STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAȘULUI...

Cuvântul Primarului,

Oraşul Bălan este, din

păcate, o localitate grav

încercată pe parcursul

scurtei istorii de la

înfiinţarea acestuia, în anul

1967.

Fiind o localitate monoindustrială, de la închiderea minelor

de cupru autoritatea locală s-a confruntat cu o criză fără

precedent.

Aceasta a fost pusă în situaţia de a găsi alternative pentru

menţinerea din punct de vedere economic şi social a zonei.

Din acest motiv şi întrucât înţelegem importanţa planificării

strategice în procesul de creionare a alternativelor în

dezvoltare locală, dar şi cu menţiunea că intervenita

guvernamentală este strict necesară în acest proces, am

iniţiat demersul de revizuire şi actualizare a strategiei de

dezvoltare locale, rezultând prezentul document.

2 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAȘULUI BĂLAN

Mulţumim finanţatorilor şi ne exprimăm speranţa că odată

încheiat procesul de planificare să fim sprijiniţi în vederea

atragerii de surse de finanţare care să asigure şi componenta

de implementare a strategiei pe care noi am elaborat-o.

În încheiere îmi exprim încrederea că împreună vom reuşi.”

Cu respect,

Mereş Mihai - Primarul Oraşului Bălan


Cuvântul Consiliului Local al oraşului Bălan

„Bălanul, aşezat la

obârşia Oltului a fost

pe durata câtorva

secole un mare

producător de

cupru. Dumnezeu a

blagoslovit aceste

locuri cu o bogăţie a subsolului de mare importanţă

economică şi strategică. Aici, şi-au întâlnit destinele români şi

maghiari, care, cu forţa braţelor şi a minţii, uneori cu jertfă

supremă din adâncuri au făcut din oraşul nostru o localitate

prosperă şi plină de speranţe. Deşi, cu zăcăminte cuprifere

cunoscute şi conturate geologic, unele politici discutabile au

dus la închiderea exploatării acestora. Consecinţele

economice şi sociale pentru populaţie au fost dramatice. Fără

alternative de dezvoltare, mulţi concetăţeni au plecat spre

alte zări pentru a-şi câştiga pâinea de zi cu zi.

Demersul nostru, prin actualizarea strategiei de

dezvoltare, vizează, în primul rând factorii decidenţi

guvernamentali dar şi iniţiativa privată. Potenţialul de


dezvoltare economică a localităţii este unul apreciabil. Poate

se regândeşte şi strategia de reluare a exploatării cuprifere.

Dorim ca strategia noastră de dezvoltare să-şi găsească

finalitate, spre binele tuturor.

Cu multe speranţe şi încredere din partea Consiliului

Local Bălan, mulţumim tuturor celor care vor răspunde

demersurilor noastre.”


CUPRINS

A.-FUNDAMENTARE 7

Prezentare generală Analiza structurală

Prognoza demografică Studii sociologice

prin metoda chestionarului și a focus

grupului Materiale de planificare

B.-ANALIZE 72

5 analize SWOT: administrație, social,

mediu, economie, turism Analiza SWOT

generală Contribuția actorilor locali la

nivel de analiză și de proces de planificare

(dezbateri publice, colectare de opinii prin

internet)

C.-STRATEGIE DE DEZVOLTARE 106

Metodică Imagini directoare și obiective

de dezvoltare – viziune Concept general și

strategia de implementare / Concepte de

specialitate Proiecte de dezvoltare

prioritare și stabilirea priorităților


Încadrare și efect asupra dezvoltării zonei

orașenești, județene și regionale

D.-GHIDAREA ȘI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE

DEZVOLTARE 131

Viziune Obiective Măsuri Proiecte

Planul timp pentru implementare

Management de implementare

E.-CONCEPTUL DE FINANȚARE 185

Priorități pentru buget Oportunități de

finanțare

F.-CONTROLUL SUCCESULUI 200

Monitorizare Checklist - analiza anuală a

efectelor.


Fundamentare

A.-FUNDAMENTARE


Ce este o strategie de dezvoltare?

… un instrument de planificare pe termen mediu și lung.

Ce presupune o strategie?

… o viziune de dezvoltare realizabilă prin îndeplinirea unor

obiective și măsuri stabilite în urma unei analize a situației

existente.

De ce este nevoie de o strategie?

… pentru că dezvoltarea unei comunități trebuie să se facă cu

respectarea principiilor dezvoltării durabile – “satisfacerea

nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea

generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.

(Raportul Bruntland)

De ce are nevoie de o strategie de dezvoltare orașul Balan?

… orașul Bălan, ca multe alte comunități din România, nu

este suficient de bogat și se confruntă cu diverse probleme,

de aceea nu-și permite să investească fonduri fără o

planificare strategică bine definită și coerentă.

… finanțarea dezvoltării prin fonduri nerambursabile (U.E.

sau din alte surse) impune existența unei strategii pe termen


mediu și lung orașelor, cu priorități clar identificate și

justificate.

… preocuparea și rolul administrației publice este de a crește

calitatea vieții în oraș, atingând toate aspectele unei

dezvoltări durabile.

… prioritizarea nevoilor actuale impune stabilirea unor

măsuri concrete de acțiune, cu obiectivul comun de

dezvoltare locală.

Care este rolul Strategiei de dezvoltare a orașului Balan?

Inventariază resursele de care dispune orașul și problemele

cu care se confruntă acesta;

propune gestionarea eficientă a resurselor maximizând

oportunitățile pentru a rezolva nevoile în cel mai scurt

timp posibil.

propune soluții ca răspuns la problemele identificate;

transformă în idei de proiecte soluțiile identificate;

stabilește prioritățile și ierarhizează proiectele în funcție

de acestea;

promovează atragerea de finanțări nerambursabile –

inclusiv U.E. - pentru proiectele prioritare eligibile;


reprezintă fundamentul viitoarelor investiții sau solicitări

de finanțare (buget, nerambursabil, credit);

atrage investitori privați, încurajați de cunoașterea

resurselor și a tendințelor locale pe o perioadă clar

delimitată în timp;

Strategia de dezvoltare locală a orașului Bălan este un

document de planificare strategică pentru perioada 2011 -

2030, conceput în spiritul dezvoltării durabile.

Reflectă proiectele prioritare ale autorităților publice locale,

dar este cunoscută și asumată de către locuitorii orașului și a

tuturor actorilor sociali a căror activitate se reflectă în

demersurile de dezvoltare pe termen mediu și lung.

Strategia, prin obiectivele propuse, respectă direcțiile de

dezvoltare ale județului Harghita și se încadrează în

documetele programatice naționale.

Prezentul document de planificare este un instrument

flexibil, care poate fi actualizat periodic în funcție de dorința

și evoluția comunității – este un instrument viu, care se

dezvoltă în funcție de nevoile și prioritățile localității.


Strategia de dezvoltare a orașului Bălan va fi un instrument

practic și util în demersurile de dezvoltare dacă rămâne

conectat la realitățile orașului și va urma o serie de etape

concrete obligatorii:

1. Strategia trebuie dezbătută și adoptată de către

Consiliul Local și actorii locali-cetățeni, factori de

decizie.

2. Strategia trebuie consultată la planificarea și punerea

în aplicare a proiectelor de investiție publică sau

privată.

3. Planul urbanistic general va ține cont de reperele

strategiei de dezvoltare.

4. Resursele proprii ale orașului, precum și cele atrase,

trebuie direcționate prioritar către proiectele

identificate în strategie.

5. Strategia trebuie actualizată la intervale periodice,

pentru a rămâne relevantă pentru caracteristicile și

probleme comunității, dar și pentru a lua în

considerare noi factori externi.

6. Strategia trebuie valorificată în construirea

viitoarelor strategii de dezvoltare microregionale

sau/ si sectoriale.


Revizuirea și actualizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a

orașului Bălan – proiect finanțat în cadrul Programului

Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative

Orașul Bălan este o localitate izolată de restul orașelor,

neavând acces direct la drumuri naționale sau căi ferate. Este

un oraș monoindustrial al cărui destin a fost dintotdeauna

determinat de mina de cupru.

Înainte de 1967 Bălanul a fost un sat montan; numărul

locuitorilor a urmat dinamica minei de cupru, populația

crescând datorită nevoii de forță de munca (au fost publicate

nenumărate anunțuri la ziar privind angajări la mina Bălan).

Circa 83% dintre locuitori au avut activități raportate direct

sau indirect la mina de cupru.

Minele Bălan au trecut printr-un proces intensiv de

restructurare care a culminat cu închiderea acesteia în 2006,

fiind supusă unor programe de restructurare și conservare.

Nivelul șomajului este situat în jur de 27%.

Cea mai mare parte a populației locuiește în blocuri cu

apartamente, construite de stat (93%) între 1966-1985; este

vorba de 120 apartamente confort I, 1500 apartamente

confort II, restul fiind confort III și IV; 126 apartamente au o


singura camera, 2120 doua camere, 630 trei camere, 20

patru camere. Restul de 7% locuiesc în case. O parte dintre

blocurile de locuit din sudul orașului au fost parțial distruse și

devastate. De menționat că aceste imobile sunt într-o stare

avansată de degradare.

Condițiile grele de trai ale unei comunități fără mari diferențe

economice între indivizi au dus la conturarea unei rețele

spontane de întrajutorare socială “pentru supraviețuire”.

Mina a devenit un organism formal de „ajutor și asistența”, în

care toți aveau încredere (ea se interpunea între comunitate

și stat).

Acesta situație s-a schimbat radical după 1989 deoarece s-a

pierdut validitatea, consistența relației paternale dintre

corporație (ca și creație mentală) și indivizi, lucru care a atras

după sine și o puternică degradare a încrederii în autorități;

orice relație care înainte s-a constituit pe încredere a intrat

acum în colaps. Rețelele sociale și-au pierdut rolul bine

definit, deoarece rămânând fără sprijinul minei, eficiența lor

a scăzut considerabil. Astfel, o bună parte dintre oameni și-

au pierdut identitatea culturală comună. Când „indivizii

consideră că tradițiile nu mai funcționează, iar instituțiile își

pierd identitatea, dezintegrarea socială apare”.


În acest context serviciile publice oferite de către autoritatea

locală sunt puse în situația de a contracara aceste fenomene,

precum și să găsească soluțiile optime privind remedierea

stării de fapt.

Autoritatea publică locală se regăsește într-o situație de

cumpănă, generată de următorii factori:

mobilitatea excesivă din sectorul public (generată de

slaba remunerare a acestora, precum și posibilități

limitate de motivare a acestora prin alte mijloace,

inclusiv cursuri de perfecționare și instruire necesare în

carieră);

nivel foarte scăzut de specializare a angajaților autorității

locale, fapt ce conduce la o capacitate relativ scăzută de

a atrage și gestiona finanțări externe, în paralel și pe

diferite domenii de activitate. În momentul actual echipa

de gestionare a proiectelor de finanțare cuprinde 3

persoane, care pot gestiona simultan un număr de

maxim 2 astfel de proiecte;

dotare cu echipamente hardware și software insuficientă

pentru derularea în condiții optime a activității (lipsa


unui birou dotat corespunzător pentru desfășurarea

activității de concepere și implementare a proiectelor);

lipsa unei strategii coerente axată pe obiective asumate

unanim cu o indicare clară a setului de acțiuni și a

surselor de finanțare posibile care duce inclusiv la o slabă

relaționare instituțională de parteneriat cu alți factori

interesați, precum și la o scădere progresivă a încrederii

populației în autoritatea locală;

Toți acești factori menționați conduc la o abilitate scăzută de

formulare a politicilor publice, de planificare strategică,

precum și o calitate slabă a managementului ciclului de

politici publice, precum și a furnizării serviciilor publice.

Autoritatea locală a Orașului Bălan a elaborat în mod

participativ o Strategie de Dezvoltare Locală care a fost

finalizată în anul 2007.

Creionarea strategiei a fost făcută, în acea perioadă, de către

angajați ai Primăriei Bălan, în cadrul unui Program de

Creștere a Capacității Administrative, dar fără asistență

profesională de specialitate și finanțare.

Astfel, documentul obținut s-a limitat la identificarea unor

probleme cu care se confruntă localitatea, dar acestea nu au


fost transformate în obiective, nefiind astfel identificate

proiecte și surse concrete de finanțare pentru fiecare dintre

priorități. Această strategie nu poate fi folosită actualmente

ca instrument de lucru pentru realizarea politicilor publice

din mai multe motive:

în ultimii ani o parte dintre activitățile necesare rezolvării

problemelor identificate au fost derulate;

în ultimii ani au apărut o serie de noi probleme care

necesită identificare, operaționalizare și soluționare

imediată;

de asemenea, echipa de elaborare și implementare a

strategiei și-a modificat componența (majoritatea

schimbându-și locul de muncă);

cele mai noi abordări în domeniul dezvoltării locale

necesită o instrumentare diferită a modului de întocmire

a strategiei de dezvoltare locală.

Aparatul Propriu al Primăriei Orașului Bălan are în prezent un

număr total de 165 de angajați, funcționari publici și personal

contractual. Dintre aceștia, conform evidențelor de la nivelul

Biroului de Resurse Umane, doar 3 persoane au beneficiat de

cursuri de perfecționare în domeniul de activitate sau conex

domeniului de activitate în care aceștia activează, în ultimii 5


ani, din cauza lipsei acute de fonduri (în acest domeniu) cu

care se confruntă orașul Bălan. Având în vedere această

situație, calitatea deciziilor și acțiunilor la nivel instituțional

este scăzută, precum și abilitățile de formulare a politicilor

publice și planificare strategică. Toate acestea au condus la

performanțe administrative scăzute.

În contextul în care alocațiile bugetare în această perioadă

sunt extrem de sărace, iar economia locală se află într-un

declin pregnant, autoritatea locală a intocmit aplicația în

vederea obținerii de fonduri nerambursabile puse la

dispoziție de către Comisia Europeană prin intermediul

Programului Operațional Dezvoltarea Capacității

Administrative (PODCA). Proiectul propus, intitulat

„Revizuirea și actualizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a

orașului Bălan” a obținut punctajul necesar finanțării și

Consiliul Local al orasului Bălan a semnat în noiembrie 2010

contractul de finanțare a proiectului obținând fonduri prin

intermediul programului PODCA.

Obiectivul proiectului - Îmbunătățirea performanței

administrative și eficienței organizaționale a autorității

publice a orașului Bălan.


Scopul proiectului - Revizuirea și actualizarea strategiei

actuale de dezvoltare a orașului Bălan în scopul elaborării

unei strategii funcționale, asumată de către întreaga

comunitate în mod participativ, axată pe obiective concrete

de dezvoltare, cu indicarea surselor optime de finanțare și a

instituțiilor/factorilor de interes instruiți în acest scop și

responsabili de implementarea acesteia, în condiții de

competență instituțională.

Rezultatele proiectului - La finalul implementării proiectului

sunt așteptate următoarele rezultate:

Existența unei strategii de dezvoltare revizuită,

actualizată și funcțională, axată pe obiective concrete de

dezvoltare, asumată de către întreaga comunitate în mod

participativ;

Alcătuirea unui minim de cinci de grupuri de lucru

multidisciplinare, formate din personal de conducere și

execuție instruit în domenii ca planificare strategică,

politici publice și dezvoltarea/implementarea de

parteneriate inter-instituționale, alcătuite în scopul

dezvoltării, revizuirii periodice și implementării strategiei

de dezvoltare;


existența unui număr de 15 persoane (personal de

conducere: funcționari publici și personal contractual) și

27 (personal de execuție: personal contractual și

funcționari publici) angajați în cadrul administrației

publice locale a orașului Bălan și a instituțiilor

subordonate acesteia, instruite în domenii ca:

management de proiect, ECDL, achiziții publice,

managementul resurselor umane, management

financiar, în vederea dezvoltării și implementării

strategiei de dezvoltare a orașului;

Existența unei infrastructuri informaționale la nivelul

administrației publice a orașului Bălan, prin înființarea și

echiparea biroului de management de proiecte cu

infrastructura TIC necesară și instruirea unui număr de 28

de persoane (personal de conducere și de execuție) prin

intermediul modulelor ECDL;

Un număr de minim șapte parteneriate inter-

instituționale identificate în urma finalizării procesului de

actualizare și revizuire a strategiei de dezvoltare.

Capacitate crescută a administrației publice locale de

atragere și gestionare a finanțărilor din fonduri

nerambursabile.


Sursa de finanțare: Programul Operațional Dezvoltarea

Capacității Administrative, Axa prioritară 1: Îmbunătățiri de

structură și proces ale managementului ciclului de politici

publice, domeniul major de intervenție 1.1 – îmbunătățirea

procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ,

operațiunea: strategii de dezvoltare locală.


Fundametae

INFORMAȚII GENERALE


ASEZAREA GEOGRAFICĂ și ACCESIBILITATE

Orașul Bălanul este situat în perimetrul Nord-Estic al

județului Harghita, în zona centrală a Carpaților Orientali, la

poalele Hășmașului Mare, la o distanță de 13 km de la

intersecția din comuna Sândominic, pe DN 125 și la distanțe

aproximativ egale de Miercurea Ciuc și Gheorgheni (42 km).

Orașul Bălan se află situat la 760-840 m deasupra nivelului

mării.

La nivel național, este situat în centrul Romaniei, în județul

Harghita, între Brașov și Suceava, la 135 km și respectiv 228

km distanță pe șosea.

În Europa se află la poalele masivului Hășmaș, parte din

Carpații Moldo-Transilvani, însemnata subdiviziune a

Carpaților Orientali. Prin multiplele lui valori peisagistice,

masivul Hășmaș, care culminează cu impresionantele chei ale

Bicazului, alcatuiește una din cele mai remarcabile regiuni

turistice din munții României.


Coordonatele geografice ale Orașului Bălan sunt:

46° 38′ 59″ latitudine Nordică și

25° 48′ 36″ latitudine Estică.

Accesibilitate feroviară, nu există dar accesibilitatea rutieră

este bună. Distanțele, pe cale rutieră, până la principalele

centre urbane din zona sunt următoare:

Brașov - 135 km (DN 12)

Miercurea Ciuc - 36 km (DN 12, DJ127B)

Sfântu Gheorghe -103 km (DN 12)

Accesibilitate aeriană, distanța relativ redusa față de Târgu

Mureș și Bacău (155 km, respectiv 182 km) îi asigură o

accesibilitate aeriană relativ facilă prin intermediul

Aeroportului Transilvania Târgu Mureș și Aeroportul

Internațional Băcau George Enescu. În perspectivă – după

finalizarea aeroportului international de la Brașov – Ghimbav

posibilitățile de deplasare pe calea aerului sporesc, distanța

fiind cu 20 km mai mică decat până la Târgu Mureș.

ISTORIC - Primele urme ale prezenței omului pe teritoriul

județean Harghita apar încă din paleoliticul mijlociu.


Descoperirile arheologice de la Merești, Miercurea-Ciuc,

Odorheiul Secuiesc, Sâncrăieni, Mugeni, Sândominic (aflat la

6 km de Bălan) atestă prezența unor culturi caracteristice

neoliticului, cum sunt: cultura Criș, cultura ceramicii liniare,

Boian, Ariușd.

