strategia de dezvoltare durabilă a orașului fieni 2016-2022

Dezvoltarea capacității de planificare strategică la nivelul

autorităților administrației publice locale ale orașelor din România

Strategia de dezvoltare durabilă

a oraşului Fieni 2016 - 2022

STRATEGIA DE

DEZVOLTARE DURABILĂ

A ORAȘULUI FIENI

2016-2022

Studiu realizat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacității

de planificare strategică la nivelul autorităților administrației

publice locale ale orașelor din România, cod SMIS 27520”

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității

Administrative

Anexă la HCL nr. 56 din 31.03.2016


autorităților administrației publice locale ale orașelor din

România



Manager proiect: Dorin Ciomag

Expert Cheie: Răzvan Cătălin Dobrea

Expert: Marian Năstase

Expert Politici Publice: Cosac Maria

Expert Managementul Proiectelor: Bîrlog

Nicolae

Expert Management Financiar: Iordănescu

Laurenţiu



România



Beneficiarul proiectului:

Ministerul Dezvoltării Regionale și

Administrației Publice

Parteneri

Asociația Orașelor din România

Asociația Secretarilor Orașelor din România

Perioada de implementare

21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)

Obiectivul general al proiectului

Întărirea capacităţii administrative a

autorităţilor administraţiei publice centrale şi

locale.

Scopul proiectului:

Dezvoltarea capacităţii de planificare

strategică la nivelul oraşelor din România

4


autorităților administrației publice locale ale orașelor din România



CAPITOLUL I - INTODUCERE

1.1. SCURT ISTORIC

Cert este însă că vechimea oamenilor din aceste locuri este mult mai mare. Ne-o atestă

urmele arheologice de locuire din epoca bronzului descoperite la Dealul Mare, precum şi

afirmaţiile lui Cezar Boliac despre existenţa unei cetăţi dacice la Cumpăna Ciocârlanului

(Pietroşiţa) şi a unor ziduri din evul mediu timpuriu la Fieni, în punctul Valea Caselor. Legenda

spune că la confluenţa celor două ape, Ialomiţa şi Ialomicioara, o femeie pe nume Iana şi-a

întemeiat un han, împreună cu cei trei fii ai ei, care după moartea sa au păstrat tradiţia locului. De

atunci oricine trecea pe aici se oprea la „FIIANII” sau „FIIENII” care cu vremea a devenit

„FIANI” sau „FIENI”.

În perioada 1641-1863, Fieniul devine sat mânăstiresc, închinat mânăstirii Căldăruşani.

Relaţiile dintre călugări pe de-o parte şi rumânii şi moşnenii din Fieni pe de altă parte, au fost

tensionate şi s-au înăsprit continuu, materializându-se în răzvrătiri ale ţăranilor. Abia după

revoluţia de la 1848, dezideratul de a obţine pământ şi libertate devine tot mai arzător, iar în 1864,

claca este desfiinţată şi țăranii primesc pământ. Deşi binefăcătoare, reforma agrară din 1864 nu

rezolvă toate problemele ţăranilor, nemulţumirile răbufnind odată cu răscoala de la 1907. După

august 1944, o nouă reformă agrară nu rezolvă nici de astă dată problema, iar regimul totalitar

comunist naţionalizează toate pământurile, care vor fi lucrate în cooperative agricole de producţie.

Dezvoltarea economică industrială a început din al treilea deceniu al veacului al XX-lea,

determinând schimbarea continuă a structurii economice şi a ocupaţiilor locuitorilor, majoritatea

transformându-se în muncitori. În anul 1912 s-a dat în folosinţă calea ferată Târgovişte-Pietroşiţa,

fapt care a dus la dezvoltarea mai rapidă a zonei şi la înfiinţarea a două mari fabrici.

Fabrica de becuri „Electostar” înfiinţată în anul 1936 a fost cea mai mare fabrică de becuri

din ţară, în perioada conumistă s-a numit „Steaua Electrică” iar după, a purtat numele de „Selum”.

Astăzi, activitatea ei s-a redus substanţial, fiind aproape inexistentă, comparativ cu anii ei de

glorie.

Fabrica de ciment ale cărei baze sunt puse la 10 martie 1914, avea să se numească:

„Dâmboviţa” Societatea Anonimă Română – pentru fabricarea cimentului portland. Cea mai mare

dezvoltare, a cunoscut-o această întreprindere tot în perioada comunistă, când fabrica purta

5



România



numele de „Combinatul de Lianţi şi Azbociment Fieni” fiind una dintre cele mai mari din ţară.

Astăzi, fabrica poartă numele „Carpatcement” fiind preluată de concernul SC Heidelberg SA.

Localitatea Fieni a devenit oraş în anul 1968, având peste 7700 de locuitori. Populaţia a

continuat să crească până în anii 1992, ajungând la peste 8200 de locuitori, după care scăzut din

nou ajungând la circa 7400 de locuitori.

Oraşul Fieni este legat direct de municipiul Târgovişte şi de capitala ţării printr-o cale

ferată directă, care din păcate, după 100 de ani de funcţionare neîntreruptă, din anul 2013 nu mai

deserveşte călătorii, ci este folosită doar pentru transportul de marfă, în special pentru fabrica de

ciment. De asemena, Fieniul se află pe Drumul Naţional 71, Târgovişte-Sinaia aproximativ la

jumătatea distanţei dintre ele, la 26 km de Târgovişte şi 38 km de Sinaia.

În oraşul Fieni activează din anul 2008 patrule de cercetaşi, membrii ai Centrului Local

„Naparis” – Organizaţia Naţională „Cercetaşii României”, iar în anul 2010 a fost înfiinţată

Asociaţia Ecologică Floare de Colţ, având ca scop atragerea tinerilor în practicarea activităţilor

ecologice şi a turismului montan specializat.

Cu ocazia proiectului „Fieni – Oraş de cercetaş” au fost aplasate pe dealurile cu fosile din

împrejurimile oraşului, trei cutii Geocaching, care alături de alte 2.000.000 de cutii, figurează pe

harta lumii, gata să fie descoperite de pasionaţii din toată lumea ai acestui joc.1

1.2. LOCALIZARE

Tânărul oraș Fieni, care a căpătat acest statut în anul 1968, se înscrie printre localitățile

importante ale județului Dâmbovița, fiind situat la interfluviul dintre Ialomița și afluentul său

Ialomicioara de Vest (Runcu), în regiunea Subcarpaților.

Situat în partea de nord a județului, îl desparte de ultima comună Moroieni numai 10 km.

Coordonatele geografice: 25°25΄16¨ longitudine estică și 45°07΄39¨ latitudine nordică, îl plasează,

aproximativ, în partea central-sudică a țării, iar 460 metri, cota medie deasupra nivelului mării, îl

situeazaă la o altitudine medie a așezărilor țării noastre. Din punct de vedere administrativ, orașul

Fieni cu satele care-i aparțin Berivoiești și Costești, face parte din județul Dțmbovita.

Este direct legat de municipiul Târgoviște, reședința județului Dâmbovița și de București,

capitala țării, printr-o cale ferată directă: București-Titu-Târgoviște-Pietroșița, distanța București-

Fieni fiind de 107, iar Târgoviște- Fieni de 25 km și prin șoseaua națională DN 71 București-

Bâldana-Răcari-Târgoviște-Fieni-Sinaia ( distanța București-Fieni fiind de 115 km, iar

Târgoviște-Fieni de 25 km). Suprafața lui totală, incluzând satele Berivoiești și Costești este de

1 Patrula Coresi – CL „Naparis” – ONCR – Şcoala „Diaconu Coresi” Fieni

6



România



1831 ha. Raportând-o la suprafața județului (3752 km pătrați) ajungem la concluzia că deține o

pondere mijlocie.

La nord, orașul se mărginește cu comuna Buciumeni și cu satul Dealu Mare (fosta așezare

medievală Ţâţa, din comuna sus amintită), legătura făcându-se pe Valea Ialomiței, pe malul drept,

unde se află și drumul național 71. De asemenea, la nord cu comuna Runcu, satul Badeni, accesul

făcându-se pe șoseaua comunală Fieni – Runcu, care urmează cursul Ialomicioarei de Vest și care

se continuă pe drumul forestier, cu punct terminus Leaota, masiv ce aparține munților Bucegi.

La sud, cu orașul Pucioasa, principala stațiune balneoclimaterică, legătura făcându-se prin

drumul național 71 și prin calea ferată, iar cu Vulcana Băi, fără acces de legatură directă.

La est cu comuna Bezdead și cu orașul Pucioasa (satele Bela, Miculești, Diaconești,

Serbănești), iar la vest cu Vulcana Băi și Râu Alb. Zona fizico-geografică în care este situată

localitatea noastră este cea a Subcarpaților dintre Dâmbovița și Prahova, si anume în regiunea

Bezdead – Dealu Frumos.

Figura nr. 1 - Amplasare zonală

Sursa: http://www.fieni.ro/

Această regiune se întinde de la limita dintre munte și dealuri, la nord, până înspre

Pucioasa, unde o culme de înălțimi masive și împădurite stau ca hotar la sud; către vest înaintează

până la cumpăna de ape între Râu Alb și Valea Vulcănii, iar spre est se mărginește cu bazinul

Cricovului. Valea Ialomiței constituie una dintre arterele hidrografice ce drenează regiunea

7



România



noastră, reprezentând în același timp și axul așezărilor omenești. Ialomița izvorăşte din Bucegi, la

o altitudine de 1595 m, coborând la Fieni la 440 m. De la Dealu Mare până la Fieni, Ialomița

capătă alte caractere: în primul rând valea se lărgește, fundul devine plat, se schițează terase de

mai multe nivele, panta longitudinală se domolește mult - 9°, având un debit de 10 mc/secunda. În

cadrul localității Fieni, cele 2 maluri ale Ialomiței diferă între ele: malul drept, mai înalt, peste 650

m, este săpat în depozite paleogene; malul stâng mai jos, sub 600 m. Ialomicioara ajută Ialomița

să devină o adevarată vale. Izvorăște din masivul Leaota, are 20 km lungime și un curs aproape

rectiliniu, justificat de panta de 12-20%.

Pentru Fieni, pânza freatică se găsește la adâncimi destul de mici (2-3 m) și cu un debit de

apă mare, în special în zona dintre cala ferată și drumul național.

Caracterul climei orașului Fieni este intermediar, între munte și câmpie. Iarna este

îndulcită, verile sunt mai răcoroase, iar toamnele lungi, oferind condiții pentru dezvoltarea

pomiculturii. Temperatura medie anuală a localității este cuprinsă între 8-9° C , vara fiind de +22°

C, iar iarna având o medie de -6° C.

1.3. REPERE ISTORICE

Primul hrisov ce poate fi socotit actul de naştere al Fienilor este datat 1532, iar din

cuprinsul lui deducem că acesta nu a fost primul şi ca atare, vechimea este mai mare. Omul şi-a

făcut simţită prezenţa, păşind pe aceste meleaguri, cu mii de ani în urmă. Un argument ne este

oferit de un sit arheologic descoperit la punctul „Izlaz”, aflat la N-NV de Fieni, cota 600m,

aşezare din epoca bronzului timpuriu. Aici, s-au descoperit unelte din piatră frumos şlefuite, este

vorba de topoare perforate şi frumos executate, care se găseau până mai ieri în Muzeul Liceului

Pucioasa, dar şi de o bucată de râşniţă din piatră, aparţinând aceleiaşi epoci - neolitic.

Confirmarea acestor prezenţe umane ne-o face scriitorul şi arheologul Cezar Boliac care,

cutreierând Valea Ialomiţei, pe la 1869, până la Obârşie, constata urme umane: unelte din piatră

şlefuite şi ziduri de piatră reprezentând urme de cetăţi, morminte de incineraţie, păstrate în vase de

pământ, departe, în inima munţilor, la Lespezi, astăzi cariera de calcar a Fabricii de ciment Fieni

şi rămăşiţe de ziduri, la Fieni, la punctul „Valea Caselor”.

Totuşi, prezenţa acestor ziduri dintr-un material de prund mărunt, un liant neidentificat,

aşezate pe un bot de terasă cuprinsă între Valea Ialomiţei şi vălcelul Valea Băcanului, ne

îndreptăţeşte la afirmaţia că vechimea lor e cu mult anterioară anului 1532. Cu alte cuvinte, viaţa

umană a existat pe aceste teritorii ale noastre şi în preistorie şi în antichitate, dar adevărata istorie,

confirmată de hrisoave şi zapise îngălbenite de veacuri, începe la 1532.

8



România



De la această dată (1532) şi până astăzi, Fieniul îşi continuă istoria neîntrerupt, având în

sprijinul afirmaţiei noastre sute de documente care ne permit să urmărim multiplele aspecte de

ordin economic, social, politic, cultural, administrativ, militar, geografic, toponimic, onomastic,

lingvistic şi religios.

Apariţia în hrisoave, începând cu anul 1550, al lui Berivoe din Fiiani, care ajunge logofăt

şi cumpără la 1562 moşie „…parte lui Milea toată, de pretutindeni şi din câmp şi din pădure…”

ne îndreptăţeşte să afirmăm că Milea (şi cu fraţii lui) stăpânea în devălmăşie ocină în Fieni, alături

de alţi ţărani liberi, probabil jumătatea cealaltă a satului nedăruită la 1532 şi 1542.

Numărul acelora care stăpânesc pământuri la Fieni, la 1561, se măreşte prin existenţa lui

Milea, Gudea, Ion, Drăgoi şi Ivan. De asemenea, se adaugă prin actul lui Mihnea Vodă:”…Drept

aceea am dat domnia mea lui Năvrap şi lui Leuştean şi Balli (…) ca să le fie lor ocină ohabnică,

lor şi feciorilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor şi di nimeni să nu fie clătit peste zisa domniei mele

(…) acea ocină ce să se zice în Valea Lupului până în Valea Brătii.”

Din cercetarea documentelor desprindem concluzia că odată cu intrarea în cea de-a doua

jumătate a secolului al XVI-lea, nu mai poate fi vorba de pământuri nedistribuite, ele fiind toate

împărţite, de îndată ce încep întăririle de ocini şi vânzările lor în masă.

1.4. STEMA ORAȘULUI FIENI

Stema oficială a oraşului Fieni a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 104/2013.

Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În interiorul

scutului, în partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur. În partea inferioară,

în câmp roşu, se află un rezervor de apă, poziţionat în pal, de argint. În partea inferioară, în câmp

verde, se află două fulgere de aur, unul poziţionat în bară, iar celălalt în bandă, încrucişându-se în

săritoare în partea de jos. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.

Figura nr. 2 - Stema orașului Fieni

9



România



Sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Fieni

Semnificaţiile elementelor însumate

Crucea treflată face referire la biserica, declarată monument istoric de importanţă locală,

construită la începutul secolului al XIX-lea, în timpul domniei lui Constantin Alexandru Ipsilanti.

Rezervorul de apă simbolizează fabrica de ciment care funcţionează din anul 1923. Cele două

fulgere evocă fabrica de becuri "Steaua electrică", iar numărul lor indică numărul localităţilor

afiliate oraşului. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul

de oraş.

1.5. DEMOGRAFIE

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Fieni se ridică la 7.587 de

locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.701

locuitori.

Figura nr. 3 - Componența etnică și confesională a orașului Fieni

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fieni

Majoritatea locuitorilor sunt români (96,73%). Pentru 2,78% din populație apartenența

etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși

(96,32%). Pentru 2,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fieni

10



România



Figura nr. 4 - Evoluția populației orașului Fieni la recesăminte

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fieni

1.6. CIVILIZAȚIA CIMENTULUI - FIENI

Fieniul era în trecut una dintre cele mai pitorești localități din România. Situat la

confluența Ialomiței cu afluentul ei, Ialomicioara, într-o regiune subcarpatică, orașul datează din

anul 1532. Actul de atestare al așezării este un hrisov domnesc de pe 14 iulie, același an, și

provine din canceralia domnitorului Vlad Înecatul (1530-1532).

Specialiștii sunt de părere că numele orașului are la bază substantivul „fiu”. Bătrânii

fienezi povestesc că în vremurile de demult a poposit pe aceste meleaguri o muiere aprigă care a

ridicat un han vestit. Îmbătrânind și murind, Iana, căci așa se numea, i-a lăsat pe cei trei fii ai ei să

continue ceea ce începuse ea. De atunci, hanul a fost cunoscut sub numele de „Fiii Ianii”. Și cum

aceste locuri minunate trebuiau să poarte un nume, li s-a spus Fieni.

Sursa:http://edituramateescu.ro/2013/04/civilizatia-

cimentului-fieni/

Orașul Fieni are o poveste pe care puțini o mai știu

acum. La începutul secolului trecut, o mână de

entuziaști avea să dezvolte aici, ceea ce în limbaj

Figura nr. 5 - Vila Fieni

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fieni

11



România



modern am putea numi un prosper mediu de afaceri. La poalele Carpaților s-a scris atunci o

romantică istorie închinată muncii și luptei cu muntele, iar oamenii acestui loc și-au redescoperit

vocația seculară de ziditori în piatră. Tăvălugul comunist a distrus în bună parte tot ceea ce

inimoșii localnici ridicaseră aici din calitatea cimentului. În anul 1940, Fieni, era considerat cel

mai mare producător de ciment din România

Libertatea redobândită după 1989 le-a readat oamenilor speranța. Farmecul vremurilor

când Fieniul era un nume de referință pe harta României a rămas însă doar în amintiri și în

trăinicia zidurilor de piatră ale urbei. Producerea cimentului „Portland”, după un patent englez, în

1824, a stârnit o adevărată revoluție în istoria materialelor de construcție din toată lumea. În anul

1880, românii importau ciment din Anglia, fapt care i-a determinat pe unii ingineri întreprinzători

să-l producă și la noi în țară. Astfel, inginerul Ion Cantacuzino construiește prima fabrică de

ciment „Portland” la Brăila, în anii 1888-1890. Câțiva ani mai târziu reușește să producă primul

ciment românesc foarte rezistent, determinându-i pe consumatorii autohtoni să renunțe la

importuri și să comande de la el. În numai 26 de ani, în țară, au luat naștere 11 fabrici de ciment,

printre care și cea de la Fieni.

Cel care vine cu ideea construirii fabricii, în anul 1914, este inginerul Mihai Lupescu,

diplomat al școlii centrale din Paris. Lui i se alătură mai mulți oameni de bază din Fieni, printre

care ing. Zane, Stroescu, Bragadiru, Săpunaru, Eremie, Grigoriu. Opera culturală și socială din

oraș a fost influențată și de faptul ca toți acționarii fondatori ai fabricii de ciment de aici au fost

ingineri, dar mai ales ca în Consiliul de Administrație au existat, în perioada 1923-1948, trei mari

personalități ale vieții politice și culturale românești, care aveau vederi democratice și progresiste:

Vasile Goldiș, David Emmanuel, Radu Rosetti. În 1940, fabrica de la Fieni devine cel mai mare

producător de ciment din România.

O altă personalitate culturală a localității Fieni a fost excepționalul medic Nicolae

Ștefănescu (1899-1988). Om de aleasă cultură, cu un caracter deosebit, Ștefănescu era un

intelectual rasat, cu o pregătire profesională remarcabilă. Fosta stradă a Vilelor, care poartă azi

numele „Dr. Nicolae Ștefănescu”, amintește generațiilor, care nu l-au cunoscut, că aici a trăit și și-

a făcut datoria cu entuziasm un doctor strălucit. Așa erau cam toți marii boieri ai vremii, ei trâind

în bună înțelegere cu „fienezii” de rând. Patronii de atunci, mlădițe ale unor familii răsărite, se

purtau exemplar cu anagajații, creându-le condiții de muncă bune, un trai decent și perspectiva

unui viitor asigurat. Tinerii aveau posibilitatea să deprindă o meserie, să-și câștige onest, mai

târziu, o pâine. Fetele localnicilor sau soțiile muncitorilor de la fabrica de ciment munceau pe la

familiile celor care conduceau pe atunci destinele economice ale așezării. Ele căpătau astfel o

nouă experiență și chiar educație. Ani întregi, fienezii au trăit în armonie, respectându-i și

12



România



iubindu-i pe cei veniți din afară însuflețiți de dorința de a da o nouă față minunatelor plaiuri

dâmbovițene, făcând ca numele Fabricii de ciment Fieni să capete prestigiu. Localnicii de vază

aveau tabieturile lor, cercul lor de prieteni, reprezentau autoritatea, cultura și garantau viitorul.

Odată cu instalarea noului regim, în locul directorului Aurel Rainu, unul dintre cei mai

iubiți și respectați ingineri, puterea comunistă a numit la conducerea fabricii un agent KGB, pe

nume Steriopol Anatolie. După plecarea acestuia, partidul le-a mai făcut o „bucurie” fienezilor,

așezându-l în fotoliul de director pe Gheorghe Andreas, un mecanic de motoare cu numai șase

clase elementare. Al doilea muncitor devenit director a fost electricianul Ion Bulgărea, recrutat din

Fabrica Titan, București. Adevarata școala a cimentului din Fieni l-a avut în frunte pe ing. Ovidiu

Țiței, cel care a pus bazele fabricării cimenturilor maritim (1929), alb (1930) și de sondă (1932).

Inginerul era cunoscut în țară și peste hotare pentru că a realizat o stație-laborator-pilot,

unică în țară, unde s-au materializat primele șarje din noile tipuri de ciment. Încetul cu încetul, la

cârma fabricii aveau să vină oameni experimentați, specializați, cum ar fi ing. Gheorghe Ocheana,

ing. dr. Romul Marta, ing. Dumitru Pogaci, ing. Gheorghe Dragomir, dar și ing. Anton Rădulescu.

Fienezii povestesc că pe vremea lui Ceaușescu, atunci când s-au ridicat blocurile de pe

Strada Vilelor, din grabă și neglijență, muncitorii au uitat să facă intrarea la unul dintre ele. Luni

întregi, locatarii au fost nevoiți să sară peste pervazul cetățeanului care avea apartamentul de la

parter. Trecătorul ocazional prin citadela cimentului va rămâne uimit de contrastul dintre vilele

brâncovenești și blocurile lipsite de cea mai elementară arhitectură, care par să le asedieze pe cele

dintâi, ca-ntr-un război nevăzut. Blocurile, cutii de carton murdar, continuă să separe o lume de

alta. Evenimentele din decembrie ’89 au pus amprenta și pe fienezi, care au trecut de la cultura

proletară la stilul occidental, la șomaj și grija zilei de mâine. Capitalismul s-a lăsat din nou

ademenit pe aceste plaiuri. Și a venit. Dar era cu totul diferit de „capitalismul celălalt”, din anii

interbelici. Mulți dintre cei rămași fără lucru au plecat către alte orașe apropiate, ca să câștige o

bucată de pâine. Dar cimentiștii au rămas pe locurile lor pentru că – nu-i așa? – apa trece, pietrele

ramân. În 1990, fabrica s-a transformat în Romcif S.A. Tot atunci se alătură fabricile de ciment

Bicaz și Câmpulung și, împreună cu două companii comerciale cu un capital extern, Eransclear și

Multitrade, creează o societate de comercializare a produselor fabricii cu sediul în București –

United Cement Group.

http://edituramateescu.ro/tag/aurel-rainu/

http://edituramateescu.ro/tag/agent-kgb/

13



România



CAPITOLUL II - INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA

ACTUALĂ A ORAȘULUI FIENI, JUD. DÂMBOVIȚA

2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ

Orașul Fieni ocupă o suprafaţă de 1831 hectare (0,44.%) din suprafaţa totală a judeţului

Dâmboviţa), din care cea mai mare suprafață (58%) o reprezintă terenul agricol - 1062 ha.

După forma de proprietate, terenul agricol este deținut în proporție de peste 76% de

proprietari privați, în timp ce terenul neagricol este deținut într-o proporție de peste 6,2% de stat.

Tabel nr.1- Împărțirea suprafeței administrative, după forma de proprietate

Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total

ha % ha % ha

Proprietate publica a UAT 253 23,82 23 3 276

Proprietate privată a UAT 0 0 47,72 6,2 47,72

Proprietate privată 809 76,18 698,28 90,8 1507,28

TOTAL 1062 100 769 100 1831

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria FIENI, 2015

Din punct de vedere al evoluției terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeței

administrative a orașului s-a menținut constantă după cum se poate observa din datele prezentate

mai jos, neexistând variații la categoria vii și livezi / teren agricol / păduri / ape și bălți etc.

Tabel nr.2 - Evoluția terenului pe categorii de folosință

Categorie de folosință Suprafața (ha / km)

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010

Teren agricol, din care: 1062 1062 1062 1062 1062

- arabil 71 71 71 71 71

14



România



- pășuni și fânețe 961 961 961 961 961

- vii și livezi 30 30 30 30 30

Păduri si alte terenuri cu

vegetație forestieră 524 524 524 524 524

Ape și bălți 76 76 76 76 76

Teren intravilan 555,51 555,51 555,51 555.51 555,51

Drumuri (km) +CFR 65 65 65 65 65

Neproductiv - - - - -

Suprafața totală 1831 1831 1831 1831 1831

Sursa- Biroul Urbanism- Primăria FIENI, 2015

Suprafața agricolă totală este alcatuită din: teren arabil – 71 ha (6,68%), în cea mai mare

parte pășuni și fânețe - 961 ha (90,48%) şi livezi - 30 ha (2,84%).

Fondul forestier acoperă 524 hectare, ocupând locul III în structura suprafeței

administrative a orașului (28,61% din totalul suprafeței administrative) și este reprezentată de

păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră.

Luciul de apă care se află pe întinderea orașului Fieni este de 76 hectare, reprezentând

4,15% din suprafața totală a orașului.

Figura nr. 6 - Structura terenului pe categorii de folosință


15



România



2.1.1. Intravilanul localității

Terenul intravilan al orașului Fieni ocupă în prezent o suprafaţă de 555,51 hectare

(53,88% din total suprafață administrativă).

Tabel nr.3 - Bilanțul teritorial intravilan

ZONE FUNCȚIONALE

An 2014 An 2006

Suprafaţă

(ha)

Procent (% )

din total

intravilan

Suprafaţă

(ha)

Procent (% )

din total

intravilan

Locuinţe si funcţiuni

complementare 129,8 23,36 129,8 23,36

Unităţi industriale şi depozite 39,02 7,02 39,02 7,02

Unităţi agro-zootehnice 0,14 0,02 0,14 0,02

Instituţii și servicii de interes

public 7,36 1,32 7,36 1,32

Căi de comunicaţie și transport

(rutier) 56,51 10,17 56,51 10,17

Spaţii verzi, sport, agrement,

protecţie 7,46 1,34 7,46 1,34

Construcţii tehnico-edilitare și

zone de protecţie 2 0,36 2 0,36

Gospodărire comunală,

cimitire 3,26 0,58 3,26 0,58

Destinaţie specială 0 0 0 0

Terenuri agricole in intravilan 309,96 55,79 309,96 55,76

TOTAL INTRAVILAN 555,51 555,51


2.1.2. Fondul locativ

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,

inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case-internat pentru invalizi, veterani, case

16



România



speciale pentru bătrâni singuratici şi altele), apartamente, încăperi de serviciu şi alte încăperi

locative în alte construcţii utile pentru locuit.

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:

fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină

administrare gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se află în

proprietatea raionului (oraşului), municipiului, precum şi fondul care se află în administrarea

gospodărească a întreprinderilor municipale sau în administrarea operativă a instituţiilor

municipale;

fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit

individuale, apartamente şi case de locuit privatizate şi procurate, apartamente în casele

cooperativelor de construcţie a locuinţelor) şi fondul care se află în proprietatea persoanelor

juridice (create în baza proprietarilor privaţi), construit sau procurat din contul mijloacelor

proprii;

fondul locativ cu forma de proprietate mixtă - fondul care se află în proprietatea personală,

în proprietatea comună sau în cote-părţi ale diferitor subiecţi ai proprietăţii publice şi private;

proprietatea întreprinderilor mixte - fondul locativ care se află în proprietatea

întreprinderilor mixte cu participare străină.

Tabel nr. 4 - Evoluția fondului locativ din orașul Fieni în perioada 2010-2014

An Total locuințe

(numar)

Total suprafață

locuibilă

(mp)

Proprietate

publică

(numar)

Proprietate

privată

(numar)

Proprietate

privată

(mixtă)

2002 3015 114072 84 2931 -

2010 3049 117016 100 2949 -

2011 3053 117416 100 2953 -

2012 3061 118315 96 2965 -

2013 3064 118615 94 2970 -

2014 3069 119100 92 2977 -

Sursa: Biroul Urbanism Primăria FIENI, 2015

Fondul locativ a crescut progresiv în perioada 2002-2014 cu 54 de locuinţe, ceea ce

reprezintă o creştere de 1,76%. Un alt element ce reiese din analiza diagnostic este că majoritatea

proprietăţilor sunt private şi doar 2,99% sunt în proprietatea statului.

17



România



Raportat la numărul de locuitori din oraşul Fieni înregistraţi la recensământul din 2011, în

medie unei persoane îi revin 15,47 mp suprafață locuibilă, rezultând o densitate mai mică de

locuitori pe gospodărie, comparativ la nivel de judeţ, unde unei persoane îi revin 14,64 mp

suprafaţă locuibilă.

2.2. DEMOGRAFIE

Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Fieni reprezintă elemente de

interes major pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și

lung.

Din acest motiv am sintetizat următoarele informații ca fiind relevante.

Tabel nr.5 - Populația stabilă din mediul urban al județului Dâmboviţa

Localitatea

Populație stabilă

(număr persoane)

RPL 2011

JUDET DÂMBOVIŢA 537416

ORAȘ Fieni 7587

MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE 96607

MUNICIPIUL MORENI 21605

ORAŞ GĂEŞTI 15798

ORAS TITU 10589

ORAS RĂCARI 6664

ORAS PUCIOASA 15971

Sursa: INSSE TEMPO, 2015

Densitatea populației în orașul Fieni este de 414,36 locuitori/kmp, situându-se peste

media pe județ (132 locuitori/kmp).

După etnie, locuitorii din Fieni sunt în proporție de peste 96,73% români iar pentru 2,78%

din populaţie, aparteneţa etnică nu este cunoscută. Populaţia de etnie romă declarată nu avem la

nivelul oraşului. Din cunoştinţele localnicilor avem un număr de 95 de persoane de etnie romă.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (96,32%) sunt ortodocși. Pentru

2,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din octombrie

2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a

18



România



persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici,

precum şi pentru persoanele, pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse

administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste caracteristici.

Comparativ cu datele de la recensamântul din anul 1992, populaţia din oraşul Fieni a

scăzut cu 8,14%, de la 8260 la 7587 persoane, iar comparativ cu recensământul din anul 2002,

avem o scădere a populaţiei cu 1,48%.

Impărțirea populației pe grupe de vârstă

Tabel nr.6 - Populația din orașul Fieni pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %

sub 5 ani 290 3,82

5 – 9 ani 327 4,31

10-14 ani 362 4,77

15-19 ani 448 5,90

20-24 ani 665 8,76

25-34 ani 1199 15,80

35-49 ani 1818 23,96

50-59 ani 1100 14,49

60-64 ani 420 5,53

65-74 ani 582 7,67

75-84 ani 325 4,28

peste 85 ani 51 0,67

TOTAL POPULAȚIE 7.587 100


Totalul populaţiei de 7.587 prevăzut în tabelul anterior este raportat la nivelul anului 2011

cănd s-a realizat recensământul populaţiei, fără realizarea corelaţiei situaţiei centralizatoare la

nivel naţional.

Grupa de vârstă cu ponderea cea mai mare este cea cuprinsă între 35 şi 49 de ani, unde

întâlnim 1.818 persoane, iar ponderea cea mai mică o are grupa de vârstă peste 85 de ani unde

întâlnim 51 de persoane. Din analiza situaţiei prezentate rezultă că numărul naşterilor a scăzut

simţitor, iar populaţia este din ce în ce mai îmbâtrânită.

19



România



Starea civilă a populației din orașul Fieni

Tabel nr. 7 - Starea civilă a populației din orașul Fieni

Orașul Fieni

PO

PU

LA

ȚIA

ST

AB

ILĂ

TO

TA

L

S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA

CIVILĂ

DE FAPT

Persoane

care trăiesc

în uniune

consensuală

Nec

ăsăt

ori

t(ă)

Căs

ători

t(ă)

Văd

uv(ă

)

Div

orț

at(ă

)

Info

rmaț

ie

ned

ispo

nib

ilă

Ambele

sexe 7587 2878 3534 653 522 - 190

Masculin 3692 1620 1743 105 224 - 95

Feminin 3892 1258 1791 548 298 - 95

Sursa: Direcţia de statistică Dâmboviţa, 2015

Din compararea cifrelor, se constată că, numărul persoanelor căsătorite este mai mare

decât celelalte categorii. De asemenea, segmentul de populaţie masculină deține cea mai mare

pondere în segmentul persoanelor necăsătorite.

Tabel nr. 8 -Nivelul de educațiea populației din orașul Fieni

Orașul

Fieni

PO

PU

LA

ȚIA

ST

AB

ILĂ

DE

10 A

NI

ȘI

PE

ST

E

TO

TA

L

N I V E L U L I N S T I T U Ț I E I D E ÎN V Ă ȚĂ M Â N T

A B S O L V I T E

Superior

Post

-

licea

l

și de

maiș

tri

Secundar

Prim

ar

Fără școală

absolvită

Tot

al

din

care:

Tot

al

Superior

Inferior

(gimnaz

ial)

Tot

al

din

care:

Univers

itar

de

licență

Lice

al

Profesi

onal

și de

ucenici

Perso

ane

analfa

bet

Total,

din 6971 689 591 257

509

0

257

2 1009 1509 816 119 33

20



România



care:

Mascu

lin 3342 320 280 159

251

9

121

9 670 630 287 57 9

Femin

in 3629 369 311 98

257

1

135

3 339 879 529 62 24

Sursa: Direcţia de statistică Dâmboviţa,2015

Forma instituţiei de învăţământ absolvită cu ponderea cea mai mare este învăţământul

secundar, iar numărul persoanelor care nu au nicio școală absolvită este de 119 persoane, din care

33 de persoane sunt anafabelte.

Grafic nr.1 - Gradul de educație la nivelul orașului Fieni

Sursa: Direcţia de statistică Dâmboviţa,2015

Tabel nr. 9 - Mișcarea naturală a populației (număr persoane)

An

Născuți vii Decedați Sporul natural

Jud.

Dâmboviţa Oraș Fieni

Jud.

Dâmboviţa

Oraș

Fieni

Jud.

Dâmboviţa

Oraș

Fieni

2010 5230 56 6416 87 -1186 -31

2011 4738 53 6108 73 -1370 -20

2012 4749 51 6263 88 -1514 -37

2013 4569 53 6338 72 -1769 -19

2014

Sursa – INSSE Tempo online, 2015

Din interpretarea datelor din tabel se constată o tendinţă de scădere a noilor născuţi vii la

nivel de judeţ, iar pentru oraşul Fieni, tendinţa este tot în scădere.

21



România



În ceea ce priveşte mortalitatea la nivel judeţ tendinţa este de scădere, tendinţă ce se

înregistrează și la nivelul localităţii noastre. Din corelarea datelor din tabel putem spune că sporul

natural, la nivel judeţ, este negativ, iar la nivel de oraş alternează, media per total perioadă fiind

negativă.

Grafic nr.2 - Spor natural oraș Fieni


Starea de ocupare a forței de muncă și gradul de sarăcie

Tabel nr. 10 - Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune

CAEN Rev.2 (număr persoane)

JUD. Dâmbovița 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL, din care 193000 193000 196000 193000

AGRICULTURA, SILVICULTURA

ȘI PESCUIT 69 000 71000 72000 68000

INDUSTRIE 47000 46000 45000 45000

CONSTRUCȚII 6000 5000 5000 6000

COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU

AMĂNUNTUL 27000 27000 28 000 30000

TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 12 000 12000 13000 12000

Sursa – INSSE Tempo online

22



România



Grafic nr.3 - Număr persoane pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN

Rev. nr.2


Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al

exploataţiilor agricole

An 2010 ORAȘ FIENI JUDEȚ

DÂMBOVIŢA

Total , din care:

Exploataţii agricole fără personalitate

juridică - -

Exploataţii agricole cu personalitate

juridică - -

Sursa – Recensământul agricol 2010

Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaților

AN Oraș Fieni

(număr persoane)

JUD. Dâmboviţa

(număr persoane)

2010 1672 72232

2011 1697 71152

2012 1452 71203

2013 1224 70712

2014 - -


23



România



Grafic nr. 4 - Evoluția numărului de salariați în orașul Fieni


Tabel nr. 13 - Evoluția numărului șomerilor înregistraţi și rata şomajului

Şomerii înregistraţi la din care: Rata

şomajului

Rata

şomajului

Anii Agenţiile pentru

ocuparea femei

- total

(%) - femei (%)

forţei de muncă (număr

(număr persoane) persoane)

2010 232 89 13,87 5,32

2011 155 75 9,13 4,41

2012 163 72 11,22 4,95

2013 151 56 12,33 4,57

2014 144 51


24



România



Grafic nr. 5 - Evoluția numărului de șomeri în orașul Fieni


2.3. INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ

2.3.1. Căile de acces

Principalele căi de acces sunt reprezentate de DN 71, care realizează legătura orașului

Fieni cu municipiul Târgovişte și oraşul Sinaia, DJ -712A, care străbate orașul de la sud la nord,

intersectând DN 71 în interiorul localității. Aceste drumuri sunt foarte importante pentru

circulaţie, importanţă sporită și de numărul mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.

Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Fieni, este în

prezent în lungime de aproximativ 32 km, din care 10 km drumuri și 22 km trotuare.

Tabel nr. 14 - Structura rețelei de străzi mici, parcări, trotuare din orașul Fieni

Categorie drum

Număr

Total km

drumuri

Total km

trotuare

Total km alei

pietonale

Număr

locuri de

parcare

Drum comunal 3 18 1 0 -

Drum vicinal 14 4 0 0 -

Străzi 33 15 23 3,5 -

TOTAL 50 38 24 3,5 250

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Fieni, 2015

232

155 163151 144

8975 72

56 51

0

50

100

150

200

250

2010 2011 2012 2013 2014

Ani

Someri inregistrati la AJOFM Dimbovita

Şomerii înregistraţi la Agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă (număr persoane)

din care: femei (număr persoane)

25



România



Starea tehnică a drumurilor în localitatea Fieni este precară, doar 40% din drumuri fiind

asfaltate. Practic, cea mai mare parte din reţeaua de drumuri nu este modernizată, drumurile sunt

pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriș și se încadrează in categoria de trafic ușor.

Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare decât pe 24 km, acostamentele

sunt în marea majoritate din pământ înierbat.

În ceea ce privește sistemul de colectare și evacuare ape pluviale aferent drumurilor,

acesta este ineficient, deoarece este realizat din șanțuri de pământ, in mare parte colmatate. În

aceste condiții, nu se realizeaza un drenaj corespunzător al apelor pluviale și prin urmare starea

drumurilor este direct afectată.

Tabel nr. 15 - Detalierea structurii rețelei de drumuri din orașul Fieni

Categorie drum

Lungime drumuri (km)

Total (km),

Drumuri

asfaltate

Drumuri

de

pământ

Drumuri

din care:

Reabilitate* /

modernizate

în perioada

2008-2013

Drum comunal 18 15 3 -

Drum vicinal 4 0 4 -

Străzi 15 12 3 -

TOTAL 37 27 10 -

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Fieni, 2015

Transportul

Transport feroviar în orașul Fieni există.

Transportul public de persoane intrajudeţean Dâmbovița – celelalte localități vecine

(Pucioasa, Doicești, Aninoasa, Târgoviște etc.) şi interjudeţean ( Sinaia, Buşteni, Azuga, Braşov)

este asigurat de mai multi operatori SC GRUP ARYC SRL, SC AGRAR SRL, SC

MONDOTRANS, cu mașinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze, taxi-uri etc. Pe teritoriul

orașului sunt amenajate 3 stații de autobuz.

Traficul staţionar

În prezent în oraș sunt amenajate doar 30 locuri de parcare în regim public.

26



România



2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată

2.3.2.1. Rețeaua de alimentare cu apă

1. Sursa de apă

Zona de alimentare Fieni are 4 surse de apă:

Izvorul Gâlma și puţul Gâlma, localizate în zona muntoasă în nordul judeţului

Dâmbovița, pe malul stâng al Râului Ialomiţa, la câţiva km în amonte de localitatea

Moroeni;

Izvorul Rătei, localizat de asemenea în zona muntoasă în nordul judeţului

Dâmbovița, pe malul stâng al pârâului Rătei, la aproximativ 10 km în amonte de

localitatea Moroeni;

Drenul Valea Caselor pe malul drept al râului Ialomiţa, în nordul oraşului Fieni

Aducţiuni :

Trei aducţiuni asigură apa pentru Fieni:

Prima constă, în primul rând, într-un dren de la Valea Caselor la SP (lungime: 600

m, diametru: 600 mm, material: oţel) şi o conductă de presiune de la SP (lungime:

1.550 m, diametru: 300 mm, material: oţel) ce alimentează bazinele de stocare;

A doua şi a treia constau în două conducte de la izvoarele Gâlma şi Rătei ce

alimentează direct Fieni, ce face parte din rețeaua de distribuţie (Gâlma - lungime:

20 km, diametru: 125 - 150 mm, material: oţel. Rătei: lungime: 30 km,

diametru:150 mm, material: oţel).

2. Sistem de colectare şi depozitare

Apa brută din dren este pompată către rezervoarele de depozitare de la Strada Fireţelor

prin intermediul SP „Terasa Fieni” localizată pe malul stâng al Râului Ialomiţa, reechipat în 2001

cu pompe orizontale 3+1 pompe de tip SADU 100x3, Q = 90 mc/h, H = 80m, P = 47kW.

Deşi au fost înlocuite recent, pompele electrice sunt uzate şi lucrează cu eficienţă scăzută.

Trebuie menţionat următorul aspect: căminul de vane din rezervoarele Gâlma găzduieşte de

asemenea o SP mică pentru a alimenta satul “Glod”, principalele caracteristici 3 x Q=22 cum/h, H

= 60 m, P=3 KW.

3. Tratarea apei

Cu excepția dezinfectării cu clor gazos, nu mai există alte stații de tratare.

27



România



Rețeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 32.5 km și a fost pusă în funcțiune

astfel:

- coloana Rătei – 1912,

- Coloana Gâlma – 1956,

- Dren vechi – 1973,

- Dren nou 1991.

Din totalul de 2675 de gospodării, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă

sunt racordate 2469, adică un procent de 92%.

Tabel nr. 16 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014

TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la retea

alimentare cu apă

CASE PARTICULARE 1086

POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele oraşului)

Contracte individuale la blocuri 1221

AGENŢI ECONOMICI 134

UNITĂŢI UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar,

piaţă, unitatea de pompieri) 11

TOTAL 2452

Sursa: Compania de apă Târgoviște- punct de lucru Fieni

Consumul de apă potabilă

Tabel nr. 17 - Consumul de apă potabilă în orașul Fieni în perioada 2010-2014

ANUL CONSUM

metri cubi / zi

2010 565,90

2011 820,25

2012 811,57

2013 707,17

2014 574,37

Sursa: Compania de apă Târgoviște- punct de lucru Fieni

28



România



În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă

şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea minimă

de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul acoperirii

necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).

4. Surse de poluare a apei in oraș

Poluarea apei subterane se datorează folosirii îngrășămintelor chimice în agricultură,

existenței unor fose rudimentare folosite de gospodăriile locale, dar și datorită structurii solului.

Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitrații și cei mai periculoși nitriții.

5. Preţurile şi tarifele practicate

Prețul pentru apa potabilă livrată în orașul Fieni a fost stabilit de către Compania de Apă

Târgoviște şi este de 4,33 lei/mc, cu T.V.A. inclusă.

2.3.2.2. Rețeaua de ape uzate

În prezent, rețeaua de canalizare este în curs de extindere, pe toată raza localității. Pe lângă

cei 8 Km extinşi se va mai realiza o reţea de 5 Km. Atât Primăria Fieni cât şi operatorul regional,

respectiv Compania de Apă Târgoviște, au ca obiectiv extinderea reţelei de canalizare cu încă 15

Km cu branşamentele aferente. Rețeaua de colectare a apelor pluviale din orașul Fieni este

formată din șanțuri și rigolele de scurgere a apelor. Odată cu realizarea proiectelor de modernizare

a străzilor, se vor realiza și sistemele de canalizare pluvială aferente străzilor respective.

2.3.3. Energia termică

Nu există un sistem de termoficare propriu.

Alimentare cu gaze - oraşul Fieni şi localitatea Berevoieşti dispun de rețea de gaze

naturale. Alimentarea cu gaz metan se face din reţeaua stradală, proprietatea DISTRIGAZ prin

intermediul branşamentelor individuale pentru fiecare consumator în parte. Regimul de presiune

este de două feluri: joasă şi redusă, existând staţii de reglare şi măsură a gazelor. Distribuţia în

teritoriul oraşului Fieni se face astfel: din staţia de predare (înaltă – medie presiune), situată pe str.

Stadionului pornesc racorduri către cele 3 stații de reglare-măsurare, iar de aici reţele de

distribuție. Încălzirea locuinţelor particulare, se face cu sobe de teracotă, centrale termice, care

folosesc combustibili gazoşi – gaze şi combustibil solid - lemn.

29



România



2.3.4. Rețeaua de iluminat public

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de

distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,

instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare,

cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul

public.

Reţeaua de iluminat public din orașul Fieni are o lungime de 32 km.

Tabel nr. 18 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Stâlpi de iluminat aparţinând S.C

Electrica S.A 962 962 962 962 962

Stâlpi de iluminat aparţinând

U.A. T Fieni 123 123 123 123 123

Corpuri de iluminat 846 846 846 846 846

Sursa: Primăria FIENI, 2015

Din cele 846 corpuri de iluminat, cele pe LED sunt 0 bucăți, pe sodiu 806 ( 592 buc. -

70W; 214 buc.-150W) , fluorescente – 0 bucăți, economice - 40 bucăți. În ceea ce privește

consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru instituții importante și în același timp

mari consumatoare de energie, se observă o tendință de creștere a consumului. Acest lucru

presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice printr-o exploatare

raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste unități.

Tabel nr. 19 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraș FIENI

Tipuri de utilizatori Consumuri anuale (kwh)

2013 2014 2015 estimat

Primărie 607412 580617 580000

Gradinița „Dumbrava

Minunată” 8000 14000 15000

Școala Generală

„Diaconu Coresi” 19000 25000 26000

Liceul Tehnologic

„Aurel Rainu” 39000 35636 41480

TOTAL 673412 655253 662480

Sursa: Primăria Fieni, Scoala Gimnazială “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”,

Grădiniţa “Dumbrava Minunată”- Fieni

30



România



2.3.5. Poșta si telecomunicații

Compania Naţională „Poşta Română” îşi desfăşoară activitatea într-un singur oficiu poştal,

în centrul oraşului.

Orașul este conectat la serviciile de telefonie fixă ROMTELECOM, serviciile de telefonie

mobilă cu acoperire corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE,

COSMOTE, servicii de televiziune prin satelit, DIGI TV, TELEKOM TV, FOCUS SAT,

televiziune prin cablu UPC. Rețeaua de internet este asigurată de U.P.C., TELEKOM, DIGI,

VODAFONE, ORANGE, IDILIS S A, MEDIA SAT.

2.4. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

2.4.1. Serviciile de sănatate

Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Fieni, funcţionează 4 cabinete medici de

familie individuale, 3 cabinete medicale stomatologice individuale, 4 farmacii particulare, un

laborator de analize medicale, un serviciu de ambulanţă şi un serviciu SMURD.

În oraşul Fieni nu avem Spital Orăşenesc.

Tabel nr. 20 - Furnizori de servicii de sănătate

NR.

CRT.

Furnizori de servicii de sănătate

Unitate de stat /

Privată

1. Cabinete medicale stomatologice Privat

2. Cabinete medici de familie Privat

3. Farmacii Privat

4. Serviciul de ambulanţă jud.DB- Substaţia Fieni Public

5. SMURD Jud. Dâmbovița- Substaţia Fieni Public

6. S.C. MEDICOR-H SRL – Laborator analize

medicale Privat

Sursa - DSP Dâmbovița, 2015

31



România



Tabel nr. 21 - Indicatori servicii de sănătate

Indicatori Spitale

Cabinete

Medicale

Stomatologice

Individuale

Cabinete Medici

de Familie Farmacii

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numărul

unităților - - - 3 - 4 - 4

Numărul de

paturi - - - - - - - -

Numărul de

medici

specialiști

- - - 4 - 4 - -

Numărul de

asistente - - - 3 - 5 - 5


Tabel nr. 22 - Evoluția numărului de medici din ultimi 5 ani pe specializări

Nr.

Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Număr medici de familie 4 4 4 4 4

2 Număr medici specialisti 4 4 4 4 4


2.4.2. Serviciile de asistenţă socială

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a

monitoriza în condiții optime atribuțiile și obligațiile care le revin asistenților personali în vederea

ameliorării situației persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la

nivelul la care starea lor o cere.

32



România



Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-şi valorifice potențialul fizic,

intelectual, spiritual, emoțional și social, în pofida handicapului de care suferă.

În prezent în cadrul Primăriei orașului Fieni sunt angajaţi 12 asistenți personali ai

persoanelor cu handicap, din care 8 persoane sunt asistenți personali pentru adulţi, iar 4 asistenți

personali pentru minori.

La nivelul orașului sunt înregistrate 67 persoane cu handicap gradul grav care au optat

pentru primirea unei indemnizații lunare în locul angajarii unui asistent personal. În ceea ce

privește reprezentanții legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt persoanele cu handicap

grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente afecțiuni întâlnite sunt

encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia, distrofie musculară progresivă,

paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La adulţii cu handicap gradul grav

predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere mintala severă, alzheimer.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea

O.U.G. nr. 70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea

locuinţelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost în medie 335.

Tabel nr. 22 - Bugetul oraşului Fieni pentru asistenţă socială în perioada 2010 - 2014

ANUL BUGETUL (lei)

2010 248847

2011 32236

2012 33922

2013 53802

2014 25344

Sursa: Primăria Fieni, 2015

33



România



2.5. INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Tabel nr. 23 - Infrastructura de învățământ din orașul Fieni în anul 2014

Nr.

crt. Unitate de învăţământ Adresa

Personalitate

juridică

/Arondată

Acreditată /

Autorizată

Învăţământ

public /

privat

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

1.

GRĂDINIŢA

“DUMBRAVA

MINUNATĂ”

Oraş Fieni,

str.Teilor,

nr.14, jud.DB

Personalitate

juridică Acreditată Public

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

2. ŞCOALA GIMNAZIALĂ

“DIACONU CORESI”

Oraş Fieni, str.

Runcului, nr.

41, jud. DB

Personalitate


INVĂŢĂMÂNT LICEAL

3 LICEUL TEHNOLOGIC

“AUREL RAINU”

Oraş Fieni, str.

Republicii, nr.

28, jud. DB

Personalitate


Sursa: Scoala Gen. “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”, Grădiniţa “Dumbrava

Minunată”- Fieni, 2015

Tabel nr. 24 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru

învăţământul preuniversitar, în oraşul FIENI

Nr.

crt.

Specialitatea catedrei

(postului)

Norme / posturi

didactice

(număr)

Norme / posturi didactice

acoperite cu:

Titulari Suplinitori

1 Educatoare 14 10 4

2 Învăţători 18 14 4

3 Profesori 57 44 13

4 Discipline tehnice 12 9 3

TOTAL 101 77 24

34



România



Sursa: Scoala Gimnazială “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”, Grădiniţa

“Dumbrava Minunată”- Fieni, 2015

Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din oraşul Fieni s-a

realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscriși un

număr total de 1309 elevi, din care preșcolari 183.

Tabel nr. 25 - Evoluția numărului de elevi, pe ani școlari

Tip instituţie / Nr. înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Grădiniţe 244 236 181 183

Şcoli generale 547 515 530 545

Licee 727 700 636 581

TOTAL 1518 1451 1347 1309


“Dumbrava Minunată”- Fieni

Grafic nr. 6 - Evoluția populației școlare în orașul Fieni


“Dumbrava Minunată”- Fieni

35



România



Tabel nr. 26 - Situaţia elevilor înscrişi în anul școlar 2013 – 2014

Unitatea de

învăţământ

Nr.

înscrişi Clasa

Nr.

promovaţi Repetenţi

Abandon

şcolar

Rata

promovabilităţii

%

Şcoala

gimnazială

“Diaconu

Coresi”

38 Pregătitoare 38 - - 100

33 I 33 - - 100

41 II 41 - - 100

48 III 48 - - 100

34 IV 33 1 - 97,5

60 V 60 - - 100

75 VI 69 6 - 92

48 VII 44 2 2 91,66

69 VIII 69 - - 100

23 Cls.preg.

step by step 23 - - 100

18 I- step by

step 18 - - 100

19 II- step by

step 19 - - 100

16 III- step by

step 16 - - 100

23 IV- step by

step 23 - - 100

Liceul

153 IX 137 16 0 89.54

115 X 113 2 1 98.26

146 XI 139 7 0 95.20

124 XII 124 0 0 100

18 X- PROF 18 0 0 100

22 XI-PROF 20 0 2 90.90

579 TOTAL 551 25 3 95.16

Sursa: Scoala Gimnazială “Diaconu Coresi”, Liceul Tehnologic “Aurel Rainu”- Fieni, 2015

36



România



Rezultatele elevilor la examenele naţionale sunt prezentate în următorele tabele:

Tabel nr. 27 - Situația testărilor naţionale

An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi reușiți Procent

Promovabilitate

2011/2012 63 62 62 80,64

2012/2013 53 53 53 90,56

2013/2014 61 61 61 81,96

Sursa: Şcoala Gimnazială “Diaconu Coresi”-Fieni

Tabel nr. 28 - Situația Examenului de Bacalaureat în orașul Fieni

An școlar Nr.elevi înscriși Nr.elevi prezenți Nr. elevi reușiți

Procent

Promovabilitate

%

2011/2012 116 107 54 50,46

2012/2013 117 108 56 51,85

2013/2014 102 84 58 56,86

Sursa: Liceul tehnologic “Aurel Rainu”-Fieni

Burse acordate elevilor

Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit, de

studiu şi de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin

material vizând atât, protecţia socială, cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune la

învăţătură şi disciplină.

Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:

- Burse de ajutor social

- Burse de merit

- Burse de studiu

- Burse de performanţă

37



România



Tabel nr. 29 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare

Sursa: Liceul tehnologic “Aurel Rainu” -Fieni, Şcoala gimnazială “Diaconu Coresi”-Fieni

2.6. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT

număr biblioteci - 1

număr case de cultură - 1

cămine culturale şi muzee - 1

monumente istorice - 6

număr ONG - 1

publicații şi reviste - 1

formații de dans (popular, modern) - 2

sărbători şi tradiții cu specific local - 3

Nr.

Crt.

Denumire unitate

de învăţământ Ani şcolari

Burse de

performanţă

Burse de

merit

Burse

sociale şi

medicale

1.

LICEUL

TEHNOLOGIC

“AUREL RAINU”

2011-2012 - 10 6

2012-2013 - 10 5

2013-2014 - 10 7

2.

ŞCOALA

GIMNAZIALĂ

“DIACONU

CORESI

2011-2012 - 86 61

2012-2013 - 5 39

2013-2014 - - -

TOTAL - 121 118

38



România



2.7. ECONOMIA

2.7.1. Industria

Tabel nr. 30 - Structura agenților economici din Fieni, în funcție de domeniul lor de activitate

STRUCTURA AGENȚILOR ECONOMICI, ÎN FUNCȚIE

DE DOMENIUL DE ACTIVITATE

Nr

crt Domeniul de activitate

Număr

societăți

Pondere în

totalul

societăților

1 Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; Repararea

autovehiculelor şi motocicletelor 54 31,57

2 Hoteluri și restaurante 9 5,26

3 Activităţi profesionale, ştiinţifice și tehnice 4 2,34

4 Agricultura, Silvicultura și Pescuit 4 2,34

5 Industria prelucrătoare 15 8,77

6 Distribuția apei; Salubritate; Gestionarea deşeurilor,

activităţi de decontaminare 2 1,17

7 Transport și depozitare 25 14,61

8 Activități de servicii administrative și activități de servicii

suport 9 5,26

9 Informații și comunicații 4 2,34

10 Construcții 20 11,70

11 Intermedieri financiare și Asigurări 4 2,34

12 Activități de spectacole culturale și recreative 4 2,34

13 Alte activități de servicii 12 7,01

TOTAL 171 100

Sursa: Oficiul Registrul Comerţului de pe lîngă Tribunalul Dâmbovița, 2015

39



România



Grafic nr. 7 - Numărul agenților economice din orașul Fieni


Din totalul celor 171 societăți active, 92,40 % sunt microintrepinderi, respectiv au maxim

9 angajați şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.

Tabel nr. 31 - Evoluția societăților din orașul Fieni în perioada 2011-2014

Tipuri de societăți 2014 2013 2012 2011

Microintreprinderi 119 112 103

Întreprinderi mici 11 7 9

Întreprinderi inactive - - -

Total societăți existente, din

care: 133 121 115

- noi înființate 13 8 14

- active

Sursa: Oficiul Registrul Comerţului de pe lîngă Tribunalul Dâmbovița

40



România



Principalii agenți economici (care au raportat mai mult de 10 salariaţi la depunerea

situaţiilor financiare aferente anului 2013) care își desfășoară activitatea în orașul Fieni sunt

prezentați în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 32 - Lista cuprincipalii agenții economici de pe raza orașului Fieni

Nr.

crt.

Denumire

societate Localitatea

Nr.

angajați

Cifra de

afaceri Profit

Domeniul de

activitate

1. EUROGAS

PRESCOM SRL FIENI 79 17548684 615422

activităţi şi servicii de

decontaminare

2. COSMO

CERAMICA SRL FIENI 15 3210169 49474

comerț cu ridicata

nespecializat

3. EUROPEAN

CONS-STIL SRL FIENI 82 2598936

-

166370

fabricarea altor maşini

şi utilaje de utilizare

generală

4. STEAUA

ELECTRICA SA FIENI 172 2095424

-

369079

6

fabricarea de

echipamente electrice

de iluminat

5. ROPAN SRL FIENI 20 1817588 29275

fabricarea pâinii,

fabricarea prăjiturilor

şi a produselor

proaspete de patiserie

6. NID SERVICE

SRL FIENI 27 1052973 182940

lucrări de instalaţii

electrice

7. AGRAR SRL FIENI 11 722527 1212

transporturi urbane,

suburbane şi

metropolitane de

călători

8.

GOSPODĂRIE

LOCALĂ ŞI

TRANSPORT

FIENI SRL

FIENI 31 674005 25855 alte activităţi de

curăţenie

41



România



9 VF VAL PREST

COM SRL FIENI 21 525492 5220

alte activităţi de

servicii suport pentru

întreprinderi

10 DINALVI

SECURITY SRL FIENI 27 510132 62302

activităţi de protecţie şi

gardă

11 STOP COM SRL FIENI 14 495890 45046

lucrări de vopsitorie,

zugrăveli şi montări de

geamuri

12 DANGER SRL FIENI 13 385235 61473 fabricarea altor articole

de lenjerie

13 AQUA ANDREI

PREST SRL FIENI 11 335556 32679

captarea, tratarea, şi

distribuția apei


2.7.2. Agricultura

Tabel nr. 33 - Suprafața agricolă, pe categorii de folosință în anul 2014

Categorii de folosință Suprafața (ha) Ponderea

suprafețelor (ha)

- arabil 71 6,7

- pășuni și fânețe 961 90,5

- vii și livezi 30 2,8

Total teren agricol 1062 100

Sursa: Registrul Agricol - Primăria Fieni, 2015

2.7.2.1. Situația terenurilor, pe categorii de folosință, potrivit Recensământului agricol

din anul 2010

Terenul arabil - 0

Grădina familială - 36,02 ha

Păşuni şi fâneţe - 974,39 ha

Culturi permanente – 56,44 ha

Suprafaţa agricolă utilizată (SAU) – 1066,85 ha

Suprafata agricolă neutilizată - 1,14 ha

42



România



Tabel nr. 34 - Suprafața agricolă utilizată, suprafața agricolă neutilizată și alte suprafețe (hectare), pe categorii de folosință

Localitate

Suprafață agricolă utilizată

Suprafață

agricolă

neutilizat

ă

Suprafață

împădurit

ă

din care: Suprafețe

ocupate

cu

clădiri,

curți,

drumuri,

cariere

etc.

Heleștee

, iazuri,

bălți

Suprafață

totală a

exploatați

ei agricole

Teren

arabil

Grădini

familial

e

Pășuni și

fânețe

Culturi

permanent

e

Total

Crânguri

în sistem

de rotație

pe termen

scurt

JUDET

DÂMBOVIȚA - - - - - - - - - - -

Orașul FIENI - 36,02 974,39 56,44 1066,85 1,14 18,8 - 20 - 1106,79

Pondere (%) 3,25 88,03 5,10 96,39 0,10 1,69 - 1,80 100


43



România



Tabel nr. 35 - Exploatații agricole (număr), cu suprafața agricolă utilizată, pe categorii de folosință

Localitate

Suprafață agricolă utilizată

Suprafaț

ă

agricolă

neutiliza

tă

Suprafaț

ă

împăduri

tă

din

care: Suprafe

țe

ocupate

cu

clădiri,

curți,

drumuri

, cariere

etc.

Heleștee

, iazuri,

bălți

Suprafața

totală a

exploatați

ei agricole

Teren

arabil

Grădini

familiale

Pășuni

și

fânețe

Culturi

permanen

te

Total

Crângu

ri în

sistem

de

rotație

pe

termen

scurt

JUDEȚ DÂMBOVIȚA

Orașul Fieni - 36,02 974,39 56,44 1066,85 1,14 18,8 - 20 - 1106,79


44



România



Tabel nr. 36 - Exploatații agricole (număr) după modul de detinere a suprafeței agricole

utilizate

Modul de detțnere a

suprafeței Oraș FIENI

Jud.

DÂMBOVIȚ

A

În proprietate 1106,79 134.314

În concesiune - 67

În arendă - 1223

În parte - 1482

Utilizat cu titlu gratuit - 10.989

Alte moduri - 3500

Total 1106,79

Sursa: Recensământul agricol 2010

Tabel nr. 37 - Exploatații agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul

de deținere al acestuia

Modul de deținere al

terenului arabil Oraș FIENI

Jud.

DÂMBOVIȚA

În proprietate - 88.808

În concesiune - 28

În arendă - 1.011

În parte - 1.393

Utilizat cu titlu gratuit - 8.525

Alte moduri - 2.211

Total - 101.876


45



România



Tabel nr. 38 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Clase de mărime Oraș FIENI Jud.

DÂMBOVIȚA

Sub 0,1 ha - 6.527

0,1 - 0,3 ha - 18.567

0,3 - 0,5 ha - 9703

0,5 - 1 ha - 20.274

1-2 ha - 22.241

2-5 ha - 15.394

5-10 ha - 1.978

10-20 ha - 523

20-30 ha - 125

30-50 ha - 118

50-100 ha - 92

peste 100 ha - 70

Total - 96.212


2.7.2.2. Cultura plantelor

Tabel nr. 39 - Suprafețele cultivate în orașul Fieni, conform Recensământului agricol 2010

Culturi

Oraș FIENI Jud.

DÂMBOVIȚA

Suprafaţa

cultivată

(hectare)

Pondere din teren

arabil

Suprafaţa

cultivată

(hectare)

Grâu comun și grâu spelt - - 45.143,30

Porumb - - 47.524,10

Plante tehnice (floarea soarelui,

rapiță și soia) - - 4.987,43

Legume, pepeni (în câmp și în

sere) - - 5.271,48 + 62,19

46



România



Plante de nutreţ (fân şi masă

verde, leguminoase pentru

nutreţ- lucernă, trifoi)

- - 6.974,28

Cartofi - - 45.143,30

Alte culturi - - 47.524,10

TOTAL ARABIL (din

suprafața agricolă utilizată) - -


Tabel nr. 40 - Suprafețele cultivate în Fieni

Cultura Suprafaţa cultivată

(hectare) Pondere

Meri 14 46,67

Pruni 13 43,33

Alți pomi fructiferi 3 10,00

Struguri de masă - -

Struguri de vin - -

TOTAL 30 100


Productivitatea sectorului agricol

Tabel nr. 41 - Situația producțiilor medii la principalele culturi în județul Dâmbovița

Denumire cultură U.M Producția

2011

Producția

2014

Diferența

+/-

Diferența

%

Grâu Kg/ ha 3326 3003 -323 -9,71

Porumb Kg/ ha 4630 4317 -313 -6,76

Pepeni verzi și galbeni Kg/ ha 25360 25009 -351 -1,38

Cartofi tone 194261 203534 +9273 +4,77

Prune tone 31623 29968 -1655 -5,23

Meri tone 63389 41623 -21766 -34,33

Struguri tone 5508 4436 -1072 -19,46

Sursa: INSSE Tempo online, 2015

47



România



2.7.2.3. Creșterea animalelor -

Tabel nr. 42 - Efectivele de animale din localitatea Fieni, conform Recensământului agricol

2010

Efective de animale (capete) Jud.

DÂMBOVIȚA FIENI

Bovine 37.441 343

Ovine 59.552 784

Caprine 22.403 208

Porcine 125.857 451

Păsări 3.779.788 8.913

Cabaline 13.803 101

Familii de albine 28.129 234

TOTAL 4.066.973 11.034

Sursa: INSSE Tempo online, 2015

2.8. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol)

1. Calitatea apei

Conform datelor transmise de Direcţia de Sănătate Publică Dâmbovița, în urma solicitării

Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dâmbovița – privind starea mediului în judeţul Dâmbovița –

an 2014, referitor la calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în

oraşul Fieni au fost transmise următoarele informaţii:

48



România



Tabel nr. 43 - Starea mediului în orașul Fieni, anul 2014

Localitatea

Sursa de

apă

folosită

Metode de

tratare

aplicate

Lungimea

reţelei de

canalizare

/vechimea

Nr. Probe

recoltate şi

analizate

Nr.

Analize

Nr. Probe

neconforme

din totalul

celor

analizate

Fieni

Dren albia

majoră

Ialomiţa

Clor gazos 64,5 Km /

55 ani 257 2547 1

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmbovița

Privind calitatea apelor de suprafaţă, Administraţia Bazinală de Apă Ialomiţa-Buzău, a

furnizat pentru anul 2014, date cu privire la starea ecologică a râului Ialomiţa, judeţul

Dâmbovița, rezultănd o evaluare integrată bună.

2. Calitatea aerului

Începând cu data de 01 mai 2008, a intrat în funcţiune componenta locală a Reţelei

Naţionale de Supraveghere a Calităţii Aerului (RNMCA), componentă ce dispune de două staţii

automate de monitorizare, gestionate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmboviţa. Reţeaua

judeţeană de supraveghere a calităţii aerului este formată din staţii automate de monitorizare a

calităţii aerului şi puncte fixe de prelevare manuală a probelor dispuse în zone reprezentative din

punct de vedere al poluării.

Supravegherea automată a aerului se realizează prin :

Staţia automată DB-1, amplasată în mun. Târgoviște;

Staţia automată DB-2, amplasată în oraşul Fieni, în parcul central al oraşului – str.

Teilor, nr. 20 (din motive tehnice staţia a fost închisă din luna iunie 2013);

Raza ariei de reprezentativitate a staţiei DB-2 este de 100m – 1Km, monitorizează în

timp real parametrii meteo (temperatură, viteza vântului, direcţia vântului, intensitatea radiaţiei

solare, cantitatea de precipitaţii, presiunea admosferică), poluanţi gazoşi (oxizi de azot, dioxid de

sulf, monoxide de sulf, ozon troposferic) şi pulberi în suspensie.

Prin măsurări manuale este evaluată calitatea aerului pentru poluanţii: PM10 (prin

metoda gravimetrică), plumb, cadmiu, nichel, arsen. Pe baza datelor de monitorizare din

perioada 2010-2013 pe care Agenţia pentru Protecţia Mediului Dâmbovița le deţine, se pot face

următoarele aprecieri privind calitatea aerului la nivelul oraşului Fieni:

49



România



Dioxidul de sulf – concentraţia de dioxid de sulf nu a depăşit valorile limită orare

(350µg/m3) şi zilnice (125µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. Valori mai

ridicate se înregistrează de obicei în sezonul rece, principala cauză a acestora fiind

sistemele de încălzire a populaţie care nu utilizează metan şi într-o mai mică

măsură emisiile provenite de la motoarele diesel.

Dioxidul de azot – pe perioada supusă analizei, nu au fost evidenţiate depăşiri ale

valorilor limită orare şi anuale sau ale pragului de alertă. Maxima s-a înregistrat în

luna noiembrie 2011 (142,42 µg/mc) sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii

umane (200 µg/mc).

Monoxidul de carbon- nu au fost semnalate depăşiri ale valorii limită.

Metale grele – Metalele grele sunt emise ca rezultat al diferitelor procese de combustie şi

al unor activităţi industriale, putând fi incluse sau ataşate de particulele emise.

Metalele grele monitorizate prin intermediul staţiei automate DB-2, au fost

plumbul, arsen, cadmiul şi nichelul, prelevate din particule în suspensie, fracţia

PM10. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor anuale impuse prin legislaţia

specifică.

Pulberi sedimentare – monitorizarea pulberilor sedimentare în oraşul Fieni de către

A.P.M. Dâmbovița, nu a evidenţiat depăşiri ale concentraţiei maxime admise

(17g/mp/lună), conform STAS 12574/1987.

3. Calitatea solului

Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor

pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Dâmbovița este cuprins în

anexa acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Orașul

Fieni nu este în această listă, cu toate că agricultura se practică la o scară intensivă la nivelul

localității, nivelul de poluare cu nitrați se încadrează în limitele admise.

O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare

a deșeurilor.

4. Radioactivitatea mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost

înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea și controla respectarea prevederilor legale

privind radioprotecţia mediului.

50



România



La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor

pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul

naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.

2.8.2. Managementul deșeurilor

În oraşul Fieni, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Reabilitarea colectării,

transportului, depozitării, prelucrării deşeurilor solide în judeţul Dâmbovița” a delegat prin

concesiune firmei S.C. EUROGAS PRESCOM SRL Fieni, gestionarea serviciilor de depozitare,

tratare şi valorificare a deşeurilor municipale nepericuloase în judeţul Dâmbovița. În acest

moment S.C. SUPERCOM SRL desfășoară activități de colectare și transport deșeuri menajere,

deșeurile colectate de la populația din Fieni fiind transportate la Rampa Aninoasa, fără a realiza

și selectarea acestora. Autoritățile locale din orașul Fieni fac eforturi în ceea ce privește aplicarea

legislației privind protecția mediului, precum și oferirea unei educații ecologice tuturor

locuitorilor orașului.

Sursele de deșeuri din Fieni sunt: deșeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii

economici, deșeuri stradale, deşeuri din grădini, spaţii verzi, parcuri, deșeuri menajere

spitaliceşti.

Cantitatea de deșeuri menajere colectate anual în perioada 2009-2013 – cca. 7829

tone/an

2.8.3. Spațiile verzi

Tabel nr. 44 - Repartiţia spaţiilor verzi în orașul Fieni

Tipuri de spații verzi

Spaţii verzi publice cu acces

nelimitat

SCUARURI

PARC

Culoar de protecţie pentru râul Ialomiţa şi pârâul

Ialomicioara

Spaţii verzi din zona blocurilor şi a unităţilor publice

Culoar de protecţie cale ferată

Spaţii verzi publice cu acces

limitat

STADION

Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea

Ovinelor şi Caprinelor Bilciureşti

Sursa: Primăria Fieni, 2015

51



România



2.8.4. Fondul forestier

Tabel nr. 45 – Fondul forestier jud. Dâmbovița

An Suprafaţa fondului

forestier (ha)

Volumul de lemn recoltat

(mc)

2009 117,9 mii 237,3 mii

2010 119,2 mii 229,7 mii

2011 119,6 mii 246,0 mii

2012 119,2 mii 267,8 mii

Sursa: INSSE, Tempo online, 2015

2.8.5. Riscuri naturale

a) Riscuri generate de deșertificare

b) Riscuri generate de inundaţii

c) Incendii de pădure, pajişti comunale

d) Alunecari de teren

e) Cutremur

2.8.6. Situaţii de urgenţă

Situaţia de urgenţă reprezintă un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin

amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile

materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare

adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar

al forţelor şi mijloacelor implicate. În Fieni funcţionează servicii de urgenţă profesioniste: Garda

de pompieri, str. Stadionului, tel. 0245774099.

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi

principale: informare publică şi prevenire și intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a

formaţiunilor profesioniste specializate. Adresa/ Contact Serviciul pentru Situații de Urgență al

orașului Fieni: Primăria Fieni, str. Ing Aurel Rainu, nr. 67, telefon/fax 0245774071 /

0245774073.

Pe teritoriul oraşului Fieni sunt identificaţi o serie de factori de risc, după cum urmează:

1) Cutremure de pământ cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter ce pot afecta în

special construcţiile foarte vechi, lucrările de artă, reţeaua de comunicaţii, reţelele de transport şi

distribuţie a energiei electrice sau gaze şi altele;

52



România



2) Inundaţii pe valea râului Ialomiţa şi a pârâului Ialomicioara;

3) Căderi abundente de zăpadă pe întreg teritoriul oraşului;

4) Furtuni şi viscole pe întreg teritoriul oraşului;

5) Incendii de masă şi explozii, în special la reţelele de transport şi distribuţie gaze,

nodurile de comunicaţii rutiere şi feroviare;

6) Accidente nucleare şi căderi de obiecte cosmice;

7) Epidemii şi epizootii;

8) Accidente chimice pe timpul transportului substanţelor toxice industriale şi explozii pe

calea rutieră şi calea ferată precum şi la staţia de clorinare a apei a oraşului.

Supravegherea surselor de risc de pe teritoriul oraşului se realizează cu ajutorul posturilor

de observare organizate la nivelul oraşului şi de către agenţii economici din oraş. Avertizarea

populaţiei despre iminenţa unui pericol se realizează cu ajutorul a 5 sirene electrice şi o centrală

de alarmare de 24 numere.

Fluxul informaţional se efectuează prin sistemul TELEKOM, cu ajutorul telefoniei

mobile. Măsurile de protecţie ale populaţiei din oraşul Fieni se bazează în special pe folosirea

locurilor naturale de adăpostire şi a adăposturilor de tip familial.

În oraşul Fieni există un punct de comandă al oraşului localizat la subsolul primăriei și 3

adăposturi pentru populatie, situate deasemenea la Primăria Fieni 1, respectiv 2 la subsolul

blocurilor ANL.

În baza Legii nr. 481/2004 a protecţiei civile, toate construcţiile noi trebuie avizate şi de

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Basarab I” Dâmboviţa, care va lua în evidenţă

subsolurile nou construite în vederea adăpostirii populaţiei. În cadrul Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă „Basarab I” Dâmboviţa funcţionează şi o echipă pirotehnică şi conform O.G.

nr. 3/1975 Comitetul Local are obligaţia de a informa organele de poliţie, Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgență „Basarab I” Dâmboviţa asupra apariţiei pe teritoriul oraşului sau al

societăţilor comerciale a proiectilelor / bombelor rămase neexplodate în vederea distrugerii lor în

condiţii de securitate, conform legii.

Asigurarea logistică a formaţiunilor de protecţie civilă se prezintă corespunzător.

Problemele însă apar în cazul intervenţiei la deszăpezire, unde utilajele sunt insuficiente, precum

şi în cazul unui eventual cutremur, unde lipsesc o serie de dotări.

Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de SVSU, cu următoarele utilaje:

autogreder

tractoare

53



România



buldoexcavator

camion

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

Capacitatea de intervenţie în caz de situaţii de urgenţă a fost reflectată în documentele

operative ale Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Fieni şi anume: dispoziţia

cu lista persoanelor care fac parte din Comitetul Local pentru Situaţii de Urgență al oraşului şi

tabelul cu persoanele care fac parte din Centrul Operativ, Regulamentul Comitetului Local

pentru Situaţii de Urgență al oraşului Fieni, Planul de apărare împotriva efectelor dezastrelor,

Planul anual de pregătire în domeniul Situaţiilor de Urgență la nivelul oraşului Fieni şi altele,

documente care au corespuns cerinţelor actuale şi au putut fi puse în aplicare în timp scurt şi cu

eficienţa corespunzătoare.

Inspectoratul Judeţean Dâmboviţa pentru Situaţii de Urgenţă are rol în:

Prevenirea şi stingerea incendiilor - activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor

este în responsabilitatea Grupului de Pompieri “Basarab I” Dâmboviţa.

Protecţia civilă - protecţia civilă a României, parte componentă a apărării ţării

cuprinde un complex de măsuri organizatorice pentru ocrotirea populaţiei, valorilor

culturale şi bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi de

pregătire a teritoriului şi economiei pentru apărare, cu mijloace şi prin activităţi

specifice. Misiunile protecţiei civile sunt:

prevenirea populaţiei asupra pericolului atacului aerian, calamităţilor sau catastrofelor prin

înştiinţare şi alarmare;

ocrotirea populaţiei împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi convenţionale,

calamităţilor sau catastrofelor prin mijloace individuale, adăpostire, evacuare, alte

forme şi mijloace specifice;

asigurarea protecţiei valorilor culturale, a bunurilor materiale prin adăpostire, evacuare,

precum şi alte măsuri tehnice şi organizatorice.

participarea la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor atacurilor inamicului,

calamităţilor sau catastrofelor;

identificarea, neutralizarea şi asanarea muniţiei rămase neexplodate;

pregătirea populaţiei în vederea asigurării protecţiei civile.

54



România



Figura nr. 7 - Organigrama S.V.S.U.

CONSILIUL LOCAL

Sursa: Primăria orașului Fieni, jud. Dâmbovița

2.9. ADMINISTRAȚIA LOCALĂ

Administraţia publică în orașul Fieni este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor

Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile Consiliului

Local. Administraţia publică din oraș se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor

autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei

PRIMAR

SEF SERVICIU

1 post

SEF FORMATIE INTERVENTIE

1post

SERVANTI 39 posturi

COMPARTIMENT PREVENIRE

4 posturi

Ech

ipasp

ecia

liza

tace

rcet

are

cauta

re

3 post

uri

Ech

ipa s

pec

iali

zata

la

ev

acu

are

5 post

uri

Ech

ipe

sp

ecia

liza

te

deb

loca

re

salv

are

1

0 post

uri

Ech

ipa

spec

iali

zata

paza

si

ord

ine

publi

ca

5 post

uri

Ech

ipa s

pec

iali

zata

adapost

ire

5 post

uri

Ech

ipa

sp

ecia

liza

ta

pen

tru

suport

lo

gis

tic

5

post

uri

Ech

ipa

spec

iali

zata

inst

iinta

re

ala

rma

3 post

uri

Ech

ipa

spec

iali

za

sa

nit

ar

vete

rinara

3

post

uri

55



România



publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes

deosebit.

Primarul, viceprimarul și secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,

constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la

îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente

ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,

în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în

condiţiile legii.

În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El

este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei

publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a

administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în

relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi

în justiţie.

Consiliul Local al orașului Fieni este compus din 15 consilieri locali pe perioada 2012-

2016, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea

pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislației, numărul membrilor

fiecărui consiliu local se stabililește prin ordin al prefectului, în funcție de populația orașului,

raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în

care se fac alegerile sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile.

Aparatul de specialitate al Primăriei orașului Fieni cuprinde 70 de posturi, structurate pe

departamente de specialitate, astfel:

- Demnitari - 2;

- Funcții publice - 42 (din care 3 funcții publice de conducere și 39 funcții publice de

execuție);

- Contractuali - 26 (de execuție);

În subordinea Primarului funcționează următoarele servicii și direcții:

1. Compartiment audit;

2. Compartiment protecție civilă, situații de urgență;

3. Compartiment poliție locală;

4. Compartiment sănătate, asistență medicală învățământ;

5. Biblioteca;

6. Cabinet primar;

56



România



7. Serviciul financiar;

8. Arhitect – șef;

9. Biroul urbanism şi amenajarea teritoriului, mediu, investitii, achizitii publice,

administrativ.

În subordinea Secretarului orașului funcționează:

1. Compartiment oficiul juridic;

2. Compartiment secretariat, relații cu publicul, transport public local;

3. Compartiment asistență socială, autoritate tutelară;

4. Compartiment cadastru și agricultură, fond funciar;

5. Compartiment resurse umane.

În subordinea Consiliului Local funcționează: Serviciul Public Comunitar Local de

Evidență a Persoanelor.

57



România



Figura nr. 8 - Organigrama Primăriei orașului Fieni, jud. Dâmbovița

PRIMAR

CONSILIUL LOCAL

VICEPRIMAR

EVIDENŢA INFORMATIZATĂ A

PERSOANEI

SECRETAR

PROTECŢIE CIVILĂ, SITUAŢII DE URGENŢĂ

SERVICIUL FINANCIAR

POLIŢIA LOCALĂ 8

BIROU URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI, MEDIU, INVESTIŢII, ACHIZIŢII

PUBLICE, ADMINISTRATIV

1

1

ASISTENŢĂ MEDICALĂ ÎNVĂŢĂMÂNT

CULTURĂ

CADASTRU ŞI AGRICULTURĂ, FOND

FUNCIAR

RESURSE UMANE

SECRETARIAT RELAŢII CU PUBLICUL,

TRANSPORT PUBLIC LOCAL,

ARHIVĂ

OFICIUL JURIDIC

2

1

9

1

4

5

ARHITECT ŞEF

COMPARTIMENT ASISTENŢĂ SOCIALĂ,

AUTORITATE TUTELARĂ

3 16

AUDIT INTERN

N

CABINET PRIMAR

1

1

1

3

1 8

1 ŞEF BIROU

C.N.I.P.T. 2

58



România



Tabel nr. 46 - Indicatori ai cheltuielilor operaționale sau care reflectă rigiditatea acestora

(RCO)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

RCO1 Cheltuieli totale de personal 6007013 4834383 5032006 5195847 6021106

RCO1a Cheltuieli totale de personal

pe locuitor 755,60 637,19 641,43 667,25 773,72

RCO1b Ponderea cheltuielilor totale

de personal în cheltuielile

operaționale

62,46

58,94

56,58

56,75

61,67

RCO2 Cheltuieli de personal

autonome (fără învățământ)

2249001

1569481

1638094

1517199

1538671

RCO2a Cheltuieli de personal

autonome (fără învățământ) pe

locuitor

282,89 206,86 208,81 194,83 197,72

RCO2b Ponderea cheltuielilor de

personal autonome (fără învățământ)

în cheltuielile operaționale

23,39

19,13

18,42

16,57

15,76

RCO3 Cheltuieli de personal, cu

subvenții pentru acoperirea

diferențelor de preț și tarif și cu

asistență socială

- - - - -

RCO3a Cheltuieli de personal, cu

subvenții pentru acoperirea

diferențelor de preț și tarif și cu

asistență socială pe locuitor

- - - - -

RCO3b Ponderea cheltuielilor de

personal, cu subvenții pentru

acoperirea diferențelor de preț și tarif

și cu asistență socială în total

cheltuieli operationale

- - - - -

RCO4 Cheltuieli operaționale 9616733 8202205 8893898 9154967 9763983

RCO4a Cheltuieli operaționale pe

locuitor 1209,65 1081,09 1129,53 1175,67 1254,69

59



România



RCO4b Ponderea cheltuielilor

operaționale în total cheltuieli

81,26

70,98

78,35

81,38

79,04

Tabel nr. 48 - Capacitatea de investire si de contractare de împrumuturi (CID)


CID1 Cheltuieli cu finanțarea

serviciului datoriei

11499

120792

345079

289780

665113

CID1a Cheltuieli cu finanțarea

serviciului datoriei pe locuitor 1,45 15,92 43,99 37,21 85,47

CID1b Ponderea cheltuielilor cu

finantarea serviciului datoriei în total

cheltuieli

0,11

1,05

3,03

2,58

5,38

CID2 Serviciul anual al datoriei ca

pondere în veniturile curente totale

(autonome)

0,17

1,90

5,60

4,74

10,93

CID3 Cheltuieli totale cu investițiile 2205337 3232567 2113848 1805568 1924951

CID3a Cheltuieli totale cu investițiile

pe locuitor 277,40 426,07 269,45 231,87 247,36

CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu

investițiile în total cheltuieli

18,63

27,97

18,62

16,04

15,58

CID4 Ponderea serviciul datoriei

pentru împrumuturile pe termen lung în

cheltuielile totale cu investițiile

0,75

3,73

16,32

16,05

34,55

Tabel nr. 48 - Capacitate de Management Financiar (CMF)


CMF1 Rezultatul (excedentul sau

deficitul) operațional brut 456929 42144 91131 410902 -529502

CMF1a Ponderea rezultatului

(excedent/deficit) operațional brut în

total venituri operaționale

3,93

0,39

0,83

3,73

-4,48

60



România



CMF2 Ponderea rezervelor în total

cheltuieli

CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul)

operațional net 456929 42144 91131 410902 -529502

CMF3a Ponderea rezultatului

(excedent/deficit) operațional net în total

venituri operaționale

3,93

0,39

0,83

3,73

-4,48

Indicatori privind evaluarea veniturilor:

Tabel nr. 49 - Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri

(CGV)


CGV1 Venituri din impozitul

pe proprietate 3349067 3251039 3156171 2755487 2819763

CGV1a Venituri din

impozitul pe proprietate pe

locuitor

- - - - -

CGV1b Ponderea veniturilor

din impozitul pe proprietate

în total venituri

28,83

30,10

28,64

24,90

23,85

CGV2 Venituri proprii

fiscale 6191924 5960764 5800149 5707887 5684982

CGV2a Venituri proprii

fiscale pe locuitor - - - - -

CGV2b Ponderea de venituri

proprii fiscale în total

venituri

53,30

55,19

52,64

51,58

48,08

CGV3 Veniturile curente

proprii (fiscale și nefiscale) 6608037 6365511 6167197 6108141 6083858

CGV3a Venituri curente

proprii (fiscale si nefiscale )

pe locuitor

- - - - -

61



România




curente proprii (fiscale și

nefiscale) în totalul

veniturilor

56,88 58,93 55,97 55,20 51,45

CGV4 Venituri curente

totale (autonome) 6608037 6365511 6167197 6108141 6083858

CGV4a Venituri curente

totale (autonome) pe locuitor - - - - -


curente totale (autonome) în

total venituri

56,88

58,93

52,64

55,20

51,45

CGV5 Venituri operaționale 11604553 10757732 10959930 11016240 11821955

CGV5a Venituri operaționale

pe locuitor - - - - -


operaționale în total venituri

99,89

99,60

99,47

99,55

99,98

CGV6 Venituri pentru

investiții 12596 43548 58685 49856 2590

CGV6a Venituri pentru

investiții pe locuitor - - - - -


pentru investițiii în total

venituri

0,11

0,40

0,53

0,45

0,02

CGV7 Total venituri pe

locuitor

CGV8 Gradul de colectare

al veniturilor proprii fiscale

Gradul de colectare a

veniturilor dintr-un anumit

impozit - raportul dintre

încasările efective dintr-un

impozit anume și totalitatea

75,54

70,39

67,51

51,58

48,00

62



România



obligațiilor de plată ale

contribuabililor aferente

acelui impozit.

Gc = Încasări/Debit

74,76

69,41

66,42

55,80

58,21

Gradul de colectare a tuturor

impozitele locale - media

ponderată a gradelor de

colectare ale diferitelor

impozite în raport cu

încasările din aceste

impozite:

Gca = Σ(Gcj*Ij)/ΣIj

CGV9 Nivelul fiscalității

locale

Nivelul fiscalității pentru un

anumit impozit - raportul

dintre nivelul efectiv (procent

sau suma absolută) și nivelul

maxim permis de lege pentru

anul respectiv:

Nf = Nef/Nmax

Nivelul fiscalității agregate

(pentru toate impozitele

locale) - media ponderată a

nivelurilor fiscalității pentru

impozitele locale în raport cu

încasările din respectivele

impozite.

100

100

100

100

100

63



România



Conform recomandărilor Manualului de Planificare Strategică, Secretariatul General al

Guvernului, noiembrie 2009, vă rugăm să ne prezentaţi raportările pe care le-aţi întocmit şi

predat pentru politicile publice la nivelul oraşului.

Tabel nr. 50 - Indicator Total venituri( Tv)

Modalitate de calcul* Tv=Σ(CGV3a,SdfTVA,Sv,DS)

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016÷

2018

Valoare 11.617.149 10.801.280 11.018.615 11.066.096 11.824.545 - -

Frecvenţa măsurării într-o perioadă dată anual

Sursa informățiilor Serviciul Buget finanţe, Contabilitate, Impozite și taxe

Mecanismul de colectare a

datelor Sistem intrainstituţional de colectare şi monitorizare a datelor

Ultimul rezultat

cunoscut An: - Valoare: -

Tendinţa prognozată a

evoluţiei

Conform valorii prognozei Vt pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar

fi descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea

realizată a Vt a fost crescătoare

* Tv – Total venituri; CGV3a - Veniturile curente proprii (fiscale și nefiscale); SdfTVA – Sume

defalcate din TVA; DS – Donaţii şi sponsorizări.

Tabel nr. 51 - Indicator Total venituri pe locuitor( Tv/L)

Modalitate de

calcul* Tv/L

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016÷2018

Valoare - - - - - - -

Frecvenţa măsurării într-o

perioadă dată anual


Mecanismul de

colectare a datelor Sistem intrainstituţional de colectare şi monitorizare a datelor

Ultimul rezultat


Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ΣIj

64



România



Tendinţa

prognozată a

evoluţiei

Conform valorii prognozei Vt pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar fi

descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea realizată a

Vt a fost crescătoare;

Pentru perioada prognozată s-a luat nr. mediu de locuiutori din

peroada2010÷2015

*Tv – Total venituri; L – nr. locuitori.

Tabel nr. 52 - Indicator Baza de impozitare – venitul global (Vg)

*Vg – Venit global; CDIV – Cote defalcate din impozitul pe venit; SDIVBL – Sume alocate din

cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale.

Tabel nr. 53 - Indicator Total cheltuieli(Tc)

Modalitate de calcul* Tc=Σ(CC,I)

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 ÷

2018

Valo

are 11.833.569 11.555.564 11.352.825 11.250.315 12.354.047 - -

Frecvenţa măsurării într-o perioadă data anual




Ultimul rezultat


Tendinţa prognozată

a evoluţiei

Conform valorii prognozei Tc pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar fi

descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea realizată a Tc

fost crescătoare;

*Tc – Total cheltuieli; CC – Cheltuieli curente; I – Investiţii.

Modalitate de

calcul* Vg=Σ(CDIV,SDIVBL)

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016÷2018

Valoare 15.538.899 15,560.395 16.588.335 19.831.286 20.314.056 - -


Sursa informațiilor Serviciul Buget finanţe, Contabilitate, Impozite și taxe

Mecanismul de colectare a datelor Sistem intrainstituţional de colectare şi monitorizare a datelor

Ultimul rezultat


Tendinţa prognozată

a evoluţiei

Conform valorii prognozei Vg pentru perioada 2016÷2018 tendinţa ar fi

descrescătoare dar, comparativ cu perioada 2010÷2014 valoarea realizată a

Vg a fost crescătoare;

65



România



Tabel nr. 54 - Indicator Total Ajutoare sociale

Modalitate de

calcul*

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016÷2018

Valoare 248.847 32.236 33.922 53.802 25.344 - -


Sursa

informățiilor Serviciul Buget finanţe, Contabilitate, Impozite și taxe



Ultimul rezultat


Tendinţa

prognozată a

evoluţiei

Crescătoare

Primarie –Directia Economica, Serviciul Buget-Finante, Serviciul Impozite si Taxe:

1.Indicatori executii buget local pentru fiecare din anii 2010-2014:

Investitii (cheltuieli de capital, inclusiv serviciul datoriei pentru împrumuturile pe termen

lung): 2010 - 2216836 lei; 2011 - 3353359 lei; 2012 - 2458927 lei; 2013 - 2095568 lei; 2014 -

2590064 lei.

Tabel nr. 55 - Nr. clădirilor utilizate ca locuinţă, pentru care se datorează impozitul pe clădiri

majorat și sumele încasate din impozitul pe proprietate majorat-proprietăţi secundare

persoane fizice

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Nr. clădiri 20 20 20 20 20 -

Sume încasate 7.100 7.100 7.100 8.869 8.869 -

Număr agenți economici pentru care s-a eliberat/vizat anual autorizația privind

desfășurarea activității de alimentație publică: 5

Restaurante:

- Unități cu suprafața desfășurată (inclusiv terasa) de până la 50 mp - 0;

- Unități cu suprafața desfășurată (inclusiv terasa) cuprinsă între 51 – 100 mp - 1;





66



România



- Unități cu suprafața desfășurată (inclusiv terasa) de peste 301 mp - 0.

Piețe - 1

Număr agenți economici de la care s-a încasat taxa hotelieră, pe tipul unităților de cazare:

campinguri şi moteluri, hoteluri cu circuit închis, neclasificate conform Normelor

stabilite de Ministerul Turismului, alte unități de cazare (pensiuni ş.a.) - 0

2.10 CONDIȚII CARE ASIGURĂ MEDIUL ADECVAT PENTRU DEZVOLTAREA

DURABILĂ

cooperare intra-județeană, intra-regională, națională şi internațională (oraşe înfrățite,

colaborări şi schimb de experiență, parteneriate locale)

administrația locală (autonomie locală, decizii majore, timpul de rezolvare a

problemelor, programe finanțate prin UE, pregătire profesională a funcționarilor)

politica de taxe (situația impozitelor şi a taxelor - colectare; bugetul local: categorii de

venituri şi cheltuieli bugetare)

investiții locale (române şi străine), situația pe piața imobiliară (prețul caselor şi

apartamentelor), prețul terenului.

67



România



2.11. INDICATORI PRIVIND INVESTIȚIILE PUBLICE FINANȚATE PRIN PROIECTE

Indicatori privind investițiile publice finanțate prin proiecte sunt prezentați pe larg în tabelul cu același nume.

Tabel nr. 56 - Indicatori privind investițiile publice finanțate prin proiecte

Nr. ctr Proiect -

nume

Nume

finanțator Obiectiv general Rezultate

Valoare

totală

Contribuție

proprie

Finanțare nerambursabilă/

rambursabilă

1 Reabilitare

rețele apă

U.A.T.

Fieni

Îmbunătățirea

infrastructurii de

apă

Investiție în

continuare 3.868.742 - 2.337.985

2. Stație

epurare Fieni

U.A.T.

Fieni

Îmbunătățirea

infrastructurii de

apă uzată

Investiție în

continuare - - 764.434

3. Centru de

cultură

U.A.T.

Fieni

Valorificarea

durabilă a

moștenirii

culturale

Creșterea

numărului de

activități

culturale

1.379.773 510.516 869.257

4. Sală sport U.A.T.

Fieni

Dezvoltarea

Sportului de

performanța și a

sportului pentru toți

Creșterea

numărului de

competiții

sportive la

nivel local

3.790.785 - 2.831.302

68



România



CAPITOLUL III - ANALIZA SWOT A ORAȘULUI FIENI, JUDEȚUL

DÂMBOVIȚA

După prezentarea indicatorilor de referinţă ai localităţii, putem spune că avem o imagine

de ansamblu asupra situaţiei curente în care se află localitatea. Aceste date sintetice reprezintă

punctul de plecare în formularea obiectivelor strategice şi specifice, cât şi pentru stabilirea

direcţiilor de dezvoltare pentru atingerea obiectivelor.

Prin Analiza S.W.O.T. vom studia concomitent caracteristicile interne, respectiv punctele

tari şi punctele slabe şi influenţele mediului extern, respectiv oportunităţi şi ameninţări, ţinând

cont atât de factorii pozitivi, cât şi de cei negativi.

Punctele tari şi punctele slabe reprezintă concepte „statice” bazate pe parametrii

descriptivi ai unei entităţi, într-o perioadă determinată de timp, reprezentând ceea ce există.

Oportunităţile şi ameninţările se referă la alegerile pe care le-au de făcut persoanele

implicate în procesul de planificare şi reprezintă ceea ce va fi.

69



România



PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

1. cadre didactice calificate;

2. rată scăzută de abandon şcolar;

3. procent ridicat de promovabilitate;

4. populație relativ bine pregătită, procentul relativ mare de

absolvenți de învățământ superior – aprox. 10 %;

5. colaborare unităţi de învăţământ - APL - mediu economic;

6. existența serviciilor after-school;

7. existenţa serviciului public de asistenţă socială;

8. existenţa parteneriatelor cu unităţile de învăţământ, poliţie,

DGASPC, medici de familie;

9. existenţa staţiei de salvare SMURD;

10. servicii medicale suficiente;

11. rețeaua de alimentare cu apă, gaze şi energie electrică acoperă tot

oraşul;

12. servicii de telefonie fixă şi mobilă, internet - diversificate;

13. tranzitarea localităţii de DN 71;

14. existenţa filialelor Carpatcement S A şi Carmeuse;

15. existenţa unui număr suficient de furnizori de servicii;

16. existenţa operatorilor de turism;

17. încurajarea dezvoltării investiţiilor private;

1. dotări insuficiente (lipsă laboratoare);

2. infrastructura educaţională (săli de clasă, laboratoare, terenuri şi

săli de sport, etc.) deficitară, pentru toate formele de învățământ;

3. spații insuficiente (creșă, școală gimnazială);

4. lipsa oportunităţilor de angajare a absolvenţilor;

5. majoritatea cadrelor didactice sunt din afara localității;

6. lipsă parteneriate, inclusiv public-private în vederea accesării

fondurilor speciale nerambursabile;

7. lipsa sistemului informatizat de gestionare a documentelor;

8. problema câinilor fără stăpân;

9. nivel redus de cadastrare a localității;

10. nivel scăzut de instruire al personalului implicat în activitatea de

cadastrare a teritoriului;

11. acesibilitate redusă la serviciile publice prin metode moderne (on

line);

12. capacitatea redusă de planificare strategică a personalului din

administraţie;

13. absenţa unui plan pentru simplificare procedurilor administrative

aplicabile cetăţenilor;

14. valorificarea insuficientă a experienţei altor APL la nivel

70



România



18. punct de plecare către cele două zone turistice Leaota şi Bucegi;

19. organizarea târgului de toamnă;

20. relief corespunzător pentru activităţi de turism ecvestru, montain

bike;

21. existenţa centrului de cultură ;

22. organizarea de evenimente culturale (zilele oraşului, serbări

şcolare)

23. biblioteca orăşenească cu fond de carte mare;

24. existenţa ONG „Floare de colț” – organizare tabere montane;

25. furnizarea întregii game de servicii publice necesare;

26. construirea centrului de informare turistică;

27. menținerea unui sistem de management integrat calitate – mediu

– sănătate și securitate ocupațională – securitatea informației;

28. existenta unei suprafeţe mari a fondului forestier ,

29. implicarea societăţii Carpatcement în reducerea poluării;

30. existenţa programului pilot de colectare a deşeurilor solide;

31. realizare staţie de epurare modernă;

32. număr mare de IMM-uri care sunt flexibile și favorabile inovarii;

naţional- european;

15. abilităţile şi cunoştinţele personalului din administraţie sunt

insuficiente;

16. standardizarea documentaţiei de achiziţii publice insuficient

dezvoltată;

17. implicarea redusă a cetăţenilor în procesul decizional local;

18. implementarea necorespunzătore a standardelor de cost şi

calitate;

19. nivel scăzut de educaţie anticorupţie pentru personalul din

administraţie;

20. sisteme de e-guvernare şi TIC insuficient dezvoltate;

21. conștientizarea redusă a cetățenilor cu privire la necesitatea

creșterii eficienței energetice în toate domeniile vieţii economice şi

sociale;

22. reţeaua de colectare a apelor uzate incompletă;

23. reducerea suprafeţei spaţiilor verzi urbane;

24. eficiență energetică scăzută a clădirilor publice și rezidențiale;

25. utilizare redusă a surselor regenerabile de energie;

26. inexistența sistemului de management energetic;

27. sisteme de iluminat cu eficiență energetică scăzută și durată

redusă de viață;

28. existența terenuri/suprafețe degradate, abandonate și neutilizate;

71



România



29. existența terenurilor predispuse la alunecare;

30. obiectivele turistice naturale locale neamenajate și nepromovate,

31. lipsa unui sistem unitar de semnalizare a obiectivelor turistice;

32. nivelul scăzut de educaţie şi informare al persoanelor cu

dizabilități;

33. lipsa parteneriatelor pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă a

tinerilor care nu sunt încadrați profesional şi nu urmează niciun program

educaţional sau de formare;

34. acces redus la educare și formare de calitate (TIC) al categoriilor

vulnerabile;

35. rata scăzuta de ocupare în rândul tinerilor;

36. rata mare de inactivitate;

37. rata scăzută de ocupare a lucrătorilor vârstnici;

38. rata scăzută de ocupare a forţei de muncă în rândul romilor;

39. neconcordanţa între cererea şi oferta de competenţe şi expertiză;

40. slaba corelare între sistemul de educaţie şi formare şi cererea de

competenţe a pieţei;

41. lipsa de evaluare şi certificare a competenţelor dobândite în mod

non-formal;

42. competenţe reduse ale persoanelor din sistemul de asistenţă

socială;

43. infrastructură fizică pentru servicii sociale inexistentă (servicii de

72



România



zi, centre de consiliere, cantine sociale, centre de reabilitare, centre de

tip „respiro”)

44. blocarea numărului de posturi în sistemul de asistenţă socială,

45. lipsa serviciilor/centrelor integrate socio-medicale;

46. servicii comunitare pentru persoane cu dizabilități insuficient

dezvoltate;

47. gradul de incluziune socială a persoanelor instituționalizate este

redus;

48. lipsa caselor de tip familial, locuințe protejate, locuințe sociale

etc;

49. săracie prezentă în rândul categoriilor vulnerabile;

50. lipsa întreprinderilor de economie socială de inserție;

51. cultură antreprenoriatului slab dezvoltată; lipsă cunoștințe

manageriale de bază;

52. dotare învechită a cabinetelor medicale de familie;

53. declinul societăţii SC Steaua Electrica;

54. creșterea suprafeţei terenurilor agricole neexploatate;

55. diminuarea efectivelor de animale;

56. infrastructura de acces la exploatațiile agricole

deteriorată/necorespunzătoare;

57. sisteme de producție, colectare și depozitare slab dezvoltate;

58. gestionarea inadecvată a deșeurilor rezultate din activități

73



România



agricole;

59. servicii de consultanță de calitate slabă;

60. lipsa asociaţiilor de producători;

61. lipsa capacităţii de accesare a fondurilor europene;

62. declinul meseriilor tradiţionale;

63. lipsa serviciilor de îngrijire copii 0-3 ani (creșe)

indisponibilitate părinți;

64. implicare redusă în dezvoltarea afacerilor ;

65. nivel redus de certificare a produselor/serviciilor/proceselor;

66. spații de producție insuficiente;

67. promovare insuficientă a produselor/serviciilor;

68. participare redusă a operatorilor economici la târguri, expoziții

etc.;

69. lipsa infrastructurii publice pentru valorificarea atracțiilor

turistice;

70. productivitatea scăzută a muncii;

71. lipsa asociaţiilor de producători cu personalitate juridică;

72. procesarea redusă a produselor obținute în fermele de (semi)

subzistență;

73. condiții de stocare, condiționare, sortare, ambalare a produselor

locale inexistente;

74. spații de desfacere și comercializare produse nemodernizate;

74



România



75. conducerea exploatațiilor agricole se face de către personal

îmbătrânit / inuficient școlarizat;

76. oportunițăți de dezvoltare a activităților non agricole insuficient

exploatate;

77. îmbătrânirea plantațiilor pomicole;

78. menținerea activităților agricole la nivel de subzistență;

79. dificultatea modernizării întreprinderilor mici din surse proprii;

80. capacitățile de producție a combustibilului din biomasă

inexistente;

81. lipsa personalului calificat în funcţionarea centrului de cultură;

82. fonduri reduse alocate de la bugetul local pentru susținerea

activităţilor culturale;

83. stare de degradare a monumentelor / obiectivelor de patrimoniu

cultural;

84. planificare defectuoasă a lucrărilor de reabilitare a obiectivelor de

patrimoniu cultural;

85. zone insuficiente de agrement și recreere pentru populație;

86. spațiile de agrement existente nedotate corespunzător;

87. inexistența facilităților wi-fi în spațiile publice ;

88. valorificarea redusă a obiectelor de patrimoniu;

89. lipsa spațiilor pentru evenimente culturale pentru cartierele

Costeși și Berevoești;

75



România



90. lipsa educaţiei ecologice a unor locuitori;

91. reţeaua de distribuţie a apei potabile în cartierul Berevoeşti este

veche;

92. reţea de colectarea apelor uzate incompletă;

93. infrastructura rutieră deteriorată, viteze reduse de transport;

94. stații de transport public nemodernizate și insuficiente;

95. starea tehnică a trotuarelor este necorespunzătoare;

96. nivel redus de eficiență și siguranță în circulație;

97. lipsa trasee și infrastructură tehnică pentru pietoni și bicicliști;

98. absență sisteme de monitorizare a traficului;

99. insuficiente locuri de parcare;

100. locuri de agrement insuficiente;

101. lipsa unei centuri ocolitoare;

102. absența perdelelor forestiere de protecție;

103. stare tehnică necorespunzătoare a podurilor, podețelor, apărărilor

de maluri, rigolelor pentru scurgerea apelor meteorice;

104. infrastructura destinată transportului intermodal deteriorată;

105. noduri rutiere neamenajate corespunzător;

106. scăderea numărului populației;

107. spor natural negativ;

108. îmbătrânirea populaţiei;

109. scăderea numărului mediu al salariaţilor;

76



România



110. creşterea ratei şomajului în oraş;

111. puţini investitori mari care să genereze valoare economică şi

locuri de muncă pentru populaţia din zonă;

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

1. existenţa programelor de instruire/antreprenoriat;

2. practici tradiționale insuficient exploatate;

3. programe de finanţare nerambursabile, europene/naţionale;

4. apartenența la Grupul de acțiune Locală „Bucegi-Leaota”;

5. amplasarea în apropierea spitalului Pucioasa – 6 Km;

6. dezvoltarea unor parteneriate public – privat;

1. restrângerea pieţei de desfacere a produselor locale;

2. migraţia forţei de muncă;

3. pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor;

4. scăderea numărului de unităţi din industria alimentară

reducerea cererii de produse agricole pentru procesare;

5. scăderea populaţiei şcolare;

6. îmbătrânirea populaţiei;

7. neprofesionalismul constructorilor / prestatorilor;

8. reducerea suprafeţelor împădurite;

9. volum mare de acte normative și modificarea frecventă a

acestora;

10. corupţia în administraţia publică;

11. tendinţa de înlocuire a spectacolului live cu cel virtual;

12. atragerea specialiştilor din Fieni catre zonele mai dezvoltate

economic;

13. percepţia investitorilor cu privire la lipsa capacităţii oraşului de a

oferi un mediu de afaceri atractiv pentru investiţiile mari;

77



România



CAPITOLUL IV - PLANUL DE DEZVOLTARE AL ORAȘULUI FIENI, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA

MACHETA STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ LA NIVELUL ORAȘULUI FIENI

Nr.

crt.

Domeniul de

intervenție

Obiectiv

strategic

Obiective

specifice /

operaționale

Plan de acțiune Proiecte propuse Instituția

responsabilă

Suma

estimată

- Euro -

Sursa de

finanțare

potențială

Termen

estimat

1 Infrastructură

1. creşterea

atractivităţii

şi a

accesibilităţii

teritoriului

1.modernizarea

şi dezvoltarea

infrastructurii

de transport

1.devierea

traficului greu şi

de tranzit

1. amenajare centură

ocolitoare oraş oraşul Fieni 2.500.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. amenajare traseu

ocolitor transport hipo oraşul Fieni 400.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2.asigurarea /

îmbunătăţirea

1. înfiinţare /

reabilitare / oraşul Fieni 1.000.000

fonduri

europene /

buget

2022

78



România



accesului la

proprietăţile /

exploataţiile

agricole

modernizare drumuri

de acces la

exploataţiile agricole

naţional /

buget

local

3.creşterea

nivelului de

eficienţă şi

siguranţă în

circulaţie

1. amenajare /

modernizare staţii de

transport public

oraşul Fieni 100.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. amenajare /

reabilitare /

modernizare trotuare,

trasee pietonale şi

pentru biciclişti

oraşul Fieni 1.000.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. realizare sisteme de

monitorizare a

traficului


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

4. amenajare /

modernizare locuri de

parcare


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

79



România



5. realizarea /

modernizarea /

reabilitarea podurilor,

podeţelor, apărărilor

de mal, rigolelor

pentru scurgerea

apelor meteorice


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

6. amenajarea

nodurilor rutiere oraşul Fieni 250.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

4.îmbunătăţirea

stării tehnice a

reţelei de

transport

(drumuri locale,

judeţene,

naţionale)

1. reabilitare /

modernizare drumuri

locale


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. reabilitare /

consolidare /

modernizare DN 71 şi

DJ712A

oraşul Fieni

Consiliul

Judeţean

Dâmboviţa

CNADNR

2.500.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

80



România



3. reabilitare /

modernizare acces

gara CFR


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. creşterea

accesului la

serviciile de

bază (apă,

canal)

1. colectarea

integrală a apelor

uzate

1. extindere /

reabilitare /

modernizare reţea de

colectare a apelor

uzate


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. extindere /

reabilitare /

modernizare reţea de

distribuţie a apei

potabile


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. Dezvoltare

urbană

1. reabilitare /

modernizare /

amenajare

peisagistică a oraşului


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. înfiinţare /

modernizare / dotare

spaţii de agrement şi

recreere


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

81



România



3. realizare reţele wi-

fi în spaţiile publice oraşul Fieni 150.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2 Economie

Dezvoltarea

economică

durabilă a

orașului Fieni

1. dezvoltarea

sectorului de

IMM-uri

1. Promovarea și

dezvoltarea

antreprenoriatului

1.instruirea pe tema

antreprenoriatului /

asocierii / accesării de

fonduri

nerambursabile

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

150.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. sprijinirea

înființării de noi

IMM-uri

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

150.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3.certificarea

produselor /

serviciilor furnizate

de întreprinzătorii

locali

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

50.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2.promovarea

formelor

asociative

1.înfiinţarea

asociaţiilor de

producători

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

100.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

82



România



2.diversificarea

economiei

locale

1.dezvoltarea

activităţilor (non)

agricole

1. diversificarea /

extinderea

activităţilor;

modernizarea

tehnologiilor utilizate

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

2.000.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. înfiinţarea de linii

de producere a

combustibililor din

biomasă

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

500.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. valorificarea

deşeurilor rezultate

din activităţile

(non)agricole

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

50.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2.îmbunătăţirea

eficienţei

utilizării

resurselor locale

(terenuri, şeptel,

etc.)

1. refacerea

plantaţiilor pomicole

îmbătrânite /

înfiinţarea de plantaţii

noi

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

500.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2.modernizarea


oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

250.000 fonduri

europene /

buget

2022

83



România



de (semi)subzistenţă afaceri;

întreprinzători

locali.

naţional /

buget

local

3.preluarea


de personal tânăr /

calificat

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

200.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

4.amenajarea

pajiştilor / izlazurilor

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

250.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

5.înfiinţarea de

(micro)ferme vegetale

/ animale

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

250.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. creşterea

gradului de

procesare a

produselor la

nivel local

1.realizare /

modernizare spaţii de

producție / colectare /

procesare / depozitare

/ desfacere a

produselor locale

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

500.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. Dezvoltarea

marketingului

1. încurajarea

meseriilor

1.înfiinţare ateliere

meşteşugăreşti

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

250.000 fonduri

europene /

buget

2022

84



România



pentru

produsele și

serviciile locale

tradiţionale tradiţionale afaceri;

întreprinzători

locali.

naţional /

buget

local

2. promovarea

produselor /

serviciilor locale

1.organizare

evenimente / târguri /

expoziţii specializate

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

100.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. asocieri cu

localităţi din spaţiul

(non) UE

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

200.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. realizare materiale

de promovare a

serviciilor /

produselor locale

oraşul Fieni;

reprezentanţii

mediului de

afaceri;

întreprinzători

locali.

50.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3 Social

Dezvoltarea

serviciilor

sociale la

nivelul

orasului Fieni

1. Dezvoltarea

infrastructurii

sociale

1. Asigurarea

infrastructurii

fizice necesare

furnizării

serviciilor sociale

1. realizare

infrastructura fizică

pentru serviciile

sociale (centru de zi,

centre de consiliere,

cantine sociale, centru

de reabilitare, centru

oraşul Fieni; 500.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

85



România



tip „respiro”, etc.)

2. asigurarea

funcţionării

infrastructurii fizice

pentru serviciile

sociale

oraşul Fieni; 500.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. Diversificarea

serviciilor sociale

oferite la nivelul

oraşului Fieni

1. construire locuinţe

sociale / case tip

familial / locuinţe

protejate, etc.


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. reabilitare clădiri

existente şi

transformarea în

locuinţe sociale / case

tip familial / locuinţe

protejate, etc.


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. realizare centru

integrat socio -

medical


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. Creșterea

calității

1. formare de calitate

pentru personalul care oraşul Fieni 50.000

fonduri

europene /

buget

2022

86



România



serviciilor sociale furnizează servicii

sociale

naţional /

buget

local

2. formare de calitate

(TIC) pentru

categoriile

vulnerabile


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. incluziunea socială

a persoanelor

instituţionalizate


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

4 Cultura

Dezvoltarea

patrimoniului

cultural al

orasului Fieni

Asigurarea

valorificării

patrimoniului

cultural

1. Restaurarea /

modernizararea,

precum și

punerea în

circuitul turistic a

monumentelor și

altor obiective de

interes turistic

1. reabilitarea /

conservarea /

protejarea /

valorificarea/

promovarea

obiectivelor de

patrimoniu cultural /

monumentelor

istorice / obiectivelor

turistice şi, unde e

posibil, introducerea

acestora în circuitul


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

87



România



turistic.

2. conservarea,

protejarea şi punerea

în valoare a situ-rilor

istorice „Aşezare” -

epoca bronzului şi

„Ansamblul rural” -

1901 - 1950


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. restaurarea şi

promovarea turistică a

monumentului istoric

„Primăria Fieni”, cod

LMI DB-II-m-B-

17482 şi amenajarea

muzeului „Oraşul

Fieni - păstrător al

patrimoniul

arhitectural (civil şi

industrial) interbelic”


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. Creșterea

calității

serviciilor

1. amplificarea

profesionalizării

personalului

4. creşterea

competenţelor şi

abilităţilor


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

2022

88



România



culturale oferite implicat în

domeniul cultural

personalului implicat

în funcţionarea

centrului cultural

local

2. creșterea

promovării

patrimoniului

cultural

5. amenajare muzeu

tradiţii / produse

locale / produse

tradiţionale


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

6. construire

aşezăminte culturale

în satele Costeşti şi

Berivoieşti


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

7. organizare

manifestări culturale /

festivaluri locale /

naţionale /

internaţionale


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

5 Mediu

1. Creșterea

calității vieții

prin

asigurarea

unui mediu

sănătos

1. Creșterea

comfortului

locuitorilor din

Fieni prin

valorificarea

factorilor de

1. îmbunătățirea

organizării

spațiale a

orasului Fieni

1. crearea /

modernizarea /

dotarea spaţiilor verzi

urbane


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

89



România



mediu specifici

2. asigurarea

siguranței și

eficienței

energetice

1. modernizarea /

eficientizarea

sistemelor de iluminat

public


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. creşterea eficienţei

energetice a clădirilor

publice şi rezidenţiale


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. dezvoltarea

sistemelor de

producere a energiei

din surse regenerabile

oraşul Fieni;

întreprinzători

locali.

250.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. Creșterea

responsabilității

sociale a

populației din

Fieni

1. sprijinirea

inițiativelor

locale în

promovarea

responsabilității

sociale în orasul

Fieni

5. realizarea educaţiei

ecologice a

locuitorilor oraşului


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. Modernizarea

abordărilor

1. Stabilizarea,

reamenajarea și

1. introducere în

circuitul agricol / oraşul Fieni 250.000

fonduri

europene /

buget

2022

90



România



specifice

managementului

mediului

reconversia

terenurilor

confruntate cu

diverse probleme

silvic a terenurilor

degradate / neutilizate

/ abandonate

naţional /

buget

local

2. stabilizare terenuri

predispuse la

alunecare


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. Implementarea

de sisteme de

management

eficace pentru

gestionarea

factorilor de

mediu

1. implementare

sistem de

monitorizare a

calităţii aerului / apei


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. implementare

sistem de

management

energetic la nivelul

oraşului


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

6 Administraţie Dezvoltarea

unei

1. Creșterea

calității actului

1. Aplicarea

managementului

1. îmbunătăţirea

capacităţii de oraşul Fieni 25.000

fonduri

europene /

buget

2022

91



România



administrații

moderne

orientată

către cetățean

administrativ strategic pentru

dezvoltarea

administrativă

dezvoltare strategică a

personalului din

administraţia locală

naţional /

buget

local

2. valorificarea

experienţei

administraţiilor

publice locale

naţionale / europene


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. Dezvoltarea

sistemului de

management

public

1. implementare

sistem informatizat de

gestiune a

documentelor


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. menţinerea

certificării Sistemului

de management

integrat, cel puţin pe

componentele de

calitate şi mediu


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. implementarea

standardelor de cost oraşul Fieni 10.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

2022

92



România



local

4. implementare

sistem e-guvernare oraşul Fieni 50.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. Îmbunătățirea

capacității

instituționale a

administrației

publice din

Fieni

1. Dezvoltarea

serviciilor

publice oferite

1. realizarea

cadastrului general al

oraşului, inclusiv

pregătirea de

specialişti în domeniu


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. extinderea

accesibilităţii

serviciilor publice

prin metode moderne

(on-line, etc.)


fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

3. identificarea

străzilor şi imobilelor oraşul Fieni 75.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

4. realizare adăposturi

pentru câinii oraşul Fieni 50.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

2022

93



România



comunitari buget

local

7 Educaţie

1.creşterea

nivelului de

educaţie

1.îmbunătăţirea

condiţiilor de

desfăşurare a

procesului

educaţional

1.modernizarea

infrastructurii de

învăţământ

1.dotarea instituţiilor

de învăţământ

oraşul Fieni;

instituţiile de

învăţământ

1.000.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. reabilitarea/

extinderea /

modernizarea

spaţiilor de

învăţământ (clădiri,

laboratoare, săli de

clasă, săli si terenuri

de sport, etc.)

oraşul Fieni;

instituţiile de

învăţământ

7.000.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2.creşterea

accesibilităţii la

serviciile de

educaţie

1.schimburi de

experienţă în cadrul

parteneriatelor public

- private

oraşul Fieni;

instituţiile de

învăţământ

200.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. evaluarea şi

certificarea

competenţelor

dobândite în mod

oraşul Fieni;

instituţiile de

învăţământ

50.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

94



România



non-formal

8 Sănătate

1.

Îmbunătățirea

stării de

sănătate a

populației

orașului Fieni

1.Creșterea

calității

serviciilor de

sănătate în

orașul Fieni

1. Modernizarea

infrastructurii

medicale

necesare unui act

medical de

calitate

1. dotarea cabinetelor

medicale

oraşul Fieni;

medicii care

lucrează în

cabinetele

medicale

250.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

2. Amplificarea

conștientizării

populației cu

privire la

problemele legate

de sănătate

1. realizarea de

campanii de

promovare pe diferite

domenii din sănătate

oraşul Fieni;

medicii care

lucrează în

cabinetele

medicale;

cadre

didactice din

organizații

școlare

150.000

fonduri

europene /

buget

naţional /

buget

local

2022

95



România



CUPRINS

CAPITOLUL I - INTODUCERE ................................................................................................... 4

1.1. SCURT ISTORIC ................................................................................................................ 4

1.2. LOCALIZARE .................................................................................................................... 5

1.3. REPERE ISTORICE ............................................................................................................ 7

1.4. STEMA ORAȘULUI FIENI................................................................................................ 8

1.5. DEMOGRAFIE ................................................................................................................... 9

1.6. CIVILIZAȚIA CIMENTULUI - FIENI ............................................................................ 10

CAPITOLUL II - INDICATORI DE REFERINȚĂ PRIVIND SITUAȚIA ACTUALĂ A

ORAȘULUI FIENI, JUD. DÂMBOVIȚA ................................................................................... 13

2.1. SUPRAFAȚA ADMINISTRATIVĂ................................................................................. 13

2.1.1. Intravilanul localității .................................................................................................. 14

2.1.2. Fondul locativ ............................................................................................................. 15

2.2. DEMOGRAFIE ................................................................................................................. 17

2.3. INFRASTRUCTURA ȘI ECHIPAREA EDILITARĂ ..................................................... 24

2.3.1. Căile de acces .............................................................................................................. 24

2.3.2. Alimentare cu apă si apă uzată .................................................................................... 26

2.3.3. Energia termică ........................................................................................................... 28

2.3.4. Rețeaua de iluminat public.......................................................................................... 29

2.3.5. Poșta si telecomunicații............................................................................................... 30

2.4. INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ .............................. 30

2.4.1. Serviciile de sănatate................................................................................................... 30

2.4.2. Serviciile de asistenţă socială.......................................................................................... 31

2.5. INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ..................................................................... 33

2.6. CULTURĂ, CULTE, AGREMENT.................................................................................. 37

2.7. ECONOMIA ...................................................................................................................... 38

2.7.1. Industria ...................................................................................................................... 38

2.7.2. Agricultura .................................................................................................................. 41

2.8. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ............................................................................................ 47

2.8.1. Calitatea mediului (apă, aer, sol) ................................................................................ 47

2.8.2. Managementul deșeurilor............................................................................................ 50

2.8.3. Spațiile verzi ............................................................................................................... 50

2.8.4. Fondul forestier ........................................................................................................... 51

2.8.5. Riscuri naturale ........................................................................................................... 51

strategia de dezvoltare durabilă a orașului fieni 2016-2022

Documents

Transcript of strategia de dezvoltare durabilă a orașului fieni 2016-2022