STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI …

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI VOLUNTARI, 2011-2020

CUPRINS

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI VOLUNTARI, 2011-2020

1. CADRUL GENERAL ...................................................................................................................................................... 7

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ ................................................................................................................... 19

3. TERENURI ŞI LOCUINŢE ......................................................................................................................................... 29

4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI ....................................................................................... 39

5. SERVICII PUBLICE ..................................................................................................................................................... 51

6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ .................................................................................................................................... 77

7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE .................................................................... 93

8. DISPARITĂŢI DE DEZVOLTARE ........................................................................................................................ 101

9. INDICATORI DE EVALUARE A CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC .......................................................... 113

10. ANALIZA SWOT .................................................................................................................................................... 119

11. ANALIZA PESTEL ................................................................................................................................................. 131

12. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI VOLUNTARI ...................................................................... 137

12.1. FUNDAMENTARE ............................................................................................................................................. 139

12.2. VIZIUNE. OBIECTIVE STRATEGICE ........................................................................................................... 161

12.3. PLANUL DE ACŢIUNE ..................................................................................................................................... 173

12.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE ............................................................................. 197

12.5. CAPACITATEA DE FINANŢARE .................................................................................................................. 239

13. MONITORIZARE ŞI EVALUARE........................................................................................................................ 253

14. CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE ................................................................. 265

15. CONSULTĂRILE PUBLICE .................................................................................................................................. 271

1. CADRUL GENERAL

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i | 9

Aşezare geografică şi accesibilitate Regiunea Bucureşti Ilfov, constituită din oraşul Bucureşti - capitala României - şi judeţul Ilfov, este situată în sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei Române. Suprafaţa totală a Regiunii Bucureşti-Ilfov este de 1.821 km2, din care 13,1% reprezintă teritoriul administrativ al Oraşului Bucureşti şi 86,9% al judeţului Ilfov. Cele două entităţi care alcătuiesc regiunea sunt totodată şi cele mai mici unităţi teritorial administrative ale României din punct de vedere al întinderii. Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în sud-estul ţării, în centrul Câmpiei Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa şi Mostiştea. Judeţul Ilfov se învecinează cu următoarele judeţe: la nord cu judeţul Prahova, la est cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţul Giurgiu, iar la vest cu judeţul Dâmboviţa. Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţă totală de 158.328 hectare (1.583 km2). Oraşul Voluntari este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Ștefănești şi Afumaţi.

Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, aşa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei: Pădurea Băneasa, Pădurea Ștefănești şi Pădurea Andronache. Limitele oraşului sunt impuse de următoarele vecinătăţi:

- Nord – comuna Tunari;

- Nord-Est – comunele Ștefănești şi Afumaţi;

- Sud-Est – comuna Dobroeşti; - Sud – municipiul Bucureşti, sectorul

2, delimitarea reprezentând-o calea ferată Bucureşti-Constanţa;

- Vest –municipiul Bucureşti, sector 1. Acces rutier. Oraşul Voluntari, aflat în proximitatea municipiului Bucureşti, are o poziţionare optimă în raport cu reţele de transport. Este străbătut de DN 2 (E 60) dinspre Urziceni – Voluntari - Bucureşti, se află la numai 4 km de DN1 şi este mărginit pe o distanţă de 12 km de Şoseaua de centură a Bucureştiului(DJ 100A).

Figură 1 Harta principalelor drumuri şi căi ferate din judeţul Ilfov

Accesul dinspre Bucureşti se face prin Şoseaua Colentina, pe bulevardul care poartă numele localităţii. Acces feroviar. Accesul feroviar se face prin Bucureşti, având astfel acces la principalele magistrale de transport feroviar: - linia 300 – Bucureşti – Ploieşti –

Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihorului – cale ferată dublă electrificată;

linia 500 – Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Suceava – Vicşani - cale ferată dublă electrificată până la Suceava;

- linia 700 – Bucureşti – Urziceni – Făurei – Brăila – Galaţi – cale ferată simplă neelectrificată până la Făurei;

- linia 900 – Bucureşti – Videle – Craiova – Caransebeş – Timişoara – Jimbolia – cale ferată dublă electrificată până la Strehaia – ramură coridor paneuropean IX – Bucureşti – Videle – Giurgiu.

Liniile feroviare aferente acestuia: • linia 801 – Bucureşti Obor – Titan Sud – Olteniţa – cale ferată simplă neelectrificată • linia 901 – Bucureşti – Chitila – Titu – Piteşti – cale ferată dublă neelectrificată • linia 902 – Bucureşti – Jilava – Giurgiu – Ruse (BG) – cale ferată neelectrificată – coridorul paneuropean IX • linia de centură a municipiului Bucureşti: - Pantelimon – Chitila – cale ferată dublă electrificată - Chitila – Jilava – cale ferată dublă neelectrificată - Jilava – Pantelimon – cale ferată simplă neelectrificată. Starea tehnică a reţelei ferate din judeţul Ilfov este în general bună, iar nivelul dotărilor şi stare tehnică a liniei permite viteze de 80 – 120 km/h. Acces aerian. Accesul aerian este deosebit de facil Aeroportul Băneasa este situat la numai 7 km, iar aeroportul Henri Coandă la 14 km distanţă. Cel mai mare aeroport din ţară – Aeroportul Internaţional Bucureşti –

Otopeni este situat la 14,5 km de centrul capitalei, în partea de nord a acesteia. Aeroportul este destinat traficului internaţional de pasageri şi mărfuri, cu regim de funcţionare 24 ore/zi, fiind principala poartă aeriană a ţării pentru zborurile europene şi intercontinentale. Legătura aeroportului cu capitala fiind asigurată de un singur acces, drumul naţional DN 1 (E 60), arteră intens solicitată. Aeroportul Internaţional Otopeni dispune de o infrastructură care poate asigura aterizarea şi decolarea oricărui tip de aeronavă în condiţii de maximă siguranţă şi operabilitate. Oraşul Voluntari se încadrează pe traseul coridorului pan-european IX Acesta asigura infrastructura Europei pe relaţia Nord-Sud, pornind de la Marea Baltica (Lituania) si Golful Finic Skt Petersburg, in direcția Moscova - Kiev - Chisinau - Romania - Ruse - Stara Zagora - Svilengrad - Alexandropol. Pe teritoriul României, componenta feroviară urmează traseul Ungheni - Iași - Paşcani - Bacău - Adjud - Mărășești - Buzău - Ploieşti - Bucureşti - Giurgiu/Ruse iar cea rutiera Albita - Focşani - Buzău - Bucureşti - Giurgiu/Ruse.

Istoric Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov este regăsit pentru prima oară într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tânăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa.

Figură 2: Traseul Coridoarelor Pan-Europene


Dezvoltarea administrativă a orașului Voluntari este strâns legată de cea a municipiului București, dar cele două zone ale Voluntariului au o istorie diferită. Numele orașului Voluntari se pare ca provine de la ardelenii care în anii 1916-1918 au trecut munții pentru a participa la lupta naţionala de eliberare de sub jugul habsburgic. Zona Voluntari a luat naștere după primul război mondial, nucleul fiind parcelarea denumită "Cetatea Voluntărească", ca urmare a legii din 1921 privind împroprietărirea demobilizaților, invalizilor, văduvelor de război. În preajma celui de-al doilea război mondial localitatea a fost extinsă prin parcelarea Olaniţa, o parcelare de mai mici dimensiuni, parțial adiacentă primei, de forma alungită, având ca direcție principală șoseaua spre Afumați. Înainte de 1936, cartierele din Voluntari aparțineau de comuna suburbana Colentina, astăzi cartier situat pe teritoriul sectorului 2 al municipiului București. Documentele tipărite înregistrează târziu structura administrativa in care este inclus cartierul Pipera, deși mărturiile arheologice atesta locuirea acestui teritoriu încă din epoca neolitică. Satul Pipera a apărut în urmă cu aproximativ 200 de ani pe teritoriul moșierilor Ion Boamba și Mircea Climescu, numărând circa 20 de case. Denumirea se bănuiește ca ar avea la origine existența unor plantații de ardei iute.

O monografie datând din anul 1966 precizează ca împroprietărirea făcută de Cuza în 1864 a determinat înființarea unui cătun compus din 20-25 de gospodari. Locuitorii avuseseră statut de iobagi pe moșiile din jur. Împroprietărirea lor a furnizat primul nucleu al actualei comunitatea. Anul 1898 găsește aceasta comunitate în administrarea comunei Băneasa, teritoriul ocupat de rezidenți păstrându-se in aceasta situație până în anul 1908. În anul 1901 este menționată existența satului Tătărani (vechea denumire a cartierului Pipera), care făcea parte din comuna rurală Băneasa-Herăstrău, situată la est de Băneasa, pe Valea Pipera, la est de Plumbuita. Satul se întindea pe o suprafață de 767 ha, cu o populație de 122 de locuitori. Luna august a anului 1944 este un punct de referință în istoria orașului, mărturiile localnicilor fiind cutremurătoare în evocarea bombardamentelor și a trecerii trupelor rusești și germane prin localitate. Bombardarea capitalei de către nemți a fost însoțită de lupte de stradă desfășurate atât în sectorul de sud cât și în cel de nord, acesta din urma corespunzând și localității Voluntari. Este notată acțiunea forțelor armate românești în zona Aeroportului Băneasa soldată cu eliberarea acestui punct strategic de sub dominația germană. Intrarea Armatei Roșii în capitală la 30 august și preluarea tuturor punctelor strategice de la trupele române până la data de 18 septembrie este evocată de către localnici de o manieră

surprinzătoare. Este menționată prezența unei cazarmă rusești pe teritoriul orașului, situată pe locul actualei clădiri a primăriei; deosebirile majore semnalate de localnici între cele două structuri armate țin în special de comportamentul soldaților obișnuiți ca fiind în favoarea germanilor. În urma Legii nr. 5 din 8 septembrie 1950, când au fost desființate vechile județe, teritoriul fostului județ Ilfov a fost integrat și a evoluat în cadrul regiunii București, cu unele pendulari ale teritoriilor limitrofe în limitele altor regiuni, Voluntariul aparținând din punct de vedere administrativ de sectorul 2. Legea nr. 2/17.02.1968 privind organizarea administrativă a teritoriului s-a concretizat prin reînfiinţarea județelor și înlocuirea regiunilor și raioanelor și a dus la înființarea județului Ilfov, aceasta structura funcționând pana in 1981, când prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15/23.01.1981 județul a fost desființat, cu o reducere teritorială, plasat în jurul capitalei, subordonat acesteia și denumit Sectorul Agricol Ilfov. Ca urmare a Legii nr. 24 din 12 aprilie 1996 (art. 124), denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuita cu aceea de județul Ilfov.

Organizare administrativă Pe teritoriul judeţului Ilfov se află 32 de comune şi 8 oraşe: Buftea, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni şi Voluntari. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul Municipiului Bucureşti.

Figură 3 Structura administrativă a Regiunii Bucureşti - Ilfov

În prezent, statutul localităţii este acela de oraş, după ce în aprilie 2004 fosta comună a devenit orașul Voluntari. Oraşul Voluntari integrează în componenţa lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepţiei administrative: Voluntari şi cartierul Pipera. Cartierul Pipera este situat la o distanţă de 7 km faţă de centrul capitalei, sute de noi locuinţe construindu-se în această zonă, ilustrând tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural a localităţii. Din punct de vedere organizatoric, zona Voluntari are o evoluţie strâns legată de cea a Bucureştiului.

Suprafaţă şi relief Suprafaţa totală actuală pe care se întinde oraşul Voluntari este de 3.740 ha, reprezentând 2,4% din suprafața județului Ilfov și 0,02% din suprafața României. Orașul Voluntari ca unitate distinctă este amplasat în Câmpia Vlăsiei, care face parte din punct de vedere geografic din Platforma Valahă. În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcţii, prin sistematizarea spaţiilor verzi și amenajarea pădurilor. Orașul Voluntari se înscrie în linia majoră a Câmpiei Române, caracteristice fiind nisipurile, pietrișurile si argilele, apele subterane si hidrocarburile, dar valorificată este doar reţeaua hidrografică bogată. Câmpia Vlăsiei este străbătută acum de râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi Dâmbovița. De asemenea există şi o serie de râuri mai mici care își au obârșia pe teritoriul judeţului Ilfov: Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovaliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc. Reţeaua hidrografică a judeţului are o densitate de 0,2-0,3 km/km2, multe dintre râurile mici având un curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase. Resursele de apă utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor judeţului Ilfov şi pentru celelalte categorii de folosinţe sunt atât apele de suprafaţă cât şi cele subterane.

Apa de suprafaţă este stocată în lacuri de acumulare care la nivelul întregului judeţ are un volum total de 213,95 mil. mc. Debitul de apă subterană realizat în prezent prin captările de apă subterană, la nivelul întregului judeţ este de 91,0 mil. mc./an. Principalele cursuri de apă de pe teritoriul judeţului sunt: - Argeşul cu un debit mediu

multianual de 38,5 mc/s la postul hidrometric Malul Spart şi 63,1 mc./s la vărsare;

- Dâmboviţa, afluent al Argeşului, cu un debit mediu anual de 17,0 mc/s la ieşirea din judeţ;

- Colentina, afluent al Dâmboviţei, cu un debit mediu multianual de circa 0,63 mc/s la postul hidrometric Colacul;

- Ialomiţa cu un debit mediu multianual de 13,5 mc/s la intrarea în judeţ şi 14,5 mc/s la ieşirea din judeţ.

Apele subterane cele mai importante sunt localizate în aluviunile de luncă ale râurilor Ialomiţa, Argeş şi Dâmboviţa, cantonate la adâncimi cuprinse între 1,6 m, dar care sunt oscilante în funcţie de nivelul apei râurilor

Clima Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu ușoare nuanțe excesive caracteristice zonei de silvostepă în care se află, și cu amplitudini mari de temperatura de-a lungul celor 4 anotimpuri.


Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă și continentală (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim și tropical-continental din sud. Vara este cel mai călduros anotimp datorită uscăciunii și pătrunderii maselor de aer tropical uscat și fierbinte din Africa de Nord și a celor uscat și cald din sud-estul continentului european, fiind 105-108 zile de vară, 34-40 zile tropicale și 0,5-2,5 nopți tropicale. Temperatura medie înregistrată este de 20-23°C, cu fenomene de secetă variabile în timp. Iarna, clima se află sub influența circulației de aer est-continentale și arctice, care generează Crivățul, fiind 110-130 zile cu îngheț, 25-30 zile de iarnă, 11-24 nopți geroase, temperaturi medii de -2,7 °C și 0,2 °C, temperaturi zilnice cuprinse între -10 °C și -20 °C, fiind prezente zăpezi abundente și viscole. Prima ninsoare se anunță de obicei la sfârșitul lunii noiembrie, uneori mai devreme, în luna octombrie, iar ultima în perioada 20 martie-10 aprilie. Stratul de zăpadă este instabil și discontinuu, vântul din nord-est, cunoscut sub denumirea populară de crivăț, având intensități variabile determinând formarea de troiene în zonele locuibile și în regiunile forestiere. Media temperaturii de iarnă este de -3 °C. Minimele absolute variază între -30 °C si -35°C, pentru Voluntari media fiind de -32,5°C. În ultimii 50 de ani cea mai scăzută temperatură din județul Ilfov a fost de -30°C, înregistrată la 25 ianuarie 1940,

iar cea mai ridicată a fost de 41,1°C la 20 august 1945. În ultima perioada se observă un fenomen de îndulcire a celei de-a doua perioade a iernii (ianuarie-februarie), cu diverse cauze, unul dintre acestea fiind și efectul de seră. Cele două anotimpuri de tranziție, primăvara și toamna, completează variația aspectului climatic al acestei zone de câmpie. Regimul Precipitaţiilor. Precipitaţiile căzute pe acest teritoriu apar sub formă lichidă şi solidă şi au mari variaţii neperiodice; în cursul anului, cantitatea medie de precipitaţii este de 500-550 ml. Maximul de precipitaţii este specific lunii iunie (92 mm), iar minimul lunii februarie (25 mm). Cantitatea de precipitaţii maxime anuale în 24 h, înregistrată în Voluntari a fost de 780 mm în data de 6.07.1970. Importanţa deosebită a acestor precipitaţii este vădită în dezvoltarea vegetaţiei spontane, a plantelor de cultură şi în asigurarea unui climat propice pentru habitatul uman. Există un deficit de umiditate identificat de caracterul negativ al bilanţului hidric al suprafeţei active, determinat de valoarea mai mare a potenţialului de evapo-transpiraţie faţă de cel al precipitaţiilor. Aceste valori sunt un rezultat direct al influenţei oraşului în crearea nucleelor de condensare şi formare a ploilor. După datele meteorologice de la staţia Băneasa, cifra medie a precipitaţiilor

dintr-un an se repartizează astfel pe anotimpuri:

Iarna Primăvara Vara Toamna

17,39% 25,4% 34,24% 21,3%

16 zile 17 zile 17 zile 15 zile

Precipitaţiile solide reprezintă 16% din cantitatea anuală. Stratul de zăpadă este influenţat de starea timpului şi de condiţiile locale, fiind prezent 53 de zile pe an. Valoarea medie a grosimii stratului de zăpadă este de 7,8cm în prima decadă a lunii ianuarie. Grosimea maximă absolută a fost de 6m, acest indicator variind în funcţie de timp şi de particularităţile suprafeţei active. Teritoriul judeţului aparţine ţinutului cu climă continentală în cadrul căreia principalele caracteristici se prezintă astfel: - temperatura medie anuală: 10,50C; - temperatura medie a lunii

ianuarie: -2,5oC; - perioada medie a îngheţului: 95 –

100 zile; - temperatura medie a lunii iulie:

22,5oC; - precipitaţii medii anuale: 550 mm; - numărul mediu de zile cu stare de

zăpadă: 50; - grosimea medie a stratului de

zăpadă: 50 – 60 cm.

Resurse naturale Resursele naturale reprezintă o componentă esenţială a bogăţiei ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în

mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei. În judeţul Ilfov se exploatează:

- nisip şi pietriş în zona localităţilor: Clinceni – comuna Clinceni, 1 Decembrie - comuna 1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – comuna Nuci, Copăceni – comuna Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti ) – comuna Cornetu, Domneşti - comuna Domneşti, Dumitrana - comuna Măgurele.

- căldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.

- ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci - Dumitrana – comuna Măgurele, Jilava – comuna Jilava, Bălăceanca – comuna Cernica, Periş - comuna Periş.

- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – comuna Cernica.

Orașul Voluntari se înscrie în linia majoră a Câmpiei Române, caracteristice fiind nisipurile, pietrişurile si argilele, apele subterane si hidrocarburile, dar valorificată este doar reţeaua hidrografică bogată. Solurile. Diversele tipuri de soluri, au o răspândire neuniformă, în funcţie de evoluţie şi formele de relief. Cea mai mare răspândire o au solurile brun-roşcate de pădure şi cernoziomurile dezvoltate pe loessurile care acoperă câmpiile: sunt soluri fertile deosebit de favorabile culturilor agricole. Solurile formate de depozitele aluvionare din luncile râurilor, oferă

condiţii optime culturii legumelor şi a plantelor furajere. Geologia. Fundamentul este alcătuit din formaţiuni cristaline proterozoice. Peste el s-a dezvoltat un sedimentar vechi (paleozoic şi mezozoic) alcătuit din calcare, argile, dolomite, marne, marnocalcare şi gresii. Sedimentarul neozoic este în mod deosebit marnos în prima parte şi argilo-nisipos în a doua. Depozitele de la suprafaţă aparţin în întregime cuaternarului. Cea mai mare răspândire o au depozitele de pietrişuri, nisipuri cu argile în bază, aşa numitele “strate de Frăteşti”, peste care urmează un complex marnos, apar nisipuri, pietrişuri şi depozite loessoide. Resurse naturale regenerabile Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale. Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice). Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu. Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume: porumbelul gulerat (Columba palumbus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris), guguştiucul (Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola), ţigănuşul (Plegadis

falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus), iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes). O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile care ocupă o suprafaţă de cca. 19.653 ha. Pădurile judeţului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea. Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.

Resurse antropice Sunt generate de fenomenele antropice datorate acţiunii omului cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile şi imobile care au fost realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane.


La nivelul oraşului Voluntari, principalele resurse antropice sunt reprezentate de:

- Biserica Sfântul Ilie – localizată în cartierul Pipera;

- Monumentul “Eroilor Voluntari” din Parcul Central Gheaţă;

- Monumentul “Voluntarilor Ardeleni”;

- Casa de Cultură Voluntari - organizarea acţiunilor cultural-artistice, educative, de informare şi de divertisment

- Clubul Sportiv Orăşenesc Voluntari

- Institutul de Microtehnologie; - Centrul de cercetare şi producţie

de biopreparate şi medicamente de uz veterinar.

Figură 4 Poziţionare geografică oraş Voluntari

19,0%

15,2%

12,9%

6,0%

5,8%

3,9%

3,9%

3,7%

3,5%

3,5%

Modernizarea unor străzi din oraş

Extinderea reţelei de canalizare în zonă

Extinderea reţelei de gaz în zonă

Construcţia catedralei

Existenţa parcurilor/spaţiilor verzi - aer curat

Existenţa reţelei de iluminat public

Renovarea şi modernizarea unit. de înv.

Extinderea reţelei de apă în zonă

Curăţenia, salubritatea

Zona rezidenţială departe de centrul oraşului

Cele mai importante aspecte pozitive ale or. Voluntari

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari

65,3%

71,6%

80,2%

47,9%

17,8%

13,1%

12,3%

24,5%

16,9%

15,4%

7,4%

27,6%

oraşul Voluntari

zona de rezidenţă

locuinţa actuală

administraţia

publică locală

Gradul de mulţumire vis-a-vis de oraşul Voluntari

Mulţumit şi foarte mulţumit Nici, niciNemulţumit şi Foarte nemulţumit

Majoritatea populaţiei

respondente, din cadrul Sondajului de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari, s-a declarat mulţumită şi foarte mulţumită cu privire la oraşul Voluntari (65,3% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi), zona de rezidenţă (71,6% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi) şi locuinţa acestora (80,2% locuitori intervievaţi declarându-se mulţumiţi şi foarte mulţumiţi).

Totodată, oraşul Voluntari se bucură de o serie de aspecte pozitive, prin proiectele de dezvoltare implementate/în curs de implementare ce privesc infrastructura rutieră şi tehnico-edilitară, dar şi resursele naturale de care acesta dispune. Locuitorii care au participat la studiu, au menţionat ca principale aspecte pozitive ale oraşului Voluntari: modernizarea unor străzi din oraş, extinderea reţelei de canalizare în zona de rezidenţă a respondenţilor, şi extinderea reţelei de gaz. În opinia locuitorilor din Voluntari Oraş, aceste aspecte pozitive sunt urmate de: construcţia catedralei şi existenţa spaţiilor verzi/pădurilor ce contribuie la asigurarea unui aer curat. În schimb, locuitorii din Pipera consideră ca aspecte pozitive următoare: existenţa reţelei de iluminat public şi renovarea /modernizarea unităţilor de învăţământ din zonă. În plus, au fost menţionate ca aspecte pozitive ale oraşului Voluntari: extinderea reţelei de apă în zonă,

curăţenia, salubritatea, zona rezidenţială departe de centrul

oraşului, implicarea administraţiei publice în

rezolvarea problemelor oraşului, iniţiativele/implementarea

proiectelor de dezvoltare a oraşului, transportul public,

dezvoltarea imobiliară accelerată, apropierea de municipiul Bucureşti, sectorul comercial bine dezvoltat,

dezvoltarea economică a oraşului.


Locuitorii oraşului Voluntari, care au participat la studiu, consideră că principalele probleme cu care acesta se confruntă, sunt reprezentate de starea infrastructurii rutiere/lipsa amenajărilor specifice (ex. trotuare, marcaje rutiere corespunzătoare, staţii transport comun, etc.) şi calitatea apei / lipsa reţelei de apă potabilă. Atât populaţia din cartierul Pipera, cât şi populaţia din cartierul Voluntari Oraş au clasat pe primele locuri aceste probleme. Acestea sunt urmate de: lipsa reţelei de canalizare din zonele

de rezidenţă ale respondenţilor, curăţenia deficitară, insuficienţa parcurilor de joacă/a

spaţiilor verzi, numărul scăzut de unităţi sanitare

(cabinete medicale, lipsa unui/unei spital/policlinici, etc.), existenţa şi numărul ridicat al câinilor

vagabonzi, lipsa locurilor de muncă, transportul public insuficient

dezvoltat, liniştea şi ordinea publică deficitară, taxele şi impozitele ridicate, starea financiară precară a populaţiei lipsa reţelei de gaz, dezvoltarea şi aspectul urbanistic al

oraşului, insuficienţa numerică a grădiniţelor, zgomotul datorat şantierelor,

aeroportului, lipsa iluminatului stradal din unele

zone rezidenţiale. Aşadar se observă că principalele probleme ale oraşului Voluntari sunt

reprezentate de starea infrastructurii rutiere şi existenţa reţelelor de utilităţi (apă, canalizare, gaz) în zonele rezidenţiale.

Locuitorii oraşului Voluntari au propus o serie de acţiuni pentru remedierea problemelor existente. 28,0% din persoanele care au lansat o propunere au menţionat modernizarea infrastructurii rutiere şi amenajarea spaţiilor aferente (ex.: treceri pietoni, parcări, trotuare, etc.). Locuitorii intervievaţi au menţionat, după modernizarea infrastructurii rutiere, ca şi acţiuni necesare pentru rezolvarea problemelor (în ordine descrescătoare a frecvenţei de menţionare): extinderea reţelei de apă potabilă,

amenajarea zonelor de agrement (ex.: parcuri, teren de sport, etc.), asigurarea siguranţei populaţiei şi

aplicarea legii, construirea unui spital /unei

policlinici, atragerea investitorilor şi crearea

locurilor de muncă, dezvoltarea serviciilor sociale (ex.:

cantina săracilor, azil de bătrâni, etc.), sprijinirea locuitorilor în rezolvarea

problemelor, păstrarea curăţeniei în oraş şi

reducerea numărului de câini vagabonzi, înfiinţarea unor noi linii de transport, extinderea reţelei de canalizare, continuarea proiectelor de dezvoltare

aflate în desfăşurare,

28,3%

23,2%

6,5%

5,3%

3,8%

3,8%

3,3%

2,9%

2,8%

2,4%

Starea infrastructurii rutiere/ lipsa …

Calitatea apei/ Lipsa reţelei de apă potabilă

Lipsa reţelei de canalizare

Curăţenia deficitară a oraşului

Parcuri de joaca/spaţii verzi insuficiente

Unităţi sanitare insuficiente

Existenţa câinilor vagabonzi

Lipsa locurilor de muncă

Transportul public insuficient dezvoltat

Liniştea şi ordinea publică deficitară

Principalele probleme ale oraşului Voluntari


implicarea asistaţilor sociali în dezvoltarea oraşului, extinderea reţelei de gaz, scăderea taxelor şi impozitelor.

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ


27.942 28.283 28.630 29.14729.910

30.906

32.32233.438

34.560

25000

27000

29000

31000

33000

35000

37000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Evoluţia populaţiei stabile la 1 iulie, din oraşul Voluntari

+6.618 pers. creştere absolută+23,7% creştere procentuală

Sursa: INS, Baza de Date Tempo

Români95,1%

Aromâni2,2%

Rromi (ţigani)1,7%

Alte etnii 1,0%

Structura etnică a populaţiei oraşului Voluntari

Sursa: Primăria Oraşului Voluntari

Situaţia şi structura demografică

La 1 iulie 2010, populaţia oraşului Voluntari număra 34.560 persoane, reprezentând 10,8% din populaţia totală a judeţului Ilfov şi aproximativ 25% din populaţia urbană a judeţului.

Densitatea populaţiei pe întreg teritoriul oraşului (3.740 ha) este de 924,1 locuitori/km2, mult peste cea de la nivel judeţean, unde densitatea este de 202,7 locuitori/km2 din suprafaţa totală. Raportând populaţia stabilă la suprafaţa terenului intravilan se observă că densitatea oraşului Voluntari este de 1.216,9 locuitori/km2 de teren intravilan, iar densitatea populaţiei urbane de la nivelul judeţului Ilfov este de 732,2 locuitori/km2 teren intravilan din mediul urban.

Comparativ cu anul 2002, anul de realizare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor, efectivul populaţiei a crescut cu aproximativ 23,7% (+6.618 persoane), în anul 2010.

Structura etnică a populaţiei oraşului Voluntari, conform datelor de la Primăria Oraşului Voluntari, este următoarea: 95,1% români, 2,2% aromâni, 1,7% rromi şi 1,0% alte etnii. În categoria alte etnii prezente în oraşul Voluntari se înscriu: macedoromâni, turci, maghiari, greci, germani, italieni, macedoneni-slavi, etc.

Principalele religii ale populaţiei oraşului Voluntari sunt: religia ortodoxă (97,5% din populaţia oraşului), religia romano-catolică (0,6% din populaţie) şi religia penticostală (0,5% din populaţie) şi altele.

Structura pe sexe a populaţiei relevă preponderenţa populaţiei feminine, aceasta reprezentând 51,3% din populaţia totală a oraşului, în timp ce persoanele de sex masculin reprezintă 48,7% din total. Raportul de masculinitate este de 94,9%, însemnând că un număr de 94,9 bărbaţi revin la 100 de femei, ceea ce denotă o structură pe sexe a populaţiei destul de echilibrată la nivel de oraş.

Piramida vârstelor arată o ușoară revenire a populaţiei de vârstă cuprinsă între 0 şi 4 ani. Faptul că piramida nu este simetrică, în partea superioară, indică prezenţa fenomenului de supra-mortalitate a populaţiei masculine. Populaţia tânără (0-14 ani) reprezintă 14,9% din totalul populaţiei oraşului, populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 72,9% din total, iar populaţia vârstnică (65 de ani şi peste) reprezintă 12,2% din total. Conform acestor valori, se

22 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i

2.000 1.500 1.000 500 0 500 1.000 1.500 2.000

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani si peste

Structura pe vârste a populaţiei oraşului Voluntari, la 1 iulie 2010

Feminin

Masculin

poate sesiza un echilibru al structurii populației la nivelul oraşului Voluntari. Comparativ cu anul 2004, structura pe vârste a populaţiei oraşului Voluntari nu a suferit modificări notabile. La 1 iulie 2004, proporţia persoanelor tinere (0-14 ani) era de 14,5% din total, iar persoanele adulte (15 - 64 ani) reprezentau 72,8% şi persoanele vârstnice (65 de ani şi peste) însemnau 12,7%. Durata medie a vieţii în perioada 2006-2009, judeţul Ilfov, este de peste 72 ani cu diferenţe mai mari de 6 ani între femei şi bărbaţi. În anul 2009, durata medie a vieţii era de 72,75 ani, iar pe sexe aceasta era de 68,8 ani pentru bărbaţi şi 76,9 ani pentru femei.

La nivelul județului nu se semnalează diferenţe majore între durata medie a vieţii pe medii de rezidenţă: 73,2 ani în mediul urban şi 72,4 ani în mediul rural. Indicatori statistici demografici Populaţia oraşului Voluntari poate fi caracterizată cu ajutorul indicatorilor statistici demografici. Gradul de îmbătrânire al populaţiei este de 821,4‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 821 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste. Comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la nivel de judeţ, de 912,7‰, oraşul Voluntari înregistrează un nivel mai scăzut al acestui indicator.

Rata de dependenţă demografică caracterizează potenţialul de activitate al populaţiei şi are o valoare de 370,9‰, în oraşul Voluntari, în anul 2010. Acest indicator măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă (tânără şi vârstnică) asupra populaţiei active (populaţia adultă). Aşadar, în oraşul Voluntari, la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani revin aproximativ 371 persoane tinere (0-14 ani) şi persoane vârstnice (65 ani şi peste). Aşadar, la 8 persoane adulte (15 – 64 ani) corespund 3 persoane tinere şi vârstnice (din care 1,6 persoane au vârsta de până la 14 ani şi 1,4 persoane au o vârstă de 65 de ani sau peste). Rata de dependenţă demografică la nivel judeţean este de 394,4‰, în anul 2010, iar la nivel naţional înregistra o valoare de 429,2‰. Raportul de dependenţă a tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani şi persoanele adulte de vârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are o valoare de 203,7‰. Conform celor prezentate anterior, la 1.000 de persoane adulte revin aproximativ 204 persoane tinere. Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul oraşului Voluntari are o valoare de 611‰. Această valoare înseamnă că 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) vor fi înlocuite peste 15 ani cu doar 611 persoane, creându-se un deficit de resurse de muncă de aproximativ 39%


985,7

429,2

216,2

648,5

1.099,1

368,3

175,5

526,4

912,7

394,4

206,2

618,6

821,4

370,9

203,7

611,0

1

201

401

601

801

1001

1201

Gradul de îmbătrânire demografică

Rata de dependenţă demografică

Raportul de dependenţă a

tinerilor

Rata de înlocuire a forţei de muncă

Indicatorii statistici demografici la 1 iulie 2010

România Regiunea Bucureşti Ilfov Judeţul Ilfov Oraşul Voluntari

Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule proprii

10,7 10,7

11,7

12,4 12,3

14,3

9,9 9,8

10,9

9,99,2

9,9

8,0

9,0

10,0

11,0

12,0

13,0

14,0

15,0

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia sporului natural în oraşul Voluntari

Rata natalităţii Rata mortalităţii

Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule proprii

‰

spor natural pozitiv

(la un necesar de 1.000 de persoane pe piaţa muncii vor lipsi 389 persoane). Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei Mişcarea naturală a populaţiei. În anul 2009, s-au înregistrat 479 născuţi vii şi 331 decese, rezultând un spor natural pozitiv de 148 de persoane. Rata natalităţii este de 14,3‰, ceea ce înseamnă că la 1000 de persoane revin 14,3 născuţi vii, în oraşul Voluntari, în anul 2009. Privind acest indicator, oraşul depăşeşte valoarea de la nivel judeţean: de 13,1% per total şi de 13,8% la nivelul mediului urban judeţean. Rata mortalităţii, în acelaşi an, a fost 9,9‰, inferioară ratei mortalităţii de 11,8‰, înregistrată în judeţul Ilfov. În perioada 2002-2009 sporul natural din oraşul Voluntari a fost pozitiv, contribuind astfel la creşterea efectivului populaţiei stabile. În judeţul Ilfov, sporul natural din perioada 2004-2007 a fost negativ spre deosebire e sporul natural din oraşul Voluntari.


12,99,6 11,9 12,9 14,7

10,8

30,1 27,6

39,8 42,4

53,1

41,2

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

2004 2005 2006 2007 2008 2009

pe

rs./

1.0

00

loc.

(‰)

Evoluţia fenomenului de migraţie în oraşul Voluntari

Rata plecărilor cu domiciliul (inclusiv migaţia externă)

Rata stabilirilor cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)

Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule Addvances

Numărul deceselor sub un an este de 2 decese în 2009, cu 4 decese mai puţine decât în anul precedent. Aşadar, rata mortalităţii infantile (decedaţi sub 1 an ce revin la 1.000 de locuitori) este de 0,06‰, în anul 2009. În perioada 2004-2009, rata mortalităţii infantile din oraşul Voluntari a fluctuat între o valoare maximă de 0,19‰ şi o

valoare minimă de 0,06‰. Valori ridicate ale ratei mortalităţii infantile, la nivelul localităţii, s-au înregistrat în anii 2006 şi 2008. În oraşul Voluntari valorile ratei de mortalitate infantilă se situează mult sub valorile de nivel judeţean (8,4‰), regional (6,4‰) şi naţional (10,1‰), în 2009.

Starea civilă a populaţiei. În cursul anului 2009, s-au oficiat 263 de căsătorii şi s-au înregistrat 42 de divorţuri în oraşul Voluntari. Aşadar, rata de divorţialitate a populaţiei căsătorite este de 1,26‰. În perioada 2004-2009, rata de divorţialitate a populaţiei căsătorite nu a depăşit pragul de 1,3‰, încadrându-se în intervalul 0,37‰-1,26‰, la nivelul localităţii, fiind la un nivel apropiat comparativ cu rata de divorţialitate de la nivel judeţean (1,27‰) şi regional (1,46‰).

Mişcarea migratorie a populaţiei. În anul 2009, s-au înregistrat 361 persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv în străinătate) şi 1.378 de persoane care şi-au stabilit domiciliul în oraşul Voluntari, fiind un sold pozitiv de 1.017 persoane. Din anul 2004, soldul stabilirilor de domiciliu a avut o evoluţie crescătoare continuă, până în anul 2008, când a atins valoarea de 1.241 persoane. Un număr de 118 de persoane au plecat cu reşedinţa din oraş şi 439 de persoane care şi-au stabilit reşedinţa în Voluntari. Numărul de emigranţi este de 6 persoane, reprezentând 12,0% din totalul emigrărilor din judeţul Ilfov. Soldul migraţiei externe este pozitiv, fiind înregistrate 103 persoane imigrante. Raportat la 1.000 de locuitori, rata stabilirilor de domiciliu în Voluntari, în anul 2009, este de 41,2‰, superioară ratei plecărilor cu domiciliu, de 10,8‰, înregistrându-se un spor migrator pozitiv.

Migraţia populaţiei din/în or. Voluntari nr. pers.

2004 2005 2006 2007 2008

Plecări cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)

370 279 357 400 476

Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)

863 805 1189 1309 1717

Soldul stabilirilor de domiciliu 493 526 832 909 1241

Plecări cu reședința 97 139 109 121 97

Stabiliri de reședința 74 92 58 206 226

Soldul schimbărilor de reşedinţă -23 -47 -51 85 129

Emigranți 3 6 2 4 3

Imigranți 7 9 30 54 68

Soldul migraţiei externe 4 3 28 50 65

Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule Addvances


5.443

8.580

10.26910.851

12.896 13.113

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia numărului mediu de salariaţi din or. Voluntari

nr. pers.

+7.670 pers. creştere absolută+141% creştere procentuală


comert ; 26,7%

industria prelucratoare;

24,3%

transport si depozitare;

8,9%

5,8%

5,3%

4,0%

4,0%

4,0%

3,3%

alte activitati ; 13,7%

Distribuţia salariaţilor pe activităţi economice la nivelul judeţului Ilfov, în anul 2009

activitati profesionale,

stiintifice si tehniceconstructii

distributia apei;

salubritate, …sanatate si asistenta

socialaactivitati de servicii adm. si activ. de serv. suportinvatamant


Forţa de muncă Numărul mediu de salariaţi din oraşul Voluntari a fost, în anul 2009, de 13.113 persoane, reprezentând 12,4% din salariaţii de la nivelul judeţului Ilfov. În perioada 2004 – 2009 numărul mediu al salariaţilor a crescut cu 240%, adică cu 7.670 salariaţi, în timp ce numărul salariaţilor, la nivelul judeţului, a crescut cu aproximativ 72,1% În judeţul Ilfov, în anul 2009, principalele sectoare economice după efectivul de salariaţi sunt: Comerţul (26,7% salariaţi), Industria prelucrătoare (24,3% salariaţi), Transportul şi depozitarea (8,9% salariaţi), aceste domenii concentrând aproximativ 60% din salariaţii din judeţul Ilfov. Faţă de anul 2008, în judeţul Ilfov s-au înregistrat modificări notabile, în ceea ce priveşte efectivul de salariaţi, în activităţi economice precum: Activităţi

Structura pe activităţi ale economiei naţionale a salariaţilor din judeţul Ilfov, în anul 2009

Nr. pers. %

Total 107.984 100,0

Agricultură, silvicultură şi pescuit 2.403 2,2%

Industrie 31.163 28,9%

Industria extractivă 231 0,2%

Industria prelucrătoare 26198 24,3%

Producţia si furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 379 0,4%

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 4.355 4,0%

Construcţii 5.704 5,3%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 28.781 26,7%

Transport si depozitare 9.638 8,9%

Hoteluri şi restaurante 2.795 2,6%

Informaţii si comunicaţii 1.911 1,8%

Intermedieri financiare si asigurări 817 0,8%

Tranzacţii imobiliare 1.516 1,4%

Activităţi profesionale, științifice si tehnice 6.289 5,8%

Activităţi de servicii administrative si activitatea de servicii suport 4.312 4,0%

Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3.431 3,2%

Învăţământ 3.558 3,3%

Sănătate si asistenta sociala 4.341 4,0%

Activităţi de spectacole, culturale si recreative 845 0,8%

Alte activităţi de servicii 480 0,4% Sursa: INS, Baza de Date Tempo, calcule Addvances


2,1

2,1

2,1

2,0 2,1

2,0

2,0

1,9 2,0

2,0

2,0

2,0

1,8

1,8

1,8

1,7

1,7

1,7

1,6

1,6

1,6

1,6

1,5

1,5

1,4

1,4

1,4

1,2

1,2

1,1

1,1 1,2

1,2 1,

41,

41,

41,

3 1,4 1,5

1,5

1,5

1,4 1

,6 1,7

2,0 2,1 2,

3 2,4 2

,6 2,8 2,9

2,9

2,8

2,8

2,7

2,7

2,7 2,8

2,8

2,8

2,6

2,6

2,4

ian.

fe

b.

mar

. ap

r.

mai

iu

n.

iul.

aug.

se

p.

oct

.no

v.de

c.ia

n.fe

b.

mar

.ap

r.m

ai

iun

.iu

l.au

g.se

p.

oct

.no

v.de

c.ia

n.

feb

. m

ar.

ap

r.

ma

i iu

n.

iul.

au

g.

sep

.oc

t.no

v.d

ec.

ian

. fe

b.m

ar.

ap

r.m

aiiu

n. iul.

au

g.

sep.

oct.

nov.

de

c.ia

n.fe

b.m

ar.

ap

r.m

ai

iun

.iu

l.a

ug

.se

p.o

ct.

nov.

dec.

ian.

feb

.m

ar.

2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia lunară a ratei şomajului la nivelul judeţului Ilfov (%)

Sursa: INS, Buletinul Statistic Lunar Judeţean

1.932

1.1441.575

2.117

Total - judeţ Ilfov

Agricultură, Silvicultură şi Pescuit

Industrie şi construcţii

Servicii

Câştigul salarial mediu netîn jud. Ilfov, aprilie 2011

lei/pers.

Sursa: INS, Baza de date

de spectacole, culturale şi recreative (+66,7% salariaţi), Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-36,6% salariaţi), Activităţi de servicii administrative (-22,1% salariaţi), Industria extractivă (-16,3% salariaţi), Administraţie publică şi apărare (-14,9% salariaţi), Construcţii (-13,8% salariaţi). Şomajul Anii 2009 şi 2010 au reprezentat o perioadă dificilă pe fondul crizei economice. Un indicator ce caracterizează această situaţie este rata şomajului, care a atins pragul de 2,8% la nivelul judeţului Ilfov şi de 6,9% la nivel naţional, în luna decembrie 2010. Dacă la mijlocul anului 2008 rata şomajului de la nivelul judeţului era de doar 1,1%, finalul anului 2008 se făcea remarcat prin tendinţele crescătoare a

ratei şomajului, pe fondul situaţiei economice naţionale. Valorile maxime (2,9%) ale acestui indicator s-au observat în lunile martie, aprilie 2010, urmând să scadă treptat în perioada următoare, până la 2,4% în martie 2011. Comparativ cu nivelul naţional, rata şomajului din judeţul Ilfov se situează sub aceasta, fapt ce denotă dezvoltarea economică şi oportunităţile în ceea ce priveşte locurile de muncă din zonă, în special a localităţilor din proximitatea municipiului Bucureşti, printre care se înscrie şi oraşul Voluntari. Venituri salariale

În luna aprilie 2011, câştigul salarial mediu net la nivelul judeţului Ilfov avea o valoare de 1.932 lei/persoană (471,3 euro/pers.), cu 90 de lei (21,9 euro) mai ridicat faţă de luna anterioară, însă cu 78 de lei (19 euro) mai scăzut faţă de luna finalul anului 2010.

La nivel naţional, câştigul salarial mediu net avea o valoare de 1.498 lei/pers. (365,4 euro/pers.) fiind cu 434 lei sub valoarea câştigului salarial mediu net de la nivelul judeţului Ilfov din luna aprilie 2011.

Centralizatorul datelor statistice cu privire la demografie

Demografie (date la 1 iulie 2010) u.m. oraş Voluntari judeţ Ilfov România

Densitatea populaţiei (supraf. totală) loc. km2 924,1 202,7 89,9

Densitatea populaţiei (supraf. intravilan) loc. km2 1.216,9 732,2 2.878,5

Structura pe sexe - urban

masculin % 48,7 48,7 47,7

feminin % 51,3 51,3 52,3

Structura pe grupe 0-14 ani % 14,9 14,8 15,1

de vârstă 15-64 ani % 72,9 71,7 70,0

65 ani şi peste % 12,2 13,5 14,9

Gradul de îmbătrânire (vârstnici la 1.000 persoane tinere) ‰ 821,4 912,7 985,7 Rata de dependenţă demografică (tineri + vârstnici la 1.000 persoane adulte) ‰ 370,9 394,4 429,2

Raportul de dependenţă a tinerilor (tineri la 1.000 persoane adulte) ‰ 203,7 206,2 216,2

Rata de înlocuire a forţei de muncă ‰ 611,0 618,6 648,5

Rata natalităţii (2009) ‰ 14,3 13,1 10,4

Rata mortalităţii (2009) ‰ 9,90 11,8 12,0

Rata plecărilor cu domiciliul (2009) ‰ 10,8 12,4 15,9

Rata stabilirilor cu domiciliul (2009) ‰ 41,2 39,5 15,8

84

2,2

8

783,

02

98

5,9

4

36

6,9

6

36

5,1

3

43

0,4

6

19

9,1

9

20

4,7

8

21

6,7

5

64

1,6

9

64

2,5

7

64

0,0

9

1,00

201,00

401,00

601,00

801,00

1.001,00

1.201,00

oraş Voluntari judeţ Ilfov România

Reprezentare comparativă indicatori demografici(‰)oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România

Gradul de îmbătrânire (vârstnici la 1.000 persoane

tinere)

Rata de dependenţă demografică (tineri + vârstnici

la 1.000 persoane adulte)

Raportul de dependenţă a tinerilor (tineri la 1.000

persoane adulte)

Rata de înlocuire a forţei de muncă Sursa: Baza de Date TEMPO, Calcule Addvances

14,4

9

13,1

0

10

,40

10

,90

9,6

0

10

,60

10

,61

12

,91

15

,91

41

,69

40

,01

15

,83

1,00

6,00

11,00

16,00

21,00

26,00

31,00

36,00

41,00

46,00


Reprezentare comparativă indicatori demografici(‰)oraşul voluntari, judeţul Ilfov, România

Rata natalităţii (2009)

Rata mortalităţii (2009)

Rata plecărilor cu domiciliul (2009) **

Rata stabilirilor cu domiciliul (2009) **Sursa: Baza de Date TEMPO, Calcule Addvances

90

9,7

6

20

2,7

90

,03

1.198,061.687,21

5.228,45

1,00

1.001,00

2.001,00

3.001,00

4.001,00

5.001,00

6.001,00


Reprezentare comparativă densitatea populaţiei(loc./kmp)oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România

Densitatea populaţiei (supraf.

totală)

Densitatea populaţiei (supraf. intravilan)


3. TERENURI ŞI LOCUINŢE


10.32110.847

11.50412.065

12.59813.172

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia fondului locativ din oraşul Voluntari

+2.851 locuinţe - creştere numerică

+27,6% creştere procentuală


teren

agricol

917 ha24,5%

teren neagricol 2.823 ha

75,5%

Terenul oraşului Voluntari după modul de folosinţă


Figură 5 Harta oraşului Voluntari

Terenuri. Zonificare teritoriu Oraşul Voluntari deţine 2,4% din suprafaţa totală a judeţului, întinzându-se pe o suprafaţă de 3.740 hectare, din care 917 hectare reprezintă teren agricol şi 2.823 hectare teren neagricol. Raportat la judeţul Ilfov, oraşul Voluntari deţine 0,9% din terenul agricol şi 5,4% din terenul neagricol. Din totalitatea suprafeţei oraşului Voluntari, 2.840 ha reprezintă teren intravilan, ceea ce înseamnă un procent de 76,0%. Orașul Voluntari integrează în componenţa lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepției administrative: Voluntari şi cartierul Pipera. Actualul cartier Pipera se dezvoltă pe o veche vatră datată în jurul anului 1900 şi care făcea parte din comuna rurală Băneasa Herăstrău. Cartierul Pipera este situat la o distanţă

de 7 km faţă de centrul capitalei, peste 2.000 de noi locuințe construindu-se în aceasta zonă, ilustrând tendința actuală de modernizare din punct de vedere

arhitectural a localității. Din punct de vedere organizatoric, zona Voluntari are o evoluție strâns legată de cea a Bucureștiului, statutul actual de oraș al

479

569

720

614

561

620

400

450

500

550

600

650

700

750

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia locuinţelor terminate în cursul anului în or. Voluntari


județului Ilfov survenind în urma unor modificări importante aduse de-a lungul timpului structurilor teritoriale. De asemenea, poziţionarea oraşului Voluntari în proximitatea municipiului Bucureşti şi modificarea statutului localităţii în oraş în anul 2004 au condus la modificări semnificative asupra mediului construit şi natural: dezvoltarea infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare, apariţia construcţiilor rezidenţiale colective, construcţia clădirilor specifice sprijinirii afacerilor, dezvoltarea infrastructurii educaţionale şi sociale, etc.

Fondul locativ

Fondul locativ al oraşului Voluntari cuprinde 13.172 locuinţe, reprezentând 10,7% din fondul locativ al judeţului Ilfov în anul 2009. Dintre acestea, aproximativ 13.095 locuinţe sunt în proprietate privată, adică 99,4% din totalitatea locuinţelor din oraş.

În perioada 2004 – 2009, fondul locativ al oraşului a crescut simţitor, cu 2.851 locuinţe, însemnând o creştere de 27,6%, în anul 2009, faţă de anul de

bază 2004. În această perioadă, rata medie de creştere anuală s-a situat la 4,9%. Suprafaţa locuibilă totală este de 1.061.028 mp, revenind în medie 80,6 mp/locuinţă. Comparativ cu anul de bază, 2004, suprafaţa medie locuibilă a crescut cu aproximativ 10 mp/locuinţă, crescând de la 70,7 mp/locuinţă în anul 2004, până la 80,6 mp/locuinţă. Se remarcă o diferenţă importantă între suprafaţa medie locuibilă în locuinţele în proprietate publică, de 35,4 mp/locuinţă, şi suprafaţa medie locuibilă în locuinţele în proprietate privată, de 80,8 mp/locuinţă. Aşadar, diferenţa de suprafaţă locuibilă ce revine unei locuinţe între cele două forme de proprietate este de 45,5 mp. Suprafaţa medie locuibilă extinsă, din locuinţele existente din oraşul Voluntari, indică faptul că majoritatea locuinţelor construite în oraş sunt de tipul caselor/construcţiilor individuale.

Aşadar, locuinţele din oraşul Voluntari sunt de tipul garsonierelor şi apartamentelor cu două şi trei camere în blocuri construite înainte de 1989, case vechi şi ansambluri rezidenţiale noi.

În perioada 2004-2009 s-au recepţionat 3.563 locuinţe noi, iar 20,2% din acestea au fost finalizate în cursul anului 2006, anul de vârf din perioada menţionată.

Evoluţia sectorului de construcţii, în general, pe perioada desfăşurării crizei economice şi financiare din România din perioada, se observă la nivelul oraşului Voluntari prin diminuarea numărului de locuinţe noi livrate în cursul anului 2008 şi 2009, dar şi prin evoluţia numărului de autorizaţii de construcţii eliberate. Numărul ridicat de locuinţe terminate se datorează dezvoltării în oraşul Voluntari a proiectelor imobiliare rezidenţiale, precum: ansamblul de locuinţe Henri Coandă, complexul Terra Residence, ansamblurile Hydra Residence, Athos Residence şi Artemis Residence, ansamblul rezidenţial My Dream, complexul City Lights Pipera, Ansamblul Mediteraneo, Ansamblul de Locuinţe Lotusului, Complexul rezidențial Omnix City, Complexul Rezidenţial Domus Stil, Proiectului Matei Basarab Pipera, Ibiza SOL, Ansamblului rezidenţial Unground şi High Residence. Ansamblul de locuinţe Henri Coandă, situat în partea de nord a orașului Voluntari, reprezintă un program de locuințe individuale prin credit ipotecar, prin Agenția Naționala pentru Locuințe care are in vedere creșterea fluxului de investiții, dar in același timp si sprijinirea familiilor tinere în


646 729

358 297187 124

337

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale, în or. Voluntari

Clădiri rezidenţiale (exclusiv cele pentru colectivităţi)

Clădiri rezidenţiale pentru colectivităţi


cumpărarea de locuințe și dotarea acestora. Ansamblul de locuinţe prevede construirea a 6 blocuri cu un regim de înălţime P+3E+M. Complexul Terra Residence, cuprinde peste 700 de apartamente distribuite în 250 de garsoniere, 280 de apartamente cu două camere şi 170 de locuinţe cu trei camere. Ansamblul este conceput ca un minicartier şi are prevăzute, în afară de funcţiunea de locuire, diverse servicii de alimentaţie publică şi comerţ. Proiectul prevede şi dezvoltarea unui parcaj suprateran cu spălătorie auto inclusă, construirea unui spaţiu dedicat copiilor şi a unui imobil cu săli de sport şi întreţinere. Complexul cuprinde patru clădiri cu cinci etaje şi mansardă, două blocuri cu opt etaje şi unul cu nouă niveluri. Ansamblurile rezidenţiale Hydra Residence, Athos Residence şi Artemis Residence sunt realizate de către dezvoltatorul RCC Grup. HYDRA Residence cuprinde 177 apartamente cu 1-3 camere în blocuri de 6E+M. ATHOS Residence cuprinde 134 apartamente cu 1-4 camere. Artemis Residence conţine 261 de apartamente distribuite în trei blocuri cu regim de înălţime S+P+10 etaje. My Dream este un ansamblu rezidenţial situat la limita dintre Voluntariul vechi şi Pipera, cu un total de 183 de apartamente ce au fost finalizate în decembrie 2008. Un alt ansamblu poziţionat la „graniţa” dintre Pipera şi oraşul vechi este City

Lights Pipera. Complexul conţine un total de 144 de locuinţe, dintre care opt garsoniere, 108 apartamente cu două camere şi 28 de locuinţe cu trei camere. Ansamblul Mediteraneo se află pe Str. Emil Gârleanu Nr. 11 (intersecția cu Str. Ionel Teodoreanu), în zona de Nord a Capitalei - Pipera, o zona de mix rezidențial si de afaceri, Mediteraneo este un ansamblu ce cuprinde doua imobile S+P+7E cu 70 de locuințe de lux finisate la cheie cu 3 si 4 camere. Complexul de locuințe Lotusului - Voluntari este amplasat in centrul Orașului Voluntari (aflat in N - E Bucureștiului), intr-o zona liniștita si nepoluata având in apropiere doua păduri (Pădurea Boldu Creţuleasca şi Pădurea Andronache). Este alcătuit din 2 blocuri de cate 5 etaje fiecare, cu un total de 60 de apartamente. Complexul rezidențial Omnix City este situat lângă Metro Voluntari. Complexul

este cu circuit închis, dotat cu parcări pentru fiecare apartament, loc de joaca pentru copii, spatii verzi si un modern centru Spa dotat cu piscină interioară, sala fittness, masaj, jacuzzi, sauna umeda si sauna uscata. La parter sunt spatii comerciale pentru a satisface toate necesităţile, supermarket, cafenea si centru medical. Complexul Rezidenţial Domus Stil Confort se întinde pe o suprafața de 69.810 mp parcelat pentru circa 230 de vile. Ansamblul se afla in NE capitalei in Pipera , pe strada Popasului, cu ieșire directă în şoseaua Pipera-Tunari (acces rapid in zonele Barbu Văcărescu , Lacul Tei si Colentina la doar 25 de minute de mers cu maşina din centrul capitalei). Tendinţele de construire de locuinţe manifestate în perioada 2004-2009, în oraşul Voluntari, se observă prin evoluţia numărului de autorizaţii de construire. În această perioadă, numărul maxim de autorizaţii de construire

pentru clădiri rezidenţiale s-a eliberat în anul 2005 (729 autorizaţii). În anul 2009, s-au eliberat doar 17,0% din autorizaţiile de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în anul 2005. Casele vechi din Voluntari sunt construite cu 70 de ani în urmă de către „coloniştii” ardeleni care au luptat în Primul Război Mondial de partea României şi care au primit aici parcele de teren. Pe timpul administraţiei comuniste au început să vină în comună tot mai mulţi oameni care lucrau în Bucureşti. „Practic, Voluntari-ul era un fel de „cartier-dormitor” al Bucureştiului. Preţul mediu al metrului pătrat de teren în oraşul Voluntari variază foarte mult de la 300 de euro în partea veche a oraşului până la preţuri de 1.000 Euro spre Pipera. Preţul pe metru pătrat de apartament vechi nu depăşeşte 900 de euro. Suprafaţa unei garsoniere ajunge şi la 40 de metri pătraţi, în timp ce la două camere nu depăşeşte 60 de metri pătraţi. Costul metrului pătrat construit de casă veche variază, în funcţie de calitatea şi starea construcţiei, între 500 şi 2.000 de euro. În oraşul Voluntari există foarte puţine blocuri construite înainte de 1989, cu regim de înălţime parter şi trei etaje.

Cele câteva blocuri din mijlocul oraşului, care au un total de maximum 50 de garsoniere şi apartamente de

două şi trei camere, reprezintă începutul acestei sistematizări, care nu s-a făcut însă niciodată complet.

Figură 6 Harta ansamblurilor rezidenţiale


Condiţii de locuire

Grad de racordare la utilităţi Apă potabilă. Orașul Voluntari dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apă potabilă centralizat de 24,5 km lungime, estimându-se că până în anul 2011 aceasta va ajunge până la 52,5 km. Canalizare. În oraş există reţea de canalizare, cu o lungime de 98 km. Gaze naturale. Reţeaua de alimentare cu gaz existentă în orașul Voluntari la sfârşitul anului 2009 are o lungime de 150,9 Km. În prezent, sunt peste 2.250 de abonaţi la operatorul de distribuţie a gazelor naturale, iar cererile de branşare sunt în creştere. Energie electrică. Orașul Voluntari este în prezent complet electrificat. Dotările tehnico-edilitare se găsesc cu preponderenţă în cartierul Voluntariul vechi în şoseaua Iancu Nicolae. Zonele mai nou dezvoltate beneficiază doar de reţele electrice, gaze şi fose septice, iar majoritatea locuinţelor dispun de puţuri forate care asigură apa curentă, foarte puţine având canalizare şi apă de la reţeaua localităţii.

Servicii de învăţământ şi sănătate Reţeaua de unităţi de învăţământ public din oraşul Voluntari este alcătuită din: 2 creşe, 4 grădiniţe, 3 şcoli cu clasele I-VIII şi1 liceu teoretic. Reţeaua de învăţământ privat din oraş cuprinde unităţi localizate cu precădere în cartierul Pipera: 1 şcoală primară şi generală, 1 liceu, 1 şcoală primară, generală şi liceu integrate şi 5 grădiniţe.

În anul 2009, reţeaua unităţilor de sănătate cuprindea: 2 spitale private, 14 cabinete stomatologice (din care 3 cabinete publice şi 11 cabinete private), 3 laboratoare medicale private, 8 farmacii private, 3 laboratoare private de tehnică dentară, 1 depozit farmaceutic privat, 2 cabinete de medicină generală private, 12 cabinete medicale de familie (din care doar 1 privat) şi 39 de cabinete medicale de specialitate private.

Servicii bancare În oraşul Voluntari, s-a extins reţeaua de ATM şi agenţii bancare, fiind prezente:

- Banca Românească - Sucursala Pipera;

- Piraeus Bank - Sucursala Pipera; - BCR Nord Pipera; - UniCredit Tiriac Bank Agenția

Metro Voluntari; - Banca Transilvania - Agenția

Pipera; - Banca Romana pentru Dezvoltare

– BRD - Agenția Jolie Ville; - Banc Post - Agenția Pipera.

Centre comerciale Extinderea zonei rezidenţiale a condus de asemenea şi la extinderea reţelei de centre comerciale, pe lângă magazinele şi pieţele de cartier, unele dintre acestea fiind plasate chiar în oraşul Voluntari sau în apropierea acestuia:

- Mega Image, - Jollie Ville, - Shopping Area Băneasa – Ikea, - Carrefour, - Metro, - Bricostore, - Mall Băneasa - Praktiker, - Orient, - Proconfort,

- Doraly, - Flora.

Spaţii verzi/Parcuri În oraş sunt trei parcuri amenajate cu bănci, foişoare şi elemente de joacă destinate copiilor, iar în apropierea lui păduri:

- Parcul din jurul Catedralei; - Pădurea Tunari; - Pădurea Andronache; - Pădurea Vulpachi; - Pădurea Pasărea.

Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Ștefănești şi Pădurea Andronache).

Transport în comun Transportul în comun este asigurat de Serviciul de Transport Public Local Voluntari şi RATB, prin intermediul: Liniile locale: o Linia 153: Ferma Voluntari –

Republica S.A o Linia 155: centura C.F.R. Voluntari

– institutul oncologic o Linia 167: b-dul. Lacul tei – I.P.R.S.

Băneasa o Linia 1: str. Pompiliu Ştefu

(cartierul N. Bălcescu) - B-dul Lacul Tei (cartier d-na Ghica).

Linii R.A.T.B.: 409, 411, 415, 416, 432, 454;

Liniilor Maxi-Taxi. Staţiei de Metrou Pipera

1,00

11,00

21,00

31,00

41,00

51,00

61,00

71,00

81,00

Voluntari Ilfov România

80

,55

57

,17

38

,93

32

,10

22

,71

15

,20

2,5

1

2,5

2

2,5

6

Indicatori comparativi privind locuinţeleoraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România

Suprafaţa medie locuibilă per locuinţă - mp *

Metri pătraţi locuibili per persoană *

Număr mediu persoane per locuinţă *

Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

Indicatori statistici privind locuinţele (2009) Voluntari Ilfov România

Suprafaţa medie locuibilă per locuinţă - mp * 80,55 57,17 38,93

Număr mediu persoane per locuinţă * 2,51 2,52 2,56

Metri pătraţi locuibili per persoană * 32,10 22,71 15,20


Probleme majore Dezvoltarea rapidă a cartierului Pipera din punct de vedere al construcţiilor rezidenţiale, spre deosebire de extinderea reţelelor tehnico-edilitare şi modernizarea infrastructurii rutiere, au condus la nemulţumirea noilor proprietari/locuitorilor din aceste zone din oraşul Voluntari.

Însă, criza economică şi financiară şi-a pus amprenta, mai ales, asupra sectorului imobiliar. Aşadar, o serie de proiecte rezidenţiale lansate în oraşul Voluntari au fost amânate, iar apartamentele / casele finalizate şi-au aşteptat cumpărătorii, deşi preţurile au scăzut. Această situaţie se face remarcată mai ales în zona cartierului Pipera unde s-a construit într-un mod haotic, afectând zona din punct de vedere estetic dar şi spaţial.

Dezvoltarea noilor cartiere a condus la apariţia serviciilor de educaţie şi sănătate private, care oferă servicii la preţuri relativ ridicate. Acest aspect reprezintă o problemă în special pentru familiile cu venituri medii sau mai mici, din oraşul Voluntari. Aşadar, dezvoltarea recentă a acestui cartier a fost foarte rapidă, momentan existând peste 2.000 de locuințe noi, cu tendințe continue de extindere. Această tendinţă duce la creșterea numărului de locuitori, în mare parte familii tinere cu copii si la creșterea presiunii asupra capacitații de suport a amenajărilor de tipul parcurilor (facilităţi pentru petrecerea timpului liber). Prin dezvoltarea zonelor rezidenţiale, cu precădere în cartierul Pipera, s-au

accentuat discrepanţele între dotările/condiţiile de locuit dintre zona rezidenţială veche a Voluntariului şi zonele noi. Clădirile vechi au fost construite înainte de 1989, necesitând în prezent reabilitarea instalaţiilor, faţadelor, etc.

Municipiul Bucureşti va manifesta o necesitate de dezvoltare/extindere spaţială continuă, iar oraşul Voluntari va fi direct afectat de acest lucru, atât prin aglomerarea construcţiilor şi traficului, cât şi prin dezvoltarea economică a zonei.

Direcţii de acţiune Una din problemele zonelor rezidenţiale noi este reprezentată de lipsa reţelei de apă potabilă şi canalizare, fiind astfel necesară extinderea acestor reţele în toate zonele rezidenţiale. De asemenea, extinderea reţelelor tehnico-edilitare trebuie însoţită de modernizarea infrastructurii rutiere, prin realizarea/reabilitarea covorului asfaltic dar şi lărgirea rutelor existente care preiau o parte din traficul dinspre/spre Bucureşti. Extinderea şi dezvoltarea armonioasă a oraşului Voluntari se poate realiza prin respectarea unui plan de dezvoltare urban (PUG), întocmit şi aprobat de Consiliul Local al Oraşului Voluntari. Refacerea aspectului clădirilor rezidenţiale vechi, dar şi îmbunătăţirea termică a acestor clădiri se poate realiza prin reabilitarea termică. În sprijinul acestei acţiuni a fost creat Programul naţional multianual privind creşterea

performanţei energetice la blocurile de locuinţe. Dezvoltarea spaţială şi economică a municipiului Bucureşti către zonele din apropiere, inclusiv oraşul Voluntari, necesită modernizarea infrastructurii de transport, atât prin reabilitarea drumurilor existente cât şi dezvoltarea transportului în comun, prin includerea unor noi linii de transport în comun către/dinspre Bucureşti şi mărirea frecvenţei acestora. În contextul dezvoltării Zonei Metropolitane Bucureşti, dezvoltarea transportului şi accesibilităţii reprezintă o necesitate. În concluzie, creșterea numărului de locuitori duce la o presiune mai mare asupra resurselor orașului, iar odată depășită capacitatea de suport a acestora confortul si bunăstarea locuitorilor ar avea mult de suferit. Acest neajuns va putea fi evitat si printr-o rațională adaptare a infrastructurii la noile caracteristici urbanistice ale orașului Voluntari: modernizarea străzilor conform noilor valente ale traficului, creșterea gradului de supraveghere şi îmbunătăţirea siguranței publice (sisteme de supraveghere, dezvoltarea si modernizarea iluminatului public), amenajarea spatiilor verzi, de recreere si agrement, care deși nu pot creşte proporțional cu suprafața construita cum ar fi ideal, trebuie sa tina ritmul cu viteza de dezvoltare.

Mulţumit şi foarte

mulţumit47,5%

Nici, nici22,2%

Nemulţumit şi foarte

nemulţumit 11,8%

Nu ştiu/ Nu răspund 18,5%

rezistenţa clădirilor


mulţumit41,9%

Nici, nici22,9%


nemulţumit 10,7%

Nu ştiu/ Nu răspund 24,5%

termoizolarea clădirilor


mulţumit75,4%

Nici, nici13,2%


nemulţumit 9,3%

Nu ştiu/ Nu răspund

2,1%

suficienţa spaţiului din locuinţă


mulţumit64,6%

Nici, nici19,2%


nemulţumit 12,5%Nu ştiu/ Nu

răspund 3,7%

aspectul clădirilor

Gradul de mulţumire vis-a-vis de condiţiile de locuire din or. Voluntari


Condiţii de locuire

98% dintre locuitorii oraşului Voluntari intervievaţi, în cadrul Sondajului de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului, locuiesc la casă.

Majoritatea respondenţilor se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de aspectul clădirilor şi de suficienţa spaţiului din locuinţa actuală.

Peste 20% dintre

respondenţi nu se declară nici mulţumiţi dar nici nemulţumiţi faţă de rezistenţa clădirilor şi termoizolarea acestora.


4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI


28 32 38

73 75 77 82

100133 129 123

77 75 7382

64

0

20

40

60

80

100

120

140

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat 2011

Evoluţia raportului străzi modernizate/străzi nemodernizate în

oraşul Voluntari(km)

Străzi modernizate Străzi nemodernizate

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Primăria Voluntari

Figură 7 Infrastructura de drumuri Infrastructura de drumuri, alei şi trotuare Oraşul Voluntari, aflat în proximitatea municipiului Bucureşti, are o poziţionare optimă în raport cu reţele de transport. Este străbătut de DN2, se află la numai 4 km de DN1 şi este mărginit pe o distanţă de 12 km de Şoseaua de centură a Bucureştiului(DJ 100A). Căile de comunicaţii care traversează localitatea Voluntari sunt în strânsa legătură cu cele care converg spre municipiul Bucureşti. Structura reţelei de transport este dominată de căile rutiere si feroviare, la care se adăugă pista pentru aeronave a Aeroportului Băneasa.

În cadrul sistemului rutier şi a amenajărilor aferente se remarcă patru mari artere de circulaţie, la acestea adăugându-se peste 200 de drumuri orăşeneşti, platformele carosabile pentru transportul in comun, refugiile şi trecerile pentru pietoni, ca şi amenajările zonelor verzi laterale. Arterele de circulaţie principale sunt :

- DN2(E 85) – Frontieră Giurgiu – Bucureşti – Buzău – Bacău – Roman – Suceava –Frontieră Siret – coridorul IX paneuropean (parţial) şi

- DN1( E 60) – Frontieră Borş – Cluj Napoca – Târgu Mureş – Ploieşti – Bucureşti – Slobozia – Constanţa – coridorul IV paneuropean (parţial)

- Şoseaua Afumaţi – drum judeţean; - Şoseaua Pipera – Tunari; - Şoseaua Ştefăneşti; - Şoseaua Tunari; - Artera de centură

Drumurile judeţene si cele orăşeneşti sunt întreţinute în condiţii optime de funcţionare de către serviciile specifice ale administraţiei publice locale in colaborare cu Direcţia Regionala de Drumuri si Poduri Bucureşti Secţia de Drumuri Naţionale Bucureşti Nord. În localitatea Voluntari există o reţea stradală extinsă de 300 străzi, cu multe drumuri locale, dar cu relativ puţine intersecţii amenajate pentru circulaţie (semaforizate). Satisfacerea nevoilor de transport ale locuitorilor se leagă de structura drumurilor locale.

18,2 18,2 18,2 18,2

24,5 24,5

40,5

52,5

0

10

20

30

40

50

60

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat

2011

Evoluţia lungimii totale a reţelei simple de

distribuţie a apei potabile în oraşul Voluntari(km)


130 130

150 150 150

98

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia lungimii totale a conductelor de canalizare în oraşul

Voluntari


Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în total străzi orăşeneşti era de 51,33% în anul 2009, valoare care se află pe un trend ascendent faţă de anul 2004 şi care este peste media judeţului Ilfov de 38,71%. Regiunea Bucureşti ocupă ultimul loc pe ţară în ceea ce priveşte lungimea drumurilor şi a căilor ferate, dar raportat la teritoriu are densitatea cea mai mare. Astfel reţeaua de drumuri publice are o lungime de 843 km cu o densitate de 46,3 km/100 km2, fiind cu mult peste densitatea pe ţară (32,9 km/100 km2), iar reţeaua de căi ferate are o lungime de 354 km cu o densitate de 194,4 km/1.000 km2, fiind, de asemenea, cu mult peste densitatea pe ţară (46,2 km/1.000 km2). Situaţia infrastructuri rutiere în oraşul Voluntari arată un interes ridicat din partea autorităților publice pentru modernizare, confruntându-se în acelaşi timp şi cu problema extinderilor repetate ale spațiului locuibil, fie prin prelungirea străzilor existente, cât şi prin construirea de noi cartiere. Rețeaua stradală are în anul 2010 o lungime de 162 km din care doar 82 km sunt modernizați. Începând cu anul 2006 au fost modernizați 44 km de carosabil la nivelul întregului oraș, în condiţiile în care suprafața locuibilă s-a extins cu 205.771 mp în aceeaşi perioadă.

Alimentare cu apă şi canalizare Orașul Voluntari dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apă potabilă centralizat, care furnizează apă atât

pentru nevoile populaţiei, cât şi pentru agenţii economici. Serviciul Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare a orașului Voluntari La începutul anului 2004 rețeaua de apă și canalizare era aproape inexistentă în orașul Voluntari, iar necesitatea

acestora era evidentă. Așa că, în anul 2004 a fost înființata societatea S.C. SAC S.R.L., aceasta având ca activitate captarea, tratarea, înmagazinarea, transportul, distribuția apei potabile și colectarea, transportul apelor uzate menajere și pluviale, colectare deșeuri menajere. Noua societate împreună cu


94

137 137 137 139 139160

200

0

50

100

150

200

250

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia cantităţii de apă potabilă distribuită

consumatorilor în oraşul Voluntari(mii mc)

Sursa: DJS Ilfov, Primăria Voluntari


648 648 648 648 816 816540 780

0100200300400500600700800900

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat 2011

Evoluţia capacităţii instalaţiilor de producere a apei potabile din

oraşul Voluntari(mc/zi)


Consiliul Local Voluntari au dezvoltat rețeaua de canalizare din oraș în cele două cartiere: cartierul Voluntariul Vechi și cartierul Pipera. În cel dintâi menționat până în anul 2008 rețelele de apă și canalizare au fost acoperite în proporție de 95 %, iar in cel de al doilea în proporție de aproximativ 60 % din străzile existente. În anul 2007 Consiliul Local Voluntari a înființat prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 1/ 25.01.2007 Serviciul Public de Alimentare cu Apă și de Canalizare având ca obiect de activitate: captarea, tratarea, înmagazinarea, transportul și distribuția apei potabile și colectarea, transportul apelor uzate menajere și pluviale de pe teritoriul orașului Voluntari. Obiectivele Serviciului Public de Alimentare cu Apă și de Canalizare:

- Îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor în ceea ce privește extinderea sistemului la nivelul utilizatorilor se va asigura conform indicatorilor de performanță din Caietul de sarcini al Serviciului Public de Alimentare cu Apa si de Canalizare, aprobat conform H.C.L. nr. 360/11.12.2007;

- prin extinderea sistemelor existente și realizarea de noi sisteme de alimentare cu apă și de canalizare se va crea o infrastructura edilitară modernă, baza a dezvoltării socio-economice, prin asigurarea utilităților în conformitate cu indicatorii de performanță;

- obiectivele de protecție a mediului vor fi îndeplinite prin colectarea apelor uzate și realizarea unei staţii de epurare a orașului Voluntari, în conformitate cu Normele S.N.I.F. și

Normele Uniunii Europene (91/271/EEC pentru ape uzate urbane).

- Îmbunătățirea condițiilor de viață și de trai ale cetățenilor din orașul Voluntari;

- Realizarea unei infrastructuri

edilitare moderne, ca bază a dezvoltării economice și în scopul atragerii investițiilor profitabile;

- Dezvoltarea durabilă a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare;

- Protecţia mediului;

- Asigurarea contorizării consumului

12.415

23.968

29.419

30.488

32.160

34.567

7.915

16.250

19.578

19.913

21.352

23.124

0 10.000 20.000 30.000 40.000

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Evoluţia consumului de gaze naturale în oraşul Voluntari(mii metri cubi)

uz casnic

total

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

50

127,6 129,6 129,9142

150,9

0

20

40

60

80

100

120

140

160

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia lungimii totale a conductelor de distribuţie a gazelor

naturale în oraşul Voluntari


de apa pentru fiecare consumator cu care se va încheia contracte de furnizare;

- Adaptarea la cerințele și exigențele consumatorilor.

Serviciile oferite de SPAAC: Vidanjări persoane fizice, Vidanjări persoane juridice, Racordări canalizare, Branșamente apa, Instalații interioare, Montări apometre, Administrări rețele interioare de apă și de canalizare, Eliberări avize: de principiu apa / canal, finale apa / canal, Servicii de proiectare apa si canal, Servicii de consultanță tehnică, Desfundare rețele de canalizare interioare, Spălări rețele de canalizări interioare.

La finalul anului 2010, lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile în orașul Voluntari era de 40,5 km, cu aproximativ 222,53% mai mare faţă de anul 2004 și cu 165,31% față de anul 2009. Cea mai importantă creştere a lungimii reţelei de distribuţie apă potabilă se înregistrează în anul 2010 când se dau în folosință 16 km de rețea. De asemenea, se constată o creștere a cantității de apă distribuită consumatorilor de la 94 mii mc în anul 2004 la 160 mii mc în anul 2010. Din cantitatea totală distribuită un procent de 87,05% este destinată consumului casnic, în timp ce la nivel judeţean procentul este de numai 80,60%. Capacitatea instalațiilor de producere a apei potabile din orașul Voluntari s-a menținut relativ constantă în ultimii ani. Lungimea totală a conductelor de canalizare în oraşul Voluntari se menţine relativ constantă în perioada 2004-2008.

Alimentare cu gaze naturale. Reţeaua de alimentare cu gaz existentă în orașul Voluntari la sfârşitul anului 2009 are o lungime de 150,9 Km și a cunoscut o evoluție accentuată în anul 2005, ulterior ritmul de creștere fiind sub 5% pe an.

Și consumul de gaze se află pe un trend ascendent de la 12.515 mii mc în anul 2004 la 34.567 mii mc în anul 2009. Din cantitatea totală de gaze consumată în anul 2009 consumul casnic reprezintă 66,90%. La nivelul judeţului Ilfov consumul casnic reprezintă doar


55,18% din total. Distribuţia gazelor naturale în oraşul Voluntari se realizează prin intermediul operatorului S.C. COVI CONSTRUCT 2000 S.R.L. În prezent sunt peste 2.250 de abonaţi, iar cererile de branşare sunt in creştere.

Energie electrică Orașul Voluntari este în prezent complet electrificat. Alimentarea cu energie electrică este asigurată prin intermediul companiei Enel; în ce priveşte procentul branşamentelor la energia electrică, acesta este de 99%. Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin liniile electrice de înaltă tensiune LEA 110 KV. Distribuţia energiei electrice de la posturile de transformare la consumatori se face prin reţeaua de joasă tensiune prin cabluri subterane în zona centrală a municipiului şi prin linii aeriene pe stâlpi de beton în celelalte cartiere. Traseul reţelei de joasă tensiune urmăreşte reţeaua stradală a localităţii şi cuprinde în întregime zona construită. Primăria Voluntari a elaborat şi depus spre finanţare proiectul “Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminat public” care constă în obţinerea de energie electrică din Surse Regenerabile de Energie (SRE), respectiv fotovoltaice, pentru alimentarea iluminatului public în vederea reducerii costurilor din bugetul local şi îmbunătăţirii aprovizionării cu energie prin construirea unei centrale de 1MW.

Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiilor

În domeniul telecomunicațiilor în oraşul Voluntari funcționează un oficiu Romtelecom, iar numărul abonaților telefonici este în continuă creștere. De asemenea, au apărut operatori noi pe piața locala. Orașul Voluntari este deținătorul celei mai mari central telefonice din Județul Ilfov, cu peste 3000 de abonamente, centrala amplasata la intersecţia Şoselei Afumaţi cu Strada Zorele. În prezent sunt un număr de 3.710 posturi telefonice conectate la sistemul naţional şi internaţional de telefonie fixă prin intermediul a două centrale telefonice automate digitale ale operatorului Romtelecom. SC Romtelecom SA oferă servicii de telefonie, transmisie date, internet şi televiziune digitală. Reţelele telefonice sunt în curs de extindere si modernizare, se înlocuiesc traseele uzate cu sisteme moderne si se asigura preluarea din centralele analogice în cele digitale. Serviciile de telefonie mobilă sunt oferite de operatorii de telefonie Vodafone, Orange şi Cosmote. În domeniul noilor tehnologii, în comunicaţii exista tendinţe deosebit de favorabile în domenii precum: - Comunicaţii mobile GSM (Vodafone,

Orange, Cosmote), existând peste 20.000 de utilizatori.

- Comunicarea în domeniul telefoniei fixe se realizează prin intermediul companiilor RomTelecom si Volio (majoritatea prin centrale digitale).

- Internet: exista firme cu profilul Cafe Internet (cybernet). Prezenţa în spaţiul virtual /internet al localităţii Voluntari este la o cota numerică şi calitativă ridicată.

- Domenii rezervate pe internet (.ro) cu proprietari-firma din Voluntari este apropiat de 100, inclusiv instituţiile publice.

Serviciile poştale sunt asigurate de două oficii poştale ale Direcţiei Regionale de Poştă Ilfov: 1. Oficiul Poștal Pipera, situat pe strada

Potcoavei nr. 2, are o suprafață de 123 metri pătrați si este informatizat. În noua subunitate poștală își desfășoară activitatea opt lucrători poștali care deservesc peste 8.300 locuitori ai cartierului Pipera. Oficiul Poștal Pipera oferă clienților atât servicii tradiționale, cât și servicii informatizate de tip Western Union, Eurogiro, On-line, mandate electronice. Titularii celor 5.589 de gospodării arondate acestei subunități poștale își pot achita facturile la utilități - telefonie fixă și mobilă, curent electric, gaz, dar pot efectua și plăți către băncile partenere Poștei Române.

2. Oficiul Poștal Voluntari situat în Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 45.

3,66

21,32

31,7287,0

5%

80

,60

%

63,9

6%

51

,33

%

38

,71

%

45

,41

%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1

6

11

16

21

26

31

36

Indicatori comparativi privind infrastructuraoraşul Voluntari, judeţul Ilfov, România

Cantitatea medie de apă distribuită (mc/persoană) *

Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor - pondere uz casnic *

Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate *


oraș Voluntari judeţ Ilfov România

Indicatori infrastructură şi locuinţe (2009) Voluntari Ilfov România Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor - pondere uz casnic 87,05% 80,60% 63,96%

Cantitatea medie de apă distribuită (mc/persoană) 4,21 26,46 49,60

Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate 51,33% 38,71% 45,41%


Centralizatorul principalilor indicatori privind echiparea teritoriului în orașul Voluntari

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Estimat

2011 Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor (mii metri cubi) 94 137 137 137 139 139 160 200 Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile (mii metri cubi) 648 648 648 648 816 816 540 780 Gaze naturale distribuite(mii metri cubi) 12.415 23.968 29.419 30.488 32.160 34.567 - - Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor(km) 58,2 58,62 75 75,88 87,6 87,6 94,72 98,82

Străzi modernizate(km) 28 32 38 73 75 77 82 100

Străzi nemodernizate(km) 133 129 123 77 75 73 82 64 Lungimea totala a reţelei simple de distribuţie a apei potabile(km) 18,2 18,2 18,2 18,2 24,5 24,5 40,5 52,5 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare(km) 130 130 150 150 150 98 - -

Procent străzi modernizate 17,39% 19,88% 23,60% 48,67% 50,00% 51,33% 50,00% 60,98% Rata de creştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă 0,00% 0,00% 0,00% 34,62% 0,00% 65,31% 29,63% Rata de creştere a reţelei de distribuţie gaz metan 0,42% 16,38% 0,88% 11,72% 0,00% 7,12% 4,10%

Principalele probleme În condiţiile creşterii accelerate a suprafeţei locative din oraşul Voluntari, deşi ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în total străzi orăşeneşti era de 51,33% peste media judeţeană, totuşi starea infrastructurii rutiere constituie o problemă importantă pentru locuitorii oraşului. De asemenea, în contextul realizării autostrăzii Bucureşti-Braşov traficul rutier va creşte pe bulevardul Pipera şi Bulevardul Eroilor. La nivelul reţelei de distribuţie a apei potabile şi de canalizare se constată accesul relativ redus al populaţiei oraşului la aceste servicii, fapt evidenţiat de cantitatea medie de apă distribuită locuitorilor oraşului Voluntari este de 4,21 mc/persoană cu mult sub media înregistrată la nivel de judeţ , respectiv 26,46 mc/persoană Lipsa unei staţii de epurare poate avea efecte negative asupra mediului. Reţeaua de gaz metan este insuficient dezvoltată şi 66,89% din consumul de gaze naturale este destinat uzului casnic în timp ce la nivel judeţean procentul este de numai 55,18%.

Poluarea aerului din oraşul Voluntari este cauzată, în primul rând, de traficul urban, localitatea putând fi încadrată în zonele urbane cu poluare medie. Oraşul Voluntari se numără printre cele 1.963 de localităţi declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi din activităţi agricole Poluare sonoră este cauzată de traficul rutier şi de traficul aerian prin Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa. Principalele probleme ale reţelei de energie electrică, sunt întreruperile destul de frecvente a energiei electrice şi căderile de tensiune. Cauzele acestor deficienţe sunt atât defecţiunile la reţeaua de electricitate, cât şi faptul că aceasta este suprasolicitată de utilizatori. Extinderea continuă a oraşului prin apariţia de noi zone de locuire sau comerciale va cauza în continuare probleme atât în privinţa infrastructurii rutiere cât şi a investiţiilor foarte mari în infrastructurile de utilităţi.

Direcţii posibile de acţiune Dezvoltarea reţelei de străzi orăşeneşti şi construirea de pasaje rutiere menite să faciliteze accesul în zonă şi să decongestioneze traficul.

Reabilitarea trebuie să vizeze atât bulevardele principale, cât şi străzile laterale pe baza unei prioritizări a investiţiilor. Racordarea la utilităţi a populaţiei oraşului. Conectarea la reţeaua de apă potabilă, de gaz şi canalizare conduce la dezvoltarea condiţiilor de trai a

populaţiei, iar necesitatea unor investiţii importante pentru extinderea acestora, în special spre dezvoltările imobiliare unde densitatea populaţiei este mai ridicată este evidentă. Dezvoltarea reţelei electrice şi a surselor de energie regenerabilă/ alternativă prin dezvoltarea unei reţele subterane de alimentare cu energie electrică şi realizarea unor investiţii fin fonduri europene nerambursabile în surse alternative de energie Accesarea fondurilor europene. Atât pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de transport, dar şi pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de utilităţi.


8,24

6,03 6

3,83

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Iluminat

publicAlei şi

trotuareStrăzi Parcări

Gradul de mulţumire vis-a-vis de infrastructura fizică


Foarte

mulţumit

Foarte

nemulţumit

Situaţie pozitivă

58,40%

Situaţie neutră

13,90%

Situaţie negativă 25,60%

Nu ştiu/Nu

răspund 2,10%

serviciul de furnizare a gazelor naturale

Situaţie

pozitivă 70,20%

Situaţie neutră

8,80%

Situaţie

negativă 19,30%

Nu ştiu/Nu

răspund 1,80%

serviciul de furnizare a apei potabile

Situaţie pozitivă

59,50%

Situaţie neutră

18,60%

Situaţie

negativă 19,90%

Nu ştiu/Nu

răspund 2,10%

serviciul de canalizare

Aprecierea populaţiei racordate a utilităţile publice privind raportul calitate/preţ al următoarelor servicii


Conform sondajului de opinie

realizat în rândul populaţiei din oraşul

Voluntari, la nivel local există o situaţie

nesatisfăcătoare vis-à-vis de starea

parcărilor, aleilor şi trotuarelor şi

străzilor. Pe o scară de la 1 (foarte

nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit),

situaţia parcărilor a avut un scor mediu

de 3,83, situaţia străzilor un scor mediu

de 6 şi situaţia aleilor şi trotuarelor un

scor mediu de 6,03. Ceva mai mulţumită

este populaţia de starea iluminatului

public, acest aspect având un punctaj

mediu de 8,24.

În ceea ce priveşte evaluarea

raportului calitate/preţ al utilităţilor

publice din oraşul Voluntari, situaţia cea

mai problematică este întâlnită în ceea

ce priveşte serviciul de furnizare a

gazelor naturale. 25,6% din persoanele

chestionate s-au declarat nemulţumite

şi foarte nemulţumite de raportul

calitate/preţ al gazelor naturale.

70,2% din persoanele racordate

la reţeaua de furnizare a apei potabile

sunt mulţumite şi foarte mulţumite de

raportul calitate/preţ al acestui

serviciu.

Doar 66,7% din respondenţii a

căror locuinţă este racordată la

infrastructura de furnizare a apei

potabile consideră că apa furnizată are

o calitate bună şi foarte bună.

61,1% din locuitorii oraşului

Voluntari sunt de părere că situaţia

canalizării în zona în care locuiesc este

bună şi foarte bună.


5. SERVICII PUBLICE


Servicii de asistenţă socială În anul 1995 a fost înfiinţat Biroul de Ajutor Social, având doar opt angajaţi care s-a transformat în anul 2005 în S.P.A.S. în baza Hotărârii Consiliului Local al Oraşului Voluntari nr.21 din data de 18.03.2005. În anul 2007 S.P.A.S. s-a transformat în D.A.S. având următoarea structură organizatorică :

- Serviciul protecţia copilului - Compartimentul protecţia

persoanelor adulte - Biroul finanţare instituţii asistenţă

socială.

Direcţia de Asistenţă Socială – Voluntari este serviciul public de asistenţă socială organizat la nivel local, în subordinea Consiliului Local al oraşului Voluntari, sub coordonarea Primarului oraşului Voluntari, fără personalitate juridică, având finanţare din alocaţii bugetare şi venituri extrabugetare în limita competenţelor acordate de lege, cât şi de hotărâri ale Consiliului local al oraşului Voluntari şi de dispoziţii ale Primarului oraşului Voluntari. Direcţia de Asistenţă Socială este constituită şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială; prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publica locala, cu modificările şi completările ulterioare; prevederilor Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a serviciului public de asistenţă socială aprobat de Hotărârea Guvernului nr. 90/2003, cu modificările şi completările ulterioare; precum şi prevederile Regulamentului de Organizare si Funcţionare a Direcţiei

de Asistenţă Socială a oraşului Voluntari. Direcţia de Asistenţă Socială are rolul de a identifica şi de a soluţiona problemele sociale ale comunităţii, din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu dizabilităţi, cu venituri mici, precum şi a altor persoane aflate în situaţie de risc social. Direcţia Educaţie Cultural-Sportivă şi Îngrijiri Comunitare a oraşului Voluntari este o instituţie publică cu personalitate juridică, înfiinţată în subordinea Consiliului Local al Oraşului Voluntari, formată prin comasarea activităţilor Casei de Cultură şi Clubului Sportiv Orăşenesc Voluntari 2005 şi înfiinţarea unor activităţi noi – îngrijiri comunitare, toate având atribuţii şi funcţii specifice. Această direcţie şi-a început efectiv activitatea în februarie 2006, dar în această scurtă perioadă a reuşit să aplice proiecte educaţional-culturale şi sportive necesare tuturor categoriilor de persoane la nivelul întregii localităţi. În subordinea direcţiei se regăsesc: Casa de Cultură, Creşa Prichindel şi Clubul Sportiv Orăşenesc Voluntari 2005 în cadrul căreia există mai multe ramuri sportive precum: fotbal, handbal, volei, box, karate, hochei pe iarbă. Principalele activităţi desfăşurate în scurta perioadă de la înfiinţare au cuprins o gamă foarte variată: programe educaţionale, programe culturale, programe civice, programe sportive, programe ce au reuşit să implice un număr mare de cetăţeni ai oraşului Voluntari.

Printre proiectele desfăşurate cu un mare impact asupra cetăţenilor oraşului: Pelerinaj la Moaştele Sf. Cuvioase Paraschiva, Voluntari un oraş mai curat, Ludoteca, excursiile organizate în cadrul proiectului turism monahal – cultural. Rolul Direcţiei Educaţie Cultural Sportivă si Îngrijiri Comunitare este de a deschide locuitorilor din oraşul Voluntari o nouă perspectivă de îngrijire, asistenţă şi de integrare în societate prin promovarea unor noi servicii şi programe speciale: asistenţă medicală, socială şi îngrijire la domiciliu a copiilor, adulţilor, vârstnicilor, care se află în imposibilitatea de a se deplasa sau de a se îngriji singuri, a celor care suferă de o afecţiune cronică şi necesită tratamente periodice sau alt tip de îngrijiri medicale, precum şi a celor aflaţi după o perioadă de spitalizare şi trebuie să continue un tratament la domiciliu; ambulanţă comunitară; programe de voluntariat; promovarea acţiunilor educaţional-culturale şi sportive. Programul “Voluntari pentru Voluntari” Voluntariatul este o activitate desfăşurată din propria iniţiativă de către o persoană fizică prin care aceasta îşi oferă timpul, talentul, cunoştinţele şi abilităţile în folosul comunităţii, fără a fi recompensat material, în domenii variate cum ar fi sănătate, cultură, asistenţă socială, protecţia mediului. Direcţia Educaţie Cultural-Sportivă şi Îngrijiri Comunitare Voluntari are peste 50 de persoane, de toate vârstele, care desfăşoară periodic diverse activităţi în cadrul acestui program de voluntariat.


Voluntarii au participat de-a lungul anilor la organizarea Zilelor Oraşului Voluntari, Zilei Armatei, pelerinajelor anuale la moaştele Sfintei Parascheva, a hramurilor ce s-au ţinut la Catedrala „Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim”, cu ajutorul acestor persoane s-au organizat numeroase campanii de ecologizare a mai multor zone de agrement din oraşul Voluntari şi a multor alte evenimente unde, aceşti Voluntari pentru Voluntari, şi-au pus la dispoziţie timpul, cunoştinţele şi devotamentul faţă de oraş, în folosul semenilor lor, al vecinilor şi al tuturor celorlalţi cetăţeni ce s-au bucurat de aceste evenimente. Scopul acestor programe este ca întreaga comunitate să participe şi să se implice activ în viaţa oraşului Voluntari, prin crearea unei relaţii eficiente între cetăţenii oraşului Voluntari şi autorităţile locale. În domeniul protecţiei persoanelor în vârstă, unul din proiectele de anvergură ale Primăriei Voluntar îşi propune modernizarea şi utilarea centrului de servicii comunitare / cămin de bătrâni multifuncţional, care să ofere servicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanelor vârstnice. În acest sens în anul 2010 a fost depus pentru evaluare proiectul vizând modernizarea azilului prin accesarea fondurilor europene. Necesitatea de la care porneşte iniţiativa acestui proiect, în afara de aceea a modernizării şi utilarea centrului de servicii comunitare, este dată de incapacitatea Direcţiei de Asistenţă Socială Voluntari de a face faţă, doar în baza infrastructurii existente, numărului

mare de solicitări de ajutor, sub diferite forme, ce vin din partea populaţiei. Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, coroborată cu gradul de sărăcie ridicat ce caracterizează populaţie vârstnică din oraşul Voluntari sunt două dintre principalele aspecte ce explică cererea mare de servicii de asistenţă socială specializată. În anul 2010 în oraşul Voluntari erau 75 de dosare pentru ajutor social, un număr de 127 asistenţi personali şi 919 persoane care au beneficiat de ajutorul de stat pentru încălzirea locuinţei.

Pieţe şi facilităţi pentru comerţ Oraşul Voluntari s-a format şi dezvoltat într-o regiune naturală complexă, la intersecţia unor vechi drumuri comerciale şi de comunicaţii care asigurau şi continuă să asigure permanente şi multiple legături între Capitala Bucureşti şi restul ţării. Pe raza oraşului îşi desfăşoară activitatea centre comerciale de prestigiu, cum ar fi: METRO, Praktiker, Orient, Doraly, Pro Confort, Flora care prin apariţia lor au creat noi locuri de muncă pentru locuitorii oraşului. În Voluntari funcţionează peste 2.700 agenţi economici din cei aproximativ 3.100 înregistraţi. Diferenţa o reprezintă agenţii economici cu activitate temporar întreruptă, societăţile comerciale în stare de faliment, de reorganizare judiciară, în lichidare sau dizolvare. În oraşul Voluntari funcţionează un număr de 3 pieţe:

- Piaţa Tudor Vladimirescu

- Piaţa Pipera - Piaţa Gheaţa, a cărei

modernizare s-a finalizat în primăvara anului 2004.

Pe teritoriul oraşului se regăsesc mai multe unităţi de distribuţie angro, cele mai importante fiind: Hermes Pharma SA, IMECO SA, MED’97Import-Export SRL. În oraşul Voluntari funcţionează şi magazinul Jolie Ville Mall care este situat în apropierea Grădinii Zoologice din Băneasa şi se întinde pe o suprafaţă de 12.000 mp, oferind o gamă variată de produse alimentare şi nealimentare, într-o structură diferită de celelalte tipuri de hipermarketuri din capitală, structurate pe raioane mari, tip hală. Raioanele de la Jolie Ville Mall sunt mici, specializate pe feluri de produse, şi instalate într-o combinaţie reuşită pe suprafeţe mici, ceea ce dă sentimentul unei apropieri aparte faţă de clienţi. Jolie Ville Mall deţine în apropiere şi un parking auto cu o capacitate de 350 autoturisme. Oraşul Voluntari este principalul beneficiar al acestui centru, având în vedere că în perimetrul localităţii nu exista nici o activitate comercială de un asemenea tip, care să corespundă standardelor europene.

Siguranţa şi ordinea publică În anul 2005 Hotărârii Consiliului Local Nr.142 din 15.09.2005 în oraşul Voluntari a fost înfiinţat şi funcţionează Poliţia Comunitară.

Poliţia Comunitară reprezintă acea structură specializată a statului


247

213

179

107

7081

0

50

100

150

200

250

300

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia ratei criminalităţii în judeţul Ilfov


691

605

515

316

213253

0

100

200

300

400

500

600

700

800

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia persoanelor condamnate definitiv de instanţele

judecătoreşti în judeţul Ilfov


21.050 20.365

31.039 31.460 32.59529.997

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia infracţiunilor cercetate de poliţie în Regiunea

BUCURESTI - ILFOV


compusă din funcţionari publici şi personal contractual, care desfăşoară o activitate profesională în folosul comunităţii locale, pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice, pazei şi protecţiei obiectivelor de interes public, local şi privat de pe raza sa de competenţă, acţionând în sprijinul instituţiilor statului, conform legii.

Poliţia Comunitară a oraşului Voluntari este organizată şi structurată ca Serviciu Public în cadrul aparatului propriu de specialitate a consiliului local, condusă de director Executiv. Personalul Poliţiei Comunitare Voluntari este format din funcţionari publici şi personal contractual.

În anul 2010, de la 137 de angajaţi, în conformitate cu prevederile O.U.G. 63/2010 în cadrul Serviciului Public Poliţia Comunitară, au rămas 34 de salariaţi, astfel: 50 au fost transferaţi în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială Voluntari, 1 persoană a demisionat, restul 52 de posturi fiind restructurate, iar salariaţii care le ocupau au beneficiat de ajutor de şomaj.

Infracţionalitatea la nivelul oraşului prezintă aceleaşi caracteristici ca şi infracţionalitatea la nivel de judeţ, însă diferă numărul de infracţiuni. Ponderea infracţionala o deţine furtul din autoturisme, însă tâlhăriile constituie infracţiuni care nu sunt totdeauna raportate, infracţiunile înscriindu-se în contextul general al criminalităţii din oraş. Există şi numeroase agresiuni care scad calitatea vieţii de zi cu zi însă care nu


Figură 8 Harta infracţiunilor în judeţul Ilfov

sunt raportate la organele competente. Principalele zone în care au loc astfel de evenimente sunt: vecinătăţile şcolilor, baruri, intersecţii, parcuri. Situaţia infracţionalităţii în Oraşul Voluntari, conform informaţiilor furnizate de Poliţia Oraşului Voluntari, se prezintă astfel: Situaţia infracţiunilor la nivelul oraşului

Voluntari, 2006-2008

Ca principale cauze ale evoluţiei ascendente a situaţiei criminalităţii sesizate pe raza oraşului Voluntari: - Efectivul redus de cadre de poliţie

comparativ cu întinderea razei de competenţă teritorială şi numărul persoanelor care locuiesc legal în aceasta zonă, rezidenţi, persoane aflate in tranzit, muncitori sezonieri şi comunităţile de cetăţeni străini (chinezi, arabi, turci);

- Deprecierea calităţii vieţii populaţiei pe fondul acutizării recesiunii economico-financiare şi a numărului mare de disponibilizări, prin reducerea activităţii unor societăţi comerciale;

- Lipsa unui iluminat stradal adecvat şi a monitorizării traficului prin sisteme de supraveghere pe principalele artere rutiere;

- Manifestarea unor lipsuri de ordin tehnic cu privire la dotarea poliţiei.

În urma analizei realizate de Poliţia Oraşului Voluntari, au fost identificate câteva zone unde infracţionalitatea cunoaşte un grad mai ridicat, astfel: - Furturi din locuinţe: zona cartierelor

rezidenţiale din Pipera situate în perimetrul Str. Erou Iancu Nicolae - Şos. Pipera-Tunari - Drumul Potcoavei - Emil Racoviţă;

Indicatori 2006 2007 2008

Infracțiuni - total, din care:

1.050 994 1.343

Judiciare 543 520 694

Infracțiuni contra patrimoniului

500 516 630

Furturi 296 340 405

Distrugere 75 85 128

Infracţiuni contra persoanei

370 309 425

Loviri sau alte violenţe

143 103 159


Figură 9 Harta liniilor de transport RATB

- Furturi din autovehicule: B-dul

Voluntari, Sos. Pipera-Tunari, Str. Erou Iancu Nicolae, precum şi parcările din marile aglomeraţii comerciale;

- Furturi din societăţi comerciale: unităţile comerciale de distribuţie situate pe DN 2 Bucureşti - Urziceni;

- Accidente rutiere: DN 2 - segmentul Pod „Europa" - Pod Afumaţi, B-dul Eroilor, B-dul Pipera - acestea fiind principalele căi înspre şi dinspre Municipiul Bucureşti, cu o capacitate redusă de preluare a traficului, fapt ce determină crearea de ambuteiaje, iluminare şi semnalizare rutieră redusă.

Din analiza datelor statistice la nivelul judeţului Ilfov şi a Regiunii Bucureşti-Ilfov se constată o rată a infracţionalităţii şi un număr al infracţiunilor cercetate de poliţie la nivelul regiunii relativ constante, în timp ce rata criminalităţii şi evoluţia persoanelor condamnate definitiv de instanţele judecătoreşti din judeţul Ilfov se află pe un trend descrescător.

Serviciile de transport local sunt realizate prin SC Serviciul Transport Voluntari S.R.L., societate înfiinţată în baza Hotărârii Consiliului Local Voluntari nr. 16 din 14.05.2002.

Începând cu anul 2006 şi până în prezent are ca obiect principal de activitate transporturile urbane, suburbane şi metropolitane de călători. Aceasta activitate a fost concesionată de către Consiliul Local Voluntari – Primăria Oraşului Voluntari, în calitate de concedent către SC Serviciul Transport Voluntari S.R.L în calitate de concesionar, în baza unui contract de concesiune. SC Serviciul Transport Voluntari S.R.L. – deţine o flotă de 20 autobuze BMC SCB 215 şi o flotă de 4 autocare MAN LION’S COACH prin care desfăşoară activităţi de transport pe baza de grafic.

Nr. crt.

Linii de transport oraş Voluntari Capacitate

(locuri)

Intervalul de succedare (min. de trecere prin

staţie)

1 Linia 153 Ferma Voluntari -Republica S.A.

70

4.45-23.00

10 min.

2 Linia 155 Centura CFR Voluntari – Institutul Oncologic

70

4.30-23.00

17 min.

3 Linia 167 B-dul Lacul Tei – I.P.R.S. Băneasa

70

5.30-22.30

30 min.

4 Linia 1 str. Pompiliu Ștefu (cartierul N. Bălcescu) – B-dul Lacul Tei (cartier d-na Ghica) 70

5.50-20.30

30 min.


1,2

1

8,2

3

17

,4

1

3

5

7

9

11

13

15

17

19

Comparaţie suprafaţa spaţiilor verzi/locuitororaşul Voluntari, judeţul Ilfov, România(mp)


oraș Voluntari judeţ Ilfov România

Iluminat public Localitatea este alimentată cu energie electrică din Sistemul Energetic Naţional prin intermediul unei reţele de distribuţie de medie tensiune. Reţeaua de medie şi joasă tensiune este aeriană. În perioada 2006-2009 au fost realizate lucrări de întreţinere, reparaţii, extindere si modernizare a reţelei electrice/iluminatului public. În condiţiile dezvoltării imobiliare a oraşului din perioada 2005-2009 numărul de autorizaţii de branşare la curent electric a cunoscut o creştere continuă. În toată această perioadă modernizarea a constat în înlocuirea corpurilor de iluminat defecte şi a reţelelor dezafectate, intervenţii care din păcate nu au acoperit decât o mică parte a suprafeţei oraşului. Tipul de reţea este in proporţie de 100% de tip LEA, stâlpii fiind uneori depăşiţi de încărcătura pe care o suportă. Reţelele au un grad de uzură ridicat şi necesită înlocuirea reţelelor de distribuţie publică şi a posturilor de transformare care funcţionează la tensiunea de 10 KV cu reţele de 20 KV. Schimbarea tensiunii este cu atât mai necesară cu cât reţeaua actuală este aproape de saturaţie din punct de vedere al capacităţii de distribuţie. Această acţiune presupune pe lângă înlocuirea cablurilor uzate de 10 KV cu cabluri de 20 KV şi înlocuirea echipamentelor din posturile de transformare cu echipamente de 20 KV (introducere posturi 20/0,4 KV tip RMU cu izolaţie în SF6 sau vid).

Spaţii verzi şi amenajare urbană Conform bazei de date statistice TEMPO suprafaţa spaţiilor verzi în anul 2009 în oraşul Voluntari era de 4 ha ceea ce înseamnă 1,21 mp spaţii verzi/locuitor. Acest indicator se situează cu mult sub media de la nivelul judeţului Ilfov de 8,23 mp spaţii verzi/locuitor. În medie, fiecare locuitor de municipii din România beneficiază de 9,6 mp de spaţiu verde, în condiţiile în care norma minimă impusă de Uniunea Europeană este de 26 mp/locuitor. În acest context Primăria oraşului Voluntari a iniţiat Proiectul “Amenajare Parc în Oraşul Voluntari” , care a fost depus pentru finanţare prin Programul Naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. Prin

acest proiect se urmăreşte înfiinţarea unui parc în Oraşul Voluntari prin amenajarea terenului din jurul Catedralei, în suprafaţă de 9.865 mp, cu plantaţii de arbuşti şi amenajarea unor zone în scopuri recreative atât pentru adulţi cât şi pentru copii.Proiectul a fost realizat ca pentru îndeplinirea obiectivelor pe care administraţia locala şi le-a propus şi anume: - îmbunătăţirea calităţii mediului,

prin reducerea poluării şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;

- conservarea resurselor de apă, combaterea eroziunii solurilor şi a alunecărilor de teren;

- amortizarea zgomotelor urbane; - armonizarea peisajelor antropice cu

cele naturale; - îmbunătăţirea aspectului estetic şi

arhitectural al localităţii; - crearea unui cadru adecvat

practicării sportului, turismului şi activităţilor recreative.


275,6

275,75

275,35

222,07

221,79

212,95

243,38 269,92

0

50

100

150

200

250

300

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cantităţii de deşeuri nepericuloase în judeţul Ilfov, în perioada 2002-2009

- kg/loc/an -

Sursa: Raportul privind starea factorilor de mediu Regiunea Bucureşti Ilfov 2009

46%

Gradul de acoperire a populaţiei cu servicii de salubritate în anul

2010

Sursa: Raportul Primarului 2010

Proiectul prevede plantarea în parc a 176 de arbori şi arbuşti, care vor asigura dezvoltarea şi unitatea compoziţională pe termen lung al parcului. Spaţiul de joacă va fi parţial înierbat, iar aparatele de joacă vor fi montate în fundaţii din beton pentru a asigura stabilitatea peste care va fi aşternut un pat de nisip fin de minimum 20 cum grosime care să prevină accidentarea copiilor. Sistemul de irigaţii va fi automat. Se vor instala şi recipienţi pentru colectarea deşeurilor recuperabile. Proiectul a fost aprobat la finanţare prin Hotărârea de Guvern nr 110/17.02.2011 privind aprobarea proiectelor selectate în sesiunea 21 septembrie 2009-12 octombrie 2009 şi a finanţării acestora, în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi şi are un buget de 1.651.034 lei, din care din bugetul local al Primăriei Voluntari suma de 151.034 lei. Proiectul va fi finalizat până la sfârşitul anului 2011.

Servicii de salubritate şi managementul deşeurilor În oraşul Voluntari serviciile de salubritate şi managementul deşeurilor sunt asigurate de S.C. ECOVOL S.A. între serviciile furnizate de această societate se numără:

- Servicii de colectare selectivă a deşeurilor (PET/folie/plastic, hârtie/carton, sticlă);

- Servicii de măturat mecanizat şi manual;

- Servicii ridicări gunoi menajeri, moloz, iarbă;

- Servicii de colectare a reziduurilor industriale, a pământului, a ierbii rezultată în urma tăierii şi a gunoiului menajer;

- Servicii de tuns iarba şi gazonat suprafeţe;

- Udat spatii verzi;

- Văruit (alei, borduri, pomi);

- Plantat pomi ornamentali, flori;

- Servicii de dezinsecţie, deratizare, dezinfecţie;

- Servicii de deszăpezire, îndepărtarea zăpezii şi preîntâmpinarea formării poleiului şi a gheţii.

S.C. ECOVOL S.A. este constituită în anul 2007 în baza Hotărârii Consiliului Local Voluntari nr. 13 din 19.02.2007 şi Hotărârea Asociatului Unic al Serviciului de Transport Voluntari SRL (fostă SC Salubritate, Apă şi Canal Voluntari SRL) nr. 1/2007. În anul 2010, în oraşul Voluntari 15.751 persoane fizice şi 887 persoane juridice erau deservite de servicii de salubritate. Aceasta înseamnă că gradul de

acoperire a populaţiei cu servicii de salubritate era de 46,3%. La nivelul judeţului Ilfov, conform Raportului privind starea factorilor de mediu Regiunea Bucureşti-Ilfov 2009, cantitatea de deşeuri nepericuloase generate pe cap de locuitor în anul 2009 este de 269,92 kg/an. În comparaţie cu anul precedent, cantitatea de deşeuri a crescut cu peste 10%.


5 7 7 7 9 8

16

1

12

1 14

5 15

9

19

6

20

0

0

50

100

150

200

250

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia numărului de laboratoare școlare în orașul Voluntari și judeţul Ilfov

oraș Voluntari Judeţ Ilfov Sursa: INS, Baza de Date TEMPO

SC ECOVOL SA îşi propune mai multe obiective şi măsuri pentru perioada următoare, precum:

- Dotarea serviciului DERATIZARE DEZINSECŢIE DEZINFECŢIE cu echipamente performante pentru combaterea dăunătorilor în Oraşul Voluntari.

- Construcţia şi utilarea unei rampe de transfer ecologic ce va avea ca obiect de activitate sortarea materialelor reciclabile (PET, folie, plastic, hârtie, metal, sticlă);

- Conservarea, protejarea şi extinderea fondului vegetal existent;

- Dezvoltarea şi amenajarea spaţiilor publice în strânsă concordanţă cu necesităţile comunităţilor locale şi protecţia sănătăţii publice, desfăşurate de alte autorităţi publice;

- Achiziţionarea de utilaje performante pentru colectare şi transport deşeuri (autogunoiere — 2 buc şi autobasculantă — 1 buc) şi achiziţionarea de utilaje performante pentru deszăpezire( utilaj multifuncţional dotat cu cisternă, lamă şi sărăriţă).

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu Regiunea Bucureşti-Ilfov 2009, în judeţul Ilfov se practică colectarea deşeurilor municipale „la grămadă” din cauza stării precare a infrastructurii de transport rutier în oraşele şi comunele judeţului. În Voluntari există un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje – colectare sticle PET- desfăşurat de SC Urban SA ca urmare a unui proiect ce se desfăşoară începând cu anul 2004. La agenţii economici se

face o colectare selectivă, deşeurile fiind predate pentru valorificare la agenţi economici specializaţi în astfel de activităţi.

Învăţământ – Cultură Formele de învăţământ organizate în unităţi distincte pe teritoriul oraşului sunt multifuncţionale, începând de la învăţământul pregătitor până la învăţământul liceal. Învăţământul preşcolar asigură pregătirea unui număr de 1.000 de copii, prin o grădiniţă cu program săptămânal, o grădiniţă cu program prelungit, două unităţi cu program normal, două creşe.

- Grădiniţa cu program prelungit; - Grădiniţa cu program săptămânal; - Grădiniţa cu program normal nr. 1; - Grădiniţa cu program normal nr. 2; - Creşa Prichindel 1; - Creşa Prichindel 2.

Pregătirea în învăţământul primar şi gimnazial se realizează prin intermediul unui număr de 3 şcoli care beneficiază de dotarea necesară desfăşurării în condiţii optime a procesului educativ, de remarcat fiind laboratoarele de fizică, chimie, biologie, limba română şi limbi străine. În anul 2010 toate cele trei şcoli de stat din oraşul Voluntari au beneficiat de dotări care au contribuit la crearea de condiţii moderne si care vor face lecţiile mai atractive şi mai uşor de accesat de către elevi dar şi de către părinţi. Dotările au constat în mobilier nou, televizor, PC, DVD şi radio-casetofon în fiecare sală de clasă şi un proiector mobil la nivelul fiecărei şcoli. Aceste dotări vor permite vizualizarea de filme documentare şi lecţii virtuale. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 1, Capacitate: 1.500 elevi. Această şcoală beneficiază de implicarea Primăriei în realizarea unui Centru de Resurse, care are ca


Învăţământ preşcolar16,7%

Învăţământ primar (inclusiv Învăţământul

special)

27,2%

Învăţământ gimnazial (inclusiv Învăţământul

special) 44,4%

Învăţământ liceal10,0%

Învăţământ profesional şi de

ucenici 1,7%

Structura personalului didactic pe niveluri de educaţie în oraşul Voluntari , în anul 2009

Sursa : Baza de date TEMPO

2.659

2.562

2.4632.397

2.540

2.754

2.200

2.300

2.400

2.500

2.600

2.700

2.800

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia numărului de elevi inscrişi în învăţământul preuniversitar în oraşul Voluntari

Sursa: Baza de Date TEMPO

obiective perfecţionarea şi formarea continuă a cadrelor didactice din centrul metodic Voluntari prin accesul la materiale specifice şi prin organizarea în acest cadru a unor cursuri pe problematică de actualitate. Un alt aspect important al activităţii acestui centru este instrumentarea elevilor şcolii cu elemente de bază în domeniul operării pe computer în urma organizării cursurilor opţionale de informatică. Datorită numărului mare de elevi şi a spaţiului insuficient pentru asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a procesului educaţional, pentru realizarea acestui centru s-a adaptat o sală de cursuri, asigurându-se dotările atât materiale, cât şi a bazei de date necesare. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2, Capacitate: 500 elevi. Această şcoală a beneficiat în cursul anului 2002 de lucrări de amenajare a spaţiului de desfăşurare activităţilor sportive. Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3, Capacitate: 300 elevi. Aceasta are o tradiţie de peste 111 ani în asigurarea unei pregătiri calitative a copiilor. A funcţionat iniţial ca şcoală primară, apoi prin generalizarea învăţământului de 7 ani, 8 ani şi 10 ani, numărul elevilor ajungând în anul 1985 la 500. În anul şcolar 2001-2002 a fost un an de debut în activitatea de iniţiere a cadrelor didactice şi a elevilor în tainele informaticii. Învăţământul liceal este reprezentat prin Liceul teoretic "Nicolae Bălcescu" aflat în subordinea Consiliului Judeţean Ilfov, instituţie ce asigură pregătirea la

nivel liceal. În cartierul Pipera se afla instituţii de învăţământ private: American International School of Bucharest, British School of Bucharest, Liceul Internaţional bilingv "Mark

Twain" şi Grădiniţa "Aricel", Grădiniţa Butterfly, Grădiniţa Tinkerbell, Grădiniţa Mark Twain, Grădiniţa Germană Hermann Oberth. Educaţia şi învăţământul voluntărean reprezintă probabil cel mai puterinc potenţial de dezvoltare locală. Construirea unei reţele de Centre de

Dezvoltare Comunitară focalizată în


2.3

76

2.3

31

2.2

97

2.2

53

2.2

76

2.3

27

1.1

68

1.2

18

1.1

56

1.0

82

1.1

05

1.1

76

1.2

08

1.1

13

1.1

41

1.1

71

1.1

71

1.1

51

13

7

11

8

99

89 1

82 3

77

14

6

11

3

67

55 82

50

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia populaţiei şcolare pe niveluri de educaţie

în oraşul Voluntari

Elevi inscrişi în învăţământul primar si gimnazial (inclusiv învăţământul special)Elevi inscrişi în învăţământul primar (inclusiv învăţământul special)Elevi inscrişi în învăţământul gimnazial (inclusiv învăţământul special)Elevi inscrişi în învăţământul liceal

Elevi inscrişi în învăţământul profesional şi de ucenici


19 19,117,4

15

,3

14

,18

15

,55

39,91

32,80 34,02

18,61

14,8712,27

1

6

11

16

21

26

31

36

41

46


Indicatori comparativi privind educaţiaoraș Voluntari, judeţ Ilfov, România(1)

Numărul copiilor preşcolari care revin la un cadru didactic *

Numărul elevilor care revin la un cadru didactic *

Elevi care revin la o sală de clasă *

Elevi care revin la un PC * Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

1.377

131,14

659,12

34

4,2

5

16

7,6

1

16

2,1

8

918,00

684,10

874,37

55

0,8

0

53

2,0

8 90

0,1

9

1

201

401

601

801

1.001

1.201

1.401

1.601


Indicatori comparativi privind educaţia oraș Voluntari, judeţ Ilfov, România(2)

Elevi care revin la un atelier şcolar *

Elevi care revin la un laborator şcolar *

Elevi care revin la o sală de gimnastică *

Elevi care revin la un teren de sport *Sursa: Baza de date TEMPO, calcule Addvances

jurul instituţiilor de învăţământ reprezintă una dintre preocupările Primăriei Voluntari. Aceste unităţi de învăţământ sunt dotate, la nivelul anului 2009, cu 69 de săli de clasă şi cabinete şcolare, 9 laboratoare şcolare, 2 ateliere şcolare, 3 săli de gimnastică, 5 terenuri de sport şi 148 PC-uri, conform datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Ilfov. Distribuţia elevilor înscrişi pe niveluri de educaţie în oraşul Voluntari evidenţiază că elevii înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial au o pondere de 27,71% din total. Ponderea cea mai mare a personalului didactic din oraşul Voluntari este în învăţământul gimnazial (44,4%). S-a constatat că în oraşul Voluntari nu funcţionează nici o bibliotecă, în timp ce în judeţul Ilfov funcţionau în anul 2009 un număr de 110 biblioteci, din care 3 erau municipal sau orăşeneşti.


Indicatori învăţământ (2009) Voluntari Ilfov România

Numărul elevilor care revin la un cadru didactic 15,3 14,18 15,55 Elevi care revin la o sală de clasă 39,91 32,80 34,02 Elevi care revin la un atelier şcolar 1.377 131,14 659,12 Elevi care revin la un laborator şcolar 344,25 167,61 162,18

Elevi care revin la un PC 18,61 14,87 12,27 Elevi care revin la o sală de gimnastică 918,00 684,10 874,37

Elevi care revin la un teren de sport 550,80 532,08 900,19

Centralizator date statistice educație Voluntari 2007 2008 2009 Populaţia şcolară 2.397 2.540 2.754 Personalul didactic 177 162 180 Laboratoare şcolare 7 9 8 Săli de clasă şi cabinete şcolare 59 69 69 Săli de gimnastică 3 3 3 Numărul de cadre didactice la populaţia şcolară 7,38% 6,38% 6,54% Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare 40,63 36,81 39,91 Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi terenurile de sport 799 847 918 Număr PC-uri 76 125 148


Monumente istorice Pe teritoriul localităţii Voluntari există un monument istoric, localizat în cartierul Pipera, reprezentat prin Biserica Sf. Ilie. Primele mărturii directe privind viaţa spirituală a acestui cartier datează din secolul al XVIII-lea, când este atestată existenţa unui schit de călugări şi a unei biserici de lemn. Din mărturiile localnicilor, schitul de călugări din Pipera a intrat în zestrea domniţei Raliţa, fiica clucerului Iordache Creţulescu (mort în 1874). Mărturie culturală fascinantă, pictura frescă a pereţilor bisericii, a fost realizată de un pictor anonim, nefiind menţionat nici anul realizării.