Mineritul incepe în regiune din sec.al XVII-lea, cu domnia lui

Apaffy Mihály (1661-1690) dar populația făcea comerț cu:

lemn, animale mari și mici.

Istoricul localității se leagă de cel al descoperirii zăcămintelor

de cupru și al exploatării acestui zăcământ. „Pe când Oltul se

îndreaptă cu întregu-i tumult de ape spre miazăzi, asupra lui

se deschide o gură coclită de balaur bătrân și obosit: mina de

aramă de la Bălan … seara poarta acestui haos

subpământean pare ușa unei biserici: sfioși, minerii se ivesc

în prag, fiecare cu o lumânare în mână, într-o noapte, mereu

reînnoită a invierii. Afară ei dau de o adiere de aer rece, de

câteva stele și de murmurul Oltului. Restul e acoperit de mari

tăceri și întunecimi.”

Bălanul se desparte de Sândomonic în 1825 și devine o

colonie minieră de sine stătătoare nouă, formată exclusiv din

lucrătorii și funcționarii de la mină, cu primar, 1 medic

chirurg, două moașe, o farmacie, o școală unde se învăța


muzică cu instrumente de suflat și o bibliotecă. Un

întreprinzător din Sândominic a deschis un magazin, o

cârciumă și o moară.

În 1894 localitatea, din punct de vedere administrativ, a fost

retrocedată comunei Sândominic și această situație s-a

menținut până în anul 1968, când, la o populație de 15 mii de

locuitori, localitatea a fost declarată oraș.

ORGANIZAREA

ADMINISTRATIVA -

Așezare

mononucleară,

Orașul Balan, nu are

în componența alte

localitati.

La recensamantul populației din 2002 populația era formată

din 7.902 locuitori, din care 5.121 români, 2.703 maghiari

(secui), 54 țigani și un german.

RELIEFUL - este tipic de munte, cu o configurație frământată,

versanți cu pante mari iar piscurile Tarcău, Vârful Ascuțit,

Piatra Singuratică, Hășmasul Mare (1793 m), Hășmasul

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secui

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aigani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Germani


Negru, Suhardul încununează cu dantele albe faldurile

pădurilor de fag și de molid.

Bălanul este străjuit de Hășmașul Mare, Hășmașul Mic și

Tarcău. Altitudinea variază de la 850 m la nivelul orașului,

până la 1792 m în cel mai înalt punct al Masivului Hășmaș.

Munții Hășmaș se numără printre unitățile montane cele mai

frumoase din Carpații Orientali.

Leagănul de piatră al legendei, muntele din care izvorăște

Oltul, atrage privirile din prima clipă. Timpul trece peste ei ca

un fluviu, fără să-i

poată clinti.

De acolo au plecat

din vechi timpuri să-

și caute tatăl, cei doi

fii de împărat cu firi

atât de deosebite.

Casă a apelor

bogate, Hășmasul stă la izvoarele marilor râuri: Olt, Mureș,

Bicaz, Putna, Bistricioara, fiecare cu alt destin și alt chip. Dar

pentru a le aduce pe lume și pentru ca niciodată, cât va fi

lumea, să nu le sece izvorul, doar el - Hășmașul Mare - știe

cât de neîntreruptă trebuie să-i fie veghea, și cât de


neîntrerupte bătăliile. Înfruntă dramatic norii și în cele din

urmă, “ostenit, eroicul munte se scufundă, cu toate crestele

rănite, într-o profundă pace minerală.”

Din punct de vedere hidrografic, aici își au izvorul două

importante râuri din țară: Oltul, care izvorăște din nord, pe

versantul Fagul Înalt (1416 m), și Mureșul, care izvorăște pe

versantul Aramei Negre.

CLIMA subalpină cu precipitații anuale relativ abundente a

determinat formarea unei rețele hidrografice dense,

caracterizată prin cursuri de ape mici, cu debit variabil în

funcție de precipitații, dar în general scăzut.

Datorită așezării, regiunea este caracterizată de un climat

temperat continental subalpin, cu o temperatură medie

anuală de 5°- 6°C. Temperaturile în cursul anului:

prima zi cu temperaturi sub 0 grade poate fi 1 octombrie

(zi de gheață);

ultima zi când mai poate îngheța - 1 mai;

adâncimea de îngheț 90-120 cm;

numărul zilelor când ninge este în jur de 40;

suprafața este acoperită de zăpadă timp de 100 - 110

zile;


valoarea constantei hipo-barimetrice este de 750 – 1000.

Vânturile sunt în strânsă legătură cu circulațiile atmosferice

majore și cu condițiile de relief. În general bat din direcția

nord - vest, iar primăvara și toamna se semnalează vânturi

estice, uneori sudice.

Această configurație face ca și clima de tip subalpin să fie

temperat-continentală, temperatura medie pe tot parcursul

anului variază în jurul valorii de 7°C, iernile sunt lungi, țin 6

luni, bogate în precipitații, temperatura medie iarna fiind

între -20 și -8°C, toamnele sunt lungi și frumoase, verile

scurte și răcoroase. (Temperatura medie de 15ºC, cum în

glumă spun secuii - vara cade-ntr-o joi), nebulozitate redusă,

aer puternic ozonat, bogat în aerosoli și ioni negativi.

În împrejurimile orașului Bălan sunt păduri de brad și de

molid. În proporții mai reduse se mai întâlnesc: laricele,

răchita roșie și albă, scorușul de

munte.

FLORA - O bogăție a zonei o

reprezintă prezența unei flore

aparținând zonei forestiere și a

subzonei pădurilor de rășinoase.

Vegetația ierboasă este


reprezentată prin plante furajere, regiunea având pășuni

numeroase, cu unele specii caracteristice, chiar prețioase

plante medicinale.

Ea este alcătuită din plante rare, declarate monumente ale

naturii, cum ar fi floarea de colț și sângele voinicului,

reprezentând simbolul iubitorilor de drumeție. De aceea

floarea de colț este căutată și culeasă uneori nechibzuit, fapt

care duce la rărirea ei. Odinioară împodobea și pajiștile de pe

culmile domoale ale Bucegilor, Făgărașilor etc., dar „vânată”

sălbatic, a dispărut de pe aici. Azi o găsim doar pe stâncile de

calcar, prin locuri înalte și greu accesibile. În zonă găsim

ciuperci comestibile: hribi, gălbiori, roșcove, zbârciogi,

diferite specii de rusula dar și fructe de pădure: zmeurul,

afinul, merișorul, fragul.

FAUNA Bogatele păduri adăpostesc

ursul carpatin, râsul carpatin, cerbul

carpatin, capra neagră, cocoșul de

munte, fluturașul de stâncă,

păstrăvul de munte. Animalele

ocrotite de lege care se găsesc în zonă sunt: ursul brun, capra

neagră și cerbul.


Zona reprezintă una dintre cele mai pitorești locuri carstice

de la noi din țară, care din 1995 se află sub ocrotire ca

rezervație naturală, sub administrația Consiliului Local

Sândominic și a Ocolului Silvic Izvorul Mureșului, conform

Hotărârii nr. 13 a Consiliului Județean Harghita, pe o

suprafață de 800 ha.

Ținutul se evidențiază printr-un potențial turistic bogat și

variat în structură, particularizat în special prin fonduri

cinegetice și piscicole, aspectele peisagistice variate date de

formele muntoase înconjurătoare, bioclimat montan, strat de

zăpadă cu grosimi mari și persistente în cele circa 5-6 luni pe

an.


A.1. ANALIZA STRUCTURALĂ ȘI PROGNOZA DEMOGRAFICĂ

PE BAZA FACTORILOR SOCIO-CULTURALI ȘI CALITATIVI: CU

INFORMAȚII IMPORTANTE ȘI RELEVANȚA ACESTORA

PENTRU CONCEPTELE DE SPECIALITATE

Orașul Bălan, după evenimentele din decembrie 1989, avea

să treaca prin transformări marcante, atât economice cât și în

ceea ce privește evoluția populației. În analizele prezentate

vor fi reliefate câteva dintre evoluțiile marcante ce au

însemnătate atât pentru prezentul orașului cât și pentru

viitor.

În graficele prezentate în paginile următoare se poate vedea

evoluția demografică, a numărului de locuințe, evoluția

populației școlare, a plecărilor cu domicilul din localitate

precum și starea localității (terenuri, finanțe,

infracționalitate).

Datele analizate și prezentate în paginile următoare sunt din

surse publice, respectiv:

Direcția județeană de statistică Harghita

Primăria Bălan, date directe sau date colectate din spatiul

urban de la alte instituții (școli, cabinete medicale, Poliție

etc.)


Demografie/ evoluția populației:

SURSA: Direcția Județenă de Statistică Harghita

După cum se poate observa cu începere din anul 2000

trendul a fost constant și în scadere, ajungându-se de la

aproape 9.000 de locuitori la mai putin de 7.500, în intervalul

2000-2010. Scăderea constantă a numărului de locuitori

procentual este prezentată în evoluția de mai jos, respectiv:


Evoluția numărului de locuitori - ca prognoză - poate fi prezentată și din punctul de vedere al

respondenților sondajului de opinie, în funcție de dorința de a părăsi localitatea în mai puțin de 1 an

până la cel mult 10 ani:


Pe categorii de vârste – copii, populație activă, persoane

pensionate – situația este oarecum similară cu trendul

general:

SURSA: Directia Judeţeană de Statistică Harghita

Se observă o creștere semnificativă a persoanelor pensionate

(65 de ani și peste), paralel cu scăderea numărului de copii

(0-14 ani) și a persoanelor active (15/16 ani până la vârsta de

pensionare).

Raportat la anul 2010 piramida vârstelor ne oferă informații

asupra structurii populației:


Sursa: Direcția Județeană de Statistică Harghita


Conform datelor ultimului recensământ populația majoritară

în Bălan o reprezintă românii, urmați de maghiari, apoi romii

alături de alţii (alte etnii):


Aceasta structură compactă asigură o reprezentare relativ

simetrică a aleșilor în Consilul Local, până la o treime dintre

consilieri fiind aleși din rândul partidelor ce reprezintă

comunitatea maghiară, restul fiind aleși din partea partidelor

ce reprezintă comunitățile de români.


Populatia școlară:

Populația școlară a înregistrat la rândul său scăderi semnificative urmând atât trendul general al

evoluției demografice cât și –într-o mică măsură – datorată faptului că o parte din părinţi au ales/

aleg să-și trimită copii la școli din alte localități:

Sursa: Primăria Bălan

În procente scăderea pe 10 ani școlari, de din 2000 până în 2010 este de până la 66,7% (anul școlar

2000-2001 fiind considerat de referință, 100%)


Locuințele: în localitate, între anii 2001-2009, ponderea locuințelor deținute în proprietate publică a

scăzut la aproape o treime, de la aproape 31 mii mp până la mai puțin de 10 mii mp, crescând însă

suprafața deținută în proprietate privată:

Locuințe

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Harghita


Terenuri

La data stabilirii teritoriului administrativ (1968) suprafața a

fost desprinsă din teritoriul administrativ Sândominic cu

destinație de teren necesar pentru construcții –intravilan –,

ceea ce însemnă că limita administrativă este identică cu

limita intravilanului, ca urmare orașul Bălan nu are terenuri în

extravilan. Totalul terenului localității: 233 hectare.

Bilanțul teritorial al suprafețelor cuprinse în intravilanul

existent:

Din totalul suprafeței localității – 233 ha – terenuri

disponibile pentru dezvoltare sunt în suprafața cumulată

mică, respectiv:

Terenurile libere: 20,68 ha

Terenuri neproductive: 35,17 ha.

Considerăm că aceste două categorii de terenuri se pretează

în special spre a fi oferite în cadrul pachetelor/ programelor

dezvoltate de localitate pentru atragerea de noi afaceri/ noi

investitori, în viitor.

Exploatarea inteligentă a resurselor de teren rămase în

localitate se poate face atât prin concesionări simbolice cât și

prin intrări în parteneriate cu investitori sau orice altă formă

legală. Toate aceste exploatări ale terenurilor orașului


trebuiesc făcute în interes public și să poată genera ulterior

locuri de munca în oraș. De asemenea, în măsura în care

Consiluiul Local va decide asta, se pot achiziționa terenuri

care sunt tangente sau apropiate localității, în vederea măririi

suprafeței disponibile pentru dezvoltare.

Sursa datelor: Primăria Bălan


Sănătate

În ceea ce privește starea de sănatate a locuitorilor oraşului,

situația sintetică, procentual, este următoarea:

Sursa datelor: Primaria Balan

Față de situația sintetică prezentată anterior observăm o

pondere importantă a bolilor aparatului circulator, urmate de

cele ale aparatului respirator și cele ale aparatului digestiv.

Este posibil ca o pondere ridicată a bolilor aparatului

respirator să fie remanentă în comunitate ca boli

profesionale ale persoanelor care au lucrat în mină anterior

închiderii acesteia.


Datele privind infrastructura de săntate și personalul medical

pot genera îngrijorare, mai ales în ceea ce privește deficitele

de personal (raportările sunt facute la ultimele date statistice

privind numărul populației, date disponibile la Direcția

Județeană de Statistică Harghita):

Tip infrastructură

medicală:

Nr.

Cabinete:

La 1.000

locuitori: Stare:

Medicina de

familie: 3 2,485.3 Deficit

Stomatologie: 1 7,456.0 Deficit

Cabinet scolar: 1 1,390.0 Deficit

Farmacii (unități): 2 3,728.0 Deficit


Observăm un deficit important mai ales în ceea ce privește

medicina generală/ medicii de familie dar și lipsa/

desființarea spitalului ori absența unui ambulatoriu. De

asemenea localitatea nu are o stație de ambulanță proprie

pentru intervenție în caz de urgență.


În ceea ce privește situația personalului medical, sintetic este

prezentată în tabelul de mai jos:

Personal medical:

Numar

angajați:

La 1.000

locuitori: Stare

Medici: 3 2,485.3 Deficit

Stomatologi: 2 3,728.0 Deficit

Personal mediu

sanitar: 10 745.6 Echilibrat

Farmaciști: 1 7,456.0 Deficit

La personalul medical tendința generală este aceeași ca a

infrastructurii medicale, respectiv deficit. O nevoie mai mare

este în ceea ce privește medicii de familie și stomatologii.

Locuri de muncă

Evoluția locurilor de muncă este net descrescătoare, în mare

masură situația fiind generată de statutul de oraș

monoindustrial (minier) dar și de criza/ recesiunea

economică.

Odată cu închiderea minei au fost pierdute mai mult de 3000

de locuri de muncă, gradual, mai ales după anul 2000.


Locurile de muncă pierdute la închiderea minei sunt/ erau

într-o mare măsura ocupate de rezidenți în orașul Bălan dar

și de locuitori ai comunelor/ satelor din jur. Statistica oficială

a concedierilor de la mină nu face o discernere între

concediații cu domicilul în Bălan și restul persoanelor.

Conform datelor oficiale, situația nu este deloc încurajatoare,

prezentându-se astfel:


Din datele disponibile observăm o descreștere / pierdere a

locurilor de muncă cu mai mult de 50% dintre acestea până

în anul 2007, raportat la anul 2003. Integrarea României în

Uniunea Europeană nu a avut un efect vizibil, tendința

rămânând constantă, respectiv pierderea locurilor de muncă.


Sursa: Direcția Județeana de Statistică Harghita

Observăm că între 2003 și 2010 orașul a pierdut mai mult de

trei sferturi dintre locurile de muncă, din cele rămase o parte

fiind cele generate de sectorul public: primărie, școală,

servicii publice etc.

Siguranța cetățeanului:

Putem afirma că localitatea nu a cunoscut o dimensiune

îngrijorătoare a faptelor incidente la siguranța cetățeanului

dar acest lucru se poate schimba odată cu adâncirea crizei/

recesiunii economice corelată cu lipsa alternativelor (locuri

de muncă în special).


Tip Categorie

An

2007

An

2008

An

2009

An

2010

Sesizate

Infracțiuni/

contravenții 37 87 94 84

Constatate

Infracțiuni/


Solutionate

Infracțiuni/


Apel 112 Apel 112 144 198 216 152

Accidente-

raniți

Incidente

auto 1 0 4 3

Accidente-

tamponări

Incidente

auto 1 12 24 10

Sursa: Poliția Orașului Bălan

În dinamică observăm o

creștere în ceea ce privește

infracțiunile/ contravențiile

soluționate de poliție:

Sursa: Poliția Orașului Bălan


Observăm că, pe masură ce recesiunea își face simțită

prezența, numărul infracțiunilor/ contravențiilor raportate și

soluționate este în creștere, față de anul de referință 2007

creșterea este de 3,7 ori în 2010, aproape dublându-se de la

un an la altul, 2010 față de 2009 – spre exemplu.

Bugetul local, venituri/ cheltuieli

Datele oferite de Primărie, sintetizate, indică o scădere

importantă mai ales în ceea ce privește veniturile, scăderile

inducand după sine posibilitate mai mică de investiții locale și

chiar blocaje în ceea ce privește asigurarea cheltuielilor de

funcționare a instituţiilor locale finanțate de la bugetul local

(școli, grădinițe etc.).


denumire capitol ANI BUGETARI

2005 2006 2007 2008 2009 2010

VEN

ITU

RI

TOTAL VENITURI 13,103,339 12,029,690 11,322,074 10,122,783 8,602,102 7,307,555

venituri proprii 1,342,659 1,527,522 1,612,385 1,697,248 1,772,170 1,808,296

venituri curente 11,020,922 9,918,212 10,800,060 9,689,629 8,462,239 6,875,545

venituri din capital 207,712 200,494 181,673 164,619 39,445 38,050

subvenții 432,046 383,462 340,341 268,535 100,418 265,641

sume primite de la UE în contul plăților

efectuate 0 0 0 0 0 128,319

CH

ELTU

IELI

TOTAL CHELTUIELI 13,245,030 12,683,922 11,275,884 9,982,668 8,601,656 7,110,178

cheltuieli de personal 8,401,460 7,528,190 6,746,676 6,002,915 6,515,531 5,258,316

cheltuieli materiale 1,680,994 1,495,680 1,330,795 1,184,087 1,387,515 1,301,337

transferuri între unități ale

administrației 0 0 0 0 3,049 2,660

proiecte cu finanțare din fonduri

externe nerambursabile 0 0 0 0 0 37,353

asistență socială 110,755 99,753 89,844 80,919 73,306 79,458

alte cheltuieli 6,507 8,805 10,885 12,885 17,949 16,756

cheltuieli de capital 3,071,787 3,551,494 3,097,684 2,701,862 607,306 414,289



Procentual evoluția ventiturilor este

următoarea:


Din datele oferite de Primărie observăm o scădere de peste

50% a veniturilor în anul 2010 față de anul de referință 2005.

Ceea ce ar trebui să ingrijoreze, dincolo de scăderea

veniturilor și a cheltuielilor este, în primul rând, o pondere

scăzută (de la zero la 37 mii lei) a veniturilor/ cheltuielilor din

fonduri atrase pe proiecte cu finanțare din fonduri externe

nerambursabile.

Practic, din aproximativ 1000 euro/ locuitor al României,

fonduri alocate de UE țării noastre pentru exercițiul bugetar

european 2007-2013, orașul Bălan a reușit să cheltuiască în 6

ani mai putin de 1,5 euro/ locuitor.


A.2. STUDIU SOCIOLOGIC PRIN METODA CHESTIONARULUI

Cercetarea prin metoda chestionarului a fost realizată pe un

eșantion reprezentativ pentru populația localității Bălan

format din 201 de respondenti, adulți cu vârstă peste 18 ani.

Studiul local a folosit un model de eșantionare probabilistă,

simplu aleatoriu, fiind aleși grupuri cantitativ egale de

respondenți din toate categoriile de populație/ grup țintă.

Culegerea datelor s-a realizat pe bază de chestionar aplicat în

cadrul unui interviu față în față de către operatori de interviu,

a fost desfășurată în perioada februarie - martie 2011 și a

fost asigurată de o rețea de operatori. Datele culese oferă o

marjă de eroare de +/- 6,83% la un nivel de încredere de

95%.

Metodologie

În vederea atingerii

obiectivelor s-a realizat o

cercetare cantitativă în

rândul populației țintă

(persoane de peste 18 ani

rezidenți ai localității

Bălan, județul Harghita).


Populația țintă este reprezentată de populația adultă din

localitatea Bălan (persoane peste 18 ani)

Eșantion: 201 de respondenti, eşantion reprezentativ pentru

populația țintă. Au fost alese grupuri cantitativ egale de

respondenți din toate categoriile de populație/grup țintă.

Eroare maximă tolerată: +/- 6,83% la un nivel de încredere

de 95%.

Metoda de cercetare: sondaj – intervievare față în față pe

bază de chestionar administrat de operator de interviu.

Instrument de cercetare: chestionarul sociologic individual.

Durata medie de aplicare a unui chestionar a fost de

aproximativ 25 de minute.

Eșantionare: Studiul local a folosit un model de eșantionare

probabilistă, simplă aleatoare.

Persoanele incluse în eșantion au fost selectate de pe listele

electorale cu pas statistic ținându-se cont de următoarele

criterii de stratificare:

1. Primul criteriu de stratificare: localitatea. Eșantionul a fost

ales proporțional cu dimensiunea populației țintă din Bălan .

2. Al doilea criteriu de stratificare: secția de votare.

Eșantionul a fost ales proporțional cu dimensiunea secțiilor

de votare.


În fiecare secție de votare gospodăriile au fost selectate

succesiv sau din 3 în 3, începând de la o gospodărie selectată

aleator, respectând regula părții drepte a străzii (au fost

realizate chestionare numai pe partea dreaptă a străzii, de la

punctul de început, folosind diverse reguli de urmare a

traseului în funcție de situațiile întâlnite: stradă înfundată,

revenirea în punctul de plecare etc.). Punctul de început al

sectorului a fost selectat aleator. Pe baza numărului de

gospodării necesar astfel calculat precum și pe baza regulilor

de vizitare au fost întocmite listele de eșantionare. Acestea

conțin adresele care au fost vizitate pornind cu punctul de

început, urmând regula părții drepte a străzii.

În cel de-al doilea stadiu au fost aleși respondenți din fiecare

gospodărie. În fiecare gospodărie au fost aleasă o persoană

cu vârsta peste 18 ani. În cazul în care în gospodăria selectată

existau prezente mai multe persoane eligibile au fost aleasă

una singură dintre ele, folosindu-se un tabel de numere

aleatorii aflat în corelație cu codul de chestionar sau regula

zilei de naștere (au fost aleasă persoana care își serbează

prima ziua de naștere față de momentul realizării interviului).

Dacă persoana selectată nu au fost găsită acasă a fost

programată o revizită la gospodăria respectivă. Operatorul de


interviu a efectuat trei vizite pentru intervievarea pesoanei

selectate (principiul „celor trei vizite”), în zile și la intervale

orare diferite, înainte de a se apela la eșantionul de rezervă.

Operatorul de interviu a înregistrat pentru fiecare gospodărie

vizitată principalele caracteristici sociodemografice (sex,

vârstă etc.) ale persoanei eligibile.

Validarea datelor a fost realizată conform datelor Institutului

Național de Statistică sau datelor oficiale locale.

Ponderările de eșantionare au ținut cont de ultimele date ale

seriilor de timp furnizate de Institutul Național de Statistică

sau de surse oficiale locale. Dimensiunile reale ale populației

care au fost folosite pentru ponderare au fost reprezentate

de datele seriilor de timp la 1 iulie 2010 furnizate de către

Institutul Național de Statistică (seriile sunt calculate pe baza

datelor de la ultimul recensământ, corectate cu sporul

natural al populației, soldul migrației externe, soldul mișcării

migratorii cu schimbarea domiciliului, precum și cu soldul

mișcării migratorii cu schimbarea reședinței, fenomene

înregistrate între recensământ și momentul dat. Astfel,

ponderea a fost calculată ca fiind raportul dintre populația

din recensământ și cea din eșantion.


Ponderea după statutul ocupațional a ținut cont de

următoarele categorii (Institutul Național de Statistică)

I. POPULAȚIE ACTIVĂ

Persoane ocupate, adică

- Salariat, angajat (directori, manageri, ocupații intelectuale,

specialiști cu studii superioare, tehnicieni sau maiștri,

funcționari în administrație, lucrători în servicii și comerț,

cadre militare, muncitori etc.)

- Patron - având unul sau mai mulți angajați

- Lucrător pe cont propriu – fără angajați (activități

independente, liber profesionist, avocat, artist, fermier, zilieri

ocazionali etc.)

- Lucrător familial neremunerat (de ex: membru al unei

familii care trăiește din vânzarea produselor agricole –

gospodărie agricolă)

- Membru al unei societăți agricole sau al unei cooperative

neagricole, meșteșugărești

Persoane neocupate (șomeri), adică

- Șomer înregistrat

- Șomer neînregistrat


II. POPULAȚIE INACTIVĂ

Elev / student

Pensionar

Casnic(ă)

Fără ocupație, adică

- Întreținuți de alte persoane (bătrâni, persoane cu handicap,

invalizi, în incapacitate de muncă)

- Care trăiesc din chirii, dobânzi

Astfel, eșantionul final a cuprins un număr de 201 persoane.

Validarea datelor a fost realizată conform datelor Institutului

Național de Statistică sau datelor oficiale locale.


Rezultatele cercetării

Două treimi

dintre

respondenți

(64%)

consideră că

direcția în care se îndreaptă lucrurile în localitatea Bălan

este greșită.

Din punctul de vedere al satisfacției în legătură cu felul

general în care trăiesc, respondenții se pot împărți în

mod egal în două categorii distincte. Astfel, jumătate

(48%) dintre aceștia se declară mulțumiți (46%) sau

foarte mulțumiți (2%), iar jumătate (52%) sunt

nemulțumiți (41%) sau foarte nemulțumiți (11%).

Două treimi dintre respondenți (64%) declară că, dacă ar

avea posibilitatea, ar pleca din localitatea Bălan; două

persoane din cinci (44%) ar pleca în străinătate, iar o

persoană din cinci (20%) s-ar muta în altă localitate din

România. Dintre aceștia, trei persoane din cinci ar pleca

imediat ce ar avea posibilitatea, iar 13% în mai puțin de

un an. O treime dintre respondenți declară că nu și-ar


schimba localitatea de reședință chiar dacă ar avea

această opțiune.

Cele mai importante trei aspecte care ar îmbunătăți viața

locuitorilor orașului Bălan sunt dezvoltarea economică

(99% dintre răspunsuri), furnizarea de noi servicii

medicale (97%), dezvoltarea turismului și crearea de

locuri de muncă în turism și servicii (95%).

Cele mai importante trei probleme ale localității Bălan

sunt locurile de muncă (94%), infrastructura (80%),

respectiv serviciile de sănătate (79%).

Cele mai importante trei direcții în care respondenții sunt

de părere că ar trebui să se cheltuie banii proveniți din

impozitele locale sunt locurile de muncă (48%), spitalele

(28%) și școlile sau grădinițele (9%).

Principalele servicii de care ar trebui să se ocupe

autoritățile locale comparativ cu cele centrale sunt

bibliotecile publice (82%), atragerea de investiții private

în zonă (78%), promovarea turismului (71%) sau

locuințele pentru familiile sărace (68%). De asemenea,

ambele organisme ar trebui să se ocupe în mod egal de

ajutoarele pentru cei săraci (48%).


Din punct de vedere al distribuției fondurilor, două treimi

dintre respondenți sunt de părere că localitățile mai

sărace ar trebui să primească fonduri mai mari decât

localitățile

bogate pentru a stimula dezvoltarea lor economică și

rezolvarea problemelor sociale


Importanta domeniilor pentru îmbunătățirea vieții locuitorilor orașului Bălan?


Cele mai importante trei aspecte de care locuitorii orașului

Bălan nu sunt mulțumiți sunt spitalele și dispensarele (88%),

serviciile de apă și canalizare (50%), respectiv starea

drumurilor (49%).

50% dintre locuitorii orașului Bălan știu că în prezent este

în derulare un proiect prin care se dorește realizarea

Strategiei de dezvoltare a localității. 89% dintre

respondenți consideră că proiectul derulat este foarte

util (57%) sau mai degrabă util (32%).

Cele mai importante probleme cu care se confruntă în

prezent orașul Bălan sunt lipsa locurilor de muncă (27%)

și serviciile medicale (lipsa medicilor, lipsa

echipamentelor etc.) – 18%.

Trei persoane din cinci (57%) consideră că pot avea acces

la informații de interes public de la Primăria Bălan, iar o

treime (29%) consideră că nu ar avea această posibilitate.

Trei sferturi dintre respondenți (75%) nu au accesat

niciodată informații de interes public de la Primăria

localității în care trăiesc.

85% dintre respondenți nu au participat niciodată la o

dezbatere a unui proiect sau hotărâre a Primăriei sau a

Consiliului Local din localitatea Bălan.


96% dintre respondenți nu au participat niciodată la o

ședință a Consiliului Local din localitatea Bălan.

Media notelor acordate de respondenți pentru modul

actual în care Primaria orasului informează cetățenii cu

privire la activitatea sa este 6,21.

A3. MATERIALE DE PLANIFICARE

La mijlocul anului 2006 Consiliul Județean Harghita, având în

vedere importanța strategiilor sectoriale pentru dezvoltare

durabilă, lua în dezbatere elaborarea unor strategii

sectoriale, respectiv: Strategia dezvoltării infrastructurii

economice, Strategia de protecție socială, Strategia în

domeniul sănătății publice, Strategia dezoltării infrastructurii

umane, Strategia de modernizare a învățământului, Strategia

de turism regional și local, Strategia pentru ordinea publică,

Strategia informațională, Strategia îmbunătățirii

infrastructurii de mediu, Strategia infrastructurii de transport

rutier, Strategia dezvoltării microregiunilor și creșterea

competitivității acestora, Strategia de dezvoltare urbană,

Strategia de agricultură și dezvoltare rurală, Strategia

energetica, Strategia de tineret, Strategia accesării fondurilor


structurale necesare dezvoltării socio-economice, Strategia

de sport, Strategia administrațiilor publice.

Strategii existente în 2011 din cele propuse în 2006

Strategia de dezvoltare a județului Harghita, orizonturi

2002-2013

Strategia de dezvoltare a turismului

Strategia de Dezvoltare Rurală a Județului Harghita (nu

face incidenta la strategia orasului Balan, acesta neavand

teren agricol/ extravilan)

Strategia județeană antidrog

Strategia sport

Strategia de asistență socială

Strategia de tineret

Plan Județean de Gestionare al Deșeurilor (varianta

revizuită și adoptată în 2011)

Studiul strategiilor județene a relevat o similaritate a

preocupărilor în ceea ce privește dezvoltarea, pe teme mari

cum ar fi: infrastructura, dezvoltarea resurselor umane și

protecția socială, turismul și activităţile economice, protecția

mediului sau consolidarea relațiilor parteneriale.

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/strategiaro.pdf

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/turizmus/HMTS%20lektoralva%2021.pdf

http://www.agrar.hargitamegye.ro/index.php?lang=ro

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/Strategia%20judeteana%20antidrog.pdf

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/strategiasport.pdf

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/szocstrat.pdf

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/strategiatineret.pdf

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/PJGD_Hr_revizuit_2011.pdf

http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/PJGD_Hr_revizuit_2011.pdf


Unele dintre cele mai importante prevederi care au fost

avute în vedere la proiectarea direcțiilor, obiectivelor și

măsurilor de dezvoltare, prevăzute în strategiile județene au

fost cele izvorâte din Scenariul C de dezvoltare din Strategia

de dezvoltare a județului Harghita, orizonturi 2002-2013,

respectiv: “dezvoltare integrată, bazată pe cooperarea

actorilor sociali și economici (autorități locale, intreprinzători,

societate civilă), în care pe lângă avantajele economice se

urmărește dezvoltarea durabilă, îmbunătățirea calității vieții,

protecția valorilor naturale și culturale. Prin acest tip de

scenariu, propus și ulterior agreat în cadrul strategiei

județene, se urmăreste pe termen mediu și lung dezvoltarea

durabilă, țintă vizată și de strategia orașului.

Astfel direcțiile și obiectivele de dezvoltare propuse în

strategia orașului până la finalul perioadei de programare au

urmărit corelarea cu liniile generale identificate în strategia

județului, pe domenii principale:

in domeniul demografie, populație:

strategia urmarește stabilizarea populației,

stoparea migrației și scăderea distanțelor sociale,

performarea programelor de integrare socială

pentru grupuri defavorizate/ dezavantajate




in domeniul resurselor umane:

se urmărește ridicarea gradului general de

educație și instruire a rezidenților, mărirea

capacității de atragere a surselor financiare

pentru dezvoltare, creearea de rețele/ birouri

puncte de informare și consultanță, implicarea

sporită a persoanelor cu nivel ridicat de educație

în proiectele/ programele de dezvoltare ale

localității

organizații ale societății civile și structuri parteneriale:

susținerea și întărirea rolului organizațiilor

neguvernamentale (asociații, fundații, federații),

sprijinirea activităților acestora direct sau

indirect, crearea de parteneriate punctuale sau

permanenete cu structurile ONG, dezvoltarea și

crearea de noi parteneriate ale structurilor

autoritățiilor locale la nivel județean, național și

internațional, participarea APL (și a structurilor

din subordine/ coordonare) la asociații

profesionale specifice

infrastructură și servicii publice:


Dezvolarea, reabilitarea și viabilizarea

infrastructurii urbane, a celei de utilități,

corelarea lucrărilor de infrastructură și

planificarea multianuală a acestora, creșterea

calității serviciilor publice furnizate, dezvoltarea

de rețele și structuri parteneriale pentru oferirea

de servicii, atragerea fondurillor naționale/

europene pentru infrastructură și servicii

economie:

crearea de mecanisme de încurajare și atragere

de investiții în localitate pentru creearea de

locuri de muncă, înființarea unui parc industrial

pe terenurile fostei mine, suport acordat

investitorilor locali, susținerea dezvoltarii de noi

afaceri generatoare de locuri de muncă prin

valorificarea superioară a resurselor naturale din

zonă (fructe de pădure, lemn, ape minerale etc.)

turism:

punerea în valoare a resurselor turistice în

cooperare/ parteneriat cu structurile locale

pentru atragerea de noi turisti, dezvoltarea unui

turism care să țină cont de principiile dezvoltării


durabile, creearea unui centru/ punct de

informare turistică, dezvoltarea unui serviciu

microregional de salvamont, marcarea traseelor

turistice existente și creearea unora noi, creearea

de noi obiecive turistice (case memoriale, muzeul

minei), susținerea investiţiilor private în turism,

integrarea în schimburi culturale și organizarea

de manifestari proprii, promovarea turistică (prin

metode clasice dar folosind și tehnologia

informaţiei și internetul)

marketing urban și structuri parteneriale:

elaborarea unui plan de marketing / activități de

promovare a orașului în mediul de afaceri,

participarea la structuri asociative ale

autorităților locale, promovarea de noi înfrățiri

între orașe, acordarea de titluri și distincţii

persoanelor care vor avea contribuții importante

la dezvoltarea orașului

Analiza datelor, a informațiior relevate de cercetări și

dezbateri, în corelare cu cele mai importante prevederi ale

strategiilor județene, inclusiv strategia județeană de


dezvoltare, a dus la creionarea direcțiilor de dezvoltare, a

obiectivelor și măsurilor, centrate pe nevoile orașului. Toate

aceste elemente au fost proiectate în acord cu Strategia de

Dezvolare Durabilă a României, cu principiile și valorile

statuate în acest document.


Fundamentare

B.-Analize


B1. ANALIZA SWOT

ADMINISTRAȚIE

Puncte tari Puncte slabe

conștientizarea importanței implicării locale

(“noi trebuie să gasim soluții, idei”)

posibilitatea instruirii aleșilor locali și a

funcționarilor publici pentru o bună

guvernare

biroul de proiecte, realizat din fonduri

nerambursabile PODCA (realizat în cadrul

prezentului proiect)

existenta multor ONG-uri: asoc. de tineret,

orașul nu are extravilan

veniturile orașului sunt sub limita de

subzistență

infrastructura nemodernizată sau

modernizată parțial

este un anumit blocaj creat de Consiliul

Local vis a vis de proiectele de dezvoltare a

localității

lipsa comunicării din partea instituțiilor


ADMINISTRAȚIE

asistență socială

Calitatea umană - oameni pregatiți să

participe subtstanțial la dezvoltarea orașului

Bălan, oameni școliți, intelectuali

existenta unei structuri de învățămamant

puternică și bine organizată

existenţa mai multor partide/ curente

politice reprezentate în deliberativul local

problema apei și a canalizării

nu există o cale bună de acces spre

Gheorghieni

patrimoniul local: anumite clădiri nu se știe

cărei instituții aparțin și care este

responsabilă de ele

sunt prea multe partide politice și de aceea

viziunile sunt împărțite

lipsa posibilității continuării studiilor în

localitate

lipsa de încredre a comunității în

conducerea orașului (executiv și deliberativ)


ADMINISTRAȚIE

grad relativ scăzut de încredere și respect

între deliberativul și executivul local (inclusiv

angajații primăriei)

Oportunităţi Ameninţări

achiziția de terenuri pentru domeniul public

înlocuirea aleșilor locali prin mecanisme

democratice

accesarea fondurilor europene pentru

proiecte de dezvoltare

licitarea transparentă a terenurilor care

aparțin minei în vederea atragerii de noi

investiții/ investitori

oraș considerat capăt de drum (problema

amplasarii orașului)

problema sistemului de creditare al

autorităților locale

administrația / comunitatea în ansamblu

este izolată

birocrație excesivă/ greoaie

problema legii referendumului (părerea


ADMINISTRAȚIE

întărirea și lucrul în parteneriat cu ONG-urile

întărirea democrației participative - “oamenii

trebuie să aibă o participare (...), și ei sunt de

vină că în oraș nu se face nimic”

folosirea oamenilor resursă pentru

dezvoltarea comunități (localnici)

gasirea și stimularea capitalului privat pentru

investiții locale (spitalul)

utilizarea clădirii spitalului pentru funcţiuni

complementare (azil, cantină socială)

înființare catedră de postliceal (de preferință

tehnic / teoretic)

celor plecați în strainatate nu poate conta în

caz de referendum)

problema sistemului sanitar - lipsa îngrijirii

medicale

nerespectarea legii

administrația locală depinde de județ și de

guvern

felul cum tratează autoritățile societatea

BĂLAN S.A. (mina)/ ecologizare / datorii /

vînzarea la bucată a patrimoniului minei

slaba cooperare politică între decidenții

locali și cei județeni


ADMINISTRAȚIE

înfiinţarea unui spital (de boli) de

specialitate/ profesionale (ex.: boli

contagioase, boli profesionale ale minerilor

etc.)

izolarea la nivel județean

excluderea din proiecte județene/

regionale/ pe microzone (ex. Axa Leader/

GAL)

SOCIAL


forța de muncă, cetățeni dornici să lucreze,

populația activă

hărnicia persoanelor de etnie rromă

modernizarea Casei de Cultură: acțiuni

civice, culturale- tineri de toate vîrstele.

Ieșirea externă- grădinița privată

tinerii nu sunt interesați să se implice social,

dar nici stimulați de către autorități

mentalitatea comunităţii este învechită

(mentalitatea grupului mineresc)

blazarea

probleme din punct de vedere al


ADMINISTRAȚIE

comportamentului social în rândul tinerilor,

deviere socială

îmbătrânirea populației

lipsa programelor/ proeictelor pentru copii ai

căror părinți sunt plecați din oraș

slaba implicare a bisericii în proiectele sociale

neimplicarea autoritatilor/ decidenților în

activitatea ONG-urilor

lipsa unui regulament local de funcționare a

barurilor

Oportunități Amenințări

posibilitatea integrării șomerilor la cursuri și lipsa banilor duce la probleme sociale


ADMINISTRAȚIE

sprijinirea lor pentru reintegrare

implicarea tinerilor în activitățile sociale

exploatarea puterii de influență a poveștilor

/ modelelor de succes

dezvoltarea spiritului de echipă, a spiritului

comunitar, (”suntem o singură familie”)

Angajarea pe termen mediu: 200-300

aproximativ 4 ani, posibilitatea de muncă

temporară

Lucrări pentru consolidarea Oltului- locuri de

muncă

Susținerea din partea Consiliului Local

abadon școlar, lipsa de perspectivă a tinerilor

care au părinți ce lucrează în străinatate

grad ridicat al sărăciei

există o viziune tribală în oraș

șomaj ridicat/ lipsa locurilor de muncă

lipsa parțială a educării tineretului/ copiilor

de către părinți (cei 7 ani de acasă)

lipsă de cultură a agenților economici în

respectarea legii (ex: servirea minorilor cu

alcool și țigări, permiterea accesului acestora

în discoteci și baruri)

creşterea delicvenţei/ infracţionalităţii


ADMINISTRAȚIE

pentru servicii sociale

Implicarea bisericilor/ cultelor în derularea

de proiecte sociale

Categoriile vulnerabile au posibilități de

reconversie profesională, inclusiv în turism


MEDIU


proiecte de ecologizare a terenurilor fostei

mine

masterplan canalizare

deținerea parcului concentrate - formațiuni

geologice - diversitate

există izvoarele de apă

calitatea bună a aerului (poluare scazută)

orașul ‘capăt de drum’ - incidența scăzută în

ceea ce privește poluarea mediului

problemele de mediu generate de mină

(“mina cu tot ce are ea este un cadavru, a

fost o mamă bună care acum este cadavrul

care ne încurcă”)

polițiștii nu au cunoștințe minime de

protecția mediului

Bălanul nu are o stație de epurare a apei ce

vine din minele conservate

poluarea cu gunoi menajer


MEDIU

insuficientă dezvoltare a canalizării și reţelei

de alimentare cu apă (pierderea

oportunității dată de proiectul Harviz)

lipsa măsurilor pentru impunerea curățirii

zăpezii pe trotuare în fața magazinelor,

blocurilor (pericol de accidente)

burlanele de la blocuri – poluează mediul și

sunt inestetice

Bălanul nu face parte din Consiliul Național

de Administrație al parcului național

“Hășmașu Mare”

proiectele de ecologizare rămân în faza


MEDIU

incipientă – nu sunt finalizate

mentalitate inversă în cazul poluărilor

accidentale/ curațenia orașului (suntem

preocupați mai mult de “ cine face

curațenie”, în loc să zicem : “ hai să nu mai

facem mizerie”)

neaplicarea HCL-ului prin care cetățenii/

agenții economici trebuie să facă curățenie

în jurul proprietăților/ magazinelor


derularea de campanii de educație ecologică

împădurirea versantului estic / campanii de

poluarea Oltului

lipsa consolidărilor malului Oltului, pe toată


MEDIU

plantări de copaci

participarea/ inițierea de acțiuni de

conștientizare gen “Let's do it Roumania!”

începerea colectării selective a deșeurilor și

apoi valorificarea acestora

realizare drum la Km 4

reabilitarea albiilor râurilor

folosirea energiilor alternative (investiții)

suparafața a 3 km pe de o parte și cealaltă –

pericol de eroziune/ inundații

lipsa preocupărilor generale privind protecția

mediului

poluarea zonei

surplus de apă la baraj

pârâurile nu sunt îndiguite correct

filtru/ filtre expirat la mine


ECONOMIE


existența zăcământului cuprifer/ neferoase

(aur, argint etc.)

existența resurselor (lemn, fructe de padure/

ciuperci) – valorificarea ulterioară a acestora

ape minerale

sunt doi operatori economici importanți în

zonă

există izvoarele pentru apă (plată)

Lipsa banilor, a fondurilor

în oraș nu există firme mari, nu există

comerț

orașul nu are ce oferi

resurse limitate

lipsa posibilității de prelucrare a fructelor

de pădure în localitate (livrarea produselor

prelucrate, cu plus-valoare)

lipsa spațiilor care să aparțină

administrației locale, pe care ar putea să le


pună la dispoziția investitorilor

nu exista o politică locală pentru

investititori, de exemplu impozite scazute.


prin Hotărâri ale Consiliului Local să se

deschidă poartă de creditare mai largă

atragerea fondurilor europene

susținerea investitorilor de către stat prin

anumite programe guvernamentale care să îi

scutească de anumite taxe

dezvoltarea de parteneriate

produsele fabricate în Bălan să se vândă local/

regional

Lipsa locurilor de muncă

Salariile (veniturile) mici

lipsa puterii de cumpărare

fost oraș monoindustrial fără alternative

lipsa dezvoltarii industriei turismului


redeschiderea exploatării miniere

TURISM


Orașul este cunoscut ca o locație de tranzit

Renovarea Cabanei de la Piatra Singuratică

Parc concentrate - formațiuni geologice-

diversitate

Curațenia zonei

Posibilitatea de practicare a sporturilor

extreme

Existența izvoarele de apă plată

nu sunt locuri suficiente de cazare

nu este promovată zona,

nu există o agenție de turism locală sau

orașul sa fie promovat de agenții de turism

nu există un set de pachete turistice care să

poată atrage mai mulți turiști

lipsa marcării traseelor turistice

popularizare scăzuta prin pliante, clipuri,

brand

conlucrare scăzuta (lipsă) cu Ministerul


Turismului


Posibilitatea de a recolta ciuperci, fructe de

pădure, plante medicinale

“Azilul” de urși orfani- posibilitate de vizitare

Deschiderea orașului prin refacerea drumului

Construirea de noi refugii și reamenajarea

celor existente: de exemplu: Tarcău- Lacul

Roșu

Construirea și amenajarea unui Centru de

Informare Turistică

Investiții în turism și organizarea de

manifestări sportive (ski, parapantă, trasee

legea privind accesul în rezervația

“Hășmașu Mare” este foarte strictă

nu este creată o industrie a turismului

aspectul orașului lasă de dorit


montane)

Utilizarea tehnologiilor moderne (IT/ Internet)

pentru transmiterea de imagini live pe

internet cu atracțiile turistice din zonă

Încurajarea practicării sporturilor de iarnă

oportunitatea de înființare a unui punct

salvamont în oraș

înființarea unui muzeu al mineritului (sau al

orașului)


ANALIZA GENERALĂ


conștientizarea importanței implicării locale

biroul de proiecte, existența multor ONG-uri:

asoc. de tineret, asistență socială

existența unei structuri de învățămamant

puternică și bine organizată

existența mai multor partide/ curente

politice reprezentate în deliberativul local

forța de muncă, cetățeni dornici să lucreze,

populație activă

hărnicia persoanelor de etnie rromă

orașul nu are extravilan

veniturile orașului sunt sub limita de

subzistență

infrastructura nemodernizată sau

modernizată parțial

problema apei și a canalizării

nu există o cale bună de acces spre

Gheorghieni

patrimoniul local: anumite clădiri nu se știe

cărei instituții aparțin și care este


ANALIZA GENERALĂ


modernizarea Casei de Cultură: acţiuni

civice, culturale- tineri, de toate vârstele.

Ieșirea externă- gradinița privată

proiecte de ecologizare a terenurilor fostei

mine

deținerea parcului concentrate - formațiuni

geologice - diversitate

există izvoarele de apă

calitatea bună a aerului (poluare scazută)

existența zăcământului cuprifer/ neferoase

(aur, argint etc.)

responsabilă de ele

lipsa posibilității continuării studiilor în

localitate

slaba implicare a cadrelor didactice la viața

orașului

grad relativ scăzut de încredere și respect

între deliberativul și executivul local (inclusiv

angajații primăriei)

lipsă de tact și metodă din partea

politicienilor locali în abordarea vecinătății și

a forurilor superioare


ANALIZA GENERALĂ


existența resurselor (lemn, fructe de pădure/

ciuperci) – valorificarea ulterioară a acestora

Renovarea Cabanei de la Piatra Singuratică

Posibilitatea de practicare a sporturilor

extreme

problemele de mediu generate de mină

polițiștii nu au cunoştinţe minime de

protecția mediului

poluarea cu gunoi menajer

insuficientă dezvoltare a canalizării și reţelei

de alimentare cu apă

Bălanul nu face parte din Consiliul Național

de Administrație al parcului național

“Hășmașu Mare”

proiectele de ecologizare rămân în faza

incipientă – nu sunt finalizate


ANALIZA GENERALĂ


mentalitate inversă în cazul poluărilor

accidentale/ curațenia orașului

neaplicarea HCL-ului prin care cetățenii/

agenții economici trebuie să facă curățenie

în jurul proprietăților/ magazinelor

lipsa banilor, a fondurilor

orașul nu are ce oferi

resurse limitate

lipsa posibilității de prelucrare a fructelor de

pădure în localitate

lipsa spațiilor care să aparțină administrației


ANALIZA GENERALĂ


locale, pe care ar putea să le pună la

dispoziția investitorilor

nu există o politică locală pentru investititori,

de exemplu impozite scăzute.

nu sunt locuri suficiente de cazare

nu este promovată zona,

lipsa marcării traseelor turistice

conlucrare scăzută (lipsă) cu Ministerul

Turismului


ANALIZA GENERALA


achiziția de terenuri pentru domeniul public

accesarea fondurilor europene pentru

proiecte de dezvoltare

licitarea transparentă a terenurilor care

aparțin minei în vederea atragerii de noi

investiţii/ investitori

întărirea și lucrul în parteneriat cu ONG-urile

întărirea democrației participative

folosirea oamenilor resursă pentru

dezvoltarea comunități (localnici)

problema sistemului de creditare al


mentalitatea comunității este învechită

(mentalitatea grupului mineresc)

probleme din punct de vedere al

comportamentului social în rândul tinerilor,

deviere socială

îmbătrânirea populației

lipsa programelor/ proeictelor pentru copiii

ai caror părinți sunt plecați din oraș/


ANALIZA GENERALA


găsirea și stimularea capitalului privat pentru

investiții locale (ex.: spitalul - funcțiuni

complementare/ spital sau clinică de

specialitate)

înființare catedră de postliceal (de preferință

tehnică, corelată cu cererea de pe piața

muncii)

posibilitatea integrarii șomerilor la cursuri și

sprijinirea lor pentru reintegrare

implicarea tinerilor în activitățile sociale/

dezvoltarea spiritul de echipă, spiritul

combaterea abandonului școlar

slaba implicare a bisericii în proiectele

sociale

lipsa unui regulament local de funcționare a

barurilor

grad ridicat al sărăciei

există o viziune tribală în oraș

șomaj ridicat/ lipsa locurilor de muncă

lipsa parțială a educării tineretului/ copiilor

de către părinți (cei 7 ani de acasă)

creșterea delicvenței/ infracționalității


ANALIZA GENERALA


comunitar

Lucrări publice – șansa pentru noi angajări

(ex.: consolidarea Oltului)

Susținerea din partea Consiliului Local pentru

servicii sociale

Categoriile vulnerabile au posibilități de

reconversie profesională, inclusiv în turism

derularea de campanii de educație

ecologică/ împăduriri/ ecologizare

începerea colectării selective a deșeurilor și

apoi valorificarea acestora

poluarea Oltului

lipsa consolidărilor malului Oltului, pe toată

suparafața a 3 km pe de o parte și cealaltă –

pericol de eroziune/ inundații

lipsa preocupărilor generale privind protecția

mediului

poluarea zonei

surplus de apă la baraj

pârâurile nu sunt îndiguite corect

filtru/ filtre expirat la mine

fost oraș monoindustrial fără alternative


ANALIZA GENERALA


realizarea drumului la Km 4

folosirea energiilor alternative (investiții)

susținerea investitorilor de către stat prin

anumite programe guvernamentale care să îi

scutească de anumite taxe

dezvoltarea de parteneriate / parteneriate

cu vecinii noștri

produsele fabricate în Bălan să se vândă

local/ regional

redeschiderea exploatării miniere

Posibilitatea de a recolta si prelucra ciuperci,

lipsa dezvoltării industriei turismului

legea privind accesul în rezervația “Hășmașu

Mare” este foarte strictă

aspectul orașului lasă de dorit


ANALIZA GENERALA


fructe de pădure, plante medicinale

Construirea și investiții în turism (refugii și

reamenajări de refugii, punct salvamont, CIT,

organizarea de manifestări sportive, marcare

de trasee montane etc.)

Utilizarea tehnologiilor moderne (IT/

Internet) pentru transmiterea de imagini live

pe internet cu atracțiile turistice din zonă

înființarea unui muzeu al mineritului (sau al

orașului)


B2. CONTRIBUŢIA ACTORILOR LOCALI LA NIVEL DE ANALIZĂ

ȘI DE PROCES DE PLANIFICARE

În redactarea strategiei actorii locali au avut o contribuție

semnificativă, aceștia și-au expus punctele de vedere în

cadrul celor 5 focus-group-uri organizate în proiectul și în

cadrul dezbaterilor avute la nivelul Orașului Bălan.

În urma analizării focus grup-urilor s-au constat următoarele:

La întrebarea legată de primul gând care v-a venit în

minte majoritatea respondenților sunt preoucupați de

probleme legate de serviciu, probleme personale și au

mai acordat atenție discuțiilor ce aveau să urmeze în

urma focus-urilor

Pentru ei Bălan înseamnă pe de o parte acasă, copilărie,

liniște, relaxare, muntele Hășmașu Mare, Piatra, vacanță,

dar și pe de altă parte Bălanul reprezintă pentru ei

subdezvoltare, izolare, lipsă de interes și sărăcie.

Principalele probleme identificate de participanți au fost:

o lipsa locurilor de muncă,

o veniturile mici,

o infrastructura,

o indiferența autorităților,

o problema sistemului sanitar,


o șomaj ridicat,

o orașul nu are extravilan,

o lipsa comunicării,

o ecologizarea minei,

o mentalitate învechită a comunității,

o buget local inexistent/ mic,

o oraș considerat capăt de drum.

Dezvoltarea turismului și a economiei, a orașului în

general, se va face în opinia lor, atunci cînd singuri vor

găsi idei pentru rezolvarea problemelor, autoritățile se

vor implica mai mult, cînd nu vor mai fi dependente de

autoritățile județene, iar guvernul le va acorda sprijin, vor

ține cont de aspectul orașului, vor crea locuri de muncă

prin atragerea investitorilor, vor reface infrastructura,

vor stimula tinerii și îi vor atrage în rezolvarea

problemelor locale, vor acorda atenție educației,

sănătații și problemelor sociale, vor schimba activitatea

grupului mineresc, vor ecologiza zona și vor menține

curățenia orașului.

Responsabili pentru dezvoltarea orașului sunt autoritățile

locale, județene, guvernul, dar și cetățenii.


Pentru ca procesul dezvoltării să fie unul rapid ar trebui

ca politicul să nu mai conducă iar aleșii locali nu își vor

mai apăra interesele proprii, autoritățile vor ține seama

de opiniile majorității, dar și atunci când oamenii se vor

implica în luarea deciziilor cât și în activitatea locală.

Ca o concluzie generală și realistă, marea majoritate a

participanților trăiesc într-o dualitate de genul, vor să facă

ceva, dar nu vin cu proiecte pe termen scurt, și-ar dori ca

orașul lor să devină o “mică Elveție”, dar nu mai cred în

dezvoltarea lui.

Dezbaterile publice organizate în cadrul activităților pentru

fundamentarea strategiei, dincolo de activități normale/

programate, au conturat implicit un element important al

democrației participative: viitorul se scrie împreună cu și

pentru cetățeni, alături de decidenții politico-administrativi.

În cadrul dezbaterilor publice participanții, după prezentarea

rezultatelor cercetărilor și a propunerilor de analize SWOT,

viziune, direcții și măsuri au fost mobilizați să își prezinte

completările, adăugirile sau comentariile pe fiecare


document, parte sau fundament al viitoarei strategii locale

de dezvoltare.

Astfel participanții la dezbateri au făcut completări pe

analizele SWOT punctând suplimentar și întărind avantaje,

dezavantaje, oportunități și amenințări pentru fiecare dintre

domenii.

Printre cele mai importante completări incluse în documente

mentionăm următoarele:

existența unei structuri de învățământ puternică și bine

organizată. La puncte slabe lipsa posibilității continuării

studiilor și propunerea de înființare catedră de postliceal

de preferință tehnic dar se poate și teoretic, funcție de

profesori și de ce se cere pe piața muncii. A fost punctată

și neimplicarea cadrelor didactice la viața orașului.

administrația sau comunitatea în ansamblu este izolată /

se punctează și o doză de lipsă de tact în conlucrarea cu

CJ / lipsa de încredre a comunității în conducerea

orașului.

diversitatea reprezentării politice în CL - o oportunitate.

creșterea gradului de încredere și de respect al

angajaților primăriei față de consilieri și viceversa.


comunitatea nu poate susține instituțiile de învățământ

cu banii din taxe și impozite.

îmbătrânirea populației; nu sunt locuri de muncă pentru

tineri care sunt nevoiți să plece.

slaba implicare a bisericii în proiecte sociale

lipsa parțială a educării tineretului de către părinți

întrucît școala nu poate da cei 7 ani de acasă.

Punerea în aplicare sau/ și revizuirea/ emiterea de

regulamente locale, inclusiv cu închiderea barurilor,

curățenia în spatiu public

resurse naturale: zăcământul cuprifer, aur argint și tot ce

se poate produce. Resurse naturale neferoase. /

(re)deschiderea exploatării miniere. Izvoarele de apă

plată.

pentru mediu faptul că orașul este ‚capăt de drum’ poate

să fie și un punct tare pentru că nu se alterează mediul.

Infrastructura: realizarea drumului la Km 4.

nevoia de participare la administrația parcului.

reabilitarea albiilor râurilor.

dezvolarea în continuare a sistemului de apă și

canalizare.

Investiții în energii alternative.


Turism și promovarea zonei: popularizare prin pliante,

clipuri, brand și chiar conlucrare cu Ministerul Turismului,

transmitem imagini live pe internet cu atracțiile turistice

din zonă / încurajarea practicării sporturilor de iarnă/

oportunitatea de înființare a unui punct salvamont în

oraș.

lipsa posibilității de prelucrare a fructelor de pădure în

localitate și livrarea acestora ca produs finit.

muzeul mineritului sau al orașului unde să fie inclusiv

istoria cum a fost în trecut etc. Ca oportunitate există

clădirea unde s-ar putea face cea mai veche clădire fiind

Bogolyvar și e menționat în istorie.

Mențiunile participanților la dezbaterile publice au fost

incluse în documentele implicite elaborării strategiei, fiecare

participant având posibilitatea în viitor sâ-și regăsească ideile

în proiectele de dezvoltare locală.

În mod asemănător – prin includerea ideilor valoroase – au

fost exploatate și informațiile postate pe internet pe pagina

www.strategiebalan.ro.

http://www.strategiebalan.ro/


Fundamentare

C.-Strategie de dezvoltare


C1. Metodica

Dezvoltarea locală = dezvoltarea comunitară + planificarea

dezvoltării

Dezvoltare comunitară = participare activă și integrarea

comunității în procesele de dezvoltare locală în vederea

atingerii bunăstării pentru toți membrii ei.

Planificarea dezvoltării = ansamblu de procese ce implică

toate persoanele sau grupurile de persoane din interiorul sau

exteriorul comunității interesate (stakeholders), prin care se

stabilește o strategie cu obiective clare de atins într-o

anumită perioadă determinată, precum și măsurile ce trebuie

întreprinse pentru a le atinge. Planificarea poate fi de tip

expert (realizată de un grup de experți în domeniul

planificării strategice a dezvoltării, utilizată în general atunci

când strategia este cerută din exterior), consultativ

(implicând un grup restrâns de stakeholderi) sau participativ

(cu participarea tuturor factorilor interesați ai comunității,

demers care cere timp dar care este și cel mai recomandat

pentru a avea susținerea întregii comunități și pentru o

viziune cât mai realistă a viitorului acceptat de toți).

Metode și caracteristici comune de planificare strategică


Metodele de planificare strategică variază în funcție de

condițiile și prioritățile fiecărei zone. Totuși, există o serie de

caracteristici comune identificate din exemplele de bune

practici. Toate aceste caracteristici sunt egale ca importanță

și nu trebuie prioritizate:

demers ce pornește de la nevoile umane, încercând să

identifice acele efecte benefice pe termen lung asupra

grupurilor dezavantajate și marginalizate

demers pe termen lung cu un calendar precis

adeziunea tuturor părților implicate, angajament politic

puternic și voința de a construi

proces global și integrat, ghidat de o analiză completă și

fiabilă, participativ, ce conciliază obiective economice,

sociale și de mediu

proces însoțit de priorități bugetare precise – fiecare

program de acțiune trebuie dotat cu resursele necesare

pentru atingerea obiectivelor iar stabilirea bugetelor

trebuie făcută în funcție de prioritățile clar definite

dispozitive de monitorizare, evaluare și valorificare a

experienței (returul din experiență)


Caracteristicile strategiei de dezvoltare ale orașului Bălan:

Reprezintă un ansamblu de procese participative care,

prin analiză, dezbatere, consolidarea capacităților,

planificare și mobilizarea resurselor, permit comunității

să progreseze.

Trebuie să concentreze efortul strategic asupra unui

număr restrâns de obiective prioritare:

clare și realiste,

economice, sociale și de mediu,

complementare și interdependente,

pe care încearcă să le concilieze într-o viziune

integrată.

Este un demers pe termen lung, un proiect de viitor. Este

viziunea viitorului comunității, viziune împărtășită la nivel

local și transpusă în obiective strategice și planuri de

acțiune concrete.

Punerea sa în practică necesită timp și se realizează –

într-o manieră realistă – progresiv.

Reprezintă un cadru de referință menit să faciliteze

luarea deciziilor.


Nu reprezintă doar un plan de acțiuni și nici un plan

gravat în piatră, ci integrează sisteme flexibile de

ameliorare continuă (exemplu : evaluările continue și cea

de demi-parcurs care permit determinarea piedicilor și a

greșelilor, precum și îmbunătățiri sau schimbări de

direcție).

Este necesară o coerență între strategiile diferitelor

niveluri (național, regional, local).

Necesită un angajament politic puternic.

Metodologie propusă

Profilul comunitar - Strategia de dezvoltare locală trebuie

fundamentată pe o analiză aprofundată a stării existente a

comunității realizată printr-un set de indicatori. Această

analiză a resurselor de care dispune comunitatea la

momentul respectiv sau profilul comunitar se realizează prin

metode calitative și cantitative de colectare a informațiilor.

Analiza resurselor existente trebuie să fie cât mai realistă

posibil, căci ea va arăta punctele forte și dimpotrivă slabe ale

comunității. Primele se cer consolidate și valorificate. Cele

din urmă vor trebui analizate sub aspectul cauzelor ce le

determină, pentru a determina soluțiile și oportunitățile


posibile. De o importanță deosebită este prognoza

populației, previziunile evoluției sale la diferiți indicatori.

Aceste informații vor fundamenta viitoarele decizii strategice.

Analiza SWOT - Pe baza acestui profil comunitar se realizează

matricea SWOT. Este vorba de un diagnostic din care să

poată fi extrase obiectivele viitoare.

Matricea expune într-o dispunere vizuală și concentrează în

formulări cât mai precise și concise:

� punctele forte (S = strengths)

� punctele slabe (W = weaknesses)

� oportunitățile (O = opportunities)

� amenințările (T = threats)

Punctele forte și cele slabe țin exclusiv de mediul intern al

comunității, de resursele acesteia. Oportunitățile și

amenințările vin din mediul extern și țin de cadrul legal, de

actorii externi ce pot avea o influență pozitivă sau dimpotrivă

negativă asupra comunității. Este important ca pentru fiecare

problemă identificată cu care se confruntă comunitatea să fie

recenzate mai multe soluții posibile, pentru a identifica

opțiunile de luat în dezbatere.


Definirea obiectivelor

Definirea obiectivelor trebuie realizată prin metoda

participativă sau consultarea tuturor partenerilor și a

grupurilor interesate sau influențate. Sunt utile în această

fază grupurile de lucru pe diferite tematici: social, economic,

mediu, infrastructură, turism, agricultură etc.

Caracteristicile generale ale obiectivelor (SMART):

� specifice (S = specific)

� măsurabile (M = mesurable)

� pot fi atinse (A = attainable)

� relevante (R = relevant)

� înscrise în timp (T = temporal)

Obiectivul general oferă direcția și ținta finală spre care

trebuie direcționate eforturile și resursele.

Trebuie:

să asigure relația între percepția prezentului și nevoia

prognozată,

să fie realist, să asigure posibilitatea de a fi efectiv atins.

Obiectivele specific reprezintă operaționalizarea obiectivului

general în prioritățile de dezvoltare stabilite în funcție de

profilul comunitar (suma SWOT).


Obiectivele operaționale sunt desfășurarea temporară a unui

set de activități menite să ducă la livrarea unui serviciu sau

produs unic, cu obiective, mijloace și resurse predefinite

(rezultate concrete).

C2. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE

Orasul Bălan – traiește și investește aici, într-un cadru

natural generos, alături de oameni care vor să se dezvolte

împreună cu tine.

C3. CONCEPT GENERAL ȘI STRATEGIA DE IMPLEMENTARE

Strategia de implementare a viziunii este un plan detaliat, pe

termen scurt și mediu, care descrie acțiunile și pașii necesari

aplicării strategiei și atingerii obiectivelor. Este necesar ca

aceste acțiuni să fie prioritizate, astfel încât realizarea lor și

atingerea progresivă a țintelor pe termen mediu și scurt să

ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung.

Conține:

responsabilitatea asumării sarcinilor,

calendarul desfășurării acțiunilor,

resursele alocate,

metodele de monitorizare și evaluare.


Monitorizarea punerii în aplicare a strategiilor de dezvoltare

nu este un proces distinct ce are loc în aval, indicatorii de

rezultat trebuind supravegheați continuu.

Această monitorizare se referă la :

procesul de elaborare propriu-zisă a strategiei, pentru a

urmări calitatea sistemelor de participare și informare,

rezultatele obținute,

situația de referință ce evoluează continuu.

Rezultatele sunt produsele directe ale procesului de

dezvoltare. Rezultatele pot fi cuantificate, măsurate calitativ

și se află sub controlul individului.

Efectele sunt urmările produse de rezultatele definite mai

sus. De exemplu crearea unui centru de zi (acest centru este

un rezultat) poate conduce la reducerea accidentelor de

circulație în care sunt implicați copiii (pentru că ei nu mai

hoinăresc pe străzi după școală).

Efectele sunt dorite, urmărite, însă nu sunt sub controlul

direct al celui care le dorește. Ele pot fi cuantificabile

(scăderea numărului de accidente de circulație în care sunt


implicați copii) și calitative (creștea numărul de prietenii și

gradul de toleranță al copiilor).

Obiectivele operaționale sunt exprimate în termeni de

ieșiri sau outputs

Ex.: pregătirea / susținerea cursurilor de training pentru

șomerii pe termen lung.

Obiectivele specifice sunt exprimate în termeni de

rezultate

Ex.: îmbunătățirea, prin training, a capacității de

angajarea a șomerilor pe termen lung

Obiectivele globale sunt exprimate în termeni de impact

Ex.: reducerea șomajului printre foștii șomeri pe termen

lung

C4. CONCEPTE DE SPECIALITATE

Dezvoltarea economiei locale

Dezvoltarea Economică Locală (DEL) este procesul prin care

diferiți actori din sectorul public, mediul de afaceri și sectorul

non-guvernamental colaborează pentru a crea condiții mai

bune de creștere economică și pentru a genera noi locuri de

muncă. Prin acest proces ei stabilesc și mențin o cultură

antreprenorială dinamică și creează resurse materiale pentru


comunitate și mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăți

calitatea vieții întregii colectivități locale.

A face dezvoltare economică locală înseamnă a ridica

competitivitatea economică a unei arii locale în scopul

îmbunătățirii viitorului economic al acesteia. Dezvoltarea

economiei locale și îmbunătățirea competitivității sunt

cruciale, deoarece succesul comunităților depinde de

adaptarea lor la schimbările care au loc în mediul extern.

Fiecare comunitate prezintă condiții locale unice care

favorizează sau frânează dezvoltarea economică. Aceste

atribute locale stau la baza formulării strategiei de dezvoltare

economică care este elaborată pentru a îmbunătății

competitivitatea locală. Pentru a crea competitivitate, fiecare

comunitate trebuie să stabilească care sunt problemele

actuale (punctele slabe), problemele potențiale (generate de

amenințările identificate), punctele de sprijin în abordarea

viitorului (punctele tari) și condițiile favorabile ce merită a fi

exploatate (oportunitățile).

Firmele private creează resurse materiale în comunitățile

locale. Firmele private, depind totuși de condițiile favorabile

de afaceri pentru a-și asigura prosperitatea. Autoritățile

locale au un rol esențial în crearea mediului favorabil pentru


succesul afacerilor. Dezvoltarea economica locala se

realizează prin intermediul parteneriatelor dintre autoritățile

locale și actorii sectorului privat.

Dezvoltarea turismului și protectia mediului. În evoluția sa,

societatea umană a beneficiat de aproape toate resursele

disponibile ale planetei, fenomen evident mai ales în ultimele

trei secole de dezvoltare socio-economică continuă. Urmările

dezvoltării economice, sociale, urbanistice și de

infrastructură au conduc la multiple schimbări ireversibile.

Astfel, au apărut în multe zone de pe glob dezechilibre

ecologice, unele zone vulnerabile și forme grave de poluare.

Extinderea aspectelor negative ale mediului asociate cu

efectele schimbărilor climatice pun în discuție aplicarea

cerințelor dezvoltării durabile. Alături de celelalte sectoare

economice, turismul prin dimensiunile dezvoltării sale

actuale, contribuie la degradarea unor resurse specifice și

provoacă forme de poluare.

În momentul în care se dezvoltă turismul pentru a nu avea

efecte negative asupra mediului ar trebui utilizate

următoarele instrumente de evaluare a influenței

pozitive/negative a turismului. În acest context, orice


amenajare, activitate turistică presupune realizarea unui

studiu de impact. Acesta trebuie să includă următoarele

aspecte:

descrierea activității turistice cu toate componentele sale

în detaliu, cu prezentarea modului de exploatare a

resurselor turistice;

prezentarea stării actuale a mediului sub aspect calitativ,

mai ales a principalelor componente: apă, aer, sol, floră,

faună etc.;

evaluarea nivelului de impact induse de

activitate/dotarea turistică în timp;

prezentarea de propuneri pentru a reduce consumurile

curente și evitarea supraexploatării celor turistice;

elaborarea unui plan de monitorizare a activității turistice

sub aspectul poluării și găsirea de soluții pentru limitarea

acesteia.

În aceste condiții, existența unor forme de impact reduse

sprijină certificarea unităților turistice, a dotărilor prin care

acestea sunt compatibile în funcționarea lor curentă cu

protejarea mediului. La nivel internațional organizația Green

Globe asigură existența unor standarde internaționale privind

turismul încă din 2004; conceptul esențial este „reduce,


reuse, recycle” (“redu, refolosește, reciclează”)pentru a se

realiza produse turistice la înalte standarde ecologice.

Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.

Administratia locala. Administrația publică în orașul Balan.

Buna Guvernare.

Cerințele privind dezvoltarea capacității administrative sunt

subliniate în orientările strategice ale Uniunii Europene

privind coeziunea, în Strategia de la Lisabona revizuită și în

Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.

O strategie națională în domeniul reformei administrației

publice a fost adoptată în 2001 și actualizată în 2004 în

scopul accelerării schimbărilor necesare în perioada de pre-

aderare la Uniunea Europeană.

Conform Constituției României autoritățile la nivel local sunt:

consiliile județene și președinții acestora; consiliile locale și

primarii localitaților / unităților administrativ-teritoriale

(municipii, orașe, comune);

”Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale

se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale

și deconcentrării serviciilor publice” (art. 120, Constituția

României).


Consiliul Județean, conform legii 215/2001 cu completările și

modificările ulterioare, privind administrația publică locală,

este autoritatea administrației publice locale, constituită la

nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor

comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării

serviciilor publice de interes județean.

Principalele atribuții

dezvoltarea economico-socială a județului;

gestionarea patrimoniului județului;

gestionarea serviciilor publice din subordine;

cooperarea interinstituțională;

Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care

poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de

catastrofă.

Numărul consilierilor județeni și ale celor locali este stabilit

de legea 215/2001, în funcție de numărul de locuitori.

Președintele Consiliului Județean și primarii municipiilor,

orașelor și comunelor sunt aleși în mod direct, uninominal.

Instituția Prefectului. Conform Constituției României și legii

340/2004, prefectul este reprezentantul Guvernului în

teritoriu și coordonează instituțiile subordonate acestuia de


la nivelul județului. El nu are în subordine primarii, Consiliile

Locale, Consiliul Județean și președintele acestuia. Prefectul

conduce instituțiile publice deconcentrate din județ. În cazul

în care se impune, el poate propune miniștrilor sau șefilor

autorităților publice centrale sancționarea directorilor

acestor instituții.

Prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la

nivel local. El asigură, la nivelul județului, aplicarea și

respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a

hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și

a ordinii publice. Prefectul acționează pentru realizarea în

județ a obiectivelor cuprinse în Programul de Guvernare și

dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor.

Între prefect, pe de o parte, consiliile locale și primari,

precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de

altă parte, nu exista raporturi de subordonare;

Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios

administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau

al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal.

Consiliile locale, conform legii 215/2001, au inițiativă și

hotărăsc, în condițiile legii, în toate problemele de interes


local, cu excepția celor care sunt date prin lege în

competența altor autorități ale administrației publice locale

sau centrale.

Consiliile locale exercită următoarele categorii de atribuții:

dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei,

orașului sau municipiului;

administrarea domeniului public și privat al comunei,

orașului sau municipiului;

gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;

cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.

În subordinea consiliilor locale sau/si ale primariilor sunt

organizate serviciile oferite cetățenilor, printre cele mai

importate dintre acestea fiind salubritatea, apă-canal,

evidența persoanelor și stare civilă (prin servicii/ birouri

proprii), asistența socială, siguranța cetățeanului (prin poliția

locală).

Structura și implicit serviciile oferite direct de Primaria

Bălan este următoarea:

Secretariat

Serviciul urbanism

Agricola

Anunțuri

Financiar-Contabil

Taxe și Impozite

Integrare Europeană

Proiecte

http://www.orasulbalan.ro/primaria.php?lang=ro&id=1


http://www.orasulbalan.ro/primaria.php?lang=ro&id=&subcat=1







Autorizări

Legislație

Serviciul Locativ

Asistentă Socială

Achizitii publice

Stare civilă

Stiri și noutati despre

proiecte

Situatii de urgentă

Resurse Umane

Registratură

Institutii în subordinea CL Balan

Serviciului Public Apă, Canal, Salubrizare

Buna guvernare

Tiparul administrativ avut în vedere pentru viitor pleacă de la

convingerea că o guvernare, locală trebuie realizată în

interesul celor guvernați, al cetățenilor, iar rezultatele

concrete să se regăseasca într-un mediu de viață mai bun

pentru toți.

Buna guvernare locală funcționează cu succes axându-se pe:

încurajarea democrației participative și construirea

soluțiilor strategice de viitor prin consens (local);

legalitatea și transparența actului decizional;

eficiența și coerența actului de guvernare, inclusiv

responsabilitatea decidenților/ guvernanților;

drepturi egale pentru toți: echitate în accesul la bunuri și

servicii publice și incluziune socială.












Pentru orizontul temporal vizat de strategie, sunt propuse

câteva tipuri de intervenție și preocupări, pe domenii majore,

care să ridice nivelul bunei guvernări, anume:

democrația participativă - creșterea rolului și

importanței participării cetățenilor în luarea deciziilor

privind comunitatea lor. Participarea locuitorilor la

sesiunile de consultare privind dezvoltarea locala, sau

deciziile privind împrumuturile publice sau/și prin

organizarea de referendum-uri pe probleme de interes

local, constituie o resursă importantă pentru un viitor

mai bun. De asemenea, creșterea ponderii democrației

participative în viața socială constituie un avantaj dat

fiind că pot fi puse la lucru resurse importante locale,

informații, inteligența și capacitatea de inovare.

capacitatea de administrare eficientă a resurselor, în

deplina legalitate și transparență, cu o incidență scăzută

a suspiciunilor de corupție la nivelul arealului vizat/ local.

Preocuparea privind dezvoltarea de programe și proiecte

de dezvoltare, investiții precum și interventii specifice

protecției sociale, prin parteneriate public-private,

public-public sau public-ONG, constituie un vector de


dezvoltare pentru viitor, dar și o componenta a

deschiderii guvernarii către beneficiarii săi.

altă premisă atât a bunei guvernări, cât și a dezvoltării

este dată de amplificarea relațiilor internaționale, prin

înfrățirile cu orașe din alte țări. Înfrățirile, cooperările în

plan internațional sunt dezvoltate în temeiul legii sau

atribuțiilor autorităților locale, fiind un câștig reciproc

pentru implementarea de proiecte de dezvoltare,

schimburi economice și culturale, transferul de bune

practici și modele de guvernare.

Prin ceea ce vor reuși să facă împreună, guvernanții și

locuitorii orașului Bălan în următorii ani, vor asigura designul

local și premisele dezvoltării în orizontul de timp vizat de

strategie.

Crearea de parteneriate și rețele suport pentru oraș;

Conceptul de parteneriat public - privat

"Parteneriatul cu societatea civilă" a devenit o temă comună

în rândul instituțiilor statale și a organizațiilor

nonguvernamentale, care activează în diferite domenii ale

vieții sociale. Deși parteneriatul public privat este recunoscut

din ce în ce mai mult ca o soluție cost eficientă în


soluționarea diverselor tipuri de probleme abordate atât la

nivel central, cât și local, definirea termenului de

"parteneriat" tinde a fi controversat în literatura de

specialitate. Totuși, înțelegerea comună despre ce este un

parteneriat se referă la orice tip de cooperare sau inițiativă

între cel puțin două părți, cu scopul obținerii unei cooperări,

în care partenerii își definesc într-o formulă exactă rolurile și

responsabilitățile în organizarea unor activități de interes

comun pentru societate. Din aceast motiv, parteneriatul

public privat, considerat drept un vehicul pentru politicile de

dezvoltare, a înregistrat, în ultimul timp, o expansiune

surprinzătoare în prestarea multiplelor forme de servicii

publice. Dezvoltarea diverselor forme de parteneriat public

privat este recomandată datorită factorilor relevanți

Implicarea comunității în producerea bunăstării colective

și impactul acestor schimbări asupra programelor sociale.

Aplicarea conceptului de cetațean și participare socială,

extrem de important în contextul producerii statutului

bunăstării sociale.

Implementarea conceptului de reformă a guvernării în

contextul reformei sectorului public.


Care sunt totuși caracteristicile cele mai relevante ale

sectorul public și ale celui privat care trebuie luate în

considerație la dezvoltarea parteneriatului public privat?

Multitudinea organizațiilor este una din caracteristicile

dominanate ale vieții sociale contemporane. Încercarea de a

introduce o clasificare în varietatea organizațiilor s-a

concretizat în separarea celor private pentru profit sau ale

pieței de organizațiile publice instituite de stat pentru

elaborarea, promovarea sau aplicarea propriilor politici. În

felul acesta s-ar circumscrie două sectoare distincte ale vieții

sociale: sectorul public și sectorul privat. Recent s-a conturat

și cel de al treilea sector, cel nonprofit sau sectorul

independent.

Analiza diferențelor dintre sectoare devine deosebit de

relevantă în momentul în care se dorește dezvoltarea

diverselor forme de parteneriat. Gestionarea afacerilor

publice în scopul asigurării interesului public de către

instituții solicită o guvernare eficientă, coerentă și dreaptă.

Prin interese publice cu caracter general, adresate tuturor

cetațenilor, întregii colectivități sau prin interese publice

speciale adresate unei anumite localități, vom întelege

interesele indivizibile ale unei comunități pentru satisfacerea


cărora sunt furnizate bunuri publice. De foarte multe ori,

însă, datorită mecanismelor ineficiente de identificare și

gestiune a problemelor comunităților, majoritatea

autorităților publice se confruntă cu dificultăți de natură

politică, financiară, tehnologică, organizational în

organizarea și prestarea serviciilor publice de calitate. Pe de

altă parte, funcționarii publici trebuie să justifice fondurile

guvernamentale pentru prestarea directă a serviciilor

publice.

În ciuda faptului că parteneriatul public privat este

recunoscut din ce în ce mai mult ca o soluție cost eficientă

în soluționarea diverselor tipuri de probleme, în care

partenerii își definesc într-o formulă exactă rolurile și

responsabilitățile, liderii guvernamentali, care proiectează și

implementează programe politice, vor întâmpina foarte

multe dificultăți la luarea deciziei, dacă să ofere resurse și

autoritate pentru a implementa diverse programe instituției

publice sau celei private. Dacă o funcție trebuie realizată în

cadrul său în afara Guvernului, reprezintă o problemă destul

de complexă, care are tangențe cu valorile personale și

opiniile privind relațiile dintre individ și stat, precum și cu un

șir de probleme complexe de ordin managerial. Aceasta e o


decizie pe care managerii guvernamentali trebuie să o ia în

fiecare zi. În acest scop se cer a fi elaborate și argumentate

un set de principii, care ar ghida distribuirea sarcinilor între

sectorul public și cel privat pornind de la ideea că

parteneriatul public-privat are nevoie de compatibilitatea

scopurilor între parteneri, de coordonarea deciziilor și de

hotărârea de a pune împreună resurse pentru realizarea

scopului comun împărtășit. Aceste caracteristici nu se aplică

numai parteneriatului public-privat, ci oricărui tip de

parteneriat. Din această perspectivă, analiza diferențelor

dintre aceste două sectoare pentru dezvoltarea

oportunităților și formulelor de colaborare devine deosebit

de relevantă.

De fapt putem identifica șase criterii conform cărora se pot

face distincții între cele două sectoare și fac refeință la:

alocări publice (pentru consum, dar și investițiile

guvernamentale) și alocări private: consumul și,

respectiv, investițiile private, care se realizează din

venitul net - din care au fost extrase taxele;

autoritatea guvernamentală și libertatea individuală, ce

este legitim ca guvernarea să impună și libertatea de

acțiune individuală;


transferuri publice și cele private. Cum redistribuie statul

veniturile sale este o problema de mare importanta

pentru toți membrii societății: spre exemplu cât din

bugetul de stat revine educației sau sănătății sau culturii

sau cercetării;

proprietatea publică și proprietatea privată;

contractările publice și cele private - statul poate să ofere

un bun fară ca el însuși să îl producă: de pildă, prin

contracte cu firme particulare sau prin concesionare

către unele firme private a anumitor activități.

angajații în sectorul public și angajatii în sectorul privat.


Fundamentare

D.-Ghidarea și implementarea

strategiei de dezvoltare


D1. DIRECȚII-OBIECTIVE- MĂSURI

Nr. Crt. Denumire direcție Obiective Măsuri

1 Dezvoltarea

economiei locale

O.1.1. – Susținerea

investitorilor existenți

M.1.1.1. - Reducerea birocrației

incidente la susținerea afacerilor

sau/și investițiilor existente

M.1.1.2. - Acordarea de facilități

pentru păstrarea locurilor de

muncă existene

M.1.1.3. - Implemntarea de

mecanisme, măsuri și facilități

pentru crearea de noi locuri de

muncă



M.1.1.4. - Sprijinirea

demersurilor pentru accesarea

de fonduri europene

(consultanță, parteneriate)

O.1.2. – Atragerea și

susținerea noilor investitori

M.1.2.1. - Acordarea de facilitati

fiscale și gatuitati în folosirea

patrimoniului local pentru noi

investitii creatoare de locuri de

munca

M.1.2.2. - Exploatarea

terenurilor rămase libere după

dezafectarea minei pentru



crearea unui parc de investiții

sau/ și parc tehnologic

(industrial) ori dezvoltarea de

afaceri generatoare de locuri de

muncă

O.1.3. – Promovarea

localității ca zonă pretabilă

investițiilor/ oportunități de

afaceri

M.1.3.1. - Participarea la

manifestările publice la care

sunt prezenți potențiali

investitori

M.1.3.2. - Campanii și

prezentare online a facilităților

acordate noilor investitori



M.1.3.3. - Promovarea directă a

localității ca un loc bun în care

investitorii pot dezvolta o

afacere, pornind de la acordarea

de facilități fiscale sau și alte

avantaje specifice localității

2 Dezvoltarea

infrastructurii și a

serviciilor publice

O.2.1. – Reabilitarea

infrastructurii stradale și de

siguranța circulației

M.2.1.1. - Modernizarea și

reabilitarea căilor de circulație

locale

M.2.1.2. - Corelarea invesțiilor în

infrastructura de utilități (apa/

canalizare, iluminat urban etc.)



cu investițiile în reabilitarea

străzilor și trotuarelor (planuri

corelate anual/ multianual)

M.2.1.3. - Realizarea de noi

parcări, construirea de piste

pentru bicicliști

M.2.1.4. - Investiții în sistemele

de siguranța circulatie și

managementul traficului

O.2.2. – Reabilitarea,

sustinerea și construirea

infrastructurii sociale

M.2.2.1. - Reabilitarea,

refuncționalizarea, dotarea cu

echipament a clădirilor publice



(spitale, clădiri pentru

asistență socială, locuințe

sociale, școli, grădinițe,

facilități sportive și

recreative)

cu diverse funcțiuni (școli,

grădinițe, spital, alte tipuri de

clădiri publice) – în vederea

asigurării unei funcționări la

prametrii normali, la standarde

europene

M.2.2.2. - Investiții în reabilitare

termică și eficiența energetica a

clădirilor aflate în patrimoniul

public

M.2.2.3. - Susținerea și

încurajarea investițiilor în



reabilitare termică și eficiența

energetică a clădirilor aflate în

patrimoniul privat

M.2.2.4. - Dotarea cu

echipamente specifice a

laboratoarelor școlare pentru

ridicarea performanței școlare

M.2.2.5. - Construirea de noi

obiective de infrastructură

socială (locuințe, facilități

sportive, recreative, de

educație, sănătate, asistență



socială, grădinițe, after-school

etc.), reabilitarea/viabilizarea și

modernizarea celor existente

O.2.3. – Investiții în

serviciile publice locale

M.2.3.1. - Dezvoltarea,

reabilitarea și eficientizarea

rețelelor de utilități publice

(apă, canal, gaz, iluminat public),

cu finanțare integrală/ partială

de la bugetul local sau prin

proiecte atrase

M.2.3.2. - Dezvoltarea,

reabilitarea și eficientizarea



serviciul public local de

salubritate și ecologie urbană –

reabilitarea și amenajarea/

construirea de spații verzi.

M.2.3.3. - Menținerea și

dezvoltarea servicilor de poliție

locală, medicale, intervenții de

urgență, cu finanțare integrală

de la bugetul local sau/și

cofinanțare în cadrul unor

proiecte în parteneriat, prin

accesare de fonduri naționale/



europene

3 Creșterea calității

capitalului social

uman

O.3.1 – Investiții în

programe și proiecte de

educație

M.3.1.1. - Atragerea de fonduri/

proiecte și programe pentru

instituțiile locale de educație

școlară și preșcolară

M.3.1.2. - Dezvoltarea de

proiecte și programe de

educație alternativă și after-

school

M.3.1.3. - Susținerea proiectelor

specific adresate copiilor care

provin din familii



monoparentale sau care au

unul/ambii parinți plecați din

localitate

M.3.1.4. - Crearea unui program

multianual de “școli de vară”,

finanțat de la bugetul local/

național/ din fonduri europene

pentru elevi/ tineri în perioada

vacanțelor școlare

O.3.2. – Susținerea

activitaților și

manifestărilor culturale, de

M.3.2.1. - Cofinanțarea,

susținerea logistică și

organizatorică a manifestărilor



tineret și sportive

culturale, de tinere și sportive,

organizate de consiliul local sau/

și în parteneriat cu societatea

civilă

M.3.2.2. - Alocarea anuală de la

bugetul local a unei sume fixe

pentru activități culturale/

sportive

M.3.2.3. - Implementarea unui

mecanism/ regulament

transparent, echitabil și

nediscriminatoriu de cofinanțare



a activităților culturale, de

tineret și sportive organizate în

localitate și finanțate parțial sau

integral de la bugetul local

O.3.3. – Dobândirea de noi

competențe și

reprofesionalizare

M.3.3.1. - Derularea de proiecte

și programe de educație

continuă a adulților pentru

dobândirea de noi abilități și

cunoștințe certificate

M.3.3.2. – Încurajarea și

susținerea proiectelor și

programelor de



reprofesionalizare a

persoanelor în ocupații care au

cerere pe piața locală a muncii

sau în imediata vecintate a

orașului

O.3.4. – Menținerea,

diversificarea și creșterea

calității serviciilor oferite de

administrația locală,

inclusiv cele medicale, de

asistență socială și de

siguranța cetațeanului în

M.3.4.1. - Implementarea în

activitatea curenta a principiilor,

normelor, valorilor și

mecanismelor bunei guvernari

M.3.4.2. - Implementarea de

proiecte și programe de

introducere a tehnologiei



spațiul public informatiei și mecanismelor e-

Guvernarii (inclusiv e-Cetațean)

în activitatea curentă a

administrației publice locale

M.3.4.3. - Implementarea

procedurilor de managementul

calității și a celor de control

intern în administrația publică

locală (Consiliu Local, Primărie și

subordonatele acestora)

M.3.4.4. - Menținerea și

ridicarea calității și eficienței



serviciilor oferite locuitorilor

orașului Bălan de către

administrația publică locală (în

cadrul birourilor/ serviciilor /

departamentelor / direcțiilor și

subordonatelor Consiliului Local

Bălan), precum și dezvoltarea de

noi servicii, adaptate nevoilor

locale

M.3.4.5. - Inițierea și susținerea

parteneriatelor de orice fel, în

condițiile legii, în vederea



susținerii serviciilor oferite

locuitorilor sau pentru crearea

unor noi servicii

4 Dezvoltarea

turismului și protecția

mediului

O.4.1. – Dezvoltarea și

promovarea turismului

M.4.1.1. - Prezentarea zonei

montane, a particularităților și

principalelor atracții în pachete

tematice

M.4.1.2. - Conceperea și

susținerea unui mecanism de

promovare turistica a zonei sau/

și brand-ului local

M.4.1.3. - Susținerea investițiilor



în turism

M.4.1.4. - Creearea de puncte/

centre de informare turistică

M.4.1.5. - Marcarea traseelor

turistice din zona, în parteneriat

cu administratorii/ proprietarii

de drept ai terenurilor/

pădurilor

M.4.1.6. - Inițierea și susținerea

de manifestări periodice, unice,

care să contureze și să fixeze în

conștiința publică orașul



(festivaluri, sesiuni de

comunicări, târguri etc.)

O. 4.2 – Proiecte și

programe de protecția

mediului și educație

ecologică

M.4.2.1. - Reabilitarea,

reproiectarea și amenajarea de

noi spații verzi în oraș

M.4.2.2. - Școala de vară de

Educație Montană și Ecologică –

adresată copiilor și tinerilor / în

perioada vacanței

O.4.3. - Derularea de

activități de ecologizare și

refacere a zonelor naturale


activități regionale / naționale

de ecologizare și/sau educație



ecologică

M.4.3.2. - Inițierea de proiecte

locale de ecologizare și/sau

educație ecologică: Oltul și

afluenții acestuia

5 Crearea de

parteneriate și rețele

suport pentru oraș

O.5.1 – Menținerea și

crearea parteneriatelor

locale

M.5.1.1. - Susținerea

parteneriatelor existente la nivel

local

M.5.1.2. - Incurajarea sectorului

ONG/privat și cooperare în

proiectele/programele de

interes comun



M.5.1.3. - Atragerea de fonduri

europene/naționale prin

scrierea de proiecte comune, în

parteneriat cu alte organizații

sau/și instituții/autorități din

țară și străinătate, în interesul

locuitorilor orașului

O.5.2. – Dezvoltarea și

crearea de parteneriate

județene/regionale/

naționale


proiecte și programe județene/

regionale de dezvoltare în

domenii de intere public

(servicii, mediu, servicii sociale,



sănătate etc)

M.5.2.2. - Participarea orașului –

ca partener – în structure

asociative județene/regionale/

naționale (federații, ligi, ADI-uri,

structuri reprezentative ale

autorităților locale etc.)

M.5.2.3. - Proiectarea și

implementarea de campanii de

advocacy și lobby în interes

public, pentru probleme

punctuale și rezolvabile cu



sprijinul administrației județene

și centrale (Consilii județene,

Guvern, agenții județene/

naționale, ministere, Parlament)

O.5.3. – Dezvoltarea

relațiilor de cooperare

internațională

M.5.3.1. – Înscrierea orașului

Bălan în rețele internaționale ale


M.5.3.2. - Susținerea participării

structurilor societății civile la

proiecte și programe europene

M.5.3.3. - Înfrațirea cu localități

similare din străinătate



M.5.3.4. - Acordarea de distincții

și titluri de cetățean de onoare

personalităților care își vor

aduce aportul la dezvoltarea

economică și la promovarea

intereselor oraului în țară și

străinătate


D2. PROIECTE – MANAGEMENT, TIMP DE IMPLEMENTARE,

BUGETE

Alocarea de fonduri către România din partea Uniunii

Europene (aprox. 20 miliarde Euro) trebuie valorificată,

reprezentând o sursă importantă pentru dezvoltare durabilă.

Până în anul 2011, inclusiv, localitatea avea în derulare

proiecte care aduceau între 1-1,5 euro/ locuitor – fonduri

nerambursabile UE – din cele aproximativ 20 miliarde Euro.

La o împărțire estimativă putem formula opinia că Uniunea

Europeană a alocat României aprox. 1000 Euro/locuitor.

Scănzând din tot bugetul fondurile pentru transport sau/și

programe naționale, accesibile doar ministerelor și/sau

subordonatelor acestora la nivel central, putem trage

concluzia că fondurile UE atrase în orașul Bălan sunt departe

de potențialul optim și nevoile locale.

Plecând de la nevoia de finanțare locală prin câștigarea de

proiecte din fonduri nerambursabile (sau alocate de alți

finanțatori naționali/internationali, inclusive fonduri

guvernamentale) se impune ca activitatea biroului de

proiecte să fie eficientizată și sa vizeze, alternativ sau

cumulativ câteva din următoarele principii și direcții

specifice:


Eficientizarea și optimizarea procedurilor interne de

lucru, a constituirii de echipe interdisciplinare/

interdepartamentale/parteneriale pentru scrierea/

implementarea proiectelor;

Instruirea permanentă a personalului implicat în

atragerea de fonduri, funcție de noutățile legislative sau/

și în tipologia finanțărilor;

Acordarea unei atenții sporite achizițiilor publice, în

sensul încadrării în termene și prevederi legale pentru

scurtarea perioadelor de implementare a procedurilor,

implicit cu efect benefic asupra accelerării investițiilor

locale; listele anuale/multianuale de investiții să fie

corelate permanent cu direcțiile/obiectivele și măsurile

strategiei de dezvoltare;

Menținerea permanentă a unui microclimat de lucru care

să asigure condiții optime personalului implicat;

Crearea unui grup de suport la nivel local/ la nivelul

decidenților (executiv/deliberativ) pentru asigurarea

sprijinului politic, financiar și logistic echipei/echipelor ce

au/vor avea ca sarcină implentarea/atragerea de fonduri;

aplicarea strategiei de dezvoltare;


Deschiderea de canale de comunicare și menținerea

comunicării de la nivel local către nivelul județean,

regional, național în vederea identificării oportunităților

de proiecte și pentru atragerea de suport pentru oraș.

Directia Tip Proiect Buget

total(lei)

1_Dezvoltarea economiei locale

1. investiţii în tehnologia informației

pentru procesare rapidă a

documentaţiilor depuse de

investitori, crearea de fluxuri de

documente care să permită

eliberarea avizelor, autorizaţiilor

în termen redus; achiziţie hard,

soft şi instruire specifică

250,000.00

2. susținerea activității biroului de

proiecte din cadrul Consiliului

Local și Primăriei; dezvoltarea de

competențe de consultanță

pentru scrierea de proiecte,

promovarea cererilor de proiecte

deschise în comunitate;

50,000.00



total(lei)

dezvoltarea de birou distinct în

paralel

3. intrarea în parteneriat cu

proprietarii terenurilor din zona

minei pentru investiții în

dezvoltarea infrastructurii unui

parc tehnologic/ industrial; fără

estimare, funcție de nevoi

2_Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice

4. amenajare parcări / CL Bălan / PT

în curs de elaborare

458,800.00

5. lucrări de dirijare a apelor

meteorice în sistem rigole şi

lucrări apărare importiva

inundațiilor strada Pârâul

Fierarilor/ CL Bălan / SF-elaborat

620,000.00

6. lucrări de dirijare a apelor

meteorice în sistem rigole și

eliminare exces de apă pe strada

483,600.00



total(lei)

Florilor / CL Bălan /SF - elaborat

7. Reamenajarea platformelor de

gunoi / CL Bălan / PT – in curs de

elaborare

496,000.00

8. Reabilitare şi eficientizare sistem

iluminat public

1,000,000.00

9. Implementare sisteme de

supraveghere și alarma la efracție

la instituțiile de pe raza orașului

Bălan / CL Bălan /

334,800.00

10. Inchidere și ecologizare groapa de

gunoi/ CL Bălan/ sume estimate

310,000.00

11. Amenajare incintă sală de sport

(parcare și împrejmuire) / CL

Bălan / sume estimate

186,000.00

12. Amenajare zid de sprijin sala de

sport / ARDDZI/

98,704.00

13. Reabilitarare Grădinița Licurici

(acoperiș, reabilitare termică și

1,488,000.00



total(lei)

amenajare incintă) / CL Bălan /

estimare costuri

14. Reabilitare accese între Strada

Florilor și strada 1 Decembrie / CL

Bălan / PT- in curs de elaborare

1,240,000.00

15. Reabilitare Grădinița Floarea de

Colț (acoperiș, reabilitare termică

și amenajare incinta) /CL Bălan/

estimare costuri

1,488,000.00

16. Refacere poduri și podețe

afectate ca urmare a fenomenelor

hidro-meteorologice, refacerea

unor porțiuni de drum deteriorate

105,200.00

17. Reabilitare clădire incinta Școala

Generală Geo Bogza

1,488,000.00

18. Lucrări de reabilitare termică

centru de primire în regim de

urgență pentru victimele violenței

în familie

22,000.00

19. Achiziție software și licențe 50,000.00



total(lei)

20. Achiziție echipamente de calcul și

echipamente periferice de calcul

(imprimante, copiator, video,

video proiector etc.)

20,000.00

21. Achiziție mobilier și alte obiecte

de inventar

20,000.00

22. Contribuția proprie la proiectul

„extinderea și modernizarea

sistemelor de alimentație cu apă

și canalizare în județul Harghita”

finanțat prin proiectul POS MEDIU

18,000.00

23. Contribuție proprie la ADI deșeuri

menajere

7,000.00

24. Lucrări de reabilitare spații din

incinta policlinicii Bălan aflate în

administrarea Consiliului Local

Bălan

4,200.00

25. reabilitarea policlinicii (spații care

aparțin Consiliului Local Bălan) /

Consiliul Local Bălan /deviz

186,000.00



total(lei)

estimativ

26. "Centrul Concordia de resurse

pentru tineret Reabilitare, dotare

și dare spre folosință ONG-urilor și

grupurilor interesate a unei clădiri

aparținând Consiliului Bălan" /

Asociația Etnoculturală Concordia

în parteneriat cu Consiliul Local

Bălan / finanțator ARDDZI

74,400.00

27. Reabilitare rețea de canalizare pe

strada Florilor / Consiliu Local (CL)

Bălan/lucrare începuta și

nefinalizata

372,000.00

28. Reabilitare primară strada Elie

Miron Cristea / CL Bălan/

310,000.00

29. Regularizarea albiei râului Olt pe

raza orașului Bălan / Guvernul

României / proiect HGR

1,240,000.00

30. Reabilitare clădire primărie 150,000.00



total(lei)

31. Modernizare strada Minei / CL

Bălan / estimare

744,000.00

32. Modernizare strada Izvoarelor /

CL Bălan / deviz general

372,000.00

33. Reabilitare strada 1 Iunie / CL

Bălan / deviz general

186,000.00

34. Lucrări de reparații podețe pe

strada Pârâul Minei / CL Bălan /

deviz general

223,200.00

35. Amenajare pârtii de ski / CL Bălan

/estimare costuri

99,200.00

36. Realizarea și implementarea unui

sistem informatic integrat la

nivelul primăriei Orașului Bălan și

al primăriei Comunei Sândominic,

pentru oferirea de servicii publice

electronice cetățenilor și

instutițiilor (Proiectul propus spre

realizare de catre Orașul Bălan)

620,000.00



total(lei)

37. Reabilitarea, modernizarea,

dezvoltarea și echiparea clădirilor

grupului școlar Liviu Rebreanu și

asigurarea dotărilor necesare

Cod de înregistrare în SMIS:

12822

Nr. de înregistrare al cererii de

finanțare:

C/25/3/3.4/354/10.09.2009

12,188,226.00

38. Eficientizarea fluxurilor de lucru și

îmbunătățirea comunicării între

Primăria Bălan și instituțiile

descentralizate aflate sub

autoritatea Consiliului Local/

"Fondul Social European

Programul Operațional

Dezvoltarea Capacitatii

Administrative"

1,302,000.00



total(lei)

39. Înlocuirea sau modernizarea

instalațiilor de încălzire din clădiri

publice cu instalații utilizând

energie neconvențională

(Montare pompe de căldură sau

alte metode alternative la Școala

Generală Geo Bogza, Scoala

Generală nr.1, Grup Școlar Liviu

Rebreanu, Grădiniţe, Primărie,

Sala de sport, Casa de cultură) în

vederea raționalizării

consumurilor energetice

63,000,000.00

40. Decolmatarea subsolurilor

blocurilor de locuit de pe raza

orașului Bălan/ CL Bălan/ oferta

preț

2,108,000.00

41. Termoizolare blocuri de locuit / CL

Bălan, programul "Casa Verde",

fonduri guvernamentale, fonduri

UE /

35,000,000.00



total(lei)

42. Reabilitare DJ 125 și DJ 125 A între

orașul Bălan și DN 12 C

Cod de înregistrare în SMIS:

11025, Cerere de finanțare nr.

C/22/2/2.1/302/05.06.2009

(Reabilitarea DJ 125 și DJ 125 A

între orașul Bălan și DN 12 C)/

Consiliul Județean Harghita în

parteneriat

31,248,000.00

3_Creșterea calității capitalului social uman

43. Crearea unui centru after-school

pilot (20 locuri) pentru beneficiarii

din oraș în parteneriat cu ONG-

urile locale

50,000.00

44. Contribuția Consiliului Local Bălan

la proiectele aflate în

implementare în anul 2011

33,410.00

45. Școala de vară pentru elevi și

copii, derularea de programe

educative pe perioada vacanțelor

10,000.00



total(lei)

de vară pentru un grup de minim

50 de copii din localitate;

parteneriat cu ONG-urile locale

sau regionale

4_Dezvoltarea turismului și protecția mediului

46. Amenajarea unui centru/ punct

de informare turistică în oraș, la

parterul Casei de Cultură sau în

alta locație la alegerea CL, în

parteneriat cu ONG-urile locale

3,000.00

47. Crearea unui eveniment/

manifestări naționale cu impact,

periodicitate și identitate - școala

de vară de educație montană și

ecologica / în parteneriat cu ONG-

uri și Salvamont și alți parteneri

50,000.00

48. Inițierea a doua proiecte anuale

(primavara și toamna) de

ecologizare, sensibilizare la

problemele mediului, în

3,000.00



total(lei)

parteneriat cu ONG-urile locale;

"O zi mai curata" x 2 zile/ an

49. „Amenajare fond spațiu verde,

orașul Bălan” (Amenajarea

spațiilor verzi și locurilor de joacă

pentru copii: Parcul nordic, spațiu

verde la blocul B5, loc de joacă

pentru copii și teren de minifotbal

la blocul D3 și zona sudică, spațiu

verde bloc 48.

1,488,000.00

50. Dezvoltarea site-ului orașului în

secțiunea 'turism' cu prezentarea

pe larg a principalelor atracții

locale și din imediata vecinatate;

crearea de subpagini pe retele de

socializare;

promovarea incrucișată cu alte

zone, online, prin schimb de

bannere.

5,000.00

5_Crearea de parteneriate și rețele suport pentru oraș



total(lei)

51. Realizarea de distincții, diplome,

plachete și organizarea de

manifestări pentru acordarea

acestora personalităților care

si-au adus contribuția la

promovarea și susținerea

intereselor orașului

1,000.00

52. Plata cotizațiilor acolo unde orașul

este partener, înscrierea în noi

structuri parteneriale și

participarea la manifestări

5,000.00

53. Identificarea de mecanisme de

promovarea a intereselor orașului

pe probleme punctuale prin

mecanisme specifice de advocay

și lobby (costurile pot fi separate

sau bugetate în cadrul

proiectelor)

5,000.00

54. Participarea orașului la rețele de

autorități locale la nivel european

2,000.00



total(lei)

55. Realizarea unei infrățiri cu un oraș

european care are caracteristici

similare orașului Bălan / costuri

privind susținerea vizitelor de

semnarea / adoptarea infrățirii

10,000.00

*proiecte nou propuse, de implementat cu incepere din 2012

Sintetic, propunerile de proiecte încadrate ca număr și sume

sunt următoarele:

Direcția: Număr proiecte:

1_Dezvoltarea economiei locale 3

2_Dezvoltarea infrastructurii și a

serviciilor publice 39

3_Creșterea calității capitalului social

uman 3

4_Dezvoltarea turismului și protecția

mediului 5

5_Crearea de parteneriate și rețele suport 5


pentru oraș

Total 55

Număr proiecte/ direcție/ obiective/ măsuri:

Direcție/obiectiv/măsură:

Număr

proiecte:

1_Dezvoltarea economiei locale 3

11_Susținerea investitorilor existenți 2

M111 1

M114 1

12_Atragerea și susținerea noilor investitori 1

M122 1

2_Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor

publice 39

21_Reabilitarea infrastructurii stradale și de

siguranța circulației 12

M211 10

M212 1

M213 1

22_Reabilitarea, susținerea și construirea

infrastructurii sociale (spitale, clădiri pentru 18




Număr

proiecte:

asistența socială, locuințe sociale, școli,

grădinițe, facilități sportive și recreative)

M221 10

M222 4

M223 1

M225 3

23_Investitii în serviciile publice locale 9

M231 3

M232 3

M233 3

3_Creșterea calității capitalului social uman 3

31_Investiții în programe și proiecte de

educație 2

M312 1

M314 1

34_Menținerea, diversificarea și creșterea

calității serviciilor oferite de administrația

locala, inclusiv cele medicale, de asistență 1




Număr

proiecte:

socială și de siguranța cetațeanului în spațiul

public

M343 1

4_Dezvoltarea turismului și protecția mediului 5

41_Dezvoltarea și promovarea turismului 2

M412 1

M414 1

42_Proiecte și programe de protecția mediului

și educație ecologică 2

M421 1

M422 1

43_Derularea de activități de ecologizare și

refacere a zonelor naturale 1

M432 1

5_Crearea de parteneriate și rețele suport

pentru oraș 5

52_Dezvoltarea și crearea de parteneriate

județene/ regionale / naționale 2




Număr

proiecte:

M522 1

M523 1

53_Dezvoltarea relațiilor de cooperare

internațională 3

M531 1

M533 1

M534 1

Total 55

Bugete proiecte/ direcție: 1 Eur = 4.3 lei

Directia: Buget lei Euro:

1_Dezvoltarea economiei locale 300,000 69,767

2_Dezvoltarea infrastructurii și a

serviciilor publice 159,361,330 37,060,774

3_Creșterea calitătii capitalului

social uman 93,410 21,723


4_Dezvoltarea turismului și

protecția mediului 1,549,000 360,233

5_Crearea de parteneriate și

rețele suport pentru oraș 23,000 5,349

Total 161,326,740 37,517,847

Bugete proiecte/ direcție/ obiective:

Direcție/ obiectiv: Buget lei:

1_Dezvoltarea economiei locale 300,000

11_Susținerea investitorilor existenți 300,000

12_Atragerea și susținerea noilor investitori 0

2_Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor

publice 159,361,330

21_Reabilitarea infrastructurii stradale și de

siguranța circulației 36,990,800

22_Reabilitarea, susținerea și construirea

infrastructurii sociale (spitale, clădiri pentru

asistență socială, locuințe sociale, școli, 117,670,730




grădinițe, facilități sportive și recreative)

23_Investiții în serviciile publice locale 4,699,800

3_Creșterea calității capitalului social uman 93,410

31_Investiții în programe și proiecte de

educație 60,000

34_Menținerea, diversificarea și creșterea

calității serviciilor oferite de administrația

locală, inclusiv cele medicale, de asistență

socială și de siguranța cetățeanului în spațiul

public 33,410

4_Dezvoltarea turismului și protecția

mediului 1,549,000

41_Dezvoltarea și promovarea turismului 8,000

42_Proiecte și programe de protecția

mediului și educație ecologică 1,538,000

43_Derularea de activități de ecologizare și

refacere a zonelor naturale 3,000

5_Crearea de parteneriate și rețele suport 23,000




pentru oraș

52_Dezvoltarea și crearea de parteneriate

județene/ regionale / naționale 10,000

53_Dezvoltarea relațiilor de cooperare

internațională 13,000

Total 161,326,740


Surse de cofinanțare pentru atragerea de proiecte din

fonduri neramburabile/ europene:

Din alocări de la bugetele publice naționale/ județene;

aceste tipuri de alocări se pot obține prin cerere către

autoritățile competente, după caz;

Din împrumuturi bancare, în măsura în care băncile vor

deschide linii de credit pentru autorități locale în scopul

atragerii de fonduri europene;

Din contribuții ale partenerilor, în cazul proiectelor atrase

în parteneriat cu terți (societăți private sau alte autorități

publice);

O pondere a veniturilor proprii, sume prevăzute cu

destinație specială la construirea bugetului anual al

localității.

În situația localității, dincolo de atragerea de resurse pentru

cofinanțări, se poate conta prioritar pe veniturile proprii, o

pondere a acestora. Una dintre soluții este ca un procent

cuprins între 10 și 25% (sau mai mult) din veniturile proprii să

fie prevăzute pentru cofinanțări ale proiectelor caștigate de

către Primărie/ CL Balan.


Datele provind veniturile proprii – sursa datelor: Primăria

Bălan - ne arată o evoluție relativ constantă a acestora, în

ușoara creștere, respectiv:

țț


La un volum al veniturilor proprii de 429.534 Euro la nivelul

anului 2010, aplicând scalat o pondere între 10% și 25%, banii

locali pentru cofinanțare sunt:

Procent: An referință 2010 Moneda

429,534 Euro

10% 42,953 Euro

15% 64,430 Euro

20% 85,907 Euro

25% 107,384 Euro


Optim, analizând procentele din venituri proprii, se poate

considera că în primii 3 ani de la adoptarea strategiei o suma

de 100 mii euro/an ar fi o țintă realistă pentru contribuție la

cofinanțări pentru proiecte atrase din fonduri

nerambursabile.

Astfel având în vedere suma de 100 mii euro/ anual, pentru

primii 3 ani de la aprobarea strategiei (2012-2014) și diverse

formule de cofinanțare, sumele atrase ar putea fi

următoarele:

Baza cofinanțare,

euro:

100,000 75,000 40,000

Pondere

cofinantare - %:

sume

atrase/ an:

sume

atrase/ an:

sume

atrase/ an:

2 5,000,000 3,750,000 2,000,000

5 2,000,000 1,500,000 800,000

10 1,000,000 750,000 400,000

15 666,667 500,000 266,667

20 500,000 375,000 200,000

Fața de modelările anterioare considerăm că un optim s-ar

situa între 400.000 și 2.000.000 euro/an, bugete atrase din


proiecte cu finanțare neramburabilă, mai degrabă proiecte

unde cofinanțarea să fie maxim 10%.

D3. PARTENERIATE

Parteneriatele Consiliului Local, în funcție de nevoi, se

impune a fi incheiate pe mai multe paliere:

I. Parteneriate locale/ microregionale (3 parteneriate):

cu ONG-urile locale pe proiecte punctuale

cu ONG-uri pe domenii/ sectorial (mediu, tineret,

cultură, educație s.a.m.d.)

cu Consiliul Local Sândominic, pentru proiecte

punctuale sau/ și programe de dezvoltare

comune

II. Parteneriate județene/ regionale (4 parteneriate):

Consiliul Județean Harghita

Direcții și subordonate ale ministerelor în funcție

de proiecte și de oportunitățile de finantare

(șomaj, sănătate, muncă, protecție socială etc.)

Parteneriate/ protocoale de colaborare/ schimb

de experiente cu orase monoindustriale din

regiune/ țară (cel puțin un parteneriat)

III. Parteneriate și colaborari extraregionale, naționale și

internaționale (cel puțin un parteneriat în primii doi

ani de la aprobarea strategiei):

cu ONG-uri reprezentative la nivel național în

ceea ce privește proiecte/ programe care fac


incidența la direcțiile/ obiectivele de dezvoltare

strategice ale orașului; colaborarea pe proiecte și

programe punctuale (mediu, educație, drepturi

cetățenești, transparență, problematica

grupurilor defavorizate s.a.m.d.)

cooperare și implicarea în proiecte naționale

guvernamentale (derulate prin ministere, agenții

centrale ale statului, subordonate la nivel

regional etc., sau proiecte cu finanțare

guvernamentală derulate prin terți)

Parteneriate/ protocoale de colaborare/ schimb

de experiențe/ cu orașe monoindustriale sau/ și

foste exploatații miniere din țară; același tip de

colaborari dar și infrațiri cu orașe din străinătate

(UE și non-UE)

Cooperare cu ONG-uri/ fundații finanțatoare

internațional pe proiecte care să aducă un plus

de beneficii locuitorilor orașului

Accesarea de proiecte și programe în parteneriat

local, finanțate de către fonduri ale altor state,

ambasade, fundatii internationale (alte fonduri

decât cele de la bugetul UE)


Fundamentare

E.-Conceptul de finanțare


E1. PRIORITĂȚI BUGETARE

Veniturile bugetelor unităților administrativ-teritoriale

(inclusiv transferurile de la bugetul de stat) pentru anul 2012

se estimează în sumă de 8,4 mlrd.lei, cu 12,2% mai mult

decât aprobat 2011. În următorii ani acestea vor continua să

crească mediu anual cu circa 8,0% și vor însuma 9,1 mlrd.lei -

în anul 2013 și 9,8 mlrd.lei – în anul 2014.

Exceptând transferurile din bugetul de stat, veniturile

bugetelor unităților administrative-teritoriale se prognozează

în anul 2012 în sumă de 4,4 mlrd.lei, cu 30,7% mai mult

decât aprobat 2011. În următorii ani, ca rezultat al restabilirii

impozitului pe venitul agenților economici și majorărilor

salariale estimate, veniturile proprii ale bugetelor unităților

administrativ-teritoriale vor crește semnificativ, însumând

către anul 2014 - 5,3 mlrd.lei. Concomitent va spori și

ponderea acestor venituri în PIB de la 4,1% în 2011 aprobat

la 4,8% în anul 2014.

La cheltuielile bugetelor unităților administrativ teritoriale în

anii 2012-2014 se estimează cu o creștere anuală care variază

între 7,5 și 10,5% și vor constitui în anul 2012 - 8,4 mlrd. lei și

câte 9,3 și 9,9 mlrd. lei în următorii doi ani.


Creșterea respectivă este condiționată, în special de

majorarea costurilor salariale, îndexarea cheltuielilor pentru

mărfuri și servicii, consolidarea bazei didactico–materială în

învățământul secundar, majorarea cuantumului

indemnizațiilor pentru copiii aflați sub tutelă/curatelă,

precum și asigurarea cu inventar moale și echipament a

instituțiilor de tip rezidențial.

Totodată, volumul cheltuielilor a fost influențat de reformele

structurale în educație, precum și extinderea către anul 2013

a finanțării instituțiilor de învățământ primar și secundar

general pe bază de formulă, la nivel național.

Cheltuielile totale ale bugetelor UAT în anii 2009-2011, au

fost acoperite cu venituri proprii în cuantum mediu de circa

43%, iar pe parcursul anilor 2012-2014 acest indicator va

crește până la nivel de 54%.

În anii 2012-2014, ponderea cheltuielilor bugetelor UAT în

totalul cheltuielilor bugetului public național va constitui

circa 23%, păstrând practic proporțiile curente.

Soldul bugetelor UAT. Bugetele unităților administrativ

teritoriale pe anii 2012-2014 se estimează cu un deficit în

sumă de 40 mil.lei, în anul 2012 și câte 150 mil.lei în


următorii doi ani, care se acoperă din contul mijloacelor din

vânzarea și privatizarea patrimoniului public.

Evoluția indicatorilor macrofiscali ai bugetelor consiliilor

locale pe anii 2009-2014 se prezintă în graficul de mai jos:

În ceea ce privește bugetul Uniunii Europene pe 2012,

europarlamentarii doresc o creștere serioasă a bugetului UE

pe 2012, cifrele propuse fiind aproape de nivelul celor

stabilite în proiectul adoptat de Comisia Europeană. Astfel,

au fost respinse propunerile Consiliul miniștrilor finanțelor și

ai bugetelor de limitare a creșterii bugetului UE.

În continuare, Parlamentul European și statele membre ale

UE trebuie să se pună de acord asupra cifrelor care vor


alcătui bugetul de anul viitor, urmând ca forma finală să fie

adoptată la finalul lunii noiembrie.

Cele mai mari creșteri față de 2011 sunt prevăzute pentru

capitalul "Cercetare și Dezvoltare" (10.35%) și capitolul

"Fonduri Structurale" (8,38%) și capitolul "Libertate,

securitate și justiție" (6.84%), pentru acesta din urmă fiind

nevoie de bani în vederea gestionării mai bune a fluxurilor de

migrație și refugiați și în vederea intensificării supravegherii

maritime în Marea Mediterană.

Bugetul așa cum a fost adoptat de Comisia Europeană

Proiectul de buget 2012 a fost adoptat de Comisie în data de

20 aprilie 2011. Proiectul de buget 2012 aprobat de Comisie

prevede plăți în valoare de 132,7 miliarde euro, cu 4,9% mai

mult decat în 2011, și angajamente în valoare de 147,4

miliarde euro, cu 3,7% mai mult decat anul acesta.

Proiectul de buget 2012 se dorește a fi în acord cu actualul

climat de austeritate existent la nivel național. Comisia a

optat pentru o înghețare a cheltuielilor administrative. Acest

lucru a fost făcut prin reducerea semnificativă a cheltuielilor

cu clădirile, tehnologia informației și comunicațiilor,

publicațiile, delegațiile, conferințele și reuniunile. De


asemenea, nu vor fi făcute noi angajări.

Proiectul de buget prevede, pentru 2012, plata a aproximativ

57,7 miliarde euro pentru creșterea durabilă, pentru a ajuta

statele membre să mărească nivelul investițiilor; prioritățiile

Strategiei Europa 2020 beneficiază de aproximativ 62,6

miliarde euro, cu 5,1% mai mult decât anul trecut.

Proiectul mai prevede o creștere cu 6,8% în domeniul

libertății, securității și justiției. În plus, în cadrul initiativelor

Strategiei Europa 2020, acțiunile pentru tineret se ridică la

1,9 miliarde euro, cu 15% mai mult decât în 2011.

Bugetul așa cum este văzut de ministrii statele UE

Pe 25 iulie, Consiliul a adoptat poziția sa privind bugetul

Uniunii Europene pentru 2012. Aceasta ia în considerare

situația economică dificilă din cadrul multor țări UE care au

adoptat măsuri de austeritate severe. Consiliul a diminuat

creșterea cheltuielilor de 4,9% propusă de către Comisie la

2,02%, comparativ cu 2011. Rata previzibilă a inflației fiind

de 2%, acest lucru înseamnă, în termeni concreți, înghețarea

bugetului. Consiliul a redus în total plățile cu 3,65 miliarde

euro.


Practic, consiliul a solicitat limitarea majorării bugetului la

2,9% pentru angajamentele bugetare (previziuni pe termen

lung) și la 2,02% pentru plăți (sumele care vor fi efectiv

cheltuite în 2012). Această poziție a fost explicată prin faptul

că au fost luate în considerare eforturile de consolidare

fiscală ale statelor membre, în paralel cu permiterea finanțării

priorităților UE.

Consiliul se declară în favoarea limitării creșterii cheltuielilor

administrative totale ale UE (clădiri, întreținere, reuniuni,

salarii) la 0,5%. În același timp, Consiliul își reduce propriile

cheltuieli administrative cu 5,45% comparativ cu exercițiul

financiar curent. Cheltuielile administrative totale ale UE

reprezintă aproximativ 6% din bugetul UE.

E2. OPORTUNITĂȚI DE FINANȚARE

Pentru a crea un cadru propice dezvoltării Orașului Bălan

este necesară îndeplinirea următoarele condiții:

cunoașterea oportunităților de finanțare nerambursabile

active, destinate mediului urban;

cunoașterea legislației din domenii orizontale, precum

ajutorul de stat, achizițiile publice, protecția mediului;


implementarea de proiecte care corespund direcțiilor și

obiectivelor propuse în Strategie;

evaluarea periodică și actualizarea tendințelor de

dezvoltare locale, regionale, naționale sau chiar

europene.

Obiectivele de dezvoltare a orașului Bălan, stabilite în

Strategie, pot fi îndeplinite atât prin finanțare disponibilă la

nivel local, cât și prin accesarea de finanțări nerambursabile

naționale și europene, pe baza unor proiecte concrete.

De asemenea, orașul Bălan poate beneficia de modelele de

bună practică ale statelor membre (pe care le poate adapta

la contextul existent în oras) și de resurse financiare

nerambursabile pentru a pune în practică aceste modele.

Fondurile structurale și de coeziune sunt instrumente

finanaciare ale Uniunii Europene (UE), gestionate de Comisia

Europeană și care acționează în scopul diminuării

disparităților de ordin economic și social existente între

regiunile Uniunii. Sunt sprijinite investițiile în educație,

cercetare, agricultură, infrastructură de bază, dezvoltarea

IMM-urilor și dezvoltarea zonelor urbane.


Fondurile structurale ale Uniunii Europene sunt:

• Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

• Fondul Social European (FSE)

În România, Fondurile structurale pot fi accesate prin

intermediul următoarelor - Programe Operaționale:

POR – Programul Operațional Regional

PO DCA – Programul Operațional Dezvoltarea Capacității

Administrative

POS DRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane

POS Mediu – Programul Operațional Sectorial Mediu

POS CCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea

Competitivității Economice

POS Transport – Programul Operațional Sectorial

Transport

Informații cu privire la programele operaționale sunt

disponibile și pe pagina web a Autoritatii pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale – www.fonduri-structurale.ro

http://www.fonduri-structurale.ro/


Programul Operational Regional

Programul are ca obiectiv general sprijinirea unei dezvoltări

economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a

Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor

specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere,

îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de

afaceri, pentru a face din regiunile României, în special cele

rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a le locui, vizita,

investi și munci.

Autoritatea de Management a programului este Ministerul

Dezvoltării Regionale și Locuinței, iar Organisme

Intermediare sunt Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR).

Programul este structurat în axe prioritare și domenii de

intervenție.

Perioada de depunere Domenii de finanțare active

De la… până la…

02

decembrie

2008

decembrie

2013

DMI 1.1. „Planuri integrate

de dezvoltare urbană”, sub-

domeniul „Poli de dezvoltare

urbană”, axa 1

http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Finantari




08

decembrie

2008

decembrie

2013

DMI 1.1. „Planuri integrate de

dezvoltare urbană”, sub-domeniul

„Poli de creștere”, axa 1

08 martie

2010

31

decembrie

2013

DMI 1.1. „Planuri integrate de

dezvoltare urbană”, sub-domeniul

„Centre urbane”, axa

1; Nota: Linie

deschisa doar pentru

orașele/municipiile - centre

urbane din regiunea București-

Ilfov

31

octombrie

2007

31

decembrie

2013

DMI 3.3 Îmbunătățirea dotării cu

echipamente a bazelor

operaționale pentru intervenții în

situații de urgență, axa 3

25 aprilie

2008

31

decembrie

2013

DMI 4.2 Reabilitarea siturilor

industriale poluate și neutilizate și

pregătirea pentru noi activități,

axa 4

14 martie

2008

31

decembrie

2013

DMI 5.1 Restaurarea și

valorificarea durabilă a

patrimoniului cultural, precum și

crearea/modernizarea




infrastructurilor conexe, axa 5.

11

septembrie

2008

31

decembrie

2013

DMI 5.3 Promovarea potențialului

turistic și crearea infrastructurii

necesare, în scopul creșterii

atractivității României ca

destinație turistică.

Operațiunea „Crearea unei

imagini pozitive a României ca

destinație turistică prin definirea

și promovarea brandului turistic

național” , axa 5

26 mai

2011

31

decembrie

2013

DMI 5.3 Promovarea potențialului

turistic și crearea infrastructurii

necesare, în scopul creșterii

atractivității României ca

destinație turistica,

Operațiunea „Crearea Centrelor

Naționale de Informare și

Promovare Turistică (CNIPT) și

dotarea acestora”, axa 5


Programul Operațional Sectorial Transport

Programul Operațional Sectorial „Transport” 2007-2013 este un instrument strategic elaborat pe baza obiectivelor Cadrului Național Strategic de Referință care stabilește prioritățile, obiectivele și alocarea financiară pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România cu ajutor comunitar, în perioada 2007 – 2013.



11 februarie 2008

31 decembrie 2013

DMI 2.1 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere naționale, axa 2

11 februarie 2008

31 decembrie 2013

DMI 2.2 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare nationale și a serviciilor pentru călători, axa 2

11 februarie 2008

31 decembrie 2013

DMI 3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediului, axa 3


Programul Operațional Sectorial Mediu

Programul Operațional Sectorial Mediu are ca obiectiv

general protecția și îmbunătățirea calității mediului și a

standardelor de viață în România, urmărindu-se conformarea

cu prevederile acquis-ului de mediu.

Autoritatea de Management a POS Mediu este Ministerul

Mediului.

În vederea atingerii obiectivelor din cadrul POS Mediu s-au

identificat următoarele priorități de finanțare:

extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă

uzată;

dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate;

modernizarea sistemelor de încălzire urbană în

localitățile cele mai afectate de poluare;

implementarea sistemelor de management pentru

protecția naturii;

îmbunătățirea infrastructurii de prevenire a riscurilor

naturale în zonele cele mai expuse la risc.



31 decembrie 2013

DMI 1.1. Extinderea/modernizarea sistemelor de apa/apa uzată, axa 1


Programele de Cooperare Teritorială



30 septembrie 2011

31 ianuarie 2012

Programul de Cooperare Transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia - România - Ucraina

29 august 2011

31 ianuarie 2012

Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România

31 decembrie 2013

DMI 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor, axa 2

31 decembrie 2013

DMI 2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric, axa 2

31 decembrie 2013

DMI 5.1. Protecția impotriva inundațiilor, axa 5


Fundamentare

F.-Controlul succesului


Un document de planificare pe termen mediu și lung are

valoare și își atinge scopul programatic pentru dezvoltarea

localitatii în condiția adapatabilității lui la modificările și

evoluțiile societății. O strategie de dezvoltare este un

document viu care trebuie analizat și readaptat periodic,

periodicitatea fiind stabilită de factorii decizionali la nivel

local funcție de ritmul transformărilor majore ale societății.

Pentru a asigura un sistem coerent și eficient de analiză și

pentru a propune în timp util soluții în vederea readaptării

măsurilor și, eventual, obiectivelor strategiei se impune:

1. Numirea /organizarea/ formarea unei structuri /grupuri

de lucru sau a unui departament de planificare și

dezvoltare strategică care să aibă drept scop

monitorizarea stadiul de implementare a obiectivelor

propuse în strategiei în funcție de planul de

implementare – de prioritățile stabilite;

2. Formarea continua / instruirea/ pregătirea resurselor

umane – a echipelor de lucru pentru a se asigura

capabilitatea implementării strategiei în funcție de noile

oportunitati economice, sociale, de finanțare pe diverse

domenii (în mare măsură acest lucru a fost realizat prin


implementarea activităților proiectului care a dus la

actualizarea strategiei).

Rolul grupurilor create este de evaluare periodică a acțiunilor

concrete, a proiectelor necesar a fi realizate pentru a

îndeplini obiectivele propuse dar și oferirea de sprijin în

elaborarea de proiecte.

După identificarea personalului desemnat de consiliul local se

va prezenta și completa planul anual de implementare în

funcție de prioritățile și măsurile stabilite.

Se va elabora un buget anual estimativ necesar acțiunilor

propuse – în funcție de prioritizarea măsurilor și obiectivelor

concrete.

Monitorizarea conferă posibilitatea revizuirii periodice,

adaptarea planului de acțiune, actualizarea termenelor

prevăzute inițial și anticipează eventualele riscuri.

Instrumente de monitorizare utilizate în procesul de

implementare a strategiei:

Calendar de monitorizare ce presupune determinarea

termenelor limită pentru realizarea acțiunilor, elaborarea

rapoartelor de monitorizare;


Rapoarte periodice: elaborarea semestrială sau în funcție

de nevoi pentru determinarea stadiului în care se află

procesul de implementare a strategiei;

Pentru monitorizare se poate construi un instrument care să

poata fi folosit semestrial/anual și care sa includă informații

privind:

Tipul proiectului implementat

Sursa/sursele de finanțare (sau ponderea lor pentru

proiectele cu finanțare din fonduri europene)

Actul/ actele administrative care fac trimitere sau ajută la

implementarea obiectivelor strategice;

Tipologia problemelor rezolvate sau/ și propuse spre a fi

rezolvate (în asistența socială, servicii publice,

infrastructura etc.);

Numărul de beneficiari direcți și numărul de beneficiari

indirecți ai proiectului.

Schematic monitorizarea se reprezintă astfel:


Reuniuni de lucru: organizarea unor întâlniri periodice ale

grupului/ structurii - persoanele implicate direct în

implementarea strategiei și alte persoane interesate -

conform calendarului stabilit.

Evaluarea strategiei presupune:

Autoevaluare – în funcție de modul de realizare a

rezultatelor;

Evaluare externă – cu concursul unor evaluatori/experți

externi și neutri

Rezultatele evaluării asigură continuitate în privința

conturării și evidențierii în perspectivă a obiectivelor

Consiliul local

Grupurile de lucru

Instrument de

monitorizare

Rapoarte

periodice

Interventie

(evaluare, actualizare, plan

de masuri)


strategice, determinând elaborarea unei strategii fezabile și

viabile. În acest sens, odată cu elaborarea strategiei, a fost

creat un instrument tip bază de date, funcțional, care să

integreze date și informații incidente la implementarea

strategiei pe tipuri de demersuri:

- Încadrarea pe directii/ obiective/ masuri

- Anii de referință

- Tipologia demersului: HCL, Act administrativ etc.

- Proiecte

Instrumentul creat ofera standard rapoarte de progres sau

corelații de date spre a fi analizate și, la randul său, funcție de

nevoile obiective, poate fi adaptat realităților din viitor.

Strategia necesită a fi revizuită/ actualizată periodic (din 3 în

3 ani) și în cazul în care este necesar – modificarea

contextului economic, a obiectivelor, cu o periodicitate mai

mică.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAȘULUI...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAȘULUI...