectat de nlocuirea cu culturi agricole.Resurse naturale

Comuna nu dispune de resurse ale subsolului, balastierele de pe Aries fiind singurele care utilizeaz resursele naturale existente. Potentialul solului este unica resurs natural semnificativ a zonei. Pdurile nu sunt o resurs demn de luat n seam.Populatia

Comuna Luna are conform datelor statistice ale Institutului National de Statistic 4789 locuitori (1 ianuarie 2013). De-a lungul timpului populatia a evoluat n sens cresctor. Pe parcursul ultimilor ani statisticile nu arat o fluctuatiei a numrului de locuitori ai comunei.Densitatea populatiei este una de 83,18 locuitori/km, sub media judetean care este de 105 loc/km.

Structura populatiei comunei Luna este : 78,68% romani, 10,09% maghiari si 1 1,16% romi.

Structura populatiei dup religie, conform ultimului recensmnt arat astfel:Ortodocsi- 79,63%

Reformati 10,82%

Penticostali 4,74%

Greco-catolici 0,38%

Romano-catolici 0,38%

Rata medie a natalittii pe ultimii 10 ani este 10,44%, aceasta fiind depsit de cea a mortalittii, pe aceeasi perioad 12,92%.

Sporul natural al populatiei este unul negativ, aceast tendint fiind nregistrat de statisticile ultimilor 6 ani.Aceast tendint este una care se manifest si la nivel national. Explicatia faptului c numrul de decese l depseste pe cel al nou-nscutilor st n deteriorarea strii generale de sntate si imbatranirea populatiei, dar si n exodul tinerilor care prefer s plece la munc n strintate. Exist multe exemple de familii care au prsit tara si care prefer s nregistreze nasterea copiilor n alt tar.

Un lucru mbucurtor este faptul c n comunitatea din Luna cele 3 mari comunitti etnice convietuiesc n bun ntelegere (trebuie amintit faptul c n apropierea comunei, in 1993 a avut loc un major conflict interetnic n localitatea Hdreni, judetul Mures). Totusi, exist si unele aspecte negative, generate de srcia si obiceiurile comunittii rome. Marea majoritate a acestora triesc n conditii precare, lipsa unor conditii de locuire igienice conducnd ctre probleme de sntate. O alt problem este faptul c acestia nu-si declar nou-nscutii, o mare parte a acestora nefiind nregistrati n registrele serviciului de evident a populatiei. Abandonul scolar al copiilor acestei comunitti este o alt problem cu care se confrunt comunitatea. Aceste probleme sunt comune majorittii comunittilor rome si necesit o interventie la nivel national si local prin programe care s reuseasc s diminueze excluderea social a acestora si s actioneze n sensul integrrii acestora n societate.

Infrastructura

Ci de comunicaii

Comuna Luna beneficiaz de pe urma faptului c este strbtut de Drumul National 15 E60. De asemenea, pe teritoriul comunei trece si Drumul Judetean 107F si 105A.

Drumurile de pe teritoriul comunei au o lungime total de 118 km din care 22km intravilan si 96 km n afara localitatilor.

Starea infrastructurii rutiere este una bun, chiar o mare parte din drumurile de hotar fiind nivelate si accesibile mijloacelor de transport.

Distanta pn la centrele urbane mari este urmtoarea:

Cmpia Turzii 6 km

Turda 16 km

Cluj-Napoca 50 km

Trgu-Mures 60 km

Traficul greu pe relaia Cluj - Turda - Trgu Mures trece prin toate localittile comunei, la fel i traficul uor, genernd poluare. O alt problem e constituit de trecerea atelajelor si animalelor pe drumul national, fapt ce genereaz dificultti att celor care folosesc soseaua, ct si locuitorilor comunei.

Rezolvarea acestei situaii va veni odat cu finalizarea proiectului autostrzii Bors-Oradea-Zalau-Cluj-Napoca-Turda-Brasov, care va scurta distanta catre principalele centre ale Transilvaniei si va asigura o legtura rapid cu Ungaria; aceasta autostrad va fi directionat prin partea centrala a regiunii oferind astfel avantaje directe comunei din punct de vedere logistic si socioeconomic.

Comuna Luna va beneficia direct de acest proiect, nodul de transfer pe autostrad se afla n imediata apropiere a comunei, ntre localittile Luna si Cmpia Turzii. Impactul asupra vietii comunittii va fi unul multiplu.Impactul macroeconomic - Prin asigurarea unei fluidizri optime a traficului rutier din zon, se va asigura o promovare a comerului intern i internaional.

Impactul asupra mediului de afaceri - Finalizarea acestui obiectiv duce la mbuntirea condiiilor de transport rutier i implicit a mediului de afaceri.

Impactul social - Construcia autostrzii prezint avantaje tehnice, economice i sociale, avnd un impact pozitiv asupra aezrilor umane i a altor obiective colaterale.

Un alt avantaj al plasrii comunei pe o legatur rutier important l reprezint apropierea de cel mai mari aeroporturi din regiune, aeroportul Cluj Napoca si aeroportul Trgu Mures.

Comuna Luna are acces si la reeaua feroviar prin intermediul grii Cmpia Turzii care asigur legatura cu noduri feroviare importante precum Teius, Rzboieni, Cluj, cu legaturi spre toate zonele trii.

Un mare avantaj al comunei l reprezint faptul c pe teritoriul comunei se afl cel mai mare aeroport militar din regiune, aeroport de important strategic national. Totodat acesta este si o sursa important de venituri la bugetul local.

Autorittile judetene si regionale au avut pe agenda lor problema mutrii aeroportului de important regional din Cluj Napoca. Locatia acestuia nu mai corespunde din punctul de vedere al cresterii traficului de pasageri si al nevoii de a dezvolta traficul cargo. Principala locatie care a fost luat n considerare a fost Luna. Acest lucru presupunea stramutarea aeroportului militar si transformarea acestuia n unul civil. Pentru moment intentiile se afl doar n stadiul discutiilor, ns posibilitatea mutrii aeroportului la Luna devine tot mai putin probabil, aeroportul militar fiind declarat drept obiectiv de important strategic pentru NATO.

Ultimii ani au adus investitii importante n infrastructur, suportate de la bugetul local. Cele mai importante sunt:

Proiectare si executie pod peste raul Aries - Luna

Pasarela pietonal - Luncani

Alimentare cu apa si canalizare

Reabilitare camine culturale Luna, Luncani si Gligoresti

Amenajare sediu principal si secundar Primarie

Reabilitare scoli

Utilitti

Situatia utilittilor este una relativ bun lund n considerare alte comunitti rurale de mrimea acesteia.

n satele Luna si Gligoresti exista retea public de alimentare cu ap la care nc se mai efectueaz bransamente. Reteaua de captare si distributie a apei a fost o initiativ local, ea fiind preluat n scopul operrii de ctre compania de ap din Cmpia Turzii. Satul Luncani beneficiaz partial de retea publica de alimentare cu apa, executata din fonduri europene, respectiv de alimentare cu ap din surse proprii. Exist retele de distributie si bazine de captare dar acestea sunt nvechite si necesit nlocuirea lor. Bazinele actuale nu mai fac fat necesittilor. n ceea ce priveste canalizarea, aceasta urmeaz a fi finalizata n perioada imediat urmtoare, n acest sens existnd un proiect, finantat din fonduri europene, ISPA, mai exact care va introduce reteaua de canalizare pe ntregul teritoriu al comunei.

Apa potabil distribuit la nivelul comunei se cifreaz la un total de 63000 de metri cubi/an.

Gospodriile din localitate beneficiaz de acces la reteaua de energie electric, n procent de 98,39%,.

Pe lng ap si electricitate, locuitorii comunei beneficiaz de conectare la reteaua de distributie a gazelor naturale, aceasta avnd o lungime de 40,4 km si deserveste toate localittile comunei.Mijloace de comunicatie si informare

Din punctul de vedere al accesului la mijoacele de comunicatie si informare, comuna Luna are un grad de racordare a gospodriilor la reteaua de telefonie fix de aproape 33%.

Telefonia mobil este accesibil, existnd semnal GSM pe raza tuturor localittilor. Exist, de asemenea o retea de televiziune prin cablu, dar si posibilitatea de a beneficia de mai multe canale tv prin intermediul antenelor individuale. Un numar insemnat de gospodrii din comun sunt conectate la reteaua internet.Analiza SWOT InfrastructuraSWOT Infrastructur

Puncte tariPuncte slabe

-drumul European E 60 trece prin comun

-drumul Judetean 107F, 150A

-reea de ap potabil - Luna, Luncani - partial, Gligoresti-proiecte de infrastructura in derulare (retea de apa si canalizare);

-drumurile de hotar nivelate si accesibile mijloacelor de transport

-retea de gaz

-retea de telefonie fix, Internet, TV prin cablu

-retele de telefonie mobil - Orange, Vodafone, Cosmote

-cel mai mare aeroport militar din regiune

-apropierea fat de centre urbane: Cmpia Turzii, Turda, Cluj-Napoca

-distanta aproximativ egal fat de cele mai importante aeroporturi din Transilvania Cluj-Napoca (50km) si Trgu Mures (60km)

-cldiri publice modernizate i reabilitate sediu primrie, scoli, cmine culturale

-resurse de ap suficiente

-scoli renovate

-cmine culturale renovate

-Iluminat public pe toate strzile

-sistem de colectare centralizat a deseurilor

-risc geografic (alunecri de teren) de intensitate medie si mic

-gospodrii conectate la internet -amenajarea cursului Ariesului

-starea bun a cldirilor scolii, primriei, dispensarului

-administratia local receptiv, activ, disponibil pentru orice efort privind dezvoltarea comunittii

-lipsa retelei de canalizare n comun

-retea de ap nvechit n Luncani bazinele nu mai fac fat necesittilor

-lipsa zonei de protecie de-a lungul DN, DJ i DC

-lipsa unor drumuri adiacente DN si DJ pentru utilaje agricole si animale

-poluarea fonic de-a lungul DN

-lipsa perdelelor de protectie la cile de circulatie (DN si DJ)

-lipsa pistelor pentru biciclisti

-lipsa spatiilor verzi amenajate

-lipsa spatiilor de parcare

-lipsa unui drum ocolitor n localitatea Gligoresti pentru masinile de mare tonaj care transport materiale de la balastiere

-lipsa spatiilor de parcare special amenajate de-a lungul E60,

-lipsa accesului direct la transportul feroviar de cltori care s asigure acces la trenuri accelerate/rapide

-lipsa unui sistem de colectare a gunoiului animalier

-poluarea cu nitrati si nitriti a apelor subterane

-lipsa parcurilor

-poluarea chimic a solului si aerului

-distanta neadecvat ntre fosele septice si fntni

-lipsa unei zone centrale amenajate corespunztor

-lipsa unor terenuri pentru case n cazul tinerilor

OportunittiAmeninri

-construirea autostrzii Brasov-Bors

-apropierea de Cmpia Turzii

-apropierea de viitorul nod de transfer pe autostrad

-fondurile europene pentru modernizarea infrastructurii

-cresterea gradului de poluare datorit autostrzii care va trece pe teritoriul comunei

-pericol de inundatii n matca Ariesului pentru locuintele aflate n zona inundabi (locuintele comunittii rome)-pericol de poluare a Ariesului in amonte

-eroziunea solurilor pe malul stng al Ariesului

-fonduri insuficiente pentru intretinerea drumurilor din comun;

-neimplicarea agenilor economici mari in proiectele de infrastructur;

-bugetul local nu satisface n totalitate nevoile de dezvoltare

Infrastructura actual precum si proiectele n derulare corespund nevoilor de dezvoltare ale comunei.

Traversarea comunei de doua drumuri de mare important pentru aria de polarizare a zonei, E60 si viitoarea autostrad Bors-Brasov reprezint un avantaj competitiv al comunei prin asigurarea unui acces facil ctre centrele urbane mari din Transilvania.

Un punct tare este reprezentat de introducerea retelei de ap potabil n toate cele trei dintre localittile comunei. De asemenea n toat comuna exist retea de gaz, iar infrastructura rutier este bun. Reteaua de canalizare va fi introdus n perioada urmtoare.

Accesul la retelele de televiziune prin cablu, telefonie fix, mobil si Internet este facil.

Economia

Economia comunei exceleaz n sectorul agricol, pe lng agricultur celelalte ramuri economice sunt slab dezvoltate. Din tabelul de mai jos putem observa numrul agentilor economici si al persoanelor fizice autorizate de pe raza comunei, precum si principalele domenii n care acestia activeaz.Numrul total al agentilor economici si domeniile de activitate76Comert, productie, transport, constructii

Numrul persoanelor fizice autorizate25Comert, servicii, constructii

Comuna foloseste din plin resursele de care dispune - pe teritoriul comunei, n lungul rului Aries functioneaz 4 balastiere.

Pe lng balastiere, pe raza comunei mai sunt ntlniti un numr important de alti agenti economici care desfsoar activitti lucrative. Dintre acestia amintim : Holcim, Tehnocomponente,Transavia, Premaco, Scania.

Din statisticile privitoare la activitatea economic din comun se remarc dezvoltarea puternic, n ultimii ani, a sectorului comercial. Astfel n fiecare sat exist n medie 4 magazine alimentare si de desfacere a produselor de uz casnic. Cooperatia este nc functional.

Dezvoltarea serviciilor n sectorul comercial aduce multiple beneficii locuitorilor comunei precum preturi mai mici, o aprovizionare satifsfctoare cu alimente si produse de uz casnic, etc. Totodat dezvoltarea sectorului comercial nu se poate baza dect pe veniturile populatiei, de unde putem trage concluzia c nivelul de trai al populatiei este unul destul de ridicat pentru o zon rural.

Urmrind datele generale despre numrul de salariati si evolutia acestui numr n timp, putem observa c, ncepnd din anul 2001, numrul acestora s-a aflat ntr-o continu crestere, fapt datorat dezvoltrii activittilor economice n zon.Cea mai dramatic scdere o ntregistreaz sectorul constructiilor si industria, criza financiara si inchiderea combinatului metalurgic din Campia Turzii afectand foarte grav numeroase familii din comuna.

Agricultura

Pe teritoriul comunei Luna predomin solurile cernoziomice, aluviale, lacovisti, si solurile brune de pdure.

Cernoziomurile carbonatice se ntind pe malul drept al Ariesului, sunt foarte fertile si se preteaz culturii cerealelor cu randament ridicat. Lacovistile se gsesc pe stnga Ariesului, n lunc iar drenarea lor face ca acestea s fie foarte fertile.

Spre deosebire de alte zone rurale, membrii comunittii lunene au nteles necesitatea asocierii proprietarilor pentru a putea exploata mai ieftin si cu rezultate mai bune terenurile pe care le au n posesie.

Pe teritoriul comunei exist 2 mari asociatii Ariesul si GN Mures, care nsumeaz un total de 1600 de hectare. Majoritatea proprietarilor din Luna si Luncani sunt inclusi n aceste asociatii, o alta fiind pe a cale de a fi nfiintat n Gligoresti.

Suprafata agricol a comunei este reprezentata in principal de terenuri arabile. Zona este propice agriculturii, o mare parte din terenul arabil fiind de categoria a II a.

n acest moment, principalele culturi din zon sunt : gru, porumb, floarea soarelui, orz, orzoaic, sfecl de zahar, soia, cartofi, legume.

Dintre toate culturile, conform datelor predomin porumbul, urmat de gru, secar si sfecla de zahr.

Agricultura se confrunt cu o problem important, lipsa sistemelor de irigatii, n conditiile n care vechile sisteme nu mai exist, fiind distruse.

Cresterea animalelor este un sector aflat n declin n ultimii ani, existand o tendint atenuat de scdere a efectivelor, tendint ce se manifest la o scar mai larg, nu doar n comuna Luna.

Analiza SWOT Mediul economic

SWOT Mediul economic

Puncte tariPuncte slabe

-economie diversificat

-zon propice agriculturii grad ridicat de fertilitate a solului

-aproximativ 1600 ha de teren exploatate n regim asociativ

-2 mari asociaii Ariesul si GN Mures

-suprafete de teren ce pot fi puse la dispozitia investitorilor pentru construirea de locuinte, unitti de productie, depozite si sedii-existenta pe teritoriul comunei a unor agenti economici de anvergur - Tehnocomponente, Transavia, Holcim, Centrul Termopan, Scania

-4 balastiere functioneaz pe raza comunei -numr mare de agenti economici si persoane fizice autorizate-dezvoltarea puternic, n ultimii ani, a sectorului comercial-populatia tnr n mare parte calificat-bugetul local dispune de resurse importante pentru dezvoltare

-receptivitatea administratiei la nevoile mediului economic

-scderea efectivelor de animale-lipsa unui depozit en-gros pentru productori-lipsa unei spltorii chimice-lipsa sistemelor de irigatii

-spor natural negativ

-migratia tinerilor

-populatia este imbatranit-lipsa spiritului antreprenorial

-lipsa unor servicii (bancare, etc.)

-mediatizare insuficient a potenialului economic al comunei

-lipsa unui brand turistic local

-ofert turistic incomplet, nu exist un pachet complet care s rein o anumit categorie de turiti pentru o perioad mai lung

-lipsa unui angajat in domeniul dezvoltrii locale

-capacitate sczut de cofinanare a proiectelor destinate dezvoltrii rurale i agriculturii finanate de Uniunea European

OportunitiAmeninri

-accesul la autostrada Bors-Brasov

-sustinerea potentialilor investitori din partea APL

-extinderea colaborrii cu organizaii neguvernamentale care au capacitatea s atrag fonduri extrabugetare

-dezvoltarea de relaii de parteneriat economic i administrativ cu uniti teritoriale similare

-creterea numrului de locuri de munc n oraele din aria de navet

-existena parcurilor industriale n zon care dau posibilitatea de a extinde o reea de furnizori

-programe de calificare si recalificare a fortei de munc-fondurile europene la dispozitia agentilor economici si potentialilor ntreprinztori-fonduri europene pentru IMM

-parteneriate public-privat n proiectele mari

-posibilitatea concesionrii terenurilor pentru proiecte turistice si de investitii

-programe de calificare / recalificare prin AJOFM

-creterea interesului pentru produse certificate ecologic

-creterea bovinelor, ovinelor i a caprinelor

-programe naionale i europene pentru creterea capacitii de desfacere a produselor agricole

-programele UE i cele naionale de sprijinire a agriculturii ecologice-prezena unor poli de atracie urban Turda, Campia Turzii

-sistem de subventii care nu ncurajeaz productorii-nivel sczut al pretului produselor agricole coroborat cu costurile ridicate ale carburantilor si al lucrrilor agricole

-organismele modificate genetic

-instabilitatea legislativ-birocratia excesiv privind accesarea unor programe si fonduri de finantare

-deficitul de fort de munc-migratia personalului calificat i a tinerilor

-retribuirea necorespunztoare a personalului bugetar ceea ce face neatractiv sectorul public

Diversificarea economiei locale este principalul avantaj economic al comunei. Economia este axat att pe agricultur si zootehnie ct si pe alte setctoare precum cel al productiei, servicilor si cel comercial. Zona este propice agriculturii, exploatarea propriettilor se face ntr-un regim asociativ propice performantei economice.

Pe raza comunei si desfsoar activitatea agenti economici importanti, recunoscuti la nivel national si international. Axarea economiei locale pe aceste coordonate asigur stabilitatea economiei locale si un nivel de trai decent membrilor comunittii.

Lipsa unui depozit de gros pentru productori este principalul neajuns, alaturi de lipsa sistemelor de irigatii.

Fondurile europene pentru agricultori si pentru IMM-uri sunt principalele oportunitti, iar migratia fortei de munc tinere si calificate, precum si mentinerea pretului scazut al produselor agricole sunt principalele amenintri ale economiei locale.

Educatie, cultur, sntate, turism

Confruntat cu scderea numrului de copii, sistemul educational din comun a beneficiat de investitii masive n ultimii ani. Fiecare localitate din comun beneficiaz de pe urma existentei unei scoli, starea acestora fiind relativ bun, ele fiind renovate n ultimii ani. Astfel, procesul educational se poate desfsura ntr-un mediu propice nvtrii.Numrul total de elevi angrenati n activitatea educational a sczut constant n ultimii ani, fapt explicat prin abandonul scolar, scderea numrului de nou-nscuti din ultima perioad si prin plecarea din tar a familiilor tinere cu copii. Din datele statistice avute la dipozitie observm scderea cu mai mult de un sfert a numrului de elevi ntr-o perioad de doar 6 ani. Observm, conform graficului de mai sus c ciclul gimnazial este principalul afectat de scderea accentuat a numrului de elevi.n ceea ce priveste infrastructura cultural-recreational si turistic, Luna detine o baz aflat n dezvoltare. Toate cele trei camine culturale au fost reabilitate, modernizate si dotate corespunzator. n urma focus-grupurilor organizate n procesul de identificare a nevoilor comunei a reiesit necesitatea unor investitii n amenajarea unor parcuri, a unor spatii de recreere pentru seniori, spatii dedicate picnicului.Turismul n comun este slab dezvoltat, nefiind o surs important de venituri la bugetul local. Totusi, n comun exist 2 unitti de cazare cu un total de 40 de locuri. Din pcate, nu exist nici o unitate nscris n circuitul agroturistic.

Principalele obiective culturale si turistice de pe raza comunei sunt :

Biserica reformat-calvin de la Luncani, cu arhitectur gotic timpurie (1290-1299);

Biserica Ortodox cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil" din secolul al XVII-lea;

Conacul Kemny (1815) conac n care a trit i activat scriitorul maghiar Mikls Jsika (1794-1865);

Castelul Banffy (sec. XVIII), proprietate privata, din pacate aflat intr-o stare avansata de degradare.

Comuna Luna a beneficiat de pe urma unei investitii de mai multe milioane de euro la Luncani, investitie care s-a concretiza ntr-o baz de agrement dotat cu terenuri de sport, restaurant, locuri de cazare, lac pentru pescuit, prin care se sper a se dezvolta activitatea turistic.

n ceea ce priveste serviciile sanitare, pe teritoriul comunei activeaz 2 medici de familie cu o medie de 2338 locuitori/medic. Exist doua farmacii n centrul de comun, iar dispensare se gsesc pe teritoriul satelor Luna si Gligoresti, la Luncani fiind necesara construirea unui dispensar. Analiza SWOT Educatie, cultur, sntate, turismSWOT Educatie, cultur, sntate, turism

Puncte tariPuncte slabe

-scoal n fiecare localitate

-investitii masive n ultimii ani n infrastructura educational-camine culturale reabilitate si dotate

-2 medici de familie

-farmacii

-dispensare

-comunitate multietnic romani, maghiari, germani, romi

-comunitate multiconfesional

-relatii interetnice bune

-monumente, ansambluri si situri istorice pe teritoriul comunei-scderea numrului de copii

-turism slab dezvoltat

-nici o unitate nscris n circuitul agroturistic

-grad ridicat de srcie n rndul populatiei de etnie rom-probleme de formare i recalificare profesional a adulilor

-lipsa conditiilor igienice n rndul comunittii rome din Luna

-probleme privind educatia abandon scolar n rndul comunittii rome-lipsa unei baze sportive moderne

-lipsa parcurilor

-lipsa unui camin pentru btrni

-activitti culturale modeste

OportunittiAmenintri

-investitie privat - baz de agrement

-fondurile structurale si de coeziune;

-fonduri pentru integrarea sociala a rromilor;

-fonduri pentru dotari sociale;

-cursuri de alfabetizare a rromilor;

-lipsa dipensarului in Luncani

-lipsa spatiilor locative pentru romi

-cresterea numrului de cetateni romi neintegrati social;

-sistemul de stimulente salariale pentru dascli si medici

-scderea interesului pentru invattur n rndul tinerilor-deteriorarea starii generale de santate a populatiei

Principalele aspecte pozitive ntlnite n aceste domenii l reprezint existenta infrastructurii educationale n fiecare din localitile comunei. Autorittile locale au fcut si fac n continuare eforturi pentru a duce la bun sfrsit proiectele de reabilitare a infrastructurii de acest tip. Un alt punct tare e reprezentat de diversitatea etnic a structurii populatiei.Acestor aspecte pozitive li se adaug si o serie de aspecte negative precum lipsa spatiilor verzi si a terenurilor de joac pentru copii. Comuna se confrunt cu probleme de integrare social a comunittii rome. Ar fi util atragerea mai multor O.N.G.uri care pot s vin n sprijinul autorittilor locale pentru solutionarea problemelor sociale.

Se constat necesitatea mbunttirii continue a serviciilor de educaie, asistent social, si dezvoltarea serviciilor de sntate.

Totodat, se resimte nevoia unor investitii n infrastructura recreational precum: baze sportive, parcuri, care ar putea avea un impact pozitiv n sensul de a impulsiona activitatea turistic din zon.

Concluzii generale bazate pe analiza situaiei

Situaia comunei reflect o problematic complex, a crei rezolvare depinde de efortul comun al membrilor comunitii si al autoritatilor de o rezolva, precum i de sprijinul i asistena venit din exterior. Strategia de dezvoltare trebuie s fie orientat spre schimbare n msura n care punctele slabe limiteaz oportunitiile i mpiedic dezvoltarea. Dezvoltarea ulterioar a comunei depinde n mod decisiv de atacarea punctelor slabe prin programe coerente. Pentru a fi sustenabil, strategia de dezvoltare a comunei trebuie s se bazeze pe resursele locale existente i s fructifice ntr-o ct mai mare msur oportunitile identificate.

Sursa datelor:

1.Ion Mazere-Luneanu Comuna Luna istorie. Trinicie si adevr pe valea Ariesului, Editura Perfect, Bucureti 2008

2.Studiu de impact PUG Comuna Luna proiectant: SC Ecotech SRL Satu Mare

3.ro.wikipedia.org/wiki/Luna,_Cluj

4.Fisa localittii 2001-2011

IV. Strategia de dezvoltare a comuneiViziunea strategic de dezvoltare a comunei LunaComuna Luna va deveni un loc n care membrilor comunittii le va face plcere s locuiasc, un loc cu o dezvoltare economic sustinut si cu servicii la nivelul comunittilor urbane

Obiectivul general

Prosperitate pentru cetteni prin dezvoltare economic, servicii de calitate si infrastructur modernObiective specifice

1.Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii locale

2.Dezvoltarea si diversificarea economiei locale

3.mbunttirea mediului de viat prin dezvoltarea infrastructurii si serviciilor educationale, de sntate, asistent social si sustinerea activittilor recreationale

Obiectivele specifice formulate sunt considerate totodat i prioriti care vor fi realizate prin programele, proiectele si msurile specfice. Unele din acestea pot servi la realizarea mai multor prioriti.

Obiectiv specific 1

1. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii locale

Programe:

1.1 Modernizarea si extinderea retelelor edilitare

Proiecte/msuri:a)Finalizarea introducerii retelei de ap n localitatea Luncanib)Introducerea etapizat a retelei de canalizare in toate localittile comunei

c) Construirea statiei de epurare si tratare a apelor uzate

1.2 Modernizarea retelei de drumuri, strzi, spatii de parcare, trotuare si alei pietonale

Proiecte/msuri:a)Modernizarea drumurilor comunale si strzilor din comunb)Amenajarea trotuarelor de-a lungul cilor rutierec)Amenajarea de spaii de parcare in localitile comunei

d)Reabilitarea, modernizarea drumurilor de hotar si a celor de acces la propriettile agricolee)Crearea unor drumuri adiacente DN si DJ pentru utilaje agricole si animale

f)Crearea unui drum ocolitor n localitatea Gligoresti pentru masinile de mare tonaj care transport materiale de la balastiere

1.3 Extinderea si modernizarea retelelor de utilitti

Proiecte/msuri:a)Extinderea si modernizarea retelei de gaze naturale

b)Extinderea si modernizarea retelei de curent electric

c)Extinderea si modernizarea retelei de iluminat public

d)Extinderea si modernizarea retelei de telefonie

e)Extinderea retelei de internet n ntreaga comun1.4 ntretinerea si modernizarea cldirilor publice si a domeniului public

Proiecte/msuri:a) Amenajarea si modernizarea centrului comunei

b) Construirea centrului administrativ al comunei

c) Amenajarea zonei centrale n toate localittile comunei

d) Modernizarea si reabilitarea cldirilor aflate n patrimoniul comunei

e) Ridicarea unui monument n cinstea martirilor comunei Luna ucisi la 12 septembrie 1848.

Obiectiv specific 2

2. Dezvoltarea si diversificarea economiei locale

Programe:

2.1 Favorizarea unei economii diversificate prin crearea unui mediu de afaceri favorabil investitiilor

Proiecte/msuri:a)Sustinerea dezvoltrii asociatiilor de afaceri si comerciale

b)Oferirea de facilitti fiscale investitorilor care vor aduce beneficii comunittii prin scutiri sau reduceri de taxe

c)Realizarea de investitii publice pentru viabilizarea zonelor destinate extinderii si plasrii investitiilor private (asigurarea utilittilor ci de acces, retea de ap, canalizare, etc)

d)Crearea unor parteneriate public-privat

2.2 Sustinerea dezvoltrii sectorului agricol si al cresterii animalelor

Proiecte/msuri:a)Sustinerea asociatiilor de productori existente pe raza comunei

b)Sprijinirea initiativelor de creare de noi asociatii

c)Construirea unui depozit en-gros de legume, fructe si cereale care s rspund nevoii de depozitare a produselor agricole

d)Infiintarea unei rampe pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit din gospodriile si fermele membrilor comunittiie)Sprijinirea crerii sistemelor de irigatiif)Sustinerea dezvoltrii agriculturii ecologiceg)Crearea si promovarea de branduri locale (prin website, etc)

h)Sprijinirea participrii productorilor locali la trguri de specialitate

i)Programe de informare a fermierilor referitoare la posibilitatea de a obtine finantri

j)Sprijinirea achizitionrii de utilaje performante

2.3 Sustinerea dezvoltrii sectorului serviciilor

Proiecte/msuri:a)Dezvoltarea serviciilor financiare prin atragerea bncilor n comun care s deschid oficii si s amplaseze bancomateb)Sprijinirea crerii infrastructurii necesare serviciilor (ex. spltorii chimice, etc)c)Crearea unor programe specifice de sprijinire a micilor ntreprinztorid)Dezvoltarea turismului

Sustinerea crerii pensiunilor turistice

Evaluarea resurselor si articularea unei oferte turistice locale

Crearea, modernizarea si extinderea bazelor de cazare

Reabilitarea obiectivelor turistice existente

2.4 ntrirea capacitii administraiei locale

Proiecte/msuri:a)stabilirea de relatii de parteneriat cu alte comune prin crearea de asociatii de dezvoltare intercomunitarb)crearea unui birou de dezvoltare local, cu personal specializat n atragerea de finantri extrabugetare

c)crearea unui club de informare care s ntreasc relaia administratie cetteni d)actualizarea permanent a unui website de prezentare a comunei2.5 Dezvoltarea resursei umane

Proiecte/msuri:a)Organizarea de cursuri de reconversie profesional, recalificare i perfecionare

b)Redirecionarea forei de munc neocupate spre sectorul serviciilor

c)ncurajarea antreprenoriatului

d)Dezvoltarea programelor de nvare pe tot parcursul vieii

e)Promovarea accesului egal i a incluziunii sociale n educaie, pregtire profesional i pe piaa forei de munc

f)Atragerea famililor tinere din zona urban apropiat prin oferirea unor terenuri la pret redus si prin dezvoltarea serviciilor in comung)Oferirea de avantaje pentru restabilirea n localitile comunei a celor plecai la munc n strintate

Obiectiv specific 3

3. mbunttirea mediului de viat prin dezvoltarea infrastructurii si serviciilor educationale, de sntate, asistent social si sustinerea activittilor recreationalePrograme:

3.1 Dezvoltarea infrastructurii educationale, recreationale si de sntateProiecte/msuri:a)Construirea unei case de btrni

b)Infiintarea unei baze sportivec) Amenajarea unui nou dispensar n Luncani

d) Amenajarea si dotarea dispensarelor din comun

e) Dotarea si modernizarea infrastructurii scolare

f) Amenajarea de parcuri

g) Amenajarea de spatii de agrementh) Construire de locuinte sociale

3.2 Integrarea comunittilor dezavantajate

Proiecte/msuri:a)Ameliorarea condiiilor de via ale comunitii rome prin sprijinirea construirii de locuinte

b)Facilitarea accesului la servicii de formare profesional pentru comunittile dezavantajateLista proiectelor prioritareNr.Proiect

1.Construirea si dotarea centrului administrativ

2.Finalizarea alimentarii cu ap in Luncani si Gligoresti

3.Finalizarea retelei de canalizare n comun

4.Reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale si agricole

5.Construirea cminului de batrani

6.Construire si dotare dispensar in Luncani

7.Infiintarea unei baze sportive

8.Amenajare parcuri, spatii verzi, spatii de agrement si de picnic, spatii de recreere pentru seniori

9.Modernizare si dotare institutii de invatamant

10.Infiintare club de informare pentru populatie

11.Extindere si modernizare retele de utilitati (curent electric, gaze naturale, iluminat public, telefonie, internet)

12.Construire parc fotovoltaic

13.Deschidere oficii bancare si amplasare de bancomate

14.Ridicare monument n cinstea martirilor comunei Luna ucisi la 1848

15.Dezvoltarea si diversificarea resurselor umane

16.nfiintare ramp pentru depozitarea gunoiului de grajd

17.Construire locuinte sociale

V. Implementarea si evaluarea strategiei

Implementarea strategiei cade n sarcina autorittilor locale. n faza de implementare a strategie este necesar a identifica i stabili instituiile, resursele si persoanele potrivite pentru a duce la ndeplinire planurile. Acestea vor fi nevoite de a prioritiza ntr-o prim faz programele si proiectele identificate n strategie. Ulterior procesului prioritizrii se vor identifica sursele de finantare pentru proiectele care obtin cel mai bun scor, urmnd a se trece apoi la finantarea celor mai importante.

Monitorizarea implementrii va fi supravegheat de ctre Primar si Comitetul de elaborare, evaluare si implementare a strategiei.

Evaluarea rezultatelor specifice ale proiectelor va asigura faptul c implementarea strategiei va duce la realizarea viziunii, obiectivelor si programelor.

Ca document unic ce conine toate programele i proiectele comunittii pe perioad medie si lung de timp, strategia servete drept un document integrat de programare pentru a menine claritatea direciei strategice, iar cei ce vor asigura implementarea acesteia se vor asigura ca programele i proiectele nu concureaz n mod necorespunztor pentru resurse i susinere.

Un plan de implementare bun va rezulta ntr-o valorificare eficient i eficace a bugetelor existente i va putea fi folosit pentru atragerea de finanare din surse externe pregum guvernul naional, instituii europene i din sectorul privat.

Strategia de dezvoltare a comunei Luna va trebui evaluat anual pentru a permite ajustri ca rspuns la condiiile locale schimbtoare. Cum unele programe i proiecte pot fi deja finalizate la acel moment fie considerate nepotrivite, altele noi pot fi identificate si introduse n documentul strategic.

PAGE 2