Declararea ca monument istoric a acestui obiectiv religios a permis încadrarea Bisericii Sf. Ilie în circuitul cultural judeţean şi naţional. La 9 septembrie 2006, a avut loc în oraşul Voluntari inaugurarea “Parcului Central Gheaţă” şi dezvelirea monumentului “Eroilor Voluntari”. În legătură cu simbolistica monumentului, primarul oraşului a precizat: „acest monument o reprezintă pe Fecioara Maria care l-a coborât pe Iisus de pe cruce după ce a fost răstignit, sau ar putea fi interpretat ca reprezentând o mamă căreia i s-a întors fiul de pe front şi-i moară în braţe“. Monumentul “Voluntarilor Ardeleni” este dedicat Voluntarilor ardeleni care au luptat în primul război mondial pentru reîntregirea neamului românesc.

Dezvelirea monumentului a avut loc în data de 28.11.2008, cu ocazia celebrării a 90 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918, în localitatea Voluntari. Localitatea Voluntari a luat fiinţă prin împroprietărirea voluntarilor ardeleni prin legea din 1921. Nucleul l-a reprezentat parcelarea denumită “Cetatea Voluntărească“. În preajma celui de-al doilea război mondial localitatea a fost extinsă prin parcelarea Olaniţa, o parcelare de mai mici dimensiuni, parţial adiacentă primei, de formă alungită, având ca direcţie principală şoseaua spre Afumaţi.

Cultura Oferta ecleziastică complexă de pe teritoriul localităţii Voluntari aduce o varietate a manifestărilor spirituale ca efect direct al toleranţei religioase. Pe teritoriul oraşului există 5 biserici

Figură 11 Biserica Voluntari Figură 10 Biserica Sf. Ilie Pipera


ortodoxe, o biserică catolică, o biserică penticostală, o biserică creştină baptistă şi o biserică adventistă de ziua a 7-a. Bisericile ortodoxe concentrează majoritatea credincioşilor, opţiunile religioase liber exprimate ale acestora fiind expresia a peste 80% din populaţie. Biserica Ortodoxă din zona numită Negropontes, situată în strada Jiului, a fost construită abia în anul 1971 pe locul donat de un fost locuitor al oraşului. Acţiunile cu valoare religioasă se desfăşurau până în acest moment în condiţii improvizate, într-o structură arhitectonică obişnuită, având ca destinaţie iniţială un cadru locuibil. În cele două camere în care s-a amenajat locul de rugăciune şi reculegere şi-a desfăşurat activitatea părintele Pavel, promotorul spiritual al acestei zone. Ridicarea unei construcţii adecvate activităţilor specifice vieţii spirituale s-a făcut prin efortul direct al locuitorilor, care şi-au dovedit priceperea în activitatea practică. Toleranţa religioasă se manifestă prin ridicarea de lăcaşuri de cult care promovează valori spirituale diferite faţă de cele tradiţionale ortodoxe. Astfel, pe teritoriul oraşului funcţionează Centrul Catolic "Opera Părintelui Orione", deschis din anul 1998 şi având ca destinaţie persoanele aflate în dificultate, cu handicap sau sărace. Acestea beneficiază de condiţii moderne de cazare, constând în apartamente cu una, două sau trei camere, dotate cu baie proprie. Personalul este format din 2 preoţi şi un călugăr. În prezent, în centru sunt cazate 30 de bătrâne şi 11 fete orfane. S-au început lucrările de construire a unui pavilion pentru

bătrâni care va primi cca. 100 persoane. Dorinţa administratorului, părintele Belisario Lazzarin, este de a realiza o clinică dotată cu aparatură şi tehnologie de ultimă generaţie. Istoria bisericii ortodoxe din cartierul Pipera menţionează existenţa a două lăcaşe de cult, unul datând din secolul al XVII-lea, declarat monument istoric, iar cel de-al doilea fiind o construcţie recentă, îmbinând caracteristicile arhitecturii moderne cu tradiţia creştină respectată de secole pe acest teritoriu. Primele mărturii directe privind viaţa spirituală a acestui cartier datează din secolul al XVIII-lea, când este atestată existenţa unui schit de călugări şi a unei biserici de lemn. Casa de Cultură Voluntari, înfiinţată în anul 2005 îşi propune să contribuie la educarea şi formarea copiilor, tinerilor şi adulţilor prin mijloace specifice domeniului cultural artistic şi ale educaţiei non-formale. Principalul obiect de activitate al Casei de Cultură din Voluntari îl constituie organizarea acţiunilor cultural-artistice, educative, de informare şi de divertisment. Clubul Sportiv Orăşenesc Voluntari are legitimaţi în prezent un număr de 553 sportivi, pe diferite ramuri sportive cum ar fi: Karate, Box, Hochei pe Iarbă, Tenis de Masă, Handbal, Şah, Volei, Fotbal, Lupte. Sportivii Clubului au participat la diverse campionate şi competiţii naţionale şi internaţionale în urma cărora şi-au îmbunătăţit performanţele şi palmaresul. Toate aceste evenimente se realizează pentru copiii din oraşul Voluntari cu

scopul de a le îmbunătăţi calităţile sportive şi mai ales pentru dorinţa de a face sport de performanţă. În oraşul Voluntari există o singură sală de sport, Sala „Andreea Isărescu” din strada Tudor Vladimirescu. În cartierul Nicolae Bălcescu se va construi o nouă sală de sport cu o capacitate de 2000 de locuri care va cuprinde două terenuri de minifotbal (cu dimensiunea de 40×20 ml), un teren multifuncţional de baschet, handbal, volei şi, tot acolo, se va regăsi şi patinoarul cu suprafaţă sintetică. Lângă sala de sport nou construită se va realiza şi un teren de fotbal cu dimensiunea de 60×30 ml, în aer liber, cu capacitatea de 800-1000 de locuri.

Cercetare-dezvoltare În oraşul Voluntari funcţionează Institutul de Microtehnologie care a fost înfiinţat prin Hotărâre de Guvern în iulie 1993, ca unitate de cercetare în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Din anul 1996 a devenit Institut National, prin fuziunea cu ICCE (Institutul de Cercetări pentru Componente Electronice). In perioada 2000-2003, Institutul a devenit vizibil la nivel naţional, prin participarea in programe naţionale de cercetare, iar începând cu 2004 s-a implicat intens la nivel internaţional, prin participarea cu succes la programele-cadru de cercetare ale Comisiei Europene (PC 6 si PC 7). În 2007 a fost aprobata finanţarea propunerii de centru de excelenţă pentru două laboratoare din IMT (proiectul MIMOMEMS) din REGPOT.


947.327

101.316

225.128288.781

374.717298.639

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

1.000.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia cheltuielilor totale din activitatea de

cercetare-dezvoltare în judeţul Ilfov(mii lei)


1.4

78

1.4

53

1.5

84

1.7

70

1.5

79

1.6

21

5.7

34

5.5

69

4.8

79

4.8

62

5.0

41

4.2

70

7.7

38

5.8

58 7

.21

9

6.8

82

7.5

97

7.5

05

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

9.000

2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în judeţul Ilfov

Cercetători Tehnicieni şi asimilaţi Alte categorii de salariaţiSursa: INS, Baza de Date TEMPO

Principalele direcţii de dezvoltare ale centrului sunt: cercetare avansată în domeniul microsistemelor, cooperare în cercetarea fundamental din fizică, chimie şi biologie, utilizând tehnici de microsistem; cercetare aplicativă precompetitivă în domeniul micro-ingineriei; dezvoltări tehnologice în domeniul micro-fabricaţiei, cu aplicaţii în electronica, electrotehnică, optică, mecanică fină, tehnică spaţială şi nucleară,biotehnologii etc.; cercetare aplicativă cu caracter precompetitiv în domeniul microtehnologiilor şi microsistemelor; realizare de modele experimentale, standuri de testare şi omologare, echipamente experimentale de caracterizare si fabricaţie a produselor din domeniul de activitate, standuri demonstrative; elaborare de studii şi desfăşurare de cercetări aplicative în vederea restructurării, retehnologizării şi modernizării unor ramuri si sectoare de activitate. Evoluţia numărului de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare în judeţul llfov evidenţiază o scădere uşoară(10,8%) în anul 2009 faţă de anul 2004.

În acelaşi timp, cheltuielile din activitatea de cercetare-dezvoltare se află în ultimii ani pe un trend ascendent, după o scădere de 9,35 ori în anul 2005.

De asemenea, pe teritoriul oraşului Voluntari funcţionează şi Centru de cercetare şi producţie de biopreparate şi medicamente de uz veterinar în cadrul companiei ROMVAC COMPANY S.A., producător a peste 230 de vaccinuri şi medicamente pentru toate speciile de animale, deţinătorul unei ferme pentru creşterea pasărilor

SPF - libere de germeni patogeni specifici - unice în sud estul Europei şi al 34 de depozite în toată ţara este cel mai mare producător şi distribuitor de profil din România.

Apărut iniţial ca Laboratorul de virusuri tumorale aviare care producea vaccinul contra bolii Marek, acesta a devenit ulterior CCBPAM (Centrul de Cercetări şi Biopreparate pentru Păsări şi Animale


Cabinete medicale de familie 1%

Cabinete medicale de medicină generală3%

Cabinete medicale de

specialitate

56%

Cabinete stomatologice

16%

Depozite farmaceutice 1%

Farmacii12%

Laboratoare de tehnica dentară 4%

Laboratoare medicale4%

Spitale 3%

Altele8%

Structura unităţilor sanitare, cu proprietate publică, în

oraşul Voluntari, în anul 2009


Mici) şi până în 1989 a asigurat toate vaccinurile necesare marilor avicole, fermelor de iepuri şi caniselor, producând anual zeci de milioane de doze. În decembrie 1990, unitatea s-a desprins de Institutul Pasteur căpătând statutul de persoană juridică: S.C. ROMVAC COMPANY S.A. Voluntari.

Specialiştii companiei au început cercetările pentru lărgirea gamei de produse biologice care să se adreseze unor specii noi de animale (bovine, suine, ovine), dar şi pentru începerea producţiei de medicamente. Astfel, colectivul companiei ROMVAC, compus din 372 de salariaţi - dintre care 4 doctori în medicină, 15 cercetători ştiinţifici atestaţi şi 78 de angajaţi cu studii superioare, a reuşit elaborarea tehnologiilor şi înregistrarea a 71 de produse biologice şi 158 de medicamente.

În prezent, cu cele peste 300 de produse înregistrate, un capital social de peste 4.600.000 de lei şi o cifră de afaceri anuală de circa 10.000.000 €, compania ROMVAC a devenit lider pe piaţa internă a producătorilor de biologice şi medicamente de uz veterinar.

În anul 2005, compania ROMVAC a primit din partea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare, confirmarea încadrării în normele de bună practică de producţie (G.M.P.), acreditare reconfirmată în ianuarie 2007.

Servicii de sănătate Conform evidenţelor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Ilfov, în anul 2010 în oraşul Voluntari funcţionau un număr de 7 farmacii, 1 furnizor de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, un număr de 10 medici de familie, 3 medici stomatologi şi 2 furnizori de servicii medicale paraclinice. S-a constatat că există un număr de 18 paturi în spitale, valoare relativ constantă în ultimii ani. Structura personalului medico-sanitar pe categorii şi forme de proprietate evidenţiază că medicii şi stomatologii sunt preponderant cu capital privat, iar personalul sanitar mediu lucrează preponderant în domeniul public.

În oraşul Voluntari există de asemenea, şi o clinică particulară de medicină naturistă numită "Naturalia", clinică foarte căutată mai ales de cei din ţară. Indicatorii medici-sector public la 10.000 locuitori, paturi la 10.000 locuitori şi personal mediu sanitar-sector public la 10.000 locuitori se încadrează mult sub nivelul judeţean şi naţional. La un medic revin 486 locuitori, la un stomatolog 1.574. În anul 2010 în luna noiembrie, a fost inaugurat Centrului “Sfântul Serafim de Sarov”. Misiunea centrului este de a oferi servicii de terapie, consiliere şi evaluare a copiilor cu probleme de sănătate mintală şi părinţilor acestora, cât şi formarea de personal calificat în lucrul cu copiii cu dizabilităţi.


Medici Proprietate publică 8,4%

Medici Proprietate privată 35,7%

Stomatologi Proprietate publică

3,9%

Stomatologi Proprietate privată

9,7%Farmacişti Proprietate privată

10,4%

Personal sanitar mediu Proprietate

publică 17,5%

Personal sanitar mediu Proprietate

privată 14,3%

Evoluţia personalului medico-sanitar pe categorii şi forme de

proprietate în oraşul Voluntari, în anul 2009


3,93

12,8

6 19,5

0

5,45

52,1

8 64,0

6

8,17

30,38

60,40

1,00

11,00

21,00

31,00

41,00

51,00

61,00

71,00


Indicatori comparativi privind sănătateaoraș Voluntari, judeţ Ilfov, România

Medici - sector public la 10.000 locuitori **

Paturi la 10.000 locuitori **

Personal mediu sanitar - sector public la 10.000 locuitori **


Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului Voluntari a fost înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local cu nr. 11 din 14.02.2007, în conformitate cu următoarele prevederi legale: Legea cu nr. 481 / 08.11.2004 privind protecţia civilă; Legea nr. 307 / 21.06.2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Ordonanţa Guvernului României nr. 88 / 30.08.2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă; O.M.A.I. nr. 718 / 30.06.2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Structura nou înfiinţată, este un serviciu organizat cu personal angajat şi/sau voluntar, în scopul apărării vieţii, avutului public şi/sau a celui privat împotriva incendiilor şi a altor calamităţi, în sectorul de competenţă stabilit. Conform legii, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă se află în subordinea consiliului local al oraşului Voluntari, este asigurat din punct de vedere financiar de la bugetul local, iar activitatea acestuia este coordonată de primarul oraşului. În conformitate cu Hotărârea Consiliului Local - Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al oraşului are următoarea structură organizatorică: compartiment pentru prevenire; formaţie de intervenţie; compartiment logistică.

Sănătate (2009) Voluntari Ilfov România

Medici - sector public la 10.000 locuitori ** 3,93 12,86 19,50

Paturi la 10.000 locuitori ** 5,45 52,18 64,06 Personal mediu sanitar - sector public la 10.000 locuitori ** 8,17 30,38 60,40

Sursa: INS, calcule ADDVANCES


Figură 12 Sediul Primăriei Voluntari

Administraţia publică locală a oraşului Voluntari este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primarul Municipiului, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Consiliul Local al oraşului Voluntari este format din 19 consilieri. Primarul oraşului Voluntari este domnul Pandele Florentin Costel. Consiliul Local şi Primarul sunt învestiţi în funcţii prin vot cu un mandat de 4 ani, până în anul 2012. Consiliul Local al oraşului Voluntari este format din 19 consilieri aleşi pe listele electorale a 2 partide politice. Structura politică a consiliului este PSD (89,5%) şi PD-L (10,5%). Proiectele administraţiei publice locale iniţiate, implementate sau în curs de derulare sunt: 1. Introducere reţelei de canalizare În perioada 2004-2007 s-au introdus reţele de canalizare pe un număr de 62 străzi totalizând 52,835 km, iar reţeaua de apă a fost introdusă pe 57 străzi însumând 20 km. S-au asfaltat 11,420 km de drum fiind încă în curs de modernizare 66,47 km. 2. Parcuri Dezvoltarea urbană rapidă, creşterea numărului de locuinţe şi implicit a numărului de locuitori au dus la necesitatea de spaţii verzi, spaţii amenajate pentru copii. Ţinându-se cont

de aceste necesităţi s-au amenajat pe teritoriul oraşului trei parcuri. Acestea sunt amenajate cu bănci, foişoare şi elemente de joacă destinate copiilor. Pe lângă funcţia practică acestea au şi o deosebită funcţie estetică. 3. Modernizare pieţe Pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor s-au efectuat lucrări de modernizare care să asigure păstrarea şi comercializarea produselor în condiţii optime de igienă. S-au construit hale speciale pentru produsele lactate şi carne, care respectă cu stricteţe normele legale de igienă. 4. Crearea unui sediu nou al Primăriei Oraşului Voluntari Dezvoltarea continuă a oraşului şi creşterea numărului de cetăţeni au presupus creşterea efectivului de personal al administraţiei. Pentru a crea un mediu de lucru optim s-a construit un nou sediu, dotat cu tehnică modernă

de calcul menită să faciliteze şi să diminueze timpul de efectuare a sarcinilor de serviciu ale funcţionarilor primăriei. Acest nou sediu este este pe deplin demn de localitatea şi cetăţenii pe care îi reprezintă. 5. Amenajare centre cultural-sportive În cartierele principale din oraş: Tudor Vladimirescu, Negro Pontes, Pipera au fost amenajate centre cultural sportive unde se pot desfăşura diverse activităţi. Ele sunt destinate tinerilor, pentru a desfăşura multiple competiţii sportive, iar periodic cu prilejul unor sărbători ca Zilele Oraşului, Sărbători religioase sau alte ocazii se desfăşoară manifestări culturale, concerte, etc. 6. Înfiinţarea Serviciului de Poliţie Comunitară În oraşul Voluntari s-a înfiinţat în anul 2005 Serviciul Public de Poliţie Comunitară având ca scop crearea unui mediu sigur şi liniştit în oraş precum şi privat de pe raza sa de competenţă.


Figură 14 Baza sportivă Voluntari Figură 14 Sediul poliţiei Comunitare Voluntari

În scurt timp a devenit o forţă respectată şi recunoscută, preluând mai mult de 80% din apelurile 112 ce au ca obiect restabilirea ordinii şi liniştii publice de la Poliţia Naţională. Tot Poliţia Comunitară Ilfov asigură respectarea ordinii şi liniştii publice şi în localitatea Ştefăneşti, comună vecină cu oraşul Voluntari, recunoscută fiind eficienţa şi operativitatea agenţilor de poliţie comunitari. 7. Montarea de indicatoare rutiere Ca urmare a modernizării unui număr din ce în ce mai mare de străzi pe tot teritoriul oraşului, traficul se desfăşoare în condiţii mult mai bune, acest lucru are însă ca efect creşterea vitezei de rulare a autovehiculelor. Pentru a preveni producerea de accidente, administratorul drumurilor, primăria Voluntari, a dispus montarea de:

- indicatoare de limitare a vitezei;

- indicatoare "Presemnalizare trecere pentru pietoni", "Trecere

pentru pietoni" însoţite de marcaje transversale pentru trecerea de pietoni;

- şicane reducere viteză însoţite de indicatoare "Denivelare pentru limitarea vitezei";

- indicatoare de semnalizare "Staţie de autobuz".

Acestea se regăsesc pe străzi precum Tudor Vladimirescu, Andrei Mureşanu, Ecaterina Teodoroiu, Nicolae Bălcescu, Jiului, Erou Iancu Nicolae, B-dul Pipera, etc. În zonele din apropierea şcolilor în special au fost montate indicatoare "Copii", indicatoare "Trecere pentru pietoni", au fost efectuate marcaje transversale pentru trecerea pietonilor şi au fost instalate şicane pentru reducerea vitezei. Pentru protejarea noilor străzi asfaltate s-au montat indicatoare de limitare de tonaj precum şi limitatoare de înălţime.

8. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe este un program promovat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale. Primăria Oraşului Voluntari a aplicat la acest program cu următoarele proiecte: - “Reabilitarea blocului de locuinţe

nr.1 din Şoseaua de Centură, nr. 5, Oraş Voluntari”. Valoarea totală a lucrărilor de intervenţie este de 478,602 mii lei din care 50 % sunt fonduri guvernamentale derulate prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Durata de execuţie a lucrărilor de intervenţie: 5 luni;

- „Reabilitarea blocului de locuinţe nr.A1 din B-dul Dunării, nr. 54, Oraş Voluntari”. Valoarea totală a lucrărilor de intervenţie este de 561,931 mii lei din care 50 % sunt fonduri guvernamentale derulate


- prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Durata de execuţie a lucrărilor de intervenţie: 5 luni;

- „Reabilitarea blocului de locuinţe ROSIA din Str. Pipera-Tunari, nr. 1 Oraş Voluntari”. Valoarea totală a lucrărilor de intervenţie este de 1451,622 mii lei din care 50 % sunt fonduri guvernamentale derulate prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

9. Centrul cultural şi de afaceri Voluntari Acest amplasament îi oferă oraşului Voluntari acces la oportunităţile urbane ale capitalei României, dar în contextul unei depline autonomii a deciziilor în propriul teritoriu administrativ. Aceasta face ca oraşul Voluntari să constituie destinaţia prioritară a unor zone rezidenţiale inclusiv de lux, dar şi pentru multe sedii de firme. Oraşul Voluntari se încadrează printre puţinele localităţi care au cunoscut o puternică dezvoltare a pieţei forţei de muncă. În Voluntari funcţionează aproximativ 2700 agenţi economici din cei aproximativ 3100 înregistraţi. Dintre aceştia, 2428 sunt IMM-uri, adică firme având între 10 şi 249 angajaţi şi o cifră de afaceri mai mică de 50 milioane euro. 10. Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim La data de 17 noiembrie 2007 s-a pus piatra de temelie a Catedralei «Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim». Catedrala va purta hramurile „Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim” şi „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Hramul «Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim», se sărbătoreşte în Duminica Floriilor.

Catedrala este construită în oraşul Voluntari pe amplasamentul din zona intersecţiei strada Florilor cu bulevardul Vrancea şi va fi unul dintre cele mai grandioase aşezăminte de cult din ţara noastră. Pe acest teren va fi construit locaşul de cult, iar în jurul acesteia va fi amenajat şi un parc public care se doreşte a fi un loc în care să te poţi bucura de linişte şi unde îţi regăseşti pacea sufletească. Fondurile necesare construcţiei provin exclusiv din bugetul Consiliului Local Voluntari. 11. Complexul cultural-sportiv Nadia Comăneci Primăria oraşului Voluntari vine cu un proiect grandios şi putem spune chiar unic în România la momentul de faţă: un complex cultural sportiv de peste 38.000 de locuri. Complexul sportiv Voluntari se impune ca o necesitate ce ţine cont de lipsa unei infrastructuri adecvate sportului de performanţă în zona metropolitană Bucureşti-Ilfov. Ca urmare s-a propus studierea realizării unui obiectiv conform standardelor federaţiilor (fotbal, rugby etc. - UEFA, FIFA) şi a organismelor internaţionale (CIO), în vederea organizării de competiţii sportive la nivel mondial sau cupe continentale şi evenimente culturale în aer liber sau săli acoperite (concerte, spectacole, expoziţii etc.). Viitorul complex sportiv va fi realizat pe un teren cu o suprafaţă de 116.205 mp, pus la dispoziţie de Primăria Oraşului Voluntari.

Figură 15 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim din Voluntari

Figură 16 Proiect Complexul cultural-sportiv Nadia Comăneci din Voluntari


Principalele probleme În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni multifuncţional, care să ofere servicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice şi o creştere a numărului de persoane (919 în anul 2010) care au beneficiat de ajutorul de stat pentru încălzirea locuinţei. Transportul public local prezintă o serie de deficienţe ce ar trebui rezolvate în următoarea perioadă. Cea mai importantă problemă este lărgirea parcului auto utilizat pentru transportul populaţiei şi lipsa staţiilor de transport public amenajate corespunzător. Asigurarea salubrizării pieţelor locale este necesară pentru asigurarea unui standard de viaţă ridicat a locuitorilor oraşului. În domeniul siguranţei şi ordinei publice se constată o lipsă a personalului în cadrul Poliţiei Comunitare(în urma disponibilizărilor ca urmare a reorganizării) care poate genera o creştere a fenomenului de infracţionalitate destul de ridicat la nivelul oraşului. În oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană Sistemul de educaţie Oraşul Voluntari este deficitar la indicatorii “Elevi care revin la un atelier şcolar” şi „elevi care

revin la o sală de gimnastică” comparativ cu situaţia la nivel judeţean. De asemenea, în oraşul Voluntari nu funcţionează nici o bibliotecă, în timp ce în judeţul Ilfov funcţionau în anul 2009 un număr 3 biblioteci în mediul urban. La nivel general, dar şi al oraşului Voluntari, principalele probleme ale sistemului de învăţământ românesc sunt determinate de instabilitatea măsurilor adoptate, motivaţia financiară redusă a cadrelor didactice, dar şi de nivelul de pregătire al personalului didactic sau la rata de cuprindere școlară. Alte probleme ale sistemului de învăţământ sunt reprezentate de caracterul neaplicat, caracterul formativ scăzut, lipsa de dotare a școlilor şi calitatea scăzută a actului educaţional. Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora, precum şi fiscalitatea ridicată, au sacrificat în mod constant stimularea programelor sociale. În mod special a fost afectată finanţarea învăţământului, consecinţa inevitabilă fiind deteriorarea capitalului uman şi reducerea potenţialului de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung. Prin urmare, situaţia instituţiilor de învăţământ din mediul preuniversitar s-a agravat, majoritatea având deficienţe atât în ceea ce priveşte gradul de siguranţa, gradul de uzura al utilităţilor de bază precum şi dotarea cu echipamente. În domeniul serviciilor de sănătate indicatorii medici-sector public la 10.000 locuitori, paturi la 10.000 locuitori şi personal mediu sanitar-sector public la 10.000 locuitori se încadrează mult sub nivelul judeţean şi

naţional, în contextul în care locuitorii oraşului beneficiază de serviciile furnizate pe teritoriul municipiului Bucureşti În anul 2010, în oraşul Voluntari 15.751 persoane fizice şi 887 persoane juridice erau deservite de servicii de salubritate. Aceasta înseamnă că gradul de acoperire a populaţiei cu servicii de salubritate era de numai 46,3%.

Direcţii posibile de acţiune

Servicii sociale În domeniul asistenţei sociale este necesară disiparea serviciilor sociale la nivelul comunităţii locale prin intermediul parteneriatului între instituţiile statului şi anumite ONG-uri, ce oferă coordonatele mediului asociativ activ din punct de vedere al asistenţei sociale. Serviciile sociale vor fi furnizate în parteneriat de către toţi factorii implicaţi, atât publici cât şi privaţi şi se vor baza pe evaluarea nevoilor personale şi vor fi orientate către susţinerea individului şi integrarea acestuia în cadrul comunităţii. Se impune o mai mare implicare a autorităţilor publice locale în identificarea problemelor sociale de la nivel local şi asumarea responsabilităţii pentru asigurarea serviciilor de asistenţă socială necesare categoriilor defavorizate. Vor trebui identificate şi atrase fondurile necesare pentru acoperirea


nevoilor în creştere de asistenţă socială prin atragerea de noi resurse din bugetele locale, venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi prin iniţierea de proiecte cu finanţare din fonduri structurale sau din alte fonduri europene accesibile. Învăţământ şi educaţie Asigurarea educaţiei de bază şi creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului obligatoriu necesită continuarea lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a unităţilor de învăţământ, precum şi extinderea spaţiilor în contextul unei evoluţii pozitive a numărului de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar.

Siguranţă şi ordine publică Continuarea masurilor de diminuare a infracţionalităţii în oraşul Voluntari este necesară inclusiv prin instalarea unor sisteme de supraveghere video în zonele cele mai expuse. Spaţii verzi şi amenajare urbană Necesitatea implementării unor proiecte în vederea rezolvării deficitului de spaţii verzi în oraş, respectiv înfiinţarea sau amenajarea unor parcuri, precum şi amenajarea spaţiilor verzi existente în oraş. De asemenea, considerăm oportună continuarea eforturilor de amenajare urbană a oraşului.

Administraţie publică În perioada 2007-2013 este operaţional PODCA, finanţat din cadrul Fondului Social European (FSE), program ce finanţează dezvoltarea capacităţii administrative în România. Conform documentului cadru de implementare a PODCA, acest program cuprinde 2 axe: - Axa prioritară 1, vizează

„Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici Publice”;

- Axa prioritară 2, „Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare”.

Asigurarea calităţii şi protecţiei mediului printr-o serie de măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto, cum ar fi dezvoltarea unui transport public ecologic sau printr-un management eficient al traficului.


Situaţie pozitivă

53,20%

Situaţie

neutră 24,30%

Situaţie negativă

22,30%

Nu ştiu/Nu

răspund 0,20%

curăţenie

Situaţie pozitivă 63,70%

Situaţie neutră 18,50%

Situaţie

negativă

17,2%

Nu ştiu/Nu

răspund 0,50%

liniştea şi siguranţa

Situaţie

pozitivă 57%

Situaţie neutră

20,1%

Situaţie negativă

17,50%

Nu ştiu/Nu

răspund 5,50%

pieţe agroalimentare


Aprecierea populaţiei privind serviciile publice din zona de rezidenţă

7,3%

13,7%

19,6%

24,7%

23,0%

9,9%

12,9%

19,7%

18,3%

20,8%

82,4%

67,8%

59,6%

55,8%

50,0%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Iluminat public

Serviciile de urgenţă

Curăţenia şi gestiunea deşeurilor

Siguranţa şi ordinea publică

Administrarea parcurilor/spaţiilor verzi

Procentul populaţiei mulţumite şi foarte mulţumite de serviciile publice

Foarte nemulţumit(ă) şi Nemulţumit(ă) Nici, niciFoarte mulţumit(ă) şi Mulţumit(ă) Nu ştiu/Nu răspund


Opinia respondenţilor

referitoare la serviciile publice furnizate

la nivel local variază într-o măsură

considerabilă în funcţie de cartierul de

rezidenţă. La modul general, sondajul de

opinie realizat în oraşul Voluntari relevă

un nivel mai ridicat de nemulţumire al

locuitorilor cartierului Pipera în

comparaţie cu locuitorii cartierului vechi

din Voluntari vis-à-vis de servicii publice

precum salubritate, spaţii verzi, locuri de

joacă pentru copii, pieţe agroalimentare,

etc.

Unul dintre serviciile publice de

care locuitorii oraşului Voluntari sunt, în

mare măsură, mulţumiţi şi foarte

mulţumiţi, este iluminatul public

(82,4%). Acesta este urmat de serviciile

de urgenţă faţă de care 67,8% din

populaţie se declară satisfăcută.

Doar 50% din locuitorii

oraşului Voluntari sunt mulţumiţi şi

foarte mulţumiţi de administrarea

parcurilor/spaţiilor verzi, acesta fiind

unul dintre aspectele cele mai

problematice de la nivelul localităţii.

17,5% din respondenţi consideră că situaţia pieţelor

agroalimentare din zona de rezidenţă

este proastă şi foarte proastă. Există însă

aprecieri diferite în funcţie de cartierul

de rezidenţă. Astfel, în timp ce în cartierul

Voluntari 11,3% din locuitori sunt

nemulţumiţi de situaţia pieţelor

agroalimentare, în Pipera procentul

nemulţumiţilor se triplează (37,6%).


27,50%

47%

38,80%

28,80%

26,60%

34%

15%

22,20%

22,90%

21%

32,70%

35,40%

30,10%

43,30%

46,80%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Posibilităţile de petrecere a timpului

liber

Suficienţa spaţiilor verzi

Distribuţia spaţiilor verzi în toate cartierele oraşului

Întreţinerea spaţiilor verzi

Amenajarea/dotarea spaţiilor verzi

Gradul de satisfacţie privind posibilităţile de petrecere a timpului liber şi situaţia spaţiilor verzi

Foarte nemulţumit(ă) şi Nemulţumit(ă) Nici, nici

Foarte mulţumit(ă) şi Mulţumit(ă) Nu ştiu/Nu răspund

Mai

curând

bună 55,80%

Nici bună,

dar nici proastă

35%

Mai curând proastă 8,30%

Nu ştiu/Nu

răspund 0,90%

Aprecierea zonei de rezidenţă prin prisma siguranţei


În ceea ce priveşte siguranţa

cetăţenilor, puţin peste jumătate din

respondenţi apreciază că zona în care

locuiesc este cunoscută ca fiind mai

curând bună (55,8%). În timp ce

respondenţii din cartierul Pipera tind mai

mult spre percepţia pozitivă a zonei de

rezidenţă (68,4% - Mai curând bună),

respondenţii din cartierul Voluntari se

orientează preponderent spre percepţia

neutră (40,9% - Nici bună, dar nici

proastă).

60,2% din persoanele

chestionate se simt complet în siguranţă

şi destul de în siguranţă în cartierul în

care locuiesc şi doar 29% se simt în

siguranţă în alte zone de oraş.

Locuitorii oraşului Voluntari

sunt, în general, nemulţumiţi de

posibilităţile existente de petrecere a

timpului liber. Ca modalităţile preferate

de petrecere a timpului liber se remarcă:

evenimentele cultural-artistice, parcurile

şi grădinile publice, zonele de agrement-

picnic, concertele, sălile de sport şi

locurile de joacă pentru copii.

Cei mai nemulţumiţi de oferta

existentă în ceea ce priveşte modalităţile

de petrecere a timpului liber sunt

locuitorii cartierului Pipera. Spre

exemplu, 34,6% din respondenţii din

Pipera sunt nemulţumiţi de parcurile şi

grădinile publice, în timp ce doar 18,2%

din locuitorii cartierului Voluntari s-au

declarat nesatisfăcuţi de acest aspect.

Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazul

zonelor de agrement-picnic (Pipera –

42,1% nemulţumiţi, Voluntari -22,3%

nemulţumiţi), locurilor de joacă pentru

copii (Pipera – 34,6% nemulţumiţi,

Voluntari – 18,2% nemulţumiţi),

terenurilor de sport (Pipera – 27,1%

nemulţumiţi, Voluntari – 11,5%

nemulţumiţi), etc.

În ceea ce priveşte spaţiile verzi

din cadrul oraşului Voluntari, cea mai

mare problemă ţine de suficienţa

acestora şi de distribuţia în cartierele

localităţii. Astfel, 47% din locuitorii

oraşului Voluntari sunt foarte

nemulţumiţi şi nemulţumiţi de suficienţa

spaţiilor verzi şi 38,8% de distribuţia

acestora în toate cartierele.

Mai nemulţumiţi de situaţia

spaţiilor verzi sunt tot locuitorii

cartierului Pipera. Spre exemplu, 65% din

respondenţii din Pipera şi 36% din

respondenţii din cartierul Voluntari sunt

nesatisfăcuţi de distribuţia spaţiilor verzi

la nivel local.


Foarte

bună şi

Bună 49,10%

Nici, nici 25,20%

Foarte

proastă

şi proastă

13%

Nu ştiu/Nu

răspund 12,70%

Aprecierea calităţii sistemului de învăţământ

Foarte bună şi Bună 44%

Nici, nici 13%

Foarte proastă

şi proastă 35,70%

Nu ştiu/Nu

răspund 7,20%

Aprecierea calităţii serviciilor medicale


Vis-à-vis de serviciile

educaţionale din oraşul Voluntari, 49,1%

din populaţie consideră că există o

calitate bună şi foarte bună a sistemului

de învăţământ. În general, locuitorii

cartierului vechi Voluntari sunt mai

mulţumiţi de calitatea sistemului

educaţional decât cei din cartierul Pipera

(Voluntari - 67,6%, Pipera – 46,7%).

Principalele aspecte care

nemulţumesc populaţia sunt: dotarea

şcolilor/liceelor, dotarea grădiniţelor,

condiţiile fizice din cadrul şcolilor,

condiţiile fizice din cadrul grădiniţelor.

Problemele care stau la baza

insatisfacţiei locuitorilor oraşului

Voluntari ţin şi de Fondurile insuficiente,

salariile reduse ale profesorilor,

Insuficienţa cadrelor didactice, Lipsa

cadrelor didactice calificate/specializate.

În ceea ce priveşte sistemul de

sănătate, 44% din respondenţi au

apreciat ca bună şi foarte bună calitatea

serviciilor medicale. Peste o treime din

populaţie sunt de părere că serviciile

medicale de la nivel local au o calitate

proastă şi foarte proastă.

Numărul de farmacii din

localitate reprezintă aspectul de care

locuitorii oraşului Voluntari sunt cel mai

mulţumiţi (75,7% - mulţumit(ă) şi foarte

mulţumit(ă). Pe de altă parte, numărul

de medici, numărul cabinetelor medicale

şi dotarea spitalelor/cabinetelor produc

profunde nemulţumiri în rândul

respondenţilor.

Alte aspecte legate de sistemul

medical considerate problematice de

respondenţi sunt: Lipsa medicamentelor

compensate, Preţul ridicat al serviciilor

medicale, Numărul ridicat de pacienţi,

aglomeraţia, Lipsa laboratoarelor de

analize, Accesul dificil pentru ambulanţă,

lipsa salvării.

36,7% din respondenţi sunt de

părere că Serviciul Poliţia Comunitară ar

trebuie îmbunătăţit cu prioritate în

perioada următoare. Alte servicii care au

fost apreciate ca fiind prioritare în

vederea îmbunătăţirii/introducerii sunt:

Serviciul de impozite şi taxe locale,

Serviciile medicale şi sociale , Serviciul de

salubritate, Serviciul de alimentare cu

apă şi canalizare, Serviciul de ambulanţă,

Serviciul de întreţinere şi amenajare

drumuri, Serviciul de urbanism –

cadastru.


6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ


Persoane fizice

16,6%

Persoane

juridice 83,4%

Situaţia comercianţilor activi din jud. Ilfov, la 31 decembrie 2009

Persoane juridice active d.p.d.v. juridic cu situaţia bilanţieră depusă: 71,4%din total

comercianţi activi (15.052 unităţi)Sursa: ONRC

1.424 1.716 2.131 2.639 2.799

7.9429.549

12.082

14.03115.052

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia numărului de persoane juridice active care au declarat situaţiile bilanţiere,

în jud. Ilfov şi or. Voluntari

Oraşul Voluntari Judeţul Ilfov Sursa: ONRC

Persoanele juridice sunt reprezentate de: societăţile comerciale, societăţile şi companiile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, regiile autonome, societăţile cooperative, cooperativele agricole, organizaţiile cooperatiste, grupurile de interes economic, grupurile europene de interes economic, societăţile europene, societăţile cooperative europene, filialele societăţilor comerciale având regimul juridic de înfiinţare, funcţionare şi înmatriculare al formei juridice de societate comercială în care s-au constituit.

Demografia întreprinderilor În judeţul Ilfov, numărul total de comercianţi activi din punct de vedere juridic este de 21.090 unităţi, la 31 decembrie 2009, din care 3.492 unităţi reprezintă persoane fizice şi 17.598 unităţi sunt persoane juridice. Din cele din urmă, active juridic, dar şi cu situaţia bilanţieră depusă la acea dată sunt numai 15.052 persoane juridice, ceea ce reprezintă 71,4% din totalitatea comercianţilor activi juridic la nivelul judeţului şi 85,6% din totalitatea persoanelor juridice active din punct de vedere juridic din judeţ. Din totalitatea persoanelor juridice active care şi-au depus situaţiile bilanţiere de la nivel judeţean 18,6%

sunt înregistrate în oraşul Voluntari, în anul 2009. În perioada 2005-2009 numărul de persoane juridice active juridic cu situaţia bilanţieră depusă, la nivelul oraşului Voluntari, aproape s-a dublat, crescând de la 1.424 unităţi în anul 2005 până la 2.799 unităţi. Creşterea numerică a acestei categorii de persoane juridice, este însoţită şi de creşterea procentului ocupat de oraşul Voluntari în cadrul judeţului: de la 17,9% în anul 2005, până la 18,6% din total persoane juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă în anul 2009, ceea ce evidenţiază dezvoltarea economică a oraşului Voluntari în această perioadă. Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori permite realizarea de

comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi privit ca un indicator al spiritului antreprenorial al populaţiei şi al mediului economic prietenos şi atractiv pentru investitori. Aşadar, numărul persoanelor juridice active din punct de vedere juridic ce revine la 1.000 de locuitori, în anul 2009, este de 32,1‰ la nivel naţional, 56,3‰ la nivel judeţean şi de aproximativ 97,9‰ la nivelul oraşului Voluntari. Valorile ridicate de la nivelul oraşului Voluntari şi judeţean ale acestui indicator arată concentrarea activităţii economice în proximitatea capitalei. Însă, raportând numărul persoanelor juridice active juridic şi cu situaţia bilanţieră a anului 2009 depusă, se constată o diminuare a acestui raport, însă se păstrează superior celui de la nivel naţional. Astfel, la nivelul judeţului Ilfov revin 48,2‰, iar la nivelul oraşului Voluntari revin 83,7‰ persoane juridice


Comerţ 36,8%

15,4%

12,3%

8,0%

5,4%

4,9%

4,3%

3,1%

2,4%Altele; 7,5%

Structura pe sectoare de activitate a persoanelor juridice active economicla finalul anului 2009, în or. Voluntari

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Construcţii

Tranzacţii imobiliare

Transport şi depozitare

Industria prelucrătoare

Informaţii şi comunicaţii

Activităţi de servicii administrative…

Hoteluri şi restaurante

Sursa: ONRC

SRL; 4.928;

87,6%

PFA

250

4,4%

PF

2294,1%

AF

96

1,7%SA77

1,4%IF30

0,5%Altele

160,3%

Repartiţia înmatriculărilor din or. Voluntari, pe categorii de agenţi economici,

până la 31 decembrie 2009

Sursa: ONRC

active din punct de vedere juridic şi cu situaţia bilanţieră depusă la 1.000 de locuitori. Impactul crizei economice asupra mediului de afaceri din România şi modificările din legislaţie privitoare la activitatea agenţilor economici, se observă şi din statisticile privind suspendările de activitate, dizolvările şi radierile voluntare înregistrate. La nivelul judeţului Ilfov, numărul suspendărilor de activitate au crescut dramatic, de la 186 în anul 2008, până la 1.828 în anul următor. De asemenea, numărul de dizolvări şi de radieri voluntari au crescut excesiv: de la 66 dizolvări în anul 2008 până la 186 dizolvări în anul 2009 şi de la 127 radieri în anul 2008, până la 384 radieri în anul 2009. Numărul înmatriculărilor s-a modificat, scăzând de la 4.370 în anul 2008 până la 3.983 în anul 2009.

În cursul anului 2010, activitatea economică din judeţ a început uşor să-şi revină faţă de anul anterior, numărul suspendărilor de activitate scăzând cu 28,3% iar numărul dizolvărilor voluntare s-a diminuat cu 82,3%. În schimb, numărul de radieri a crescut de aproximativ 3,7 ori, iar numărul înmatriculărilor s-a redus cu 14,2% faţă de anul anterior. Din totalitatea de înmatriculări înregistrate în anul 2009, în judeţul Ilfov (3.983 înmatriculări), 17,9% s-au realizat în oraşul Voluntari, ceea ce înseamnă în cifre absolute 711 înmatriculări. Până la 31 decembrie 2009, s-au înmatriculat, în oraşul Voluntari 5.626 agenţi economici, din care cei înregistraţi numai în anul 2009 reprezintă 12,7%. Aceeaşi proporţie se regăseşte şi la nivelul judeţului Ilfov, unde s-au înmatriculat, în total, 31.585 agenţi economici până în anul 2009 .

Structura economiei locale La finalul anului 2009, la nivelul oraşului Voluntari, au depus şi le-au fost omologate situaţiile bilanţiere un număr de 2.799 persoane juridice. Cele mai multe persoane juridice active economic au drept principal obiect de activitate comerţul (Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor), în acest sector activând 1.030 agenţi economici (36,8%). Următoarele sectoare, în funcţie de numărul agenţilor economici sunt reprezentate de către activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 430 (15,4%), construcţiile - 343 (12,3%), tranzacţiile imobiliare - 225 (8,0%) şi transporturile şi depozitarea - 151 (5,4%). În perioada 2005-2009, structura pe sectoare economice, de la nivelul


17,6% 18,8% 17,5% 14,2% 33,1%

4.563,2 6.110,9

8.081,5

3.859,7

18.554,3

0,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

-

5.000,0

10.000,0

15.000,0

20.000,0

2005 2006 2007 2008 2009

mil. lei

Evoluţia cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economic din oraşul Voluntari

Ponderea cifrei de afaceri din or. Voluntari în total judeţ Ilfov

Cifra de afaceri totală (mil. lei) - or. Voluntari

%

Sursa: ONRC, calcule Addvances

oraşului Voluntari, s-a modificat, din punct de vedere al numărului de persoane juridice active şi situaţia bilanţieră depusă. Cele mai remarcabile schimbări au avut loc în sectorul comerţului, unde ponderea a scăzut în această perioadă cu 11,8 puncte procentuale (de la 48,6% în 2005 până la 36,8% în anul 2009), în favoarea sectorului de servicii, unde ponderea s-a majorat cu 10,7 puncte procentuale (de la 33,4% în anul 2005 până la 44,1% în anul 2009). În acelaşi timp, ponderea agriculturii a rămas constantă (1,1% din totalul persoanelor juridice active economic de la nivelul oraşului), sectorul industrial a scăzut de la 9,5% în 2005 la 5,8% în anul 2009, iar sectorul construcţiilor s-a majorat de la 7,4% în anul 2005 până la 12,3% în anul 2009.

Rezultatele întreprinderilor Conform datelor din situaţiile bilanţiere depuse pentru anul 2009, firmele din oraşul Voluntari aveau un număr de 27.219 angajaţi şi au realizat o cifră de afaceri totală de 18.554.289.674 lei. Numărul mediu de angajaţi pentru o firmă este de 9,7 persoane iar cifra de afaceri medie este de 6.628.899,5 lei. Conform datelor bilanţiere pentru anul 2009, furnizate de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cifra de afaceri realizată de către persoanele juridice active economic din oraşul Voluntari a ajuns la un nivel maxim, pentru perioada 2005-2009, de 18.554,3 milioane lei (4.378,8 milioane euro). De asemenea, ponderea cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economic din oraşul Voluntari în totalul cifrei de

Structura pe activităţi economice a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, în anul 2009, în or. Voluntari

Nr. PJ-

uri % din total

TOTAL 2.799 100,0%

A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 31 1,1%

B - Industria extractivă 2 0,1%

C - Industria prelucrătoare 136 4,9%

D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

11 0,4%

E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 12 0,4%

F - Construcţii 343 12,3%

G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 1.030 36,8%

H - Transport şi depozitare 151 5,4%

I - Hoteluri şi restaurante 66 2,4%

J - Informaţii şi comunicaţii 120 4,3%

K - Intermedieri financiare şi asigurări 46 1,6%

L - Tranzacţii imobiliare 225 8,0%

M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 430 15,4%

N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 87 3,1%

O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 1 0,0%

P - Învăţământ 14 0,5%

Q - Sănătate şi asistenţă socială 28 1,0%

R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 23 0,8%

S - Alte activităţi de servicii 43 1,5%

T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu

0 0,0%



afaceri a persoanelor juridice active economic din judeţul Ilfov s-a majorat până la 33,1%, după ce în anii anteriori a fluctuat în intervalul 14,2%-18,8%. În oraşul Voluntari, domeniile care se remarcă prin valoarea cifrei de afaceri şi numărul de angajaţi, sunt comerţul şi industria prelucrătoare. Persoanele juridice active economic în domeniul comerţului, au realizat în anul 2009, o cifră de afaceri de 14.040,2

milioane lei (3.313,5 mil. euro), ceea ce reprezintă 38,4% din cifra de afaceri de la nivelul judeţului Ilfov, în acelaşi domeniu. Iar în cele 1.030 firme sunt angajate 13.976 persoane. În industria prelucrătoare s-a obținut o cifră de afaceri de 2.106,3 mil. lei (497,1 mil.lei) cu 4.068 angajaţi, în anul 2009, în oraşul Voluntari. Cifra de afaceri din industria prelucrătoare de la nivelul oraşului reprezintă 26,4% din cifra de

afaceri obţinută la nivelul judeţului Ilfov, în acelaşi domeniu. În anul 2009, la nivelul oraşului Voluntari, structura pe sectoare a economiei, după cifra de afaceri realizată de persoanele juridice active economic, este dominată de sectorul comerţului care deţine 75,7% din total. Acestuia îi urmează sectorul industrial (11,6%), sectorul de servicii (9,8%) şi cel al construcţiilor (2,7%). Persoanele juridice din sectorul agricol nu reuşeşte

Structura cifrei de afaceri şi numărului de angajaţi a persoanelor juridice active, cu situaţia bilanţieră depusă, pe activităţi economice

în anul 2009, în or. Voluntari

Cifra de afaceri Nr. angajaţi

mil lei % din total Nr. % din total

TOTAL 18.554,3 100,0% 27.219 100,0%

A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 44,8 0,2% 116 0,4%

B - Industria extractivă 0,0 0,0% 10 0,0%

C - Industria prelucrătoare 2.106,3 11,4% 4.068 14,9%

D - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

18,8 0,1% 50 0,2%

E - Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 35,1 0,2% 159 0,6%

F - Construcţii 496,1 2,7% 1.534 5,6%

G - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 14.040,2 75,7% 13.976 51,3%

H - Transport şi depozitare 79,3 0,4% 536 2,0%

I - Hoteluri şi restaurante 150,7 0,8% 854 3,1%

J - Informaţii şi comunicaţii 116,5 0,6% 685 2,5%

K - Intermedieri financiare şi asigurări 480,3 2,6% 387 1,4%

L - Tranzacţii imobiliare 111,7 0,6% 382 1,4%

M - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 682,9 3,7% 2.614 9,6%

N - Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 166,7 0,9% 1.516 5,6%

O - Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public - 0,0% 0 0,0%

P - Învăţământ 3,4 0,0% 61 0,2%

Q - Sănătate şi asistenţă socială 5,3 0,0% 67 0,2%

R - Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 2,6 0,0% 50 0,2%

S - Alte activităţi de servicii 13,6 0,1% 154 0,6%

T - Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu



7,4%

5,0%

3,2

%

9,4%

11,6%

1,9

%3,

5%2,

3%

7,0

%2

,7%

81,2%

81,1%

81,8%

50,2%

75,7%

9,4%

10,4%

12,6%

33,2%

9,8%

2005

2006

2007

2008

2009

Structura cifrei de afaceri a persoanelor juridice active economic din or.Voluntari, pe sectoare de activitate

Agricultură Industrie Construcţii Comerţ ServiciiSursa: ONRC, calcule Addvances

să realizeze o cifră de afaceri semnificativă, ponderea acesteia fiind de 0,2% în totalul cifrei de afaceri de la nivelul oraşului Voluntari. În perioada 2005-2009, ponderea cifrei de afaceri a principalelor domenii economice din oraş şi-au modificat valoarea. Ponderea cifrei de afaceri din comerţ s-a diminuat de la 81,2% în anul 2005 până la 75,7% în anul 2009, iar ponderea cifrei de afaceri din industrie s-a majorat de la 7,4% în anul 2005 la 11,6% în anul 2009. Conform datelor furnizate de ONRC, referitoare la situaţia persoanelor fizice active economic din oraşul Voluntari, anul 2008 se remarcă printr-o structură atipică care poate fi datorată situaţiei economice dificile din acea perioadă. De asemenea, persoanele juridice active economic, din oraşul Voluntari, din sectorul comerţului şi industriei obţin cele mai ridicate cifre de afaceri medii. În anul 2009, în comerţ cifra de afaceri medie era de 13,6 mil lei, iar în industrie aceasta avea o valoare apropiată, de 13,4 mil lei (în industria prelucrătoare cifra de afaceri medie era de 15,5 mil lei). Cu cifre de afaceri medii de o valoare apropiată sunt şi persoanele juridice active economic din sectoarele: servicii (1,5 mil lei), construcţii (1,45 mil lei) şi agricultură (1,45 mil lei). Cifra de afaceri medie, la nivelul tuturor sectoarelor economice din oraşul Voluntari, este de 6,63 mil. lei, în anul 2009.

Competitivitate economică Conform publicaţiei Raportul de Competitivitate Globală 2010-2011, realizat de Forumul Economic Mondial, Indexul Global de Competitivitate al României este de 4,16, clasând ţara pe poziţia 67 dintr-un total de 139 ţări indexate, în perioada 2010-2011. Comparativ cu 2009-2010, România a coborât 3 locuri, după acest indice. În acest clasament România este urmată de 3 ţări europene: Letonia, Bulgaria şi Grecia. La poziţia ocupată de România au contribuit scorurile şi poziţiile rezultate în urma analizei a mai multor factori.

Punctajul obţinut de România, pe factori, a fost: Dotări de bază –poziţie 77, scor 4,4 - (instituţii, infrastructură, mediu macroeconomic, sănătate şi educaţie primară), Promotorii eficienţei - poziţie 54, scor 4,2 - (educaţie

superioară şi training, eficienţa pieţei de bunuri, eficienţa pieţei muncii, dezvoltarea pieţei financiare, pregătire tehnologică, dimensiunea pieţei), Inovaţie şi experienţă - poziţie 91, scor 3,2 - (experienţă în afaceri, inovare). Competitivitatea economică este stabilită în funcție de patru elemente: performanţa economică, eficienţa guvernamentală, eficienţa mediului de afaceri şi infrastructura. Performanţa economică. Primele 20 de companii din oraşul Voluntari, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri obţinute în anul 2009, cât şi a numărului de angajaţi, se remarcă prin faptul că realizează aproximativ 80% din cifra de afaceri totală de la nivelul oraşului Voluntari. După cum se poate observa există o puternică concentrare, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cât şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri

javascript:;


realizată, în rândul câtorva firme importante.

Cele 20 de companii au 15.173 salariaţi şi o cifră de afaceri de aproximativ 12,8 mil. lei. 14 companii din cele 20 au capital străin, şi tot un număr de 14 companii, din top 20, au ca activitate principală comerţul. Eficienţa administrativă

Administraţia publică locală a oraşului Voluntari este formată din Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi Primarul Municipiului, ca autoritate executivă. Primăria reprezintă aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local şi aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Consiliul Local al oraşului Voluntari este format din 19 consilieri. Primarul oraşului Voluntari este domnul Pandele Florentin Costel. Consiliul Local şi Primarul sunt învestiţi în funcţii prin vot cu un mandat de 4 ani, până în anul 2012. Consiliul Local al oraşului Voluntari este format din 19 consilieri aleşi. Administraţia publică a oraşului Voluntari a demonstrat deschidere pentru noile proiecte ce avantajează atât comunitatea cât şi mediul economic local, în prezent fiind o serie de proiecte în stadiul de implementare sau aproape de finalizare. Dezvoltarea economică a oraşului este interdependentă de dezvoltarea infrastructurii, aspect căruia administraţia oraşului îi acordă o mare importanţă. Eficienţa mediului de afaceri Productivitatea medie a muncii, adică cifra de afaceri realizată per angajat, înregistrează o valoare de 681.666,8 lei. În perioada 2005-2009, productivitatea medie a muncii de la nivelul persoanelor juridice active economic de la nivelul oraşului Voluntari este superioară productivității muncii de la nivelul judeţului Ilfov, excepţie făcând anul 2008, când productivitatea medie a muncii de la nivelul oraşului Voluntari reprezenta 89,3% din productivitatea medie a muncii de la nivel judeţean. După acest an, productivitatea medie a persoanelor juridice active economic din Voluntari s-a majorat, decalajul între productivitatea medie de la nivelul

Top 20 al firmelor din or. Voluntari – după cifra de afaceri şi numărul de angajaţi, în anul 2009

Denumire firma

Cifra de afaceri, lei

Nr. Angajaţi

Profit net, lei

Sector economic

Capital străin

1 METRO CASH & CARRY ROMANIA SRL

5.746.571.428 5.884 127.183.180 Comerţ da

2 COCA COLA HBC ROMANIA SRL

1.854.293.388 2.026 172.327.145 Industrie da

3 PORSCHE ROMANIA SRL 1.619.080.529 171 162.276.270 Comerţ da

4 PRAKTIKER ROMANIA SRL 1.091.333.015 2.584 -22.082.744 Comerţ da

5 TOYOTA ROMANIA SRL 683.419.376 67 13.872.557 Comerţ da

6 PORSCHE INTER AUTO ROMANIA SRL

506.096.769 627 16.149.447 Comerţ da

7 RENAULT TECHNOLOGIE ROUMANIE SRL

377.509.921 1.473 6.425.480 Servicii da

8 MONSANTO ROMANIA SRL 148.134.086 120 -77.739.275 Comerţ da

9 INCHCAPE MOTORS SRL 116.915.309 93 -6.236.115 Comerţ da

10 IRIDEX GROUP CONSTRUCTII SRL

98.703.213 381 9.740.594 Construcţii

11 FONOMAT SRL 89.611.425 429 957.819 Comerţ da

12 IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR SA

54.233.682 89 141.540 Construcţii

13 AVITECH CO. SRL 51.970.541 155 17.002 Comerţ da

14 G.N.V. OMEGA TRADING SRL 45.476.675 49 3.959.564 Comerţ

15 UNITED PRODIMPEX SA 45.394.407 71 31.766 Comerţ

16 HERVIS SPORTS AND FASHION SRL

43.118.930 102 -12.929.608 Comerţ da

17 MGI METRO GROUP INFORMATION TECHNOLOGY ROMANIA

38.584.158 250 1.799.184 Servicii da

18 ROMVAC COMPANY SA 38.492.375 361 4.352.702 Industrie

19 ROLLIT PRODIMPEX SRL 37.894.790 118 10.061 Comerţ

20 CELSIUS 2000 SRL 36.727.944 84 1.591.140 Industrie da

Sursa: Ministerul de Finanţe


434.752,6 517.961,2

477.264,4

260.738,0

681.666,8

311.070,5 326.438,7 376.871,2

292.010,2

356.339,0

2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia productivităţii muncii per angajat

Oraşul Voluntari Judeţul Ilfov

lei/angajat


681.666,8

248.140,7

323.416,0

386.468,3

503.894,1

1.004.595,7

Total

Servicii

Construcţii

Agricultură

Industrie

Comerţ

Productivitatea medie per angajat, pe sectoare economice, în or. Voluntari, 2009

lei/angajat


judeţean la nivelul oraşului Voluntari fiind de 325.327,8 lei. Sectorul economic cu cea mai ridicată productivitate este reprezentat de Comerţ, persoanele juridice active economic în acest sector având o cifră de afaceri pe angajat de 1.004595,7 lei (237.083,9 euro).

Ponderea or. Voluntari în economia judeţului, 2009

Nr. PJ-uri active economic 18,6%

Cifra de afaceri 33,1%

Nr. salariaţi 17,3%

Productivitate medie 191,3%


Infrastructura

Infrastructura rutieră şi edilitară Oraşul Voluntari, aflat în proximitatea municipiului Bucureşti, are o poziţionare optimă în raport cu reţele de transport. Este străbătut de DN2, se află la numai 4 km de DN1 şi este mărginit pe o distanţă de 12 km de Şoseaua de centură a Bucureştiului(DJ 100A). Căile de comunicaţii care traversează localitatea Voluntari sunt în strânsă legătură cu cele care converg spre municipiul Bucureşti. Structura reţelei de transport este dominată de căile rutiere şi feroviare, la care se adaugă pista pentru aeronave a Aeroportului Băneasa.

Arterele de circulaţie principale sunt :

DN2(E 85) – Frontieră Giurgiu – Bucureşti – Buzău – Bacău – Roman – Suceava –Frontieră Siret – coridorul IX paneuropean (parţial) şi DN1( E 60) – Frontieră Borş – Cluj

Napoca – Târgu Mureş – Ploieşti –

Bucureşti – Slobozia – Constanţa – coridorul IV paneuropean (parţial) Şoseaua Afumaţi – drum judeţean; Şoseaua Pipera – Tunari; Şoseaua Ştefăneşti; Şoseaua Tunari;


Artera de centură Pentru decongestionarea traficului şi reducerea timpului de trecere dinspre Voluntari către municipiul Bucureşti s-a realizat pasajul suprateran Pipera – Tunari şi se lărgeşte şoseaua Pipera, asigurând legătura cu A3. Pentru mediul de afaceri este importantă accesibilitatea din punct de vedere aerian. Accesul aerian este deosebit de facil pentru oraşul voluntari, Aeroportul Băneasa fiind situat la numai 7 km, iar aeroportul Henri Coandă la 14 km distanţă. Orașul Voluntari dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apă potabilă centralizat, reţea de canalizare, reţea electrică şi reţea de iluminat. Aceste reţele sunt în continuă dezvoltare, asemeni extinderii continue a zonelor rezidenţiale şi economice din oraşul Voluntari. Infrastructura de sprijin a afacerilor Platforma industrială Pipera Zona/Platforma Industrială Pipera a fost construită pe locul unde a funcţionat, până în 1958, Aeroportul Pipera (sau Aerodromul Pipera). Platforma industrială Pipera poate fi împărţită în trei zone, în funcţie de funcţionalitatea acestora: zona industrială, zona de retail şi zona de office. Astăzi, în zona industrială sunt prezente sediile centrale pentru majoritatea companiilor multinaționale din România: Procter & Gamble, Hewlett Pakard, Vodafone, JTI, Orange, Kraft.

Aceasta zonă este foarte accesibilă şi datorită prezenţei stației de metrou Pipera (M2). Parcul Logistic Pipera Parcul Logistic se află situat în zona de nord a Bucureștiului, în apropierea platformei industriale Pipera. Parcul logistic pune la dispoziţie spaţii depozitare şi birouri - înălţime depozit: 12 m; - sistem de sprinklere; - sistem de încălzire cu aeroterme; - ușă acces marfă: 3 m x 4,5 m; - acces tir; - rampă egalizatoare pentru încărcare /descărcare; - platforma/parcare proprie; - compartimentare interioara pentru birouri; - sistem de climatizare + grupuri sanitare pentru birouri; - suprafața totală depozit: 500 mp; - suprafață birouri: 50 mp. În incinta complexului se pot pune la dispoziție alte suprafețe de spaţii pentru birouri cuprinse între 200 şi 450 mp. Centrul cultural şi de afaceri Voluntari În Voluntari va fi construit Centrul cultural şi de afaceri Voluntari al cărui grup ţintă este reprezentat de întreprinderile mici şi mijlocii care au nevoie de un spaţiu ce variază între 10 mp şi 500 mp. Centrul de afaceri va cuprinde două corpuri de birouri cu planimetrie lentriculară unite printr-un nod central de servicii, având circa 35 m înălţime,

restul funcţiunilor fiind adăpostite de un corp parter şi mezanin. În aceste corpuri se vor găsi spaţii de expoziţie, 3 săli de conferinţă de diferite capacităţi, birouri, magazine, baruri şi săli cafeterie. Suprafaţa totală a birourilor de închiriat va fi de: 5.039,39 mp, suprafaţa totală pentru spaţii de conferinţe: 475,52 mp, suprafaţa totală pentru spaţii de expoziţie: 54,28 mp. Pentru a asigura confortul şi accesul uşor la acest Centru de Cultură şi Afaceri acesta va avea în componenţă şi un spaţiu pentru parcare auto cu o capacitate de 121 locuri şi patru ascensoare de câte 10 persoane. Administraţia publică locală. Prin atribuţiile şi competenţele deţinute atât de Primar, cât şi de Viceprimar, Secretar şi membrii Consiliului Local, administraţia publică locală poate influenţa (prin gestionarea bugetului, hotărâri locale, investiţii, etc.) în mod semnificativ mediul de afaceri. Existenţa unei reţele de unităţi bancare bine dezvoltată este foarte importantă pentru dezvoltarea mediului de afaceri. La nivelul oraşului Voluntari reţeaua bancară este formată din 7 unităţi: Banca Românească - Sucursala Pipera; Piraeus Bank - Sucursala Pipera; BCR Nord Pipera; UniCredit Tiriac Bank Agenția Metro Voluntari;

Banca Transilvania - Agenția Pipera; Banca Romana pentru Dezvoltare – BRD - Agenția Jolie Ville;

Banc Post - Agenția Pipera.


Alte structuri de susţinere la nivel judeţean Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie Bucureşti promovează politicile şi strategiile de dezvoltare a sectorului IMM, a celui cooperatist şi a comerţului interior elaborate de MIMMCMA şi colaborează cu celelalte instituţii publice locale şi centrale pentru realizarea politicilor de coeziune economică şi socială şi de reducere a disparităţilor existente între regiunile de dezvoltare din România, pe de o parte şi între acestea şi cele din Uniunea Europeană, pe de altă parte, politici elaborate de Comisia Europeană şi pe care România şi le-a însuşit odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Camera de Comerţ si Industrie a Judeţului Ilfov este preocupata permanent pentru o mai buna reprezentare si susținere a intereselor comunitarii de afaceri din județ şi se implica direct, in sprijinirea dezvoltării economice şi sociale a Județului Ilfov, să întărească relațiile în plan central si local, cu administrația publica si cu organizațiile societarii civile si sa acționeze pentru crearea unui mediu de afaceri stabil si coerent, formării pieței interne libere si concurențiale si a unei economii durabile, deschise spre exterior.

Investiţii străine directe Intrările nete de investiţii străine directe (ISD) în anul 2009 au înregistrat un nivel de 3.488 milioane euro, din care 1.729 milioane euro (49,6%) sunt reprezentate de participaţiile nete ale învestitorilor străini direcţi la capitalul social al întreprinderilor şi 1.759 milioane euro (50,4%) reprezintă creditul net primit de către întreprinderile investiţie străină directă de la investitorii străini direcţi.

La sfârşitul anului 2009 soldul final al ISD, rezultat din adăugarea la soldul iniţial a fluxului net de ISD, a fost de 49.984 milioane euro, mai mult cu 2,4% decât soldul final al ISD din anul 2008. Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice (conform CAEN Rev. 2), ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,1% din total), în cadrul acesteia cele mai bine reprezentate ramuri fiind: prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (6,3% din total), metalurgia (5,2%), industria mijloacelor de transport (4,7%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (4,1%) şi ciment, sticlă, ceramice (3,3%).

Pe lângă industrie, activităţi care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare şi asigurările, care cuprind activitatea bancară, a instituţiilor financiare nebancare şi de asigurări şi reprezintă 19% din totalul ISD, construcţii şi tranzacţii imobiliare (12,9%), comerţul cu amănuntul şi cu ridicata (12,3%), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6,5%). Din punct de vedere teritorial se observă orientarea cu precădere a ISD

spre regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (63,4%), alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD fiind: Regiunea Centru (7,4%), Regiunea Sud (7,2%), Regiunea Vest (6,2%) şi Regiunea Sud-Est (5,9%).

Primele 5 ţări clasate după ponderea deţinută în soldul ISD la 31 decembrie 2009 sunt Olanda (21,8%, în creştere de la 17,2% în 2008), Austria (18,1% din soldul ISD la sfârşitul anului 2009, pondere uşor în scădere de la 18,8% în 2008), Germania (13,4%, în scădere de la 15,4%), Franţa (8,5%) care îşi menţine ponderea din anul 2008, precum şi Grecia cu o pondere de 6,6%, aceeaşi ca în anul precedent.

În judeţul Ilfov, la finalul anului 2009, soldul de societăţi comerciale cu participare străină la capital era de 5.083 societăţi, ceea ce reprezenta 3% din totalul societăţilor comerciale cu participare străină la capital din România, clasându-se pe locul 8, din cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Din punct de vedere al numărului de societăţi comerciale cu participare străină la capital, judeţele Timiş, Cluj, Bihor, Constanţa, Braşov şi Arad se clasează înaintea judeţului Ilfov.

Valoarea capitalului social subscris în aceste companii, din judeţul Ilfov, este de 6.063.864 mii lei (echivalentul de 3.812.908,6 mii USD şi 2.729.624,5 mii euro), clasând judeţul pe locul al doilea, după municipiul Bucureşti.

Dacă la nivelul judeţului Ilfov aproximativ 23% din societăţile comerciale reprezintă societăţi comerciale cu participare străină de capital, localitatea Voluntari deţine un procent de 35% (aproximativ 1.188


0

10

20

30

40

50

60

70

ian.

feb.

mar

.ap

r.m

aiiu

n. iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar

.ap

r.m

aiiu

n. iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

mar

.ap

r.m

aiiu

n. iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

2008 2009 2010

Evoluţia lunară a înmatriculărilor societăţilor comerciale cu participare străină la capital - judeţul Ilfov

Sursa: ONRC

societăţi comerciale cu participare străină la capital), cu 12 puncte procentuale peste valoarea judeţeană,

din anul 2009. Numărul înmatriculărilor societăţilor comerciale cu participare străină la capital, în judeţul Ilfov, a înregistrat

tendinţe de scădere în perioada 2008-2009, dar în anul 2010 se observă tendinţa de revenire, numărul maxim de

înmatriculări fiind de 64 societăţi comerciale în septembrie 2010.

Din punct de vedere al valorii capitalului social subscris, se remarcă luna iulie

2010 când aceasta a fost de 215.205,4 milioane lei.

Numărul total anual de înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capital a fost de 576 SC-uri, în 2010, cu 37,5% mai multe faţă de anul anterior.

De asemenea, valoarea capitalului subscris s-a majorat, fiind de aproximativ 10,4 ori mai mare decât în anul precedent. Valoarea totală a capitalului social subscris în anul 2010, în cele 576 societăţi comerciale înmatriculate, a fost de 320.339 milioane lei, revenind unei societăţi comerciale un capital subscris mediu de 556,2 milioane lei.

Evoluţia înmatriculărilor de societăţi comerciale cu participare străină de capital în judeţul Ilfov

2008 ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.

Înmatriculări de societăţi comerciale -număr-

30 49 49 42 38 41 54 42 47 45 44 40

Valoarea capitalului social total subscris - mii lei -

635,4 301,3 2.348,0 1.868,3 419,7 5.189,4 352,3 1.656,1 5.303,0 257,7 846,4 361,8



28 29 29 37 36 23 30 24 3 63 56 61


698,4 78,0 291,0 486,6 335,8 472,7 2.219,4 31,0 24.287,8 369,5 1.192,3 371,9



48 45 64 57 54 48 44 28 60 49 28 51


187,3 265,0 69,9 152,9 712,2 105,1 215.205,4 54,1 12,3 102.312,1 22,3 1.240,7

Sursa: ONRC


-350.000

-300.000

-250.000

-200.000

-150.000

-100.000

-50.000

0

ian

.fe

b.

ma

r.ap

r.m

ai

iun

.iu

l.au

g.se

p.

oct

.n

ov.

de

c.ia

n.

feb

.m

ar.

apr.

ma

iiu

n.

iul.

aug.

sep

.o

ct.

no

v.d

ec.

ian

.fe

b.

ma

r.ap

r.m

ai

iun

.iu

l.au

g.se

p.

oct

.n

ov.

de

c.

2008 2009 2010

Evoluţia soldului comerţului internaţional de bunuri - judeţul Ilfov

mii euro

Sursa: INS

Comerţul exterior

În anul 2010 exporturile FOB, de la nivel naţional, au însumat 157.160,4 milioane lei (37.293,4 milioane euro). Comparativ anul precedent, exporturile au crescut cu 27,4% la valori exprimate în lei (28,2% la valori exprimate în euro).

Exporturile de „maşini şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”, reprezentând 27,2% din totalul exporturilor din anul 2010, s-au situat pe primul loc înregistrând o creştere cu 31,3% la valori exprimate în lei (32,1% la valori exprimate în euro) comparativ cu anul 2009.

Pe locul doi s-a clasat secţiunea „Mijloace şi materiale de transport” cu 15,4% în total exporturi, în cadrul căreia exporturile de “Automobile, tractoare şi alte vehicule terestre” reprezintă 81,3% din total secţiune şi 12,5% din total exporturi.

Valoarea exporturilor către cele 26 de ţări ale Uniunii Europene în 2010, comparativ cu anul 2009, a crescut cu 23,9% la valori exprimate în lei (24,6% la valori exprimate în euro), având o pondere de 72,2% în total exporturi.

Ţările partenere situate pe primele 10 locuri în derularea exporturilor din 2010 (reprezentând 67,5% din total exporturi) au fost: Germania (18,1% din total exporturi), Italia (13,8%), Franţa (8,3%), Turcia (6,9%), Ungaria (4,8%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (3,6%), Bulgaria (3,6%), Spania (3,0%), Olanda (2,8%), Polonia (2,6%).

Din totalul exporturilor de la nivel naţional din anul 2010, 2,9% sunt asigurate de judeţul Ilfov, valoarea acestora cifrându-se la 1.074,5 mil. euro (+33,4% faţă de anul anterior).

În anul 2010 importurile CIF au însumat 197.170,9 milioane lei (46.801,6 milioane euro). Comparativ cu anul 2009, importurile au crescut cu 19,4% la valori exprimate în lei (20,1% la valori exprimate în euro).

Importurile de „maşini şi dispozitive mecanice; maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”, care deţin 28,5% din volumul total al importurilor, au crescut cu 26,0% la valori exprimate în lei (26,8% la valori exprimate în euro) faţă de anul 2009.

Valoarea importurilor provenite din celelalte 26 ţări ale Uniunii Europene în 2010, comparativ anul 2009, a crescut cu 18,5% la valori exprimate în lei (19,1% la valori exprimate în euro), având o pondere de 72,5% în total

importuri.

Ţările partenere situate pe primele 10 locuri în derularea importurilor din anul 2010 (reprezentând 67,7% din total importuri) au fost: Germania (16,7% din total importuri), Italia (11,6%), Ungaria (8,7%), Franţa (5,9%), China (5,5%), Federaţia Rusă (4,3%), Austria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,7%), Olanda (3,5%).

Valoarea importurilor în cadrul judeţului Ilfov, în anul 2010, se cifrează la 3.068,6 mil. euro şi reprezintă 6,6% din importurile naţionale din aceeaşi perioadă. Faţă de anul anterior, valoarea importurilor din judeţul Ilfov s-a majorat cu 22,7%. Deşi în anul 2010, activitatea de comerţ internaţional a judeţului Ilfov s-a încheiat cu un sold negativ, importurile depăşind exporturile cu 1.994,1 mil euro, se remarcă faptul că valoarea soldului din acest an este sub valoarea soldului din anul 2008.

Turism Existenţa în oraşul Voluntari a suprafeţelor ocupate de ape şi de păduri implică o biodiversitate ecologică, necesitând măsuri speciale de asigurare a echilibrului silvic şi de evitare a poluării ecosistemelor. Aceste condiţii favorizează crearea unei zone turistice care asigură condiţii optime de agrement atât pentru locuitorii oraşului cât şi pentru cei din municipiul Bucureşti. Pădurile formate din specii în amestec au rol de protecţie a teritoriului de curenţii de aer, de atenuare a excesivităţii climatului şi de protejare a solului. Structura pădurii menţine caracteristicile vechiului codru al Vlăsiei, cu arbori deşi şi vechi care vin în completarea poienilor luminoase. Aşezată pe salba râului Colentina, oraşul Voluntari beneficiază de proximitatea unor lacuri artificiale de agrement (Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Fundeni), care sporesc atractivitatea acestui teritoriu.

În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, în Voluntari există:

Pensiunea Geani - cu o capacitate de peste 10 camere cu un pat, două paturi sau trei, cu apartamente de două sau patru persoane, camere pensiune cu TV, aer condiţionat, grup

sanitar propriu, cazare în regim hotelier, parcare auto.

Pensiunea Pipera - aflată la 10 km de centrul Capitalei, la 7 km de Aeroportul Băneasa şi la 10 km de Aeroportul Henry Coandă, Pensiunea Pipera dispune de 5 camere duble, 2 garsoniere şi două apartamente (cu dormitor, camera de zi şi baie)

Pensiunea Previ - Situată în Pipera, la doar 5km distanţă de capitală, dispune de 8 camere de cazare cu băi proprii, TV, încălzire centrală, aer condiționat; sala de mese, terasă, balcon, parcare foarte spațioasă in curte şi în faţa curții.

Hotel Imperial: hotel de trei stele cu 12 camere şi 1 apartament, situat în Str. GH. DINCĂ nr. 24A, tel: 0743 652 242

Fiscalitate şi fondurile publice În perioada 2007 – 2009, dinamica veniturilor la bugetul local al oraşului Voluntari a înregistrat o creştere importantă pe fondul creşterii economice la nivel naţional. Aceasta se datorează îmbunătăţirii de la an la an a capacităţii administraţiei

fiscale locale de administrare a veniturilor, pe fondul creşterii economice uşoare înregistrate la nivelul ţării, precum şi prin acţiunile susţinute de creştere a gradului de conformare voluntară din partea contribuabililor privind declararea şi plata obligaţiilor bugetare. Veniturile fiscale au fost şi continuă să fie principala sursă a veniturilor bugetului local. Valoarea impozitelor şi taxelor pe proprietate în total buget a rămas constantă, în condiţiile în care cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit au cunoscut o creştere constantă. În anul 2009 impozitele şi taxele pe proprietate au avut o valoare de 43,1 milioane lei şi o pondere 35,8% din veniturile fiscale. Cotele şi sumele defalcate din impozitul pe venit au fost în sumă de 62,6 milioane lei reprezentând 52% din veniturile fiscale. Ca şi tendinţă, în perioada 2007-2009 se constantă o menţinere a impozitelor şi taxelor pe proprietate la nu nivel relativ constant şi o creştere a cotelor şi sumelor defalcate din impozitul pe venit.

Execuţie bugetară oraş Voluntari

2007 2008 2009

Total venituri, din care:

99.243.493,00 115.500.628,00 124.922.530,00

Venituri fiscale 96.620.120,54 113.437.005,00 120.370.905,00 Venituri nefiscale 2.055.642,78 1.580.121,00 4.274.319,00 Venituri din capital

0,00 10.397,00 0,00

Subvenţii 567.734,28 473.106,00 277.306,00 Sume primite de la UE

0,00 0,00 0,00

mulţumit şi foarte

mulţumit42,2%

nici, nici 26,4%

nemulţumit şi foarte

nemulţumit31,3%

Aprecierea modului de trai din prezent

apreciere

pozitivă

24,1%

apreciere

neutră

35,4%

apreciere

negativă

40,5%

Aprecierea modului de trai de peste un an

Modul de trai

Dezvoltarea economică a oraşului se răsfrânge asupra modului de trai a locuitorilor săi.

42,2% dintre locuitorii oraşului Voluntari intervievaţi, în cadrul Sondajului de opinie cu

privire la dezvoltarea socio-economică a oraşului, se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi faţă de trai din prezent, în timp ce 31,3% locuitori se declară nemulţumiţi şi foarte nemulţumiţi.

Vis-a-vis de modul de trai de peste un an, 40,5% dintre locuitorii intervievaţi au o apreciere negativă şi doar 24,1% locuitori au o apreciere pozitivă.


93 | Profilul socio-economic şi demografic al oraşului Voluntari

7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE


Calitatea factorilor de mediu La nivel general, oraşul Voluntari nu întâmpină probleme semnificative legate de mediul înconjurător. Amplasarea în imediata vecinătate a municipiului Bucureşti a produs, însă, o serie de vulnerabilităţi precum poluarea cauzată de traficul rutier aglomerat ori de volumul ridicat al construcţiilor. Efectul negativ al acestora din urmă s-a mai diminuat în ultimii 2 ani, ca urmare a declinului sectorului construcţiilor. În Voluntari, spre exemplu, acest sector s-a dezvoltat puternic în perioada 2001-2009, interval în care au fost finalizate 5.008 locuinţe, reprezentând 38% din fondul locativ existent.

Aer Poluarea aerului din oraşul Voluntari este cauzată, în primul rând, de traficul urban, localitatea putând fi încadrată în zonele urbane cu poluare medie. Sunt emise atât gaze anorganice (oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon) cât şi compuşi organici volatili (benzen) sau pulberi PM10, PM2.5 cu conţinut de metale. Impactul traficului rutier asupra calităţii vieţii locuitorilor din oraşul Voluntari este cu atât mai mare cu cât mare parte din zona de locuit se suprapune peste importante artere rutiere:

- Drumul European E60 şi Şoseaua de Centură în zona de est a oraşului;

- Bulevardul Pipera în zona Cartierului Pipera.

Şantierele de construcţii au şi ele un impact negativ asupra calităţii aerului, volumul ridicat de construcţii realizate

determinând creşterea concentraţiei de noxe în aer.

Apă

Orașul Voluntari este încadrat de cursurile de apa Colentina şi Pasărea care aparţin Bazinului Hidrografic Argeş. Potrivit Raportului privind Starea Factorilor de Mediu în judeţul Ilfov în anul 2009, Râul Pasărea este unul dintre principalii receptori de la nivel judeţean de ape uzate cu evacuare directă (neepurate). În prezent, sunt monitorizate mai multe surse de poluare precum: Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti, I.N.G.G. „Ana Aslan”, U.M. 01961 Otopeni, S.C. Ifantis România S.A., etc. Oraşul Voluntari se află într-un program de dezvoltare a sistemelor centralizate de alimentare cu apă, în cadrul căruia se elaborează şi o parte de monitorizare a calităţii apei potabile. În urma prelevărilor de probe de apă realizate de Autoritatea de Sănătate Publică Ilfov (18 probe) în anul 2009 au fost identificate 11 analize neconforme care depăşeau limita admisă de bacterii coliforme, e-coli şi număr de colonii la 37°C. Una dintre problemele de mediu din oraşul Voluntari este cea legată de situaţia poluării cauzate de fosele septice nefuncţionale. Această problemă este întâlnită, în speţă, în zona de vest a oraşului, până în anul 2008 doar 60% din străzile din cartierul Pipera fiind acoperite cu reţeaua publică de canalizare. Efectele negative întâlnite

sunt fie mirosul neplăcut fie revărsări ale foselor septice. Totodată este semnalată problema inundaţiilor cauzate de suprasolicitarea reţelei de canalizare din acest cartier.

Sol Poluarea solului din oraşul Voluntari are drept cauze existenţa de pulberi şi gaze nocive în aer, depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător şi deversarea apelor reziduale. De asemenea, poate apărea poluarea cu plumb specifică pentru zonele cu trafic auto intens. Oraşul Voluntari se numără printre cele 1.963 de localităţi declarate vulnerabile la poluarea cu nitraţi din activităţi agricole (Ordinul 1552/2008). Poluarea cu nitraţi a solului nu are, însă, cote alarmante la nivel local, ponderea terenurilor agricole fiind de doar 24,5% din suprafaţa totală a fondului funciar. În acelaşi timp, agenţii economici care desfăşoară activităţi în sectorul „Agricultură, silvicultură şi pescuit” reprezintă aproximativ 1% din totalul unităţilor economice existente.

Situaţia poluării fonice

Zgomotul persistent, peste limitele admisibile 50dB (A) pe timp de zi şi 40 dB(A) pe timp de noapte la care este expusă populaţia din zonele urbane aglomerate şi din apropierea unor activităţi industriale – economice, afectează starea de sănătate biologică şi psihică. Sursele potențiale pot fi:

transporturi terestre, şantiere de construcţii civile şi industriale, transportul aerian, căi ferate, activităţi de petrecere a timpului liber - discoteci, jocuri mecanice etc. În oraşul Voluntari principala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Principalele zone afectate fonic de traficul de tranzit sunt cartierele Nicolae Bălcescu inclusiv DN2, Pipera (sos. Pipera-Tunari) şi zona Ştefăneşti (sos. Ştefăneşti). În imediata vecinătate a marilor artere de circulaţie, zgomotul depăşeşte 60dB (A) pe timp de zi şi 55 dB(A) pe timp de noapte. O alta sursă importantă de poluare fonică este Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa, amplasat în imediata vecinătate a Cartierului Pipera. Astfel, în apropierea pistelor, zgomotul poate depăşi 75dB (A). Biodiversitate

Pe teritoriul oraşului Voluntari există mai multe păduri, cea mai mare parte a

localităţii făcând parte, în trecut, din pădurile Vlăsiei. În prezent, sunt semnalate mai multe fragmente din fostele suprafeţe acoperite cu păduri, precum: Pădurea Andronache, Pădurea Băneasa-Tunari, Pădurea Boldu-Creţuleasca. Specii de fauna existente în pădurile din oraşul Voluntari:

- Fazan (Phasianus colchicus); - Cucuvea (Athene noctua) – specie

strict protejată; - Ghionoaia sură (Picus canus) –

specie protejată; - Ghionoaia verde (Picus viridis)

specie stric protejată; - Ciuf de pădure (Asio otus) – specie

strict protejată; - Muscar negru (Ficedula hypoleuca)

– specie strict protejată; - Muscar gulerat (Ficedula albicollis)

– specie strict protejată; - Piţigoi de brădet (Parus ater) –

specie strict protejată;


Măsuri de protecţie Dezvoltarea socio-economică a oraşului Voluntari poate determina creşterea presiunilor asupra mediului înconjurător. Voluntariul a înregistrat o creştere constantă a populaţiei începând cu anul 1990, fapt ce a determinat sporirea influenţei factorilor antropici asupra factorilor de mediu. De cele mai multe ori, impactul rezultat a fost unul negativ, concretizat fie prin periclitarea biodiversităţii din cadrul localităţii, fie prin creşterea gradului de poluare a aerului, apei, solului, etc. Oraşul Voluntari s-a confruntat în ultima perioadă cu o serie de vulnerabilităţi privind mediul, precum: presiunea crescândă a urbanizării asupra spaţiilor neconstruite, creşterea numărului de rezidenţe principale şi secundare, incidentele negative ale unor noi activităţi de agrement, etc. Dezvoltarea oraşului Voluntari trebuie, însă, să fie dirijată de principiile dezvoltării durabile. Din acest motiv se impune implementarea unor măsuri de protecţie a factorilor de mediului de ameninţările externe. În privinţa dezvoltării durabile, Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene îşi propune o serie obiective generale, care pot fi preluate şi în oraşul Voluntari:

- Limitarea schimbărilor climatice şi a costurilor şi efectelor sale negative pentru societate şi mediu;

- Asigurarea existenţei unui sistem de transport care satisface nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, minimizând impacturile sale nedorite asupra economiei, societăţii şi mediului;

- Promovarea modelelor de producţie şi consum durabile;

- Îmbunătăţirea managementului şi evitarea supra-exploatării resurselor naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor;

- Promovarea unei bune sănătăţi publice în mod echitabil şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor asupra sănătăţii;

- Crearea unei societăţi a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarităţii între şi în cadrul generaţiilor, asigurarea securităţii şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor ca o precondiţie pentru păstrarea bunăstării individuale;

- Promovarea activă a dezvoltării durabile pe scară largă, asigurarea că politicile interne şi externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă şi angajamentele internaţionale ale acesteia.

Pornind de la aceste obiective generale putem desprinde măsuri concrete de protecţie ce pot fi aplicate în Voluntari. Spre exemplu, pentru asigurarea unui sistem de transport care să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii se impune:

- Îmbunătăţirea îmbrăcăminţii şi profilului stradal;

- Descongestionarea arterelor principale prin asigurări de accese şi stradele;

- Crearea de noi parcaje; - Lărgiri de drumuri, acolo unde este

necesar şi posibil. În afara traficului urban, în oraşul Voluntari se resimte şi presiunea activităţilor economice, în speţă a sectorului agricol şi a sectorului industrial.

Pentru a diminua impactul activităţilor industriale asupra calităţii apei şi a solului, în planurile de acţiuni se impune prevederea unor investiţii în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile privind:

- Modernizarea şi retehnologizarea instalaţiilor;

- Dotarea cu echipamente eficiente de reţinere a poluanţilor specifici din apele uzate tehnologice şi din emisiile în aer;

- Ecologizarea terenurilor poluate din incintele industriale;

- Minimizarea producerii deşeurilor şi colectarea selectivă a acestora, inclusiv a deşeurilor de ambalaje;

- Adoptarea unor scheme/planuri de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili şi care au prevăzut echiparea instalaţiilor cu sisteme de recuperare COV la unităţile care intră sub incidenţa Directivei COV solvenţi.

Pe de altă parte, aplicarea principiilor agriculturii moderne reprezintă premizele asigurării unei dezvoltări durabile a acestui sector. O agricultură ecologică presupune:

- Respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor;

- Păstrarea echilibrului ecologic; - Păstrarea şi utilizarea eficientă a

potenţialului genetic; - Întreţinerea fertilităţii solului cu

îngrăşăminte naturale; - Folosirea îngrăşămintelor în mod

raţional; - Îmbunătăţirea calitativă a

pământului; - Cultivarea de soiuri rezistente la

atacul bolilor şi dăunătorilor.

În ceea ce priveşte sectorul construcţiilor, acesta are un impact asupra mediului prin activităţile de producere a materialelor de construcţii, transport şi punere în aplicare a construcţiei, exploatare şi mentenanţă, demolare şi reciclare, etc. Dezvoltarea continuă a oraşului Voluntari impune şi extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare, în special a reţelei de canalizare. În această manieră se va stopa poluarea solului şi pânzei freatice cu ape uzate, îmbunătăţindu-se totodată calitatea vieţii populaţiei. În vederea reducerii impactului depozitării necorespunzătoare a deşeurilor asupra mediului înconjurător, pot fi implementate mai multe măsuri precum:

- reducerea la minim a cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile existente;

- colectarea separată, sortarea şi procesarea, reciclarea finală a deşeurilor de ambalaje;

- valorificarea în totalitate, prin găsirea unor soluţii tehnice şi economice, a subprodusele rezultate din procese tehnologice;

- colectarea separată a deşeurilor periculoase de cele nepericuloase în procesele de producţie;

- predarea deşeurilor industriale reciclabile pe bază de contracte şi certificate de calitate care să ateste lipsa oricăror substanţe periculoase;

- depozitarea temporară a deşeurilor industriale valorificabile, precum şi a celor ce necesită neutralizarea cu respectarea normelor legale.

Nu în ultimul rând, pentru a elimina impactul negativ pe care îl au activităţile de agrement din cadrul spaţiilor verzi din oraşul Voluntari, pot fi puse în aplicare măsuri precum: amenajarea unor locuri speciale de agrement, dotarea cu pubele de gunoi, informarea cu privire la impactul asupra mediului, etc. În contextul prognozei creşterii populaţiei, oraşul Voluntari trebuie să utilizeze sustenabil terenurile existente, astfel încât extinderea suprafeţelor construite să nu reprezintă o ameninţare la adresa mediului înconjurător. Astfel, trebuie abordată dezvoltarea spaţială a oraşului Voluntari şi distribuţia în profil teritorial a populaţiei şi agenţilor economici. În aceasta perspectivă, politica de amenajare a oraşului Voluntari trebuie să acorde o atenţie deosebită promovării sistemelor de transport si de energie care sa favorizeze mai mult mediul ambiental, practicilor agricole mai puţin distrugătoare, regenerării zonelor urbane degradate, regenerării mediului din zonele afectate de activităţi economice poluante, ca şi controlului sub-urbanizării. Accentul pus pe protecţia mediului înconjurător porneşte de la faptul că resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, ci şi la creşterea atractivităţii socio-economice şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din oraşul Voluntari.


5,25

4,97

4,13

3,16

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Poluarea aerului

Poluarea sonoră

Poluarea datorată depozitării necontrolate a deşeurilor

Poluarea apelor curgătoare de pe raza oraşului

Evaluarea formelor de poluare din oraşul Voluntari

Deranjează în mică măsură

Deranjează în

mare măsură


Conform sondajului de opinie

realizat în rândul populaţiei din oraşul

Voluntari, cea mai gravă situaţie este

resimţită în ceea ce priveşte poluarea

aerului. Pe o scară de la 1

(deranjează/afectează în mică măsură)

la 10 (deranjează/afectează în mare

măsură), respondenţii au acordat un

punctaj mediu de 5,25 poluării aerului.

Poluarea sonoră dispune de un

scor mediu de 4,97, fiind a doua formă de

poluare care deranjează/afectează

locuitorii oraşului Voluntari. Poziţia terţă

este ocupată de poluarea

datorată depozitării necontrolate a

deşeurilor (scor mediu de 4,13).

Populaţia din oraşul Voluntari

nu este foarte afectată de poluarea

apelor curgătoare de pe raza oraşului,

acest aspect fiind evaluat cu un punctaj

mediu de 3,16.

În ceea ce priveşte poluarea

aerului şi poluarea sonoră, locuitorii

cartierului Pipera se declară într-o mai

mare măsură afectaţi de aceste forme de

poluare decât cei din cartierul Voluntari

(poluarea aerului – scor 5,84, poluarea

sonoră – scor 5,54).

Principala sursă de poluare a

oraşului Voluntari este considerată, de

către respondenţi, traficul rutier

aglomerat. Alte surse poluare identificate

de locuitorii oraşului Voluntari sunt:

Praful de pe străzi, Deşeurile depozitate

necorespunzător, Traficul aerian şi

Activitatea industrială, fabricile. Doar

1,5% din persoanele intervievate sunt de

părere că în Voluntari mediul nu este

poluat.


8. DISPARITĂŢI DE DEZVOLTARE


Figură 17 Disparităţi în echiparea tehnico-edilitară Disparităţi în ceea ce priveşte echiparea tehnico-edilitară Din punct de vedere al echipării tehnico edilitare la nivelul oraşului Voluntari sunt semnalate o serie de disparităţi. Aceste diferenţe capătă alte proporţii în percepţiile locuitorilor, motiv pentru care însăşi satisfacţia locuitorilor vis-{-vis de oraşul Voluntari diferă în cele două cartiere analizate. Astfel, o pondere foarte mare din populaţia care are rezidenţa în Voluntari oraş – cartierul vechi este mulţumită şi foarte mulţumită de situaţia localităţii (72,2%). Pe de altă parte, circa jumătate din locuitorii cartierului Pipera sunt mulţumiţi de oraşul Voluntari. În ceea ce priveşte situaţia străzilor de la nivel local, locuitorii cartierului Pipera sunt uşor mai satisfăcuţi de situaţia străzilor din zona de rezidenţă, pe o scară de la 1 la 10 – 1 reprezentând foarte nemulţumit şi 10 reprezentând foarte mulţumit – media evaluărilor acestora fiind de 6,2. În cartierul vechi din Voluntari media obţinută este de 5,9. Ca şi lungime a străzilor orăşeneşti, conform Primăriei Oraşului Voluntari în prezent situaţia este următoarea: 124 km în total, din care 84,457 km străzi în cartierul vechi şi 38,905 km în Cartierul Pipera. Gradul mai ridicat de satisfacţie al locuitorilor cartierului Pipera vis-{-vis de străzile din zona de rezidenţă poate fi pus pe seama finalizării recente a unor lucrări de reabilitare, modernizare şi/sau extindere a infrastructurii rutiere în zonă.

Situaţia aleilor şi trotuarelor în cele două cartiere ale oraşului Voluntari este asemănătoare. Astfel, locuitorii cartierului vechi Voluntari au evaluat starea aleilor şi trotuarelor pe o scară de la 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit) cu 6,1. De cealaltă parte, în cartierul Pipera, media obţinută este de 5,8, ceea ce înseamnă că cetăţenii care au rezidenţa în această parte a oraşului sunt puţin mai nemulţumiţi. Situaţia parcărilor din oraş este evaluată în mod diferit de locuitorii celor două cartiere ale Voluntariului. Astfel, populaţia din cartierul Pipera este mult mai nemulţumită de situaţia parcărilor din zona de rezidenţă. Pe o scară de la 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit) aceştia au un scor mediu de 2,7. Pe de altă parte, în cartierul Vechi din Voluntari – deşi populaţia îşi menţine starea de nemulţumire – intensitatea acesteia este ceva mai slabă. Astfel, scorul mediu obţinut de locuitorii din zona de est a oraşului Voluntari este de 4,2. O posibilă explicaţie a evaluării foarte proaste a situaţiei parcărilor din cartierul Pipera este faptul că în această zonă funcţionează un număr foarte ridicat de centre de afaceri / clădiri de birouri, astfel încât există un aport mare de forţă de muncă din municipiul Bucureşti. În condiţiile în care o pondere ridicată din aceştia vin la locul de muncă cu maşina, locuitorii Piperei resimt mai acut lipsa locurilor de parcare.


În ceea ce priveşte reţelele de apă-canalizare, există o situaţie mai puţin favorabilă în cartierul Pipera. Astfel, calitatea apei potabile mulţumeşte doar 48,2% din locuitorii Piperei, în timp ce 65,8% din aceştia se declară satisfăcuţi de situaţia canalizării. Trebuie să avem, însă, în vedere faptul că o bună parte din gospodăriile din Pipera dispun de canalizare prin fose septice, ceea ce creează adesea probleme (deversări, miros neplăcut).

Disparităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică Oraşul Voluntari integrează în componenţa lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepţiei administrative: Voluntari şi cartierul Pipera. Profilul acestora este, însă, diferit nu doar din punct de vedere tehnico-edilitar, ci şi economic. Deşi ca şi distribuţie teritorială, dezvoltarea economică a oraşul Voluntari este una echilibrată, sunt semnalate o serie de diferenţe semnificative între cele cartiere. Analiza spaţială a distribuţiei firmelor din oraşul Voluntari (conform bazei de date de la Ministerul Finanţelor Publice) arată că 55,7% din companiile active din punct de vedere juridic activează în cartierul vechi al oraşului şi 44,3% din companii în zona Pipera. Având în vedere faptul că ecartul dintre cele două nu este atât de semnificativ, putem afirma că Voluntariul are o distribuţie economică echilibrată. În profil teritorial putem vorbi de zone de concentrare economică, acestea fiind dezvoltate, în speţă, pe marginea principalelor artere rutiere. De altfel, faptul că oraşul Voluntari este traversat atât în partea de vest (cartierul Pipera), cât şi în partea de est (cartierul Voluntari) de drumuri importante (Drumul European E85/E60, DJ200 Voluntari – Ştefăneşti, DJ200B Pipera – Tunari) a asigurat, într-o oarecare măsură, dezvoltarea echilibrată a localităţii.

Din punct de vedere economic, oraşul Voluntari s-a dezvoltat în ultimii 10 ani, majoritatea companiilor active din punct de vedere juridic având maxim 7 ani de funcţionare. Această situaţie este valabilă per ansamblu la nivel local, deşi putem spune că întreprinderile active din Pipera sunt mai recente decât cele din zona veche a oraşului. Există, însă, diferenţe semnificative între cartierul Pipera şi zona Voluntari în special din punct de vedere al sectoarelor economice dezvoltate. Astfel, zona veche a oraşului a dezvoltat sectorul Comerţului, Industriei şi Transporturilor terestre, în timp ce în Pipera s-au dezvoltat mai mult Activităţile de management şi consultanţă în management, Serviciile în tehnologia informaţiilor, Publicitate şi activităţi de studiere a pieţei şi sectorul Construcţiilor civile. Zona Pipera s-a remarcat şi prin dezvoltarea segmentului spaţiilor de birouri, spre deosebire de partea de est a oraşului. În ultimii ani au fost construite mai multe centre de afaceri, punctul de maxim interes pentru acestea fiind zona de intersecţie dintre Bulevardul Pipera, Str. Petricani şi Str. Emil Racoviţă. De altfel, acest perimetru poate fi considerat cea mai concentrată zonă economică a cartierului Pipera, un punct de interes economic atât pentru oraşul Voluntari, cât şi pentru municipiul Bucureşti (în speţă, pentru forţa de muncă). De remarcat este faptul că întreprinderile din această parte a Piperei sunt, în marea lor majoritate, companii multinaţionale de mari dimensiuni.

Aproape 60% din salariaţii întreprinderilor care au sediul social în zona Pipera din oraşul Voluntari activează în întreprinderi de peste 500 angajaţi. În comparaţie cu zona de est a localităţii (cartierul vechi), numărul mediu de angajaţi pe întreprindere activă economic este dublu. O altă zonă de concentrare economică din cartierul Pipera s-a dezvoltat în partea de nord, în lungul Str. Erou Iancu Nicolae. În acest perimetru se află şi Institutul naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Microtehnologie IMT Bucureşti. În comparaţie cu zona Pipera, Cartierul Voluntari prezintă o serie de particularităţi precum dimensiunea mai mică a companiilor existente sau orientarea preponderentă spre sectorul logistic. Cel mai mare agent economic din Voluntari - Metrou Cash & Carry România - este situat în această zonă. Aproape 70% din salariaţii companiilor care au sediul social în cartierul vechi din Voluntari îşi desfăşoară activitatea în această unitate economică. În rest, întreprinderi sunt în general de mici dimensiuni, media de salariaţi pe societate comercială fiind de 5 persoane. Dezvoltarea cartierului Voluntari a fost puternic marcată de Drumul European E60/E85. Acesta asigură legătura capitalei cu zona de Nord, Nord-Est şi Est a României, motiv pentru care Voluntariul a cunoscut o creştere semnificativă a sectorului comerţului şi transporturilor. Peste 80% din companiile care au ca principal domeniu de activitate „Transporturile terestre şi transporturile prin conducte” au sediul în cartierul vechi. Din acestea


majoritatea realizează Transporturi rutiere de mărfuri. În acelaşi timp, peste 70% din companiile care desfăşoară activităţi comerciale în oraşul Voluntari au sediul în cartierul vechi al localităţii. Zona de est a Voluntariului joacă un rol foarte important şi pentru sectorul comerţului cu legume şi fructe. Se estimează că o pondere foarte mare din legumele şi fructele importate în România ajung pe piaţa românească prin Centrul Comercial de Legume şi Fructe Voluntari, situat chiar la Drumul European E60/E85. În ceea ce priveşte sectorul turistic, conform Listei structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare clasificate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în Voluntari unităţile de cazare sunt situate în cartierul Pipera. Astfel, din cele 6 structuri de primire turistică acreditate de MDRT, 3 sunt situate pe Str. Erou Iancu Nicolae, la sud de Pădurea Băneasa - Tunari şi la nord est de Aeroportul Internaţional Băneasa.

Astfel, deşi numeric avem de a face cu o distribuţie destul de echilibrată a companiilor, diferenţele între cele două zone componente ale Voluntariului ţin de profilul economic al acestora (sector, dimensiune, profitabilitate, etc.). În cazul de faţă disparităţile de dezvoltare nu se traduc drept decalaje de dezvoltare, ci mai curând drept tipologii/profiluri distincte. Tocmai din acest motiv nu se pune problema de reducere a disparităţilor ci de implementare a unor măsuri specifice de susţinere a mediului de afaceri pentru fiecare zonă în parte.

Din punct de vedere economic, este limpede că în Voluntari nu există un pol economic clar delimitat, ci există zone

de concentrări economice, situate de regulă în lungul drumurilor publice importante.

Figură 18 Zone de concentrare economică în oraşul Voluntari

Disparităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea socială Cele două zone componente ale oraşului Voluntari (cartierul Pipera şi cartierul vechi Voluntari) prezintă anumite particularităţi nu doar din punct de vedere economic, ci şi din punct de vedere social. Componenta socială a dezvoltării durabile poate fi măsurată prin intermediul mai multor indicatori care se referă la domenii precum:

- Sănătate; - Educaţie; - Salubritate; - Cultură; - Condiţii de locuire.

Din punct de vedere a condiţiilor de locuire, situaţia în cele două zone ale oraşului Voluntari este total diferită. Cartierul Pipera numără peste 2000 de noi locuinţe care ilustrează tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural. Locuinţele sunt, de regulă, de mai mari dimensiuni (peste 200 mp) decât în partea de est a localităţii (cartierul vechi). Acest aspect se observă şi în ceea ce priveşte evaluarea populaţiei privind suficienţa spaţiului de locuit. Astfel, 78,9% din persoane rezidente în cartierul Pipera sunt mulţumite şi foarte mulţumite de suficienţa spaţiului de locuit, în timp ce 67,6% din locuitorii cartierului vechi din Voluntari au susţinut acelaşi lucru. De altfel, locuitorii Piperei sunt mai mulţumiţi şi de rezistenta clădirilor, termoizolarea clădirilor şi starea subsolului blocului/casei decât populaţia din cartierul vechi al oraşului.

Figură 19 Disparităţi în dezvoltarea socială


Locuitorii cartierului vechi Voluntari sunt ceva mai mulţumiţi decât cei din Pipera de situaţia curăţeniei din zona de rezidenţă. 54,3% din aceştia se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de curăţenia din cartierul în care domiciliază, în timp ce la nivelul Piperei aproape jumătate din locuitori subscriu acestei opinii. La nivel local există disparităţi semnificative şi în ceea ce priveşte posibilităţile de petrecere a timpului liber, situaţia din cartierul Pipera fiind evaluată de mare parte din locuitori drept nesatisfăcătoare. Astfel, circa o treime din persoanele care domiciliază în Voluntari (36,3%) sunt satisfăcute de varietatea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, în timp ce la nivelul Piperei ponderea acestora se reduce semnificativ (21,1%). O situaţie mai proastă este întâlnită în cartierul Pipera şi în ceea ce priveşte spaţiile verzi şi parcurile din zona de rezidenţă. În timp ce jumătate din locuitorii cartierului Voluntari sunt mulţumiţi de aceste aspecte, doar o treime din locuitorii Piperei au o opinie favorabilă. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi vis-{-vis de locurile de joacă pentru copii, existând o percepţie nefavorabilă în rândul populaţiei cu rezidenţa în cartierul Pipera. Dezvoltarea urbană rapidă, creşterea numărului de locuinţe şi implicit a numărului de locuitori au dus la necesitatea de spaţii verzi şi spaţii de joacă pentru copii. Ţinându-se cont de

aceste necesităţi s-au amenajat pe teritoriul oraşului trei parcuri (Parcul Central, Parcul Tudor Vladimirescu şi Parcul Florilor), toate fiind însă amplasate în cartierul vechi Voluntari. În condiţiile în care zona Pipera a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare din ce în ce mai galopantă, necesităţile populaţiei nu au reuşit a fi satisfăcute. În ceea ce priveşte pieţele agro-alimentare în oraşul Voluntari există, în prezent, trei mari unităţi: Piaţa Tudor Vladimirescu, Piaţa Pipera şi Piaţa Gheaţa, a cărei modernizare s-a finalizat în primăvara anului 2004. Două din aceste trei pieţe sunt amplasate în zona de est a oraşului (Piaţa Tudor Vladimirescu şi Piaţa Gheaţă), tot în cartierul vechi funcţionând şi depozitul de fructe şi legume şi o serie de mari centre comerciale. În Pipera funcţionează Magazinul Jolie Ville Mall, care îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 12.000 mp, oferind o gamă variată de produse alimentare şi nealimentare într-o structură diferită de celelalte tipuri de hipermarketuri din capitală, structurate pe raioane mari, tip hală. Percepţia locuitorilor vis-{-vis de pieţele agro-alimentare din zona de rezidenţă este în concordanţă cu situaţia din teritoriu. Astfel, în Pipera doar 26,3% din cetăţeni sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de pieţele agroalimentare din cartier, în timp ce în cartierul vechi Voluntari 63,2% din locuitori au emis o opinie favorabilă.


Conform Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în oraşul Voluntari există 25 unităţi educaţionale. Acestea sunt distribuite destul de uniform în profil teritorial, funcţionând 8 unităţi în Cartierul Voluntari şi 17 în Cartierul Pipera. O diferenţă dintre cele două zone este că în Pipera predomină structurile în proprietate privată, în special unităţile preşcolare. În ciuda distribuţiei spaţiale echilibrate a unităţilor de învăţământ, calitatea actului didactic produce opinii diferite în cele două cartiere ale oraşului Voluntari. Astfel, 47,7% din locuitorii Piperei şi 67,6% din locuitorii cartierului Voluntari sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de calitatea actului didactic din unităţile educaţionale din oraş. Pe de altă parte, distribuţia în teritoriu a medicilor de familie nu este una echilibrată. Din cei 11 medici de familie agreaţi conform Casei de Asigurări de Sănătate Ilfov, 10 au punctul de lucru în Cartierul Voluntari şi 1 în cartierul Pipera. Nu avem de a face cu aceeaşi situaţie în ceea ce priveşte farmaciile din teritoriu, dispersia acestora în teritoriu fiind destul de uniformă. În ceea ce priveşte poluarea sunt înregistrate situaţii uşor diferite în Pipera şi Voluntari în special în ceea ce priveşte poluarea aerului şi poluarea sonoră. Astfel, persoanele care domiciliază în cartierul Pipera sunt afectate în mai mare măsură de poluarea aerului şi poluarea sonoră decât cele din zona de est.

Într-adevăr, cetăţenii care au domiciliul în Pipera sunt expuşi unei poluări sonore mai semnificative prin prisma proximităţii Aeroportului Internaţional Băneasa.


-

- -

-

9. INDICATORI DE EVALUARE A CONTEXTULUI SOCIO-ECONOMIC


Demografie şi forţa de muncă

Indicator agregat Indicatori primari Rata de creştere/descreştere demografică Populaţia stabilă

Densitatea demografică Populaţia stabilă Suprafaţa teritoriului

Rata de masculinitate Populaţia stabilă pe sexe

Rata sporului natural Numărul de decese şi născuţi vii

Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Vârsta medie Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata de nupţialitate şi de divorţialitate Numărul căsătoriilor şi divorţurilor

Rata sporului migratoriu Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliu

Forţa de muncă Numărul de salariaţi

Ponderea forţei de muncă pe domenii principale de activitate (%) Forţa de muncă pe principalele domenii de activitate

Populaţia şomeră Numărul şomerilor

Terenuri şi locuinţe

Indicator agregat Indicatori primari Ponderea fondului funciar pe categorii de teren Fondul funciar pe categorii de teren

Rata de creştere/descreştere a fondului locativ Fondul locativ

Rata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap locuitor Suprafaţa locuibilă Efectivul populaţiei

Mărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţei Numărul de locuinţe Suprafaţa locuibilă

Infrastructură şi echiparea teritoriului

Indicator agregat Indicatori primari Străzi orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti

Străzi orăşeneşti modernizate Lungimea străzilor orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate

Drumuri modernizate (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice modernizate

Rata de creştere/descreştere a drumurilor publice modernizate Lungimea drumurilor publice modernizate

Densitatea drumurilor publice Lungimea drumurilor publice total Suprafaţa teritoriului

Drumuri asfaltate(%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice asfaltate

Drumuri pietruite (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice pietruite

Drumuri de pământ (%) Lungimea drumurilor publice total

Indicator agregat Indicatori primari

Lungimea drumurilor publice de pământ

Gradul de conectare la sistemul public de canalizare Numărul locuinţelor racordate la sistemul de canalizare

Gradul de epurare a apelor uzate Cantitatea apelor uzate evacuate Cantitatea apelor uzate epurate

Rata de creştere/descreştere a reţelei de canalizare Lungimea reţelei de canalizare

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile Numărul locuinţelor racordate la reţeaua de distribuţie a apei potabile

Gradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii vechime

Rata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural Numărul locuinţelor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural

Rata de creştere/descreştere a reţelei de distribuţie a gazului natural Lungimea reţelei de distribuţie a gazului natural

Rata de penetrare a reţelei de telefonie Numărul de abonamente telefonice Populaţia stabilă

Rata de penetrare a serviciilor de televiziune Numărul de abonamente de televiziune Populaţia stabilă

Servicii publice


Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor Suprafaţa spaţiilor verzi Efectivul populaţiei

Structura unităţilor sanitare Numărul unităţilor sanitare pe categorii

Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori Personalul medico-sanitar (total şi pe categorii) Efectivul populaţiei

Ritmul de creştere/descreştere al numărului de persoane asistate Numărul copiilor cu dizabilităţi asistaţi Numărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţi Numărul de vârstnici asistaţi

Rata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, volume existente şi eliberare

Numărul de biblioteci Numărul de volume existente şi eliberare

Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare

Structura populaţiei şcolare în funcţie de standardul internaţional de clasificare al educaţiei

Efectivul populaţiei şcolare pe categorii conform standardului internaţional de clasificare al educaţiei

Ritmul de creştere/descreştere al cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice

Numărul de cadre didactice la populaţia şcolară Numărul cadrelor didactice Efectivul populaţiei şcolare

Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare, laboratoare şcolare şi PC-uri

Efectivul populaţiei şcolare Numărul sălilor de clasă şi cabinete şcolare Numărul laboratoarelor şcolare Numărul PC-urilor

Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi terenurile de sport

Efectivul populaţiei şcolare Numărul sălilor de gimnastică Numărul terenurile de sport

Rata de infracţionalitate Numărul infracţiunilor Efectivul populaţiei


Dezvoltare economică


Densitatea întreprinderilor Numărul total al întreprinderilor Populaţie stabilă

Ritmul de creştere/descreştere al întreprinderilor Numărul întreprinderilor

Structura întreprinderilor în funcţie de mărime (numărul de angajaţi) Numărul întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi

Structura întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate Numărul întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate

Ritmul de creştere/descreştere al cifrei de afaceri totale Cifra de afaceri pe domenii de activitate

Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate Cifra de afaceri pe domenii de activitate

Structura angajaţilor pe domenii de activitate Numărul de angajaţi pe domenii de activitate

Productivitatea muncii totală şi pe domenii de activitate Cifra de afaceri totală şi pe domenii Numărul mediu de salariaţi total şi pe domenii

Mediu

Indicator agregat Indicatori primari Structura apelor de suprafaţă pe clase de calitate Lungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărime

Poluarea aerului

Emisiile de dioxid de sulf Emisiilor de oxizi de azot Emisiile de oxizilor de amoniac Emisii anuale de compuşi volatili nemetalici Emisii de metale grele (mercur, cadmiu)

Structura solurilor în funcţie de factorii de degradare Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradare

Ritmul de creştere/ descreştere al fondului forestier Fondul forestier

Ritmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în circulaţie Masa lemnoasă pusă în circulaţie

Structura pădurilor pe forme de relief Suprafaţa pădurilor pe forme de proprietate

Ritmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri menajere generate Cantitatea de deşeuri menajere generate

Structura compoziţiei deşeurilor menajere Cantitatea de deşeuri menajere pe categorii


10. ANALIZA SWOT


1. CADRUL GENERAL

P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e

Poziţionarea avantajoasă a oraşului: în apropierea

municipiului Bucureşti;

Accesibilitatea facilă a oraşului din punct de vedere rutier,

feroviar şi aerian;

Traversarea oraşului de rute importante de transport

rutier: DN2;

Existenţa unor suprafeţe întinse de pădure pe teritoriul

oraşului;

Existenţa unor instituţii de cercetare importante;

Demararea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii

rutiere şi tehnico-edilitare;

Construirea pasajului Pipera - Tunari a dus la

decongestionarea traficului rutier din zonă;

Existenţa unui serviciu de transport local care face legătura

cu municipiul Bucureşti;

Implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor de

echipare edilitară;

Puternica antropizare a reliefului şi diminuarea spaţiilor

verzi prin dezvoltarea accelerată a sectorului imobiliar;

Existenţa unor resurse naturale limitate;

Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone ale

oraşului;

Lipsa unor amenajări de petrecerea a timpului liber din

noile zone rezidenţiale;

Transportul în comun al oraşului insuficient dezvoltat;

Prezenţa câinilor vagabonzi;

O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i

Continuarea şi finalizarea proiectelor aflate în curs de

implementare pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi

tehnico-edilitare;

Iniţierea unor proiecte de dezvoltare urbană;

Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură urbană

din fonduri nerambursabile europene prin Programul

Operaţional Regional;

Realizarea autostrăzii Bucureşti-Braşov;

Înfiinţarea Zonei Metropolitane Bucureşti care va genera

dezvoltarea unor proiecte importante de infrastructură;

Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un ritm mult sub cel

al dezvoltării şi expansiunii zonelor rezidenţiale noi;

Dezvoltarea imobiliară haotică poate avea un impact

puternic asupra unei dezvoltări urbane armonioase;

Încetinirea/neimplementarea proiectelor de dezvoltare a

oraşului;

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ


Creşterea numerică a populaţiei stabile (+23,7% faţă de

anul 2002);

Revenirea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani;

Sporul natural pozitiv în creştere;

Valorile pozitive ale soldului migrator crescătoare în

perioada 2004-2008;

Evoluţia crescătoare a numărului mediu de salariaţi din

oraşul Voluntari;

Dezvoltarea economică a oraşului a condus la

diversificarea ofertei de muncă;

Rata şomajului de la nivelul judeţului se situează mult sub

nivelul mediu naţional;

Înregistrarea unor venituri salariale ridicate la nivelul

judeţului Ilfov, comparativ cu nivelul mediu naţional;

Densitatea ridicată a populaţiei pe teritoriul intravilan al

oraşului (1.216,9 loc./km2);

Prezenţa fenomenului de îmbătrânire demografică;

Creşterea ratei şomajului pe fondul dezvoltării crizei

economice naţionale;

Insuficienţa numerică a unităţilor de învăţământ (în special

grădiniţe);


Apropierea de municipiul Bucureşti creşte oportunităţile

oferite pe piaţa muncii pentru locuitorii oraşului;

Atractivitatea zonei de nord a Bucureştiului pentru marile

companii, care pot genera locuri de muncă;

Proiectele de dezvoltare a infrastructurii pentru creşterea

accesibilităţii zonei;

Posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură din

fonduri nerambursabile;


dezvoltarea economică a zonelor din proximitatea

municipiului Bucureşti;

Criza economică şi financiară de la nivel naţional ce are

impact asupra dezvoltării economice şi a pieţei locurilor de

muncă;

Posibilitatea creării unui deficit de forţă de muncă de

aproximativ 39%, peste 15 ani, la nivelul oraşului;


3. TERENURI ŞI LOCUINŢE


Dezvoltarea accelerată a zonelor rezidenţiale, numărul de

locuinţe a crescut cu 27,6% din anul 2004;

Suprafaţa locuibilă medie ridicată (80,6 mp/locuinţă);

Dezvoltarea unui număr ridicat de proiecte imobiliare în

oraşul Voluntari, în perioada 2004-2009;

Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, prin dezvoltarea

noilor proiecte rezidenţiale;

Extinderea serviciilor bancare, centrelor comerciale,

serviciilor de educaţie şi sănătate în zona Voluntari;

Extinderea liniei de metrou din Bucureşti (staţia Pipera);







Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone ale

oraşului;

Lipsa unor amenajări de petrecerea a timpului liber din

noile zone rezidenţiale;

Transportul în comun al oraşului insuficient dezvoltat;

Impactul crizei economice, de la finalul anului 2008, asupra

sectorului de construcţii;

Dezvoltarea lentă a infrastructurii rutiere şi tehnico-

edilitare în zonele rezidenţiale noi;

Diferenţa de dezvoltare între cartierul Pipera şi cartierul

Voluntari oraş;


Necesitatea de extindere a municipiului Bucureşti;

Dezvoltarea sectorului imobiliar în afara Bucureştiului;


din fonduri nerambursabile



Dezvoltarea amenajărilor urbane într-un ritm mult sub cel

al dezvoltării şi expansiunii zonelor rezidenţiale noi;

Dezvoltarea imobiliară haotică;

Încetinirea/neimplementarea proiectelor de dezvoltare a

oraşului;

Criza economică poate genera stoparea unor proiecte

imobiliare

4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI


Traversarea oraşului de către DN2;

Densitatea drumurilor publice este peste media naţională;



Trendul ascendent înregistrat în ultimii ani a lungimii

străzilor orăşeneşti modernizate;





În oraşul Voluntari funcţionează cea mai mare centrală

telefonică din Județul Ilfov;

Acces facil la infrastructura feroviară şi aeriană;

Existenţa unei conducte de gaz metan;

Aproape jumătate (62,8 km) dintre străzile orăşeneşti sunt

de pământ;

Starea necorespunzătoare a trotuarelor în anumite zone

ale oraşului;

Lipsa unui sistemul de alimentare cu apă la nivelul

întregului oraş;

Reţeaua de canalizare acoperă o zonă restrânsă;

Existenţa gospodăriilor care dispun de canalizare prin fose

septice necorespunzătoare;

Lipsa unei staţii de epurare;

Lipsa unei staţii de tratare a apei potabile;

Cantitatea medie de apă distribuită consumatorilor este

sub media judeţului;

Canalizarea pluvială subdimensionată, fapt ce determină

inundarea gospodăriilor din anumite zone ale Voluntariului

în timpul ploilor torenţiale;

Întreruperile repetate ale furnizării curentului electric;



din fonduri nerambursabile europene prin Programul

Operaţional Regional;




Dezvoltarea imobiliară haotică poate genera probleme în

realizarea unor căi de acces modernizate;

Adâncirea actualei crize economice poate genera

reducerea surselor proprii de venituri şi implicit reducerea

sumelor alocate investiţiilor în infrastructură;


5. SERVICII PUBLICE


Asi st en ţă soci al ă

Experienţă în proiecte finanţate din fonduri naţionale şi

comunitare, în domeniul serviciilor sociale;

Exi s te nţa Centrului “Sfântul Serafim de Sarov” pentru

copii cu dezabilități;


Servicii comunitare insuficient dezvoltate pentru

persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale

violenţei domestice etc.;

Număr relativ mic de asociaţii şi fundaţii care activează

în domeniul social ;

Ser vi ci i pu b li ce

Externalizarea serviciilor publice locale de transport în

comun, alimentare cu apă potabilă şi canalizare,

alimentare cu gaze naturale, managementul deşeurilor,

salubritate;

Modernizarea pieţei Gheţea;

Este în curs de implementare proiectul “Amenajare Parc

în Oraşul Voluntari”

Există un proiect privind colectarea selectivă începând cu

anul 2004;


Probleme în asigurarea calităţii serviciilor de alimentare

cu apă şi canalizare;

Pregătirea şi specializare insuficientă a resurselor umane

din instituţiile publice;

Efectivul redus de cadre de poliţie în raport cu

necesităţile populaţiei;

Creşterea ratei infracţionalităţii la nivel local;

Infrastructura serviciilor publice este insuficientă şi slab

dotată;

Suprafaţa spaţii verzi/locuitor este mult sub media

judeţeană şi naţională;

Gradul scăzut de acoperire a populaţiei cu servicii de

salubritate (46% în anul 2010);

Lipsa locurilor de agrement amenajate corespunzător;

Numărul ridicat al câinilor vagabonzi;

Înv ă ţăm ân t şi cul tur ă

Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi de învăţământ;

Existenţa unei creşe;

Existenţa a 5 terenuri de sport în cadrul unităţilor

şcolare, fapt ce asigură un raport al elevilor/teren de

sport inferior situaţiei de la nivel naţional;

Construcţia unei noi săli de sport în cartierul Nicolae

Bălcescu;

Clarificarea situaţiei juridice a Bazei Sportive din strada

Gheorghe Dinică şi repunerea acesteia în funcţiune;

Organizarea de evenimente cultural artistice periodice,


Personal didactic insuficient, în timp ce populaţia şcolară

a crescut, numărul cadrelor didactice a urmat un trend

descendent;

În oraşul Voluntari nu funcţionează nicio bibliotecă

publică;

Unităţile de învăţământ sunt dotate necorespunzător (în

special cu calculatoare – la un calculator revin 18,61 elevi

faţă de 14,87 la nivelul judeţului Ilfov şi 12,27 la nivel

naţional);

Numărul insuficient de săli de gimnastică, ateliere şi

precum Zilele Oraşului Voluntari;

Funcţionarea Casei de Cultură Voluntari care are un rol

important în organizarea acţiunilor cultural-artistice,

educative, de informare şi de divertisment;

Existenţa unor instituţii de învăţământ privat, în special

unităţi preşcolare;

Existenţa unui institut de cercetare-dezvoltare;

laboratoare şcolare;

Lipsa unor ateliere şcolare – la nivelul oraşului revin

1.377 elevi la un laborator, faţă de 659 la nivel naţional.

Să nă t ate

Existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi sanitare în

sistemul public şi privat care asigură serviciile medicale

pentru populaţie;

Sector privat de sănătate foarte bine dezvoltat;

Existenţa unei clinici medicale naturiste;

Existenţa serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;

Implementarea unor acţiuni de diagnosticare gratuită a

populaţiei pornind de la iniţiativa Primăriei Oraşului

Voluntari;

Să nă t ate

Indicatorii medici-sector public la 10.000 locuitori,

paturi la 10.000 locuitori şi personal mediu sanitar-

sector public la 10.000 locuitori se încadrează mult sub

nivelul judeţean şi naţional;

Lipsa personalului medical;

Lipsa unui spital orăşenesc;



Dezvoltarea unor proiecte în parteneriat cu organizaţiile

non-guvernamentale;

Accesarea fondurilor europene şi a programelor

naţionale în domeniul asistenţei sociale;

Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi pentru

mediul economic ce angajează persoane din grupurile

vulnerabile în vederea integrării acestora în societate;

Înfiinţarea unui Centru After School pentru copiii ai căror

părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;

Înfiinţarea unui Incubator de Întreprinderi Sociale, unde

grupurile vulnerabile pot desfăşura activităţi generatoare

de venituri;

Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între APL şi

sectorul non-guvernamental;


Te nd in ţa d e îm bă t râ nire a popu la ţ ie i ;

Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;

Procesul greoi de obţinere a fondurilor europene;

Populaţia asistată socială preferă să fie susţinută social în

defavoarea implicării active din punct de vedere

economic;

Creşterea ratei şomajului pe fondul crizei economice

poate avea ca efect majorarea ponderii persoanelor ce

necesită asistenţă socială;

Plecarea din sistemul asistenţei sociale a personalului

specializat.



Dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu societatea civilă

pentru sprijinirea şi îmbunătăţirea serviciilor publice;

Informatizarea furnizării serviciilor publice;

Accesarea fondurilor nerambursabile destinate

îmbunătăţirii serviciilor publice;

Specializarea resurselor umane cuprinse în instituţiile

furnizoare de servicii publice;


Capacitate scăzută de adaptare la normele impuse de

Uniunea Europeană cu privire la principalele servicii

publice, în special din punctul de vedere al

managementului de mediu;

Accentuarea problemelor economice şi scăderea

nivelului de trai;

Deprecierea calităţii vieţii populaţiei poate duce la

creşterea ratei infracţionalităţii;


Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze

înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;

Mijloacele tehnice actuale pot fi folosite pentru

îmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prin

ameliorarea modului de prezentare, reducerea timpului

de transmitere/asimilare a informaţiilor, îmbunătăţirea

comunicării dintre profesor/instituţie şi elev, sporirea

numărului de surse de informare şi documentare;

Dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze

înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;

Existenţa fondurilor europene direcţionate spre

perfecţionarea actului didactic;

Existenţa fondurilor europene disponibile pentru

reabilitarea clădirilor instituţiilor de învăţământ şi

dotarea corespunzătoare a acestora;

Programele şcolare internaţionale care permit şcolilor

locale să stabilească parteneriate cu instituţii de

învăţământ din străinătate;


Dezinteresul pentru educaţie şi scăderea calitativă a

învăţământului românesc;

Subfinanţarea sistemului de învăţământ românesc;

Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice tinere

(salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe);

Politica de salarizare existentă în domeniul educaţional

care poate avea influenţe negative asupra calităţii actului

educaţional;

Creşterea ratei abandonului şcolar, ca urmare a

instabilităţii financiare şi materiale a mediului familial;

Frecventele schimbări legislative privind sistemul

românesc de învăţământ;

Scăderea gradului de atractivitate al sistemului de

învăţământ pentru profesorii tineri;

Lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură;

Insuficienţa fondurilor alocate pentru instituţiile

culturale şi investiţiile în acest domeniu;

Să nă t ate

Accesarea de fonduri europene destinate reabilitării,

modernizării sau echipării infrastructurii serviciilor de

sănătate;

Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar (dezvoltarea

cabinetelor medicale de specialitate

Să nă t ate

Subfinanţarea sistemului medical

Scăderea calităţii serviciilor medicale

Scăderea gradului de atractivitate a sistemului public de

sănătate pentru tinerii medici;

Amploarea fenomenului migratoriu în rândul

personalului medico-sanitar spre statele Uniunii

Europene (în special Franţa şi Germania);

Politica de salarizare în domeniul sănătăţii slab

motivantă

6. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ


Creşterea numărului de persoane juridice active economic la

nivelul oraşului Voluntari, în perioada 2005-2009;

Spiritul antreprenorial dezvoltat la nivelul oraşului Voluntari;

Concentrarea activităţii economice în proximitatea capitalei;

Construirea Centrului cultural şi de afaceri pentru susţinerea

IMM-urilor;

Creşterea valorică a cifrei de afaceri a persoanelor juridice

active economice;

Implicarea autorităţilor publice în sprijinirea activităţilor

economice;

Nivelul productivităţii muncii de la nivelul persoanelor juridice

active economic de la nivelul oraşului Voluntari peste nivelul

judeţean;

Infrastructura rutieră avantajoasă pentru transportul de

mărfuri;

Accesibilitatea facilă a oraşului din punct de vedere rutier,

feroviar şi aerian;

Existenţa infrastructurii de sprijin a afacerilor (platformă

industrială, parcul logistic);

Concentrarea investiţiilor străine directe în regiunea Bucureşti

– Ilfov;

Impactul crizei economice, de la finalul anului 2008,

asupra mediului de afaceri;

Existenţa reţelelor de utilităţi doar în anumite zone

ale oraşului;


Necesitatea de extindere a municipiului Bucureşti;

Extinderea activităţii economice în afara Bucureştiului;


dezvoltarea economică a zonelor din proximitate;


Impactul crizei economice asupra mediului de afaceri

din România;

Modificări ale legislaţiei privitoare la activitatea

agenţilor economici neavantajoase pentru

impulsionarea activităţii economice;

Încetinirea/neimplementarea proiectelor de

dezvoltare a oraşului;


7. MEDIU


Desfăşurarea unor acţiuni de informare a populaţiei

privind importanţa colectării selective a deşeurilor în

cadrul unor sesiuni organizate;

Realizarea unor acţiuni pentru protecţia mediului, precum

acţiuni de ecologizare a terenurilor din cadrul oraşului;

Existenţa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă,

dotat cu mai multe autospeciale de intervenţie;

Existenţa unei suprafeţe destul de ridicate de pădure

(Pădurea Băneasa-Tunari, Pădurea Andronache, Pădurea

Boldu-Creţuleasca);

Desfăşurarea unor acţiuni de colectare a deşeurilor de

echipamente electrice şi electronice la nivel local;

Nivelul destul de ridicat de poluare a aerului din cauza

traficului rutier;

Poluarea fonică a Voluntariului prin prisma vecinătăţii cu

Aeroportul Internaţional Băneasa;

Existenţa zonelor neacoperite de reţeaua de canalizare

locală, în cadrul cărora fosele septice poluează pânza

freatică prin scurgeri;

Mirosul neplăcut cauzat de revărsările foselor septice;

Lipsa unei staţii de epurare a apelor uzate;

Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor în vecinătatea

cartierelor rezidenţiale din Pipera;

Declararea oraşului Voluntari localitate vulnerabilă la

poluarea cu nitraţi din activităţi agricole;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor în pădurile din

localitate;


Existenţa fondurilor europene direcţionate către proiecte

în domeniul salubrităţii, canalizării, apelor uzate şi

protecţiei mediului, în general;

Existenţa unor finanţări guvernamentale pentru proiecte

de mediu (lucrări de regularizare a scurgerilor pe versanţi,

îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, lucrări de

dirijare a apei, corectări de torenţi, asanări, combaterea

eroziunii solului, decolmatări, captare izvoare, împăduriri,

intervenţii în situaţii de risc, etc.);

Existenţa unor programe de finanţare în domeniul energiei

regenerabile;

Existenţa programelor de finanţare susţinute de Fondul

pentru Mediu, precum: programul Rabla, programul de

îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea

terenurilor agricole degradate, programul naţional de

îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii

verzi în localităţi, etc.;

Schimbările climatice care favorizează creşterea frecvenţei

ploilor torenţiale care generează inundaţiile şi alunecările

de teren;

Construirea autostrăzii Bucureşti-Braşov prin Voluntari (la

est de Bulevardul Pipera) poate avea ca rezultat poluarea

atmosferei prin emisiile de gaze, dar şi poluarea fonică,

prin zgomotul produs de autovehicule şi autocamioane;

Degradarea cadrului natural (flora şi fauna) în cazul

dezvoltării urbanistice necontrolate;


11. ANALIZA PESTEL


PESTEL este acronimul englezesc de la Political, Economic, Social, Technical, Environment şi Legislative. Analiza PESTEL este o metodă de evaluare a expunerii oraşului Voluntari la influenţa factorilor contextuali. Acest tip de analiză are în vedere influenţele externe generate de factorii politici şi legislativi, de mediul socio-economic, de modificările tehnologice şi de mediu de la nivel regional, naţional şi chiar internaţional asupra dezvoltării oraşului Voluntari. Factorul politic Unul dintre cei mai importanţi factori externi de ordin politic/administrativ este reorganizarea administrativă. În prezent, România cuprind 8 regiuni de dezvoltare cu 41 judeţe, la care se adaugă municipiul Bucureşti. În ultima perioadă, însă, factorii politici discută tot mai mult despre necesitatea reorganizării administrative a României, scenariile fiind variate în funcţie de formaţiunile politice care pun în discuţie această problemă. Una din alternative este înfiinţarea la 7 judeţe mari (în forma actualelor regiuni de dezvoltare) la care s-ar adăuga Bucureştiul (din care va face parte şi oraşul Voluntari). Un alt scenariu este cel al reorganizării administrative ţinându-se cont de interesele minorităţilor, din care ar rezulta 16 judeţe. Cert este că toate scenariile vehiculate plasează Voluntariul în aceeaşi regiune/judeţ cu municipiul Bucureşti. Reorganizarea administrativă ar avea efecte semnificative în ceea ce priveşte administraţia publică, dar şi asupra locuitorilor şi mediului de afaceri din oraşul Voluntari.

Din punct de vedere administrativ în dezvoltarea oraşului Voluntari mai pot interveni alte două scenarii posibile: Crearea zonei metropolitane Bucureşti sau Transformarea Voluntariului în sectorul 7 al capitalei. În timp ce prima variantă nu ar aduce modificări în ceea ce priveşte structura administraţiei publice locale, cea de a doua ar avea consecinţe semnificative asupra formării bugetului local, atribuţiilor funcţionarilor şi instituţiilor publice, relaţiilor dintre instituţii, dar şi asupra cetăţenilor localităţii. Un alt factor extern este reprezentat de formaţiunile politice aflate la guvernare si de programul de guvernare a acestora. Priorităţile stabilite de aceştia pot direcţiona dezvoltarea oraşului Voluntari spre un sector sau altul sau pot favoriza dezvoltarea altor localităţi în detrimentul Voluntariului. Actualul program de guvernare prevede 25 de obiective, care, odată îndeplinite vor avea multiple efecte asupra oraşului Voluntari. Între acestea, amintim: revizuirea Constituţiei în vederea modernizării statului, a perfecţionării mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009; revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a acestuia; sprijinirea prin măsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltării industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii; continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului Naţional pentru Educaţie; reforma în domeniul sănătăţii,

continuarea procesului de reformă în domeniul justiţiei, dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii; relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţă naţională; asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetării ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmării activităţii de creaţie şi inovare, dezvoltării unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivităţii produselor româneşti, etc. Reforma administraţiei publice este un alt factor important care are un impact direct asupra dezvoltării Voluntariului. Programul de guvernare 2009-2012 vizează şi restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţă şi performanţă şi descentralizarea, inclusiv financiară, a administraţiei publice prin delimitarea clară a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiarităţii şi introducerea standardelor de cost. O influenţă importantă este resimţită şi în urma reformei salarizării bugetare. Conform art. 41 alin. (1) din legea-cadru nr.330/2009, începând cu 1 ianuarie 2011 şi până la 31 decembrie 2012 sistemul public de salarizare şi ierarhizare va fi reformat şi simplificat printr-un proiect de lege, care să prevadă inclusiv: reducerea numărului de funcţii din sectorul bugetar, trecerea treptată la salarii nominale, îmbunătăţirea ierarhiilor în cadrul domeniilor bugetare şi a sistemului de grade, gradaţii şi trepte salariale. Descentralizarea administraţiei publice are şi ea implicaţii în mai multe sectoare precum: cultură, educaţie,

sănătate sau agricultură. Descentralizarea presupune, potrivit cadrului legal în vigoare, transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Argumentul principal al descentralizării administraţiei publice este faptul că administraţia publică locală este cea mai în măsură să răspundă cerinţelor specifice fiecărei comunităţi locale beneficiare. Şi relaţiile bilaterale – parteneriate strategice şi relaţii speciale – pot avea un impact asupra dezvoltării oraşului Voluntari. În prezent, România are relaţii bilaterale cu peste 110 ţări de pe toate continentele. Impactul pe care relaţiile bilaterale le pot avea asupra oraşului Voluntari este cu atât mai mare cu cât localitatea este situată în proximitatea capitalei, dispunând de o pondere destul de ridicată de investitori străini. Practic, relaţiile bilaterale dintre două state pot avea un impact semnificativ inclusiv asupra dezvoltării economice, contribuind la notorietatea pozitivă a Voluntariului în faţa investitorilor străini. Factorul economic Criza economică mondială reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori economici care pot interveni în dezvoltarea Voluntari. Resimţită în România începând cu trimestrul III al anului 2008, criza a produs o serie de efecte nefaste la nivelul economiei locale: creşterea ratei inflaţiei, creşterea numărului de şomeri, scăderea numărului întreprinderilor

active, diminuarea investiţiilor, etc. În ultima perioadă se vorbeşte tot mai mult de existenţa unei crize mondiale de tip W, ceea ce ar avea efecte semnificative asupra oraşului Voluntari. Formele recesiunilor economice sunt utilizate de către economişti pentru a descrie diferite tipuri de recesiune. Cele mai cunoscute categorii sunt recesiunile în formă de V, recesiunile în formă de U, recesiunile în formă de L şi recesiunile în formă de W, numele acestora venind de la evoluţia grafică a indicatorilor economici în timpul crizelor. Astfel, recesiunea în formă de W apare atunci când economia înregistrează o cădere semnificativă, urmată de o uşoară revenire şi, mai apoi, din nou de recesiune. Trendul din ultimele luni (scăderea masivă a economiei începând cu anul 2008, urmată de revenirea economică din anul 2011) a determinat mai mulţi analişti să ia în considerare scenariul recesiunii de tip W. Această variantă a fost alimentată de posibilitatea intrării SUA în incapacitate de plată, urmată de căderea considerabilă a burselor în special în America şi Europa. Intrarea României într-o nouă perioadă de recesiune reprezintă o ameninţare la adresa dezvoltării oraşului Voluntari, repercusiunile economice urmând a fi resimţite în toate sectoarele de interes (cultură, sănătate, educaţie, infrastructură, etc.). Guvernul României prin politica macroeconomică adoptată joacă un rol foarte important în dezvoltarea oraşului Voluntari. Intervenţia guvernului poate influenţa atât mediul public, cât şi mediul privat. Politica monetară a României reprezintă un factor major de influenţă prin acţiunile pe care

autorităţile le realizează pentru a interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în circulaţie, stabilirea unui prag maxim a inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. Pe de altă parte, politica fiscală are implicaţii directe asupra dezvoltării companiilor din Voluntaro. Una din măsurile recente care au afectat în mare măsură întreprinderile de pretutindeni este creşterea TVA-ului de la 19% la 24%. Astfel, nivelul fiscalităţii impus de administraţia centrală este determinantă pentru oraşul Voluntari. Nu trebuie omise din lista factorilor economici nici alte reglementări care constrâng mediul de afaceri, precum salariul minim brut pe economie. În prezent, conform H.G. 1193/2010 nivelul acestuia este de 670 RON, ceea ce înseamnă că orice angajator este obligat să plătească un salariat cu cel puţin 670 RON pentru un program complet de lucru de 170 ore pe lună. Pentru administraţia publică locală modificarea principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul anului bugetar poate determina rectificări ale bugetului iniţial aprobat pentru anul în curs. Pentru dezvoltarea oraşului Voluntari este important de luat în considerare şi sistemul bancar, în special politica de creditare adoptată. Accesul la creditare a reprezentat una dintre principalele bariere ale antreprenorilor din România în ultimii ani.


Factorul socio-cultural Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali este politica demografică adoptată de România, deşi sintagma de „politică demografică” este impropriu utilizată în prezent existând doar măsuri izolate de susţinere a natalităţii. Odată cu reducerea bugetară cauzată de criza economică o serie de măsuri de susţinere au fost eliminate. Spre exemplu, s-a renunţat la subvenţionarea tinerelor familii (eliminarea ajutorului financiar de 200 Euro la constituirea familiei, acordat conform Legii 396/2006) ori la subvenţionarea tinerelor mame la naşterea copiilor (eliminarea ajutorului de 230 RON acordat la naştere). Pentru un oraş în cadrul căruia migraţia populaţiei a determinat o creştere destul de semnificativă a volumului demografic în ultimii ani, fenomenul migraţiei reprezintă un factor extern semnificativ. Din acest punct de vedere un factor care poate influenţa evoluţia Voluntariului este notorietatea acestuia în special în plan extern. Creşterea numărului de imigranţi are efecte asupra bugetului local nu doar prin impozitul pe proprietate şi teren, ci şi prin creşterea numărului de întreprinderi economice. Legea educaţiei este un alt factor extern care poate influenţa Voluntariul prin modificările aduse faţă de vechile reglementări. Una dintre cele mai importante noutăţi constă în modificarea structurii sistemului de învăţământ preuniversitar: clasa pregătitoare de la grădiniţă se mută la învăţământul primar, iar clasa a IX-a se mută la gimnaziu (din 2013).

De asemenea, reforma sistemului sanitar poate aduce o serie de modificări şi în unităţile medico-sanitare din Voluntari.

Factorul tehnologic Impactul factorilor tehnologici este cu atât mai mare în oraşul Voluntari cu cât peste 50% din cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare este concentrată în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov. Mai mult decât atât, în Voluntari îşi desfăşoară activitatea Institutul naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Microtehnologie IMT Bucureşti. Există mai mulţi factori tehnologici care pot influenţa dezvoltarea sustenabilă a oraşului Voluntari: finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele electronice de comunicare rapide, etc. Reglementările europene sau naţionale cu privire la nivelul minim de dezvoltare tehnologică din întreprinderi reprezintă unul dintre factorii externi importanţi în dezvoltarea economică a oraşului. Impunerea unor standarde tehnologice greu de susţinut din punct de vedere financiar de către întreprinderi poate duce la închiderea majorităţii dintre acestea, însă poate duce şi la o creştere a calităţii serviciilor şi produselor furnizate şi la o reducere a impactului asupra mediului înconjurător. Susţinerea domeniului cercetării & dezvoltării şi a transferului tehnologic pot, de asemenea, influenţa dezvoltarea

oraşului Voluntari. Este importantă nu doar descoperirea unor soluţii inovative la problemele curente ci şi punerea acestora în practică. Tocmai din acest motiv, ponderea finanţării domeniului de R&D din bugetul de stat este foarte importantă. Un alt factor extern este tehnologia societăţii informaţionale. La nivel naţional, în anul 2009 ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă se cifrează la 42,2%, în timp ce ponderea gospodăriilor care au acces la internet este de 35,1%. în ceea ce priveşte persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani, care au utilizat vreodată computerul, ponderea acestora este de circa 35%. Creşterea accesibilităţii populaţiei la internet poate duce la o dezvoltare a vânzărilor on-line inclusiv pentru firmele din Voluntari. Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi posibilitatea achiziţionării acestora este un factor important cu influenţă directă asupra administraţiei publice locale, aplicarea celor mai bune tehnologii (hardware şi software) putând reduce costurile de funcţionare şi stimulând creşterea calităţii serviciilor publice furnizate. Factorul mediu Hazardele naturale reprezintă unul dintre factorii de mediu cel mai greu de controlat. În cadrul factorilor de mediu ce pot influenţa dezvoltarea viitoare a oraşului Voluntari, trebuie luate în considerare seismele, fenomenele meteorologice extreme, dar şi alte tipuri

de catastrofe naturale precum inundaţiile sau alunecările de teren. Normele europene privind protecţia mediului sunt un alt factor extern. Spre exemplu, de la 1 septembrie 2010 a fost interzisă comercializarea becurilor incandescente de 75 waţi, după ce în urmă cu un an s-a dispus aceeaşi măsură în ceea ce priveşte becurile de 100 waţi. Astfel, magazinele din întreaga Uniune Europeană nu vor mai avea voie sa le vândă, populaţia fiind nevoită să cumpere becuri ecologice, fluorescente. Şi politicile publice de la nivel naţional pot afecta dezvoltarea oraşului Voluntari. Unul dintre cele mai

importante programe implementate în ultimele luni este Programul de stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional (Rabla) care vizează şi diminuarea poluării cauzate de autoturisme prin înnoirea Parcului auto naţional. Conform Guvernului României, până în prezent au fost casate 189.193 autoturisme prin acest program, reprezentând circa 5% din totalul autoturismelor rutiere înmatriculate în circulaţie în anul 2009. În acelaşi timp, au fost achiziţionate 61.532 de autoturisme noi. Astfel de politici publice au impact şi asupra dezvoltării oraşului Voluntari, nu doar din punct de vedere ecologic ci şi social şi economic.

Factorul legislativ Un prim factor este legislaţia europeană în vigoare, cele mai importante documente care trebuie avute în vedere în acest sens fiind: Constituţia Europeană, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam, etc.). Un alt factor juridic este legislaţia naţională, cu modificările şi completările ce pot apărea. Conform Constituţiei României, parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.


12. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI VOLUNTARI


12.1. FUNDAMENTARE


12.1.1. Analiza situaţiei oraşului Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari nu ar trebui considerată ca un simplu instrument de susţinere şi coordonare a planurilor şi viziunilor existente, dezarticulate. Situaţia prezentă arată o comunitate în care politicile existente sunt mai degrabă slabe şi incerte, unde procesul decizional este destul de instabil şi pe termen scurt, în care societatea civilă este în evoluţie, către maturitate, unde societatea urbană este inegală, fragmentată, controversată. Oraşul Voluntari a cunoscut în ultimul deceniu o dezvoltare accentuată, dinamica evoluţiei unor indicatori economici fiind mult peste media naţională. Necesitatea armonizării planurilor de dezvoltare în cadrul localităţii, dar şi cu localităţile limitrofe, a cooperării în dezvoltare, în special cu municipiul Bucureşti, este evidentă în cazul oraşului Voluntari, iar strategia de dezvoltare locală încearcă acest lucru. Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari ar trebui să fie un instrument de lucru şi de condiţionare care propune implementarea unor opţiuni inedite sau mai vechi, revizuite care vor afecta structural societatea urbană şi vor contribui la împuternicirea locală, introducând şi aplicând trei principii fundamentale: împărţirea deciziilor, abordare integrată şi participare .

12.1.2. Analiza contextului local, judeţean, regional, naţional şi european La nivelul oraşului Voluntari există o serie de documente de planificare a dezvoltării locale, respectiv:

- Strategia de dezvoltare economico-socială a oraşului Voluntari pentru perioada 2007-2013 aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr.17/16.03.2007;

- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Voluntari aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 30/18.02.2010.

Aceste documente stabilesc o serie de priorităţi de dezvoltare la nivel local şi fundamentează implementarea unor proiecte. Principalele obiective prevăzute în strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari sunt:

- Transformarea oraşului Voluntari într-un oraş european modern;

- Dezvoltarea infrastructurii de bază;

- Îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă;

- Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale;

- Dezvoltarea unui mediu socio-cultural stabil;

- Protecţia mediului; - Dezvoltarea urbană durabilă.

Aceste obiective generale detaliate într-o serie de obiective specifice aveau ca scop transformarea Voluntariului într-un oraş modern al secolului 21.

Dinamica dezvoltării impune o actualizare continuă A documentelor de planificare existente şi racordarea acestora la abordările în planificare de la nivelele superioare de conducere. La nivelul judeţului Ilfov au fost adoptate o serie de documente strategice de dezvoltare, respectiv Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007-2013 şi Planul de amenajare a teritoriului judeţean Ilfov documente care reglementează dezvoltare la nivel judeţean. Printre obiectivele strategice ale Consiliul Judeţean Ilfov care se regăsesc în strategia de dezvoltare a judeţului:

- Ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor judeţului;

- Asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;

- Sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de oportunităţi si facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini;

- Promovarea unei agriculturi performante şi revigorarea spaţiului rural, ca alternativă socio-economică a mediului urban;

- Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor publice oferite cetăţenilor;

- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice şi a celorlalte utilităţi publice;

- Protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de mediu;

- Dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

- Valorificarea potenţialului turistic local.

La nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov a fost elaborat Planul pentru Dezvoltare Regională 2007-2013 care are ca obiectiv strategic: „până în 2015, calitatea vieţii în regiunea Bucureşti-Ilfov va atinge nivelul altor regiuni ale capitalelor europene, în termeni de acces la servicii publice, într-un context de creştere susţinută şi durabilă şi de creare de locuri de muncă de calitate pentru toţi”. Acest obiectiv general se transpune în patru obiective specifice, articulate pe următoarele priorităţi:

- Îmbunătăţirea capacităţii administrative regionale;

- Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii;

- Îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energie;

- Stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă.

La nivel naţional au fost elaborate şi adoptate o serie de documente programatice, din care amintim de:

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR);

- Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României.

CSNR oferă un cadru coerent pentru cei care elaborează politici, programe şi planuri de implementare. Viziunea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 este „O Românie competitivă, dinamică şi prosperă”. Viziunea Strategică abordează nevoile de dezvoltare socio-economică, propune

soluţii pentru disparităţile sociale cu care se confruntă România şi sprijină strategiile UE de dezvoltare. CSNR are în vedere următoarele priorităţi tematice:

- Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

- Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

- Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România;

- Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente.

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României prevede ca obiectiv naţional pentru orizontul temporal 2013 „Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.” Documentul strategic naţional precizează că realizarea acestui obiectiv va fi asigurată de acţiuni cu specific regional, subregional şi local, încadrate în următoarele axe prioritare:

- Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ca poli urbani de creştere;

- Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor prin modernizarea infrastructurii de transport regionale şi locale;

- Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor;

- Consolidarea mediului de afaceri regional şi local;

- Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.

La nivel european a fost adoptată Strategia Europa 2020, care propune trei priorități care se susțin reciproc:

- Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

- Creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

- Creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Obiectivele principale ale strategiei sunt:

- Rata ocupării forţei de muncă a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să crească de la nivelul actual de 69% la cel puţin 75%;

- Investirea a 3% din PIB în cercetare-dezvoltare (C-D), în paralel cu dezvoltarea unui indicator care să reflecte intensitatea C-D și inovării;

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20%faţă de nivelurile din 1990,creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie în consumul final de energie și o creștere cu 20% a eficienţei energetice;

- Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuală de 15% la 10%și majorarea procentajului


persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare de la 31% la cel puţin 40% în 2020;

- Numărul cetăţenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului naţional de sărăcie ar trebui redus cu 25%, ceea ce ar însemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din sărăcie.

12.1.3. Diagnoza şi identificarea categoriei de abordare strategică 1. Caracteristici pozitive: Existenţa unui Potenţial economic. Oraşul Voluntari deţine câteva atuuri economice care îl disting: numărul persoanelor juridice active din punct de vedere juridic ce revine la 1.000 de locuitori, este foarte mare( 97,9‰ faţă de 32,1‰ la nivel naţional), număr mare de societăţi comerciale cu capital străin,productivitatea muncii superioară nivelului judeţean, evoluţia cifrei de afaceri a persoanelor juridice a crescut spectaculos, dezvoltarea accentuată a comerţului şi a industriei prelucrătoare, platformă industrială şi centru de afaceri în dezvoltare, volum mare de investiţii, numărul crescut de IMM-uri la 1.000 locuitori. Poziţionarea geografică strategică şi accesibilitate ridicată Oraşul Voluntari beneficiază de o accesibilitatea din punct de vedere rutier, feroviar şi aerian; este traversat de rute importante de transport rutier: DN2; este situat la 4 km de DN1 şi este

mărginit pe o distanţă de 12 km de Şoseaua de centură a Bucureştiului, se află poziţionat pe coridorul pan-european IX, se află în proximitatea municipiului Bucureşti, capitala României. Existenţa unui potenţial crescut în domeniul locuirii şi dezvoltării rezidenţiale Oraşul dispune de o serie de dezvoltări rezidenţiale şi de importante terenuri pentru dezvoltare. Suprafaţa locuibilă medie este ridicată (80,6 mp/locuinţă), oraşul este racordat la utilităţi, poluarea mediului este scăzută, accesul la infrastructuri de comerţ est ridicat. Potenţial demografic Rata natalităţii, rata mortalităţii, gradul de îmbătrânire, rata de dependenţă demografică, rata stabilirilor cu domiciliul au avut evoluţii pozitive, în condiţiile în care la nivel naţional există o serie de probleme demografice. Nivel de trai peste media naţională. Indicatorul venituri totale pe cap de locuitor este în Oraşul Voluntari unul dintre cele mai mari din ţară, peste nivelul unor oraşe importante din România. De asemenea, câştigul salarial mediu net este superior mediei judeţene şi naţionale. Existenţa unui potenţial de dezvoltare metropolitană Dezvoltarea zonei metropolitane Bucureşti va face din oraşul Voluntari un beneficiar de dezvoltare prin dezvoltarea serviciilor publice, implementarea unor proiecte de infrastructură în parteneriat, o

dezvoltare echilibrată şi planificată, dezvoltarea structurilor comerciale şi industriale, atragerea investiţiilor străine, atragerea unor fonduri europene semnificative.

2. Caracteristici negative:

Insuficienta coordonare în dezvoltare Oraşul suferă din cauza lipsei unei planificări comune cu localităţile limitrofe, a dezvoltării haotice a zonelor de locuit. Calitatea relativ scăzută a serviciilor. Deşi existente, serviciile de alimentare cu apă, canalizare, servicii de asigurare a siguranţei cetăţeanului, serviciu de transport public se află la început şi necesită investiţii importante în continuare. Serviciile de educaţie şi sănătate sunt la un nivel mediu, dar cetăţenii oraşului beneficiază de aceste servicii prin proximitatea faţă de municipiul Bucureşti cel mai mare furnizor de servicii de educaţie şi sănătate. Suprafaţa spaţiilor verzi existente raportată la numărul de locuitori este foarte scăzută Protecţia mediului Oraşul se confruntă cu un nivel destul de ridicat de poluare a aerului din cauza traficului rutier; şi cu poluare fonică prin prisma vecinătăţii cu Aeroportul Internaţional Băneasa. Lipsa unor amenajări de petrecere a timpului liber

Concluzii: - Dezvoltarea oraşului nu reprezintă

doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de voinţa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în programe operaţionale;

- Oraşul Voluntari se confruntă cu probleme specifice unui oraş în plină dezvoltare;

- Oraşul Voluntari se află mult deasupra altor comunităţi similare datorită poziţionării geografice;

- Oraşul Voluntari deţine un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea economică;

- Creşterea calităţii vieţii în oraşul Voluntari este un element strategic indispensabil dezvoltării viitoare a oraşului;

- Succesul strategiei depinde de capacitatea administraţiei publice locale de a coopera cu mediul privat şi comunitatea, de a implementa proiectele, de a le monitoriza, evalua şi corecta în timp.

Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de avantajele ce derivă din poziţionarea oraşului relativ la căile de comunicaţie şi transport.

12.1.4. Scenarii de dezvoltare Scenariile de dezvoltare reprezintă proiecţii viitoare ale oraşului Voluntari, alternativele de dezvoltare ale acestuia. Analiza scenariilor nu încearcă să arată o imagine singulară, exactă, a perioadei următoare, ci încearcă să proiecteze o serie de alternative pe care oraşul Voluntari le poate urma. Ulterior formulării scenariilor, se analizează posibilitatea de apariţie a fiecărui scenariu, impactul şi riscuri aferente fiecărei alternative. În cadrul Strategiei de Dezvoltare a Oraşului Voluntari s-au formulat trei scenarii posibile:

- Scenariul menţinerii status-quo-ului;

- Scenariul includerii oraşului Voluntari în municipiul Bucureşti (Sector 7);

- Scenariul dezvoltării metropolitane (Crearea Zonei Metropolitane Bucureşti).

Scenariul menţinerii status-quo-ului

Acest scenariu presupune menţinerea situaţiei actuale a oraşului Voluntari, ca unitate teritorial-administrativă a judeţului Ilfov. Această alternativă presupune, însă, mai multe dezavantaje precum furnizarea unor servicii publice la costuri mai ridicate sau menţinerea unui grad de atractivitate economică mai scăzută decât situaţia capitalei. În cadrul scenariului menţinerii status-quo-ului, Primăria Voluntari continuă să furnizeze în mod individual servicii publice de tipul Serviciului Public de Alimentare cu Apă şi Canalizare sau a

Serviciului Transport Voluntari. Pe lângă acestea, alte servicii publice ce se află în administrarea Primăriei Oraşului Voluntari sunt:

- Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor;

- Direcţia de Asistenţă Socială; - Direcţia Educaţie Cultural -

Sportivă şi Îngrijiri Comunitare; - Poliţia Comunitară; - Serviciul Voluntar pentru Situaţii

de Urgenţă; - S.C. ELECTROVOL S.A.; - Taximetrie; - S.C. ECOVOL S.A.

Pentru o creştere a competitivităţii oraşului Voluntari este nevoie, însă, de întărirea relaţiilor de cooperare cu administraţiile publice învecinate, aspect neatins de prezentul scenariu. Problemele şi deciziile de politică urbană nu mai trebuie privite izolat, la nivelul fiecărui oraș. Voluntariul trebuie să devină punct de dezvoltare regională şi să îşi asume responsabilitatea pentru coeziunea teritorială. Conform Cărţii de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, politica integrată de dezvoltare urbană ne pune la dispoziţie un set de instrumente care, în numeroase oraşe europene, şi-au dovedit deja utilitatea în crearea unor structuri de guvernare moderne, eficiente şi deschise colaborărilor. Acestea sunt indispensabile pentru creşterea competitivităţii oraşelor europene. Aceste instrumente facilitează coordonarea din timp a dezvoltării locuinţelor, economiei, infrastructurii şi serviciilor, ţinând seama, printre altele, de impactul


îmbătrânirii şi migraţiei populaţiei şi de condiţiile de politică energetică. Oraşele care funcţionează ca centre regionale ar trebui să coopereze, ca elemente ale modelului policentric, pentru a oferi o parte din propria valoare adăugată altor oraşe, din zone rurale şi periferice, precum şi din zone cu provocări şi necesităţi geografice specifice. Regiunile urbane de diferite dimensiuni, oraşele mici şi medii precum şi zonele rurale sunt încurajate să coopereze cu alte administraţii, chiar din alte ţări, pentru a-şi consolida identitatea internaţională şi specializarea, ca mod de a deveni mai atractive pentru investiţii. Este raţional să ne concentrăm asupra centrelor de inovare existente. În aceste condiţii, scenariul menţinerii status-quo-ului limitează, într-o oarecare măsură, posibilităţile de dezvoltare ale oraşului Voluntari. Această alternativă are implicaţii asupra tuturor sectoarelor importante - economie, sănătate, cultură, educaţie, etc. – efectele resimţindu-se în mod direct asupra bugetului local.

Scenariul includerii oraşului Voluntari în municipiul Bucureşti

Acest scenariu presupune transformarea oraşului Voluntari în sectorul 7 al municipiului Bucureşti, având un statut egal cu al celorlalte sectoare ale capitalei. În şedinţa Consiliului Local care a avut loc în data de 08.09.2009 s-a făcut un prim pas spre crearea zonei metropolitane. A fost propusă organizarea unui referendum la care locuitorii oraşului Voluntari să îşi

poată exprima votul cu privire la transformarea oraşului Voluntari în sectorul 7 al Capitalei. În acest sens, Primăria Oraşului Voluntari a început demersurile prin organizarea unui referendum în data de 22 noiembrie 2009, odată cu primul tur al alegerilor pentru preşedintele României. Voluntărenii au agreat în procent de 78% ideea transformării oraşului în sectorul 7 al municipiului Bucureşti. Avantajele acestui scenariu enumerate de factorii politici în vederea transformării oraşului Voluntari în sector al capitalei sunt:

- O dezvoltare mult mai rapidă a infrastructurii;

- Facilitarea amenajării integrate a teritoriului la nivel regional;

- Promovarea unor proiecte comune (Voluntari - Bucureşti) de dezvoltare integrată;

- Acces mult mai uşor la atragerea de investiţii şi fonduri structurale. Punctajul pentru fişele de proiecte pentru atragerea de fonduri europene va fi mai mare şi în consecinţă într-un viitor cât mai apropiat diferenţele între actualul nostru oraş şi Capitală vor devenii insesizabile;

- Ca şi sector al capitalei, fondurile care vin de la bugetul de stat vor fi mai mari;

- Diminuează dezechilibrele create între centru şi zona limitrofă provocate de dispersarea în planul structurii demografice, sociale şi economice de dezechilibrele legate de transportul în comun, finanţarea infrastructurii, rezervele de spaţiu pentru locuire şi servicii;

- Diminuarea disproporţiilor legate de transportul în comun;

- Odată cu dezvoltarea comună şi totodată rapidă a infrastructurii se va rezolva şi problema decongestionării traficului;

- Odată cu dobândirea statutului de bucureşteni şi valoarea proprietăţilor deţinute de cetăţenii din oraşul Voluntari va fi mai mare;

- Creşterea competitivităţii economice a localităţilor;

- Management eficient şi performant;

- Dezvoltare durabilă, ameliorarea condiţiilor de mediu.

Transformarea oraşului Voluntari în sectorul 7 al municipiului Bucureşti este, însă, un proces mai complex ce presupune parcurgerea mai multor etape. După organizarea referendumului, următorul pas spre transformarea oraşului în sector este aprobarea consilierilor municipiului Bucureşti a unui referendum la nivelul Capitalei. Dacă şi bucureştenii vor fi de acord cu înfiinţarea sectorului şapte, atunci guvernul ar trebui să dea o hotărâre prin care să-i fie recunoscut oraşului noul statut. Tocmai din acest motiv apreciem că probabilitatea ca acest scenariu să se îndeplinească este destul de redusă.

Scenariul dezvoltării metropolitane

Dezvoltarea teritorială durabilă este un subiect care a stârnit interesul Uniunii Europene de circa două decenii. În prezent, România este semnatara mai multor documente europene de

referinţă vis-{-vis de această problematică:

Carta europeană a amenajării teritoriului – adoptată de cea de a VI-a Conferinţă Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului, care a avut loc la Terremolinos, Spania (1983);

Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar (SDEC) – Dezvoltarea spaţială echilibrată şi durabilă a teritoriului Uniunii Europene – document al Uniunii Europene, adoptat la Consiliul Informal al Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului – Postdam, Germania (1999);

Principiile directoare pentru o dezvoltare teritorială durabilă a continentului european – document al Consiliului Europei, adoptat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) – Hanovra, Germania (2000).

La nivelul României unul dintre cele mai importante documente referitoare la dezvoltarea spaţială este Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030. Una dintre principalele linii directoare propuse este racordarea la reţeaua europeană a polilor şi coridoarelor de dezvoltare spaţială, care presupune şi dezvoltarea spaţială policentrică şi echilibrată a ariilor cu funcţiuni metropolitane Bucureşti, Timişoara şi Constanţa şi structurarea sistemelor urbane de sprijin în configurarea reţelei policentrice echilibrate la nivel teritorial. Conform documentului menţionat anterior, asumarea şi consolidarea rolului specific al fiecărui pol de dezvoltare ar trebui să se realizeze prin:

Întărirea funcţiunilor metropolitane ale polilor urbani situaţi în ierarhia superioară a reţelei de localităţi, prin dezvoltarea unor servicii de importanţă supra-naţională, creşterea competitivităţii centrelor urbane cu potenţial metropolitan, pe baza resurselor umane superior pregătite, capabile să susţină restructurarea sectorială şi dezvoltarea parcurilor de activităţi;

Afirmarea şi dezvoltarea rolului regional al polilor urbani prin îmbunătăţirea bazei economice, a mediului de afaceri şi a infrastructurii de servicii pentru o mai bună exploatare a potenţialelor lor teritoriale în vederea atragerii investiţiilor şi în consecinţă a întăririi competitivităţii;

Consolidarea polilor locali, oraşe mici şi mijlocii, prin valorificarea resurselor endogene, viabilizarea şi proximitatea marilor centre regionale, în special nodurilor intermodale, promovarea unor strategii de diversificare economică în oraşele monofuncţionale; regenerarea/ revitalizarea oraşelor mici şi mijlocii contribuie la dezvoltarea economică regională şi locală şi la diminuarea disparităţilor existente;

Promovarea unor strategii de dezvoltare urbană integrată, orientate spre diversificare funcţională şi socială;

Promovarea cooperării între oraşe şi zonele rurale vecine pentru întărirea regiunilor funcţionale şi sprijinirea cooperării pe bază de parteneriat între centrele urbane prin proiecte comune şi schimburi mutuale de experienţă;

Reglementarea dezvoltării urbanistice, care include: evitarea dezvoltării urbane extensive necontrolate; conservarea caracterului tradiţional valoros şi a identităţii culturale a localităţilor prin prevederi referitoare la tipologia constructivă şi forma arhitecturală şi urbanistică a zonelor construite; restricţii severe privind dezvoltări urbanistice în zone de risc (inundaţii, alunecări de teren).

Reţeaua Europeană de Observare a Planificării Spaţiale (ESPON) desemnează ca „stâlpi” ai policentricităţii o serie de Arii Funcţionale Urbane (Functional Urban Area – FUA). La nivelul Uniunii Europene sunt identificate 1.595 arii funcţionale urbane, din care 59 sunt amplasate în România. În Regiunea Bucureşti-Ilfov au fost identificate două Arii Funcţionale Urbane: oraşul Voluntari şi municipiul Bucureşti. Acesta din urmă, însă, intră în categoria Ariilor Metropolitane de Creştere Economică (Metropolitan European Growth Area – MEGA), definite ca centre urbane care dispun de o situaţie bună în ceea ce priveşte accesibilitatea/transportul, sectorul economic, cercetare-dezvoltare, etc. Municipiul Bucureşti intră în categoria 4 a Ariilor Metropolitane de Creştere Economică, categoria metropolelor mai slab dezvoltate (alături de Sofia, Ljubljana, Vilnius, Cracovia, Riga, Timişoara sau Valetta). Aria Funcţională Urbană Voluntari prezintă o situaţie aparte la nivel


naţional, dispunând de un grad de accesibilitate foarte ridicat, comparabil cu cel al Ariilor Metropolitane de Creştere Economică Bucureşti şi Timişoara. Oraşul Voluntari este unul dintre singurele oraşe de această dimensiune din ţară care se bucură de un nivel ridicat de accesibilitate, astfel încât putem afirma că potenţialul de

dezvoltare al localităţii este foarte mare. Centrele urbane uşor accesibile au, în general, peste 200.000 locuitori, fiind desemnate fie poli metropolitani cu vocaţie internaţională, fie poli naţionali cu potenţial metropolitan. Reţeaua Europeană de Observare a Planificării Spaţiale (ESPON) dezvoltă

un sistem mai amplu de analiză, propunând şi alte concepte cheie precum cel de Orizont Potenţial Urban Strategic (Potential Urban Strategic Horizont – PUSH) şi de Arie de Integrare Policentrică (Potential Polycentric Integration Area - PIA). Orizontul Potenţial Urban Strategic este definit ca perimetrul din vecinătatea Ariilor Funcţionale Urbane la care se poate ajunge în maxim 45 de minute de mers cu maşina pornind din centrul FUA. În Uniunea Europeană există state precum Germania, Italia, Austria, Ungaria, acoperite aproape în totalitate de Orizonturi Potenţiale Urbane Strategice, ceea ce arată o bună dispersie în teritoriu a centrelor urbane. Pe de altă parte, România, alături de ţări precum Spania, Suedia, Norvegia sau Finlanda se încadrează în rândul statelor cu un grad destul de scăzut de acoperire cu Orizonturi Potenţiale Urbane Strategice. Aceasta înseamnă că există suprafeţe considerabile care prezintă un acces dificil la o Arie Funcţională Urbană (localităţi aflate la o distanţă mai mare de 45 de minute de mers cu maşina). Orizontul Potenţial Urban Strategic al oraşului Voluntari cuprinde 53 localităţi din 6 judeţe (Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova) şi are o suprafaţă de 2.342,61 km2. Aceasta reprezintă premisa dezvoltării unor relaţii de cooperare cu un număr însemnat de localităţi din vecinătate. Orizontul Potenţial Urban Strategic al municipiului Bucureşti cuprinde un număr de 63 de localităţi, având o suprafaţa totală de 2.886,32 km2. În

comparaţie cu Orizontul Potenţial Urban Strategic al oraşului Voluntari, aria de influenţă a municipiului Bucureşti se extinde mai mult în judeţul Giurgiu. Orizonturile Potenţiale Urbane Strategice pot duce la formarea Ariilor de Integrare Policentrică, acestea fiind construite prin îmbinarea PUSH-urilor învecinate în cadrul cărora cel puţin o treime din suprafaţa Orizontului Potenţial Urban Strategic mai mic din punct de vedere demografic se suprapune peste un alt Orizont Potenţial Urban Strategic . Fiecare Orizont Potenţial Urban Strategic poate aparţine unei singure Arii de Integrare Policentrică, fiind preferat oraşul de mai mari dimensiuni. În Uniunea Europeană, spre exemplu sunt formate 249 Arii de Integrare Policentrică care cuprind 1.139 Orizonturi Potenţiale Urbane Strategice. În cazul de faţă, Orizontul Potenţial Urban Strategic al oraşului Voluntari şi cel al Municipiului Bucureşti formează Aria de Integrare Policentrică cu nodul în Bucureşti. Practic, 90% din suprafaţa Orizontului Potenţial Urban Strategic Voluntari se suprapune peste Orizontul Potenţial Urban Strategic al municipiului Bucureşti. Suprafaţa totală a Ariei de Integrare Policentrică Bucureşti-Voluntari este de 3.129,12 km2. În cadrul unei astfel de zone pot apărea multiple pârghii de integrare şi dezvoltare economică, putându-se totodată facilita contactele cu Ariile de Integrare Policentrică învecinate. Analizând distribuţia Ariilor de Integrare Policentrică de la nivel naţional, putem observa posibilele

relaţii de colaborare ce pot fi dezvoltate între Aria de Integrare Policentrică Bucureşti - Voluntari şi alte structuri asemănătoare. Aria de Integrare Policentrică Bucureşti-Voluntari este situată la o distanţă de circa 15 km de AIP Ruse, 60 km de AIP Piteşti, 70 km de AIP Călăraşi şi 150 km de AIP Craiova. Poziţionarea AIP Bucureşti - Voluntari în relativa apropiere a numeroase Arii

de Integrare Policentrică de la nivel naţional înlesneşte relaţiile de colaborare dintre acestea. Una dintre recomandările explicite ale Reţelei Europene de Observare a Planificării Spaţiale (ESPON) în raportul Potentials for polycentric development in Europe este că la nivel micro, oraşele ar

Figură 20 Aria de integrare policentrică Bucureşti-Voluntari


trebui încurajate să colaboreze în vederea urcării în ierarhia naţională. În acest sens, Ariile de Integrare Policentrică precum cea formată din oraşul Voluntari şi municipiul Bucureşti ar trebui luate drept cadru de referinţă în vederea formării de noi relaţii inter-orăşeneşti. Astfel, principalul aliat al oraşului Voluntari pentru dezvoltarea în perioada următoare rămâne municipiul Bucureşti. Desigur, proximitate morfologică/spaţială nu reprezintă o garanţie de cooperare, însă reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea unui sistem de complementarităţi economice, sociale şi culturale. Orientarea oraşului Voluntari către municipiul Bucureşti este cu atât mai importantă cu cât, în prezent, ambele localităţi sunt considerare ca având o dezvoltare monocentrică. Formarea Ariei de Integrare Policentrică reprezintă, însă, un prim pas pentru crearea unei reţele policentrice la nivel regional şi chiar inter-regional. Conform Reţelei Europene de Observare a Planificării Spaţiale, oraşe de tipul Voluntariului – aşezate în imediata vecinătate a unor oraşe foarte mari – pot reprezenta motorul dezvoltării unor structuri policentrice dacă li se oferă oportunitatea de a ieşi din „umbra” metropolelor cu care se învecinează. Desigur, natura relaţiei din Voluntari şi municipiul Bucureşti trebuie nuanţată în intervalul următor. Deşi scenariul principal arată că o structură

policentrică din care să facă parte ambele localităţi va fi mono-nucleară (oraşul dominant va fi capitala) şi mono-direcţională (relaţiile vor fi orientate preponderent către capitală), eforturile publice trebuie să conducă la dezvoltarea poli-nucleară şi multi-direcţională. Aceasta înseamnă că relaţia de schimburi dintre Voluntari şi Bucureşti va fi reciprocă, ecartul dintre nivelurile de dezvoltare ale structurilor participante urmând a se diminua. Trebuie evitat un sistem urban policentric dominat de un singur oraş.

Politicile de dezvoltare regională policentrică pot duce la stimularea creşterii centrelor urbane din afara nucleului reprezentat de Municipiul Bucureşti. La nivel regional dezvoltarea policentrică va presupune creşterea numărului de schimburi dintre oraşul Voluntari şi alte localităţi urbane şi crearea unui sistem de complementaritate reciprocă între acestea. Schema de Dezvoltare a Spaţiului Comunitar susţine că promovarea complementarităţii între oraşe şi regiuni aduce şi posibilitatea de

Figură 21 Poziţionarea AIP Bucureşti-Voluntari la nivel naţional

a profita de avantajele pe care le oferă concurenţa economică dintre ele, controlând în acelaşi timp inconvenientele. Complementaritatea nu va trebui totuşi să se limiteze la concurenţă şi la economie, ci se va extinde la ansamblul funcţiunilor urbane, (ca de exemplu cultură, învăţământ şi formare sau infrastructuri sociale). Este vorba de a urma o politică care să încurajeze o cooperare eficientă între oraşe, bazată pe interese comune şi pe un aport al tuturor participanţilor. Caracterul liber consimţit al cooperării şi egalităţii în drepturi între parteneri constituie condiţii prealabile. Dezvoltarea unor sinergii a oraşului Voluntari cu municipiul Bucureşti, dar şi cu alte localităţi cu viziuni comune poate începe prin elaborarea unei strategii de dezvoltare urbană integrată, orientată spre diversificare funcţională şi socială. În scopul dezvoltării policentrice a sistemelor urbane din Europa, Conferinţa Europeană a Miniştrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului (CEMAT) a propus unele măsuri de întărire a potenţialului centrelor şi zonelor urbane, care pot fi aplicate şi în oraşul Voluntari:

Ghidarea extinderii spaţiale a oraşelor, limitarea tendinţei de suburbanizare prin utilizarea eficientă a spaţiului intravilan, promovarea parcelărilor şi tehnicilor urbanistice şi de construcţii care economisesc teren, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele construite şi crearea de spaţii verzi;

Regenerarea zonelor urbane în declin şi combinarea funcţiilor sau grupurilor sociale în cadrul unor structuri urbane, în cazul zonelor cu procese de excludere socială;

Înfiinţarea unor organisme de planificare interurbană pentru coordonarea proiectelor comune de amenajare.

Acest scenariu de dezvoltare a oraşului Voluntari este o alternativă recomandată şi în Agenda Teritorială a Uniunii Europene. Reuniunea Informală a Miniştrilor Europeni Responsabili cu Dezvoltarea Urbană şi Coeziunea Teritorială, Leipzig, 24-25 mai 2007. Potrivit documentului elaborat în urma întâlnirii, oraşele care funcţionează ca centre regionale ar trebui să coopereze, ca elemente ale modelului policentric, pentru a oferi o parte din propria valoare adăugată altor oraşe, din zone rurale şi periferice, precum şi din zone cu provocări şi necesităţi geografice specifice. Pentru a facilita acest proces este necesar să fie extinse şi modernizate permanent reţelele de infrastructură din cadrul şi între regiunile Europei. Implementarea unui politici de susţinere a dezvoltării policentrice se poate realiza recurgând la mai multe categorii de instrumente: 1. Instrumente spaţiale. Acestea

reprezintă, în general, măsuri de politici publice regionale care dispun de buget şi reglementări proprii. Pot avea un impact evident asupra echilibrului dintre regiuni şi, dacă au succes, pot contribui la dezvoltarea unor structuri policentrice. Exemple de instrumente spaţiale: Planuri de acţiune teritoriale, programe de

investiţii, dezvoltarea infrastructurii, crearea de parteneriate şi relaţii de colaborare, relocarea unor agenţii administrative de la nivel naţional, etc.

2. Instrumente non-spaţiale: reforma administrativă este importantă pentru dezvoltarea policentrică la fel de mult precum pentru capacitatea instituţională a regiunilor. Exemple de instrumente non-spaţiale: reforma administrativă, fondurile Uniunii Europene, echilibrarea bugetară.

3. Instrumente de planificare strategică, acestea reprezentând cel mai frecvent utilizat instrument în politicile publice de dezvoltare policentrică. Exemple de instrumente de planificare strategică: Strategia regională de dezvoltare economică, mecanisme de coordonare orizontale, mecanisme de coordonare verticale, viziunea spaţială, etc.

Cea mai simplă cale de dezvoltare a unei structuri policentrice este de a urma alternativa policentricităţii instituţionale sau politice. Aceasta este o formă de colaborare voluntară care are la bază dorinţa de colaborare a instituţiilor şi administraţiilor publice locale. O alternativă ar fi constituirea şi întărirea rolului strategic al Zonei Metropolitane Bucureşti urmată de o repartizare a funcţiilor între regiunile urbane din cele rurale de la nivel zonal. Conform Legii privind PATN nr. 351/2001, anexa I, zonele metropolitane sunt structuri asociative constituite pe bază de parteneriat voluntar între un municipiu de rang 0 sau municipii reşedinţă de judeţ şi localităţi urbane şi rurale aflate în


Figură 22 Tendinţe de dezvoltare spaţială a oraşului Voluntari

vecinătatea acestora, având relaţii de colaborare şi cooperare economică, socială şi culturală. Obiectivele de bază avute în vedere la constituirea Zonei Metropolitane Bucureşti sunt următoarele:

dezvoltarea economică şi socială echilibrată a localităţilor din cuprinsul zonei metropolitane, cu respectarea specificului acestora;

stabilirea direcţiilor de dezvoltare durabilă a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor;

gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului;

identificarea sectoarelor de activitate cu plus-valoare ridicată creşterea competitivităţii, cooperării şi bunăstării localităţilor;

realizarea echilibrului între amenajarea urbană şi expansiunea urbană, utilizarea eficientă a terenurilor în acord cu funcţiile urbanistice adecvate;

punerea în valoare a patrimoniului cultural;

promovarea tehnologiei de informaţii şi comunicaţii;

protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale;

creşterea accesului la resurse. În prezent, evoluţiei urbanizării oraşului Voluntari îi este caracteristic sistemul vectorial. Aceasta înseamnă că Voluntariul se va dezvolta, în principal, în lungul principalelor artere rutiere. Din acest punct de vedere o contribuţie semnificativă o va avea construirea o trei mari artere rutiere (printre care şi Autostrada Bucureşti – Braşov) prin centrul oraşului Voluntari (zona cuprinsă între cartierul Pipera şi

cartierul vechi Voluntari). În aceste condiţii, este aşteptată dezvoltarea spaţială a oraşului dinspre zonele construite spre viitoarele drumuri publice, dar şi în lungul acestora. Expansiunea spaţială a oraşului trebuie, însă, să limiteze tendinţele de sub-urbanizare prin dezvoltarea tehnicilor de construcţii care economisesc teren.

Analizând probabilitatea de apariţie a scenariilor prezentate anterior şi evaluarea impactului acestora asupra dezvoltării oraşului Voluntari, concluzionăm că scenariul cu cea mai mare probabilitate de apariţie şi cu cel mai important impact asupra localităţii este cel al dezvoltării metropolitane a oraşului.

Figură 23 Zona metropolitană Bucureşti

12.1.5. Dezvoltarea metropolitană a oraşului Voluntari Planificarea spaţială durabilă are în vedere integrarea aspectelor privind dezvoltarea ştiinţifică şi tehnologică în structurile spaţiale ale localizării forţei de muncă, centrelor universitare, resurselor materiale, polilor de dezvoltare, sistemelor pieţelor şi ale sistemelor de accesibilitate aferente. În prezent sunt luate în considerare următoarele tipuri de politici spaţiale integrate:ţ

- Crearea de centre puternice („porturi ale inteligenţei”) şi dezvoltarea centrelor de dezvoltare existente, orientate pe domeniile care asigură competitivitatea României, conectate internaţional (acestea sunt amplasate în principal în capitală şi centrele regionale dar şi în unele centre specializate);

- Asigurarea localizării echilibrate la scara teritoriului naţional a învăţământului superior şi cercetării;

- Corelarea acestora cu dezvoltarea serviciilor şi dotărilor aferente, cu amplasarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice, relaţionarea acestora cu facilităţile de comunicare şi acces la informaţii în condiţiile asigurării

accesibilităţii şi echipării tehnice necesare. Aceasta presupune necesitatea unei abordări strategice integrate, a cooperării interinstituţionale legate de aceasta, precum şi a unor sisteme de finanţare proiectate adecvat. Într-o

primă fază, coordonarea şi integrarea acestora este necesar să întărească armătura polilor şi culoarelor urbanizate la scară regională şi naţională.

Scenariul menţinerii status-quo-ului

Scenariul includerii oraşului Voluntari în municipiul Bucureşti

Scenariul dezvoltării metropolitane

Probabilitate de apariţie

Impactul aşteptat


Perspectivele privind evoluţia sectoarelor de activitate. Din perspectiva evoluţiei sectoarelor de activitate, planificarea dezvoltării spaţiale şi asigurarea coeziunii teritoriale iau in considerare: procesele de restructurare sectorială şi procesul de urbanizare şi relaţia urban-rural, în condiţiile identificării competenţelor-cheie şi asigurării competitivităţii României în UE. Procesul de restructurare sectorială, în stadiul actual, ridică o suită substanţială de probleme cu impact asupra dezvoltării spaţiale la nivelele inter-sectorial şi intra-sectorial. Restructurarea inter-sectorială presupune reducerea inevitabilă a activilor ocupaţi în sectorul primar (agricultură, silvicultură, pescuit), scăderea sau, în cazuri speciale, creşterea moderată a sectorului secundar (industrie şi construcţii) şi creşterea accentuată a sectorului terţiar (serviciile dintre care cea mai mare parte o reprezintă „producţia abstractă”). Restructurarea intra-sectorială conduce în sectoarele primar, secundar şi terţiar la modificări importante: A. Sectorul primar:

- schimbarea raportului dintre agricultura de subzistenţă şi cea de producţie;

- constituirea unor lanţuri/clustere axate pe producţie, procesare, transport, servicii specifice asociate, cercetare, export, cu ierarhizarea unor centre principale „porturi agro-industriale” sau „porturi verzi” de

conectare la fluxurile internaţionale;

- adoptarea sistemelor de informatizare a agriculturii necesară pentru subvenţionarea fermelor, compatibile cu sisteme UE funcţionale;

- adaptarea la exigenţele agriculturii periurbane;

- dezvoltarea agriculturii ecologice etc.;

B. Sectorul secundar:

- încheierea procesului de privatizare;

- atragerea investitorilor pentru o re-industrializare moderată, pe baza noilor tehnologii şi în sisteme moderne de organizare (parcuri de activităţi);

- conversia fostelor platforme industriale, pe baza potenţialului existent şi cerinţelor pieţei, cu susţinerea zonelor economice relevante şi formarea clusterelor pentru produse competitive şi de excelenţă;

C. Sectorul terţiar:

- privilegierea emergenţei „industriei serviciilor” ca activitate de producţie abstractă;

- susţinerea cercetării şi învăţământului superior;

- dezvoltarea serviciilor publice la nivel european;

- dezvoltarea turismului în sistem cluster la scară teritorială.

Procesul de urbanizare reflectă evoluţia structurii activităţilor economice către terţiarizarea economiei, iar strategiile spaţiale de urbanizare urmăresc facilitarea acestui deziderat, crearea condiţiilor spaţiale specifice pentru

orientarea către economia bazată pe cunoaştere. Dinamizarea procesului de urbanizare este un factor important în cadrul strategiilor spaţiale care urmăresc crearea, la scară teritorială, a condiţiilor favorabile de trecere de la statutul rural la cel urban pe două căi:

- real, în jurul municipiilor şi oraşelor prin constituirea zonelor metropolitane şi a aglomerărilor urbane;

- vectorial, prin privilegierea constituirii coridoarelor urbanizate în lungul principalelor căi de transporturi trans-europene şi naţionale, pornind de la nodurile strategice inter-modale şi inter-rang.

Se estimează că România va înregistra, odată cu restructurarea sectorială, o creştere accentuată a urbanizării (ca ritm peste media categoriei ţărilor din care face parte), de la 56,2% în anul 2000 la 66,9% în anul 2025. Această creştere va însemna modificarea statutului de locuitor rural în cel de locuitor urban a peste 1,1 milioane locuitori (din care marea majoritate vor rămâne în localităţile lor care îşi vor schimba statutul din sat în oraş). Competitivitatea este analizată în legătură cu amplasarea teritorială a combinaţiilor de activităţi economice, resurse şi servicii de dezvoltare competitive şi cu potenţial competitiv, precum şi cu evoluţia structurii sectoarelor economice. De asemenea, sunt luate în considerare aspectele privind distribuţia spaţială a avantajelor competitive, a polilor şi zonelor competitive şi sprijinirea funcţionării acestora pentru a atinge indicatorii europeni specifici.

Implicaţiile spaţiale se referă la pregătirea suportului strategic de planuri/scheme directoare privind amenajarea teritoriului naţional, aferente apariţiei unor noi forme de agregare şi specializare a activităţilor din cadrul celor trei sectoare: - necesitatea identificării reţelei

naţionale de centre de importanţă internaţională pentru procesarea şi distribuţia produselor agricole;

- constituirea unui sistem de cooperare a comunelor rurale cu centrele lor urbane de mici dimensiuni şi complementare ca servicii, ca partener de dialog cu statul, regiunea sau aglomeraţiile urbane în programele vizând dezvoltarea;

- precizarea ariilor de dezvoltare economică şi a profilului acestora, concentrări de activităţi de cercetare–dezvoltare şi învăţământ superior (parcuri ştiinţifice şi tehnologice, poli ai inteligenţei), concentrări de parcuri industriale sau de mari industrii, constituirea platformelor logistice cu rol regional-european sau naţional, concentrări de funcţiuni metropolitane de anvergură internaţională şi regional-europeană.

Perspectivele privind dezvoltarea spaţială. Viziunea asupra dezvoltării spaţiale pe care o denotă o serie de studii şi de planuri de amenajare teritorială pentru Uniunea Europeană, se întemeiază pe integrarea următoarelor aspecte în continuă dinamică:

- zonele de dezvoltare spaţială, structurante pentru politicile de

dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi a ţărilor candidate;

- reţeaua europeană de metropole şi centre trans-naţionale, naţionale şi regionale (METREX);

- reţeaua europeană de coridoare şi linii de forţă;

- noile relaţii dintre urban şi rural; - valorificarea peisajului natural şi

cultural. Spaţial vorbind, imaginea României în context european este dată de poziţia sa de articulaţie nord-sud şi est-vest şi de potenţialul de relaţionare intercontinentală. Prin zonă metropolitană se înţelege o zonă constituită prin asociere, pe baza de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României si municipiile de rangul I) şi localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată la distanţe de până la 30 de km, între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri . Teritoriul metropolitan, pe baza Legii urbanismului 350/2001, este definit ca suprafaţa situată în jurul municipiilor de rangul I, cuprinzând localităţi aflate la distanţe de pana la 30 de km, în cadrul căreia se creează relaţii reciproce de influenţă în domeniul căilor de comunicaţie, economic, social, cultural şi al infrastructurii edilitare. De regulă, limita teritoriului metropolitan depăşeşte limita administrativă a localităţii şi poate depăşi limita judeţului din care face parte”. Definiţii conform Legii nr. 215-2001 republicată:

- aglomerări urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele prevăzute la lit. j), şi oraşe, împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă;

- asociaţii de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice;

- zonă metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I şi unităţile administrativ teritoriale aflate în zona imediată.

Interdependenţe municipiul Bucureşti şi teritoriul metropolitan Expansiunea în desfăşurare a Municipiului Bucureşti este o extindere „naturală" a oraşului, prin care acesta încearcă rezolvarea unor probleme şi disfuncţionalităţi mult timp ignorate, create uneori chiar de expansiunea anterioară sau a unora recent apărute (criza spaţiului de circulaţie şi parcare auto, determinat de creşterea numărului de autovehicule, la nivelul unei infrastructuri mult subdimensionate). Procesul se manifestă prin construirea de ansambluri rezidenţiale, infrastructuri comerciale, grupări industriale. Întrucât spaţiul intravilan al


Figură 24 Axe de dezvoltare Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-Ilfov

Bucureştiului prezintă o serie de dezavantaje (suprafeţe disponibile reduse sau subdimensionate, preţuri mari, cu situaţie juridică incertă, spaţii disponibile, dar de tip brownfield, implicând cheltuieli mari de demolare şi pregătire), sunt preferate locaţiile exterioare perimetrului administrativ al Bucureştiului, dar aflate cât mai aproape de acesta, respectiv primul inel de localităţi, respectiv zona metropolitană Bucureşti. Explozia din ultimii ani a proiectelor rezidenţiale la nivelul teritoriului Bucureştiului se explică prin creşterea cererii de locuinţe (chiar o criză a spaţiului locativ), determinată de creşterea populaţiei din aport exterior, de creşterea nivelului veniturilor şi a standardelor de viaţă (modelul tradiţional al multiplelor generaţii convieţuind în aceeaşi locuinţă a subzistat tocmai din cauza posibilităţilor materiale insuficiente), dar şi de existenţa unui număr mare de investitori speculativi. Proiectele rezidenţiale au îmbrăcat toate formele, de la locuinţe unifamiliale de lux, dispuse în perimetre securizate, până la locuinţe colective de tip bloc turn de mari dimensiuni.

Infrastructurile comerciale construite pentru a deservi Municipiul Bucureşti în interiorul perimetrului său administrativ sau în imediata apropiere a acestuia sunt menite a rezolva problema deficitului cronic creat prin trecerea de la sistemul economiei centralizate la cel a al economiei de piaţă - marcată de fenomenul consumului, ca motor al întregii economii. S-au construit astfel întregi sisteme comerciale cu depozite,

platforme logistice, reprezentanţe, spaţii de vânzare (hypermarket-uri, show-room-uri).

Grupările industriale sunt în majoritatea lor proiecte investiţionale greenfield, construite de la zero, numărul delocalizărilor industriale, având ca sursă interiorul oraşului şi ca ţintă spaţiile din proximitate, fiind extrem de redus. Practic, destructurarea generală a industriei Municipiului Bucureşti a însemnat desfiinţarea celei mai mari părţi a întreprinderilor sau

restrângerea activităţii lor în perimetre care constituie doar o fracţie din spaţiul ocupat anterior. industria dezvoltată în jurul Bucureştiului este de tipul clusterelor de mici întreprinderi, cu profiluri dintre cele mai diferite. O extindere mai mare au avut-o industria materialelor de construcţii (menită să acopere cererea din sectorul extrem de activ al construcţiilor), industria alimentară (lactate, dulciuri, băuturi răcoritoare şi alcoolice) şi industria textilă. Aceasta din urmă valorifică avantajul forţei de muncă ieftine, condiţie care, odată dispărută, va determina relocalizarea activităţii spre

zone geografice corespunzătoare. Întrucât extinderea Bucureştiului în perimetrul administrativ al localităţilor învecinate nu s-a produs în baza unei strategii sau într-un cadru organizat (de tipul zonă metropolitană), ca principal factor de influenţă în elaborarea unui model de expansiune teritorială a Municipiului Bucureşti, trebuie avut în vedere preţul terenului. Spaţiile vizate de dezvoltările actuale au favorizat nordul şi vestul oraşului(în mod special oraşul Voluntari), creând o serie de dezechilibre sociale şi economice. Unul dintre factorii care structurează extinderea spaţială a Municipiului Bucureşti este dispunerea arterelor de circulaţie, în funcţie de care se declină şi accesibilitatea diferitelor teritorii. Acesta a determinat orientarea iniţială a noilor dezvoltări în jurul principalelor axe de comunicaţie, rămânând şi în prezent un important factor de atracţie. Dat fiind natura circulaţiei la nivelul spaţiului metropolitan, predominant auto, axele rutiere au în prezent o importanţă, din acest punct de vedere, cu mult mai mare decât cele feroviare. Nu trebuie neglijat însă rolul acestora din urmă în ceea ce priveşte navetismul şi mai ales perspectivele de viitor, ţinând cont de avantaje (capacitate mare de transport, viteză, siguranţă, cost mai redus). Preocupările legate de îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de transport naţionale au avut un efect vizibil şi la nivelul spaţiului de interfaţă dintre Municipiul Bucureşti şi teritoriul suport al acestuia. Este de remarcat crearea celor două sectoare de autostradă (Bucureşti - Piteşti şi Bucureşti - Constanţa), dar şi lucrările de refacere

la nivelul celorlalte axe rutiere, care au ca punct de plecare capitala(inclusiv Şoseaua de Centură)ş Calea ferată Bucureşti - Ploieşti a fost de asemenea refăcută, astfel încât să permită obţinerea unei viteze de circulaţie mai mari şi a unui confort sporit. Creşterea calităţii axelor de circulaţie metropolitane are un efect de sporire a atractivităţii acestora în localizarea structurilor sociale şi economice, fiind astfel un factor de structurare în interiorul spaţiului metropolitan. Arterele care se îndreaptă spre zone de importanţă economico-socială mai mare (oraşe sau regiuni importante) au, bineînţeles, şi o circulaţie mai intensă. Interesant este faptul că aceleaşi trasee concentrează şi cea mai mare parte a noilor ansambluri economice sau locative, care se construiesc în zona de interfaţă din imediata apropiere a oraşului (iar, pe măsură ce terenurile se ocupă, la o distanţă din ce în ce mai mare de oraş). Pe cale de consecinţă, acestea generează un trafic suplimentar, care încarcă uneori peste capacitate arterele de circulaţie în cauză. Spaţial, axele care prezintă cea mai mare încărcătură de circulaţie şi de noi echipamente sunt cele dinspre partea de nord a Bucureştiului(inclusiv DN2 care străbate oraşul Voluntari). Traficul intens a fost unul dintre motivele localizării anumitor tipuri de elemente (suprafeţele comerciale, spre exemplu), un altul, calitatea mai bună a infrastructurii rutiere (pentru activităţi industriale), proximitatea imediată a oraşului, de asemenea (pentru proiectele rezidenţiale).

Pentru ca o zonă metropolitană să funcţioneze corect şi să permită dezvoltarea economică în condiţiile îmbunătăţirii calităţii vieţii, calitatea structurilor de transport este deosebit de importantă. De fapt, una dintre condiţiile care au determinat apariţia şi naşterea acestor structuri a fost tocmai progresul de ordin tehnologic înregistrat în domeniul transporturilor, fapt care a dus la "scurtarea" distanţelor şi la posibilitatea disocierii spaţiale loc de muncă - loc de rezidenţă. O analiză a proiectelor industriale la zi relevă poziţionarea într-o măsură semnificativă la nivelul axelor metropolitane. Explicaţia se leagă de următorul raţionament: oraşul Bucureşti s-a dezvoltat mult timp fără a externaliza din funcţiile sale, densitatea spaţiului construit este extrem de mare în perimetrul interior, terenurile în aceste zone sunt rare şi prin urmare scumpe, astfel că sunt preferate pentru proiectele mari, solicitând suprafeţe importante, terenurile aflate în zona premetropolitană (în afara centrului metropolitan), iar cele care dispun de legături mai rapide cu oraşul sunt în contact cu axele majore de circulaţie - axe structurante prin urmare. Raţionamentul se aplică şi pentru proiectele din domeniul serviciilor, dar şi pentru proiectele rezidenţiale. Multe suprafeţe comerciale mari beneficiază de avantajele poziţionării în proximitatea unei artere majore de circulaţie. Iar proiectele în curs vizează acelaşi tip de localizare, criza spaţiului tinzând să se amplifice în anumite zone (posibil cu efecte negative, de exemplu reducerea spaţiului verde). O parte


semnificativă a proiectelor rezidenţiale are în vedere realizarea de locuinţe individuale, de regulă pe loturi de cel puţin 200 mp. Necesarul de teren este mai mare în acest mod. În mod logic, acestea sunt amplasate în afara oraşului, în lungul axelor metropolitane.

Prima şi poate cea mai importantă funcţie a oricăreia dintre axele metropolitane este de asigurare a circulaţiei. Trebuie să facem totuşi distincţia între circulaţia intrametropolitană din spaţiul metropolitan şi cea extrametropolitană, deşi ambele folosesc aceleaşi structuri. În interiorul spaţiului metropolitan, axele structurante au acelaşi tip de funcţie, şi, odată cu aceasta, aceeaşi importanţă, ca şi străzile pentru oraş. Practic, fără circulaţie nu ar fi de conceput nici spaţiul metropolitan, nici oraşul. Pentru locuitorii spaţiului metropolitan, axele de circulaţie îndeplinesc importante îndatoriri: cei care locuiesc în spaţiul premetropolitan, dar lucrează în centrul metropolitan (din ce în ce mai mult se întâlneşte şi situaţia inversă), le utilizează zilnic (navetism), mulţi dintre cei din centrul metropolitan aglomerat pentru turism de week-end (de multe ori se folosesc chiar rezidenţe secundare). Un alt factor care s-a impus treptat ca element de ordonare a spaţiului metropolitan este preţul terenurilor. Acesta a favorizat rezervarea anumitor zone (îndeosebi din nord şi vest) pentru utilizări rezidenţiale. În faza când preţurile terenurilor erau la niveluri mai reduse, în aceste zone au fost dezvoltate sau pregătite pentru dezvoltări viitoare şi o serie de zone comerciale. De asemenea,

preţul terenurilor determină, în perioada actuală, îndepărtarea proiectelor cu necesar mare de teren de zona de interfaţă a Municipiului Bucureşti. Semnificative pentru localizarea proiectelor economice sunt direcţiile de creştere a preţurilor terenurilor în Municipiul Bucureşti şi în interfaţa acestuia. Astfel, în primul rând trebuie observată tendinţa de creştere a preţurilor terenurilor dinspre periferie spre centru, ca o legitate generală. Centrul este văzut ca spaţiu atractiv, mult mai bine amenajat, pe măsura îndepărtării de acesta, percepţia asupra ariilor respective fiind mai negativă şi ca atare acestea sunt considerate mai puţin valoroase. În al doilea rând intervine accesibilitatea, eventual corelată cu lipsa factorilor de repulsie. Terenurile situate în partea de nord şi vest a oraşului prezentau un nivel de accesibilitate ridicat prin prezenţa unor drumuri naţionale bine întreţinute (consecinţă a necesităţii asigurării unor fluxuri de nivel naţional sau european). Treptat, circulaţia a devenit mai dificilă prin creşterea numărului de companii şi persoane care au ales aceste teritorii, însă preţurile terenurilor se menţin ridicate, susţinute de astă dată de percepţia pozitivă asupra lor. Factori locali au avut de asemenea un cuvânt de spus, astfel explicându-se creşterea diferenţiată a preţurilor spre periferie, pe direcţia nordică fiind prezente mai multe elemente de atracţie (lacuri, păduri cu efect în îmbunătăţirea calităţii mediului), comparativ spre exemplu cu direcţia sudică, raportată la centrul Bucureştiului.

Localităţile limitrofe tind să rămână unităţi administrativ - teritoriale de sine stătătoare, chiar dacă trecerea din Municipiul Bucureşti în spaţiul lor nu mai este vizibilă (de exemplu, oraşele Voluntari, Pantelimon, Popeşti-Leordeni), iar multiple continuităţi funcţionale (sisteme de utilităţi sau de transport) determină o integrare puternică. Pe măsura epuizării spaţiului disponibil în interiorul Municipiului Bucureşti şi pe măsura creşterii preţului terenului, alternativa dezvoltării în proximitatea Capitalei a devenit tot mai utilizată. Dacă alte impedimente au putut fi adresate cu mare eficienţă din punctul de vedere al costurilor implicate, problema dotării cu utilităţi este una determinantă. Astfel că, în multe situaţii, s-a preferat plasarea unor noi structuri edilitare sau economice în contiguitate cu structuri mai vechi, pentru a beneficia de conexiuni facile la utilităţi. Un bun exemplu de acest tip este cartierul Pipera, care a folosit canalizarea preexistentă.

Faptul că prezenţa utilităţilor constituie un factor de mare atractivitate rezultă şi din succesul zonelor de dezvoltare economică dotate cu utilităţi şi propuse investitorilor de către diverse autorităţi locale. În proximitatea Municipiului Bucureşti neexistând iniţiative în acest sens, alternativa a reprezentat-o gruparea spontană a întreprinderilor economice, în scopul partajării costurilor mari necesitate de dotarea cu utilităţi. Acelaşi proces s-a produs şi în cazul ansamblurilor rezidenţiale. S-au constituit astfel o serie de nuclee şi arii

funcţionale în spaţiul de interfaţă dintre Municipiul Bucureşti şi arealul din jur.

Valorificând accesibilitatea oferită de actuala Şosea de Centură a Municipiului Bucureşti, proximitatea faţă de acest sistem urban central şi costurile mai reduse ale terenului, multe dintre

nucleele şi ariile funcţionale noi s-au localizat în teritoriul metropolitan. Întrucât prezenţa unei infrastructuri preexistente a constituit un factor de atracţie suplimentar, oraşele din jurul Municipiului Bucureşti s-au constituit în adevăraţi poli de dezvoltare, aşa cum este şi cazul oraşului Voluntari. Noile arii rezidenţiale situate în afara limitelor oraşului se găsesc preponderent în partea de nord a Capitalei. Dar, pe măsură ce devine din ce în ce mai costisitoare construirea de noi ansambluri în această zonă de nord a oraşului, investitorii se reorientează tot mai mult spre alte zone din jurul Bucureştiului. Astfel, multe dintre noile proiecte rezidenţiale tind să se localizeze în partea de nord-est sau chiar de est a Capitalei, ţinând cont în continuare de proximitatea faţă de drumurile de acces în oraş, de preţul terenurilor, de prezenţa spaţiilor verzi şi a suprafeţelor lacustre. Printre avantajele de care poate dispune capitala, prin operaţionalizarea zonei metropolitan Bucureşti se numără:

- obţinerea de spaţiu suplimentar absolut necesar delocalizării parţiale sau totale a unor ramuri industriale, în condiţiile reiniţializării dezvoltării în domeniu a Municipiului Bucureşti, valorificând condiţia sa de pol regional de dezvoltare;

- construcţia de cartiere rezidenţiale pentru folosinţa cetăţenilor Municipiului Bucureşti şi pentru atragerea de populaţie din alte regiuni ale ţării sau din exterior (mai ales considerând şi evoluţia demografică a oraşului);

- dezvoltarea în acest areal a marilor platforme logistice şi comerciale cu acces facil dinspre capitală şi transformarea capitalei într-un actor cel puţin de nivel regional, care să asigure conexiunile U.E. cu spaţiul ex-sovietic, respectiv cu cel balcanic;

- utilizarea terenurilor disponibile din spaţiul de interfaţă pentru implantarea unor elemente necesare vieţii sociale a oraşului, solicitând suprafeţe de teren considerabile, între care spaţii de agrement, stadioane, piste de atletism, săli sportive, săli polivalente, astfel încât să crească vizibilitatea internaţională a oraşului (de notat că sintagma Micul Paris se datora şi atmosferei cosmopolite a oraşului în perioada interbelică);

- mai bună zonare şi separare a diferitelor moduri de utilizare a terenului în oraş, prin existenţa resurselor funciare pentru crearea spaţiilor tampon, astfel încât să susţină obiectivele anterioare, iar Municipiul Bucureşti să umple de conţinut condiţia de capitală europeană atribuită;

- asigurarea premiselor înfiinţării centurii verde-galben, cu roluri benefice multiple pentru oraş, dar şi ca un mod de a asigura contracararea presiunii

produselor proaspete de pe piaţa internaţională;

- fluidizarea intrărilor şi ieşirilor de persoane, bunuri, energie şi informaţie, astfel încât să se materializeze oportunitatea de a deveni un hub european în domeniu;

- soluţii de abordare a problemei deşeurilor în spaţii periferice, astfel încât potenţialul de atracţie demografică şi economică să fie multiplicat, iar posibilităţile importante de dezvoltare din acest moment succesiv crizei economice să fie valorificate.

Avantajele unităţilor administrativ-teritoriale din arealul metropolitan sunt considerabil mai mari decât cele valorificate în prezent. Printre acestea enumerăm:

- Implicarea autorităţilor locale în design-ul proiectelor economice şi sociale necesare capitalei, dar amplasate în orizontul local al interfeţei, astfel încât acest spaţiu să devină atractiv din punct de vedere social şi economic;

- Amplasarea mai compactă a structurilor comerciale sau de producţie industrială este o oportunitate valorificabilă de către localităţile învecinate Municipiului Bucureşti, în situaţia unei planificări în comun a teritoriului metropolitan.

- Teritoriul metropolitan permite, printr-o organizare teritorială corespunzătoare, o zonificare echilibrată a componentelor unităţilor teritorial-administrative, implicate prin corelarea necesităţilor Municipiului Bucureşti cu cele locale. Municipiul Bucureşti este ideea


centrală în jurul căreia se organizează majoritatea proiectelor de investiţii din spaţiul metropolitan bucureştean, astfel că necesităţile comunităţilor locale de la nivelul acestui spaţiu sunt în mare măsură ignorate. Presiunea este considerabil mai puternică la nivelul teritoriului metropolitan, ca urmare a contactului direct, care permite un acces relativ mai rapid, cu Municipiul Bucureşti.

- Convergenţa şi astfel densificarea fluxurilor de natură economică şi socială în zona capitalei sunt un alt factor de presiune. Zonificarea teritoriului administrativ al localităţilor componente ale spaţiului de la exteriorul capitalei, realizată astfel încât să permită medierea intereselor acestora şi ale Municipiului Bucureşti, constituie o oportunitate.

- Organizarea eficientă a teritoriului învecinat cu Municipiul Bucureşti, astfel încât să răspundă cerinţelor unui spaţiu metropolitan, ar permite inclusiv ordonarea fluxurilor de persoane şi bunuri economice centrate pe capitală, astfel încât să se intersecteze în măsură mai redusă, iar conflictele şi congestia în trafic să fie diminuate. De asemenea, amplasarea corespunzătoare a echipamentelor de tipul platformelor logistice, absolut necesare pentru transbordarea mărfurilor între mijloacele de transport de mare capacitate şi cele de tonaj, care fac legătura cu punctele de comercializare din interiorul localităţilor, asigură fluidizarea aprovizionării, inclusiv pentru comunele şi oraşele din proximitatea Municipiului Bucureşti.

12.1.6. Stabilirea obiectivului general al strategiei Viziunea de dezvoltare a oraşului Voluntari ne arată cum se doreşte a fi Voluntariul în anul 2020, obiectivul general şi obiectivele strategice arată ce trebuie făcut pentru a se împlini acest deziderat. Astfel, obiectivul general al prezentei strategii care reprezintă şi misiunea ei este de a realiza o dezvoltare economică şi socială durabilă, care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului Voluntari şi transformarea oraşului într-un centru comercial şi rezidenţial cu impact regional. Astfel, oraşul Voluntari trebuie să-şi valorifice avantajele pe care le are şi să-şi consolideze rolul în regiune. Dezvoltarea economică şi socială a oraşului trebuie realizată şi prin îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi a infrastructurii rutiere, creşterea eficienţei serviciilor publice, asigurarea calităţii şi protecţiei mediului, prin îmbunătăţirea funcţionalităţii şi aspectului oraşului, îmbunătăţirea colaborării dintre comunitatea locală şi sectorul public ori dezvoltarea capacităţii administrative.

12.1.7. Relevanţa strategiei faţă de nevoile identificate Oricare ar fi viziunea de dezvoltare a unui oraş, pentru a deveni reală şi efectivă, are nevoie de o societate urbană puternică, care creşte din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care ştie să-şi multiplice capacităţile şi oportunităţile, care poate intensifica viaţa economică, socială şi culturală, care este capabilă să maximizeze puterea specifică şi capacităţile de a performa. Pentru a fi relevantă strategia de dezvoltare trebuie să fie rezultatul unui amplu proces de consultare publică, proces desfăşurat atât la nivelul cetăţenilor oraşului, cât şi la nivelul actorilor locali importanţi, respectiv instituţii publice, reprezentanţi ai mediului privat, reprezentaţi ai societăţii civile. Implicarea acestora pe tot parcursul elaborării strategiei corelat cu realizarea unui sondaj privind opinia cetăţenilor poate garanta faptul că obiectivele, măsurile, acţiunile descrise în strategie vizează rezolvarea problemelor locuitorilor oraşului.

Strategia este concepută pentru a produce oportunităţi de dezvoltare şi pentru a crea locuri noi de muncă şi afaceri. Acestea sunt deziderate în contextul unui model de societate deschisă în care există oportunităţi egale care să permită oricui accesul la o viaţă economică. capitală, teritoriul metropolitan dispune de o densitate mare a reţelei de circulaţie. Această situaţie constituie un avantaj din punct

de vedere economic şi social (accesibilitate ridicată). Pe de altă parte, construcţia şi operarea reţelelor de transport auto şi feroviar au un potenţial important de degradarea a calităţii vieţii din zonele implicate. Dacă o parte dintre costurile sectorului transport sunt directe, recunoscute, acceptate şi astfel imputabile, costurile de mediu aferente sunt de ordin indirect şi mai greu imputabile (de exemplu, potrivit principiului poluatorul plăteşte).

Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrată a teritoriului la nivel regional astfel încât prin aceasta să se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucureşti şi aria limitrofă în planul structurii demografice, sociale si economice, în ceea ce priveşte transportul în comun, dotarea infrastructurală. Înlăturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o îmbunătăţire a calităţii vieţii populaţiei. Cele mai importante acţiuni ar putea fi cele legate de transportul în comun, alimentarea cu apă, prelucrarea deşeurilor şi implementarea unor proiecte investiţionale.


12.2. VIZIUNE. OBIECTIVE STRATEGICE


12.2.1.Viziunea Viziunea dezvoltării reprezintă o formă împărtăşită a identităţii şi a valorilor comune, care să ofere comunităţii un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare. Acest deziderat reprezintă un concept strategic de dezvoltare, ce cuprinde aspecte spaţiale şi ne-spaţiale, calitative şi cantitative ale dezvoltării.

Viziunea de dezvoltare trebuie să fie concretă şi posibil de atins prin obiective. Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie, oamenii de afaceri, populaţia, pentru stabilirea unui consens în ceea ce priveşte viitorul comunităţii respective. Strategia de dezvoltare a oraşului

Voluntari reprezintă viziunea comunităţii asupra direcţiilor strategice de urmat în perioada 2011-2020. Printr-un amplu proces de consultare publică Primăria oraşului Voluntari deţine acum un instrument de planificare strategică care va facilita dezvoltarea socio-economică viitoare a localităţii. Dezvoltarea economică a zonei reprezintă unul dintre pilonii principali ai dezvoltării comunităţii şi reprezintă totodată prioritatea numărul unu. Realizarea unor investiţii în infrastructură şi echiparea edilitară fără sprijinirea concomitentă a economiei locale nu face decât să amâne rezolvarea problemei locurilor de muncă, a puterii de cumpărare a cetăţenilor şi, în final, a creşterii nivelului de trai. Din acest motiv strategia se bazează pe abordarea

în paralel a celor două dimensiuni ale dezvoltării socio-economice. Poziţionarea strategică a oraşului Voluntari poate reprezenta cheia dezvoltării socio-economice. Comunitatea locală va dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilităţile publice de bază şi la o infrastructură modernizată. Viziunea oraşului Voluntari pentru anul 2020 este cea a unui centru economic important, care să ofere locuitorilor săi locuri de muncă diversificate, condiţii bune de trai şi acces la servicii publice de calitate a unui centru economic cu o infrastructură de afaceri dezvoltată, a unei localităţi atractive pentru potenţialii investitori datorită poziţionării strategice şi resurselor locale. Prin atragerea investitorilor se vor crea locuri de muncă, crescând în acest fel nivelul de trai al întregii populaţii. Astfel, orientarea prioritară a administraţiei publice locale şi a mediului de afaceri este de a oferi o gamă mai variată de locuri de muncă, care să satisfacă pregătirea de specialitate de forţei de muncă locale. Pe de altă parte viziunea oraşului Voluntari pentru anul 2020 este aceea a unui centru rezidenţial care va oferi condiţii de locuire la standarde europene, cu un grad ridicat de acoperire cu utilităţi publice, cu o infrastructură modernizată şi cu un mediu curat.

„Oraşul Voluntari va fi un centru comercial şi rezidenţial modern

care va oferi condiţii bune de trai locuitorilor săi şi va fi un spaţiu

atractiv pentru investitori”

12.2.2. Obiectivul general şi obiectivele strategice Obiectiv general: dezvoltare economică şi socială durabilă a oraşului Voluntari, care să ducă pe termen lung la creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului şi transformarea lui într-un centru comercial şi rezidenţial cu impact regional.

Obiective strategice: 1. Modernizarea şi extinderea

infrastructurii; 2. Dezvoltarea economică a oraşului; 3. Dezvoltarea serviciilor publice;

4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale;

5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire;

6. Dezvoltarea capacităţii administrative.


Modernizarea şi extinderea infrastructurii trebuie să fie o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare locală din România, cu atât mai mult cu cât ea este o constantă în elaborarea strategiilor de la nivel regional şi naţional. Influenţa semnificativă a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico-edilitară, de transport şi a serviciilor publice) asupra nivelului de trai al locuitorilor şi dezvoltării economice reclamă rezolvarea problemelor existente la nivelul municipiului. Modernizarea şi extinderea infrastructurii urbane (drumuri, utilităţi), cât şi dezvoltarea infrastructurii de agrement este o necesitate şi poate bloca dezvoltarea economică, spaţială şi socială. Dezvoltarea ansamblurilor imobiliare şi a locuinţelor, precum şi dezvoltarea zonelor comerciale face necesară dezvoltarea infrastructurii de acces. Starea tehnică a străzilor orăşeneşti nu permite valorificarea corespunzătoare a potenţialului oraşului, influenţează negativ calitatea vieţii şi frânează dezvoltarea afacerilor. Necesitatea intervenţiilor în dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii locale este actuală şi chiar stringentă. Vechimea şi gradul de uzură al sistemului de alimentare cu apă, cu efecte asupra calităţii apei potabile, precum şi reţeaua de canalizare subdimensionată şi lipsa acesteia în unele cartiere influenţează negativ calitatea vieţii locuitorilor oraşului.

Creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului Voluntari implică accesul la utilităţi publice de calitate a tuturor locuitorilor săi. Lucrările trebuie coordonate astfel încât succesiunea acestora să aibă o logică: mai întâi se intervine asupra reţelelor de utilităţi, se îngroapă reţelele de telecomunicaţii, apoi se asfaltează străzile şi trotuarele, se construiesc pistele de biciclete. De aceea, se recomandă ca activităţile referitoare la utilităţi să fie incluse într-un proiect

integrat, de amploare, care să fie urmat de unul similar pentru modernizarea drumurilor. Dezvoltarea infrastructurii de agrement, precum şi construirea unor obiective pentru petrecerea timpului liber vor putea valorifica mai mult potenţialul de dezvoltare al oraşului şi resursele sale naturale(păduri, terenuri pentru dezvoltare).

Dezvoltarea economică a oraşului reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunităţi, fundamentul dezvoltării globale. Practic, activităţile sociale şi culturale trebuie susţinute din punct de vedere financiar de activitatea economică. Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de avantajele ce derivă din amplasarea municipiului relativ la căile de comunicaţie şi transport. De aceea, se va sprijini dezvoltarea şi extinderea gamei de produse şi servicii oferite la nivel local astfel încât aceste avantaje să fie valorificare corespunzător. Una dintre condiţiile de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri local o reprezintă existenţa infrastructurii necesare dezvoltării afacerilor. Fructificarea avantajelor ce derivă din amplasarea oraşului faţă de căile de comunicaţie şi transport, precum şi potenţialul de valorificare a terenurilor disponibile trebuie să ducă pe termen lung la o creştere a numărului de investiţii străine, la relocalizarea unor afaceri din Bucureşti, la dezvoltarea unor parteneriate între autorităţile locale şi mediul de afaceri.

Trebuie recurs la o analiză a oportunităților de investire concomitentă cu promovarea acestora în rândul stakeholderilor, şi acordarea de facilităţi (în limitele legislaţiei în vigoare) investitorilor. Facilitarea accesului investitorilor la utilităţi, crearea unor centre de dezvoltare a afacerilor, promovarea oportunităţilor de investiţii la nivelul oraşului sunt măsuri care pot cataliza

investitorii privaţi în Voluntari şi pot consolida statutul actual al oraşului. Contactul permanent al administraţiei publice cu mediul privat, crearea unor centre de informaţii, introducerea mijloacelor electronice în comunicare, transparentizarea administraţiei locale sunt factori care pot spori încrederea investitorilor şi pot genera noi locuri de muncă.


Dezvoltarea serviciilor publice Obiectivele dezvoltării serviciilor publice sunt rezolvarea nevoilor de bază ale comunităţii şi asigurarea unui echilibru între nevoi şi resurse. Evoluţia planificată a acestor servicii în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii. În condiţiile creşterii interdependenţelor dintre oraşul

Voluntari şi municipiul Bucureşti(navetism, acces la servicii de educaţie, sănătate), modernizarea serviciilor de transport public de călători apare ca o măsură logică a administraţiei locale. Există o serie de probleme întâmpinate de cetăţeni în ceea ce priveşte modernizarea pieţelor şi a altor zone destinate comerţului (renovarea şi dotarea corespunzătoare) ceea ce implică acţiunea autorităţilor locale.

Este necesară îmbunătăţirea activităţii de gestionare a deşeurilor, pornind chiar de la conştientizarea populaţiei cu privire la utilitatea şi necesitatea colectării selective a deşeurilor. Evoluţia numărului de locuitori şi situaţia infracţiunilor fac şi din acest domeniu unul important pentru autorităţile locale.

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Au fost identificate o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, serviciile sociale, motiv pentru care includerea dezvoltării serviciilor sociale ca domeniu prioritar în cadrul strategiei de dezvoltare este absolut necesară. Evoluţia planificată a acestor servicii în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii, dezvoltarea serviciilor de sănătate, asistenţă socială, educaţie, cultură, fiind o prioritate pentru oraşul voluntari. Dotarea materială a unităţilor de învăţământ; starea tehnică a localurile unde se desfăşoară activitatea de învăţământ; personalul didactic insuficient; activitate culturală restrânsă; lipsa infrastructurii pentru desfăşurarea de activităţi de culturale; serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale violenţei domestice etc. sunt insuficient dezvoltate. Mai mult, accentuarea problemelor economice şi scăderea nivelului de trai, populaţia în curs de îmbătrânire şi gradul ridicat de sărăcie reclamă creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale. Scopul educaţiei este de a forma oamenii ca elemente active ale societăţii civile. Educaţia începe încă din primii ani de viaţă şi continuă pe tot parcursul vieţii.

Educaţia nu trebuie redusă doar la programa şcolară obligatorie, ci trebuie privită în ansamblu ca un element de dezvoltare continuă. Educaţia de calitate în rândul populaţiei şcolare presupune accesul grupului ţintă la infrastructură modernă, dotări corespunzătoare şi obţinerea unei susţineri în înregistrarea de performanţă la concursurile şi competiţiile naţionale şi internaţionale. De asemenea educaţia trebuie să cuprindă pe lângă educaţia tinerilor şi educaţia adulţilor în vederea calificării / recalificării profesionale. Domeniul asistenţei sociale s-a dezvoltat semnificativ în ultimii ani, atât sub aspect cantitativ dar, mai ales, calitativ.

Se face din ce în ce mai mult diferenţa între prestaţiile sociale şi serviciile sociale, iar beneficiarii serviciilor sociale nu mai sunt doar persoanele cu handicap, victimele diferitelor abuzuri etc. Un grup social care necesită atenţie deosebită este format din copii şi adolescenţi, mai ales cei ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate. Lipsa unui spital în oraşul Voluntari este resimţită de tot mai mulţi locuitori ai oraşului şi implicarea autorităţii locale în rezolvarea acestei probleme, chiar prin intermediul unui parteneriat public-privat este necesară.


Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire Dezvoltarea durabilă urmăreşte dezvoltarea economică şi socială în concordanţă cu menţinerea unui echilibru raţional între elementele evoluţiei societăţii umane şi integritatea mediului natural. Practic, protecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă a oraşului Voluntari, servind la menţinerea calităţii vieţii întregii populaţii. Protecţia mediului este importantă pentru dezvoltarea economică şi socială, protecţia cadrului natural fiind luată în considerare în toate acţiunile desfăşurate de mediul de afaceri. Astfel, acţiunile de protecţie a mediului sunt definite în strânsă legătură cu politica de dezvoltare economică, aceasta din urmă trebuind să se realizeze fără a periclita accesul generaţiilor viitoare la resursele existente.

Lipsa unei staţii de epurare poate afecta pe termen lung condiţiile de locuire în oraş. Crearea unor surse alternative de energie şi îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice corelat cu modernizarea arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi poate face din oraşul Voluntari un loc în care să îţi doreşti să locuieşti. Dezvoltarea urbană şi a condiţiilor de locuire este o principală prioritate la nivel local, regional şi naţional, iar oraşul Voluntari trebuie să-şi consolideze statutul în privinţa zonelor rezidenţiale. Locuirea joacă un rol semnificativ în dezvoltarea oricărei societăţi, fiind un element crucial pentru progresul economic, social şi cultural. Experienţa a arătat că satisfacerea corespunzătoare a nevoii de locuinţe a necesitat, pentru toate statele europene, existenţa unor

elemente de politică publică în domeniul locuirii şi a unor intervenţii pe piaţa de locuinţe. Locuirea poate influenţa, direct sau indirect, competitivitatea oraşelor, fiind astfel unul dintre factorii care contribuie la dezvoltarea economică locală. Ca răspuns la schimbările fundamentale ale economiei mondiale, administraţiile locale şi regionale încep să folosească tot mai mult condiţiile de locuire ca un avantaj competitiv pentru creşterea economică.

Dezvoltarea capacităţii administrative Capacitatea administrativă şi instituţională eficace reprezintă cheia bunei guvernări, precondiţia elaborării cu succes a politicilor publice şi a implementării strategiei de dezvoltare locale. Obiectivul acestei priorităţi este de a contribui la crearea unei administraţii publice locale mai eficace şi mai eficiente în beneficiul socio-economic al oraşului Voluntari. Abordarea unor domenii cum ar fi planificarea strategică, formularea de politici publice, managementul strategic, monitorizarea, evaluarea, răspunde nevoilor de a îmbunătăţi sistemul de luare a deciziilor şi, în acest context, contribuie la eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice. Pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare a localităţii administraţia publică locală are nevoie de resurse umane instruite. Lipsa personalului instruit, lipsa informaţiilor, lipsa planificării sunt doar câteva cauze care pot sta la baza potenţialului limitat al administraţiei publice de a accesa diverse surse de finanţare existente. Strategia propune acordarea unei atenţii mai ridicate scrierii şi implementării de proiecte, pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. De asemenea, în forma actuală, infrastructura aferentă prezintă numeroase deficienţe în ceea ce priveşte asigurarea accesului liber a tuturor categoriilor de cetăţeni la serviciile publice.

În contextul actual, al crizei economice pe care România o traversează, eficientizarea activităţilor, fie ele publice sau private, reprezintă unul dintre obiectivele majore ale oricărei organizaţii. În mod particular, pe fondul infrastructurii şi resurselor financiare deţinute, este absolut necesară o optimizare a proceselor administraţiei publice locale care să conducă la furnizarea de servicii publice de calitate. Introducerea unor instrumente moderne de comunicare între administraţia publică locală şi cetăţeni

va conduce atât la o transparentizare a activităţii administraţiei publice locale cât şi la o eficientizare a furnizării anumitor servicii publice. Nu în ultimul rând, serviciile de tip e-guvernare facilitează accesul populaţiei la serviciile publice. Pentru o mai bună relaţionare cu nevoile cetăţenilor administraţia trebuie să-şi intensifice eforturile de comunicare şi consultare periodică a acestora.


Obiectiv strategic Măsură

OS.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii

M1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

M1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare M1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement

OS.2. Dezvoltarea economică a oraşului

M2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

M2.2. Atragerea investiţiilor

M2.3. Promovarea parteneriatului public privat

OS.3.Dezvoltarea serviciilor publice

M3.1. Dezvoltarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare

M3.2. Modernizarea iluminatului public

M3.3. Modernizarea serviciilor de transport public de călători

M3.4. Modernizarea pieţelor agro-alimentare

M3.5 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

M3.6 Creşterea siguranţei populaţiei

OS.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

M4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale

M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie

M4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

OS.5.Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

M5.1. Prevenirea poluării aerului

M5.2. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

M5.3. Dezvoltarea unor surse alternative de energie

M5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi

OS.6. Dezvoltarea capacităţii administrative

M6.1. Dezvoltarea resurselor umane

M6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie

M6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în actul decizional


12.3. PLANUL DE ACŢIUNE


Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii

M1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

P1.1.1 Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera

P1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe sos Andronache

P1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe sos Petricani

P1.1.4 Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

P1.1.5 Amenajare parcări

M1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

P1.2.1 Reabilitare, extindere, captare, aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şi canalizare menajeră în Oraşul Voluntari

P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei

P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;

P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale

P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze

M1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber

P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei

P1.3.2 Crearea parcului de interes public Pipera, Oraş Voluntari

P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement

P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. Dincă

P1.3.6 Construcţie teatru orăşenesc

Obiectiv strategic nr. 2. Dezvoltarea economică a oraşului

M2.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri Voluntari

P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economic

P2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia de spaţii de birouri şi comerciale

P2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţi de cercetare-dezvoltare

M2.2. Atragerea investiţiilor

P2.2.1 Promovarea oraşului prin participarea la diverse evenimente

P2.2.2 Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor

P2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare a terenurilor

P2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferite

M2.3. Promovarea parteneriatului public privat

P2.3.1 Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local

P2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri

P2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire în colaborarea cu companii de consultanţă cu specializare în business

P2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice


Obiectiv strategic nr. 3. Dezvoltarea serviciilor publice

M3.1. Modernizarea serviciilor de transport public de călători

P3.3.1 Modernizarea parcului auto al serviciului publice de transport

P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de transport

P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii liniei de metrou în Pipera

P3.3.4 Modernizarea staţiilor de transport public

M3.2. Modernizarea pieţelor agro-alimentare

P3.2.1 Modernizarea pieţelor agro-alimentare

M3.3. Modernizarea iluminatului public

P3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în Oraşul Voluntari

P3.3.2 Extinderea sistemului de iluminat public

M3.4 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

P3.4.1 Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

P3.4.2 Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile

P3.4.3 Dotarea operatorului de salubritate

M3.5 Creşterea siguranţei populaţiei

P3.5.1 Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune Voluntari

P3.5.2 Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului

P3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică

Obiectiv strategic nr. 4: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

M4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale

P4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntar

P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale

P4.1.3 Evaluarea cererii locale de servicii sociale şi socio-medicale

P4.1.4 Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale

P4.1.5 Creare centru multifuncţional pentru persoane victimă ale violenţei în familie

P4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii

P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoanele vârstnice

P4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli pentru combaterea discriminării în rândul copiilor

P4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi

P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim

P4.1.11 Construire biserică strada Emil Racoviţă

P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc

M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie

P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntari

P4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e-learning în şcolile din Oraşul Voluntari

P4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar

P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoli

P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoli

P4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport din şcoli

P4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip after-school

P4.2.7 Organizarea unor evenimente culturale periodice

P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ

P4.2.9 Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu


M4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

P4.3.1 Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor medicale şi socio-medicale

P4.3.2 Program local de promovare a sănătăţii

P4.3.3 Parteneriat public-privat pentru construcţia de unităţi spitaliceşti

P4.3.4 Construire policlinică orăşenească

Obiectiv strategic nr. 5: Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

M5.1. Prevenirea poluării aerului

P5.1.1 Realizarea unei perdele verzi de protecţie/delimitare în zona autostrăzii

P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete

P5.1.3 Campanie de promovare a transportului ecologic

M5.2. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

P5.3.1 Construcţie staţie epurare şi colectoare mari

M5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie

P5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrica pentru iluminatul public

P5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

P5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice

P5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus

P5.3.5 Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice

M5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi

P5.4.1 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari

P5.4.2 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului

P5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protejării mediului

P5.4.4 Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător

P5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şi ecologizarea acestora

P5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare de mobilare a oraşului

P5.4.7 Construirea de spaţii de joacă pentru copii


Obiectiv strategic nr. 6: Dezvoltarea capacităţii administrative

M6.1. Dezvoltarea resurselor umane

P6.1.1 Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar

P6.1.2 Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea Europeană

P6.1.3 Specializarea unei persoane din primărie în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionale

P6.1.4 Atragerea studenţilor pentru efectuarea de stagii de practică

M6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie

P6.2.1 Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul prin implementarea unor soluţii de e-guvernare la nivelul Oraşului Voluntari

P6.2.2 Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul primăriei Voluntari

M6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în actul decizional

P6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare a oraşului Voluntari P6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate

P6.3.3 Organizarea de consultări periodice în Pipera şi Voluntari pentru a identifica nevoile cetăţenilor

P6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare a proiectelor sociale şi de altă natură care pot fi gestionate de ONG-uri locale

Legături cros-sectoriale

OS.1 OS.2 OS.3 OS.4 OS.5 OS.6

OS.1

M1.1 M1.2 M1.3

M1.1 M1.2

M1.1 M1.3 M1.1 M1.2 M1.3

OS.2 M2.1 M2.2

M2.1 M2.2

M2.1 M2.2 M2.3

OS.3 M3.1 M3.2

M3.1 M3.2 M3.3 M3.4

M3.1 M3.3 M3.4 M3.5

M3.3 M3.4 M3.5

OS.4 M4.2 M4.3

M4.2 M4.3

M4.2 M4.3

M4.1 M4.2 M4.3

OS.5 M5.1 M5.2 M5.4

M5.1 M5.2 M5.3

M5.1 M5.2 M5.3 M5.4

M5.3 M5.4

OS.6 M6.1 M6.3

M6.1 M6.2 M6.3

M6.1 M6.2 M6.3

M6.1 M6.1 M6.2 M6.3


Secţiune Măsură

I. Dezvoltare economică I.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

I.2. Atragerea investiţiilor

I.3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă

I.4. Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi administraţia publică locală

I.5. Dezvoltarea infrastructurii turistice

II. Dezvoltarea infrastructurii II.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

II.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

II.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transport public

II.4. Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber

III. Dezvoltare serviciilor publice III. 1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură

III.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

III.3. Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale

III.4. Creşterea siguranţei populaţiei

III.5. Modernizarea serviciilor de transport public de călători

III.6. Modernizarea pieţelor agro-alimentare

III.7. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

IV. Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului

IV.1. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

IV.2. Creşterea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţă

IV.3. Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale

IV.4. Îmbunătăţirea managementului ariilor protejate

IV.5. Reducerea consumului de energie convenţională

V. Dezvoltarea capacităţii administrative

V.1. Dezvoltarea resurselor umane

V.2. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publică

V.3. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie

V.4. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale


Diagrama Gantt Nr. crt.

Obiectiv strategic 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

1 P1.1.1 Realizarea lucrărilor de infrastructura pentru reabilitarea si modernizarea Bulevardului Pipera

2 P1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe sos Andronache

3 P1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe sos Petricani

4 P1.1.4 Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

5 P1.1.5 Amenajare parcări

6

P1.2.1 Reabilitare, extindere, captare, aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şi canalizare menajeră în Oraşul Voluntari

7 P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei

8 P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;

9 P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale 10 P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze

11 P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei 12

P1.3.2 Crearea parcului de interes public Pipera, Oraş Voluntari

13 P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

14 P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement

15 P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. Dincă

16 P1.3.6 Construcţie teatru orăşenesc

17 P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri Voluntari

18 P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economic

19 P2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia de spaţii de birouri şi comerciale

20 P2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţi de cercetare-dezvoltare

21 P2.2.1 Promovarea oraşului prin participarea la diverse evenimente

22 P2.2.2 Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor

Nr. crt.


23 P2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare a terenurilor

24

P2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferite

25 P2.3.1 Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local

26

P2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri

27

P2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire în colaborarea cu companii de consultanţă cu specializare în business

28

P2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice

29 P3.3.1 Modernizarea parcului auto al serviciului publice de transport

30 P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de transport

31 P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii liniei de metrou în Pipera

32 P3.3.4 Modernizarea staţiilor de transport public

33 P3.2.1 Modernizarea pieţelor agro-alimentare

34

P3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în Oraşul Voluntari

35 P3.3.2 Extinderea sistemului de iluminat public

36 P3.4.1 Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

37 P3.4.2 Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile

38 P3.4.3 Dotarea operatorului de salubritate

39


40 P3.5.2 Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului


Nr. crt.


41 P3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică

42

P4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntar

43 P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale 44

P4.1.3 Evaluarea cererii locale de servicii sociale şi socio-medicale

45 P4.1.4 Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale

46 P4.1.5 Creare centru multifuncţional pentru persoane victimă ale violenţei în familie

47 P4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii

48 P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoanele vârstnice

49

P4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli pentru combaterea discriminării în rândul copiilor

50

P4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi

51 P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim

52 P4.1.11 Construire biserică strada Emil Racoviţă

53 P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc

54 P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntari

55 P4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e-learning în şcolile din Oraşul Voluntari

56

P4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar

57 P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoli

58 P4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport din şcoli

59 P4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip after-school

60 P4.2.7 Organizarea unor evenimente culturale periodice

Nr. crt.


61 P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ

62 P4.2.9 Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu

63


64 P4.3.2 Program local de promovare a sănătăţii

65 P4.3.3 Parteneriat public-privat pentru construcţia de unităţi spitaliceşti

66 P4.3.4 Construire policlinică orăşenească

67 P5.1.1 Realizarea unei perdele verzi de protecţie/delimitare în zona autostrăzii

68 P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete

69 P5.1.3 Campanie de promovare a transportului ecologic

70 P5.2.1 Construcţie staţie epurare şi colectoare mari

71 P5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public

72 P5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

73 P5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice

74

P5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus

75 P5.3.5 Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice

76

P5.4.1 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari

77

P5.4.2 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului

78

P5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protejării mediului

79 P5.4.4 Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului


Nr. crt.


înconjurător

80 P5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şi ecologizarea acestora

81 P5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare de mobilare a oraşului

82 P5.4.7 Construirea de spatii de joacă pentru copii

83


84 P6.1.2 Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea Europeană

85 P6.1.3 Specializarea unei persoane din primărie în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionale

86 P6.1.4 Atragerea studenţilor pentru efectuarea de stagii de practică

87


88 P6.2.2 Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul primăriei Voluntari

89 P6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare a oraşului Voluntari

90

P6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate

91 P6.3.3 Organizarea de consultări periodice în Pipera şi Voluntari pentru a identifica nevoile cetăţenilor

92 P6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare a proiectelor sociale şi de altă natură care pot fi gestionate de ONG-uri locale


Plan de reducere a efectelor crizei economice şi de combatere a sărăciei Criza financiară şi economică actuală pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol. Recesiunea economică se extinde în SUA, Europa şi Japonia şi se conturează a fi mult mai dureroasă decât căderea economică din 1981-1982. O masivă scădere a încrederii atât la nivelul sectorului de afaceri, cât şi la nivelul consumatorilor, ambele răspunzând prin restrângerea cheltuielilor, este în plină derulare. Guvernul Statelor Unite şi unele guverne din Europa, încercând să refacă stabilitatea, au naţionalizat părţi ale sectoarelor lor financiare într-o măsură care contrazice înseşi bazele capitalismului modern. Întreaga lume pare astăzi că îşi schimbă cursul, îndreptându-se către o perioadă în care rolul statului va fi mai mare, iar cel al sectorului privat va fi mai mic. Aceasta va fi probabil cea mai dramatică consecinţă a crizei actuale. În SUA şi în unele state din Europa, guvernele şi băncile centrale au răspuns prin îmbunătăţirea lichidităţii; acordarea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturi; recapitalizarea instituţiilor financiare; garantarea celor mai noi emisiuni de către bănci asigurate; prevenirea colapsului dezordonat al întreprinderilor mari interconectate; cumpărarea de acţiuni în bănci; reduceri coordonate ale ratelor dobânzii. Criza financiară globală a afectat considerabil statele membre ale Uniunii

Europene, caracterizându-se prin reducerea posibilităților de creditare, scăderea prețurilor locuințelor, declinul piețelor bursiere şi diminuarea încrederii consumatorilor, a consumului și a investițiilor. Având în vedere amploarea crizei, toate statele membre trebuie să ia măsuri pentru a contracara criza. Coordonate corespunzător, eforturile naționale pot viza în paralel obiective diferite. Acestea pot atenua pe termen scurt efectele recesiunii, dar pot, de asemenea, promova, simultan, reformele structurale necesare pentru a ajuta UE să iasă mai puternică din criză, fără să submineze pe termen mai lung viabilitatea fiscală. În acest sens a fost elaborat Planul European de Redresare Economică, care pune un accent special pe inovare și pe ecologizarea investițiilor UE. Obiectivele strategice ale Planului European de Redresare Economică sunt:

- stimularea rapidă a cererii și consolidarea încrederii consumatorilor;

- diminuarea costurilor umane ale

încetinirii creșterii economice și ale impactului acesteia asupra persoanelor celor mai vulnerabile. Se pot întreprinde acțiuni pentru a împiedica pierderea locurilor de muncă iar apoi pentru a ajuta oamenii să revină rapid pe piața muncii, în loc să se confrunte cu șomajul pe termen lung;

- sprijinul acordat Europei pentru a

valorifica creșterea, atunci când se va produce, astfel încât economia europeană să fie în consonanță cu

cererile competitivității și necesitățile viitorului, astfel cum au fost conturate în Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă. Aceasta înseamnă continuarea reformelor structurale necesare, sprijinirea inovării și construirea unei economii a cunoașterii;

- accelerarea trecerii la o economie

cu emisii scăzute de carbon, fapt care va face ca Europa să fie bine plasată pentru a-și aplica strategia de limitare a schimbărilor climatice și de promovare a securității energiei: o strategie care va încuraja noile tehnologii, va crea noi locuri de muncă ecologice și va deschide noi posibilități pe piețele mondiale în creștere rapidă, va ține sub control factura de energie a cetățenilor și întreprinderilor și va reduce dependența Europei de energia de peste hotare.

Pentru a obține avantaje maxime și pentru a atinge obiectivele planului de redresare, și anume protejarea oamenilor și evitarea distragerii atenţiei ca urmare a crizei de la interesele pe termen lung ale UE și de la necesitatea de a investi în viitorul acesteia ar trebui să existe o legătură strânsă între stimulul fiscal și acțiunile din cele patru domenii prioritare ale Strategiei de la Lisabona (oameni, afaceri, infrastructură și energie, cercetare și inovare). Acţiunile propuse în cadrul Planului European de Redresare Economică sunt:

1. Lansarea unei importante iniţiative europene de sprijinire a ocupării forţei de muncă;

2. Crearea cererii de muncă; 3. Creşterea accesului întreprinderilor

la finanţare; 4. Reducerea sarcinii administrative şi

promovarea antreprenoriatului; 5. Accelerarea investiţiilor în vederea

modernizării infrastructurii Europei; 6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a

clădirilor; 7. Promovarea adoptării rapide a

„produselor ecologice”; 8. Creşterea investiţiilor în cercetare şi

dezvoltare, inovare şi educaţie (în sectorul construcțiilor, o „inițiativă europeană privind clădirile eficiente din punct de vedere energetic”, pentru a promova tehnologiile ecologice și dezvoltarea sistemelor și a materialelor eficiente din punct de vedere energetic în clădirile noi și în cele renovate, în vederea reducerii radicale a consumului de energie);

9. Dezvoltarea tehnologiilor ecologice pentru automobile şi construcţii;

10. Internet de mare viteză pentru toţi. În România, răspunsul la efectele adverse ale crizei nu poate fi similar celui formulat de unele state europene sau celui din SUA. Există câteva diferenţe între economia românească şi aceste economii, care nu permit copierea pur şi simplu a pachetelor de măsuri dezvoltate acolo. În esenţă, este vorba despre faptul că economia românească are un deficit de cont curent mare, care indică dependenţa acesteia de finanţarea externă. Avem de ales între reducerea ordonată a acestui deficit sau în reducerea lui de către piaţă în condiţiile

actuale de tensiune şi neîncredere, cu consecinţe dramatice pentru cursul de schimb şi pentru creşterea economică. La nivel local, criza economică mondială este resimţită de întreaga comunitate din oraşul Voluntari, fie că este vorba de autorităţile publice locale, oamenii de afaceri sau simpli cetăţeni. Un prim efect este diminuarea nivelului taxelor colectate, fapt ce pune în pericol posibilitatea plăţii la timp a creditelor angajate de către administraţia publică locală. La nivel local, criza a decimat agenţii economici şi a diminuat excesiv puterea mediului de afaceri de a susţine revenirea pe o pantă crescătoare a economiei judeţene. Una dintre sursele la care agenţii economici apelau frecvent în anii anteriori pentru investiţii şi dezvoltare – creditarea - este în prezent foarte scumpă, iar riscurile pe care le implică, pe fondul incertitudinii şi neîncrederii generalizate, contribuie decisiv la evitarea împrumuturilor. Această situaţie are implicaţii directe şi asupra accesării fondurilor europene nerambursabile, deoarece contribuţia proprie a beneficiarului privat provenea, în general, tot din credite. Consumul a scăzut semnificativ, ca reacţie imediată la contractarea economică şi la previziunile economice sumbre pentru viitorul apropiat. Un rezultat imediat a fost extinderea zonei nefiscalizate, astfel că încasările la bugetul de stat – şi aşa afectate puternic – sunt din ce în ce mai reduse. Comparativ cu produsele externe,

produsele locale sunt cele mai expuse la diminuarea consumului din cauza dezavantajelor evidente privind costul de producţie (subvenţii mai mici sau inexistente, lipsa programelor efective de sprijinire a producţiei autohtone, tehnologie necompetitivă etc.) dar şi din cauza comportamentului consumatorilor care preferă să cumpere produse din import, mai ieftine şi ambalate mai atrăgător faţă de cele autohtone. În aceste circumstanţe, la care s-au adăugat măsurile severe recente de natură fiscală, o mare parte din angajatorii locali şi-au restructurat activitatea, accentuându-se deficitul de locuri de muncă la nivel judeţean. Reducerile de personal şi de venituri din sectorul bugetar au o contribuţie evidentă la înrăutăţirea situaţiei, Într-un cadru teoretic de bază, ar fi de aşteptat ca impactul crizei financiare mondiale să se reflecte asupra bugetelor publice locale din România în două moduri:

- Prin alocaţii mai mici de la bugetul de stat;

- Prin venituri proprii mai mici. În acelaşi timp, reducerea veniturilor va impune autorităţilor publice locale adoptarea a două măsuri de bază:

- în contextul unei economii în declin şi cu acces redus la piaţa financiară internă (care este şi foarte puţin dezvoltată), ar fi de aşteptat ca majoritatea autorităţilor locale, ale căror bugete au fost afectate, să reducă unele cheltuieli.

- o parte dintre autorităţile locale ar putea apela la credite pentru


finanţarea proiectelor de investiţii, dar această opţiune ar fi disponibilă numai pentru un număr limitat de comunităţi.

Posibilităţile autorităţilor locale de a compensa reducerea veniturilor sunt limitate. Creşterea impozitelor şi taxelor colectate la nivel local nu va avea un impact considerabil, din cauza ponderii lor scăzute şi a declinului general in activitatea economică. În această situaţie, reducerea cheltuielilor de funcţionare este o necesitate. Reacţia autorităţilor locale la reducerea cheltuielilor se limitează, în general, la reducerea unor cheltuieli mici pentru proiecte de investiţii şi a cheltuielilor logistice, pe lângă măsurile luate de reducere a nivelului salariilor. Pentru depăşirea crizei economice, Primăria oraşului Voluntari trebuie să îşi propună o serie de obiective specifice, astfel: 1. Susţinerea investiţiilor publice Investiţiile realizate de administraţia publică reprezintă o modalitate foarte eficientă de intervenţie în situaţii de criză deoarece investiţiile susţin simultan atât cererea cât şi oferta. Impactul este cu atât mai mare cu cât companiile şi forţa de muncă implicate în proiectele de investiţii sunt locale, acestea crescând cererea în sectoarele din amonte şi din aval. În acest fel, efectele investiţiilor se multiplică şi au drept rezultat dezvoltarea agenţilor economici locali şi creşterea ocupării forţei de muncă.

Măsurile pe care administraţia locală le poate lua în sensul susţinerii investiţiilor publice constau în: 1.1. Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene nerambursabile destinate investiţiilor Fondurile nerambursabile disponibile prin programele europene de finanţare reprezintă o oportunitate reală pentru administraţiile publice (dar şi pentru sectorul privat) care, în general, nu au surse financiare suficiente pentru a susţine proiectele de investiţii. Această măsură urmăreşte creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru finanţarea proiectelor locale de investiţii, în special a sumelor alocate pe Programul Operaţional Regional care presupun investiţii în infrastructura de drumuri, infrastructura socială sau de agrement. Acest obiectiv poate fi realizat doar prin întărirea capacităţii administrative a autorităţii locale. 1.2 Emisiuni de titluri de valoare pentru finanţarea şi/sau cofinanţarea investiţiilor Majoritatea programelor de finanţare nerambursabilă prevăd procente reduse de cofinanţare pentru aplicanţii publici. Cu toate acestea, contribuţia financiară proprie este, de multe ori, o problemă pentru beneficiari. Măsurile care urmează sunt destinate preîntâmpinării acestei probleme sau oferirii unei soluţii pentru rezolvarea acesteia. Fondurile necesare pentru finanţarea/cofinanţarea investiţiilor locale pot fi obţinute prin emisiuni de

titluri de valoare cu scadenţa la o perioadă stabilită (ex: după 5 ani). Soluţia propusă este o variantă relativ rapidă şi simplă de creditare pentru susţinerea de investiţii, avantajul fiind că fondurile pot fi eliberate la momentul în care sunt necesare, rambursarea făcându-se după ce perioada de criză a trecut. 1.3 Realizarea unor credite pentru cofinanţarea proiectelor europene şi/sau finanţarea unor proiecte de investiţii Cofinanţarea locală a proiectelor reprezintă o problemă foarte mare pentru administraţii şi, de obicei, reprezintă principala cauză a renunţării la accesarea fondurilor. Creditarea este o alternativă viabilă şi rapidă pentru obţinerea fondurilor pentru cofinanţare. În acest sens Primăria oraşului Voluntari a realizat în luna iunie 2011 un împrumut în sumă de 237,4 milioane de lei (56 milioane euro) pe o perioadă de 20 de ani, bani care vor fi folosiţi pentru cofinanţarea unor investiţii şi refinanţarea datoriei autorităţii locale. 2. Susţinerea agenţilor economici şi atragerea de noi investiţii Criza economică şi financiară afectează în primul rând sectorul privat care, într-o economie sănătoasă, trebuie să reprezinte principalul motor de dezvoltare locală. Reducerea activităţii agenţilor economici privaţi înseamnă şomaj ridicat, încasări reduse de taxe şi impozite etc. De aceea, una dintre preocupările principale pentru

reducerea impactului crizei este de susţinere şi protecţie a mediului economic local, în special a IMM-urilor, acestea prezentând o vulnerabilitate mai ridicată faţă de situaţiile de criză. Măsurile care pot fi întreprinse în această direcţie constau în: 2.1. Promovarea parteneriatelor de tip public-privat Colaborarea dintre sectorul privat şi cel public în finanţarea proiectelor de infrastructură şi a furnizării serviciilor publice s-a dovedit a fi un real succes pentru statele dezvoltate. Parteneriatul Public-Privat (PPP) este o soluţie recomandată datorită avantajelor reale pe care le implică: surse variate de finanţare, timp mai redus de execuţie, know-how superior, tehnici moderne de management, nivel calitativ superior al lucrărilor şi serviciilor etc. PPP presupune o situaţie de câştig deopotrivă pentru partenerul privat şi pentru cel public. Sectorul public rezolvă problemele de infrastructură, reduce (sau chiar elimină) costurile de furnizare a anumitor servicii publice, în timp ce calitatea serviciilor publice furnizate este superioară. Partenerul privat care finanţează în totalitate proiectul de investiţie, exploatează din punct de vedere economic infrastructura / serviciul o perioadă de timp stabilită prin contract, după care cedează infrastructura partenerului public. Partenerul privat îşi asumă riscul ineficienţei economice a proiectului. PPP reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii în situaţii de criză, când bugetele locale nu pot susţine investiţii

locale. în plus, PPP poate contribui la creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene. În România, PPP sunt reglementate de Legea Nr. 178/2010 şi Normele Metodologice de Aplicare aferente. Realizarea parteneriatelor public-private este o măsură care se regăseşte şi în planul de acţiuni al strategiei oraşului Voluntari şi, acolo unde se va considera eficient, se vor realiza procedurile legale pentru dezvoltarea unui PPP. 2.2. Reducerea temporară a unor taxe locale pentru IMM-uri Prin reducerea cel puţin temporară a unor taxe locale sau prin aplicarea cotelor maxime de reducere în situaţiile prevăzute de legile în vigoare se urmăreşte sprijinirea agenţilor economici locali în situaţii de criză. O activitate concretă în acest sens este şi reducerea temporară sau acordarea unei perioade de graţie pentru plata chiriilor la spaţiile aflate în proprietatea publică locală şi care sunt închiriate IMM-urilor locale. 2.3. Promovarea consumului produselor locale Dezvoltarea sectorului productiv este foarte importantă în perioade de criză (dar nu numai!) deoarece generează valoare adăugată locală, locuri de muncă şi antrenează diverse sectoare de activitate din amonte şi aval. Autorităţile publice pot susţine consumul produselor locale prin promovarea acestora în cadrul unor

târguri locale organizate cu acest scop şi/sau în cadrul târgurilor de profil organizate în ţară. 2.4. Atragerea de investiţii străine În contextul reducerii drastice a fluxurilor externe de capital, există o concurenţă tot mai acerbă între administraţiile locale pentru atragerea de noi investiţii. În acest context, primăria Voluntari îşi propune o serie de măsuri care pot stimula investitorii să se localizeze aici, respectiv: modernizarea şi extinderea infrastructurii, dezvoltarea sistemului de servicii publice locale, îmbunătăţirea serviciilor de educaţie şi sănătate, realizarea unui plan de utilizare a terenurilor, etc. Astfel, pentru diminuarea efectelor crizei economice asupra comunităţii locale, administraţia publică locală trebuie să aibă în vedere următoarele priorităţi: 1. Dezvoltarea capacităţii

administrative. 2. Dezvoltarea serviciilor publice; 3. dezvoltarea economică a oraşului; 4. Sporirea veniturilor bugetare; Dezvoltarea capacităţii administrative se referă la îmbunătăţirea aspectelor ce ţin de profesionalizarea resurselor umane şi de eficientizarea proceselor de lucru ale Primăriei oraşului Voluntari astfel încât să se atingă un stadiu care să favorizeze dezvoltarea de proiecte locale, furnizarea de servicii publice calitative, îmbunătăţirea mecanismelor de


coordonare şi colaborare cu alte instituţii publice. Eficientizarea serviciilor publice este o prioritate foarte clar definită chiar de titlul acesteia, referindu-se strict la sfera serviciilor publice locale din oraşul Voluntari. Aspectele abordate pe termen scurt şi mediu se referă la îmbunătăţiri de proces, întărirea managementului, optimizarea activităţilor etc. Prioritatea „Sprijinirea activităţilor economice” urmăreşte punerea în practică unor măsuri şi proiecte care să susţină mediul economic local şi care să ofere posibilitatea implementării viitoarelor proiecte de dezvoltare economică locală. În cadrul planului de acţiuni acestea sunt detaliat prezentate. Astfel, modalităţile prin care autorităţile publice locale pot contribui la depăşirea perioadei de recesiune sunt identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, din surse proprii sau parteneriate cu mediul privat şi organizaţii internaţionale. În acest sens trebuie să fie evaluate şi promovate oportunităţile pe care le oferă oraşul Voluntari. De asemenea, trebuie promovate parteneriatele de tip public-privat. Autorităţile publice locale trebuie să creeze premisele necesare activităţilor de atragere de resurse externe în scopul susţinerii proiectelor de dezvoltare locală. De asemenea, trebuie stimulate investiţiile locale şi dezvoltarea antreprenoriatului local.

Autorităţile locale trebuie să îmbunătăţească capacitatea de planificare şi control, să îmbunătăţească managementul financiar şi să optimizeze metodele de lucru intra-instituţionale. De asemenea, sporirea veniturilor bugetare locale se poate realiza prin eficientizarea mecanismelor de încasare, reducerea cheltuielilor şi identificarea unor noi surse de venituri. Trebuie avut în vedere faptul că limitarea efectelor crizei economice se poate realiza şi prin creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană. Colectarea la bugetul local a unor venituri importante trebuie să se realizeze fără a afecta foarte mult contribuabilii, dar însă să consolideze capacitatea de finanţare a activităţilor şi proiectelor administraţiei publice. Pe de altă parte, această prioritate presupune o mai bună gestionare a resurselor şi a mecanismelor proprii care să conducă la o eficientizare a costurilor şi a veniturilor bugetare. Aşa cum se poate vedea cele 4 priorităţi ale planului de reducere a impactului crizei economice se suprapun într-o foarte mare măsură pe planul de acţiune al Strategiei, acesta din urmă fiind conceput de la bun început prin raportarea la o situaţie reală, prezentă şi, mai important decât atât, nedefinită în timp. Ca atare, diminuarea efectelor crizei economice reprezintă unul dintre

obiectivele subsidiare ale prezentei strategii, atât datorită actualităţii temei, cât mai ales datorită rolului pe care dezvoltarea economică îl are atât asupra depăşirii prezentei crize cât mai ales asupra dezvoltării sociale şi economice viitoare a comunităţii din Voluntari. Combaterea sărăciei constituie o preocupare majoră la nivelul Uniunii Europene, în acest sens Comitetul Economic si Social European a redactat un aviz privind Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale. Avizul se încadrează în contextul Strategiei Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Comunicarea privind Platforma europeană împotriva sărăciei şi excluziunii sociale, care este una dintre cele şapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020, stabileşte acțiuni de stimulare a activităţii la toate nivelurile, pentru a se atinge obiectivul principal european de reducere a sărăciei; acesta consta in scăderea, până în 2020, cu cel puțin 20 de milioane a numărului de persoane afectate de sărăcie. Aceasta inițiativa este în complementaritate şi în strânsă legătură cu celelalte inițiative emblematice, care se concentrează pe creşterea nivelului de ocupare a forței de muncă şi pe îmbunătățirea educației şi competențelor. Inițiativa afirmă totodată nevoia generală de întreprindere a unor acțiuni de combatere a sărăciei pe întreg spectrul politicilor, cum ar fi: prevenirea transmiterii sărăciei între generații şi combaterea sărăciei copiilor; utilizarea ocupării forței de muncă drept cale de

ieşire din sărăcie prin intermediul unor strategii de incluziune activă şi accelerarea eforturilor de integrare socială şi economică a grupurilor minoritare, precum romii. Printre acțiunile-cheie ale platformei se numără:

- promovarea inovării în politica socială;

- utilizarea optimă a tuturor fondurilor UE;

- eficientizarea şi sensibilizarea sistemelor de protecție sociala şi serviciilor sociale la noile nevoi

sociale, care includ pensiile, serviciile sociale şi serviciile care combat inegalitățile în materie de sănătate şi excluziunea în ceea ce priveşte locuința;

- atragerea unei game mult mai extinse de parteneri în combaterea excluziunii, care să cuprindă partenerii sociali şi societatea civilă organizată.

Astfel, constatăm că o serie de măsuri şi acţiuni incluse în strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari se corelează cu acţiunile propuse la nivel european, astfel:

- măsuri în vederea absorbţiei fondurilor nerambursabile (dezvoltarea capacităţii administrative, modernizarea infrastructurii din fonduri europene, etc.)

- modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie

- modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

- dezvoltarea serviciilor sociale - dezvoltarea economică a oraşului

capabilă să producă noi locuri de muncă

Acest cumul de măsuri intercorelate sunt menite să ducă la combaterea sărăciei la nivel local.


Titlul proiectului Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii oraşului Voluntari prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe

Obiective specifice - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a Bulevardului Pipera, respectiv extinderea carosabilului de la una la două benzi/sens.

- Amenajarea intersecţiilor principale pentru asigurarea siguranţei şi fluenţei traficului rutier - Amenajarea racordării Bulevardului Pipera cu Pasajul superior Pipera şi cu Pasajul superior Tunari.

Problema identificată Bulevardul Pipera supus modernizării în cadrul prezentului proiect asigură legătura oraşului Voluntari cu capitala Bucureşti şi cu Şoseaua de Centură. Aceasta este în prezent o stradă de categoria III (străzi colectoare), prin intermediul acestora asigurându-se accesul riveranilor la locuinţele acestora cât şi către unităţile de interes socio-economic din localitate. Prin implementarea acestui proiect se doreşte trecerea Bulevardului Pipera de la categoria a III-a la categoria a II-a. De asemenea, modernizarea şi extinderea acestei şosele asigură atât accesul rapid şi în condiţii de siguranţă al pompierilor, salvărilor, etc., cât şi accesul localnicilor la şcoli, grădiniţe şi obiective economice.

Soluţia propusă - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a şoselei Pipera – Tunari - Amenajarea intersecţiilor principale conform STAS-urilor şi normativelor în vigoare pentru asigurarea

siguranţei şi fluenţei traficului rutier - Amenajarea racordării şoselei Pipera - Tunari extinse şi modernizate cu Pasajul superior Pipera şi cu

Pasajul superior Tunari aflate în construcţie

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari Instituţiile publice din oraşul Voluntari

Activităţi principale - Modernizarea carosabilului - Modernizarea trotuarelor - Aducerea la cotă a capacelor căminelor de vizitare

Rezultate aşteptate - Fluidizarea traficului

- Viteza de circulaţie va creste iar durata de tranzit a oraşului se va reduce, lucru ce va aduce o economie de timp

Buget estimat 22 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 5,7 milioane Euro

Titlul proiectului Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, D.M.I.„Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/ reabilitarea şoselelor de centura”

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov Poliţia Rutieră

Perioada de implementare

2011-2014

Sustenabilitate Datorită implicaţiilor financiare foarte mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie de importanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de infrastructură rutieră, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile. Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca reabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene

- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală

Obiectiv strategic nr. 1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.1. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere de acces

Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; Studiu geotehnic, Studiu topografic; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.

12.4. PORTOFOLIUL DE PROIECTE. FIŞE DE PROIECTE


Titlul proiectului 1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera


Obiective specifice - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a Bulevardului Pipera, respectiv extinderea carosabilului de la una la două benzi/sens;

- Îmbunătăţirea aspectului general al oraşului Voluntari; - Creşterea atractivităţii oraşului pentru desfăşurarea activităţilor economice; - Creşterea siguranţei rutiere şi fluidizarea traficului rutier; - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin intermediul decongestionării traficului.

Problema identificată Bulevardul Pipera supus modernizării în cadrul prezentului proiect asigură legătura oraşului Voluntari cu

capitala Bucureşti şi cu Şoseaua de Centură. Aceasta este în prezent o stradă de categoria III (străzi colectoare), prin intermediul acestora asigurându-se accesul riveranilor la locuinţele acestora cât şi către unităţile de interes socio-economic din localitate. Prin implementarea acestui proiect se doreşte trecerea Bulevardului Pipera de la categoria a III-a la categoria a II-a. De asemenea, modernizarea şi extinderea acestei şosele asigură atât accesul rapid şi în condiţii de siguranţă al pompierilor, salvărilor, etc., cât şi accesul localnicilor la şcoli, grădiniţe şi obiective economice.

Soluţia propusă Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a şoselei Pipera – Tunari. Amenajarea intersecţiilor principale conform STAS-urilor şi normativelor în vigoare pentru asigurarea siguranţei şi fluenţei traficului rutier. Amenajarea racordării şoselei Pipera - Tunari extinse şi modernizate cu Pasajul superior Pipera şi cu Pasajul superior Tunari aflate în construcţie.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari; Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari; Instituţiile publice din oraşul Voluntari; Potenţialii investitori.

Activităţi principale - Modernizarea carosabilului; - Modernizarea trotuarelor; - Aducerea la cotă a capacelor căminelor de vizitare.

Rezultate aşteptate - Fluidizarea traficului; - Viteza de circulaţie va creste iar durata de tranzit a oraşului se va reduce, lucru ce va aduce o economie

de timp.

Buget estimat 22 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 5,7 milioane Euro

Titlul proiectului 1. Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, 2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Poliţia Rutieră


2011-2014

Sustenabilitate Datorită implicaţiilor financiare foarte mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie de importanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de infrastructură rutieră, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile. Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca reabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.




- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii.

- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv: Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor.





Titlul proiectului 2. Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

Scopul proiectului Îmbunătăţirea infrastructurii urbane în vederea sprijinirii unei dezvoltări durabile a oraşului Voluntari

Obiective specifice - Creşterea accesibilităţii zonei într-o perioada de timp mult mai scurtă; - Economii la costurile asociate cu timpul deplasării; - Economiile la costurile de operare a vehiculelor; - Protejarea mediului prin reducerea poluării mecanice şi cu gaze; - Atragerea de noi investiţii în zonă şi crearea de noi locuri de muncă; - Creşterea numărului de utilizatori ai bicicletelor.

Problema identificată În condiţiile creşterii accelerate a suprafeţei locative din oraşul Voluntari, deşi ponderea străzilor orăşeneşti

modernizate în total străzi orăşeneşti era de 51,33% peste media judeţeană, totuşi starea infrastructurii rutiere constituie o problemă importantă pentru locuitorii oraşului.

Soluţia propusă Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere din oraş

Grupuri ţintă Cetăţenii oraşului Voluntari; Agenţii economici; Instituţiile publice; Potenţialii investitori.

Activităţi principale Activitatea 1 – Organizarea şi desfăşurarea activităţii Unităţii de Implementare a Proiectului Activitatea 2 – Realizarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie Activitatea 3 – Realizare Proiect Tehnic şi Detalii de Execuţie Activitatea 4 – Promovarea şi vizibilitatea proiectului; Activitatea 5 – Achiziţia publică Activitatea 6 – Realizarea (execuţia) lucrărilor de construcţii; Activitatea 7 – Recepţionarea obiectivului la terminarea lucrărilor (punerea în funcţiune a obiectivului); Activitatea 8 - Monitorizarea şi evaluarea proiectului Activitatea 9 – Auditul proiectului

Rezultate aşteptate - scăderea timpului de transport pe infrastructura reabilitată cu 40% - scăderea timpului de călătorie în oraş cu 20% - 295,566 euro în primul an după implementarea proiectului economii la costurile asociate deplasării; - 594.259 euro în primul an după implementarea proiectului economii la costurile de operare a

vehiculelor - creşterea numărului de utilizatori ai bicicletelor cu 20%

Buget estimat 6,3 milioane Euro

Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Titlul proiectului 2. Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov


2011-2012

Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că există un impact favorabil evident asupra activităţii economice, astfel reabilitarea infrastructurii de drumuri şi extinderea acesteia va dinamiza mediul de afaceri local, fapt ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.


- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.

- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 2 – Îmbunătăţirea accesibilităţii şi mobilităţii.

- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv: Refacerea infrastructurii şi modernizarea transporturilor.





Titlul proiectului 3. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în oraşul Voluntari

Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii urbane şi creşterea calităţii vieţii, prin dezvoltarea uniformă a infrastructurii utilităţilor de iluminat public urban

Obiective specifice - Înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a ZAU- corpuri de iluminat; - Înlocuirea si completarea reţelei publice de iluminat a ZAU - stâlpi suport; - Reducerea poluării vizuale prin trecerea in subteran a reţelei

Problema identificată Reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă întreg teritoriul locuit al oraşului.

Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică în oraşul Voluntari. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.

Soluţia propusă Proiectul presupune modernizarea sistemului de iluminat public şi introducerea în subteran a cablurilor

Grupuri ţintă Cetăţenii oraşului Voluntari Agenţii economici Instituţiile publice

Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenta tehnica Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate aşteptate - 3.660 corpuri de iluminat - 13.530 stâlpi suport - 37,2 km de reţea electrică subterană - 20 locuri de muncă

Titlul proiectului 3. Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în oraşul Voluntari

Buget estimat 0,7 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice Domeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Operaţiunea - Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie

Posibili parteneri Operator energie electrică


2011-2012

Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că vor exista o serie de economii la buget datorate implementării




- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Obiectiv specific nr. 3 Îmbunătăţirea calităţii mediului, inclusiv utilizarea eficientă a resurselor de energie


Obiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire, Măsura 5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie

Documente necesare - Cerere finanţare - Studiu fezabilitate - Studiu potenţial energetic surse alternative - Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


Titlul proiectului 4. Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi

prevenirea criminalităţii în zona de acţiune Voluntari Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii prin asigurarea condiţiilor optime de viaţă, respectiv creşterea securităţii

cetăţenilor oraşului Voluntari şi crearea premiselor de dezvoltare socio-economică

Obiective specifice - Descurajarea infracţionalităţii din zonă - Creşterea gradului de confort, civilizaţie şi siguranţă pentru locuitorii oraşului - Crearea de noi locuri de muncă

Problema identificată Rata criminalităţii este puternic influenţată de problemele de natură socio-economică a unei comunităţi.

Nivelul scăzut de trai, nivelul redus al educaţiei, lipsa coeziunii sociale, toate reprezintă factori favorizanţi ai unei rate ridicate a criminalităţii.

Furturile reprezintă cele mai frecvente infracţiuni comise din totalul infracţiunilor, majoritatea fiind înregistrate în spaţiile publice. Astfel, se impune implementarea unui sistem de supraveghere video în zonele cele mai frecventate ori zonele cu cel mai ridicat risc infracţional, pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi, implicit, diminuarea ratei criminalităţii în localitate.

Soluţia propusă Sistemul de supraveghere video este un instrument eficient de culegere a datelor, de documentare, de stocare şi de suport în coordonarea acţiunilor forţelor de Poliţie Comunitară. Introducerea monitorizării principalelor intersecţii duce la scăderea stării infracţionale prin descurajarea potenţialilor infractori . De asemenea, instalarea de camere video în apropierea locurilor de joacă şi a zonelor de recreere duce la descurajarea fenomenului infracţional şi a activităţilor antisociale în zonele respective .Sistemul va asigura un efect de descurajare prin prezenta camerelor de supraveghere. Efectul va fi crescut prin intervenţia promptă a echipajelor Poliţiei Comunitare în momentul detectării unui eveniment, intervenţia fiind coordonată pe baza informaţiilor culese cu ajutorul camerelor video.

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari

Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenţă tehnică Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Titlul proiectului 4. Achiziţionarea şi instalarea sistemului de supraveghere video pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii în zona de acţiune Voluntari

Rezultate aşteptate

- 32 de camere de supraveghere video instalate - 9.400 m de fibră optică pozată în subteran - 22 locuri de muncă - reducerea infracţionalităţii în oraş cu 10%




Posibili parteneri Poliţia oraşului Voluntari


2011-2013

Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local, iar costurile de întreţinere sunt minimale


- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiective Ordine publică şi anticorupţie: ¨Prevenirea şi combaterea criminalităţii”, ¨Îmbunătăţirea climatului de ordine si siguranţa publică”.


Obiectiv strategic nr. 3 Dezvoltarea serviciilor publice Măsura 3.5 Creşterea siguranţei populaţiei

Documente necesare Cerere finanţare Studiu fezabilitate


Titlul proiectului 5. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari

Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii urbane reprezentând creşterea suprafeţelor verzi la nivelul oraşului Voluntari, prin modernizarea aliniamentelor stradale verzi

Obiective specifice - Regenerarea aliniamentelor stradale verzi - Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier - Utilarea acestor aliniamente verzi

Problema identificată În oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel

judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană. Implementarea acestui proiect poate duce la creşterea calităţii vieţii prin creşterea calităţii mediului înconjurător, asigurarea condiţiilor egale de viaţă, prin creşterea accesibilităţii la zone verzi şi zone de recreere.

Soluţia propusă Refacerea aliniamentelor stradale verzi şi utilarea acestora


Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenţa tehnică Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate aşteptate - 51 străzi cu aliniamente stradale regenerate - 4 ha de barieră verde împotriva poluării - 430 coşuri de gunoi - 160 bănci - 20 de locuri de muncă

Buget estimat 3,7 milioane euro

Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Titlul proiectului 5. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari


Posibili parteneri ECOVOL


2012-2014

Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local,


- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie până la 20%; şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei energetice

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Prioritatea 3: Mediul. Acţiune orientativă: Crearea de noi spaţii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucureştiului, în jurul inelului de trafic metropolitan şi noua zonă verde Bucureşti – Văcăreşti).


Obiectiv strategic nr.5. Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire Măsura 5.4. –Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi

Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire.


Titlul proiectului 6. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii

Lotusului Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii urbane reprezentând creşterea suprafeţelor verzi din zona rezidenţială

aferentă străzii Lotusului

Obiective specifice - Regenerarea aliniamentelor stradale verzi - Dezvoltarea barierelor verzi împotriva poluării generate de traficul rutier - Utilarea acestor aliniamente verzi

Problema identificată În oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel

judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană. Implementarea acestui proiect poate duce la creşterea calităţii vieţii prin creşterea calităţii mediului înconjurător, decongestionarea parcului central, asigurarea condiţiilor egale de viaţă, prin creşterea accesibilităţii la zone verzi şi zone de recreere.

Soluţia propusă Refacerea spaţiilor verzi dintre blocuri şi utilarea acestora


Activităţi principale Activitatea 1: Organizarea şi derularea procedurilor de achiziţie publică pentru servicii de elaborare a documentaţiilor tehnice Activitatea 2: Întocmirea documentaţiilor tehnice Activitatea 3: Obţinerea avizelor şi autorizaţiilor Activitatea 4: Depunerea Cererii de Finanţare Activitatea 5: Contractare servicii de management al proiectului Activitatea 6: Constituirea Echipei de implementare a proiectului şi demararea proiectului Activitatea 7: Achiziţie publică de lucrări şi servicii (dirigenţie de şantier, audit şi publicitate) Activitatea 8: Execuţia lucrărilor Activitatea 9: Recepţia lucrărilor Activitatea 10: Dirigenţia de şantier Activitatea 11: Asistenta tehnica Activitatea 12: Vizibilitate proiectului şi diseminarea rezultatelor Activitatea 13: Monitorizare, audit şi raportare

Rezultate aşteptate - 3.880 mp de spaţii verzi regenerate - 3 spaţii de joacă pentru copii construite - 44 coşuri de gunoi - 60 bănci - 1.052 mp alei trasate - 20 de locuri de muncă


Titlul proiectului 6. Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului



Posibili parteneri ECOVOL


2012-2014

Sustenabilitate Întreţinerea ulterioară a spaţiilor verzi se va realiza de către ECOVOL


- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.

- Strategia Europa 2020: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelurile din 1990; creşterea ponderii surselor regenerabile în consumul final de energie până la 20%; şi urmărirea unei creşteri cu 20% a eficienţei energetice

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 - Prioritatea 3: Mediul. Acţiune orientativă: Crearea de noi spaţii verzi publice (inclusiv Centura Verde a Bucureştiului, în jurul inelului de trafic metropolitan şi noua zonă verde Bucureşti – Văcăreşti).



Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.


Titlul proiectului 7. Crearea parcului de interes public Pipera, oraş Voluntari

Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber la nivel local

Obiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii oraşului Voluntari, cât şi pentru turişti

- Creşterea suprafeţei de spaţii verzi amenajate cu minim 20% faţă de situaţia din prezent

Problema identificată Una dintre problemele semnalate de locuitorii oraşului Voluntari în cadrul sondajului de opinie realizat este lipsa spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. În prezent, cele mai importante parcuri sunt amplasate în zona de est a localităţii, în cartierul Pipera infrastructura de petrecere a timpului liber fiind foarte slab dezvoltată.

Soluţia propusă Proiectul constă în crearea unui parc public în zona Pipera. Terenul pe care se va amenaja parcul are o suprafaţă de peste 1,5 ha şi se află la limita estică a cartierului Pipera. Parcul va fi delimitat de strada Popasului şi cartierul Azur la vest, pârâul Saulei în partea de nord şi vest, teren viran în partea de sud – destinat amenajării unui stadion. Valoarea adăugată a acestui amplasament este dată de prezenţa pârâului Saulei pe latura nordică şi estică a lotului de teren (care va fi amenajat turistic). Un alt aspect important, este faptul ca prezenta locaţie reprezintă o veche groapă de gunoi închisă şi adusă în stadiul de teren viran.

Grupuri ţintă Turiştii români şi străini Populaţia oraşului Agenţii economici

Activităţi principale - Amenajare infrastructură de acces (căi de acces, alei, etc.) - Amenajare cu mobilier urban (bănci, coşuri de gunoi, toalete, etc.) - Amenajare locuri de joacă pentru copii - Amenajare skatepark - Crearea piste pentru ciclism/role - Amenajare spaţiu animale de companie - Construire mini-fântâni arteziene - Amenajare zone de recreere adulţi - Construire foişor - Amenajare info-chioşc - Construire turn de belvedere

Rezultate aşteptate - Peste 8.400 mp de spaţii verzi amenajate

- 3 spaţii de joacă pentru copii (peste 650 mp) - 88 de bănci - 50 coşuri de gunoi - Peste 3.000 mp alei - 1 turn de belvedere construit - 1 skatepark amenajat - 1 pistă pentru ciclism/role

Titlul proiectului 7. Crearea parcului de interes public Pipera, oraş Voluntari

- Minim 1 zonă de recreere adulţi - 2 foişoare - 21 de locuri de muncă noi - 1 info-chioşc




Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Mediul de afaceri


2011-2013

Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, întreţinerea parcului va fi responsabilitatea Primăriei Oraşului Voluntari.




- Planul de dezvoltare regională Bucureşti - Ilfov 2007-2013. Prioritatea 3: Mediul. Acţiuni indicative: Închiderea şi curăţarea gropilor de gunoi, Crearea de noi spaţii verzi publice.

- Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007-2013. Obiectiv general în cadrul 2.3.13. Protecţia mediului înconjurător: Reducerea impactului turismului itinerant asupra capitalului natural.



Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu) Studiu Fezabilitate.


Titlul proiectului 8. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a

Oraşului Voluntari Scopul proiectului Creşterea numărului şi calităţii de servicii de asistenţă socială acordată persoanelor vârstnice de către

Direcţia de Asistenţă Socială a oraşului Voluntari

Obiective specifice - Reabilitarea unei clădiri şi amenajarea acesteia - Îmbunătăţirea serviciilor pentru seniori

Problema identificată În domeniul serviciilor sociale se evidenţiază lipsa unui cămin de bătrâni multifuncţional, care să ofere

servicii complexe de îngrijire şi suport emoţional pentru persoanele vârstnice şi o creştere a numărului de persoane (919 în anul 2010) care au beneficiat de ajutorul de stat pentru încălzirea locuinţei.

Soluţia propusă Furnizarea de servii pentru seniori în cadrul unui cămin de bătrâni

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari Angajaţii direcţiei de asistenţă socială

Activităţi principale Reabilitarea si adaptarea funcţională a unei clădiri existente, care, în prezent, nu este utilizaţi şi dotarea corespunzătoare pentru a fi folosită ca şi cămin de bătrâni. Clădirea va adăposti un cămin de bătrâni de tip hotelier, cu pondere pe sectorul social şi cultural, cazare şi servicii, cu funcţiuni în principal de cazare, spaţii medicale şi tratament şi spaţii de recreere, pentru un număr de 36 de vârstnici. Din totalul locurilor de cazare, 6 locuri au fost special concepute şi dotate pentru a adăposti persoane imobilizate în scaunul cu rotile, restul fiind pentru bătrâni independenţi locomotor sau semi-dependenţi

Rezultate aşteptate - 1 clădire reabilitată - calitate îmbunătăţită a serviciilor sociale



Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa prioritara 3: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.2: “Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale”

Posibili parteneri Direcţia judeţeană de asistenţă socială


2012-2014

Sustenabilitate Cheltuielilor ulteriore de funcţionare vor fi suportate din bugetul local

Titlul proiectului 8. Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntari


- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - Promovarea unei societăţi democratice, sigure şi juste care ţine cont de incluziunea socială şi de principiile unei vieţi sănătoase, în ceea ce priveşte drepturile fundamentale şi diversitatea culturală, care să creeze egalizarea de şanse şi să combată discriminarea în toate formele ei.

- Strategia Europa 2020: promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială, până în 2020

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Crearea unui cadru legislativ, instituţional şi participativ modern pentru reducerea riscurilor de sărăcie şi excluziune socială, promovarea coeziunii sociale, egalităţii de şanse şi diversităţii culturale, precum şi pentru gestionarea responsabilă a fenomenelor demografice şi migraţiei.


Obiectiv strategi nr. 4 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Măsura 4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie

Documente necesare Cerere finanţare Studiu de fezabilitate Avize


Titlul proiectului 9. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public

Scopul proiectului Protecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse alternative de producere a energiei

Obiective specifice - Valorificarea uneia dintre resursele regenerabile de energie – energia solară - pentru producerea de energie electrică

- Creşterea independenţei energetice faţă de importurile de resurse de energie primară prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei electrice: ca urmare se realizează utilizarea raţională şi mai eficientă a resurselor energetice primare în alte scopuri decât acela al producerii de energie electrică

- Protecţia mediului prin utilizarea unei surse şi tehnologii nepoluante de producere a energiei electrice - Promovarea dezvoltării durabile - Considerente de ordin economic si de coeziune sociala, cum ar fi: crearea de noi locuri de muncă,

implicarea mai activă a mediului de afaceri în procesul de valorificare a resurselor regenerabile de energie

Problema identificată Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică în oraşul Voluntari. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.

Soluţia propusă Proiectul presupune implementarea unei variante optime de generare a energiei electrice din surse nepoluante de energie pentru alimentarea parţială a iluminatului public din oraşul Voluntari

Grupuri ţintă Instituţiile publice din oraşul Voluntari Comunitatea locală. Agenţii economici

Activităţi principale - Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării echipamentelor/ instalaţiilor proiectului; - Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului; - Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă; - Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare.

Rezultate aşteptate - Reducerea costurilor cu iluminatul public

- Reducerea consumului de energie


Titlul proiectului 9. Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public

Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice Domeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Operaţiunea - Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Mediul de afaceri local


2011-2012

Sustenabilitate Întreţinerea obiectivului de investiţii se va face din bugetul local ţinând cont că vor exista o serie de economii la buget datorate implementării






Obiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire Măsura 5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie

Documente necesare Cerere finanţare Studiu fezabilitate Studiu potenţial energetic surse alternative Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


Titlul proiectului 10. Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu

Scopul proiectului Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber a locuitorilor oraşului Voluntari şi încurajarea desfăşurării de activităţi sportive

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive; - Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente; - Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul oraşului Voluntari; - Crearea de noi locuri de muncă.

Problema identificată În prezent, în oraşul Voluntari există o singură sală de sport, Sala „Andreea Isărescu” din strada Tudor

Vladimirescu. Raportat la numărul populaţiei în general, şi la ponderea tinerilor în cadrul acesteia în special, putem afirma că aveam de a face cu o suprasolicitare a actualei săli de sport. Mai mult decât atât, în Voluntari funcţionează mai multe cluburi sportive de fotbal, tenis de masă, handbal, karate, box, volei, etc. care întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţii şi organizarea unor competiţii sportive.

Soluţia propusă Proiectul prezent constă în înfiinţarea unei noi săli de sport, o locaţie favorabilă fiind cartierul Nicolae

Bălcescu. Implementarea proiectului va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor sportive la nivel local, dar şi la creşterea numărului de competiţii sportive organizate. În acest fel se va contribui şi la dezvoltarea sectorului turistic.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari Unităţile educaţionale Asociaţiile/cluburile sportive

Activităţi principale - Amenajarea terenului în vederea construcţiei; - Construire sală de sport; - Dotarea sălii cu echipamentele necesare; - Construire teren de fotbal exterior.

Rezultate aşteptate - O sală de sport cu o capacitate de 2000 locuri; - Două terenuri de minifotbal (dimensiune de 40×20 ml); - 1 teren multifuncţional de baschet, handbal, volei; - 1 patinoar cu suprafaţă sintetică; - 1 teren de fotbal cu dimensiune de 60×30 ml, în aer liber, cu capacitatea de 800-1000 de locuri.

Buget estimat 3 mil. euro

Surse de finanţare Buget local Fonduri guvernamentale



2011-2013

Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi administrare a sălii de sport vor fi susţinute din bugetul local al oraşului Voluntari.

Titlul proiectului 10. Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu


- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şi regenerarea. Acţiune orientativă: Crearea de facilităţi fizice pentru încurajarea vieţii comunitare şi a activităţilor, cum ar fi sportul, cultura şi divertismentul.


Obiectiv strategic nr.1 - Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber

Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului Proiect execuţie Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).


Titlul proiectului 11. Construire stadion municipal Gheorghe Dincă

Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime pentru antrenamente şi competiţii

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive; - Îmbunătăţirea performanţelor sportive ale asociaţiilor sportive existente; - Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul oraşului Voluntari; - Crearea de noi locuri de muncă; - Creşterea numărului de competiţii sportive; - Creşterea numărului de asociaţii/cluburi sportive.

Problema identificată În oraşul Voluntari infrastructura de desfăşurare a activităţilor sportive este destul de slab dezvoltată, una

dintre cele mai importante structuri în acest sens fiind Sala „Andreea Isărescu” din strada Tudor Vladimirescu. Raportat la numărul populaţiei în general, şi la ponderea tinerilor în cadrul acesteia în special, putem afirma că aveam de a face cu o suprasolicitare a infrastructurii existente. Mai mult decât atât, în Voluntari funcţionează mai multe cluburi sportive de fotbal, tenis de masă, handbal, karate, box, volei, etc. care întâmpină dificultăţi în desfăşurarea activităţii şi organizarea unor competiţii sportive.

Soluţia propusă Proiectul prezent constă în construirea stadionului municipal Gheorghe Dincă. Implementarea proiectului va

duce la îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor sportive la nivel local, dar şi la creşterea numărului de competiţii sportive organizate. În acest fel se va contribui şi la dezvoltarea sectorului turistic.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari Unităţile educaţionale Asociaţiile/cluburile sportive

Activităţi principale - Amenajarea terenului în vederea construcţiei; - Construire stadion; - Dotarea stadionului cu echipamentele necesare.

Rezultate aşteptate - 1 stadion municipal;

- Capacitate de circa 10.000 locuri; - Creşterea cu 10% a numărului de competiţii sportive.

Buget estimat 28,7 mil. euro

Surse de finanţare Buget local

Parteneriat Public - Privat

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Mediul de afaceri


2012-2016

Titlul proiectului 11. Construire stadion municipal Gheorghe Dincă

Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcţionare şi administrare stadionului vor fi susţinute din bugetul local al oraşului Voluntari.


- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şi regenerarea. Acţiune orientativă: Crearea de facilităţi fizice pentru încurajarea vieţii comunitare şi a activităţilor, cum ar fi sportul, cultura şi divertismentul.


Obiectiv strategic nr.1 - Modernizarea şi extinderea infrastructurii Măsura 1.3. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber

Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului Proiect execuţie Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).


Titlul proiectului 12. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

Scopul proiectului Îmbunătăţirea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe din oraşul Voluntari

Obiective specifice - Reducerea consumului de energie destinat încălzirii locuinţelor; - Protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; - Schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi implicit al oraşului Voluntari.

Problema identificată Anvelopa blocurilor de locuinţe realizate după proiecte elaborate în perioada 1950–1990 este considerată în

prezent necorespunzătoare din punct de vedere termic, din cauză că are ca efect consumuri energetice deosebit de mari şi implicit emisii poluante de gaze cu efect de seră.

Soluţia propusă Acest proiect constă în reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din oraşul Voluntari, prioritare în acest sens fiind blocurile construite în perioada 1950-1990. O izolare termică bună înseamnă diminuarea necesarului de încălzire/răcire concomitent cu reducerea emisiilor poluante.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari Mediul de afaceri

Activităţi principale - Izolarea termică a pereţilor exteriori; - Înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de

locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic; - Termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei; - Izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute

apartamente la parter; - Lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de

locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică; - Lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

Rezultate aşteptate - Reabilitarea unui număr de minim 3 blocuri de locuinţe;

- Încadrarea blocurilor reabilitate într-o clasă superioară de performanţă energetică (de exemplu de la clasa „D” la clasa „B”);

- Reducerea cu circa 50% a emisiilor de CO2 pe an/bloc; - Reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire (în medie) cu 80kWh/mp;

Buget estimat 0,4 mil. euro, din care:

- 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică;

- 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică; - 20% de la asociaţiile de proprietari.

Surse de finanţare Buget local Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Program „Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe”

Posibili parteneri Asociaţiile de locatari

Titlul proiectului 12. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe


2012-2014

Sustenabilitate Implementarea proiectului va duce la reducerea costurilor populaţiei destinate încălzirii locuinţelor, dar şi la reducerea emisiilor de gaze în atmosferă.






Obiectiv strategic nr.5 - Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire Măsura 5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie

Documente necesare Certificat energetic Proiect execuţie


Titlul proiectului 13. Amenajare parc în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

Scopul proiectului Îmbunătăţirea amenajării spaţiilor verzi şi diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber a populaţiei

Obiective specifice - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii oraşului Voluntari, cât şi pentru turişti;

- Creşterea suprafeţei de spaţii verzi amenajate cu minim 25% faţă de situaţia din prezent;

- Îmbunătăţirea calităţii mediului, prin reducerea poluării şi îmbogăţirea atmosferei cu oxigen;

- Armonizarea peisajelor antropice cu cele naturale;

- Îmbunătăţirea aspectului estetic şi arhitectural al localităţii;

- Crearea unui cadru adecvat practicării sportului, turismului şi activităţilor recreative;

- Amortizarea zgomotelor urbane.

Problema identificată Una dintre problemele semnalate de locuitorii oraşului Voluntari în cadrul sondajului de opinie realizat este lipsa spaţiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităţilor de petrecere a timpului liber. În prezent, în oraşul Voluntari există un deficit major de spaţii verzi -1,21mp/locuitor faţă de 8,23 mp/locuitor la nivel judeţean şi 26 mp/locuitor recomandat de Uniunea Europeană.

Soluţia propusă Prin acest proiect se urmăreşte înfiinţarea unui parc în Oraşul Voluntari prin amenajarea terenului din jurul Catedralei, în suprafaţă de 9.865 mp, cu plantaţii de arbuşti şi amenajarea unor zone în scopuri recreative atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Turiştii români şi străini Agenţii economici

Activităţi principale - Instalarea de pavele ecologice; - Dalarea aleilor; - Pietruirea aleilor pentru realizarea reţelei de alei pietonale; - Plantarea de arbori şi arbuşti; - Achiziţionarea şi montarea de echipamente de joacă pentru copii; - Achiziţionarea şi montarea unui sistem de irigaţii; - Amenajarea cu recipienţi pentru colectarea deşeurilor recuperabile. - Amenajarea cu mobilier urban.

Rezultate aşteptate - 517 mp de pavele ecologice;

- 397 mp alei dalate; - 92 mp alei cu pietriş; - 176 arbori şi arbuşti plantaţi.

Buget estimat 0,4 mil. euro


Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Administraţia Fondului de Mediu

Titlul proiectului 13. Amenajare parc în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ilfov, Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, Mediul de afaceri


2011-2012

Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, întreţinerea parcului va fi responsabilitatea Primăriei Oraşului Voluntari.




- Planul de dezvoltare regională Bucureşti - Ilfov 2007-2013. Prioritatea 3: Mediul. Acţiuni indicative: Închiderea şi curăţarea gropilor de gunoi, Crearea de noi spaţii verzi publice.

- Strategia de dezvoltare economico-socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007-2013. Obiectiv general în cadrul 2.3.13. Protecţia mediului înconjurător: Reducerea impactului turismului itinerant asupra capitalului natural.



Documente necesare Cerere finanţare Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu) Studiu Fezabilitate.


Titlul proiectului 14. Construire policlinică orăşenească

Scopul proiectului Facilitarea accesului populaţiei oraşului Voluntari la servicii medicale de calitate

Obiective specifice - Înfiinţarea unor cabinete medicale de specialitate, necesare pentru populaţia oraşului; - Sprijinirea medicilor de familie din oraş prin oferirea de spaţii moderne pentru funcţionarea

cabinetelor.

Problema identificată Conform Institutului Naţional de Statistică, în oraşul Voluntari în anul 2009 funcţionau următoarele unităţi medicale: 1 Cabinet medical de familie, 2 cabinete medicale de medicină generală, 39 cabinete medicale de specialitate, 11 Cabinete stomatologice, 1 Depozit farmaceutic, 8 Farmacii, 3 Laboratoare de tehnică dentară, 3 Laboratoare medicale şi 2 Spitale. 44% din populaţia oraşului Voluntari a apreciat ca bună şi foarte bună calitatea serviciilor medicale. Cu toate acestea, locuitorii sunt destul de nemulţumiţi de numărul de medici şi numărul cabinetelor medicale şi dotarea spitalelor/cabinetelor.

Soluţia propusă Proiectul prevede construirea unei policlinici care să cuprindă toate cabinetele de specialitate necesare. De asemenea, vor fi oferite spaţii pentru cabinete medicale de familie şi, eventual, pentru înfiinţarea unei farmacii cu program non-stop. Decizia cu privire la ce specialităţi medico-sanitare vor fi acoperite de cabinetele cuprinse în policlinică va fi luată în urma realizării unui studiu amănunţit asupra nevoilor locale.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Cadrele medicale Turiştii români şi străini Agenţii economici

Activităţi principale - Analiza nevoilor locale legate de serviciile de sănătate; - Construire clădire; - Amenajare infrastructură conexă; - Dotare cu materiale specifice şi echipamente moderne; - Angajarea personalului medical şi auxiliar.

Rezultate aşteptate - O policlinică modernă înfiinţată;

- Noi locuri de muncă - personal medical şi auxiliar ce va deservi policlinica; - Cabinete medicale de specialitate funcţionale; - Îmbunătăţirea serviciilor medicale la nivelul oraşului Voluntari.

Buget estimat 2 mil. euro


Parteneriat public-privat

Titlul proiectului 14. Construire policlinică orăşenească

Posibili parteneri Mediul de afaceri


2012-2014

Sustenabilitate Cheltuielile de funcţionare şi administrare a policlinicii vor fi susţinute din bugetul local al oraşului Voluntari, din chiriile încasate de la medicii care vor dori să îşi înfiinţeze cabinete în policlinică, din contractele încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate etc.


- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE – Obiectiv general: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate si îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.

- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013: Obiectiv naţional: Îmbunătăţirea structurii sistemului de sănătate, a calităţii actului medical si a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de sănătate; ameliorarea stării de sănătate a populaţiei şi creşterea performanţei sistemului de sănătate.

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Bucureşti-Ilfov 2007-2013 – Prioritate teritorială - Dezvoltarea urbană şi regenerarea. Acţiune orientativă: Infrastructura de transport zonal, de mediu, de educaţie, de sănătate şi altor infrastructuri.

- Strategia de dezvoltare economico –socială a judeţului Ilfov pentru perioada 2007 -2013. Obiectiv: Îmbunătăţirea sistemului de finanţare a unităţilor medicale.


Obiectiv strategic nr.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Măsura 4.3. – Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

Documente necesare Cerere Finanţare Studiu Fezabilitate Proiect execuţie Autorizaţie construcţie Plan Urbanistic Detaliu (PUD) Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


Titlul proiectului 15. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Andronache


Obiective specifice - Creşterea de la categoria a III-a la categoria a II-a a Bulevardului Pipera, respectiv extinderea carosabilului de la una la doua benzi/sens.

- Amenajarea intersecţiilor principale pentru asigurarea siguranţei si fluentei traficului rutier - Amenajarea racordării Bulevardului Pipera cu Pasajul superior Pipera si cu Pasajul superior Tunari.

Problema identificată Blocarea traficului rutier şi creşterea timpului petrecut în trafic duce la pierderi economice şi la poluarea

aerului.

Soluţia propusă Pentru fluidizarea traficului rutier din zona cartierului Andronache se poate realiza un pasaj denivelat superior prin care şoseaua Andronache va supra-traversa calea ferată Bucureşti-Constanţa.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari; Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari; Instituţiile publice din oraşul Voluntari;

Activităţi principale - Realizarea unui pasaj cu 4 benzi de circulaţie; - Realizarea a 2 trotuare de 1,5 metri - Amenajarea parapeţilor de protecţie - Realizarea marcajelor şi semnalizărilor - Realizare sistem de canalizare - Construire 2 bretele de acces de 300 metri

Rezultate aşteptate - îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie prin eliminarea timpilor morţi

- îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă atât pentru traficul rutier, cât şi pentru cel pietonal, - creşterea capacităţii portante a traseului prin refacerea integrală a sistemului rutier la sol şi prin

construirea pasajului superior, prin reducerea emisiilor de noxe si poluanţi, - îmbunătăţirea condiţiilor economice prin facilitarea unui tranzit fluent şi prin reducerea costurilor de

operare a vehiculelor - viteze de trafic mai ridicate - aport pozitiv adus aspectului estetic al zonei.



Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport 2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Titlul proiectului 15. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Andronache



2012-2015










Titlul proiectului 16. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Petricani


Obiective specifice - Fluidizarea traficului rutier - Îmbunătăţirea accesibilităţii locale urbane - Creşterea mobilităţii populaţiei

Problema identificată Blocarea traficului rutier şi creşterea timpului petrecut în trafic duce la pierderi economice şi la poluarea aerului

Soluţia propusă Pentru fluidizarea traficului rutier din zona se poate realiza un pasaj denivelat superior prin care şoseaua Petricani va supra-traversa calea ferată Bucureşti-Constanţa.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari; Unităţile economice care activează în oraşul Voluntari; Instituţiile publice din oraşul Voluntari;

Activităţi principale - Realizarea unui pasaj cu 4 benzi de circulaţie; - Realizarea a 2 trotuare de 1,5 metri - Amenajarea parapeţilor de protecţie - Realizarea marcajelor şi semnalizărilor - Realizare sistem de canalizare - Construire 2 bretele de acces de 300 metri

Rezultate aşteptate - eliminarea conflictului de trafic prin realizarea traversării supraterane a căii ferate

- îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie prin eliminarea timpilor morţi - îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă atât pentru traficul rutier, cât şi pentru cel pietonal, - creşterea capacităţii portante a traseului prin refacerea integrală a sistemului rutier la sol şi prin

construirea pasajului superior, prin reducerea emisiilor de noxe şi poluanţi, - viteze de trafic mai ridicate - îmbunătăţirea condiţiilor economice prin facilitarea unui tranzit fluent şi prin reducerea costurilor de

operare a vehiculelor - aport pozitiv adus aspectului estetic al zonei.



Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport 2.1 „Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centura”

Titlul proiectului 16. Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Petricani



2012-2014










Titlul proiectului 17. Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr.3 Pipera, oraş Voluntari

Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice

Obiective specifice - Reabilitarea infrastructurii educaţionale; - Extinderea capacităţii instituţiilor de învăţământ; - Îmbunătăţirea serviciilor educaţionale din învăţământul preşcolar;

Problema identificată Lipsa spaţiilor adecvate pentru desfăşurarea programului de educaţie.

În momentul de faţă Şcoala nr.3 Pipera-Voluntari are un număr de 233 de elevi. Infrastructura instituţiei este învechită şi personalul se confruntă cu probleme ce ţin de lipsa de spaţii suficiente şi adecvate pentru desfăşurarea activităţilor şcolare în bune condiţii. În urma unei analize sociale desfăşurate la nivelul departamentelor de specialitate ale Primăriei, a reieşit că totalul copiilor care vor avea nevoie de şcolarizare este de peste 1.100. În aceste condiţii implementarea prezentului proiect va pune bazele unei iniţiative complexe de creştere a numărului de locuri pentru copiii ce vor trebui şcolarizaţi.

Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este de a extinde infrastructura de învăţământ prin construirea unor noi săli de clasă pentru învăţământul preuniversitar, înfiinţarea unei creşe şi extinderea capacităţii grădiniţelor cu program prelungit. De asemenea, se propune şi reabilitarea infrastructurii educaţionale existente.

Grupuri ţintă Populaţia şcolară a oraşului Voluntari Cadrele didactice din oraşul Voluntari

Activităţi principale - Extinderea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar; - Extinderea infrastructurii şcolare a Scolii nr.3 Pipera- Voluntari - Dotarea cu echipamente specifice a Scolii nr.3 Pipera - Voluntari.

Rezultate aşteptate - Extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ din oraşul Voluntari;

- Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ;

Buget estimat 7 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Posibili parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean


2012-2014

Titlul proiectului 17. Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr.3 Pipera, oraş Voluntari

Sustenabilitate Întreţinerea ulterioară a obiectivului se va realiza din bugetul local.


- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoane


Obiectiv strategic nr.4 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Măsura 4.2. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie

Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; Avize; Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire;


Titlul proiectului 18. Sisteme informatice de educaţie eLearning în şcolile din oraşul Voluntari

Scopul proiectului Îmbunătăţirea procesului educaţional prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de eLearning, care oferă facilităţi de administrare specifice mediului şi de eficientizare a procesului de învăţare, prin punerea la dispoziţia grupului ţintă a unor module specifice de studiu

Obiective specifice - Creşterea eficacităţii instruirii: prin tehnicile de predare şi verificare a cunoştinţelor specifice sistemului eLearning, prin posibilitatea revenirii automate sau la iniţiativa cursantului asupra materialelor de curs, prin creşterea flexibilităţii scenariilor de curs, prin accesul facil la noţiuni conexe, creşterea interactivităţii între participanţii la cursuri, profesorul putând posta diverse materiale ajutătoare

- Creşterea eficienţei instruirii: prin dezvoltarea o dată şi utilizarea multiplă a materialelor de curs, fără consumuri suplimentare, facilitarea şi simplificarea accesului la învăţare fără instructor, la distanţă, asincronism şi instruire în ritm propriu, paralelismul înalt al derulării cursurilor

Problema identificată Lipsa de eficienţă a instruirii clasice şi necesitatea îmbunătăţirii procesului educaţional

Soluţia propusă Dezvoltarea unei platforme de tip eLearning care să duca la creşterea eficienţei şi eficacităţii instruirii

Grupuri ţintă Locuitorii oraşului Voluntari Populaţia şcolară din oraşul Voluntari Cadrele didactice din oraşul Voluntari

Activităţi principale - Implementarea sistemului eLearning - Instruirea profesorilor coordonatori - Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.

Rezultate aşteptate - Acoperirea nevoilor de formare, informare, educare, evaluare şi management

- Dezvoltarea unor cursuri digitale - Proiectarea şi popularea bazelor de date aferente serviciilor specializate pentru utilizatorii portalului - Realizarea portalului educaţional pentru administrare de conţinut educaţional şi management al

activităţilor de instruire - Facilitarea accesului la învăţare şi comunicare între profesori şi elevi



Surse de finanţare Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public Domeniul Major de Intervenţie 2 3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice Operaţiunea 323 - Susţinerea implementării de aplicaţii de E-Learning

Posibili parteneri Inspectoratul Şcolar Judeţean

Titlul proiectului 18. Sisteme informatice de educaţie eLearning în şcolile din oraşul Voluntari


2011-2012

Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local.


- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea oportunităţii sporite pentru participarea viitoare pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă a 1,65 milioane persoane


Obiectiv strategic nr.4 - Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Măsura4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie

Documente necesare Cerere de finanţare;


Titlul proiectului 19. Creştere performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul

prin implementarea unor soluţii e-guvernare la nivelul oraşului Voluntari Scopul proiectului Îmbunătăţirea relaţiei dintre administraţia publică şi cei care au nevoie de serviciile acesteia: cetăţenii şi

agenţii economici din Oraşul Voluntari

Obiective specifice - Îmbunătăţirea metodelor de informare publică şi de interacţiune a administraţiei publice din Oraşul Voluntari cu cetăţenii oraşului

- Gestionarea mai eficientă a serviciilor publice furnizate comunităţii locale.

Problema identificată În prezent, Primăria oraşului Voluntari dispune de o pagină web, a cărei obiectiv principal este informarea actorilor locali cu privire la aspecte esenţiale pentru aceştia. Este necesară însă punerea la dispoziţie a unei game mai variate de serviciile administrative prin mijloace electronice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri şi pentru administraţia publică. Astfel, în timp ce cetăţenii şi mediului de afaceri dispun de un acces mai facil la administraţia publică, autorităţile care utilizează TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) dispun de noi oportunităţi dar şi de schimbări interne la scară largă la nivel organizaţional. Este necesară implementarea unui sistem informatic integrat e-guvernare care să ducă la întărirea capacităţii administrative a Primăriei oraşului Voluntari şi optimizarea managementului resurselor materiale şi umane în cadrul Primăriei, astfel încât să se alinieze standardelor europene şi valorilor transparenţei, predictibilităţii, responsabilităţii, adaptabilităţii şi eficienţei promovate de acestea.

Soluţia propusă Acest proiect constă în implementarea unui sistem informatic de management integrat, cu funcţii de e-guvernare în cadrul Primăriei oraşului Voluntari. Vor fi informatizate principalele funcţii ale Primăriei: gestiunea financiar-contabilă, bugete, salarizare, gestiunea mijloacelor fixe, gestiunea contractelor, realizarea investiţiilor, managementul operaţional şi strategic. De asemenea sistemul va contribui la optimizarea guvernării locale, prin informatizarea serviciilor publice puse la dispoziţia cetăţeanului.

Grupuri ţintă Primăria oraşului Voluntari Populaţia oraşului Voluntari Agenţii economici

Activităţi principale - Implementarea sistemului e-guvernare; - Instruirea funcţionarilor publice din Primăria oraşului Voluntari; - Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect. - Implementarea unui sistem GIS si realizarea bazei de date aferente acestuia - Implementarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor - Implementarea unor sisteme infokiosk.

Rezultate aşteptate - Creşterea transparenţei decizionale din cadrul Primăriei Voluntari;

- Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală; - Reducerea timpului de prelucrare a documentelor şi eliminarea timpilor de aşteptare; - Îmbunătăţirea organizării şi controlului documentelor şi informaţiilor; - Creşterea eficienţei şi transparenţei în relaţia cu cetăţenii, autorităţile administraţiei publice centrale,

mediul de afaceri, etc.

Titlul proiectului 19. Creştere performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul prin implementarea unor soluţii e-guvernare la nivelul oraşului Voluntari


Surse de finanţare Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public Domeniul Major de Intervenţie 2 – Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice Operaţiunea 1- Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare (inclusiv e-administraţie) şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.



2011-2012

Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local. Trebuie avut însă în vedere şi faptul că odată cu implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie, se va duce la o eficientizare a activităţii funcţionarilor publici şi, implicit, la o posibilă reducere a costurilor în cadrul administraţiei publice.


- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene. - încurajarea participării cetăţenilor la luarea deciziilor. Promovarea educaţiei şi a conştientizării publicului asupra dezvoltării durabile. Informarea cetăţenilor privind impactul lor asupra mediului şi opţiunile lor pentru a face alegeri mai durabile.


Obiectiv strategic nr. 6 - Dezvoltarea capacităţii administrative Măsura 6.2 - Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie

Documente necesare Cerere de finanţare; Studiu de fezabilitate


Titlul proiectului 20. Construcţie 400 locuinţe sociale

Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor defavorizate de la nivel local prin facilitarea locuirii în condiţii de viaţă decente

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a populaţiei - Creşterea fondului de locuinţe din oraşul Voluntari

Problema identificată În oraşul Voluntari ponderea locuinţelor în proprietate publică din totalul fondului locativ a scăzut de la 1,7%

în anul 1993 la 0,6% în anul 2010. În acest an, la nivel local există 77 locuinţe în proprietate publică.

Soluţia propusă Acest proiect constă în amenajarea unui număr de 400 locuinţe sociale de care să beneficieze grupurile defavorizate de populaţie din cadrul oraşului Voluntari.

Grupuri ţintă Populaţia oraşului Voluntari

Activităţi principale - Asigurarea terenului necesar amplasamentului - Construcţia unui număr de 400 apartamente - Amenajare căi de acces - Racordare la utilităţile publice

Rezultate aşteptate - 400 de locuinţe sociale

- Creşterea cu 3% a fondului de locuinţe de la nivel local

Buget estimat 33 mil. euro Printr-o convenţie încheiată cu ANL, autorităţile locale au obligaţia de a asigura viabilizarea terenului (utilităţile) şi dotările edilitare ale căror costuri sunt suportate din bugetele locale. Investiţiile privind construcţia de locuinţe în regim de închiriere sunt finanţate de la bugetul de stat şi/sau bugete locale, precum şi din credite interne/externe şi din alte surse legal constituite.

Surse de finanţare Fonduri guvernamentale, Programul De Construcţii Locuinţe Pentru Tineri, Destinate Închirierii

Posibili parteneri Agenţia Naţională pentru Locuinţe


2012-2014

Sustenabilitate După implementarea proiectului, întreţinerea locuinţelor sociale va reveni beneficiarilor direcţi ai acestora (locuitorilor).


- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE – Obiectiv general: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Prioritatea 4 - Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative, Sub-prioritatea 4.3.3 – Promovarea

Titlul proiectului 20. Construcţie 400 locuinţe sociale

incluziunii sociale


Obiectiv strategic nr.4. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale Măsura 4.1. – Dezvoltarea serviciilor sociale

Documente necesare Studiu Fezabilitate Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Proiect execuţie Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


12.5. CAPACITATEA DE FINANŢARE


14,79% 15,05%

10,59%

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

14,00%

16,00%

2008 2009 2010

Evoluţia ponderii cheltuielilor de personal în total cheltuieli în oraşul Voluntari

271,28

204,70 205,22

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

2007 2008 2009

Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială pe locuitor în oraşul Voluntari

275,26

325,90339,31

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

350,00

400,00

2007 2008 2009

Evoluţia cheltuielilor cu învăţământul pe locuitor în oraşul Voluntari

Capacitatea de cofinanţare Intervenţiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio-economice a oraşului Voluntari pot fi realizate prin susţinerea financiară din bugetul local, din fonduri nerambursabile guvernamentale, din fonduri nerambursabile europene, din fonduri rambursabile (de genul creditelor). La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate. În analiza stării financiare a oraşului Voluntari s-au ţinut cont de 3 categorii de indicatori: Indicatori privind Rigiditatea

cheltuielilor, aceştia definesc gradul de flexibilitate al autorităţii locale în alocarea resurselor pentru diferite scopuri

Indicatori privind Capacitatea de a genera venituri, aceştia arată existenţa unui nivel corespunzător

al veniturilor şi măsura în care autoritatea publică locală are controlul asupra veniturilor locale.

Indicatori privind Capacitatea de

investire şi de contractare de datorie, care definesc măsura în care autorităţile locale acordă importanţă cheltuielilor de capital şi capacitatea acestora de a atrage finanţare pe termen lung pentru finanţarea investiţiilor.

Referitor la indicatorii privind rigiditatea cheltuielilor şi structura acestora, aceştia reflectă cât de flexibile sau de rigide sunt diferitele cheltuieli ale unei autorităţi publice. Flexibilitatea cheltuielilor poate ajuta un oraş sa fie mai credibil financiar.

Flexibilitatea face posibilă reducerea cheltuielilor, dacă este necesar, astfel încât autoritatea locală să fie capabilă să asigure plata angajamentelor, atât în perioade de prosperitate, cât şi în cele de recesiune. Ponderea cheltuielilor totale de personal în total cheltuieli evidenţiază un trend descrescător al acestui indicator, iar nivelul acestuia este suficient de scăzut pentru a evidenţia o rigiditate scăzută a cheltuielilor. Se constată o creştere a indicatorului

3.255,59

3.664,83

3.779,803.720,50

2.900

3.000

3.100

3.200

3.300

3.400

3.500

3.600

3.700

3.800

3.900

2007 2008 2009 2010

Evoluţia indicatorului Venituri totale/locuitor în oraşul Voluntari

99.243.493

115.500.628124.922.530 126.589.850

0

20.000.000

40.000.000

60.000.000

80.000.000

100.000.000

120.000.000

140.000.000

2007 2008 2009 2010

Evoluţia veniturilor totale ale oraşului Voluntari (lei)

cheltuieli cu învăţământul pe locuitor şi o scădere a cheltuielilor cu asistenţa socială pe locuitor. Printre indicatorii privind Capacitatea de a genera venituri au fost analizaţi:

a. Total venituri Indicatorul este relevant pentru evaluarea capacităţii financiare generale a unităţii administrativ teritoriale. Aici sunt incluse toate veniturile, inclusiv cele cu destinaţie specială sau rezervate finanţării cheltuielilor de capital. Indicatorul este util, însă evident, contribuie la creionarea unei imagini clare asupra capacităţii financiare a unităţii administrativ teritoriale numai alături de alţi indicatori financiari. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în timp este crescătoare, cu atât situaţia financiară a unităţii administrativ teritoriale poate fi considerată mai favorabilă. b. Total venituri pe cap de locuitor Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în timp este crescătoare, cu atât situaţia financiară a unităţii administrativ teritoriale poate fi considerată mai favorabilă. Oraşul Voluntari, cu un venit pe locuitor în anul 2010 de 3.720,50 lei/locuitor, ar avea unul din cele mai mare venituri pe cap de locuitori din Romania. In 2010, Bucureştiul, cu o populaţie de 1.940.000 locuitori şi un venit bugetar total de 4.789.970.000 lei, a avut un venit total/locuitor de 2469 lei/locuitor, oraşul Timişoara, cu 312.113 locuitori, a

avut in 2010 un venit bugetar total de 694.065.630 lei rezultând astfel un venit total pe locuitor de 2.223 lei/locuitor, oraşul Cluj cu un număr de 309.009 locuitori, a avut in anul 2010 un venit bugetar total de 677.893.297 lei si un venit pe locuitor de 2.193 lei/locuitor, iar oraşul Iaşi cu un număr de 315.649 locuitori si un venit total în 2010 de 638.758.050 lei a avut un venit pe locuitor de 2.023 lei/locuitor.

Total venituri din impozitele pe proprietate În lucrarea lor "Urban Public Finance in Developing Countries" (Finanţele publice municipale în ţările în curs de dezvoltare), Bahl si Linn afirmă că "impozitul pe proprietate este cel mai important impozit local din ţările în curs de dezvoltare.


174,13

554,64508,29

716,10

0,00

100,00

200,00

300,00

400,00

500,00

600,00

700,00

800,00

2007 2008 2009 2010

Evoluţia cheltuielilor privind datoria publică pe locuitor în oraşul Voluntari

5,35%

15,13%13,45%

19,25%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

2007 2008 2009 2010

Evoluţia serviciului anual al datoriei ca pondere în veniturile totale în oraşul Voluntari

51.370.669

2.876.729

61.688.305

0

10.000.000

20.000.000

30.000.000

40.000.000

50.000.000

60.000.000

70.000.000

2008 2009 2010

Evoluţia cheltuielilor de capital în bugetul oraşului Voluntari (lei)

Pe lângă importanţa pur fiscală a acestui tip de impozit, valoarea asociată bazei de impozitare (adică tocmai proprietăţile existente în jurisdicţia respectivă) este relevantă pentru că reflectă, într-o bună măsură, vigoarea economiei locale (sau slăbiciunea acesteia), mai ales în cazul economiei urbane. Afirmaţiile lui Bahl şi Linn cu privire la importanţa impozitului pe proprietate sunt valabile şi în cazul României, unde impozitele pe proprietate se constituie într-o majoră sursă de venituri pentru municipii şi oraşe. În categoria veniturilor pe proprietate se includ,impozitul şi taxa pe clădiri şi terenuri de la persoane fizice si juridice, taxele extrajudiciare de timbru, etc. Se constată o pondere importantă a acestui indicatorul în cazul oraşului Voluntari ceea ce demonstrează că situaţia financiară a oraşului este una favorabilă.

c. Procentul de venituri din impozitele pe proprietate din totalul veniturilor

Veniturile din impozitele pe proprietate pot fi utilizate discreţionar de autorităţile publice, locale. Este de dorit ca ponderea veniturilor asupra cărora

autorităţile locale au un control sporit - stabilindu-le fără restricţii destinaţia şi care au şi un înalt grad de predictibilitate, în totalul veniturilor, să fie cat mai mare. Cu cat valoarea acestui indicator este mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în timp este crescătoare, cu atât situaţia financiară a unităţii administrativ teritoriale poate fi considerată mai favorabilă.

d. Total venituri din impozitele pe

proprietate pe cap de locuitor Acest indicator, exprimat ca totalul veniturilor din impozitele pe proprietate pe cap de locuitor, permite o comparaţie între unităţile administrativ teritoriale de diferite mărimi. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în timp este crescătoare, cu atât situaţia financiară a unităţii administrativ teritoriale poate fi considerată mai favorabilă. e. Procentul de venituri proprii în

total venituri Cu cat valoarea acestui indicator este mai mare, sau dinamica evoluţiei lui în timp este crescătoare, cu atât situaţia financiară a unităţii administrativ teritoriale poate fi considerată mai favorabilă. În cazul oraşului Voluntari constatăm o pondere ridicată (de peste 90%) a veniturilor proprii în total venituri. Printre indicatori privind Capacitatea de investire si de contractare de datorie au fost analizaţi: a)Serviciul anual al datoriei ca pondere în veniturile curente totale reprezintă raportul dintre toate plăţile asociate datoriei pe termen lung şi celei pe termen scurt (rambursări, dobândă, comisioane) şi veniturile curente totale. Acest indicator defineşte măsura în care o autoritate publică locală poate să mai contracteze alte credite în plus faţă de

cele deja contractate, ţinând cont de limitele de îndatorare permise. Aceste limite conferă autorităţii locale autonomie în luarea deciziei atâta timp cât cheltuielile cu finanţarea rămân în limite prudente acceptabile. Conform legii, în cazul în care autoritatea locală intenţionează să contracteze alte datorii, pentru anii următori, trebuie sa ia in considerare serviciul datoriei asociat şi acestor viitoare credite. Din acest indicator derivă şi indicatorul care vizează cheltuielile cu datoria publică pe locuitor. b)Cheltuieli totale de capital reprezintă suma cheltuielilor de capital din bugetul autorităţii locale. O administraţie publică locală poate fi evaluată (comparată) mult mai relevant din punctul de vedere al calităţii managementului financiar în funcţie de eforturile de investire mai degrabă decât prin cheltuielile pentru activităţi curente. Acest indicator exprimă efortul total pentru investiţii. Creditarea Creditarea este o modalitate relativ simplă, din punct de vedere procedural, de obţinere a finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-a-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, deoarece administraţia publică devine neeligibilă atât pentru

accesarea altor credite dar şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile. La data realizării strategiei de dezvoltare, Oraşul Voluntari are doar următoarele obligaţii sub forma de împrumuturi, după cum urmează:

(a) o datorie in suma de aproximativ 20.100.000 Euro, sub forma unui număr de 22 bilete la ordin, plătibile pana in 2016 potrivit scadenţarului convenit, emise in 2007 in favoarea S.C. Romstrade S.R.L. („Romstrade”) în scopul realizării de către Romstrade a unor lucrări de infrastructura străzi pe teritoriul Oraşului Voluntari.

(b) o linie de finanţare pe 20 de ani acordată în 2005 de către Banca Comerciala Română pentru suma de 82.700.000 lei pentru proiecte de investiţii in baza contractului de credit-linie de finanţare 13/27.05.2005.

Parteneriatele de tip public-privat

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. În acest moment, cadrul legislativ în vigoare, respectiv Legea nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat reglementează parteneriatul public-privat acest instrument este privit drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse. În oraşul Voluntari există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii. În ideea adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de


servicii şi activităţi, parteneri locali putând fi atât mediul de afaceri dar şi sectorul non-profit. Unul dintre domeniile de interes pentru dezvoltarea parteneriatelor locale este reprezentat de serviciile sociale. Finanţare nerambursabilă din fonduri europene Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare şi temporale) aferente documentaţiilor

pentru cererea de finanţare şi raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi finanţarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile (printre care şi TVA), ceea ce pentru administraţia publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de finanţare care prevăd cote mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al surselor de finanţare nerambursabilă prin programe ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile publice

locale, procentul de cofinanţare este de doar 2% (pentru majoritatea programelor), iar valorile investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la nevoile comunităţilor şi la posibilitatea de cofinanţare. Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este, în mod cert, cea mai recomandată modalitate de susţinere financiară a proiectelor cuprinse de Strategie. De aceea, în continuare sunt indicate posibilităţile orientative de a finanţa intervenţiile propuse din surse de finanţare europene


Surse de finanţare pentru intervenţiile propuse de strategie

Nr. crt.

Denumire proiect Valoare

estimată(euro) Perioada de

implementare Sursa de finanţare

Obiectiv strategic nr.1: Modernizarea şi extinderea infrastructurii

1 P1.1.1 Realizarea lucrărilor de infrastructură pentru reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Pipera

21.842.440,00 2011-2013 POR, Axa 2 - Îmbunătățirea

infrastructurii regionale şi locale de transport, credite

2 P1.1.2 Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Andronache



3 P1.1.3 Pasaj rutier denivelat superior pe şoseaua Petricani



4 P1.1.4 Modernizare drumuri în oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

18.358.781,00 2011-2013 POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de

creştere, Subdomeniul Centre urbane

5 P1.1.5 Amenajare parcări 2.000.000,00 2012-2015 Buget Local

6 P1.2.1 Reabilitare, extindere, captare, aducţiune şi tratare apă, reţea de apă şi canalizare menajeră în Oraşul Voluntari

6.950.000,00 2012-2015 POS Mediu, Axa 1 Extinderea şi

modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

7 P1.2.2 Realizarea staţie de tratare a apei 8.000.000,00 2012-2015 POS Mediu, Axa 1 Extinderea şi

modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

8 P1.2.3 Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;


modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, Buget local

9 P1.2.4 Extindere reţea gaze naturale 5.000.000,00 2011-2020 Buget Local, Parteneriat public-privat

10 P1.2.5 Achiziţie societate distribuţie gaze 18.439.024,00 2011-2012 Buget Local, Parteneriat public-privat,

credite

11 P1.3.1 Amenajarea turistica a Văii Saulei 22.888.781,00 2014-2016 POR Axa 5 Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, D.M.I. 5.2,

Buget local

12 P1.3.2 Crearea parcului de interes public Pipera, Oraş Voluntari



13 P1.3.3 Amenajare Parc în Oraşul Voluntari, judeţul Ilfov

365.853,00 2011-2012 Administraţia Fondului de Mediu,

buget local

14 P1.3.4 Dezvoltarea zonelor de agrement 10.000.000,00 2015-2020 Surse guvernamentale, Buget Local

15 P1.3.5 Construcţie stadion municipal Gh. 28.682.927,00 2012-2016 Buget Local, parteneriat public-privat,

Nr. crt.




Dincă credite

16 P1.3.6 Construire teatru orăşenesc 5.121.951,00 2013-2016 Buget Local, credite

Obiectiv strategic nr.2: Dezvoltarea economică a oraşului

17 P2.1.1 Centrul cultural şi de afaceri Voluntari 15.000.000,00 2014-2016 POR, Axa 4 - Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local, programe

naţionale, buget local

18 P2.1.2 Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economic

10.000.000,00 2014-2018 Buget Local, Fonduri nerambursabile

19 P2.1.3 Dezvoltare terenuri cu destinaţia de spaţii de birouri şi comerciale


20 P2.1.4 Crearea unui centru pentru activităţi de cercetare-dezvoltare


21 P2.2.1 Promovarea oraşului prin participarea la diverse evenimente

200.000,00 2011-2020 Buget local

22 P2.2.2 Elaborarea unei strategii pentru atragerea investiţiilor

75.000,00 2012-2013 Buget local

23 P2.2.3 Realizarea unui plan de utilizare a terenurilor

75.000,00 2012-2013 Buget local

24 P2.2.4 Facilitarea accesului companiilor la plata taxelor şi impozitelor locale prin informatizarea serviciilor oferite


25 P2.3.1 Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local

500.000,00 2014-2016 Buget Local, Fonduri nerambursabile

26 P2.3.2 Organizarea de cursuri în domeniul procedurilor administrative legate de deschiderea unei noi afaceri

500.000,00 2012-2014 POSDRU, Axa 3- Creşterea

adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

27 P2.3.3 Dezvoltarea de programe de instruire în colaborarea cu companii de consultanţă cu specializare în business

1.000.000,00 2012-2015 POSDRU, Axa 3- Creşterea

adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

28 P2.3.4 Realizarea unor parteneriate de tip public privat pentru operarea unor utilităţi şi investiţii publice

5.000.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat, Buget Local

Obiectiv strategic nr.3: Dezvoltarea serviciilor publice

29 P3.3.1 Modernizarea parcului auto al serviciului publice de transport

2.000.000,00 2011-2015 Buget local

30 P3.3.2 Dezvoltarea de noi trasee de transport - 2011-2016 Buget local

31 P3.3.3 Parteneriat în vederea extinderii liniei de metrou în Pipera

10.000.000,00 2014-2020 Parteneriat public-public, Buget local

S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a o r a ş u l u i V o l u n t a r i 249

Nr. crt.




32 P3.3.4 Modernizarea staţiilor de transport public

500.000,00 2012-2015 Buget local, fonduri nerambursabile

33 P3.3.1 Modernizarea pieţelor agro-alimentare

500.000,00 2012-2013 Buget local

34 P3.3.1 Dezvoltarea şi modernizarea sistemului de iluminat public cu reţea subterană în Oraşul Voluntari



35 P3.3.2 Extinderea sistemului de iluminat public

2.500.000,00 2011-2015 Fonduri guvernamentale, Buget local

36 P3.3.1 Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

3.000.000,00 2011-2013

POS Mediu, Axa 2-Dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric, Buget local

37 P3.3.2 Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile

100.000,00 2012-2013 Administraţia Fondului pentru Mediu,

buget local

38 P3.3.3 Dotarea operatorului de salubritate 1.000.000,00 2012-2015 Administraţia Fondului pentru Mediu,

buget local

39


829.268,00 2011-2013 POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de


40 P3.5.2 Campanie de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului

25.000,00 2012-2013 Buget local

41 P3.5.3 Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică

750.000,00 2012-2014 Buget local

Obiectiv strategic nr.4: Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale

42 P4.1.1 Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a Oraşului Voluntari

846.018,00 2012-2014 POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea

infrastructurii sociale

43 P4.1.2 Construcţie 400 locuinţe sociale 33.036.586,00 2012-2016 Fonduri guvernamentale, Buget local

44 P4.1.3 Evaluarea cererii locale de servicii sociale şi socio-medicale

100.000,00 2013-2014 Buget local

45 P4.1.4 Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale

500.000,00 2012 PODCA, Axa 1 Îmbunătăţiri de

structura şi proces ale managementului ciclului de politici publice

46 P4.1.5 Creare centru multifuncţional pentru persoane victimă ale violenţei în familie

900.000,00 2011-2012 Fonduri guvernamentale

47 P4.1.6 Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii

100.000,00 2013-2014 Buget Local

Nr. crt.




48 P4.1.7 Crearea unui Centru multifuncţional pentru persoanele vârstnice

1.000.000,00 2012-2014 Fonduri guvernamentale

49 P4.1.8 Organizarea de campanii în şcoli pentru combaterea discriminării în rândul copiilor

20.000,00 2013 POS DRU, Axa 6 - Promovarea

incluziunii sociale

50 P4.1.9 Identificarea de oportunităţi pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi

1.000.000,00 2012-2014 POS DRU, Axa 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare

51 P4.1.10 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim

7.000.000,00 2007-2014 Buget Local

52 P4.1.11 Construire biserică strada Emil Racoviţă

750.000,00 2011-2014 Buget Local

53 P4.1.12 Construire cimitir orăşenesc 250.000,00 2011-2012 Buget Local

54 P4.2.1 Consolidare, reabilitare şi extindere şcoala nr. 3 Pipera, oraş Voluntari

7.030.000,00 2013-2014 POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea

infrastructurii sociale

55 P4.2.2 Sisteme informatice de educaţie e-learning în şcolile din Oraşul Voluntari

1.097.561,00 2014-2015 POS CCE, Axa 3-Tehnologia informaţiei

şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public

56 P4.2.3 Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar

20.000,00 2012-2014 POSDRU, AXA 2-Corelarea Învăţării pe

tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

57 P4.2.4 Dotarea laboratoarelor şi atelierelor din şcoli

250.000,00 2012-2014 Buget local

58 P4.2.5 Amenajarea terenurilor de sport din şcoli

500.000,00 2013-2014 Buget local

59 P4.2.6 Dezvoltarea activităţilor de tip after-school

250.000,00 2012-2014 Buget local

60 P4.2.7 Organizarea unor evenimente culturale periodice

400.000,00 2012-2020 Buget local

61 P4.2.8 Extinderea unităţilor de învăţământ 2.500.000,00 2013-2015 POR , Axa 3 - Îmbunătăţirea

infrastructurii sociale, Buget local

62 P4.2.9 Construire sală de sport în cartierul Nicolae Bălcescu

3.000.000,00 2011-2013 buget local, fonduri guvernamentale

63


250.000,00 2013-2014 Fonduri guvernamentale

64 P4.3.2 Program local de promovare a sănătăţii

150.000,00 2013 Buget Local

65 P4.3.3 Parteneriat public-privat pentru construcţia de unităţi spitaliceşti

1.000.000,00 2013-2016 Parteneriat public-privat, Buget Local

66 P4.3.4 Construire policlinică orăşenească 2.000.000,00 2012-2014 Buget Local


Nr. crt.




Obiectiv strategic nr.5: Asigurarea calităţii mediului şi a condiţiilor de locuire

67 P5.1.1 Realizarea unei perdele verzi de protecţie/delimitare în zona autostrăzii

100.000,00 2014-2016 Administraţia Fondului pentru Mediu,

buget local

68 P5.1.2 Construcţia de piste de biciclete 250.000,00 2012-2014 Fonduri nerambursabile

69 P5.1.3 Campanie de promovare a transportului ecologic

25.000,00 2012 Buget Local

70 P5.2.1 Construcţie staţie epurare şi colectoare mari


modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, Buget local

71 P5.3.1 Sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru iluminatul public

6.327.317,00 2012-2014

POS CCE, Axa 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în

aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice

72 P5.3.2 Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

354.054,00 2012-2014 Fonduri guvernamentale şi buget local

73 P5.3.3 Îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor publice

750.000,00 2013-2015 Fonduri guvernamentale şi buget local

74 P5.3.4 Introducerea, în toate instituţiile publice, a becurilor cu consum energetic redus

10.000,00 2012 Buget Local

75 P5.3.5 Montarea de panouri solare pe clădirile instituţiilor publice

200.000,00 2012-2013 Administraţia Fondului de Mediu

76 P5.4.1 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a aliniamentelor verzi stradale din oraşul Voluntari



77 P5.4.2 Modernizare arhitecturală şi peisagistică a spaţiilor verzi din zona de blocuri aferentă străzii Lotusului



78 P5.4.3 Iniţierea unor campanii de educare a copiilor şi tinerilor în privinţa protejării mediului

100.000,00 2013-2015 Buget local, Fonduri nerambursabile,

parteneriate cu ONG-uri

79 P5.4.4 Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător

25.000,00 2012-2020 Buget local, Fonduri nerambursabile,

parteneriate cu ONG-uri

80 P5.4.5 Inventarierea spaţiilor abandonate şi ecologizarea acestora

250.000,00 2013 Buget Local

81 P5.4.6 Elaborarea unor standarde unitare de mobilare a oraşului

250.000,00 2013-2014 Buget Local

82 P5.4.7 Construirea de spatii de joacă pentru copii

400.000,00 2012-2014 Parteneriat public-privat, Buget Local

Nr. crt.




Obiectiv strategic nr.6: Dezvoltarea capacităţii administrative

83


100.000,00 2012-2014 PODCA, Axa1-Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului

de politici publice

84 P6.1.2 Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea Europeană

50.000,00 2012-2020 Programul de Cooperare

Transnaţională Europa de Sud-Est, ESPON, URBACT, Buget Local

85 P6.1.3 Specializarea unei persoane din primărie în domeniul accesului la informaţii şi transparenţei decizionale

5.000,00 2012-2013 Buget Local

86 P6.1.4 Atragerea studenţilor pentru efectuarea de stagii de practică

10.000,00 2012-2020 Buget Local

87


824.426,00 2014-2015 POS CCE, Axa 3-Tehnologia informaţiei

şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public

88 P6.2.2 Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul primăriei Voluntari

200.000,00 2011-2013

PO DCA, Axa 2-Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice,

cu accentul pus pe procesul de descentralizare

89 P6.3.1 Actualizarea strategiei de dezvoltare a oraşului Voluntari

98.913,00 2011 PODCA, Axa1-Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului

de politici publice

90

P6.3.2 Înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru implementarea unor proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii şi utilităţilor cu localităţile învecinate

150.000,00 2012-2014 Buget Local

91 P6.3.3 Organizarea de consultări periodice în Pipera şi Voluntari pentru a identifica nevoile cetăţenilor

8.000,00 2012-2020 Buget Local

92 P6.3.4 Organizarea unei linii de finanţare a proiectelor sociale şi de altă natură care pot fi gestionate de ONG-uri locale

4.000.000,00 2012-2020 Buget Local


Modalităţi administrative de implementare a strategiei

Pentru implementarea planurilor de măsuri/acţiuni, câteva modele pot servi

ca punct de pornire pentru desemnarea aranjamentelor instituţionale.

13. MONITORIZARE ŞI EVALUARE


Implementarea strategiei de dezvoltare locală prin intermediul instituţiilor existente. În principiu, aceasta reprezintă statutarea instituţională a sarcinilor de planificare a dezvoltării locale dezvoltare locală ca activitate curentă a primăriei oraşului Voluntari prin departamentele existente. Avantajul acestei organizări este lipsa structurilor paralele; dezavantajul este deseori că organizaţiile nu au capabilitatea îndeplinirii unor sarcini importante şi coordonarea cu alte organizaţii se poate dovedi a fi dificilă. Modelul poate fi nepotrivit în special în cazul în care aceste organizaţii trebuie să îndeplinească sarcini noi sau trebuie să îşi schimbe sistemele sau procedurile. Astfel la nivelul primăriei se poate constitui o Unitate de Management a strategiei care trebuie să fie formată din personal cu expertiză si experienţă relevante, din compartimentele specializate ale Primăriei oraşului Voluntari, pentru fiecare din aspectele relevante pentru administrarea strategiei:

- Asigurarea coordonării orizontale intersectoriale şi interdepartamentale;

- Asigurarea capacităţii tehnice privind managementul proiectelor cu finanţare europeană;

- Dezvoltarea strategică şi spaţială a oraşului;

- Planul multianual de investiţii; - Procesul de achiziţii publice; - Asigurarea finanţării; - Asigurarea informării şi

consultării publice;

- Asigurarea monitorizării şi evaluării impactului şi progreselor în implementare;

- Asigurarea dezvoltării serviciilor publice.

Înfiinţarea unei Agenţii de implementare a strategiei Această agenţie are un mandat bine stabilit de a asigura managementul şi de a superviza implementarea unui plan de acţiuni. De asemenea, în mod curent, are o identitate legală/juridică, un sistem separat de contabilitate, o conducere reprezentativă, responsabilă cu supervizarea, în timp ce sarcinile sunt implementate de personalul profesional si administrativ. O astfel de agenţie este vizibilă; poate de asemenea să aibă putere importantă, se poate preta la programe şi activităţi pe termen mediu şi lung; este puţin supradimensionată pentru programele şi activităţile pe termen scurt.

Un astfel de model este adoptat în general de organizaţiile de dimensiuni mai mari, care dispun şi de resursele financiare necesare susţinerii acestei entităţi Implementarea strategiei prin Unităţile de Implementare a proiectelor Acesta este un model deseori folosit de Banca Mondială sau Uniunea Europeană. Această unitate îşi dezvoltă mandatul de obicei din cadrul unui departament principal din administraţia publica. Avantajul este o organizaţie şi un sistem de contabilitate dedicat; dezavantajul este apariţia unei structuri paralele.

Categoriile principale de responsabilităţi pe care UIP trebuie să le acopere sunt: Managementul şi coordonarea implementării proiectului; Asigurarea coordonării tehnice; Asigurarea activităţilor privind finanţarea; Asigurarea activităţii de achiziţii publice necesare proiectului; Asigurarea activităţilor de monitorizare, evaluare şi control privind implementarea şi a raportărilor aferente; Asigurarea legalităţii activităţilor şi documentelor; Asigurarea informării şi consultării publice şi a secretariatului. Implementarea strategiei prin intermediul unui Consorţiu Comunitar Acest model denumit generic, “Consorţiul”, reprezintă o structura comunitară participativă prin reprezentare a tuturor factorilor interesaţi în procesul dezvoltării la nivel local împreună cu partenerii externi. Consorţiului îi revin sarcini suplimentare: nu doar pregătirea planului, ci şi implementarea acestuia. Consorţiul poate dobândi o identitate separată, astfel devenind o agenţie descrisă anterior sau poate acţiona ca un comitet de conducere pentru un cadru organizaţional similar cu cele descrise anterior. Monitorizarea şi evaluarea strategiei

sunt procese corelate şi interdependente. În contextual ciclului politicilor publice, monitorizarea şi evaluarea depind de etapele de

identificare, formulare a problemei şi de cea a alegerii celei mai bune alternative. Monitorizarea este procesul de colectare periodică şi analiză a informaţiei cu scopul de fundamenta procesul de luare a deciziei de către cei abilitaţi, asigurând transparenţa în luarea deciziei şi furnizând o bază pentru viitoarele acţiuni de evaluare. Monitorizarea evoluţiei implementării strategiei şi a planurilor de acţiuni este în principiu o practică formală puţin cunoscută şi asumată în mediul instituţional public. Pe de altă parte această sarcină presupune resurse considerabile alocate (sisteme de colectare, prelucrare şi raportare) şi o pregătire specifică (definirea indicatorilor cantitativi si calitativi, corelat cu potenţialele surse de colectare/ producere a acestora). Monitorizarea furnizează informaţia necesară evaluării. Pentru a putea monitoriza implementarea strategiei şi pentru a aprecia performanţele ei în raport cu obiectivele stabilite, este necesară stabilirea unui set de indicatori. Pentru acurateţea datelor obţinute în urma procesului de monitorizare este necesară o colectare sistematică şi atentă a indicatorilor. Modalitatea de colectare şi corectitudinea datelor sunt importante în condiţiile în care monitorizarea activează ca un sistem de avertizare timpurie şi adesea punctează probleme sau arii care au nevoie de evaluare Construirea unui sistem de monitorizare al strategiei de dezvoltare este necesară, pentru a urmări în mod continuu

implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient în cazul apariţiei unor eventuale probleme. Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei se va efectua folosind un sistem unic bazat pe indicatori calitativi şi cantitativi.

Oraşul Voluntari va utiliza strategia de dezvoltare în vederea asumării unei abordări locale a dezvoltării integrate urbane. Această abordare implică un proces complex de integrare a demersurilor de planificare şi implementare pe următoarele niveluri:

→ La nivelul documentelor care fundamentează: dezvoltarea strategică, dezvoltarea spaţială şi programul de investiţii publice aferente.

→ La nivelul domeniilor/sectoarelor care conduc la dezvoltare urbană: accesibilitatea fizică, deservirea cu utilităţi şi servicii, locuirea, dezvoltarea economică, regenerarea urbană, calitatea mediului şi vieţii urbane etc.;

→ La nivelul entităţilor instituţionale care cooperează în vederea atingerii obiectivelor dezvoltării urbane;

→ La nivelul sectoarelor implicate în dezvoltarea urbană: sectorul public, sectorul privat şi comunitatea;

→ Din perspectiva necesităţii asigurării colaborării pe verticală şi orizontală;

→ Din perspectiva dezvoltării interne simultan cu dezvoltarea rolului regional.

Impactul strategiei va fi evaluat în ceea ce priveşte eficacitatea sa de a adresa

problemele municipiului şi de a dezvolta structuri pentru angajarea comunităţii locale în procesele de dezvoltare. Pentru asigurarea impactului durabil al strategiei, abordarea integrată va fi consolidată printr-un proces de consultare continuă cu comunitatea locală asupra priorităţilor viitoare, precum şi cu beneficiarii proiectelor, implicaţi în evaluarea succesului proiectelor.

Strategia va fi monitorizată prin intermediul unor rapoarte semestriale/anuale întocmite de către Direcţia Fonduri Europene. În raport se va preciza:

stadiul în care se află diversele acţiuni programate pentru perioada pe care se face raportarea;

indicatorii care descriu caracteristicile măsurabile ale acţiunilor din plan;

revizuirea acţiunilor, acolo unde este cazul

timpul estimat până la îndeplinirea acţiunilor;

alte aspecte. În vederea realizării activităţilor de monitorizare este esenţială existenţa unui grafic al desfăşurării în timp a proiectelor precum şi a unui set de indicatori de monitorizare şi evaluare. Activitatea de monitorizare a Strategiei are un caracter sistematic şi include elaborarea în baza indicatorilor de monitorizare a rapoartelor anuale de progres şi a raportului final de evaluare după ultima etapă de implementare.


Evaluarea este aprecierea activităţilor sau a rezultatelor implementării Strategiei, utilizând informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării. Evaluarea face o analiză a modului de implementare a Strategiei şi eficienţei acesteia. Evaluarea răspunde la întrebările: care este efectul, impactul activităţilor realizate şi în ce măsură rezultatul răspunde aşteptărilor. Strategia va fi evaluată anual prin intermediul: - rapoartelor de monitorizare; - unui raport privind gradul de

atingere a indicatorilor stabiliţi în Planul de Acţiune;

- organizarea unei întâlniri anuale, la care va participa personalul, partenerii, reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai comunităţii, unde vor fi comunicate şi evaluate rezultatele implementării Planului de Acţiune.

Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a ţintelor propuse iniţial cu situaţia dezvoltării judeţului la diferite momente. Evaluarea va fi realizată de către aceeaşi echipă care realizează şi activitatea de monitorizarea Strategiei, din cadrul Direcţia Fonduri Europene. Activitatea de evaluare se concretizează într-un raport de evaluare care va conţine situaţia indicatorilor de

evaluare. În funcţie de aceste rapoarte, se vor lua decizile privind eventuale modificări sau actualizări ale prevederilor Strategiei. Este recomandat ca, la perioade mai mari de timp (5 ani) sau în cazul unor schimbări socio-economice sau administrative majore să se efectueze revizuiri ale strategiei. O primă revizuire a Strategiei este recomandat să fie realizată în anul 2015, în momentul în care vor fi disponibile toate informaţiile cu privire la disponibilitatea fondurilor europene pentru următoarea perioadă de programare şi vor fi finalizate toate proiectele finanţate din fonduri europene din perioada actuală de programare.

1. CONDIŢII DE LOCUIRE

1. A. Mediu

indicatori modalitate de calcul 1.1. Spaţii verzi pe cap de locuitor =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / populaţie urbană;

u.m.: m2/locuitor; sursa: INS, DJS;

1.2. Ponderea spaţiilor verzi din suprafaţa urbană totală

=Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / suprafaţa urbană totală * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

1.3. Transport urban nepoluant =Pasageri transportaţi cu vehicule nepoluante / total pasageri transportaţi * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

1. B. Locuinţe

indicatori modalitate de calcul 1.4. Gradul de solicitare a teritoriului urban

pentru locuire =Suprafaţa locuinţelor / suprafaţa intravilană urbană *1000; u.m.: m2 / 1000 m2; sursa: INS, DJS;

1.5. Densitatea locuinţelor =Număr de locuinţe / suprafaţa intravilană urbană; u.m.: locuinţe/km2; sursa: INS, DJS;

1.6. Disponibilitatea locuinţelor =Suprafaţa locuibilă existentă / populaţie urbană; u.m.: m2 locuinţe / locuitor; sursa: INS, DJS;

1.7. Suprafaţa medie a unei locuinţe = Suprafaţa locuibilă existentă / locuinţe existente; u.m.: m2; sursa: INS, DJS;

1.8. Număr mediu de camere al unei locuinţe = Camere pentru locuit existente / locuinţe existente; u.m.: camere; sursa: INS, DJS;

1.9. Suprafaţa medie a unei camere pentru locuit = Suprafaţa locuibilă existentă / camere pentru locuit existente; u.m.: m2; sursa: INS, DJS;

2. INFRASTRUCTURĂ FIZICĂ 2. A. Drumuri indicatori modalitate de calcul

2.1. Densitatea străzilor orăşeneşti =Lungimea străzilor orăşeneşti / suprafaţa urbană totală; u.m.: km drum/km2; sursa: INS, DJS;

2.2. Gradul de modernizare a străzilor orăşeneşti

=Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate / lungimea străzilor orăşeneşti * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

2. B. Utilităţi indicatori modalitate de calcul

2.3. Densitatea reţelei de distribuţie a apei potabile

=Lungimea reţelei de distribuţie a apei / suprafaţa intravilană urbană; u.m.: km reţea/km2; sursa: INS, DJS;

2.4. Gradul de utilizare a capacităţii de producere a apei

=Capacitatea totală de producere a apei / cantitatea de apă consumată * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

2.5. Gradul de conectare a localităţilor la reţeaua de gaze naturale

=Localităţi conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale / Număr localităţi; u.m.: % sursa: INS, DJS;

2.6. Gradul de epurare a apelor uzate =Ape uzate epurate / Ape uzate evacuate; u.m.: % sursa: INS, DJS;

3. DEMOGRAFIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ 3. A. Populaţie indicatori modalitate de calcul

3.1. Densitatea populaţiei =Populaţia urbană / suprafaţa urbană totală; u.m.: locuitori/km2; sursa: INS, DJS;

3.2. Rata de dependenţă demografică =Numărul persoanelor în afara vârstei legale de muncă / Numărul persoanelor în vârstă legală de muncă * 1000;

u.m.: ‰; sursa: INS, DJS;

3.3. Rata sporului natural =Soldul sporului natural / populaţie urbană totală * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS;

3.4. Rata de fertilitate =Numărul nou-născuţilor vii / populaţie feminină în vârstă fertilă * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS;

3.5. Rata sporului migrator intern =Soldul schimbărilor de domiciliu / populaţie urbană totală * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS;


3. B. Forţă de muncă indicatori modalitate de calcul 3.6. Rata de ocupare a forţei de muncă =Populaţia ocupată / resurse de muncă;


3.7. Rata de înlocuire a forţei de munca =Numărul persoanelor sub vârsta legală de muncă (0-14 ani) / o treime din numărul persoanelor aflate în vârstă legală de muncă * 1000;


3.8. Rata şomajului =Număr de şomeri / populaţie activă; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS, AJOFM;

4. NIVEL DE TRAI indicatori modalitate de calcul 4.1. Durata medie a vieţii =numărul total de om-ani trăiţi de întreaga populaţie / numărul de supravieţuitori

în vârstă de 0 ani; u.m.: ani; sursa: INS, DJS;

4.2. Vârsta medie a soţilor - feminin =suma căsătoriilor înregistrate pe fiecare vârstă ponderate cu vârstele pentru care s-au înregistrat căsătorii / suma totală a vârstelor anuale nupţiabile;

u.m.: ani; sursa: INS, DJS;

4.3. Rata mortalităţii infantile =numărul deceselor infantile / numărul născuţilor vii * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS;

4.4. Gradul de dotare cu autoturisme =numărul autoturismelor înmatriculate / populaţia urbană * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

4.5. Suprafaţa medie a unei locuinţe terminate = Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe terminate / număr de locuinţe terminate; u.m.: m2; sursa: INS, DJS;

4.6. Consum casnic mediu lunar de apă =Cantitatea de apă potabilă distribuită lunar populaţiei / populaţie urbană; u.m.: m3 / locuitor; sursa: INS, DJS;

5. ECONOMIE

5. A. Activitate economică generală

indicatori modalitate de calcul 5.1. Rezultatul financiar al mediului de afaceri =Cifra de afaceri a unităţilor locale / populaţia urbană;

u.m.: lei / locuitor; sursa: INS, DJS;

5.2. Densitatea IMM =Numărul total al IMM / populaţie urbană * 1000; u.m.: ‰; sursa: INS, DJS;

5.3. Ponderea sectorului privat în economia locală

=Număr de salariaţi din sectorul privat / Număr total de salariaţi * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

5.4. Ponderea populaţiei ocupate în activităţi neagricole din totalul populaţiei ocupate

=Populaţie ocupată în activităţi neagricole / Populaţie ocupată * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

5.5. Ponderea consumului industrial de apă =Consum industrial de apă / consum total de apă * 100; U.m. %; sursa: INS, DJS;

5. B. Construcţii

indicatori modalitate de calcul 5.6. Locuinţe noi =Suprafaţa locuinţelor pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie / populaţia

urbană * 1000; u.m.: m2/1000 loc; sursa: INS, DJS;

5.7. Clădiri noi, altele decât locuinţe =Suprafaţa clădirilor, altele decât locuinţe, pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie / populaţia urbană * 1000;

u.m.: m2/1000 loc; sursa: INS, DJS;

5. C. Turism

indicatori modalitate de calcul 5.8. Densitatea locurilor de cazare existente =Capacitatea de cazare existentă / suprafaţa intravilană;

u.m.: locuri/km2; sursa: INS, DJS;

5.9. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare

=Capacitatea de cazare în funcţiune / înnoptări turistice * 1000; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

6. SERVICII PUBLICE

6. A. Sănătate

indicatori modalitate de calcul 6.1. Capacitatea spitalelor =Paturi de spital disponibile / populaţia urbană * 1000;

u.m.: paturi de spital / 1000 locuitori; sursa: INS, DJS; DSP;

6.2. Disponibilitatea personalului medical calificat

=Personal medico-sanitar calificat / populaţia urbană * 1000; u.m.: personal calificat / 1000 locuitori; sursa: INS, DJS; DSP;

6.3. Densitatea cabinetelor medicale de familie =Cabinete medicale de familie / populaţia urbană * 10.000; u.m.: cabinete medicale de familie / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS; DSP;

6.4. Densitatea farmaciilor =Farmacii / populaţia urbană * 10.000; u.m.: farmacii / 10.000 locuitori;


sursa: INS, DJS; DSP;

6. B. Educaţie

indicatori modalitate de calcul 6.5. Dotarea cu TIC a unităţilor de învăţământ =Numărul PC-urilor deţinute de unităţile de învăţământ / populaţia şcolară * 1000;

u.m.: PC-uri / 1.000 elevi; sursa: INS, DJS;

6.6. Capacitatea unităţilor de învăţământ = Populaţia şcolară / săli de clasă şi cabinete; u.m.: elevi / sală; sursa: INS, DJS, ISJ;

6.7. Gradul de solicitare a cadrelor didactice =Numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial /; numărul cadrelor didactice din învăţământul primar şi gimnazial

u.m.: elevi / cadru didactic; sursa: INS, DJS, ISJ;

6. C. Cultură

indicatori modalitate de calcul 6.8. Indicele de cuprindere la lectură =Numărul abonaţilor bibliotecilor municipale şi orăşeneşti / populaţia urbană;

u.m.: %; sursa: INS, DJS;

6.9. Indicele de circulaţie a documentelor =Volume eliberate / volume existente în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

6.10. Indicele de lectură a cititorilor =Volume eliberate / cititori în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100; u.m.: %; sursa: INS, DJS;

6.11. Capacitatea cinematografelor =Locuri disponibile în cinematografe / populaţia urbană * 10.000; u.m.: locuri / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS;

6.12. Capacitatea sălilor de spectacole =Locuri disponibile în săli de spectacole / populaţia urbană * 10.000; u.m.: locuri / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS;

6. D. Transport public

indicatori modalitate de calcul 6.13. Dotarea cu vehicule de transport public

urban =Numărul autovehiculelor în inventar / populaţia urbană * 10.000; u.m.: autovehicule / 10.000 locuitori; sursa: INS, DJS;

6.14. Intensitatea utilizării parcului auto =Pasageri transportaţi / 1000 / autovehicule de transport public în inventar; u.m.: mii persoane / mijloc de transport; sursa: INS, DJS;


14. CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE


Politicile judeţene Strategia de dezvoltare a orașului Voluntari se raportează la documentele judeţene similare și contribuie la consolidarea strategiei județene. Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Ilfov pentru perioada 2007-2013 își propune dezvoltarea durabilă şi echilibrată a judeţului Ilfov prin crearea şi susţinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor judeţului. Obiectivele strategice la nivelul județului vizează:

Ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor judeţului ILFOV ; Asigurarea unui grad sporit de

competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate Sprijinirea dezvoltării

economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de oportunităţi si facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini Promovarea unei agriculturi

performante si revigorarea spaţiului rural, ca alternativa socio-economica a mediului urban Dezvoltarea şi diversificarea

serviciilor publice oferite cetăţenilor Modernizarea şi dezvoltarea

infrastructurii fizice şi a celorlalte utilităţi publice Protecţia mediului

înconjurător, dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de mediu Dezvoltarea infrastructurii de

afaceri

Valorificarea potenţialului turistic local Se constată că obiectivele prevăzute în strategia de dezvoltare locală a orașului Voluntari se integrează în obiectivele la nivel județean, concentrându-se pe particularitățile locale.

Politicile regionale Strategia de dezvoltare a orașului Voluntari se raportează la obiectivele Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii București-Ilfov 2007-2013 şi contribuie, prin asumarea propriilor obiective, la atingerea celor regionale. Problemele sociale complexe, cele economice şi de mediu caracteristice regiunii şi cărora aceasta trebuie să le facă faţă, necesită acţiuni comune ale autorităţilor publice, organizaţiilor şi diverselor agenţii în acord cu planurile de acţiune şi strategiile proprii. În ansamblul ei, Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii București-Ilfov 2007-2013, subliniază necesitatea dezvoltării competitivităţii economiei, a transportului. protejarea mediului înconjurător, dezvoltarea capitalului uman și a turismului Din obiectivele specifice ale Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii București-Ilfov 2007-2013 menţionăm:

Îmbunătățirea calității arhitectonice, sociale și a mediului din teritoriul urbani;

Schimbarea sensului evoluției pierderilor de biodiversitate din regiune

Transportul eficient și în siguranță a unui număr în creștere de

persoane si a unui volum sporit de mărfuri,

Reducerea distantelor de transport atât cu regiunile limitrofe, cât si cu UE,

Reducerea proporției transportului rutier în cadrul ofertei totale de transport, reducând astfel, printre altele, aglomerarea traficului.

Stimularea cooperării pentru inovație si competitivitate bazată pe productivitate,

Sprijinirea asimilării de noi tehnologii pentru creșterea productivității,

Eficiența economică și durabilitatea mediului,

Menținerea nivelului ridicat de participare a populației la educație, în special creșterea proporției populației absolvente de studii superioare,

Consolidarea conducerii naționale a industriei învățământului din București-Ilfov prin măsuri inovative de predare și învățare, studierea continuă si legături de parteneriat solid cu cercetarea, mediul de afaceri,

Contribuția la o mai bună capacitate administrativă urbană și la implicarea locală,

Creșterea capacității administrative, Aşadar, Strategia de dezvoltare a orașului Voluntari îşi asumă obiectivele stabilite la nivel regional şi îşi coordonează priorităţile şi măsurile astfel încât să contribuie la atingerea acestora.

Politicile naţionale Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) CSNR oferă un cadru coerent pentru cei care elaborează politici, programe şi planuri de implementare. Viziunea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 este „O Românie competitivă, dinamică şi prosperă”. Viziunea Strategică abordează nevoile de dezvoltare socio-economică, propune soluţii pentru disparităţile sociale cu care se confruntă România şi sprijină strategiile UE de dezvoltare. CSNR are în vedere următoarele priorităţi tematice:

dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România;

consolidarea unei capacităţi administrative eficiente.

Având în vedere direcţiile strategice propuse în cadrul prezentului document se poate observa suprapunerea totală a Strategiei de dezvoltare a municipiului Voluntari pe priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României prevede ca obiectiv naţional pentru orizontul temporal 2013 „Sprijinirea dezvoltării economice

şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.” Documentul strategic naţional precizează că realizarea acestui obiectiv va fi asigurată de acţiuni cu specific regional, subregional şi local, încadrate în următoarele axe prioritare: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ca poli urbani de creştere. Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor prin modernizarea infrastructurii de transport regionale şi locale. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Obiectivele strategice şi priorităţile locale ale orașului Voluntari se aliniază la obiectivele Strategiei naţionale de Dezvoltare Durabilă a României, respectiv : Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii prin corelarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, Reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE cu privire la infrastructura de mediu, atât din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, prin servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a

conceptului dezvoltării durabile şi a principiului « poluatorul plăteşte » Atingerea nivelului mediu al UE din 2006 în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu a transporturilor şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport, Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional, Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, la care se raportează Strategia de Dezvoltare a oraşului Voluntari este dezvoltată în concordanţă cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene şi cu obiectivele pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare România – Uniunea Europeană, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, Strategia post-aderare a României şi Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Contribuţia la atingerea obiectivelor orizontale Temele orizontale (egalitatea de şanse, protecţia mediului, eficienţa energetică, societatea informaţională) sunt priorităţi agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, încorporate, sub diferite forme, în toate politicile Comunităţii Europene. Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari, prin direcţiile strategice şi acţiunile propuse, se înscrie pe temele orizontale eficienţa energetică şi protecţia a mediului prin obiectivul strategic nr.5 “Asigurarea calităţii


mediului şi a condiţiilor de locuire” prin intermediul următoarelor măsuri şi prin intermediul obiectivului strategic nr.3 dezvoltarea serviciilor publice şi prin intermediul următoarelor măsuri: M3.3. Modernizarea iluminatului public M3.4 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor M5.1. Prevenirea poluării aerului M5.3. Eficienţă energetică şi surse alternative de energie În domeniul egalităţii de şanse, Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari prevede o serie de măsuri, şi anume: M1.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces M1.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare M1.3 Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi petrecere a timpului liber M3.1. Modernizarea serviciilor de transport public de călători M3.5 Creşterea siguranţei populaţiei M4.1. Dezvoltarea serviciilor sociale M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie M4.3. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate M5.4. Îmbunătăţirea aspectului oraşului şi a spaţiilor verzi M6.3. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale şi implicarea comunităţii în actul decizional În domeniul societăţii informaţionale, Strategia de dezvoltare a oraşului Voluntari prevede: M2.3. Promovarea parteneriatului public privat M3.5 Creşterea siguranţei populaţiei

M4.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie M6.2. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie


Rezultatele consultărilor publice Toate rezultatele consultărilor publice au fost integrate în textul prezentei Strategii. Procesul de consultare publică a avut o contribuţie notabilă în stabilirea profilului strategic al municipiului Voluntari, în formularea priorităţilor de dezvoltare precum şi în identificarea de proiecte concrete în domeniul dezvoltării sociale şi economice a municipiului Voluntari.

În planul atingerii obiectivelor generale ale proiectului, consultările publice au constituit un foarte bun exerciţiu al administraţiei publice locale în domeniul planificării strategice, cât şi un prilej de identificare a unor posibile viitoare parteneriate public-private.

Consultare 5:

Întâlnire publică dezbatere Strategie

15. CONSULTĂRILE PUBLICE


Procesul consultărilor publice Activităţi de consultare publică întreprinse În cadrul procesului de elaborare al Strategiei de dezvoltare, au fost derulate următoarele tipuri de activităţi de consultare publică: - Consultare publică prin intermediul

sondajelor de opinie; - Consultarea publică prin

intermediul chestionarelor nestructurate;

- Consultarea publică prin intermediul întâlnirilor publice;

În ceea ce priveşte activităţile concrete de consultare publică derulate menţionăm: Sondaj de opinie în rândul mediului de afaceri şi a instituţiilor publice cu privire la problemele, necesităţile şi priorităţile de dezvoltare ale oraşului Voluntari. Rezultatele acestui sondaj au fost incluse în cadrul secţiunii de Audit al situaţiei actuale, însoţesc şi completează rezultatele cercetării documentare; Chestionarea reprezentanţilor instituţiilor publice, ai societăţii civile şi mediului de afaceri cu privire la priorităţile de dezvoltare ale oraşului Voluntari. Rezultatele acestei consultări au stat la baza elaborării de către consultant a propunerilor de viziune, obiective strategice şi direcţii strategice de dezvoltare

Consultări publice cu reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel local şi judeţean, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile în vederea prezentării şi analizei rezultatelor Auditului situaţiei actuale şi stabilirea viziunii de dezvoltare În cadrul acestei întâlniri, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, au fost analizate principalele probleme ale comunităţii în vederea stabilirii priorităţilor de dezvoltare socio-economică a oraşului Voluntari.

Fotografii întâlnire 26 iulie 2011

Obiectivele de dezvoltare şi planul de acţiuni Rezultatele acestei consultări au stat la baza configurării portofoliului de proiecte şi selectarea proiectelor prioritare.

Fotografii întâlnire 17 august 2011

Întâlnire publică cu reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel local, judeţean, regional precum şi cu reprezentanţii societăţii civile, ai comunităţii (reprezentanţi ai Consiliului Local) în vederea prezentării şi analizei variantei draft a Strategiei de dezvoltare locală a oraşului Voluntari. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat reprezentanţi ai instituţiilor şi segmentelor mai sus menţionate, a fost prezentată şi dezbătută varianta draft a

Strategiei de dezvoltare locală a oraşului Voluntari.

Fotografii întâlnire 23 august 2011

Rezultatele consultărilor publice Toate rezultatele consultărilor publice au fost integrate în textul prezentei Strategii. Procesul de consultare publică a avut o contribuţie notabilă în stabilirea profilului strategic al oraşului Voluntari, în formularea priorităţilor de dezvoltare precum şi în identificarea de proiecte concrete în domeniul dezvoltării sociale şi economice a oraşului. În planul atingerii obiectivelor generale ale proiectului, consultările publice au constituit un foarte bun exerciţiu al administraţiei publice locale în

domeniul planificării strategice, cât şi un prilej de identificare a unor posibile viitoare partaneriate public-private.


Figură 1 Harta principalelor drumuri şi căi ferate din judeţul Ilfov ______________________________________________________ 9 Figură 2: Traseul Coridoarelor Pan-Europene______________________________________________________________________ 10 Figură 3 Structura administrativă a Regiunii Bucureşti - Ilfov _________________________________________________________ 12 Figură 4 Poziţionare geografică oraş Voluntari ____________________________________________________________________ 15 Figură 5 Harta oraşului Voluntari _______________________________________________________________________________ 31 Figură 6 Harta ansamblurilor rezidenţiale ________________________________________________________________________ 34 Figură 7 Infrastructura de drumuri ______________________________________________________________________________ 41 Figură 8 Harta infracţiunilor în judeţul Ilfov _______________________________________________________________________ 56 Figură 9 Harta liniilor de transport RATB _________________________________________________________________________ 57 Figură 11 Biserica Sf. Ilie Pipera ________________________________________________________________________________ 64 Figură 10 Biserica Voluntari ___________________________________________________________________________________ 64 Figură 12 Sediul Primăriei Voluntari _____________________________________________________________________________ 69 Figură 13 Baza sportivă Voluntari _______________________________________________________________________________ 70 Figură 14 Sediul poliţiei Comunitare Voluntari _____________________________________________________________________ 70 Figură 15 Catedrala Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim din Voluntari _________________________________________________ 71 Figură 16 Proiect Complexul cultural-sportiv Nadia Comăneci din Voluntari _____________________________________________ 71 Figură 17 Disparităţi în echiparea tehnico-edilitară________________________________________________________________ 103 Figură 18 Zone de concentrare economică în oraşul Voluntari _______________________________________________________ 107 Figură 19 Disparităţi în dezvoltarea socială ______________________________________________________________________ 108 Figură 20 Aria de integrare policentrică Bucureşti-Voluntari ________________________________________________________ 148 Figură 21 Poziţionarea AIP Bucureşti-Voluntari la nivel naţional _____________________________________________________ 149 Figură 22 Tendinţe de dezvoltare spaţială a oraşului Voluntari ______________________________________________________ 151 Figură 23 Zona metropolitană Bucureşti ________________________________________________________________________ 152 Figură 24 Axe de dezvoltare Regiunea de Sud şi Regiunea Bucureşti-Ilfov ______________________________________________ 155

../../Alina.Stingaciu.CERC/Desktop/STRATEGIE%20VOLUNTARI/Strategie/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20oraşului%20Voluntari_varianta%20draft_19.08.2011.doc#_Toc301534800
























Acest document este realizat în cadrul proiectului „Actualizarea strategiei de dezvoltare locală a oraşului Voluntari, judeţul Ilfov”, implementat de oraşul Voluntari, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa Prioritară 1: „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, DMI - Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, Operaţiunea – Strategii de dezvoltare locală. Editor: oraşul Voluntari Bulevardul VOLUNTARI, nr. 74, oraş Voluntari, judeţul Ilfov Tel: +4 031-403.61.10; Fax: +4 031-403.61.79, http://www.primaria-voluntari.ro Adresa paginii de web a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”: www.fonduriadministratie.ro Data publicării: septembrie 2011 Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate oraşului Voluntari. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acestuia. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

http://www.fonduriadministratie.ro/

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI …

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI …