STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI ......Procesul de elaborare a strategiei a fost complex...
Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI ......Procesul de elaborare a strategiei a fost complex...
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 2
BENEFICIAR Primaria oraşului Hîrşova
ELABORATORI
ASOCIATIA VIITOR INTEGRITATE SUCCES (VIS)
Ec. Traşcă Elisabeta – consultant economic Av. Mardare Victor Melinte – consultant juridic
Ing. Pipirigeanu Iulia – consultant tehnic, tehnoredactare
Ing. Grigoraş Georgiana – consultant tehnic Insp.Anca Mihaiela Marieana – consultant finanţe
ORAŞUL HÎRŞOVA
Comitetul de Dezvoltare Locală al Primăriei Oraşului Hîrşova Ing. Cheran Carmen
Insp. Radu Sanda
Proprietatea asupra documentului aparţine Primăriei Oraşului Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 3
CUVÂNT ÎNAINTE
Dragi cetăţeni ai oraşului Hîrşova,
De la bun început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună
comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. În aceste condiţii, de când mi-aţi acordat
încrederea dumneavoastră, fac tot ce-mi stă în putinţă să modernizez acest oraş şi să-l aduc la
nivelul demn de a se integra în Uniunea Europeană.
Fiind un locuitor al oraşului, am realizat că trebuie să cunosc mai bine posibilităţile de
dezvoltare economico-socială a localităţii unde locuiesc şi unde îmi desfăşor activitatea
profesională.
Orice comunitate modernă trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce
priveşte dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă
neperformantă, în cadrul careia se pot rata oportunităţi şi consuma iraţional resurse preţioase.
Primăria a procedat la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a oraşului Hîrşova pentru
următorii 9 ani, într-un context favorabil, dat de perioada de programare 2017-2025, cu scopul de
a demara şi finaliza proiectele prin care vom reuşi să modernizăm oraşul din care facem parte cu
mândrie.
Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova se doreşte a fi un instrument care pune la dispoziţia
tuturor celor interesaţi de progresul economico-social al oraşului o gândire unitară cu privire la
căile de urmat, benefică pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase şi durabile.
Astfel, Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este concepută a fi documentul fundamental
al planului de dezvoltare al oraşului, cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale şi în
accesarea fondurilor structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene.
În implementarea STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ a oraşului
Hîrşova urmărim o dezvoltare durabilă care poate fi atinsă prin: exploatarea eficientă a
oportunităţilor de afaceri şi a investiţiilor directe, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii
edilitare, mai ales a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane
şi mediul înconjurător.
Consiliul Local şi Primăria Hîrşova trebuie - acum - să se angajeze la respectarea unui set de
VALORI care vor coordona atât o bună guvernare, cât şi o bună administrare a oraşului. Strategia
descrisă propune un model de dezvoltare economică care să susţină rezolvarea problemelor
sociale, precum şi exploatarea raţională a resurselor, protejarea mediului ambient şi folosirea
tuturor oportunităţilor locale.
Îmi doresc ca întreaga comunitate să participe, în armonie şi uniune, la creşterea gradului de
bunăstare, pentru ca oraşul Hîrşova să devină un oraş prosper, în care tinerii să păstreze valorile,
tradiţiile şi obiceiurile multiseculare.
Fară îndoială că viitorul nostru se află în mâinile noastre, iar pentru a ni-l face așa cum îl
dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie specifică, în acord cu anumite principii și valori.
Tocmai de aceea consider că proiectele cuprinse în Strategia de Dezvoltare Locală vor ajuta la
dezvoltarea oraşului Hîrşova și pot reactiva economia locală ținand cont de potențialul existent.
Primar oraş Hîrşova,
Viorel IONESCU
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 4
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................ 3
ACRONIME ŞI ABREVIERI .................................................................................................. 6
INTRODUCERE ...................................................................................................................... 8
Capitolul 1. PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN,
NAŢIONAL, REGIONAL ..................................................................................................... 11
1.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene ..................................................................... 13
1.2 România în orizont 2020 - CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL ............................... 14
1.3 Cadrul strategic regional .............................................................................................. 19
1.4 Priorităţi de dezvoltare regionale ................................................................................. 22
1.5 Priorităţi de dezvoltare şi domeniile de intervenţie ale Regiunii Sud-Est pentru
perioada 2014 – 2020 ........................................................................................................ 24
Capitolul 2. ISTORICUL ORAŞULUI HÎRŞOVA ............................................................... 26
Capitolul 3. EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL .................................................. 29
3.1 Aşezare geografică ..................................................................................................... 29
3.2 Suprafaţa ..................................................................................................................... 30
3.3 Echiparea teritoriului ................................................................................................... 31
3.4 Relief .......................................................................................................................... 31
3.5 Peisaje biopedogeografice ........................................................................................... 34
3.6 Zone protejate ............................................................................................................. 36
3.7 Tipuri de sol şi subsol .................................................................................................. 37
3.8 Condiţii climatice ........................................................................................................ 38
3.9 Resurse naturale .......................................................................................................... 39
Capitolul 4. CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITARĂ .................... 41
4.1 Urbanism şi amenajarea teritoriului ............................................................................. 41
4.2 Construcţii, terenuri .................................................................................................... 44
4.3 Alimentarea cu apă ...................................................................................................... 46
4.4 Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate ........................................................... 50
4.5 Aprovizionarea locuitorilor cu energie termică ............................................................ 52
4.6 Reţeaua stradală .......................................................................................................... 52
4.7 Iluminatul stradal ........................................................................................................ 53
4.8 Aprovizionarea localitatii Hîrşova cu energie electrică ................................................ 53
4.9 Infrastructura medico-socială....................................................................................... 54
4.10 Sistemul sanitar ......................................................................................................... 54
4.11 Asistenţa socială ........................................................................................................ 56
4.12 Infrastructura de învăţământ ..................................................................................... 58
4.13 Infrastructura religioasă ............................................................................................. 67
4.14 Infrastructura de transport .......................................................................................... 68
4.15 Resurse energetice - Surse de energie regenerabilă .................................................... 69
4.16 Calitatea factorilor de mediu ...................................................................................... 70
4.17 Surse de poluare şi managementul deşeurilor ............................................................. 73
Capitolul 5. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ .................................................................... 75
5.1 Mediul de afaceri ........................................................................................................ 75
5.2 Agricultura şi pescuitul ............................................................................................... 77
5.3 Potenţialul piscicol al zonei Hîrşova ............................................................................ 79
5.4 Industria ...................................................................................................................... 80
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 5
5.5 Turismul ...................................................................................................................... 81
5.5.1 Potenţialul turistic al oraşului Hîrşova................................................................. 81
5.5.2 Formele de turism practicabile ............................................................................. 95
5.6 Infrastructura de transport............................................................................................ 96
5.7 Servicii ........................................................................................................................ 99
Capitolul 6. CAPITALUL SOCIAL .....................................................................................101
6.1 Structura şi dinamica populaţiei ..................................................................................101
6.2 Forţa de muncă ...........................................................................................................109
6.3 Viaţa asociativă a oraşului Hîrşova ............................................................................113
6.4 Asistenţa socială .........................................................................................................114
6.5 Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului ....................................................................117
6.6 Educaţia .....................................................................................................................117
6.7 Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp liber .........................................................119
6.8 Sport şi agrement........................................................................................................121
6.9 Mass-media ................................................................................................................122
Capitolul 7. CERCETARE SOCIO –ECONOMICĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA...............122
7.1 Rezultate ale chestionarului aplicat .............................................................................123
7.2 Analiza SWOT ...........................................................................................................131
Capitolul 8. POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL ORAŞULUI HÎRŞOVA ...............136
Capitolul 9. ABORDAREA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE DURABILA .................138
9.1 Viziune, Misiune şi Valori ..........................................................................................138
9.2 Obiectivul general al Strategiei ...................................................................................140
9.3 Matricea domeniilor cheie de intervenție ....................................................................141
9.4 Detalierea obiectivelor strategice ................................................................................142
9.5 Planul de acţiuni pentru dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova ................................159
9.6 Programele care pot fi accesate pentru obținerea de fonduri nerambursabile ...............161
9.7 Acţiuni specifice în vederea accesarii fondurilor europene pentru implementarea
de proiecte .......................................................................................................................168
Capitolul 10. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE ALE
ORAŞULUI HÎRŞOVA ......................................................................................................177
Capitolul 11. PERFORMANȚA ACTORILOR DIN ORAŞUL HÎRŞOVA ÎN
ATRAGEREA ȘI IMPLEMENTAREA PROIECTELOR COFINANȚATE DIN
FONDURI EUROPENE .......................................................................................................192
11.1 Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Acelaşi tip de
investiţie (2002-Prezent) ..................................................................................................192
11.2 Proiecte în derulare ...................................................................................................195
11.3 Proiecte depuse.........................................................................................................196
11.4 Proiecte ce urmează sa fie depuse în viitorul apropiat ...............................................197
Concluzii ................................................................................................................................198
Bibliografie ............................................................................................................................199
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 6
ACRONIME ŞI ABREVIERI
ADI - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
APL - Administraţia Publică Locală
APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului
BEI - Banca Europeană de Investiţii
BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
CAEN - Clasificarea Activităţilor Economice Naţionale
CDI - Cercetare Dezvoltare Inovare
CIP - Programul pentru Competitivitate şi Inovare
CLLD - Dezvoltare Locală sub Responsabilitatea Comunităţii (Community LED – Local
Development)
CNI - Compania Naţională de Investiţii
CNS - Cadrul Naţional Strategic
COMSE - Programul pentru competitivitatea întreprinderilor şi pentru IMM-uri
CRRN - Centru Rezidenţial de Recuperare Neuropsihică
CSDTR - Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România
CSNDSR - Conceptul Strategic Naţional al Dezvoltării Spaţiale în România
CUP - Compania de Utilităţi Publice
DES - Dosarul electronic de sănătate
DGASPC - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
DPPDC - Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului
EaSI - Programul pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare socială
EEA - Spaţiul Economic European
ELENA - Asistenţa europeană de energie locală
ESPON - Reţeaua europeană de observare amenajare a teritoriului
FC - Fondul de Coeziune
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR - Fondul European de Dezvoltare Regională
FSE – Fondul Structural European
GAL - Grupuri de Acţiune Locală
ICT- Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor/Eco-inovare
IEE - Energie inteligentă pentru Europa
ÎMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INS - Institutul Naţional de Statistică
IPPC - Prevenirea şi controlul integrat al poluării
ÎS – Costul minim al eliminării sărăciei
ISD - Investiţii Străine Directe
ISJ - Inspectoratul Şcolar Judeţean
ISPA - Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare
ÎŢI - Investiţii Teritorial Integrate
MECTS - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
NC - Nomenclatorului Combinat
ONG - Organizaţie Non-Guvernamentală
ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
OT - Obiective Tematice
PAAR - Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor
PATJ - Planul de amenajare a teritoriului judeţean
PHARE 2004-2006 CES - Polonia Ungaria Ajutor pentru Reconstrucţia Economiei 2004-2006
CES - Coeziune Economică şi Socială
PIB - Produsul Intern Brut
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 7
PIBR - Produs Intern Brut Regional
PIDU - Plan Integrat pentru Dezvoltare Urbană
PLAI - Plan Local de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic
PNDR - Programul Naţional Dezvoltare Regională
PO AT - Programul Operaţional Asistenţă Tehnică
PO CA – Programul Operaţional Capacitate Administrativă
PO CU - Programul Operaţional Capital Uman
PO IM - Programul Operaţional Intrastructură Mare
POC - Programul Operaţional Competitivitate
POR - Programul Operaţional Regional
POS Mediu - Programul Operaţional Sectorial Mediu
PPA - Parteneriat Public Asociat
PPP - Parteneriat Public Privat
PS - Profunzimea Sărăciei
PUG - Plan Urbanistic General
RGA - Recensământul General Agricol
ROSCI - Sit de importanţă comunitară
ROSPA - Arie de protecţie specială avifaunistică
RS - Rata Sărăciei
SAU - Suprafaţă agricolă utilizată
SSE - Spaţiul Economic European
SWOT - Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări
TEN-F - Reţeaua Transeuropeană de Transport Feroviar
TEN-R - Reţeaua Transeuropeană de Transport Rutier
TIC - Tehnologia Informaţiei şi Comunicării
TVA - Taxa pe Valoarea Adăugată
UAT - Unitate Administrativ Teritorială
UE - Uniunea Europeană
UE-SILC - Uniunea Europeană - Statisticile referitoare la venit şi la condiţiile de viaţă
UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 8
INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare oraşului Hîrşova defineşte o imagine clară a obiectivelor strategice
şi a căilor de operaţionalizare a acestora, pe care administraţia publică locală împreună cu
principalii actori locali şi le-au asumat pentru orizontul de timp 2017-2025. Strategia de dezvoltare
reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a oraşului Hîrşova, un document de
sprijin al administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală.
Procesul de elaborare a strategiei a fost complex şi a implicat utilizarea unei game largi de
instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale oraşului şi,
ulterior, selectării domeniilor prioritare şi tipurilor de intervenţii pentru perioada vizată de aceasta.
Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au
generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a
oraşului Hîrşova pentru orizontul 2017-2025.
Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter programatic, ce
va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite focalizarea
şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către satisfacerea nevoilor
locuitorilor oraşului Hîrşova către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe promovarea
identităţii locale.
Pentru anul 2025 oraşul Hîrşova îşi propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu un
mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne.
Această evoluţie va putea deveni posibilă prin:
valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;
creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi
promovarea incluziunii sociale;
facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială, sănătate şi
educaţie;
susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;
creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul oraşului Hîrşova;
implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială
echilibrată a oraşului.
Strategia de dezvoltare este un instrument util autorităţii publice locale din mai multe
perspective:
permite identificarea nevoilor de dezvoltare, respectiv a potenţialului de dezvoltare a zonei;
permite utilizarea eficientă a resurselor, prin direcţionarea acestora către priorităţile de
dezvoltare stabilite;
permite identificarea unor soluţii la problemele cu care se confruntă şi operaţionalizarea
acestora;
permite atragerea de fonduri din surse rambursabile şi/sau nerambursabile;
permite transparenţa decizională, elaborarea strategiei implicând un proces de consultare
publică.
Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova pentru orizontul de timp 2017 - 2025 reprezintă
un demers complex, în cadrul căruia se fundamentează principiile, obiectivele şi priorităţile de
dezvoltare a oraşului, pornind de la diagnoza situaţiei economice şi sociale actuale. În procesul de
elaborare al strategiei s-a ţinut cont deopotrivă de resursele umane, financiare, materiale şi
informaţionale, ce au fost consumate în trecut, a celor disponibile în prezent, precum şi a celor ce
pot fi accesate în viitor.
A fost elaborată pentru a oferi actorilor locali din oraşul Hîrşova (autorităţi publice de la
nivel local, parteneri economici şi sociali, societatea civilă) un instrument indispensabil pentru
programarea planificării echilibrate şi integrate a dezvoltării locale.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 9
Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu economico-social
competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea
calităţii vieţii cetăţenilor săi, reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru edilii
oraşului Hîrşova. Elaborarea acestui document strategic reprezintă un pas foarte important în
continuarea implementării reformei administraţiei publice în oraşul Hîrşova prin dezvoltarea
capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din oraş, de a planifica, coordona şi implementa
politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltarea locală.
Strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este un instrument de management şi
programare, deosebit de important şi obligatoriu în vederea accesării oricărei finanţări, europene
sau naţionale. Necesitatea existenţei strategiei este dată de importanţa includerii, prioritizării şi
planificării proiectelor propuse la nivel local.
Ca o consecinţă logică a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea şi
implementarea de politici, strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală reprezintă pentru
Consiliul local al oraşului Hîrşova o prioritate şi preocupare constantă pentru satisfacerea căreia
mobilizează resursele materiale, umane şi financiare ale instituţiei.
Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă duce la inexistenţa sau incoerenţa proiectelor de
dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că există posibilitatea ca dezvoltarea actuală să se realizeze în
mod haotic, existând riscul ca resursele disponibile (financiare, materiale, umane şi de timp) să fie
consumate pentru proiecte nesustenabile. Neprioritizarea intervenţiilor la nivel strategic conduce
la alocarea arbitrară a resurselor bugetare deja limitate, privând cetăţenii de servicii de calitate ale
administraţiei publice şi reducând gradul de atractivitate a oraşului pentru potenţialii investitori.
Nu în ultimul rând, lipsa programării duce prin ea însăşi, la scăderea credibilităţii per
ansamblu a oraşului şi a tuturor actorilor vieţii economico-sociale. Asupra autorităţilor
administraţiei locale din oraşul Hîrşova elaborarea şi adoptarea Strategiei va produce efecte
semnificative atât la nivelul capacităţii instituţionale, cât şi la nivel de imagine – întrucât una din
cauzele fenomenului de degradare a imaginii autorităţii publice în societate este, mai ales,
disconfortul datorat unor servicii publice deficitare.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Hîrşova 2017-2025 va asigura premisele
eficientizării activităţii autorităţilor publice locale prin asumarea responsabilităţii implementării
acesteia de către toţi actorii locali, prin prioritizarea activităţilor la nivel local şi prin estimarea
corectă a resurselor necesare.
Implementarea activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare
Durabilă va avea următoarele rezultate:
• asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;
• sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de
oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini.
Parteneriatele care se vor forma în urma implementării Strategiei de Dezvoltare Locală vor
avea următoarele efecte:
• întărirea capacităţii de a coordona şi realiza programe de dezvoltare locală;
• îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul planificării strategice;
• dezvoltarea substanţială a abilităţilor de realizarea a documentelor programatice la nivel local şi
intercomunitar;
• dezvoltarea capacităţilor de a stabili corect şi realist priorităţile de acţiune;
• schimbarea mentalităţii de abordare a problemelor specifice fiecărui segment de populaţie
(copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra creşterii capacităţii manageriale
şi tehnice în gestionarea resurselor umane şi materiale necesare constituirii unui portofoliu de
proiecte în măsură să asigure dezvoltarea durabilă.
Totodată, strategia va oferi actorilor interesaţi un reper informativ important, care va
conţine date, statistici şi analize de interes general pentru o multitudine de arii tematice.
Strategia de dezvoltare a a oraşului Hîrşova 2017-2025 se doreşte a fi o continuare firească
a demersurilor asumate în cadrul strategiei anterioare (pentru orizontul 2006 - 2015), având rolul
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 10
de a evidenţia progresele înregistrate, dar şi de a continua acţiunile iniţiate în trecut, care, din
motive obiective, nu au fost finalizate (în formă parţială sau integrală) până în prezent. În ceea ce
priveşte necesitatea actualei strategii de dezvoltare, trebuie să precizăm că un astfel de demers
programatic este deosebit de important din perspectiva unei dezvoltări coerente şi coezive la
nivelul întregului oraş. De asemenea, strategia va avea rolul de a identifica şi propune soluţii
pentru dezvoltarea, în mod eficient şi inteligent, a ceea ce există valoros şi viabil în oraşul Hîrşova
la nivel social, economic, turistic, de mediu, cultural, precum şi din alte domenii de interes.
Totodată, acest demers va avea rolul de a atrage potenţiali investitori, interesaţi să
contribuie la dezvoltarea oraşului, prin intermediul investiţiilor realizate. Aceste investiţii au rolul
de a contribui în mod direct la impulsionarea dezvoltării economice a oraşului Hîrşova, ajutând
totodată la crearea de noi locuri de muncă pentru cetăţenii din localitate.
În acest demers s-a pornit de la analiza documentelor oficiale relevante pentru fiecare
domeniu analizat în cadrul strategiei, precum şi de la necesităţile identificate în cadrul studiului
sociologic privind calitatea vieţii (întreprins la nivelul întregului oraş Hîrşova, pe un eşantion
statistic de 243 de cetăţeni).
Procesul de elaborare a strategiei a fost complex şi a implicat utilizarea unei game largi de
instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale oraşului şi,
ulterior, selectării domeniilor prioritare şi tipurilor de intervenţii pentru perioada vizată de aceasta.
Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice locale au
generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de dezvoltare a
oraşului Hîrşova pentru orizontul 2017-2025.
Pentru implementarea eficientă e Strategiei de dezvoltare a oraşului Hîrşova este nevoie de
respectarea anumitor condiţii şi anume:
Determinarea profilului socio-economic şi de mediu al oraşului Hîrşova, inclusiv
identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea;
Stabilirea viziunii de dezvoltare, a direcţiilor strategice şi a obiectivelor;
Acordul şi susţinerea planului de către cetăţeni şi politicieni;
Susţinerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltării economice a serviciilor;
Informarea permanentă a cetăţenilor privind progresul implementării planului;
Implicarea mass-mediei şi a O.N.G.-urilor în diseminarea informaţiilor şi monitorizarea
Strategiei.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 11
Capitolul I
PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA NIVEL EUROPEAN, NAŢIONAL,
REGIONAL
România în contextul european orizont 2020
Pentru perioada 2014 – 2020, România şi-a stabilit direcţiile de dezvoltare prin adoptarea
unor strategii de dezvoltare generale şi sectoriale, iar în ceea ce priveşte cadrul de colaborare cu
UE, prin asumarea împreună cu Comisia Europeană a Acordului de Parteneriat.
Prin Acordul de Parteneriat 2014 - 2020, Guvernul României a stabilit anumite priorităţi de
finanţare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii. Au fost luate în
considerare situaţia politicilor macroeconomice, alături de blocajele creşterii la nivel naţional, cu
obiectivul global de a reduce discrepanţele de dezvoltare economică şi socială între România şi
statele membre ale UE.
În urma analizei, a rezultat faptul că disparităţile dintre România şi Uniunea Europeană
persistă într-un număr mare de domenii şi, în cazuri speciale, acestea chiar se acutizează. În
perioada 2014 - 2020, România are nevoie de finanţări, utilizând astfel mai multe surse de
finanţare printre care şi fondurile europene structurale şi de investiţii (ESI).
Pentru definirea direcţiei de evoluţie până în anul 2020, Comisia propune următoarele 5
obiective principale ale UE, interconectate şi cruciale:
1. 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de
muncă;
2. 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (CD);
3. Obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);
4. Rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi ar trebui atinsă
o rată de cel puţin 40% absolvenţi de studii superioare, din totalul generaţiei tinere;
5. Numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Tabel nr 1: Ţinte asumate de România drept contribuţii la atingerea obiectivelor Strategiei Europa
2020
OBIECTIVELE STRATEGIEI
EUROPA 2020
Ţinte
România
Situaţie curentă - România Ţinte
UE
Rata de ocupare (in %) 70% 61% 75%
Procent de CDI în PIB 2% 3,5 3%
Reducerea emisiilor de CO2,
comparat nivelul anului 1990
19% 90,1% -20%
Energii regenerabile 24% 23,9% 20%
Eficienţă energetică – reducerea
consumului de energie
10% 25%
172kgep/mia euro
368
Reducerea procentului de părăsire
timpurie a sistemului de educaţie
(în %)
11,3% 18,1% 10%
Creşterea ratei de finalizare a
studiilor superioare (%)
26,7% 16,8% 40
Reducerea populaţiei în risc de
sărăcie şi excluziune socială (în
număr de persoane)
580000 40% din populaţia Romaniei 20000000
Sursa: prelucrare
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 12
Strategia Europa 2020 propune trei priorităţi care se susţin reciproc:
creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.
Cele trei priorităţi reprezentative sunt structurate în şapte iniţiative emblematice, pentru a stimula
realizarea de progrese în atingerea fiecărui obiectiv prioritar:
„O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru
cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor
inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;
„Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a
facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;
„O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de
mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică
gospodăriilor şi întreprinderilor;
„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite
decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;
„O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în
special pentru IMM-uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în
măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;
„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele
muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora
pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai
bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea
profesională;
„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi
teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil,
iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde
posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.
Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării
În data de 8 decembrie 2010 Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea asupra
Strategiei UE pentru regiunea Dunãrii şi Planul de acţiune care a fost elaborat pe baza
contribuţiilor primite de la toate statele din bazinul Dunării. Strategia UE pentru Regiunea
Dunãrii reprezintã un model de cooperare regionalã la nivel european, inspirat de Strategia
UE pentru regiunea Mării Baltice, aprobatã de Consiliul European în octombrie 2009, care
implementeazã noul concept de coeziune teritorialã inclus în Tratatul de la Lisabona.
Strategia este o platformă pentru încurajarea parteneriatelor, atât între autorităţile locale şi
regionale, cât şi între autorităţi, mediu privat şi sectorul neguvernamental, prin generarea
de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării.
Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt:
conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie);
protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi
managementul riscurilor);
creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate);
îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 13
1.1 Politica de coeziune a Uniunii Europene
Noua Politică de Coeziune consolidată va reprezenta strategia principală de investiţii a
Uniunii Europene, constituind instrumentul cheie pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei
Europa 2020.
În cadrul noii politici de coeziune, investiţiile se vor direcţiona către:
cercetare şi inovare;
tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC);
competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);
trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon;
adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionarea riscurilor;
protecţia mediului şi eficienţa resurselor;
transport durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;
ocuparea forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii lucrătorilor;
incluziune socială şi combaterea sărăciei;
educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii;
consolidarea capacităţii instituţionale şi administraţii publice eficiente.
Pentru perioada 2014-2020, Comisia a propus un cadru simplificat care urmăreşte
atingerea a două obiective, respectiv „Investiţii în creşterea economică şi ocuparea forţei de
muncă” la nivelul statelor membre şi regiunilor şi „Cooperarea teritorială europeană”. Toate
regiunile contribuie la obiectivul general de investiţii în ocuparea forţei de muncă şi creştere
economică, instrumentele şi sfera intervenţiei diferenţiindu-se în funcţie de nivelul de dezvoltare
economică.
Noua politică de coeziune prevede norme comune pentru cele cinci fonduri structurale
Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de
Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European
pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM), consolidându-le coerenţa şi intensificându-le
impactul.
Cadrul Strategic Comun (CSC) 2014 - 2020
Atingerea ţintelor din Strategia 2020 presupune contribuţia tuturor politicilor comune,
inclusiv a politicii de coeziune, într-o manieră complementară, bazată pe sprijinul reciproc. Cadrul
Strategic Comun (CSC) răspunde acestei necesităţi fundamentale de sinergii politice, şi transpune
obiectivele priorităţilor UE pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în
acţiuni-cheie pentru viitoarele Fonduri Structurale (fondurile CSC). Dispunând de o serie de pre-
condiţionalităţi (un cadru integrat pentru investiţii, un sistem de aplicare verificat, asumarea
responsabilităţii la faţa locului, un parteneriat progresiv şi abordări intersectoriale), fondurile
CSC pot contribui la succesul Strategiei Europa 2020.
Cu scopul de a maximiza fondurile Cadrului Strategic Comun 2014-2020, obiectivele,
orientările strategice şi iniţiativele emblematice din Strategia 2020 trebuie să fie dezvoltate în
continuare în contextele naţionale şi regionale.
Statele membre trebuie să acorde o atenţie specială stabilirii de priorităţi pentru cheltuielile
care favorizează creşterea în domeniile educaţiei, cercetării, inovării şi energiei, precum şi
asigurării eficienţei acestor cheltuieli.
O atenţie deosebită trebuie acordată pentru menţinerea sau consolidarea extinderii şi
eficacităţii serviciilor de ocupare a forţei de muncă şi a politicilor active pe piaţa muncii, cu
accent asupra şomajului în rândul tinerilor, precum şi pentru facilitarea accesului IMM-urilor la
finanţare.
Conform Regulamentului Parlamentului European sunt propuse o serie de mecanisme care
să încurajeze abordarea integrată în ceea ce priveşte programarea în vederea coordonării şi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 14
obţinerii de sinergii în timpul punerii în aplicare. Conform regulamentului, sunt prevăzute două
mecanisme pentru a facilita dezvoltarea unor abordări la nivel local şi sub-regional: dezvoltarea
locală plasată sub responsabilitatea comunităţii şi investiţiile teritoriale integrate pentru FEDR,
FSE şi Fondul de coeziune.
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (bazată pe experienţa
iniţiativei LEADER în cadrul dezvoltării rurale) vizează creşterea eficacităţii şi a eficienţei
strategiilor de dezvoltare teritorială, delegând procesul de luare a deciziilor şi de punere în aplicare
către un parteneriat local format din actorii din sectorul public şi cel privat şi din actorii societăţii
civile. Definirea ascendentă a nevoilor de dezvoltare, a obiectivelor şi direcţiilor de acţiune locale
trebuie să ţină cont de priorităţile stabilite în documentele programatice naţionale şi regionale.
1.2 România în orizont 2020 - CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL
Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României orizonturi 2013-2020-2030
(SDD RO)
În cadrul Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă a României Orizonturi 2013-2020-
2030, pentru orizontul 2020 este stabilit ca obiectiv strategic atingerea nivelului mediu actual (cu
referinţă la cifrele anului 2006) al UE potrivit indicatorilor de bază ai dezvoltării durabile.
Provocările şi obiectivele stabilite urmăresc structura Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii
Europene (SDD UE). Pornind de la o serie de provocări înscrise în SDD UE, au fost stabilite
următoarele obiective generale pentru România:
Schimbările climatice şi energia curată
În SDD UE este prevăzut ca obiectiv prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea
emisiilor de gaze cu efect de seră, precum şi a efectelor negative ale acestora asupra societăţii şi
mediului.
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă:
asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional,
atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei energetice;
îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări
climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui
nou acord global în domeniu;
promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi
respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Transport durabil
Obiectivul general stabilit în SDD UE este asigurarea că sistemele de transport satisfac
nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum
impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă atingerea
nivelului mediu actual al UE în privinţa eficienţei economice, sociale şi de mediu, a transporturilor
şi realizarea unor progrese substanţiale în dezvoltarea infrastructurii de transport.
Producţie şi consum durabile
Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea unor practici de consum şi
producţie sustenabile.
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul corespondent din SDD RO îl reprezintă
decuplarea creşterii economice de degradarea mediului prin inversarea raportului dintre consumul
de resurse şi crearea de valoare adăugată şi apropierea de indicii medii de performanţă ai UE
privind sustenabilitatea consumului şi producţiei. Ţinta principală este accelerarea dezvoltării în
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 15
ansamblu a sectorului de servicii şi a contribuţiei acestuia la creşterea produsului intern brut, astfel
încât să se atingă o pondere de circa 60%.
Conservarea şi gestionarea resurselor naturale
Obiectivul general stabilit în SDD UE este: îmbunătăţirea gestionării resurselor naturale şi
evitarea exploatării lor excesive, recunoaşterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional îl constituie atingerea nivelului mediu
actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.
Sănătatea publică
Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea unor servicii medicale de calitate
în condiţii de egalitate şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este atingerea unor parametrii apropiaţi
de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din
celelalte state membre ale UE şi integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile
publice ale României.
Incluziunea socială, demografia şi migraţia
Obiectivul general stabilit în SDD UE este: crearea unei societăţi bazate pe incluziunea
socială, prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea
creşterii calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile.
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este promovarea consecventă, în noul
cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială,
egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a
Strategiei Naţionale şi Locale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii.
Sărăcia globală şi sfidările dezvoltării durabile
Obiectivul general stabilit în SDD UE este: promovarea activă a dezvoltării durabile la
nivel global şi asigurarea punerii de acord a politicilor interne şi externe ale Uniunii Europene cu
principiile dezvoltării durabile şi angajamentele sale în această privinţă.
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este conturarea domeniilor specifice de
aplicare a expertizei şi resurselor disponibile în România în slujba asistenţei pentru dezvoltare, şi
alocarea în acest scop a circa 0,50% din venitul naţional brut. Temele inter şi trans-sectoriale sunt
prezentate în continuare:
Educaţie şi formare profesională
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este atingerea nivelului mediu de
performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul
rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele propuse de Strategia 2020.
Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, inovarea
Pentru orizontul de timp 2020, obiectivul naţional este încadrarea cercetării româneşti în
fluxul principal al evoluţiilor ştiinţifice şi tehnologice din UE; generalizarea activităţilor inovative;
apariţia unor centre de excelenţă cu impact internaţional.
În cadrul strategiei sunt prezentate problemele şi preocupările specifice situaţiei din
România, respectiv:
Creşterea sustenabilă – transformările structurale şi echilibrele macroeconomice:
asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a consumurilor energetice şi materiale bazate pe
evaluarea realistă a capacităţii de suport a capitalului natural;
modernizarea treptată a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerinţelor sociale şi
de mediu;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 16
creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea ratei de ocupare;
îmbunătăţirea managementului micro- şi macro-economic;
politica de investiţii şi diversificarea surselor de finanţare;
menţinerea echilibrelor macro-economice;
Dezvoltarea regională şi acţiunea locală: problematica specifică a dezvoltării rurale:
dezvoltarea regională;
dezvoltarea rurală, agricultura, silvicultura, şi pescuitul;
Amenajarea teritoriului şi planificarea spaţială:
planificarea spaţială, cadastrul României;
Dimensiunea culturală a dezvoltării durabile;
Capacitatea administrativă şi calitatea serviciilor publice: dezvoltarea durabilă ca măsură a
eficienţei guvernării şi a calităţii politicilor publice;
Politica externă şi de securitate:
orientări generale şi contribuţii specifice ale României la Politica Externă şi
de Securitate Comună şi la Politica Europeană de Securitate şi Apărare al
UE în raport cu cerinţele dezvoltării durabile.
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 (CSDTR 2030)
Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030 este un document strategic
privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României. Conceptul
asigură un cadru de fundamentare a dezvoltării teritoriale a României, în concordanţă cu evoluţiile
din spaţiul european şi internaţional, bazându-se pe practicile curente în domeniul planificării
teritoriale. CSDTR stabileşte liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară
regională, inter-regională, naţională, prin integrarea relaţiilor relevante la nivel transfrontalier şi
transnaţional, corelând conceptele de coeziune şi competitivitate la nivelul teritoriului.
Acordul de Parteneriat
Din punct de vedere economic, strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova este
fundamentată pe premisele viziunii strategice, aşa cum au reieşit din contextul naţional şi european
al dezvoltării, precum şi din avantajele şi dezavantajele poziţiei competitive a economiei locale.
Formularea Strategiei are la bază corelările care se formează între ţintele României angajate în
cadrul Strategiei Europa 2020 şi priorităţile de dezvoltare propuse de Comisia Europeană prin
intermediul celor 11 obiective tematice (OT) ale viitoarei perioade de programare 2014 – 2020,
inclusiv în ceea ce priveşte cele trei priorităţi privind cooperarea trans-frontalieră şi inter-
regională, în cadrul strategiilor macro-regiunilor şi bazinelor riverane, precum şi cooperarea
transnaţională în cadrul obiectivelor FSE.
În cadrul Acordului de Parteneriat sunt descrise în detaliu principalele provocări pe care
România trebuie să le abordeze, stabilind principalele obiective şi priorităţi şi rolul specific care
este atribuit grupurilor de acţiune locale în acest scop, modalitatea în care sunt utilizate fondurile
CSC, rolul prevăzut pentru diferitele fonduri în diferitele tipuri de teritorii (rurale, urbane etc.). În
perioada 2014 – 2020 în România, se dezvoltă o serie de strategii sectoriale pentru care au ca scop
îmbunătăţirea capitalului uman prin creşterea ocupării, îmbunătăţirea incluziunii sociale, precum şi
dezvoltarea unor politici educaţionale. Inventarul acestora cuprinde:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 17
Tabelul nr 2: Strategii sectoriale pentru îmbunătăţirea capitalului uman
Nr.
crt.
Tip de strategie Obiective
1
Strategia Naţională pentru
Ocupare în perspectiva 2020
- asigura o coordonare mai bună a priorităţilor
politicilor privind ocuparea, luând în considerare
obiectivele Strategiei Europa 2020;
2
Strategia Naţională de Reducere
a Sărăciei 2014-2020
- are scopul de a reduce sărăcia printr-o
incluziune activă pe piaţa muncii a persoanelor
marginalizate.
- constituie principalul cadru strategic în
domeniul incluziunii sociale şi a reducerii
sărăciei, elaborând obiectivele şi principalele
acţiuni prioritare până în 2020.
3
Plan de Acţiune al Strategiei
pentru incluziunea cetăţenilor
români aparţinând minorităţii
Roma pentru perioada 2012-
2020
- cuprinde măsuri privind întărirea mecanismului
de monitorizare şi implementare a Strategiei
Guvernului României pentru incluziunea
cetăţenilor români aparţinând minorităţii Roma
pentru perioada 2012-2020;
- coordoneaza, la nivel guvernamental, toate
fondurilor disponibile din surse de finanţare
diferite (buget de stat, fonduri europene, etc.)
pentru măsuri ce promovează incluziunea socială
a Romilor.
4
Strategia pentru Sănătate 2014-
2020
- facilitează accesul la servicii de sănătate mai
bune şi mai sigure, în special pentru grupurile
vulnerabile.
- acoperă patru piloni: infrastructura de sănătate;
tehnologii ale informaţiei în sănătate (e-
Sănătate); cercetare extensivă în domeniul
sănătăţii; servicii de sănătate publică şi asistenţă
medicală.
5
Strategia pentru Reducerea
Părăsirii Timpurii a Şcolii
- are ca obiectiv promovarea şi susţinerea
integrării/reintegrării în sistemul educaţional.
- asigură cadrul legislativ pentru a preveni şi
reduce numărul celor ce părăsesc şcoala.
6
Cadrul strategic pentru educaţia
terţiară
-stabileşte principalele obiective şi măsuri
necesare pentru creşterea calităţii, eficienţei şi
accesibilităţii sistemului educaţiei terţiare şi
pentru creşterea ratelor de absolvire.
7 Strategia Naţională pentru
Învăţarea pe tot Parcursul Vieţii
-crează cadrul strategic pentru a încuraja şi creşte
participarea la educaţia pe tot parcursul vieţii.
8 Strategia pentru Dezvoltarea
Infrastructurii Educaţionale
- elaborează o hartă a infrastructurii educaţionale
şi de pregătire profesională.
În vederea promovării competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, există mai multe
strategii naţionale:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 18
Diagrama nr. 1
În vederea optimizării utilizării şi protecţiei surselor naturale şi valorilor culturale, avem
o serie de documente de planificare strategică:
Diagrama nr. 2
Pentru a evidenţia relaţia dintre situaţia reală şi potenţialele direcţii de dezvoltare,
prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, aşa cum apar ele în
documentele de planificare ale regiunii Sud - Est:
Obiectivele tematice distribuite în funcţie de provocările în materie de dezvoltare:
1. Competitivitate şi dezvoltare locală;
2. Populaţie şi aspecte sociale;
3. Infrastructură ;
4. Resurse;
5. Guvernare;
Tabelul nr 3 Obiectivele de dezvoltare regională şi corespondenţa obiectivelor tematice
Provocare în materie
de dezvoltare Obiectiv tematic
Competitivitate şi
dezvoltare locală
Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovării;
Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a
utilizării şi a calităţii acesteia;
Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol şi a
sectorului pescuitului şi acvaculturii;
Promovarea ocupării durabile şi de calitate a forţei de muncă şi
sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 19
Populaţie şi aspecte
sociale
Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a
utilizării şi a calităţii acesteia;
Promovarea ocupării durabile şi de calitate a forţei de muncă şi
sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;
Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei
forme de discriminare;
Investiţii în educaţie şi formare profesională, pentru dezvoltarea
competenţelor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii;
Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor
interesate şi o administraţie publică eficientă;
Infrastructură
Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a
utilizării şi a calităţii acesteia;
Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor din
infrastructurile reţelelor importante;
Resurse
Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon în
toate sectoarele;
Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi
gestionarea riscurilor;
Conservarea şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a
resurselor;
Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor din
infrastructurile reţelelor importante;
Guvernare
Îmbunătăţirea accesului la tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a
utilizării şi a calităţii acesteia;
Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor
interesate şi o administraţie publică eficientă. Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014 - 2020
1.3 Cadrul strategic regional
Pentru a evidenţia relaţia dintre situaţia reală şi potenţialele direcţii de dezvoltare,
prezentăm pe scurt, în tabelul următor, obiectivele de dezvoltare regionale, aşa cum apar ele în
documentele de planificare ale regiunii Sud - Est:
Conform Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene, revizuită (2006)
„dezvoltarea durabilă” înseamnă satisfacerea necesităţilor generaţiilor prezente, fără a
compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi. Acest obiectiv
general al Uniunii Europene, care-i guvernează toate politicile şi activităţile, se referă la
„menţinerea capacităţii Pământului de a susţine viaţa în toată diversitatea ei şi este fundamentat
pe principiul democraţiei, egalităţii dintre sexe, solidaritate, respectul faţă de lege şi faţă de
drepturile fundamentale, inclusiv libertatea şi egalitatea de şanse pentru toţi. Dezvoltarea
durabilă îşi propune îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii şi a bunăstării pe Pământ, atât
pentru generaţiile prezente, cât şi pentru cele viitoare”.
În acest scop, atât la nivel european, naţional, regional, judeţean cât şi local trebuie
promovată o economie dinamică, care să asigure locuri de muncă şi un înalt nivel de educaţie,
ocrotirea sănătăţii, coeziune socială şi teritorială şi protecţia mediului, într-o lume sigură, care
respectă diversitatea culturală.
O societate durabilă este o societate care satisface nevoile generaţiei contemporane, nu
compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi, şi în care fiecare
individ are oportunitatea de a se dezvolta în libertate, într-o societatea echilibrată şi fiind în
armonie cu mediul ce îl înconjoară.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 20
Institutul Naţional de Statistică, autorul studiului, „Structura ocupaţională şi reflectarea
acesteia în veniturile şi cheltuielile populaţiei din Regiunea Sud-Est - prezent şi perspective”,
prevede că, în intervalul de prognoză 2011 – 2020, toate sectoarele economice vor contribui
pozitiv la susţinerea creşterii reale a produsului intern brut din regiunea Sud – Est. Se va aprecia
totodată faptul că sectorul construcţiilor va reprezenta sectorul cel mai dinamic al economiei
regionale, iar pentru sectorul serviciilor se va prognoza un ritm mediu anual de creştere pentru
perioada 2011 – 2020, de 5,2%, superior mediei naţionale, estimate la numai 4,3%. Pentru
valoarea adăugată brută din industrie s-a estimat un ritm mediu anual de creştere în intervalul 2011
– 2020 de 4,2%, faţă de o medie naţională de 4%. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă,
susţine studiul, se va înscrie pe un trend ascendent, astfel încât în anul 2020 va ajunge la 64,4%,
reducându-se diferenţa faţă de rata de ocupare la nivel naţional, regiunea Sud – Est îmbunătăţindu-
şi şi poziţia în topul regiunilor. Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie în Regiunea Sud -
Est se estimează să crească, în 2020 faţă de 2010, cu aproape 65% (de la 2030 lei la 3344 lei),
comparativ cu veniturile medii lunare pe o gospodărie la nivel de ţară, care se estimează să crească
cu 59% (de la 2304 lei, la 3661 lei). Studiul arată, de asemenea, că ponderea veniturilor totale ale
Regiunii Sud – Est, în cea a veniturilor pe total ţară, va creşte cu 3,2 puncte procentuale, de la 88,1
% în anul 2010 la 91,3% în anul 2020.
România a propus în Acordul de Parteneriat o serie de intervenţii concepute, în mod
combinat, pentru a aborda principalele provocări şi nevoile de dezvoltare identificate, cu scopul de
a asigura utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile.
Tabelul nr. 4 Principalele programe de care va beneficia România în perioada 2014 - 2020, cu
excepţia celor din cadrul Obiectivului Cooperare Teritorială Europeană
Program Fonduri Europene
Structurale şi de Investiţii Alocare financiară (euro)
Program Operaţional
Infrastructura Mare
Fondul European de
Dezvoltare Regională 2.483.527.507
Fondul de Coeziune 6.934.996.977
Program Operaţional Capital
Uman Fondul Social European 4.220.844.429
Program Operational
Capacitate Administrativă Fondul Social European 553.191.489
Programul Operaţional
Competitivitate Fondul Social European 1.329.787.234
Program Operaţional Asistenţă
Tehnică
Fondul European de
Dezvoltare Regională 212.765.960
Program Operaţional Regional Fondul European de
Dezvoltare Regională 6.700.000.000
Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală
Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală 8.015.663.402
Iniţiativa „Locuri de muncă
pentru tineri”
Iniţiativa pentru angajarea
tinerilor (YEI) 105.994.315
Programul Operaţional
Ajutorarea Persoanelor
Defavorizate
Fondul European pentru
cele mai Defavorizate
Persoane
518.838.875
Programul Operaţional Pescuit
şi Afaceri Maritime
Fondul European pentru
Pescuit şi Afaceri Maritime 168.421.371
Sursa: Acord de parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 21
Recomandările UE privind dezvoltarea teritorială într-o abordare integrată
Dispoziţiile comune propuse de Comisie introduc noi instrumente de integrare care pot fi
utilizate pentru punerea în aplicare a strategiilor teritoriale la faţa locului, stabilind o legătură între
obiectivele tematice identificate în cadrul contractelor de parteneriat şi al programelor operaţionale
şi dimensiunea teritorială: Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii
(articolele 32, 33 din Reg (UE) 1301/2013), Investiţiile Teritoriale Integrate (art. 36 din Reg (UE)
1301/2013) şi Dezvoltarea Urbană Durabilă (art. 7 din Reg. (UE) 1301/2013). Pentru perioada
2014 – 2020, Comisia Europeană a promovat o politică de consolidare a programelor iniţiate în
perioadele anterioare atât în domeniul Cercetării şi Inovării – prin programul Orizont 2020, în
domeniul educaţiei, prin Erasmus +, cât şi în politica socială şi a locurilor de muncă, prin
Programul „Program for Employment and Social Innovation (EaSI)”.
Tabelul nr. 5 Principalele programe intercomunitare
Nr
crt
Denumire program 2014
- 2020 Corelare cu programele 2007 - 2013
1.
2.
Fondul pentru Azil şi
Migraţie
Fondul pentru Securitate
Internă
Trei instrumente financiare administrate de Direcţia
Generală Afaceri Interne: Fondul European pentru
Refugiaţi, Fondul pentru Frontierele Externe, Fondul
European de Returnare, Programul „Prevenirea şi
combaterea infracţionalităţii”, Programul „Prevenirea,
pregătirea şi gestionarea consecinţelor terorismului”;
3 Programul privind
Protecţia Cosumatorului
Politica privind Protecţia Cosumatorului;
4
Programul pentru
competitivitatea
întreprinderilor şi a IMM-
urilor (COSME)
Programul pentru Competitivitate şi Inovare (CIP).
Grup ţintă: antreprenori, autorităţile din ţările membre
şi cetăţenii care doresc un statut independent.
5 Europa Creativă Programul Cultura - Programul MEDIA
6
Programul pentru
Ocuparea Forţei de Muncă
şi Inovare Socială (EaSI)
Grupează trei programe: PROGRESS (Programul
pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială)-
EURES (Servicii europene pentru ocuparea forţei de
muncă) · Instrumentul de microfinanţare PROGRESS
Instrumentul de microfinanţare pentru start-upurile
microantreprenorilor - EURES: doar activităţi
transnaţionale. Activităţile naţionale şi transfrontaliere
sunt finanţate prin ESF (Fondul Social European);
7
Erasmus +
Combină Programul de învăţare - Justiţia Civilă- -
Daphne III, · Programul „Prevenirea şi informarea cu
privire la consumul de stupefiante”, · Secţiunile
„Antidiscriminare şi diversitate” şi „Egalitate între
femei şi bărbaţi” din cadrul programului PROGRESS
pe tot parcursul vieţii (Erasmus, Leonardo da Vinci,
Comenius, Grundtvig), programul „Tineretul în
acţiune” şi cinci programe de cooperare internaţională
(Erasmus Mundus, Tempus, Alfa, Edulink şi programul
de cooperare cu ţările industrializate).
Sunt suportate trei tipuri de acţiuni: · Mobilitatea
individuală · Cooperare şi Inovare · Reforma sistemului
educaţional Componente propuse: · Educaţie şi formare
profesională · Sport (inovaţie majoră · Tineri;
8 Europa pentru cetăţeni Europa pentru cetăţeni;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 22
9 Sănătate pentru creştere
economică
Sănătate publică;
10
Orizont 2020
Grupează programele: · FP7 (PC7- al şaptelea program
cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică) · CIP
(IEE- Energie inteligentă pentru Europa/ ICT-
Tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor/Eco-inovare)
Set comun de regulamente · Reducerea sarcinilor
administrative · Integrare prin Cercetare şi Inovare ·
Rata de refinanţare ar putea ajunge la 100%;
11
Program de Justiţie
Programul Drepturi
fundamentale şi Cetăţenie
Justiţia Civilă, · Daphne III, · Programul „Prevenirea şi
informarea cu privire la consumul de stupefiante”, ·
Secţiunile „Antidiscriminare şi diversitate” şi „Egalitate
între femei şi bărbaţi” din cadrul programului
PROGRESS;
12
LIFE
LIFE+· Crearea noului sub-program „Acţiune pentru
climat” · Crearea noului sub-program „Acţiune pentru
climat” · Proiecte integrate.
13
Iniţiativa privind ocuparea
forţei de muncă în rândul
tinerilor
Sprijinirea tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi
nu urmează niciun program educaţional sau de formare
în regiunile Uniunii Europene care au rata şomajului în
rândul tinerilor mai mare de 25%.
Pentru România, fondurile europene vor reprezenta în continuare unul dintre cele mai
importante instrumente ce vor fi utilizate pentru reducerea disparităţilor regionale, precum şi
pentru promovarea creşterii economice la nivel teritorial, consolidarea competitivităţii, creşterea şi
diversificarea locurilor de muncă, obiective de referinţă la nivelul Uniunii Europene. Cadrul
strategic la nivel european şi naţional influenţează documentele strategice şi programatice la nivel
administrativ regional şi local. Astfel, este esenţial ca oraşul Hîrşova, inclusiv prin abordarea de
dezvoltare integrată, să ia în considerare aceste ţinte şi să reliefeze modalităţile prin care eforturile
comunităţii locale pot contribui la îndeplinirea acestora.
1.4 Priorităţi de dezvoltare regionale
O regiune este o suprafaţă în cadrul spaţiului economic naţional, suficient de
cuprinzătoare din punct de vedere structural pentru a funcţiona independent, fără a neglija totuşi
faptul că ea are în mod inevitabil strânse legături cu restul economiei1.
Datorită complexităţii direcţiilor de abordare a noţiunii de regiune, există în mod evident
mai multe perspective de abordare, ce au un caracter complementar. Există în primul rând o
definiţie dată de Consiliul Europei, conform căruia regiunea este „un interval de dimensiune
medie, susceptibil de a fi determinat geografic şi care este considerat ca omogen”.2
O astfel de perspectivă identifică legătura între dimensiunea unui teritoriu şi omogenitatea
populaţiei cuprinsă în acest teritoriu.
În România, cadrul privind dezvoltarea regională se supune prevederilor legii numărul
315/28.06.2004, cu modificările şi completările ulterioare. Prin această lege sunt statuate
principiile care stau la baza politicii de dezvoltare regională, acestea fiind subsidiaritatea,
descentralizarea şi parteneriatul. În România există 8 regiuni de dezvoltare, fiecare dintre acestea
fiind compusă dintr-un număr de 5 - 7 judeţe (excepţie făcând Regiunea Bucureşti – Ilfov). 1 Constantin Delia Luminița, Economie și Politici Regionale, Centrul de Studii Europene – Universitatea Alexandru
Ioan Cuza, 2010, p.3 2 http://ec.europa.eu/
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 23
Regiunea de dezvoltare Sud – Est cuprinde un număr de 6 judeţe: Galaţi, Vrancea, Buzău,
Brăila, Constanţa şi Tulcea. Pentru a fi abordate necesităţile de dezvoltare regională, într-un mod
integrat, a fost elaborată o strategie de dezvoltare pentru întreaga Regiune Sud – Est.
Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud-Est este acela de a promova
dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să devină o
regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului de
mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de
muncă şi creşterea semnificativă a PIB-ului regional până în 2020, până la 90% din media
naţională.
Obiective specifice de dezvoltare a Regiunii Sud-Est pentru perioada 2014-2020
OS 1: Creşterea atractivităţii şi competitivităţii zonelor urbane, promovând modernizarea
infrastructurii din mediul urban, conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului
istoric şi cultural şi îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane;
OS 2: Îmbunătăţirea accesibilităţii, mobilităţii şi conectivităţii în regiune, prin crearea unui sistem
multimodal de transporturi, bazat pe principiile durabilităţii, inovării şi securităţii, capabil să
asigure legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică
deosebită a regiunii, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a regiunii la sistemele teritoriale
învecinate, pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, a persoanelor şi a informaţiilor,
asigurând un standard european al infrastructurilor;
OS 3: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice
şi sociale intra şi interregionale, presupunând stimularea dezvoltării întreprinderilor şi a
productivităţii întreprinderilor, utilizarea de produse şi de procese inovative, crearea condiţiilor
favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente, prin
dezvoltarea serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin sprijinirea creşterii economice a
sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, precum şi prin creşterea ratei de ocupare a forţei de
muncă;
OS 4: Creşterea atractivităţii regiunii ca destinaţie turistică, prin promovarea turismului regional
integrat, prin dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice şi prin creşterea calităţii
serviciilor turistice oferite;
OS 5: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural prin crearea/modernizarea
infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de
prevenire a riscurilor de mediu, pentru crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă
şi de creştere a calităţii vieţii;
OS 6: Crearea condiţiilor pentru o regiune eficientă în utilizarea resurselor, prin creşterea
eficienţei energetice şi prin exploatarea potenţialului regional pentru producţia de energie din surse
regenerabile;
OS 7: Creşterea ratei participării populaţiei în sistemul de învăţământ şi de formare profesională,
asigurând o calitate crescută a serviciilor de educaţie şi de formare profesională, adaptate la noile
cerinţe ale pieţei muncii, precum şi o infrastructură şi dotări îmbunătăţite; promovarea incluziunii
sociale şi combaterea sărăciei prin creşterea calităţii serviciilor sociale, de sănătate şi susţinerea
activităţilor specifice economiei sociale şi îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor;
OS 8: Modernizarea sectorului agricol şi piscicol şi diversificarea activităţilor rurale cu activităţi
complementare agriculturii şi pisciculturii pentru creşterea calităţii vieţii în zonele rurale, prin
dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală;
OS 9: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în administraţia
publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivel regional
şi local;
OS 10: Intensificarea cooperării transfrontaliere terestre şi maritime, prin valorificarea durabilă a
potenţialului uman, material şi a resurselor de mediu existente în zonele de graniţă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 24
1.5 Priorităţi de dezvoltare şi domeniile de intervenţie ale Regiunii Sud-Est pentru perioada
2014 – 2020
Prioritatea 1. Dezvoltare urbană durabilă integrată
Domeniu de intervenţie 1: Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului
cultural şi natural în vederea creşterii atractivităţii regiunii;
Domeniu de intervenţie 2: Modernizarea infrastructurii din mediul urban;
Domeniu de intervenţie 3: Îmbunătăţirea calităţii mediului în zonele urbane.
Prioritatea 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport la nivel regional
Domeniu de intervenţie 1: Construcţia/reabilitarea infrastructurii de transport;
Domeniu de intervenţie 2: Dezvoltarea transportului maritim/fluvial inclusiv pe distanţe scurte,
atât pentru mărfuri, cât şi pentru pasageri.
Prioritatea 3. Îmbunătăţirea competitivităţii economiei regionale, în contextul promovării
specializării economice inteligente
Domeniu de intervenţie 1: Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului;
Domeniu de intervenţie 2: Creşterea competitivităţii firmelor.
Prioritatea 4. Îmbunătăţirea calităţii turismului la nivel regional
Domeniu de intervenţie 1: Promovarea turismului regional integrat (turism de agrement, turism
ştiinţific, educaţional, turism pentru vânătoare şi pescuit, turism balnear şi de tratament, turism
cultural, turism enologic şi gastronomic etc.);
Domeniu de intervenţie 2: Înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice.
Prioritatea 5. Conservarea şi protecţia mediului înconjurător
Domeniu de intervenţie 1: Construcţia şi modernizarea sistemelor de infrastructură de apă şi de
apă uzată;
Domeniu de intervenţie 2: Extinderea şi modernizarea sistemelor de gestionare a deşeurilor, cât şi
reabilitarea siturilor contaminate industrial;
Domeniu de intervenţie 3: Crearea sistemului de gestiune şi control al factorilor de mediu şi
intervenţii în situaţii de urgenţă;
Domeniu de intervenţie 4: Protejarea biodiversităţii şi alte acţiuni de protecţia mediului.
Prioritatea 6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile
Domeniu de intervenţie 1: Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din sectorul rezidenţial (a
locuinţelor);
Domeniu de intervenţie 2: Creşterea eficienţei energetice a clădirilor din sectorul public.
Prioritatea 7. Îmbunătăţirea calităţii în domeniile educaţie, sănătate şi incluziune socială
Domeniu de intervenţie 1: Creşterea calităţii învăţământului, inclusiv prin dezvoltarea
infrastructurilor de educaţie şi formare;
Domeniu de intervenţie 2: Acţiuni în vederea creşterii calităţii serviciilor oferite în domeniul
sănătăţii;
Domeniu de intervenţie 3: Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;
Domeniu de intervenţie 4: Sprijin pentru regenerarea economică a zonelor sărace, identificate cu
risc de excluziune.
Prioritatea 8. Valorificarea superioară a resurselor din mediul rural şi modernizarea
economiei rurale
Domeniu de intervenţie 1: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor din zona rurală, inclusiv
în sectoarele non-agricole;
Domeniu de intervenţie 2: Valorificarea resurselor din sectorul piscicol şi îmbunătăţirea calităţii
zonelor piscicole;
Domeniu de intervenţie 3: Dezvoltarea localităţilor rurale, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.
Prioritatea 9. Îmbunătăţirea resurselor umane la nivelul regional, în contextul specializării
regionale inteligente
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 25
Domeniu de intervenţie 1: Promovarea măsurilor active de ocupare şi sprijinire a mobilităţii forţei
de muncă;
Domeniu de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică.
Prioritatea 10. Promovarea cooperării transfrontaliere şi interregionale
Domeniu de intervenţie 1: Acţiuni în vederea îmbunătăţirii mobilităţii şi creşterea competitivităţii
interregionale şi a zonei de frontieră;
Domeniu de intervenţie 2: Mediu – Utilizarea durabilă şi protejarea resurselor naturale şi
pregătirea pentru situaţii de urgenţă în regiunile transfrontaliere;
Domeniu de intervenţie 3: Promovarea activităţilor care încurajează interacţiunea între
comunităţile din zonele de graniţă (acţiuni de tip people to people).3
Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în programul naţional şi regional
de dezvoltare, Primăria oraşului Hîrşova îşi va desfăşura activitatea în următoarele direcţii:
1. Identificarea programelor de finanţare naţionale şi externe şi depunerea de proiecte în vederea
atragerii de resurse financiare în zonă.
2. Înfiinţarea unor zone economice pentru crearea de întreprinderi care să absoarbă forţa de muncă
existentă pe piaţă.
3. Atragerea de investitori şi a altor localităţi în programe de dezvoltare cu beneficii pentru toţi
partenerii implicaţi.
4. Investiţii în infrastructură care să permită deschiderea zonei.
5. Valorificarea resurselor naturale (piatră de calcar, izvoare termale, terenuri agricole, Dunărea cu
ostroavele sale), a potenţialului turistic cultural-istoric (Ţelul Eneolitic, Cetatea Carsium, zone cu
vestigii arheologice şi rezervaţiile naturale), a celui de agrement (pescuit, vânătoare, sporturi
nautice) şi utilizarea forţei de muncă disponibilă.
Dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova prin cele trei abordări economică, ecologică,
socio-culturală, e considerată ca reper de prezenta strategie şi va ţine cont de necesitatea
implementării unor măsuri menite să contribuie la creşterea valorilor indicatorilor oraşului Hîrşova
şi de corelarea cu obiectivele strategiilor din teritoriu.
1. Abordarea economică este cea care reprezintă motorul de dezvoltare al comunităţii
locale. Autoritatea Publica Locală (APL) are instrumente limitate pentru intervenţia directă asupra
mediului economic al comunităţii, dar se poate remarca o cu totul altă situaţie în ceea ce priveşte
intervenţia indirectă. Astfel, prin deciziile strategice şi acţiunile APL pot fi create condiţii
favorabile evoluţiei mediului economic local. De asemenea, deloc de neglijat, este şi stabilirea
liniilor strategice de dezvoltare ale comunităţii locale. Rolul principal al APL, pe lângă cel de
administrare eficientă a resurselor locale, este de a trata vizionar priorităţile locale, strategia, şi de
a proiecta în viitor direcţiile de dezvoltare favorabile comunităţii pe care o reprezintă.
Responsabilitatea ce derivă din această componentă a activităţii APL este amplificată de existenţa
unor condiţii economice dificile sau de lipsa de predictibilitate a condiţiilor economice generale,
de cele mai multe ori independente de acţiunile APL.
2. Abordarea ecologică pe care fundamentăm strategia de dezvoltare a oraşului Hîrşova
are ca principală sursă poziţionarea geografică, resursele şi nevoia de gestionare eficientă a
acestora, astfel încât impactul asupra mediului să fie minim, iar efectele în plan economic să fie
maxime. Este cu siguranţă necesară menţinerea unui echilibru permanent între abordarea
economică şi cea ecologică. Suplimentar faţă de trecut, când era o practică obişnuită să fie
sacrificate resurse importante doar pentru beneficii economice de moment, rolul APL a fost
redefinit, iar conceptele de dezvoltare remodelate. De cele mai multe ori şi costurile asociate
acestui nou tip de abordare sunt mai mari, iar responsabilitatea identificării, atragerii şi gestionării
acestora revin tot APL.
3 http://www.adrse.ro/ Documente/Planificare/PDR/2014/Strategia.RegSE.2014.pdf
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 26
Abordarea ecologică, în cazul elaborării strategiei pentru oraşul Hîrşova este una
transversală, ce induce influenţe pe toate celelalte paliere datorită specificului local. Patrimoniul
natural existent reprezintă o valoare inestimabilă nu doar la nivel local, ci şi la nivel naţional şi
european, fiind parte integrantă a valorilor la nivel mondial.
3. Abordarea socio-culturală a demersului nostru este influenţată de specificul local şi,
putem spune fără să exagerăm, şi de tradiţiile în acest domeniu. Zona în ansamblu a oraşului
Hîrşova reprezintă un model multicultural şi multietnic.
În continuare urmează radiografia oraşului Hîrşova din perspectiva resurselor, a dezvoltării
economice și a capitalului social. Evaluarea localităţii s-a efectuat şi printr-o cercetare de teren ce
a constat în aplicarea unui chestionar pe un eşantion de localnici în vederea aprecierii percepţiilor
acestora privind comunitatea, condiţiile de habitat şi posibilitatea de dezvoltare economică a
oraşului.
Pe baza studiului şi a profilului economico-social al zonei, echipa de proiect a efectuat
analiza SWOT a oraşului şi a sintetizat viziunea şi misiunea oraşului Hîrşova şi a cuantificat în
cadrul strategiei de dezvoltare locală direcţiile strategice şi domeniile prioritare de acţiune pentru
următorii 9 ani. Strategia de dezvoltare urmăreşte, ”Dezvoltarea economică şi creşterea bunăstării
comunitãţii locale în ansamblul ei.”
Capitolul II
ISTORICUL ORAŞULUI HÎRŞOVA
Sunt nenumărate cercetări arheologice desfăşurate în zona Hârşovei, ale căror puncte de
cercetare au dus la concluzia că în această parte a Dobrogei există suficiente dovezi pentru a se
demonstra existenţa unor comunităţi umane din vechi timpuri.
Puţine sunt locurile din Dobrogea - acest ţinut încărcat de istorie - care să prezinte o
dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi până în prezent, cum întâlnim la Hîrşova.
Hîrşova este o localitate cu vechime de şapte milenii. În partea de sud-est a localităţii, pe
malul Dunării, se găseşte o aşezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei ridicături de cca. 12
m ca urmare a distrugerii şi refacerilor succesive a locuinţelor din lut. Cercetările de aici au
identificat o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului şi
creşterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări, schimburi comerciale cu comunităţi de pe
spaţii mult mai îndepărtate. Pe vatra localităţii se găsesc mai multe aşezări de epoca bronzului şi
fierului. În antichitate, comunităţile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea s-au
aflat în strânsă legătură cu oraşele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria şi Tomis, cu
deosebire). Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai probabil, în a doua
jumătate a secolului I p. Chr. s-a clădit fortificaţia cunoscută în izvoarele romane cu numele
Carsium (un toponim de origine tracică legat de aspectul stâncos al zonei, de la care derivă şi
numele de astăzi, slavizat, al localităţii).
În privinţa originii numelui oraşului Hîrşova există mai multe ipoteze, bine susţinute de
autorii lor. Vasile Bogrea arată în lucrarea, Întâiul Congres al filologilor români” (p. 32, 1926) că
numele de Hîrşova derivă indirect din Carsium, care în limba latină înseamnă pietroasă, stâncoasă,
configuraţia terenului pe care este aşezată cetatea confirmând acest lucru.
În altă lucrare, „Pod peste Dunăre la Hîrşova” (p. 5, 1913), A. Anastasiu arată că originea
numelui de Hîrşova este daco – getică. Dacii sub Burebista au construit cetatea şi au numit-o
Karsova, nume transformat de romani în Carsium, de slavi în Cîrsova şi de români în Hîrşova.
Vasile Pârvan analizând originea numelui Capidavei (prin extensie şi al cetăţii Carsium)
avansează ideea că provine de la numele tribului Carsi, care în traducere etimologică înseamnă
plugari (lucrarea, Getica”, Bucureşti, 1982, pg. 152).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 27
Tradiţiile localnicilor indică o origine mai recentă, din vremea ocupaţiei turceşti. Numele
Hîrşova derivă, conform acestei tradiţii de la hîrsîz – ava, care în limba turcă înseamnă Valea
Hoţilor. Această denumire i-a fost dată din cauza faptului că localnicii obişnuiau să fure vite de la
păstorii ardeleni care poposeau la acest vad al Dunării, furturi anchetate de autorităţile turceşti.
Cercetările arheologice au scos la iveală urme, materiale care pun în lumină o convieţuire
neîntreruptă de comunităţi umane a căror zone încep în paleoliticul superior. Cel mai bine
reprezentate sunt culturile neolitice care se derulează aproape didactic în straturile tell-ului de la
Hîrşova şi care reprezintă unul dintre cele mai importante centre arheologice specifice acestei
perioade, nu numai din Dobrogea ci şi din ţară.
Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile, materiale aparţinând epocii metalelor îşi fac
prezenţa în perimetrul oraşului Hîrşova prin câteva vestigii arheologice (unelte, arme, morminte)
fiind suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe această vatră. Creatorii
acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcţi ai poporului român, una din cele mai puternice
forţe politico-militare ale lumii vechi.
Întemeierea cetăţilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim avea să influenţeze
pozitiv dezvoltarea economico - socială a geţilor din Dobrogea prin permanentul contact ce a
facilitat schimburi materiale şi culturale între civilizaţia elenă – cea mai dezvoltată în acea vreme
- şi cea getică în plin proces de afirmare.
Pentru Hîrşova, perioada greco – elenistă este reprezentată de existenţa cetăţii Histria care
facilita difuzarea produselor greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării.
Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri. Cu
spiritul lor practic, romanii şi-au dat seama încă de la început de importanţa strategică a acestor
locuri şi, în vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost construită din piatră şi cărămidă o
puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existăt mai înainte cea getică, cunoscută sub
numele de Carsium – în prezent oraşul Hîrşova.
Sunt atestate reconstrucţii din timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Justinian din
secolele IV-VI p. Chr. Din a doua jumătate a secolului al VII-lea, după aşezarea bulgarilor la sud
de Dunăre se întrerup contactele cu lumea răsăriteană. Abia în secolul al X-lea bizantinii revin la
Dunăre şi reconstruiesc vechile fortificaţii, între care şi pe cea de la Carsium. Este posibil ca în
secolul al XIII-lea aşezarea să fi fost sub administraţie genoveză. În secolul al XIV-lea, în timpul
lui Mircea cel Bătrân, intră în componenţa Țării Româneşti. Între secolul al XV-lea şi prima parte
a secolului al XIX-lea este fortificaţie otomană. Oraşul cunoaşte o mare înflorire. La 1651 Evlia
Celebi face o descriere a acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar şi era apărat de un zid de
3000 paşi. Cu puţin timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care
se fac celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii
ardeleni care construiesc oraşul modern. Centrul acestuia se află pe malul Dunării. În jurul portului
se construiesc prăvălii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o şcoală monumentală şi o
biserică pe măsură. Şcoala a adăpostit şi un muzeu, primul muzeu regional al Dobrogei.
Tocmai din pricină că şi în timpurile noi, din cauza poziţiei sale fireşti, cu totul
excepţionale dominând pe o mare distanţă cursul Dunării şi câmpia dacică, Hîrşova a fost
fortificată, cetatea antică a suferit foarte mult, ea fiind întrebuinţată de fiecare nou stăpân al ei ca
simplă carieră de piatră şi, deci, atâtea şi atâtea monumente antice păstrate în zidurile ei au fost
complet distruse, mai ales pe vremea turcilor.
Acesta este motivul că în ce priveşte Capidava, chiar fără săpături sistematice, există
destule ştiri monumentale, însă din Carsium nu avem decât vreo cinci fragmente de inscripţii
latine şi vreo trei greceşti, care nu ne spun decât prea puţin asupra acestui centru antic.
Acelaşi caracter secundar îl au – în afară de unul singur – şi cele câteva fragmente nou
găsite în ultimul timp la cetate şi duse prin îngrijirea profesorului V. Cotovu la muzeul regional
din Hîrşova.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 28
Foto: Vechiul oraş Hîrşova
În timpul primului război mondial oraşul a fost ars în întregime. Distrugeri mari s-au făcut
şi în al doilea război mondial. Epoca regimului comunist a marcat începutul decăderii oraşului.
Dintr-un centru al comerţului cu cereale, centru administrativ şi judecătoresc, a fost reclădit cu o
nouă identitate. Au fost închise Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter
meşteşugăresc. Lipsit de resurse, oraşul a decăzut. Mulţi locuitori au migrat spre oraşele învecinate
(Tulcea, Constanţa, Slobozia). În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice
din partea centrală a oraşului, lăsate special în ruină, au fost demolate şi s-au construit blocuri. În
vecinătate s-a ridicat şi o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de sârmă şi
cabluri care funcţionează şi parţial un şantier naval ruginit astăzi.4
Indiferent care din ipotezele prezentate mai sus sunt exacte, cert este că acest teritoriu pe
care se găseşte oraşul Hîrşova a fost locuit din vremuri străvechi.
Cetatea are o istorie zbuciumată fiind deseori distrusă de repetatele invazii ale popoarelor
barbare ce atacau necontenit acest bastion înaintat al Imperiului Roman şi anume Dobrogea, în
toată perioada secolelor IV şi V când Imperiul trece printr-o puternică criză. Distrusă de goţi,
ocupată de huni, refăcută în timpul lui Justinian, ea este mereu implicată în marile momente ale
istoriei din perioada bizantină.
Va rezista atacurilor pecenegilor şi cumanilor, va cunoaşte pustietoarea invazie tătară şi
iarăşi o găsim prezentă în vremea lui Mircea cel Bătrân, constituind unul din principalele puncte
întărite din teritoriul dintre Dunăre şi Mare al marelui voievod.
Ocupând Dobrogea, turcii folosesc cetatea Hîrşovei în cadrul sistemului lor de fortificaţii
de la graniţa de nord a Imperiului Otoman şi în vremea otomană cetatea avea să fie implicată în
marile convulsii ale istoriei acelor vremi; pe aici s-a retras Iancu de Hunedoara după nefasta
bătălie de la Varna (1444); pe aici au trecut oştenii lui Vlad Ţepeş în marea acţiune militară a
domeniului muntean din vara anului 1462; a cunoscut efectul devastator al tunurilor armatelor
muntene ale marilor voievozi Mihai Viteazul, Radu Şerban şi Mihnea al III-lea; a fost implicată în
marile confruntări militare din secolele XVIII şi XIX dintre marile imperii: Rusia, Austria şi
Turcia. Amurgul cetăţii vine în 1829, când după pacea de la Adrianopol, o formidabilă explozie,
provocată de ruşi, pune capăt definitiv existenţei sale bimilenare.
4 https://ro.wikipedia.org/wiki/H%C3%A2r%C8%99ova#Istoric
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 29
Foto: Vechiul oraş Hîrşova
Aşezarea civică de la Hîrşova are o existenţă strâns legată de cea a cetăţii, ea supravieţuind
distrugerii ei, ajungând în perioada modernă un centru economic şi politic important, ce se va
dezvolta continuu îndeosebi după unirea Dobrogei cu România (1878) când, deşi a fost greu
încercată de marile conflagraţii ce au zguduit omenirea în prima jumătate a sec. XX, ca şi în alte
dăţi ea a renăscut ajungând astăzi, la început de mileniu III un oraş cochet, liniştit, cu o populaţie
de aproximativ 10.500 locuitori.
Situat pe locul în care la începutul secolului II e.n. se întemeia cetatea romanã CARSIUM,
oraşul poate fi recunoscut prin potenţialul său agricol – în special culturile de cereale şi creşterea
animalelor – prin potenţialul pescuitului în Dunăre şi bălţile din apropriere, dar şi prin activităţile
meşteşugăreşti susţinute cu câţiva ani în urmã – împletituri din răchită, ţesutul covoarelor,
construcţia de atelaje.
Activităţile industriale din perioada comunistă nefiind create şi consolidate pe baze
economice viabile s-au prăbuşit odată cu dispariţia pieţelor centralizate.
Schimbările care au avut loc în viaţa politică şi economică a ţării, de după decembrie 1989, au
determinat modificări structurale socio-economice de amploare şi asupra oraşului Hîrşova.
Capitolul III
EVALUAREA CAPITALULUI NATURAL
3.1 Aşezare geografică
Oraşul Hîrşova care în antichitate se numea Carsium, este situat pe malul drept al fluviului
Dunărea, în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, la 10 Km de confluenţa Dunãrii cu braţul
Borcea.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 30
Oraşul Hîrşova – amplasare geografică
Conform recensământului populaţiei din anul 2011, Hîrşova avea o populaţie de 9.642 de
locuitori.
Distanţa care îl desparte de reşedinţa de judeţ, oraşul Constanţa, este de 85 Km. La 100 km
spre Nord-Est se află oraşul Tulcea, la aproximativ 100 Km spre Nord-Vest se află oraşul Brăila
iar la 60 Km spre Vest se află oraşul Slobozia.
Oraşul Hîrşova se învecinează la Nord şi Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu
teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomiţei), la Vest
cu fluviul Dunărea (pe malul opus fiind Insulă Mare a Brăilei). Suprafaţa teritoriului este de
10.902 ha.
Oraşul Hîrşova este aşezat în partea de NV a judeţului Constanţa, la km. 253 şi pe DN 2A
(E 60). Statutul de port şi nod rutier, precum şi apropierea de aeroportul Constanţa-Mihail
Kogălniceanu, îi permite contacte cu toate localităţile din România şi Europa pe cale aeriana şi
rutieră. Este mărginit de dealuri cu înălţimea maximă de 88,5 m. Suprafaţa sa, deşi mică, îmbină
elemente de podiş şi luncă, cu caracteristicile de floră şi faună specifice.
Modalităţi de acces:
Oraşul este străbătut de DN 2A, E60. De la Hîrşova se porneşte către judeţul Tulcea prin
DN 22A, iar de comunele limitrofe este legat prin drumuri judeţene, toate asfaltate.
Oraşul Hîrşova a fost un important centru comercial unde se perindau atât nave de
mărfuri cât şi de persoane, în prezent nu mai există nici măcar un ponton pentru acostarea
eventualelor nave ce tranzitează Dunărea.
3.2 Suprafaţa
Situat în extremitatea nord-vestică a judeţului Constanţa, pe malul drept al Dunării, în aval de
confluenţa Dunării vechi cu braţul Borcea, oraşul Hîrşova are o suprafaţă de 10182 ha din care:
intravilan = 511,04 ha
- vatra orașului Hîrșova = 406,99 ha;
- trupuri izolate = 59,11 ha;
- vatra sat Vadu – Oii = 44,11 ha;
extravilan = 9670,96 ha.
Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi satul Vadu-Oii, situat la 10 Km
Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii.
Intravilanul actual al unităţii teritorial administrative este cel prevăzut în Legea Fondului
Funciar nr 18/1991 actualizată în 2016, la care s-au adăugat suprafeţele introduse în intravilan
ulterior, aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuinţe.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 31
3.3 Echiparea teritoriului
Suprafaţa intravilană a oraşului – 511,04 ha
Suprafaţa spaţiilor verzi – 7,20 ha
Lungimea străzilor orăşeneşti – 39 km
Lungimea străzilor modernizate – 34 km
În urma inventarierii reale a spaţiilor verzi din oraşul Hîrşova, rezultă că suprafaţa totală de
spaţii verzi în localitate este de 7,20 ha, după cum urmează:
Zona Port Hîrşova - suprafaţa de 4567 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101112
Zona Port Hîrşova - suprafaţa de 2594 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101110
Zona Băncii B.R.D. - suprafaţa de 1910 mp, conform Extras Carte funciară nr. 101108
Zona Centru de bătrâni - suprafaţa de 1.125 mp
Zona Geamie - suprafaţă de 527 mp
Zona Loto-Prono - suprafaţa de 525 mp
Zona Monumentul eroilor - suprafaţa de 744 mp
Zona sediu Primărie - suprafaţa de 1.352 mp
Aliniamente stradale - suprafaţa de 3.750 mp
Zona Casa de cultură - suprafaţa de 2.490,12 mp
Zona Liceul teoretic, Ioan Cotovu” - suprafaţa de 1.480 mp
Zona Spital orăşenesc Hîrşova - suprafaţa de 7.861,12 mp
Str. Decebal - suprafaţa de 665,50 mp
Str. Traian - suprafaţa de 1.922,00 mp
Str. Vadului - suprafaţa de 1.799,31 mp
Str. Revoluţiei - suprafaţa de 3.270,00 mp
Str. Lunei - suprafaţa de 74,00 mp
Suprafeţele degradate ce vor fi transformate în spaţii verzi sunt:
Zona Port - str. Prospectul Dunării aproximativ - 3000 mp
Zona blocuri - bl. 36A, bl. 36B, bl. 36C - aproximativ - 2000 mp
Zona blocuri ANL - str. Căşăriei - aproximativ - 5000 mp
Zona blocuri Soveja - str. Plantelor - aproximativ - 2000 mp
Zona intersecţie str. Plantelor cu str. Căşăriei - aproximativ - 3500 mp
3.4 Relief
Oraşul Hîrşova prezintă un patrimoniu natural - geologic şi peisagistic de importanţă
mondială, care formează un ansamblu unic în ţară şi în Europa.
Structurogeneza dealurilor Dobrogei, începută încă din Proterozoic (acum 1,7 – 1,8
miliarde de ani), când a fost definitivat soclul sud-dobrogean, s-a încheiat imediat după mişcările
chimerice (acum 140 – 150 milioane ani), timp în care şi ţinuturile dobrogene au devenit stabile,
intrând în regim de cratogen.
În tot acest mare interval de timp, datorită fragmentării şi mişcărilor tectonice verticale,
teritoriul Dobrogei a fost în mai multe faze total sau numai parţial acoperit de ape marine, când s-
au acumulat formaţiuni sedimentare cu faciesuri diferite, acestea fiind mai mult sau mai puţin
faliate, dislocate sau ondulate.
Interacţiunea factorilor fizico-geografici a generat un peisaj natural, în general omogen, cu
o pondere însemnată a reliefului de deal şi podiş cu aspect mai vălurit în extremitatea estică a
oraşului.
Teritoriul este foarte interesant din punct de vedere geologic, reprezentând un adevărat
mozaic. La sud se află o cuvertură de loess şi calcarele jurasic aşezate pe un fundament de şisturi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 32
verzi. În mare măsură, sedimentele calcaroase conţin urme ale vieţuitoarelor jurasice. În Dealul
Băroi, pe partea vestică, în vechea carieră, mai pot fi găsite încă fosile jurasice.
Răspândirea mare a calcarelor a favorizat apariţia în timp a numeroase forme carstice,
expuse etajat, pe mai multe nivele de carstificare - din jurasic, baremian, eocen şi sarmaţian,
devenite fosile. În peisajul dealurilor se evidenţiază interfluviile netede sau uşor ondulate şi
relieful carstic actual şi anteloessian, alcătuit din forme endocarstice - depresiuni carstice
endoreice, polii nedrenate, doline, lapiezuri, văi cu aspect de chei etc.
Asocierea solurilor cernoziomice, care sunt cele mai extinse în zonă, cu solurile mai puţin
evoluate, care ocupă cea mai mare parte din zona a favorizat o structură a fondului funciar
dominat de prezenţa terenurilor agricole cu peste 70%; restul aparţinând arbuştilor, pădurilor şi
altor folosinţe.
Harta reliefului - Încadrare la nivelul oraşului Hîrşova
Este remarcabilă frumuseţea peisajului natural, dar nu se poate aprecia pozitiv peisajul
cultivat. Frumuseţea peisajului, prezenţa siturilor natura 2000, graniţa cu fluviul Dunărea, oferă
mari oportunităţi turistice neexploatate şi care trebuiesc valorificate.
“Dealul Băroi”, în aval. Calcarele impregnate cu oxid de fier dau stâncii o imagine
spectaculoasă. Înălţimea adăposteşte unul din cele mai importante puncte fosilifere de pe linia
Dunării şi o aşezare hallstatt-iană cu necropola aferentă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 33
“Dealul Celea Mare”, în amonte. Face parte din suprafaţa protejată « Celea Mare -
Valea lui Ene » cu o suprafaţă de 54 ha. Aici sunt resturi ale pădurilor de foioase care acopereau,
în vechime, platoul Dobrogei Centrale.
“Celea Mică” – “Moşu şi Baba”, relicve ale dealurilor jurasice modelate de vânturi şi
ploi.
Izvoare termale
Apele termale de la Hîrşova fac parte dintr-un zăcământ mineral lung de cca 30 km, de-a
lungul unei falii care începe în stânga Dunării (Piua Petrei) şi merge până la Capidava.
Conform Buletinului de analiză din data de 25 mai 1990 emis de Institutul de Medicină
Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare medicală Bucureşti, aceste ape termominerale
sulfuroase, iodurate, bromurate, radioactive au proprietăţi terapeutice conferind posibilitatea
tratării unor afecţiuni ale aparatului locomotor - reumatism degenerativ şi inflamatoriu, disfuncţii
neurologice periferice - afecţiuni ginecologice, etc.
La vest de oraş s-au făcut mai multe foraje în anii 1960-1966 şi 1976. Apa acestor puţuri
poate fi folosită pentru a alimenta bazinele construite de autoritatea publică locală.
Zăcământul de apă termominerală este pus în evidenţă de forajele situate între malul
Dunării şi drumul dintre Vadu Oii şi DN 2A, la 2 km de oraş. Apa are o concentraţie superioară de
sulf şi H2S şi are curgere liberă într-un bazin de beton – ca amenajare minimă pentru utilizarea la
băi terapeutice. Temperatura acestor ape are cca. 42-52 grade Celsius şi un debit de 8 l/s. Apele
termominerale de aici sunt omologate asemănător celor de la Băile Herculane, putând fi utilizate
pentru cură balneară în bazele termale. Dacă aceste zăcăminte se întind şi în zona intravilanului,
mai ales pe partea de vest, s-ar crea premisele amplasării unei baze balneare chiar în intravilan, o
posibilitate de a pune în valoare calităţile apelor termominerale în condiţii economice mai
avantajoase. Deoarece apa din puţurile P2 şi P8 are urme de sulf, este de presupus că forajele
respective traversează stratul acvifer termomineral. Cel mai important corp de suprafaţă în zona
studiată este fluviul Dunărea, cu o lăţime în zona Hîrşova de aproximativ 380 m şi adâncime de 8
m.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 34
Cercetătoarea Simona Bişboacă, din Bihor, descrie pe scurt principalele caracteristici
chimice ale apelor termale care se regăsesc şi în compoziţia apelor de la băile „Puturoasa“: „Apa
are o termalitate naturală ce ajunge până la 400-50
0 C. Este o apă oligominerală mezotermală. În
compoziţia apei intră susbstanţe precum calciul, sulful şi magneziul. Este foarte bună pentru
problemele reumatice, ginecologice, pulmonare, disfunctii tiroidiene “.
3.5 Peisaje biopedogeografice
În funcţie de condiţiile fizico-geografice, pe teritoriul oraşului Hîrşova sunt concentrate un
număr mare de ecosisteme, de o mare varietate, începând cu ecosistemele terestre de stepă,
silvostepă şi pădure sfârşind cu ecosistemele acvatice şi lacustre.
Specialiştii au grupat vegetaţia în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat, având
caracteristici distincte.
Vegetaţia acvatică, prezentă pe fluviul Dunărea, este reprezentată prin plante hidrofile
submerse şi plante cu frunze plutitoare:
plantele hidrofile submerse au fixate rădăcinile în nămol, ca de exemplu broscariţa
(Potamogetum crispus), mărarul (Potamogetum pectinatus), brădişul (Myriophyllum
sp), coada calului (Hippures vulgaris), ciuma apei (Elodea canadensis), etc.
plantele cu frunze plutitoare sunt reprezentate în special prin nufărul alb (Nimphea
albă), nufărul galben (Nimphea luteum), iarba broaştelor (Hydrocaharis
morsusranae), broscăriţa (Potamogetum natans), mătasea broaştei (Spyrogira sp),
alge (characee), etc.
Vegetaţia palustră, specifică sectoarelor mlăştinoase predominante de stufăriş format din
stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz.
Vegetaţia de uscat este reprezentată de pădurile de lunci constituite din sălcii (Sălix albă),
plop canadian (Plopus canadensis) şi arţar american (Acesnegunda), de pădurile de amestec
compuse din gorun (Quercus petraea) şi cer (Quercus cerris), uneori şi cu amestec de tei
(Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica), paltin (Acer platanoides), precum şi din pajişti
reduse ca suprafaţă.
Ţinutul se caracterizează printr-un fenomen de migraţie floristic deosebit de accentuat,
datorită particularităţilor climatice, tipurilor de sol şi prin situarea la confluenţa căilor de migraţie
unor elemente fitogeografice foarte variate.
Biotopul stepei este unul diferit de cel al pădurilor. Cad puţine precipitaţii, nu mai mult de
400-600 mm pe an. Luminozitatea este ridicată. Temperatura medie iarna este de -10 °C... - 5 °C,
iar vara poate ajunge până la 30...35 °C. Stepele se dezvoltă pe soluri din clasa molisoluri:
cernoziomuri, soluri cenuşii şi cafenii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 35
O mare varietate de specii de floră şi faună de pe teritoriul oraşului Hîrşova prezintă o
importanţă economică şi socială deosebită, având utilizări multiple în diferite sectoare de
activitate. Ca urmare, presiunea antropică asupra resurselor naturale de floră şi faună a crescut
considerabil.
Zona de luncă este caracterizată de vegetaţie higrofilă, dominante fiind typhaceae-ele
(stufuri).
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este alcătuit din teren agricol pe care
vegetaţia este constituită de plantele de cultură. Terenurile inundabile separate de restul teritoriului
cu diguri de pământ, precum şi ostroavele care fac parte din teritoriul oraşului Hîrşova sunt
ocupate de pădure în care predomină plopul şi salcia.
Flora este dominată de graminee şi din plante cu rizomi (care se dezvoltă rapid după ce apar
condiţii favorabile), dar şi din tufărişuri şi plante spinoase. Exemple: Avena sativa - ovăz, Salvia
officinalis salvie, Obione verrucifera colilie, Eryngium planum spinul vântului, etc.
Arborii şi arbuştii lipsesc din cadrul stepelor.
Zona stepei, cu limita superioară de 50-100 m altitudine, cuprinde o vegetaţie superioară
doar în locurile improprii culturilor pe fâşiile de păşuni.
Zona silvostepei ocupă spaţii reduse ca suprafaţă şi apare sub formă de pâlcuri izolate pe
versanţii văilor abrupte.
Aici există plante ierboase, porumbari şi tufe de păducel. Se pot întâlni o serie de plante
specifice regiunii: clopoţelul, garofiţa, cimbrişorul etc, precum şi vegetaţia specifică păşunilor:
cornul, şocul, măceşul. În poienile cu vegetaţie ierboasă se întâlneşte: păiuşul, sulfina, iar în unele
păşuni: firuţă, păpădia, pelinul, coada şoricelului, laptele cucului.
Într-o strânsă legătură cu răspândirea solurilor şi vegetaţiei întâlnim o varietate foarte mare
de vieţuitoare. Datorită acestor raporturi de interdependenţă răspândirea teritorială a vieţuitoarelor
urmează aproape fidel arealele de vegetaţie.
Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) şi spârcaciul (Otis tetrax),
declarate monumente ale naturii, prepeliţa (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris),
lăcustarul (Sturnus roseus), mare amatoare de lăcuste, cărora li se adaugă ciocârlia
(Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), fisa de câmp (Anthus copestris)
şi prigoriile multicolore (Merops apiaster).
Păsările răpitoare îşi au şi ele reprezentanţii lor: şorecarul mare (Buteo rufinus),
acvila sudică (Aquila rapax orientalis), şorecarul încălţat (Buteo lagopus) şi eretele alb (Circous
macrourus).
Zona este traversată de milioane de păsări care trec pe aici spre şi dinspre nord-estul
Europei. Există aici nu numai un număr mare de specii, ci şi cel mai mare număr de exemplare de
păsări sălbatice din ţară. Lista păsărilor cuprinde 372 de specii: 95 dintre acestea se află pe
Directiva Păsărilor, iar dintre aceste 95 de specii în jur de 32 cuibăresc în zona. Păsările
caracteristice sunt potârnichea, graurul, uliul porumbar şi şerparul. La acestea se adaugă
guguştiucul şi vrabia. La venirea primăverii, speciile de păsări se înmulţesc, fiind prezente în zonă
şi barza, rândunica, lăstunul, cucul, pupăza. Iarna, în câmpurile satului îşi caută hrana stoluri mari
de gâşte sălbatice venite din regiunile mai reci ale Europei.
Printre speciile caracteristice stepei din zona oraşului Hîrşova se numără popândăul, cel
mai dăunător dintre rozătoare precum şi iepurele vânăt. Se mai întâlnesc în număr mare orbetele
mic, şoarecele de câmp şi şobolanul cenuşiu. Dintre animalele carnivore putem aminti dihorul de
stepă, dihorul pătat şi grivanul. Reptilele sunt reprezentate prin guşterul vărgat, şopârla de stepă şi
broasca ţestoasă dobrogeană. Dintre păsări amintim potârnichea, graurul, coţofana, uliul
porumbar, uliul şerpar, prepeliţa şi ciocârlia.
Faunistic, se înregistrează dominarea rozătoarelor şi a păsărilor, dar şi reptile reprezentate
prin guşterul vărgat, şopârlă de frunzar, etc. Alături de speciile de animale care sunt crescute în
gospodăriile populaţiei: bovine, ovine, caprine, porcine, păsări raţe, găini, gâşte, curci, creşte în
stare sălbatică fazanul, iepurele de câmp, porumbeii sălbatici.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 36
În stepe, abundenţa hranei face fauna să fie bogată din punct de vedere al numărului de
indivizi şi nu al numărului de specii. În condiţiile actuale, de stepă puternic folosită pentru culturi
de cereale şi plante tehnice, predomină rozătoarele şi păsările, întrucât acestea s-au adaptat cu
uşurinţă la condiţiile create în urma transformării stepei în terenuri agricole. De aceea, în zonă,
mai numeroase sunt rozătoarele, reprezentate de hârciogi, popândăi, iepuri, orbeţi. Apar şi
insectivore precum ariciul şi liliacul.
Carnivorele sunt reprezentate de dihorul de stepă, vulpea, nevăstuica. Dintre reptile găsim
şopârla de iarbă, iar dintre insecte, specii de ortoptere, lepidoptere, coleoptere. Prezenţa lizierelor
de pădure, face să apară pe câmpuri şi căpriorul.
Pe malul Dunării sunt întâlnite frecvent exemplare de: şarpe de apă, peşti importanţi pentru
pescuit (caras, crap, biban, şalău) şi numeroase păsări: chiriachite, pescăruşi, cormorani, stârci,
cufundaci, fugaci, gâşte, majoritatea oaspeţi de primăvară. Dintre mamiferele mai rar întâlnite
specifice: vulpea cărbunăreasă, pârşul de copac, jderul de piatră şi dihorul pătat.
Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezenţa unei avifaune bogate
reprezentate prin numeroase specii enumerate. Canaralele nordice au fost împrejmuite cu o perdea
de copaci în anii 1978-1979 şi astfel au fost incluse în trupul de pădure Langea-cantonul 5,
aparţinând Ocolului Silvic Hîrşova.
3.6 Zone protejate
Pe teritoriul localităţii se găsesc două rezervaţii: Canaralele din portul Hîrşova, cu valoare
peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos, două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte,
deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca. 2 km în amonte, o arie protejată pe care se mai
păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă.
Canaralele din Portul Hîrşova sunt înscrise pe lista monumentelor înca din 1943, și fac
parte din Aria protejată ,,Celea Mare- Valea lui Ene“. Aceste canarale, sunt situate în aval de
actualul port, pe malul drept al fluviului Dunărea, acolo unde şuviţele de apă ale fluviului încep să
se împletească pentru un scurt timp.
Zona a fost declarată Arie de Protecţie Speciala Avifaunistica prin Hotărârea de Guvern nr.
1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi se întinde pe o suprafaţă de
7.406 hectare.
Pe suprafaţa teritorială a sitului se află rezervaţia naturală Canaralele de la
Hîrşova (monument al naturii), abrupturi stancoase constituite din calcare atribuite
perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu
resturi fosile de spongieri şi corali.
În perioada jurasică pe teritoriul Hârşovei se afla o mare caldă, puţin adâncă, în care se
dezvolta o faună recifală, cu corali, spongieri şi amoniţi. Apele Dunării au făcut o secţiune prin
aceste calcare, săpând un relief spectaculos, care suscită admiraţia vizitatorilor. Legende populare
fac referire la aceste forme carstice, care pot fi admirate atât de pe uscat, cât şi de pe Dunăre.
Canaralele Hârşovei reprezintă vechi cariere de calcar de un aspect peisagistic unic pe teritoriul
judeţului.
Canaralele de la Hîrşova este o arie de protecţie specială avifaunistică - SPA (sit Natura
2000) Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală
(lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajişti naturale, păşuni, păduri de foioase, păduri în
tranziţie) ce adăposteşte şi asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege).
În arealul sitului este semnalată prezenţa mai multor păsări de pasaj, cu specii de: egretă
mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), cormorant mic (Phalacrocorax pygmeus)
sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo), pescăruş râzător (Larus ridibundus), stârc galben
(Ardeola ralloides), starc cenusiu (Ardea cinerea), lisita (Gallinula chloropus), tiganus (Plegadis
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 37
falcinellus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), lopatar (Platalea leucorodia) sau barza
albă (Ciconia ciconia);
Specii cuibăritoare: vânturel de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picus
canus), dumbraveanca (Coracias garrulus), şerpar (Circaetus gallicus), acvilă pitică (Hieraaetus
pennatus), sfrâncioc-roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra),
ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoarea de grădină (redirecţionare de
la Dendrocopos syriacus) sau păsări care iernează în sit: codalb (Haliaeetus albicilla) şi gâsca cu
piept rosu (Branta ruficollis).
3.7 Tipuri de sol şi subsol
Solul este un amestec de materie din plante, minerale şi animale care se formează într-un
proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru creşterea majorităţii plantelor şi
esenţial pentru toată producţia agricolă.
Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de
factorii climatici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate
acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă
a favorizat o mineralizare accentuată a părţii organice. Repartiţia geografică a unităţilor teritoriale
de soluri respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul:
aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri.
Toate solurile s-au format sub acţiunea dominantă a unui singur proces pedogenetic:
biacumulare de tip stepic (humus tip mull-calcic). Acesta a evoluat diferit în funcţie de rocă
parentală asupra căreia a acţionat (loess, calcare, coluvii şi aluviuni) şi nivelul pânzei pedofreatice.
Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice. Solurile
bălane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise, se caracterizează prin
loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conţinut mai ridicat de carbonaţi
de la suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită mineralizării intense.
De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât cernoziomurile.
Pe terenurile situate pe pante mai mari de 3% solificarea a fost încetinită sau chiar oprită
datorită eroziunii pluvionivale şi eoliene, ducând la apariţia solurilor bălane erodate şi a
regosolurilor. Eliminarea totală a epipedonului de bioacumulare a favorizat, pe pante mai mari de
7% prezenţa erodisolurilor (loess de la suprafaţă).
Acolo unde apar la zi calcarele solificarea nu a fost posibilă decât în mică măsură şi astfel
apar, mai ales în terenurile neproductive sau folosite ca păşuni, litosoluri care de regulă sunt
asociate cu rocă dură la zi. Când acestea se găsesc sub o pătură subţire de loess, volumul edafic se
reduce substanţial (subtipuri rendzinice la regosol şi erodisol).
În zona de luncă bioacumularea are loc, pe depozite aluviale, în condiţiile existenţei unui
exces de umiditate ce favorizează procesele de reducere şi apariţia fenomenelor de hidromorfism.
În funcţie de grosimea epipedonului mollic aici s-au format lacovisti şi soluri gleice.
Astfel pe depozitele groase de loess s-au format molisoluri: soluri bălane vermice.
Solurile bălane, denumite şi brune deschise de stepă sau normale sau închise, se
caracterizează prin loessuri cu textură mai grosieră (lutonisipoasă spre nisipolutoasă) conţinut mai
ridicat de carbonaţi de la suprafaţă şi conţinut mai scăzut de humus (de regulă moderat) datorită
mineralizării intense. De aceea ele prezintă un epipedon mollic mai deschis la culoare decât
cernoziomurile.
Poluarea solului este acumularea de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni, sau material
radioactive şi metale grele care pot afecta viaţa plantelor şi animalelor. Metodele iraţionale de
administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui şi au accelerat
eroziunea.
Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide şi fungicide omoară organisme utile
cum ar fi unele bacterii fungi şi alte microorganisme. Irigaţia necorespunzătoare în zonele în care
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 38
solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhibă creşterea plantelor şi
pot duce la lipsa recoltei.
Repartiţia în teritoriu a principalelor tipuri şi subtipuri de soluri este condiţionată de
factorii climatici, de relief şi antropici: volumul edafic util, compactarea, panta terenului, toate
acestea se regăsesc în formula unităţii de sol. Condiţia climatică şi de vegetaţie a ţinutului de stepă
a favorizat o mineralizare accentuată a părţii organice. Repartiţia geografică a unităţilor teritoriale
de soluri respectă configuraţia pedologică din Dobrogea, unde se găsesc soluri de tipul:
aluviosoluri, regosoluri, psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri şi erodosoluri.
Resurse de sol – cele caracteristice regiunii Hîrşova, ca profil şi factori de fertilitate, şi în
dependenţă de factorii meteo-climatici. Principalele tipuri de sol:
cernoziom brun – roşcat - teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit în principal la
păşunat; doar o mică parte este folosit la fermele piscicole;
loess prăfos argilos-galben-cafeniu cu humus de 30-40 cm grosime, existent pe zonele
colinare din sudul extravilanului oraşului Hîrşova;
loess remaniat prăfos argilos sau prăfos nisipos cu humusul erodat sau de grosime sub 10
cm, existent în zonele construite;
sol stâncos, lipsit de humus, amestecat cu fragmente de roci tari predominant calcaroase,
care apare pe suprafeţe limitate pe dealuri.
Solurile, prin varietatea şi fertilitatea lor, joacă un rol foarte important pentru dezvoltarea
culturilor agricole.
Terenul agricol de la nivelul oraşului Hîrşova este împărţit în teren agricol productiv şi
teren agricol neproductiv. Suprafaţa terenului agricol productiv din extravilanul oraşului Hîrşova
se poate încadra în clasele de fertilitate I - V, unde V presupune un nivel de fertilitate foarte
scăzut.
În privinţa resurselor minerale, pe teritoriul administrativ al oraşului Hîrşova există
exploatări de călcare; Cariera Celea Mică (Cariera „La lac”), situată în amonte de oraş, de-a lungul
Dunării şi Cariera Rasim - Hîrşova este situată la 4,5 km nord de oraş.
3.8 Condiţii climatice
Climatul specific Dobrogei este diferit de cel continental datorită formelor de relief foarte
variate: stepă, dealuri, influenţe marine; precipitaţii variate. Este caracterizat de ierni aspre însoţite
uneori de vânturi puternice din nord-est şi veri călduroase.
Temperatura aerului este elementul climatic asupra căruia se manifestă mai intens
influenţa Dunării, şi de aceea se constată o întârziere a perioadei de răcire şi încălzire a aerului,
ceea ce face ca toamnele să fie lungi şi călduroase, iar primăverile întârziate şi mai răcoroase.
Particularităţile climatice ale teritoriului dobrogean în această zonă evidenţiază un grad de
continentalism pronunţat caracterizat prin oscilaţii valorice mari diurne şi anuale ale temperaturii
aerului, prin umezeală redusă şi cantităţi mici de precipitaţii. Aici se manifestă nuanţa pontică cu
ploi rare dar torenţiale.
În baza datelor consemnate de staţia meteorologică Hîrşova pe o perioadă mai mare de
timp putem evidenţia principalele caracteristici climatice ale zonei.
Temperatura aerului, factor climatic principal ce condiţionează în cea mai mare parte
desfăşurarea principalelor activităţi ale oamenilor precum şi condiţiile de locuire, prezintă pentru o
perioadă de observaţii de peste 40 de ani următoarele medii lunare în, 0C”:
Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual
-1,9 0,1 4,2 11,1 16,6 20,7 22,8 22,4 17,7 11,6 6,6 1,5 11,1
Media maximelor zilnice
1,8 4,1 9,3 16,6 22,8 26,9 29,4 29,2 24,6 18,1 11,0 5,0 16,6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 39
Media minimelor zilnice
-4,4 -2,5 0,3 5,7 11,4 15,2 16,9 16,5 12,2 7,0 3,3 -11,4 6,7
Temperatura maximă absolută a fost de 39,50C - înregistrată la 22.08.1952.
Temperatura minimă absolută a fost de -23,60C - înregistrată la 05.02.1954.
Precipitaţiile atmosferice constituie de asemenea unul din factorii climaterici importanţi ce
condiţionează în primul rând desfăşurarea activităţilor agricole.
Valorile medii lunare şi anuale, în mm:
Ian. Feb. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Anual
Cantităţi lunare şi anuale de precipitaţii
37,1 34,8 24,1 30,4 53,3 48,0 39,9 42,5 41,8 28,6 36,8 35,9 453,2
Cantităţi maxime căzute în 24 ore
77,1 42,2 85,0 44,0 53,0 64,1 57,5 87,6 96,7 54,2 49,0 37,7 -
Cea mai mare cantitate de precipitaţii (cu pericol de inundare) de 96,7 mm s-a înregistrat în
02.09.1971 şi în 12.07.2005.
Numărul mediu al zilelor cu precipitaţii solide înregistrat în această perioadă a fost de 20,2
zile cu ponderea în ianuarie – 5,6 zile, iar numărul de zile cu solul acoperit de zăpadă este de 31,2
zile.
Regimul eolian este caracterizat în oraşul Hîrşova de o frecvenţă mare a zilelor cu vânt, variaţia
direcţiilor şi o medie a vitezelor mai ridicată. Din datele de sinteză deţinute pe o perioadă mai
mare de timp (10-40 ani), rezultă următoarele caracteristici ale regimului eolian din zona Hîrşova:
- O frecvenţă mare a vânturilor (87%) şi o variaţie mare a direcţiilor având însă ca
dominante nordul (17,3%), sud-estul (15,3%) şi nord-vestul (13,6%). În anotimpul rece domină
vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari înregistrează şi vânturile din sud-
est şi sud. Viteza medie înregistrează valori mari comparativ cu alte zone geografice, mai ales în
anotimpul rece. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine ponderea cu 64,6%,
valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei.
- Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea
unor soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de
poluare.
3.9 Resurse naturale
Resursele naturale regenerabile sunt apa, solul, pădurile, fauna şi flora, energia eoliană,
energia solară.
Resursele naturale neregenerabile identificate la nivelul oraşului Hîrşova sunt:
Subsolul - rezerve piatră calcar
Hîrşova prezintă resurse de calcar în afara intravilanului, pe teritoriul oraşului. Aceasta se
exploatează în cadrul a două cariere
- Cariera Celea Mică (Cariera „La lac”), situată în amonte de oraş, de-a lungul Dunării.
Capacitatea acesteia este 316.000 tone/an piatră spartă şi criblură însă se exploatează aproximativ
50.000 tone/an, iar materialul este utilizat în principal că piatră pentru construcţii, existând atât
posibilitatea transportului rutier al acestuia de la carieră cât şi pe apă, cu barje.
- Cariera Rasim - Hîrşova este situată la 4,5 km nord de oraş având o capacitate de
producţie de 35.000 tone/an de piatră brută şi spartă, utilizată ca material de construcţii.
Resurse de apă – Din punct de vedere hidrografic, oraşul Hîrşova este dominat de prezenţa
fluviului Dunărea. În zona Hîrşova fluviul Dunărea are o lăţime de aproximativ 380 m şi adâncime
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 40
de 8 m. Valea Dunării este asimetrică, curge de la sud spre nord, malul dobrogea fiind înalt şi
abrupt, fără terase.
Datorită faptului că traversează o multitudine de regiuni naturale, cursul inferior al Dunării
este împărţit în cinci sectoare: defileul carpatic, sectorul sud-pontic, sectorul pontic oriental cu
bălţi, sectorul predobrogean (Hîrşova) şi sectorul deltaic. Prezintă importanţă deosebită pentru:
navigaţie, hidroenergie, piscicultură, turism, fiind totodată şi o importantă sursă de apă pentru
agricultură, industrie şi populaţie.
Regimul hidrologic al Dunării este influenţat de nivelul precipitaţiilor şi de afluenţii pe
care îi primeşte. Regimul hidrologic alimentat de ploi şi zăpezi a făcut posibilă navigaţia pe
Dunăre în tot timpul anului, iar condiţiile de mediu şi resursele de hrană oferite au facilitat
dezvoltarea aşezărilor umane.
Referitor la rolul Dunării în conturarea reţelei de aşezări de pe malul său drept se
evidenţiază câteva aspecte de favorabilitate:
Existenţa unor cetăţi, inclusive davele;
Lunca fertilă şi bălţile bogate;
Consolidarea drumului scitic;
Posibilitatea includerii în acţiunea generală de modernizare a transportului fluvial;
Fond forestier – pădurile, cel mai complex şi cuprinzător ecosistem terestru, cu legi proprii de
dezvoltare, au importanţă economică, socială şi ecologică. Lor li se datorează în cel mai înalt grad
stabilitatea şi calitatea factorilor fundamentali ai mediului (aerul, apa şi solul).
Valoarea economică a pădurilor din oraşul Hîrşova este dată de masa lemnoasă ce poate fi
exploatată pentru industrializare (construcţii, mobilier, celuloză) şi pentru încălzirea locuinţelor,
de fondul cinegetic, de vegetaţie (produse accesorii ale pădurii: plante medicinale, fructe de
pădure, ciuperci comestibile, răchită), dar şi de condiţiile pe care le oferă turismului.
Energia eoliană – energia vântului transformată, cu ajutorul turbinelor, în energie electrică.
Dobrogea a fost identificată ca fiind o zonă cu un potenţial energetic eolian ridicat, fapt care
contribuie semnificativ la realizarea obligaţiilor României în domeniul energiilor regenerabile şi
în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.
Oraşul Hîrşova dispune de un potenţial eolian bun, cu o frecvenţă mare a zilelor cu vânt,
variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor ridicată, valori evaluate la staţiile meteorologice
reprezentative din Dobrogea (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Hîrşova).
Regimul vântului este influenţat de mişcarea maselor de aer din zona stratului limită
atmosferic, de interacţiunea cu uscatul, de absenţa sau prezenţa unor obstacole naturale, de aerul
tropical continental care pătrunde destul de rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit
de cald şi uscat de origine africană care determină apariţia caniculei.
Cea mai mare pondere în această regiune o au vânturile cu direcţiile dominante nord
(17,3%), sud-est (15,3%) şi nord-vest (13,6%).
În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari
înregistrează şi vânturile din sud-est şi sud. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine
ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei.
Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor
soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de
poluare.
Aceşti indici ai regimului eolian joacă un rol important în activităţile agricole desfăşurate în
zonă, influenţează factorii poluatori şi reprezintă motorul de iniţiere şi dezvoltare a unor proiecte
de impact asupra mediului.
Energia solară – este una din sursele de bază ale dezvoltării acestui mileniu, încadrându-se în
conceptul de energie regenerabilă şi ecologică. Conform celor publicate de Institutul de energie şi
transport (IET) al Comisiei Europene, oraşului Hîrşova se află într-o zonă cu potenţial energetic
ridicat (1700kWh/m2), ceea ce favorizează investiţiile în domeniu pentru producere de energie
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 41
electrică şi termală, irigaţii, permiţând economisirea resurselor energetice convenţionale şi
reducerea poluării mediului.
Harta potenţialului energetic şi radiaţiilor solare primite pe teritoriul oraşului Hîrşova, comparativ
cu celelalte zone ale ţării
Sursa: http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/countries/europe.htm
Capitolul IV
CAPITALUL ANTROPIC. INFRASTRUCTURA EDILITARĂ
4.1 Urbanism şi amenajarea teritoriului
Intravilanul actual al unităţii teritorial administrative este cel prevăzut în Legea Fondului
Funciar, existent la 01.01.1990, la care s-au adăugat suprafeţele introduse în intravilan ulterior,
aprobate de OCAOTA, parcelate pentru locuinţe.
În componenţa intavilanului intră o serie de trupuri reprezentând:
localitatea de reşedinţă – oraşul Hîrşova
localitatea componentă – satul Vadu Oii
cartier izolat (adiacent la vatră) – Ferma 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 42
Conform informaţiilor cuprinse în Fişa localităţii Hîrşova (INS, Direcţia Judeţeană de Statistică
Constanţa) avem urmatoarele:
Tabelul nr. 4.1 Situaţia locuinţelor la nivelul oraşului Hîrşova
Denumire indicator 2012 2013 2014 2015
Locuinţe existente (număr total) 3642 3644 3645 3646
Locuinţe în proprietate de stat
(număr)
163 163 163 163
Locuinţe în proprietate
majoritar privată (număr) 3479 3481 3482 3483
Suprafaţă locuibilă totală (mp) 178997 179183 179376 179656
Suprafaţă locuibilă proprietate
majoritar de stat (mp)
4532 4532 4532 4532
Suprafaţă locuibilă proprietate
majoritar privată (mp)
174465 174651 174844 175124
Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanta –date prelucrate
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 43
Construcţii, terenuri
1. Locuinţe existente pe forme de proprietate = 3646
Proprietate publică = 163
Proprietate privată = 3483
2. Suprafaţă locuibilă total = 179.656 m2
Proprietate publică = 4.532 m2
Proprietate privată = 175.124 m2
Situaţia locativă
oraş Hîrşova - 3.340 locuinţe din care:
- 1.617 apartamente
- 1.723 gospodării
sat Vadu Oii - 192 gospodării
sector locuinţe Ferma 1 - 35 gospodării
Tabelul nr. 4.2 Tipul de proprietate a locuinţelor din oraşul Hîrşova
Anul Proprietate publică Proprietate privată Total
2010 267 3361 3628
2011 115 3469 3584
2012 163 3479 3642
2013 163 3481 3644
2014 163 3482 3645
2015 163 3483 3646 Sursa: Date statistice INS Constanţa, fişa localităţii Hîrşova
În cazul indicatorului „locuinţe în proprietate majoritar privată” se poate remarca faptul că
mediul economic a influenţat acest sector, dar capacitatea de adaptare a mediului privat la
condiţiile pieţei a făcut posibilă o revenire pe creştere evidentă.
Diagrama nr. 3 - Sursa: prelucrare autor
În perioada 2010 – 2015 nu au fost construcţii masive de locuinţe în oraşul Hîrşova.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 44
Blocuri ANL, BLS, clădiri reabilitate termic locuinţe aflate în proprietatea primăriei Hîrşova
■ BLS (blocuri locuinţe sociale) = 2 blocuri sociale = 96 APARTAMENTE
- F1(recepţionat şi repartizat în 2009) = 3 scări x 16 apartamente = 48 apartamente
- F2 (recepţionat şi repartizat în 2012) = 3 scări x 16 apartamente = 48 apartamente
■ ANL (blocuri de locuinţe)
1. S-a construit pe strada Gropilor, nr. 20 B, 1(unu) bloc ANL (recepţionat şi repartizat în
2009) = 2 scări x 16 apartamente = 32 apartamente
2. S-a construit pe strada Căşăriei, nr. 2 B următoarele;
- Blocul N1 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente
- Blocul N2 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente
- Blocul N3 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente
- Blocul N4 (recepţionat şi repartizat în 2011) = 1 scară x 16 apartamente
TOTAL (blocuri ANL - str. Căşăriei) = 4 blocuri x 1 scară x 1 apartament = 64 apartamente
■ Apartamente fond locativ construite înainte de 1995
Zona Soveja bl. P1, P2, P3, P4 = 30 apartamente
Zona centrală a oraşului = 23 apartamente
■ Locuinţe (case naţionalizate foarte vechi - an construire 1900, 1915, 1920 - preluate la stat prin
anul 1960) = 15 case în care locuiesc 29 familii
■ Case de romi construite din fonduri europene ((recepţionate şi repartizate în 2010) = 8 case în
care locuiesc 8 familii.
În oraşul Hîrşova există doar 2 blocuri izolate termic din bugetul local sau de stat.
Astfel enumerăm următoarele blocuri:
- Zona Soveja - bl. P1- izolaţie din fonduri guvernamentale;
- Zona centrală a oraşului - bl.38 T - izolaţie din bugetul local;
Restul locuinţelor au fost izolate cu ajutorul bugetelor proprietarilor.
4.2 Construcţii, terenuri
- Locuinţe şi funcţionalităţi complementare - 128,33 ha
- Unităţi industriale şi de depozitare - 77,50 ha
- Unităţi agrozootehnice şi îmbunãtãţiri funciare - 21,41 ha
- Instituţii şi servicii de interes public - 10,15 ha
- Terenuri libere - 70,13 ha
- Terenuri agricole - 21,78 ha
- Plantaţii pomi - 1,40 ha
Situația tipurilor de clădiri și a impozitului încasat la nivel de oraș
Clădiri Număr Taxă anuală/lei
Persoane fizice Clădiri de locuit 4136 313546 lei
Curţi intravilan 4119 304566 lei
Persoane juridice Clădiri 564 602868 lei
Curţi intravilan 272 431784 lei
Total general 9091 1.652.724 lei Sursa: Date statistice primăria Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 45
Tabelul nr. 4.4 Situaţie terenuri oraş Hîrşova
Tip teren Terenuri Suprafaţa
hectare
Taxă anuală/lei
Persoane fizice
Terenuri
Intravilan
arabil 91 147.777
vii 3,75 2771,93
livezi 0,94 622,26
terenuri
neproductive
0,92 361,29
Terenuri
extravilan
arabil 3795 284043,98
păşuni 2 112
vii 6,90 716,64
livezi 2,50 281
terenuri
neproductive
91,30 17
Total terenuri persoane fizice 3994,31 436703,10
Persoane juridice
Terenuri
Intravilan
teren cu
construcţii
0,02 138,23
Arabil 12,14 480,66
teren cu ape 463,24 77,83
teren
neproductiv
47,76 0
Terenuri
extravilan
teren cu
construcţii
0,12 8
arabil 1868,12 162063,37
teren
neproductiv
50,65 0
Total terenuri persoane juridice 2442,05 162768,09
Total terenuri 6436,36 599471,19 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova
Tabelul nr. 4.5 Evidenţa sistemului de aprovizionare cu apă potabilă şi a apei calde în locuinţe
Sistem de alimentare cu
apă curentă
Sistem de alimentare cu
apă caldă
Total locuinţe 3584 3584
Apă curentă în locuinţe 3002 2179
Apă curentă în clădire 88 34
Apa curentă în afara clădirii 397 10
Fără apă curentă 97 1361 Sursa: INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Tabelul nr. 4.6 Gradul de echipare a locuinţelor la utilităţi
Număr
locuinţe
Instalaţie de
canalizare
Instalaţie
electrică
Instalaţie de aer
condiţionat
Total 3584 3584 3584 3584
Există racord 3002 3554 252
Nu există racord 582 30 3177 Sursa: INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 46
4.3 Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apă a localităţii Hîrşova se face din sursa de apă subterană, situată în vestul
localităţii şi cuprinde un număr de 9 puţuri forate la adâncimi cuprinse între 62m-150m, cu o
capacitate de debitare de circa 140 l/s şi 5 foraje de observaţie.
În localitatea Vadu-Oii alimentarea cu apă se face din sursa de subteran formată din 2
puţuri. Localitatea dispune de un rezervor de 200 mc şi o staţie de clorinare care asigură necesarul
de consum al populaţiei şi unităţilor economice, precum şi o reţea de distribuţie de cca 4,0 Km
lungime.
Tabelul nr. 4.7 Sistem de alimentare cu apă Hîrşova- Vadu Oii
PUNCT
DE
LUCRU
NR.
PUT
TIP POMPĂ DATĂ
PIF
Q mc/A H mc/A P kw/h
HÎRŞOVA P1 GRUNDFOS 2009 140 55 55
P4 HB 125X3X1 2004 180 55 60
P5 KSB 4*90 2008 90 55 19
P11 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22
P12 GRUNDFOS 2015 32.4 100 22
P13 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22
P14 GRUNDFOS 2015 32.4 100 22
P15 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22
P16 GRUNDFOS 2015 32.4 150 22
VADU-OII P1 GRUNDFOSS 2011 6 13 3
P2 GRUNDFOSS 2011 6 13 2.2 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova
Complexe de tratare - înmagazinare - pompare HÎRŞOVA - Vadu - Oii
Apa captată din puţuri este pompată în conducta Azbo Dn 250mm ce se înmagazinează şi se
tratează în cadrul complexului de înmagazinare, ,,HÎRŞOVA“ amplasat în vestul localităţii.
Complexul de înmagazinare a apei se extinde pe o suprafaţă de 7200 mp şi este format din
rezervoare având 2 x 500 mc + 2 x 1000 mc şi 1 x 2500 mc, amplasate la cota 60 m NMB pe
dealul Hîrşova.
- 1 rezervor de beton, semiîngropat, 1000mc (2 cuve x 500 mc);
- 1 rezervor de beton, semiîngropat, 2000mc (2 cuve x 1000 mc);
Tratarea apei se realizează în cadrul complexului de înmagazinare în care funcţionează o
staţie de clorinare echipată cu două aparate de clorinare tip Craiova (unul rezervă) şi tip Dozaclor.
Tratarea apei se face cu clor gazos în doza de 0,4-0,5%mg/l (conform Legii nr 458/2002), prin
injectarea soluţiei de clor în conductele de admisie a apei în rezervoare. De la rezervoare se face
distribuţia apei spre consumatori.
Apa captată din cele două puţuri din sursa Vadu-Oii este pompată prin conductă de refulare
în rezervorul de înmagazinare suprateran din beton armat cu capacitatea de 2000 mc şi distribuită
în reţeaua localităţii Vadu-Oii.
Reţeaua de distribuţie
Reţeaua de distribuţie a oraşului Hîrşova are o lungime de 46.10 km, materialele utilizate
pentru conductele de distribuţie fiind oţel, azbociment şi PEHD (conducte Azbo Dn 80-350 mm,
oţel şi PEHD, Dn 40-200mm).
Alimentarea cu apă a localităţii Vadu-Oii este asigurată din sursa |Hîrşova, prin
intermediul conductei telescopic DN 150 mmAzbo- Dn 200mm Azbo.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 47
Prin programul POS Mediu (2007-2013) etapa I au fost efectuate investiţii la reţeaua de
alimentare cu apă, efectuându-se următoarele lucrări asupra sistemului existent de distribuţie al
oraşului Hîrşova:
- Extindere surse de apă subterană - s-au realizat 6 foraje noi cu adâncimea medie de 150m.
Puţurile au fost echipate cu pompe submersibile cu următoarele caracteristici:
Q=9 l/s, H=100mCA, P=22kW
- Extindere reţele de aducţiune cu o lungime de L=1.089 km, conductele folosite la extinderi
fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 şi 355 mm.
- Reabilitare aducţiune de apă pe o lungime de L=1,65 km, conductele folosite la reabilitare
fiind din PEHD, Dn 140, 200, 280 şi 355 mm
În prezent, pe teritoriul oraşului Hîrşova:
- Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile este de 46,10 km;
- Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de 10.120 m3/zi;
- Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor – 356 mii m3/an;
- Reţea alimentare cu apã sat Vadu-Oii - 4,0 km.
Monitorizarea calităţii apei potabile în oraşul Hîrşova se face de către Direcţia de Sănătate
Publică a judeţului Constanţa conform legislaţiei naţionale în vigoare, legislaţie care transpune
prevederile şi normele directivei europene pentru apă potabilă:
- Legea nr. 458/2002 cu completările ulterioare;
- H.G. nr. 974/2004 cu completările ulterioare.
Directiva 98/83/EEC are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane împotriva efectelor cauzate
de contaminarea apei potabile sau neconformitatea acesteia.
Neconformităţile chimice prevăzute de legislaţie sunt gestionate conform Legea nr.
458/2002 şi Ord. nr. 299/638 din 2010 privind aprobarea Metodologiei de acordare a derogării
pentru parametrii chimici.
Statele Membre din Uniunea Europeană au obligativitatea de a supraveghea şi de a lua
toate măsurile necesare pentru a asigura o apă potabilă curată şi sanogenă, o apă care să nu conţină
microorganisme, paraziţi sau substanţe care prin număr sau concentraţie să constituie un pericol
pentru sănătatea consumatorului.
Valorile acceptate pentru contaminanţii potenţiali ai apei, reprezintă acele concentraţii care
nu implică nici un risc semnificativ pentru sănătatea consumatorilor, dacă aceştia ar bea această
apă pe parcursul întregii vieţi.
Legislaţia asigură posibilitatea acordării derogării (autorizaţiei sanitare cu derogare) pentru
anumiţi parametri chimici neconformi pe o perioadă limitată de timp astfel încât
producătorul/distribuitorul de apă potabilă din fiecare stat membru să aibă posibilitatea dar şi
obligaţia să remedieze neconformităţile existente în scopul îndeplinirii cerinţelor normelor
sanitare, protejării sănătăţii şi asigurării distribuţiei apei către consumatori, în condiţii de deplină
siguranţă.
În conformitate cu Ord. M.S. nr. 1030/2009, sistemele centralizate de apă potabilă trebuie
autorizate sanitar. Sistemele centralizate de apă care prezintă unele neconformităţi chimice au
solicitat/trebuie să solicite autorizaţie sanitară cu derogare în conformitate cu Ord. nr. 299/638 din
2010.
Rezultatele monitorizării calităţii apei extrase din sursa de profunzime şi distribuite în zona
Hîrşova indică depăşiri la indicatorul NITRAŢI (NO3), a cărui concentraţie maximă admisibilă
este de 50 mg/l conform legislaţiei în vigoare.
Din analizele de laborator efectuate de laboratorul operatorului SC RAMA SA (LIAP
PALAS CONSTANŢA) în perioada 2011-2014, valorile medii ale acestui indicator au fost după
cum urmează:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 48
Tabelul nr. 4.8 Valori medii nitraţi în zona Hîrşova
Nr
crt.
Punct de
monitorizare
Valoare NO3
minimă
Valoare NO3
maximă
Valoare NO3
medie
Valoare NO3
mediană
1 Foraj P1 91,5 245 151 160
2 Foraj P4 90,4 405 260 263
3 Foraj P5 104,0 248 151 147
4 Rezervor 64,4 297 131 115
5 Reţea 70,2 249 137 129 Sursa: DSPJ Constanţa
În această situaţie s-a solicitat o derogare pentru autorizarea sanitară pentru o perioadă de 3
ani.
Sursa de apă de profunzime -HÎRŞOVA-CIOBANU 1/07.06.2011 - prima derogare pentru
parametrul nitrat pe o perioadă de 3 ani.5
Tabelul nr. 4.9 Situaţia autorizării sanitare a sistemulului centralizat de apă în Hîrşova şi Vadu -
Oii Nr.
crt Localitatea
Nr .
locuitori
Volum
apă Denumire sursă
Neconformităţi
chimice ASF
1 Hîrşova
9753 972 RAJA
CONSTANŢA NITRAŢI
a fost respinsă a
doua derogare de
către Insp
Bucureşti prin
adresa
65608/22.10.2015
2 Vadu Oii 360 27
RAJA
CONSTANŢA
783/01.10.2008
- vizat 19.02.2015 Sursa: DSPJ Constanţa
S-a solicitat derogarea întrucât nu există alt sistem centralizat de alimentare cu apă în zonă.
De asemenea, populaţia care nu este branşată la sistemul centralizat deţine surse proprii (fântâni)
care de regulă au o calitate inferioară celei distribuite prin sistemul centralizat.
În afara populaţiei, branşate la reţeaua de alimentare cu apă sunt şi instituţii publice şi
anume:
Unităţile de învăţământ (2 grădiniţe, 1 şcoala generală, 2 licee);
Spitalul teritorial Hîrşova;
Administraţia Financiară Publică Hîrşova;
Poliţia oraşului;
Brigada de pompieri;
Judecătoria Hîrşova;
Primăria Hîrşova;
Agenţi economici:
SC Lacto Baron SRL (prelucrarea laptelui);
ICIL Roșioru (prelucrarea laptelui);
SC Alfa SRL (brutărie patiserie);
SC Karma FISH SRL (peşte);
Unităţi de alimentaţie publică – restaurant, baruri, cafenele, cofetărie, pizzeria;
5 http://www.dspct.ro/cp583/dspj-constana-a-emis-autorizatia-sanitara-cu-derogare-pentru-parametrul-nitrat-p/
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 49
Farmacii;
Cabinete medicale, laboratoare de analize medicale.
Motivele pentru care s-a solicitat derogarea şi cauzele care au condus la nerespectarea
valorilor CMA de nitraţi sunt legate de o serie de factori naturali şi factori antropici şi anume:
- Structura geologică şi hidrogeologică a zonei;
- Activităţile umane din trecut şi prezent;
Structura geologică şi hidrogeologică a zonei poate favoriza pătrunderea substanţelor cu
conţinut ridicat de azotaţi în apele subterane ducând în timp la concentrarea acestora în acvifer.
Stratul acvifer freatic este alimentat direct din precipitaţiile atmosferice sau prin infiltraţii din
sistemele de irigaţii în condiţiile în care acestea funcţionează. Neavând o protecţie naturală,
acviferul freatic este vulnerabil la poluarea produsă de factorii poluanţi determinaţi de activităţile
umane, agricultură, activităţile din zootehnie.
Activităţile umane au reprezentat principala sursă de poluare a apelor subterane din această
zonă. Principalii factori care pot fi luaţi în considerare sunt existenţa grajdurilor sau fermelor
zootehnice, a depozitelor neamenajate de deşeuri solide animaliere sau menajere, existenţa
locuinţelor cu WC-uri neizolate.
Deasemenea, utilizarea îngrăşămintelor azotoase în agricultură în cantitate mare şi
necontrolat, peste limitele capacităţii de absorbţie a culturilor şi mai ales depozite de îngrăşăminte
pe platforme neamenajate şi neprotejate, care au permis dizolvarea lor de ploi şi infiltrarea în sol şi
în subteran, a fost una din cauzele importante în poluarea acviferelor subterane freatice ale zonei
Hîrşova.
Trebuie reţinut că aceste fenomene se petrec în perioade de timp lungi, întrucât apa
subterană are o curgere subterană foarte lentă care se măsoară uneori în cm/zi.
Recomandările DSP Constanţa privind consumul de apă, pentru populaţia din localităţile
Hîrşova şi Vadu Oii.
Pentru asigurarea unei ape potabile de calitate bună, cât şi pentru a elimina riscurile ce
ameninţă calitatea apei, este necesar ca producătorii/distribuitorii de apă să aibă în vedere
următoarele măsuri, pe care DSPJ Constanţa le recomandă anual şi permanent tuturor:
Evaluarea stării tehnice a sistemelor de apă potabilă în vederea reabilitării şi îmbunătăţirii
calităţii acestora;
Asigurarea perimetrelor de protecţie sanitară pentru toate elementele sistemelor de apă.
(HG 930/2005);
Forarea surselor noi va fi precedată de expertiză hidrogeologică a zonei;
Asigurarea dezinfecţiei apei potabile conform normelor legale (Legea 458/2002, Legea
311/2004);
Furnizarea apei potabile în regim continuu (permanent); se vor evita întreruperile în
furnizarea apei potabile sau distribuţia apei cu program;
Opririle accidentale ca urmare a remedierii defecţiunilor vor fi urmate de spălarea,
dezinfecţia conductelor şi recontrolul de laborator al apei (conform HG 974/2004);
Monitorizare ritmică a calităţii apei distribuite şi a calităţii surselor care le alimentează;
Igienizare ritmică a elementelor sistemului de apă;
Respectarea legislaţiei în vigoare privind autorizarea şi monitorizarea sistemelor de apă de
către toţi producătorii/distribuitorii de apă potabilă (Legea 458/2002, Legea 311/2004,
HG.974/2004, O.G. 11/2010, ORD MS 299/2010, OG 1/2011).
Producătorul de apă va respecta termenele incluse în planul de conformare şi va efectua o
monitorizare suplimentară cu informarea DSPJ Constanţa pentru apele unde există
neconformităţi chimice;
Semestrial, producătorul (RAJA Constanţa) va efectua un raport privind stadiul de
îndeplinire a planului de conformare pe care-l va depune la DSPJ Constanţa;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 50
Măsuri luate de Primăria Hîrşova şi instituţiile cu atribuţii în protecţia mediului (solului şi
apei) pentru evitarea poluării factorilor de mediu datorită amplasării necorespunzătoare a
latrinelor, depozitelor de deşeuri menajere, grajduri de animale, modului inadecvat de
evacuare a reziduurilor lichide (construirea de reţele de canalizare, staţii de epurare) etc.
Ridicarea gradului de educaţie sanitară;
Medicii din localitate vor recomanda alimentaţia naturală (la sân) a sugarilor;
Pentru alimentaţia copiilor 0-6 ani, a femeilor însărcinate şi a celor care alăptează se va
prefera apă plată îmbuteliată;
Medicii de familie din localităţile Hîrşova şi Vadu-Oii, în cazul în care apa din fântâni este
necorespunzătoare trebuie să informeze pacienţii asupra riscurilor pentru sănătate a folosirii unei
ape de băut de calitate necorespunzătoare şi asupra măsurilor pe care aceştia trebuie să le ia pentru
a-şi proteja sănătatea.
Deasemenea RAJA SA Constanţa şi Primăria locală vor organiza pentru aceştia în
localităţile Hîrşova şi Vadu-Oii puncte de distribuţie apă potabilă adusă de la o sursă autorizată
sanitar şi monitorizată cu menţiunea că această apă va fi monitorizată suplimentar (rezultatele
acestei monitorizări se vor depune săptămânal la DSPJ Constanţa).
În condiţiile date, este nevoie de instalare de denitrificatoare ce vor duce la scăderea
nivelului nitraţilor în apă potabilă.
4.4 Sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate
Reţeaua de canalizare - oraş Hîrşova
Lungimea reţelei de canalizare menajere în oraşul Hîrşova este de L=20.50 km din
conducte de azbociment, beton, bazalt, oţel şi PVC, cu diametre cuprinse între 200 şi 400 mm.
Colectarea şi evacuarea apelor pluviale se realizează prin intermediul unei reţele de
conducte cu lungimea de 4,16 km.
Tabelul nr. 4.10 Sistemul de evacuare ape uzate
PUNCT DE LUCRU NR.
GR.
TIP POMPA DATA PIF Q mCA H mCA
SPAU 1 Hîrşova
CL 31(str. Gradinilor)
1 Wilo 2015 93.6 37.41
SPAU 2 Hîrşova
CL 31(str. Ana Ipatescu)
1 Wilo 2015 64.8 35.7
SPAU 3 Hîrşova
CL 31(str. Nicolae Tarca)
1 Wilo 2015 216 22
Sursa: Date statistice primăria Hîrşova
Canalizarea oraşului Hîrşova se rezolvă în sistem mixt: zona centrală dispune de un sistem
de canalizare divizor (canalizare menajeră Dn 25 cm – Dn 60 cm şi pluvială separată Dn 30 cm –
90/135 cm), iar în punctele de descărcare către emisar, Dunărea, aceasta devine unitar.
Evacuarea apelor uzate în Dunăre se face prin mai multe puncte: zona centrală Dn 80/120
cm; zona industrială Dn 80 cm; zona nordică Dn 40 cm şi portul vechi cu un Dn 60 cm. În prezent
există o reţea de canalizare în lungime de 20,5 km, transportând un debit de circa 63 l/s, reţeaua
menajeră şi pluvială fiind dezvoltată numai în zona centrală – restul localităţii nu are sistem de
canalizare.
Canalizarea pluvială este parţial dezvoltată. Datorită pantelor mari, în special în zonele de
deservire în emisar produc revărsări, şiroiri, etc. - Pe versanţii dinspre Dunăre.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 51
Apele meteorice, în general, sunt dirijate prin lucrări de sistematizare pe verticală, către
interiorul incintelor şi preluate prin receptori şi guri de scurgere, prin canale închise Dn 40 cm –
Dn 80 cm, sau canale deschise dreptunghiulare, dalate, cu deservire directă în emisar – Dunăre.
În localitatea Vadu Oii, în zona de sud-est a acesteia există un canal colector deschis, cu rol
de canal de drenare şi dirijare a apelor pluviale, către emisar, Dunărea.
Prin programul POS Mediu (2007-2013) au fost executate următoarele lucrări asupra
sistemului existent de canalizare:
Staţie nouă de epurare Hîrşova, inclusiv treapta terţiară
Apele uzate aferente localităţii Hîrşova sunt pompate spre staţia nouă de epurare proiectată
pentru aglomerarea Hîrşova (capacitatea maximă se bazează pe numărul de locuitori echivalenţi de
aproximativ 11.000). Aici reziduurile menajere lichide colectate de la cele trei descărcări existente
sunt pompate prin intermediul a trei staţii de pompare noi spre staţia de epurare.
Au fost realizate 3 staţii noi de pompare ape uzate:
- SP 1 amplasată în zona străzii Grădinilor, este echipată cu (1+1) pompe cu caracteristicile:
Q=26 l/s, H=39 mCA, P=15kW
- SP 2 amplasată în zona străzii Prospectul Dunării este echipată cu (1+1) pompe cu
caracteristicile: Q=218 l/s, H=43 mCA, P=17,7 kW
- SP 3 amplasată în zona străzii Nicolae Tarca, este echipată cu (1+1) pompe cu
caracteristicile: Q=60 l/s, H=42 mCA, P=17,6 kW
- Conducta de refulare din PEHD, Dn 200-250 mm, L=2.189 km
Extindere reţea de canalizare - s-a extins reţeaua de canalizare gravitaţională, în vederea preluării
şi transportului apelor uzate menajere către cele trei staţii de pompare ape uzate menajere.
Extinderea reţelei de canalizare este realizată din conducte PVC-KG SN4 Dn 250-315 mm pe o
lungime de L=0.83 km.
Tabelul nr. 4.11 Principalele componente ale procesului de filtrare în noua staţie de epurare
Nr crt Componente Obiecte
1
Treapta mecanică de
epurare a apei uzate
- camin intrare;
- instalaţii compacte de pre-epurare mecanică, cămin stocare
grăsimi;
- cămin de măsură a debitului influent;
2
Treapta biologică de
epurare a apei uzate
- bazin desfosforizare biologică;
- unitatea de precipitare chimică a fosforului;
- bazine de nitrificare-denitrificare şi stabilizare aerobă a
nămolului;
- staţie de suflante;
- camera de distributie;
- decantoare secundare radiale;
- cămin de măsură a debitului;
- unitate de dezinfecţie cu ultraviolet;
- staţie de pompare apă epurată pentru spalare;
3
Treapta de tratare a
namolului
- cămin de măsurare a debitului de nămol;
- staţie de pompare namol de recirculare şi în exces;
- bazin stocare spumă;
- hală deshidratare nămol stabilizat aerob;
- staţie pompare apă de nămol şi canalizare internă;
-platformă pentru containerele de nămol deshidratat; Sursa: prelucrare autor
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 52
4.5 Aprovizionarea locuitorilor cu energie termică
Cantitatea de energie termică distribuită în intervalul 2012-2015, în oraşul Hîrşova prezintă
o evoluţie care indică faptul că aceasta depinde, în principal, de caracteristicile meteorologice ale
fiecărui interval din această perioadă, neexistând oscilaţii majore de dinamică.
Tabel nr. 4.12 Evoluţia cantităţii de energie termică distribuite în oraşul Hîrşova
Indicator 2012 2013 2014 2015
Energia termică
distribuită - Gcal
103 108 110 112
Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare
4.6 Reţeaua stradală
Reţeaua de străzi însumează 85 artere. Lungimea totală a acestor reţele este de 68 km şi se
compune din străzi asfaltate şi străzi cu macadam – majoritatea necesitând lucrări de reparaţii şi
modernizări.
Circulaţia rutieră teritorială este reprezentată de:
DN 2A (E60) Urziceni – Giurgeni – Constanţa, care este artera de legătură cu
Bucureştiul şi zona Moldovei (pe DN2);
DN 22A, de legătură a judeţului Hîrşova cu restul ţării;
Dc 67, de legătură între DN 22A şi localitatea Ghindăreşti;
Dc 68, de legătură între oraşul Hîrşova şi satul Ciobanu.
Circulaţia stradală este marcată de traversarea oraşului de şoseaua DN 2A, care în
intravilan se suprapune cu Şoseaua Constanţei şi strada Plantelor.
În cazul localităţii Vadu Oii comunicarea cu restul teritoriului judeţean şi naţional se face
rutier pe DN 2A – E 60, la care există legătură cu drum pietruit.
lungime strãzi oraş Hîrşova - 32 km din care:
- 27 km – strãzi cu îmbrãcãminte asfalt
- 5 km strãzi cu macadam
lungime strãzi sat Vadu- Oii - 4 km – cu macadam
lungimi alei Ferma 1 - 0,8 km – cu macadam
Disfuncţiile existente la nivelul reţelei stradale a oraşului Hîrşova conduc la o diminuare a
capacităţii de circulaţie a străzilor, ce compun reţeaua majoră de circulaţie, făcând-o nefuncţională
pe multe arii şi reducând capacitatea acestora de a prelua fluxurile de trafic.
Tabelul nr. 4.13 Evoluţia indicatorilor relevanţi reţelei stradale a oraşului Hîrşova
Denumire indicator 2012 2013 2014 2015
Lungimea străzilor orăşeneşti – total km 34 37 39 39
Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate
- km
29 32 32 34
Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanta, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare
În vederea soluţionării deficienţelor transportului în comun sunt necesare, realizarea
modernizării staţiilor de transport în comun; la nivelul oraşului instalarea unor panouri şi a unui
sistem informaţional al călătorilor, precum şi crearea de alveole.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 53
Tabelul nr. 4.14 Echiparea teritoriului – infrastructura – străzi orăşeneşti.
Anul Lungimea
străzilor (km)
Lungimea străzilor
modernizate (km)
2010 34 27
2011 34 27
2012 34 29
2013 37 32
2014 39 32
2015 39 34 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
Diagrama nr.4 - Sursa: prelucrare autori
În vederea eliminării principalelor deficienţe stradale la nivelul oraşului Hîrşova, Primăria
Hîrşova a implementat proiectul „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străziurbane a oraşului
Hîrşova –SMIS 1488”, în perioada 2014-2015, în valoare de 20.744.650,81 lei, proiect cu finanţare
din fonduri europene nerambursabile, proram POR- tip investiţie, infrastructura rutieră.
4.7 Iluminatul stradal
Iluminatul stradal a fost de asemenea în atenţia autorităţilor publice locale şi va rămâne şi
pe viitor având în vedere în primul rând necesităţile comunităţii dar şi imaginea pe care oraşului
Hîrşova doreşte să o promoveze. Cu siguranţă însă sistemul de iluminat va necesita o analiză
pentru dezvoltarea viitoare, bazată pe principiile dezvoltării durabile, pentru promovarea
variantelor tehnice avansate ce au în vedere eficientizarea energetică.
4.8 Aprovizionarea localităţii Hîrşova cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică este asigurată prin 2 linii aeriene de 20KV racordate la
staţia de transformare de 110/20 KV Hîrşova aflată la 8 km de oraş. Odată cu amenajarea
platformei industriale, s-a construit o nouă staţie de transformare de 110/20 KV, situată în
imediata apropiere a platformei, legată la liniile de înaltă tensiune care alimentează oraşul, prin
linii de medie tensiune L.E.A. 20/10,4 KV.
Transportul energiei electrice de la staţia de transformare 110/10 KV Hîrşova, se face prin
reţelele magistrale L 320/20 KV şi L 323/20 KV, amplasate paralel cu DN 2A, spre Bucureşti,
precum şi L 110 KV paralelă cu DN 22A, spre Hîrşova. Necesarul de curent electric la consumator
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 54
este asigurat prin posturi de transformare şi reţele de medie tensiune L.E.A 20/10,4 KV.
Capacitatea posturilor de transformare şi a reţelelor de medie tensiune este satisfăcătoare
dezvoltării actuale a localităţii.
Pe teritoriul oraşului Hîrşova există reţea de alimentare cu energie electrică - 30,0 km.
4.9 Infrastructura medico-socială
Sănătatea populaţiei se asigură printr-un sistem integrat de servicii medicale oferite de
asistenţa medicală primară, ambulatorie de specialitate şi de Spitalul Teritorial Hîrşova, care
asigură servicii medicale de specialitate preventive, curative, de urgenţă şi de recuperare.
Serviciile de sănătate pentru populaţie sunt realizate prin unităţi sanitare publice, mixte şi
particulare, alcătuite din: 1 spital, o policlinică, 5 farmacii, 5 cabinete medicale, 8 cabinete
stomatologice, 5 laboratoare medicale, 1 laborator de tehnică dentară.
4.10 Sistemul sanitar
Spitalul teritorial deserveşte aproximativ 40.000 de locuitori, atât din Hîrşova cât şi din
localităţile limitrofe (Gârliciu, Ciobanu, Horia, Ghindăreşti, Crucea, Topalu, Vulturu, Saraiu,
Pantelimon).
Spitalul dotat cu aparatură şi personal calificat, asigură prin secţiile şi serviciile din
structura sa asistenţă medico-chirurgicală, curativă, preventivă şi de recuperare a pacienţilor
internaţi şi ambulatoriu de pe teritoriul arondat.
În cadrul policlinicii Hîrşova funcţionează un număr de 10 cabinete medicale. Activitatea
acestora se desfăşoară în 7 cabinete (3 specialităţi funcţionează în spaţiu comun în tură inversă) şi
anume:
- cabinet chirurgie generală/cabinet ortopedie;
- cabinet medicină internă/cabinet cardiologie;
- cabinet obstetrică ginecologie;
- cabinet ORL/cabinet urologie;
- cabinet neurologie;
- cabinet oftalmologie;
- cabinet pediatrie.
Tabelul nr. 4.15 Numărul unităţilor sanitare din oraşul Hîrşova
Anul Spitale Cabinet
medicina
generală
Cabinet
medicale de
familie
Cabinet
stomatologice
Farmacii Laboratoare
medicale
2010 1 4 8 4 3 1
2011 1 4 8 6 3 2
2012 1 4 7 6 4 3
2013 1 4 7 6 4 4
2014 1 4 5 8 4 4
2015 1 4 5 8 5 5 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
În perioada 2010 – 2015, după cum reiese din tabelul de mai sus, cabinetele medicale de
familie s-au redus aproape la jumătate, în timp ce cabinetele stomatologice şi-au dublat numărul în
aceşti 5 ani. De asemenea, pe parcursul celor 5 ani se poate observa o creştere a numărului
farmaciilor în oraş şi al laboratoarelor de analiza medicală.
Spitalul din oraşul Hîrşova are următoarea compartimentare:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 55
1. Secţii cu paturi – chirurgie, medicină internă, neurologie, obstetrică - ginecologie, neonatologie,
pediatrie, AŢI.
2. Secţii fără paturi – camera de gardă, farmacie cu circuit închis, bloc operator, sterilizare, unitate
de transfuzie sanguină.
3. Laboratoare de specialitate - compartiment de prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale,
analize medicale (serviciu externalizat), radiologie şi imagistică medicală.
Există un număr de 32 de saloane cu 64 de pături pentru pacienţii ce necesită internare şi
supraveghere medicală continuă şi 22 pături pentru spitalizare de 1 zi.
La nivelul spitalului funcţionează un număr de 16 medici de specialitate şi anume: 3
medici de familie (numai pentru gărzi de noapte şi sărbători legale), 1 medic cardiolog, 1 medic
chirurg, 1 medic neurolog, 1 medic pediatru, 2 medici obstetrică ginecologie, 2 medici de
medicină internă, 2 medici ATI, 1 medic pneumoftiziolog, 1 medic ORL şi 1 medic oftalmolog.
În cadrul spitalului există o farmacie care aprovizionează unitatea spitalicească cu necesar
medicamentos, materiale sanitare şi de dezinfecţie deservită de 1farmacist şi 2 asistente de
farmacie.
Numărul total al personalului medical de specialitate este de 48 de asistente medicale, 34
infirmiere, 16 medici şi 1 farmacist.
Pentru buna funcţionare a unităţii medicale şi a asigurării asistenţei medicale de
specialitate în condiţii optime, atât a localnicilor oraşului Hîrşova, cât şi a localităţilor limitrofe, e
nevoie de încadrarea următoarelor cadre medicale de specialitate: 1 medic cardiolog, 1 medic
urolog, 1 medic medicină internă, 1 medic ortoped, 1 medic epidemiolog şi 5 medici medicină de
urgenţă.
Tabelul nr. 4.16 Evoluţia numărului de personal mediu sanitar (proprietate publică, proprietate
privată) în oraşul Hîrşova
Indicator
2012 2013 2014 2015
Personal mediu sanitar -
proprietate publică - persoane
42 41 42 46
Personal mediu sanitar -
proprietate privată - persoane
20 20 20 15
Sursa: INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova, prelucrare
Spaţiul unităţii spitaliceşti are nevoie de renovare, modernizare şi desigur dotare cu
aparatură performantă medicală. Se solicită în regim de urgenţă următoarele;
Izolarea termică a spitalului;
Renovarea ambulatoriului integrat;
Renovarea magaziilor de material;
Repararea capitală a bazinului tampon de apă potabilă;
Înlocuirea instalaţiilor de încălzire şi modernizarea centralei termice;
Reparaţii capitale la cazanele de încălzire;
Reparaţia staţiei de dedurizare şi tratare a apei;
Reparaţia staţiei hidrofor;
Lucrări de reparaţii la staţia centrală de oxigen şi a instalaţiei de oxigen din spital.
Pe teritoriul oraşului Hîrşova îşi desfăşoară activitatea şi un număr de 5 cabinete de
medicină de familie ce asigură asistenţa medicală în sistem ambulator, conform tabelului de mai
jos:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 56
Tabelul nr. 4.17 Cabinete medicale ambulatorii pe teritoriul oraşului Hîrşova
Nume cabinet medical Specializare Adresa
DUSE VASILIU DANIELA Medicină de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B
BUCUR FLORIN Medicină de familie STR. CARSIUM, Nr. 3, Bl.V7, Sc.B
TATU CRISTINA-LAURA Medicină de familie
STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A,
Ap.3
TOMI DORINA Medic pediatru
STR. REVOLUTIEI, Nr. 48, Bl.G1A,
Sc.A, Ap.3
STOIAN STELUTA Medicină de familie STR. TRAIAN, Nr. 12
BUGLEA ILONA Medicină de familie STR. TRAIAN, Nr. 12
LUPASCU MIRON
GEORGETA
Medic stomatolog STR. VADULUI, Nr. 76
DOGARU ANCA Medic stomatolog STR. TRAIAN, Nr. 12
FANICA DARIE Psiholog
BULANCEA CATINCA Cabinet veterinar STR. ROZELOR, Nr. 26 Sursa: Date statistice primăria Hîrşova, prelucrare autor
Tabelul nr. 4.18 Incidenţa morbidităţii bolilor contagioase la nivelul oraşului Hîrşova:
Nr. crt Afecţiunea medicală Anul 2015 Anul 2016
1 Hepatită virală acută 1 1
2 Scarlatină 2 2
3 TIA 1 0
4 Dizenterie 2 0
5 Febră butunoasă 1 0 Sursa: DSPJ Constanţa
Se constată la nivelul oraşului Hîrşova o incidenţă scăzută de boli contagioase în ultimii 2
ani, deşi teoretic ar există condiţii prielnice apariţiei acestora (apă cu probleme de potabilitate).
Principalele preocupări ale reprezentanţilor unităţilor sanitare şi ale APL Hîrşova sunt
legate de:
supravegherea şi controlul bolilor infecţioase;
asigurarea vaccinurilor pentru copii şi imunizarea acestora, precum şi
recuperarea restanţierilor;
intervenţia rapidă şi eficace în depistarea, izolarea şi limitarea focarelor de
boli transmisibile, mai ales în şcoli unde aglomeraţia există;
efectuarea vaccinării antigripale la persoanele din grupele expuse la risc;
aplicarea tuturor măsurilor pentru sezonul de iarnă;
limitarea cazurilor de Febră Butonoasă;
limitarea muşcăturilor de câine;
îndeplinirea tuturor programelor naţionale de sănătate pentru care unităţile sanitare
dispun de finanţare;
organizarea asistenţei medicale, prin:
atragerea medicilor specialişti;
extinderea reţelei de asistenţă medicală comunitară şi mediatori sanitari în oraş;
crearea unui Centru de permanenţă în oraşul Hîrşova.
4.11 Asistenţa socială
Direcţia Publică de Asistenţă Socială funcţionează în imobilul din strada Revoluţiei nr. 37
aflat în proprietatea oraşului Hîrşova. Spaţiul este compus din 3 birouri dotat cu mobilier specific
de birou şi mijloace IT care să asigure păstrarea şi accesarea dosarelor beneficiarilor şi a celorlalte
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 57
documente specific activităţii. Dotările (computer, imprimante, copiatoare) au fost achiziţionate în
cadrul proiectelor cu finanţare PHARE accesate şi implementate de către DPAS.
Serviciile sociale în comunitate sunt asigurate de Consiliul Local şi de Primăria Hîrşova
prin Direcţia Publică de Asistenţă Socială. Aceasta are rolul de a identifica şi soluţiona problemele
sociale ale comunităţii din domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor
vârstnice, persoanelor cu handicap precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.
Direcţia Publică de Asistenţă Socială Hîrşova este acreditată pentru acordarea serviciilor
sociale pe perioadă nedeterminată şi deţine licenţă de funcţionare pentru serviciile de îngrijire şi
asistenţă la domiciliu pentru persoanele vârstnice, COD -8810ID-I emisă de Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Serviciul social este acordat de Primăria
oraşului Hîrşova - Direcţia Publică de Asistenţă Socială.
Organigramă este compusă dintr-un număr de 25 persoane din total de 49 posturi conform
HCL 59/16.07.2013 Toţi îngrijitorii pentru bătrâni la domiciliu sunt angajaţi cu CIM de 8h/zi pe
durată nedeterminată. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori bătrâni la domiciliu.
Personalul care deserveşte centrul este format din: 8 persoane, funcţionari publici care au
atribuţii de asistenţă socială şi 18 îngrijitori la domiciliu. Beneficiarii sunt persoane vârstnice din
oraşul Hîrşova şi satul Vadul Oii, arondat administrativ oraşului Hîrşova, în număr total, în
prezent, de 86 de persoane vârstnice deservite de 18 îngrijitori bătrâni la domiciliu, câte două ore
alocate fiecărui beneficiar/zi.
Din chestionarele aplicate unui număr de 10 beneficiari din oraşul Hîrşova şi 5 beneficiari
din satul Vadu Oii s-au concluzionat următoarele: beneficiarii sunt mulţumiţi de serviciile oferite
la domiciliu, au acordat calificative de "bine" şi "foarte bine" pentru calitatea serviciilor oferite şi
au apreciat cu calificativul "foarte bine" serviciile sociale de îngrijire la domiciliu oferite atât de
îngrijitoare cât şi de personalul DPAS Hîrşova.
Sub coordonarea DPAS Hîrşova, funcţionează creşa Hîrşova, unde există 7 angajaţi
permanenţi. De asemenea, în cadrul unui Program Naţional al Direcţiei de Sănătate Publică îşi
desfăşoară activitatea 2 mediatori sanitari.
Sprijinirea familiilor aflate în situaţii de risc, se realizează de către Direcţia Publică de
Asistenţă Socială, care desfăşoară activităţi pe două planuri:
1. Prestaţii sociale;
- Ajutorul social conform Legii nr. 416/2001, republicată.
- Alocaţia familială complementară şi de susţinere pentru familia monoparentală conform legii nr.
277/2010, republicată;
- Alocaţia de stat pentru copii conform Legii nr. 61/1993, republicată;
- Indemnizaţie pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani în caz de
handicap (OUG nr. 111/2010);
- Ajutor pentru încălzirea locuinţei conform OUG nr. 70/2011;
- Distribuirea laptelui praf pentru nou născuţi conform Legii nr. 123/2001;
- Acordarea tichetelor sociale pentru grădiniţă conform Legii nr. 248/2015;
- Ajutoare de urgenţă şi ajutoare de înmormântare (HCL nr. 3/2012);
- Subvenţionarea lunară a cheltuielilor cu întreţinerea copiilor în creşa Hîrşova în funcţie de
venitul net lunar al familiei (HCL nr. 3/2012);
- Subvenţionarea lunară a cheltuielilor cu întreţinerea copiilor în grădiniţă cu orar prelungit TIC
PITIC în funcţie de venitul net lunar al familiei (HCL nr. 3/2012);
- Distribuirea ajutoarelor alimentare în cadrul programului POAD;
- Monitorizarea copiilor cu părinţii plecaţi în străinătate;
- Monitorizarea copiilor aflaţi în plasament familial;
2. Servicii sociale
- Servicii de informare şi consiliere social;
- Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 58
Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal activităţi de identificare a
problemelor medico-sociale ale comunităţii, educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor prin
promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos, mobilizarea populaţiei pentru participarea la
programele de vaccinări şi controale medicale profilactice, promovarea sănătăţii reproducerii şi
planificarea familială, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, curativă şi de recuperare în vederea
reinserţiei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu. Scopul asistenţei medicale
comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi
adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc.
Obiective:
promovarea măsurilor de sănătate care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a
persoanelor de etnie romă;
asigurarea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la educaţie în sistemul public
de învăţământ;
identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii;
4.12 Infrastructura de învăţământ
La nivelul oraşului Hîrşova, din punct de vedere al numărului unităţilor de învăţământ, nu
s-au produs modificări în reţeaua învăţământului preuniversitar tehnologic în perioada 2012-
2016, fluctuaţiile privind oferta educaţională, la fel ca la nivelul întregului judeţ, producându-se
ca urmare a influenţei următorilor factori:
Oferta de formare profesională conform ponderilor stabilite prin documentele de
planificare strategică a ofertei educaţionale la nivel de regiune şi judeţ (PRAI şi PLAI);
Restrângerea activităţii agenţilor economici parteneri în formarea profesională a elevilor
din învăţământul preuniversitar tehnologic;
Stabilirea calificărilor în şcoala profesională începând cu anul şcolar 2011-2012 (stagii de
pregătire practică şi învăţământul profesional după clasa a IX-a) în funcţie de cererea
angajatorilor;
Diminuarea populaţiei şcolare în învăţământul gimnazial şi liceal;
Neconstituirea claselor pe domenii/specializări neatractive pentru elevi; (agricultură,
mecanică, industria textilă, construcţii, instalaţii şi lucrări publice);
Părăsirea timpurie a sistemului de învăţământ ceea ce a determinat creşterea ratei
abandonului şcolar;
Depopularea şcolilor din mediul rural şi urban prin plecarea elevilor în străinătate;
Accesul elevilor spre învăţământul liceal din judeţul Constanţa.
Tabelul nr. 4.19 Numărul unităţilor şcolare din oraşul Hîrşova în perioada 2010 – 2015.
Anul Nivel preşcolar Nivel primar şi gimnazial
(inclusiv special)
Nivel liceal
2010 2 1 2
2011 2 1 2
2012 2 1 2
2013 2 1 2
2014 2 1 2
2015 2 1 2 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 59
Diagrama nr. 5 - Sursa: prelucrare autor, date fişa localităţii Hîrşova
Pe parcursul celor 5 ani, se observă o discrepanţă între învăţământul primar şi cel gimnazial.
Acest lucru scoate în evidenţă problema abandonului şcolar în rândul copiilor de 10-11 ani.
Din graficul de mai sus se constată scăderea numărului de elevi înscrişi la liceu.
În oraşul Hîrşova funcţionează următoarele unităţi de învăţământ:
Liceul Teoretic, Ioan Cotovu” cu profil Teoretic – Filierã tehnologicã cu un numãr de 345
elevi, care cuprinde şi Şcoala Generalã cu clasele I-VIII cu un total de 481 elevi şi un
număr de 124 persoane la programul “A doua şansă”;
Liceul Tehnologic “Carsium” cu profil de şcoli profesionale pe meserii (agricol, economic,
electromecanici, preparatori industria cărnii, instalatori, croitori) cu un numãr de 211 elevi
de liceu şi 141 elevi în clase de artă şi meserii SAM;
Şcoala Gimnazială nr.1 cu clase I-VIII cu un numãr de 468 elevi la Hîrşova şi cu 33 elevi
în clasele I-IV la Vadu-Oii - având un total de 501 elevi;
Grãdiniţa cu program normal” Prichindel” cu un numãr de 200 copii;
Grãdiniţa cu program prelungit “Tic Pitic” cu un numãr de 120 copii;
Grãdiniţa cu program normal Vadu-Oii cu un numãr de 16 copii;
Creşa cu o capacitate de 50 locuri;
LICEUL TEHNOLOGIC” CARSIUM” HÎRŞOVA, s-a înfiinţat ca şcoală profesională în
subordinea M.A.I.A, în anul 1977 prin Ordin M.E.I., nr.1819/18.08.1977. M.A.I.A. a preluat prin
transfer de la M.A.I., unitatea şcolară de subofiţeri din oraşul Hîrşova, jud. Constanţa, care şi-a
încetat activitatea în baza Hotărârii Biroului Permanent al C.P. Ex. al C.C. al P.C.R., comunicată
de Cancelaria C.C. al P.C.R. cu nr. 3335/03269/12.07.1977. Departamentul Agriculturii de Stat a
preluat de la M.I. prin Ordinul nr.1112/1977 imobilele şi întreg inventarul Şcolii de subofiţeri de
la Hîrşova, jud. Constanţa (valoarea spaţiilor şi bunurilor însumează circa 15 milioane lei).
Unitatea şcolară este situată în N-V oraşului Hîrşova la 2 km distanţă pe DN 2A Hîrşova –
Vadu-Oii – Giurgeni. În cadrul şcolii îşi desfăşoară activitatea 28 de cadre didactice calificate,
4 salariaţi personal didactic auxiliar, 7 salariaţi personal administrativ şi un psiholog şcolar.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 60
Clădirea şcolii, este alcătuită din parter plus etaj. La parter funcţionează birouri (cabinet
director, cancelarie, contabilitate, secretariat) şi săli de clasă (liceu, laboratoare, atelier şcoală şi
bibliotecă), iar la etaj sunt 4 camere oficiale pentru cazare (4 x 5 metri) şi arhivele unităţii şcolare.
Unitatea şcolară dispune de 12 săli de clasă, bibliotecă, 2 laboratoare de informatică
conectate la internet, 1 cabinet psiho-pedagogic, 3 ateliere şcoală (sudură şi mecanică), cabinet
geografie, cabinet comerţ, cabinet geografie, cabinet fizica-chimie. Liceul Tehnologic” Carsium”
Hîrşova dispune şi de un atelier de sudură realizat de către Daewoo Mangalia Heavy Industries.
Programul şcolar se desfăşoară între orele 8.00-14.00 – forma de învăţământ - zi, 14.00-
18.00 – forma de învăţământ seral şi învăţământul frecvenţă redusă între orele 14.00-19.00.
Tabelul nr. 4.20 Număr laboratoare în liceul Carsium: 3
Tabelul nr. 4.21 Număr cabinete în liceul Carsium: 3
Nr. crt Denumire Număr total
1 Cabinet geografie 1
2 Cabinet psihologie 1
3 Cabinet comerţ 1
Tabelul nr. 4.22 Număr ateliere în liceul Carsium: 3
Nr. crt Denumire Număr total
1 Atelier sudură dotat de
Daewoo Mangalia
1
2 Atelier lăcătuşerie 1
3 Atelier lăcătuşerie-sudură 1
Număr elevi: 325
Număr cadre didactice din anul şcolar 2015-2016: 28
În anul şcolar 2015-2016 frecventează şcoala, un număr aproximativ de 325 de elevi, nivel
liceal: 2 clase IX – zi, 1 clasă IX – seral, 2 clase X – zi, 1 clasa X seral, 2 clase XI – zi,1 clasa XI
frecventa redusa, 2 clase XII zi,1 clasa XII frecvenţă redusă,1 clasa XIII rută progresivă seral, 1
clasa XIII rută directă, 1 clasa XIV rută progresivă seral.
Tabelul nr. 4.23 Profiluri de meserii existente în Liceul tehnologic ”CARSIUM” Hîrşova:
Filieră/
Domeniu
Profil Calificarea Niv
el
Ordine De
Autorizare/Acreditare
Tehnologică Servicii Tehnician în Activităţi
Economice
4 Acreditat în Bazalegii Nr.
87/2006
Tehnologică Tehnic Tehnician Operator
Tehnica De Calcul
4 Autorizat Conform
Omeci. Nr.
5713/19.10.2009
Tehnologică Tehnic Tehnician Prelucrări La
Cald
4 Acreditat Omen Nr.
3468/14.05.2014
Comerţ Servicii Comerciant Vânzător 3 Acreditat Omen Nr.
3468/14.05.2014
Nr. crt Denumire Număr total
1 Laborator informatică 2
2 Laborator fizică - chimie 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 61
Tehnologică Servicii Tehnician în Activităţi De
Comerţ
4 Acreditat Omen Nr.
3468/14.05.2014
Teoretică Uman Ştiinţe Sociale 4 Acreditat în Bazalegii Nr.
87/2006
Mecanică Tehnic Sudor 3 Autorizare O.M.E.C.S
Nr. 5178/11.09.2015 Sursa: Date statistice Liceu Tehnologic Carsium Hîrşova
Clădirea este prevăzută cu ferestre termopan, fiind izolată termic. Instalaţia de iluminat a
fost modernizată şi constă în: lămpi neon prevăzute cu mască de protecţie, instalate pe holurile
şcolii, în atelierele şcolii şi în sălile de clasă.
Pe holurile şcolii şi la intrare au fost montate camere video de supraveghere. Şcoala
dispune de centrală termică proprie, care asigură încălzirea optimă a şcolii, sălile de clasă, având
câte 2 calorifere.
Grupurile sanitare sunt racordate la reţeaua de canalizare a oraşului. În cursul anului şcolar
2007 – 2008 au fost efectuate lucrări de renovare a instalaţiei sanitare: s-a aplicat faianţă, gresie,
uşile cabinelor au fost înlocuite cu uşi PVC. Precizăm că internatul şi cantina şi-au încetat
activitatea începând cu data de 01.03.2002.
Tabelul nr. 4.24. Numărul claselor de curs în liceul Carsium: 15
N
r.
Cr
t.
Nivel Filieră Profil / Domeniu Specializare /
Calificare profesională
Număr clase
1. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician in activităţi
economice
a-IX-a A 1
2. Liceal tehnologică Tehnic/
mecanică
Tehnician în
prelucrări l cald
a-IX-a B 1
3. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician in activităţi
economice
a-X-a A 1
4. Liceal tehnologică Tehnic/
mecanică
Tehnician în
prelucrări la cald
a-X-a B 1
5. Liceal tehnologică Servicii/economi
c
Tehnician in activităţi
economice
a-XI-a A 1
6. Liceal tehnologică Tehnic/mecanica Tehnician în
prelucrări la cald
a-XI-a B 1
7. Liceal tehnologică servicii/
economic
Tehnician in activităţi
economice
a-XII-a A 1
8. Liceal tehnologică Tehnic/
mecanică
Tehnician în
prelucrări la cald
a XII-a B 1
9. Liceal tehnologică servicii/
economic
Tehnician în activităţi
economice RD
a IX-a C 1
10. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician în activităţi
comerţ – seral, RD
a X-a C 1
11. Licea Teoretică Uman Ştiinţe sociale –
frecevenţă redusă
a XI-a C 1
12. Liceal Teoretică Uman Ştiinţe sociale –
frecvenţă redusă
a XII-a C 1
13. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician în activităţi
comerţ – seral, RD
a XIII-a
A
1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 62
14. Liceal tehnologică Servicii/comerţ Tehnician în activităţi
comerţ – seral, RP
a XIII-a
B
1
15. Liceal tehnologică Tehnic/mecanică Tehnician în
prelucrări la cald –
seral, RP
a XIV-a
A
1
Sursa: Liceu Tehnologic Carsium
Pentru anul şcolar 2016-2017, au avut loc lucrări de reparaţii, zugrăvit şi igienizare: sălile
de clasă – văruit cu var lavabil, vopsit lambriu, curăţenie în curtea şcolii, a fost extinsă reţeaua de
calorifere pentru încălzire, dotări cu aparate de gimnastică în sala de sport.
Surse încălzire: centrală termică pe combustibil lichid.
Spaţii activităţi sportive: Şcoala nu are construită o sală de sport potrivit standardelor, dar există
amenajată 2 săli de clasă pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică pe perioada de iarnă, cu
suprafaţa de 9 x 5 metri. În anul 2013 în curtea şcolii a fost amenajat un teren de sport.
Necesar de dotări: unitatea şcolară necesită reparaţii şi îmbunătăţiri astfel:
- Repararea pervazelor şi a ferestrelor;
- Înlocuirea tabloului de siguranţa;
- Repararea trotuarelor din jurul şcolii;
- Îmbunătăţirea laboratorului fizică – chimie;
- Actualizarea laboratorului 2 informatică cu calculatoare performante;
- Mobilier săli de clasă;
- Dotarea cabinetelor şi laboratoarelor cu laptopuri.
LICEU TEORETIC “IOAN COTOVU” HÎRŞOVA îşi desfăşoară activitatea în imobilul din
strada Constanţei nr. 24, Hîrşova.
Istoric - Ca în toate localităţile româneşti, şi la Hîrşova oraş bimilenar, învăţământul a fost
iniţial organizat pe lângă biserică. Ştirile sunt destul de sărace şi de multe ori confuze. Putem aminti
că încă din secolul al XVIII-lea există biserică în localitate, iar în 1856 Nicolae Ţârcă, viceconsul al
Imperiului Habsburgic şi liderul român al unei mari părţi din cauza Hârşovei, sprijinea biserica şi
şcoala. În 1869 şcoala românească de la Hîrşova era filială a celei de la Silistra. Ştefan Fălcoianu,
şeful delegaţiei române pentru studierea Dobrogei în octombrie 1878, găseşte la Hîrşova o şcoală cu
vreo 50 de elevi, întreţinuţi de acest fruntaşul român N. Ţărcă.
De-a lungul vremii, şcoala din Hîrşova a avut diferite denumiri: Şcoala primară urbană de
băieţi şi de fete, Gimnaziul” Principele Mihai”, Gimnaziul Unic Hîrşova, Şcoala Elementară, iar din
septembrie 1955, Şcoala Medie de 10 ani, Şcoala Medie Mixtă, Liceul Hîrşova, Liceul de cultură
generală, Liceul Industrial, Liceul Real-Umanist, Liceul Teoretic” Ioan Cotovu”.
Înfiinţarea cursurilor liceale aprobate prin Ord.M.I 3597/1955 şi prin HCM 1564 din 27
iulie 1955, este meritul directorului de atunci al şcolii elementare Hîrşova, învăţătorul Ioan
Popescu, un neobosit şi devotat pedagog, care a insistat pe lângă toate forurile ca şi în Hîrşova să
existe cursuri liceale, deoarece elevii de aici şi din zonă puteau să urmeze asemenea cursuri la
distanţe foarte mari de localităţile natale. Aşa se face că şi până astăzi la acest liceu se înscriu elevi
din oraş şi din localităţile învecinate precum: Ciobanu, Ghindăreşti, Horia, Saraiu, Gârliciu, Dăeni,
Topolog – judeţul Hîrşova, Topalu, Crucea, Măraşu – judeţul Brăila, Giugeni – judeţul Ialomiţa,
etc.
Tabelul nr. 4.25 Situaţia spaţiului de efectuare a cursurilor
Unitate Săli de curs Laboratoare Cabinete
liceu 18 5 3
Şcoala profesională 8 0 0 Sursa: date statistice unitatea de învăţământ “Ioan Cotovu”
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 63
Tabelul nr. 4.26 Situaţie numerică elevi- personal didactic
Elevi Personal
Şcoala
profesională
Ciclu
gimnazial
Liceu ADS Cadre
didactice
Personal
auxiliar
Personal
nedidactic
269 212 345 124 53 9 11 Sursa: date statistice unitatea de învăţământ “Ioan Cotovu”
Tabelul nr. 4.27 Planul de şcolarizare al Liceului Teoretic Ioan Cotovu
Clasă/grupă Număr clase/
grupe
Profil
(dacă este
cazul)
Specializarea
(dacă este cazul)
Învăţământ de masă zi
Pregătitoare 3
Clasa I 2
Clasa a II-a 1
Clasa a III-a 2
Clasa a IV-a 3
Clasa a V-a 2
Clasa a VI-a 3
Clasa a VII-a 2
Clasa a VIII-a 2
Clasa a IX-a 3 Real Ştiinţe ale naturii
Uman Ştiinţe sociale
Filologie
Clasa a X-a 3 Real Ştiinţe ale naturii
Uman Ştiinţe sociale
Filologie
Clasa a XI-a 3 Real Matematică-informatică
Uman Ştiinţe sociale
Filologie
Clasa a XII-a 4 Real Matematică-informatică
Ştiinţe ale naturii
Uman Ştiinţe sociale
Filologie
Învăţământ ”A doua şansă”
Primar nivel I 1
Primar nivel III 1
Gimnazial anul I 1
Gimnazial anul II 1
Gimnazial anul IV 1
Sursa: date statistice unitatea de învăţământ “Ioan Cotovu”
Liceul Ioan Cotovu este dotat cu 1 laborator biologie, 1 laborator chimie, 1 laborator
informatică, 1 laborator fizică, 1 bibliotecă, 1 sală şi teren de sport.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 64
Tabelul nr. 4.28 Dotările liceului şi ale şcolii profesionale
Unitare
scolara
Calculatoare Laptop-
uri
Video
proiectoare
Ecran
proiectie
Televizor Spaţii
sportive
Surse
încălzire
Liceu 62 5 11 10 1 Sala
sport+teren
Centrală cu
combustibil
lichid
Sc. Port 7 1 3 1 1 Teren
sport
Centrală cu
combustibil
lichid Sursa: Date statistice ale unităţii de învăţământ
Unitatea de învăţământ este implicată şi participă la proiecte naţionale/internaţionale. În
cadrul liceului au fost derulate următoarele proiecte:
Proiect POSDRU” Şcoala - prietena mea”;
Festivalul” Primăvară dobrogeană” – proiect înscris în calendarul Calendarul Activităţilor
Educative Judeţene;
Proiect multilateral Comenius –” To understand today’s life by discovering our old
European traditions”;
Proiect” Tradiţie şi continuitate” - proiect înscris în calendarul Calendarul Activităţilor
Educative Judeţene;
Program de înfrăţire cu Liceul” Ibrahim Turhan Anadolu Lisesi” – Esenler – Turcia
Elevi şi cadre didactice din liceu au participat în calitate de partener la proiecte iniţiate de
alte unităţi de învăţământ:
Proiect internaţional” Copiii şi marea” cuprins în CAEN, iniţiat de Liceul Teoretic”
Callatis” Mangalia;
Proiect” Alege! E dreptul tău” – Proiect Naţional cuprins în CAEN;
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 HIRSOVA Funcţionează într-un imobil cu destinaţie
specifică pe strada Revoluţiei, nr. 5, loc. Hîrşova, jud. Constanţa
În prezent, în şcoală, învaţă un număr de 466 de elevi dintre care 262 în ciclul primar şi
204 în ciclul gimnazial îndrumaţi de un număr de 10 Învăţători şi 17 Profesori. Cadrele didactice
titulare sunt în număr de 21 din care: cu gradul didactic I- 9 cadre didactice, cu gradul didactic II-
8 cadre didactice, cu Definitivat- 2 cadre didactice şi 2 cadre didactice debutante.
Elevii învaţă în două schimburi:
- ciclul primar în intervalul 8,00 – 12,00
- ciclul gimnazial în intervalul 13,00 – 19,00.
Număr săli de clasa = 10
Unitatea are laboratoare de: fizică, chimie şi informatică.
În unitate există un Centru de Documentare şi Informare (biblioteca) dotat cu un număr de
10.000 volume, 7 calculatoare conectate la internet, 1 video proiector, etc.
Sala de festivităţi este destinată acţiunilor extraşcolare desfăşurate de elevii şi cadrele
didactice ale unităţii şcolare fiind dotată cu mobilierul şi aparatură necesară desfăşurării acestora.
Orele de educaţie fizică sunt efectuate pe două terenuri de sport şi în Sala de sport existentă, ce
este dotată cu material didactic sportiv specific.
Unitatea este racordată la sursa de apă potabilă, la sistemul de canalizare al oraşului, la
sistemul de energie electrică. Pentru încălzirea spaţiului în anotimpul rece se foloseşte o centrală
termică ce funcţionează cu combustibil lichid Calor Extra.
Pentru buna desfăşurare a actului didactic este nevoie de înfiinţarea unui cabinet de
informatică dotat cu 20 de calculatoare, un cabinet pentru limbi straine şi 10 videoproiectoare
pentru fiecare sală de curs. În acest scop se preconizează mansardarea clădirii. Deasemenea, este
nevoie de reabilitarea terenului de sport.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 65
Tabelul nr. 4.29 Plan de şcolarizare 2015 – 2016
Clasă/grupă Număr clase/ grupe
Pregătitoare 2
cls. I 2
cls. a II-a 3
cls. a III-a 2
cls. a IV-a 2
cls. a V-a 2
cls. a VI-a 3
cls. a VII-a 2
cls. a VIII-a 2
Sursa: Date statistice şcoala
Şcoala gimnazială nr. 1 Hîrşova, prin cadrele didactice şi împreună cu elevii desfăşoară o serie de
proiecte (naţionale/internaţionale) precum:
Proiectul “Introducerea în circuitul turistic a unor cetăţi antice dobrogene” 2006/018-
445;
Proiectul “Trăieşte mult... trăieşte verde “;
Proiectul “Mai mult verde pentru planeta albastră “;
Proiectul “Parteneriat pentru copilul meu”;
Proiectul “V.I.S.E.- Valorizarea Inovaţiei în Suport Educaţional “;
Proiectul “E-VACANŢA";
Proiectul “Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor romi “;
Proiectul “Tradiţii şi obiceiuri “în parteneriat cu Şcoala Mareşal Fevzi Çakmak
İlköğretim Okulu Istanbul din Turcia;
Proiectul „Copilăria leagăn de vis”;
Proiectul „Implică-te! Fii responsabil!”;
Proiectul „Mesajul meu antidrog”.
Unităţi de preşcolari
Învăţământul preşcolar din oraşul Hîrşova se realizează in baza principiilor democratice a
drepturilor copiilor la educatie şi la protecţie, indiferent de condiţia socială, materială, de sex, rasă,
naţionalitate, apartenenţă politică sau religioasă a parinţilor.
Pe teritoriul oraşului Hîrşova funcţionează o unitate de preşcolari cu program prelungit
Grădiniţa “'TIC PITIC” care are în subordine alte 2 grădiniţe şi anume: Grădiniţa cu orar normal
“Prichindel” şi Grădiniţa cu orar normal Vadu Oii. Terenul şi clădirile grădiniţelor aparţin Primariei
oraşului Hîrşova. Spaţiile au fost reabilitate şi au fost dotate cu mobilier specific vârstei în 16 săli de
clasă. Fiecare grădiniţă dispune de loc de joacă în aer liber.
Toate unitatile de învăţământ beneficiază de racord la apă potabilă, la sistemul de
canalizare, la sistemul de energie electrică. Sursa de încălzire este reprezentată de centrale termice
proprii.
Programul grădiniţei cu orar prelungit “Tic Pitic” este de la ora 7-17, iar programul
grădiniţelor cu program normal “Prichindel” si Vadu Oii este 8-13.
Grădiniţa cu orar prelungit“'TIC PITIC” a fost construită în anul 1973. Se află situată în
strada Rozelor nr 1. Are o suprafaţă de 1280 mp şi este dispusă pe trei nivele. Compartimentarea
spaţiului este următoarea: 6 săli de grupă cu triplă funcţionalitate ( derularea procesului didactic,
servitul mesei şi somnul de prânz), cabinet medical, 3săli de vestiar pentru hainele preşcolarilor, 1
bloc alimentar ce are în componenţă bucătărie, magazine de alimente şi spaţiu frigorific, 1 sala de
festivităţi,1 centru metodic CRED, 1 cameră pentru părinţi, 1 izolator, 1 birou administrator, 1
spălătorie, 1 călcătorie şi 5 grupuri sanitare ( 3 grupuri pentru copii şi 2 grupuri pentru adulţi).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 66
Unitatea de preşcolari este prevăzută cu spaţiu de joacă în aer liber (curte) dotat cu jocuri specifice
vârstei.
În prezent există un proiect de extindere pentru bucătăria grădiniţei.
Grădiniţa cu orar normal “ Prichindel” este situată in doua spaţii: pe strada Soarelui nr. 1
şi strada Eternităţii nr. 9A. Compartimentarea acestora este următoarea: 10 săli de grupă, 1 sală de
vestiar pentru preşcolari, 1 bloc alimentar, 3 magazii de alimente, 1 spaţiu frigorific şi 4 grupuri
sanitare (3 grupuri sanitare pentru copii şi 1 grup sanitar pentru adulţi).
Grădiniţa cu orar normal Vadu Oii este situată în satul cu acelaşi nume si are următoarea
componentă: 1 sală de grupă, 1 sală de vestiar, 1 magazie de alimente dotată cu spaţiu frigorific, 1
grup sanitar dotat cu 3 scaune WC pentru copii şi 1 scaun WC pentru adulţi.
În grădiniţe sunt înscrişi un număr de 300 copii în 17 grupe.
Personalul didactic este calificat în toate instituţiile de învăţământ preşcolar şi are următoarea
componență:
- 13 educatoare cu gradul I;
- 4 educatoare cu gradul II;
- 5 educatoare au gradul didactic definitiv.
Întregul colectiv didactic auxiliar existent în grădiniţe are studii medii şi superioare şi are
experienţă în domeniul administrativ între 15-25 ani.
Personalul nedidactic este format din bucătări şi îngrijitoare.
Tabelul nr. 4.30 Planul de şcolarizare al preşcolarilor în anul şcolar 2015 - 2016
Grupa Număr grupe
Grupa mică 5
Grupa mijlocie 4
Grupa mare 6 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
Cadrele didactice din grădiniţe s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea de proiecte
naţionale/internaţionale din care amintim:
Proiectul – „Curcubeul Schimbării”
Proiectul –” Să citim pentru mileniul III”
Proiectul – „Ecogrădiniţa”
Proiectul – „Kalokagathia”
Toate unităţile de învăţământ din oraşul Hîrşova sunt dotate cu unităţi PC. Numărul lor
variază în funcţie de numărul elevilor pe care îi deservesc calculatoarele şi grupa de vârstă căreia i
se adresează. Din diverse motive, în special cele financiare, dotarea unităţilor de învăţământ cu
laptop-uri şi calculatoare are o curbă descendentă.
Numărul calculatoarelor în instituţiile de învăţământ din Hîrşova
Diagrama nr. 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 67
Tabelul nr. 4.31 Numărul calculatoarelor din dotare pe tipuri de unităţi şcolare
Anul Învăţământ primar
gimnazial
Învăţământ
liceal
Numărul PC-urilor
Total
2010 - - 139
2011 - - 138
2012 - - 138
2013 26 111 137
2014 19 85 104
2015 19 110 129 Sursa: prelucrare autor în baza datelor INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
4.13 Infrastructura religioasă
Biserica a fost factor de răspândire a culturii şi a civilizaţiei în general, iar la noi românii a
stat la baza intrării noastre în istorie. Aşezarea bisericească a Sciţiei Mici în secolele IV-VII, cu
totală cuprindere a locuitorilor din întreaga provincie, includea unităţi eparhiale de-a lungul
ţărmului marin şi a malului dunărean; în primul orizont cu tradiţionalele oraşe elenice şi în cel de-
al doilea cu centre de autentică şi străveche sorginte traco-daco-getă şi romană. Astfel Notiţia
Episcopatum menţionează în Sciţia Mică: Axiopolis (Cernavodă), Capidava, Callatis (Mangalia),
Histria, Tropaeum Traiani (Adamclisi), Noviodunum (Isaccea), Halmyris (Zaporojeni), Carsium
(Hîrşova) şi desigur Tomis (Constanţa) ca reşedinţă mitropolitană.
Din secolul XVII încep războaiele ruso-turce pentru stăpânirea Dobrogei, războaie care
pentru Hîrşova, au marcat o perioadă de înflorire, această cetate devenind un important cap de pod
disputant de ruşi şi de turci. În secolul XVII Melek Ahmed paşa dându-şi seama de importanţa
cetăţii Hîrşova în aceste războaie o întăreşte, pe vremea lui cetatea având 3000 de paşi
circumferinţă.
În tot acest timp numărul românilor sosiţi prin transhumanţă şi stabiliţi definitiv aici se
înmulţeşte, simţindu-se nevoia construirii unei biserici. La 1772 diplomatul polonez Orlik face
această afirmaţie: “Creştinii din oraşul Hîrşova m-au rugat să stăruiesc la Constantinopol să li se
permită să clădească o biserică.”
În anul 1854 se găseau în Hîrşova, 16 familii de creştini ortodocşi, între anii 1855-1857 au
venit din Transilvania aici un număr mare de încă 35 de familii de ortodocşi. Aceştia s-au stabilit
pe locul ce şi astăzi poartă numele de “Văros” şi care-i locuit numai de români. Nicolae Ţârca,
venit în Hîrşova în 1856, ardelean de origine, om cu vederi înaintate, a sprijinit comunitatea
românească de aici pentru ridicarea în Văros a unei biserici care avea ca preot tot un ardelen, Ioan
Verzea. În anul 1857, la îndemnul şi cu stăruinţa acestuia s-a zidit din chirpici şi s-a acoperit cu
stuf prima biserică românească. Altarul bisericii din 1857 cu hramul “Sf. Nicolae” se află
fotografiat în 1928 în colecţia Muzeului Cotovu. Icoanele, cărţile de cult şi veştmintele preoţeşti
au fost aduse tot din Ardeal. La 1878, Ştefan Falcoianu, şeful Marelui Stat Major al armatei
române găsea la Hîrşova două biserici creştine: una bulgărească şi alta românească, servite
amândouă de un preot român. În 1903, biserica din Hîrşova, construită în 1857, se găsea în “stare
mediocră”.
În prezent în oraş există următoarele unităţi de cult:
- 3 biserici creştin ortodoxe unde îşi desfăşoară activitatea 3 preoţi;
- 1 geamie pentru cultul musulman;
- 1 casă de rugăciune pentru cultul adventist;
- 1 casă de rugaciune- biserică pentru cultul baptist;
Biserica, Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena” - sfinţită în 1904
Biserica actuală se află aşezată în partea de Apus a oraşului, pe un masiv de piatră calcaros ce s-a
aflat în interiorul fostei cetăţi romane Carsium. Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de
zid gros de 2 m, care se găseşte în partea de sud a oraşului. Biserica a fost sfinţită la 8 septembrie
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 68
1908 cu hramul “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” ce-l poartă şi astăzi, de către Preasfinţitul
Episcop al Galaţilor. În timpul războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă,
fiind transformată în grajd de cai. S-a resfinţit în 1919, redându-se cultului cu aceeaşi frumuseţe.
Biserica, Sfântul Dimitrie cel Nou” - sfinţită în 2005 în strada Constanţei
Biserica, Sfânta Muceniţă Irina” - aflată în construcţie
Biserica ortodoxă, Sfântul Andrei” din satul Vadu-Oii
Mănăstirea, Prodromita”
Mănăstirea este situată în partea de vest a oraşului Hîrşova şi este construită pe un platou
înalt al localităţii care oferă o frumoasă panoramă asupra zonei. A fost înfiinţată în anul 2012 pe
malul drept al Dunării în apropiere de oraş. Mănăstirea Prodromita s-a ridicat prin grija părintelui
paroh şi din dragostea ce o poartă pentru Icoana Prodromiţa (făcătoare de minuni). Lăcaşul de cult
îl mai are ocrotitor şi pe Sfântul Ioan Botezătorul, al cărui hram îl poarta paraclisul. In cadrul
Mănastirii se păstrează o copie a Icoanei Prodromița.
Protoeria Carsium, unitate administrativă a Arhiepiscopiei Tomis Constantă, funcţionează
în strada Crinului nr 28 şi are în subordine 30 de parohii din zona (Saraiu, Horia, Topalu,
Dulgheru, Ghindăreşti, Ciobanu, etc)
Pe teritoriul oraşului Hîrşova locuieşte o importantă minoritate tătară. Tătarii au sosit în
mai multe valuri pe teritoriul României de astăzi. În sec al 13 lea apar primele comunităţi
tătare în Dobrogea. În anii 1873-1873 în sângeacurile Hîrşova şi Varna trăiau circa
100.000 de musulmani şi numai 60.000 de creştini. Cele mai importante centre musulmane
erau Babadag, Hîrşova, Constantă şi Hîrşova.
Acum, în oraşul Hîrşova credincioşii musulmani beneficiază de o Geamie. A fost
construită în anul 1812 şi este obiectiv turistic.
Pentru alte culte religioase în Hîrşova funcţionează:
1 Biserică Creştin Adventistă de Ziua a VII-a- Casa de rugăciune în strada Danubiu nr 25
1 Biserică Creştină Baptistă “Sfânta Treime” în strada Atelierelor nr 3
Pe teritoriul oraşului sunt amplasate: 2 cimitire ortodoxe (situate în partea de nord a
oraşului) şi cimitirul musulman (situat în partea de sud a drumului de acces dinspre Constanţa).
4.14 Infrastructura de transport
Tipurile de transporturi din oraşul Hîrşova sunt transportul rutier şi transportul fluvial.
Legătura cu oraşul Constanţa se realizează pe drumul DN 2A, cu oraşul Hîrşova pe DN 22A iar cu
comunele limitrofe Ciobanu, Gârliciu, Ghindăreşti, Topalu, pe drumuri judeţene. Toate şosele sunt
asfaltate.
Legătura cu oraşele Cernavodă şi Brăila se poate realiza şi pe Dunăre, însă doar în scop
comercial.
Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport din
Hîrşova, Medgidia, Constanţa, Tulcea şi Brăila.
Există următoarele trasee de autobuz:
Hîrşova – Crucea – Constanţa (1 oră şi 15 min.);
Hîrşova – Cernavodă – Medgidia (1 oră);
Hîrşova – Ciobanu;
Hîrşova – Gârliciu;
Brăila – Hîrşova – Constanţa;
Tulcea – Hîrşova – Slobozia – Bucureşti (singura legătură directă cu capitala, unde se
ajunge cel mai repede în 3 ore.);
Mangalia – Constanţa – Hîrşova – Slobozia.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 69
Transportul feroviar
În oraşul Hîrşova nu există transport feroviar. Cea mai apropiată staţie CFR este situată în
oraşul Ţăndărei, la 30 km distanţă înspre Bucureşti. Cele mai apropiate căi ferate sunt: pentru
persoane la o distantă de 50 Km în localitatea Nicolae Bălcescu (judeţul Constanţa) şi la 35 Km
în localitatea Ţăndărei (judeţul Ialomiţa), iar pentru transportul mărfurilor la o distanţă de 20 Km,
în localitatea Gura Ialomiţei (judeţul Ialomiţa).
Transportul naval
Portul Hîrşova este amplasat la o distanţă de 103 km de oraşul Brăila, într-o zonă având
coordonatele geografice latitudine 45°41′52.80″N, respectiv longitudine 27°57′6.84″E, şi o
suprafaţă de 14.401 m2 cu o lungime de cheu de 500 m prevăzut cu dane pentru utilităţi. Portul
Hîrşova este conectat doar la sistemul rutier şi are un terminal pentru pasageri şi un terminal
pentru încărcătură lichidă. Dotările portului constau în două macarale plutitoare de 16 tone
capacitate şi amenajări pentru depozitare a mărfurilor pe platforme deschise cu o suprafaţă de
12.500 m2 şi depozite închise cu o suprafaţă de 2.000 m2.
Transportul fluvial este însă puţin valorificat.
Transportul aerian
Cel mai apropiat aeroport este la Mihail Kogălniceanu, la 70 km distanţă de Hîrşova.
4.15 Resurse energetice - Surse de energie regenerabilă
Energia solară
Tehnologia pentru captarea şi convertirea energiei solare are o vechime de peste 100 de
ani. Însă, odată cu creşterea preţurilor la combustibili (gaze naturale şi petrol), exploatarea acestei
tehnologii a căpătat mai multă importanţă. Această tehnologie a permis convertirea energiei solare
în energiei termică şi electrică. Avantajele sunt nenumărate, de la durabilitate la siguranţa
personală şi protejarea mediului.
Conform angajamentelor asumate, România trebuie să ajungă la:
• 24% pondere SRE în cadrul consumului final până în 2020;
• 33%, 35% şi 38% ponderea E-SRE în cadrul consumului final de energie electrică până în 2010,
2015 şi 2020.
Astfel, la un consum de 28,5 Mtep în 2020 ponderea SRE trebuie să fie de 6,8 Mtep faţă de
4 Mtep în prezent, adică o creştere de 70% pe o perioadă de 15 ani.
Potenţialul energetic al sistemelor solartermale este evaluat la circa 1.434 mii ţep/an, iar
cel al sistemelor fotovoltaice la circa 1.200 GWh/an. Conform studiilor făcute în ultimii 25 ani,
România primeşte de la Soare – în medie, anual – 1100 ÷ 1400 kWh/m2/an.
Conform legii nr. 220/2008, sistemul de promovare a producerii energiei din surse
regenerabile de energie, se aplică pentru o perioadă de timp de 15 ani pentru energia electrică
produsă în grupuri electrice noi, inclusiv fotovoltaice.
Exploatând această sursă de energie în mod inovativ, se poate obţine atât pentru utilizatorii
casnici, cât şi pentru consumatorii instituţiilor publice din Hîrşova:
1. Energia electrică
Producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Transformarea energiei
solare în energie electrică se poate face cu panouri fotovoltaice. Acestea au la bază celulele solare,
făcute din siliciu, unul dintre cele mai răspândite elemente din scoarţa terestră.
Panourilor fotovoltaice se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea
consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în reţeaua de
distribuţie. Randamentul acestora este de 12 ÷ 25 %.
2. Sursa de energie termică
Producerea energiei termice se poate obţine cu ajutorul panourilor solar-termale. Panourile
termice captează energia conţinută în razele solare şi o transformă în energie termică. Deoarece
aproape întreg spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de energie termică,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 70
randamentul acestor panouri este ridicat, fiind în jur de 60 ÷ 75 % raportat la energia razelor solare
incidente.
Energia solară este cea mai curată sursă de energie regenerabilă. Este practic inepuizabilă,
şi reprezintă baza majorităţii proceselor naturale de pe Pământ.
Reprezentanţii APL Hîrşova pun accent pe obţinerea de energie electrică şi termică din
aceasta resursă inepuizabilă – soarele pentru locuitorii şi instituţiile din oraşul Hîrşova.
Energie eoliană
Oraşul Hîrşova dispune de un potenţial eolian deosebit, cu o frecvenţă mare a zilelor cu
vânt, variaţia direcţiilor şi o medie a vitezelor ridicată, valori evaluate la staţiile meteorologice
reprezentative din Dobrogea (Constanţa, Mangalia, Medgidia, Adamclisi, Tulcea).
Regimul vântului este influenţat de mişcarea maselor de aer din zona stratului limită
atmosferic, de interacţiunea cu uscatul, de absenţa sau prezenţa unor obstacole naturale, de aerul
tropical continental care pătrunde destul de rar şi care vine din centrul Asiei, şi de aerul deosebit
de cald şi uscat de origine africană care determină apariţia caniculei.
Cea mai mare pondere în această regiune o au vânturile cu direcţiile dominante nord
(17,3%), sud-est (15,3%) şi nord-vest (13,6%).
În anotimpul rece domină vânturile din nord şi nord-est, iar în anotimpul cald valori mari
înregistrează şi vânturile din sud-est şi sud. Circulaţia aerului cu o viteză mai mare de 2 m/s deţine
ponderea cu 64,6%, valoare ce poate fi luată în calculul potenţialului energetic eolian al zonei.
Frecvenţa şi viteza vântului pe direcţii constituie un factor important în condiţionarea unor
soluţii urbanistice legate de dezvoltarea unor zone funcţionale şi protejarea faţă de sursele de
poluare.
Aceşti indici ai regimului eolian joacă un rol important în activităţile agricole desfăşurate
în zonă, influenţează factorii poluatori şi reprezintă motorul de iniţiere şi dezvoltare a unor
proiecte de impact asupra mediului.
În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea
energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea
dependenţei de aceşti combustibili.
Avantajele energiei eoliene:
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu
efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de
deşeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produsă. În 2014, preţul energiei eoliene ajunsese deja
la o cincime faţă de cel din anii 98, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora,
deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi
megawaţi.
Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât
costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la
capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.
4.16 Calitatea factorilor de mediu
Calitatea aerului
Evaluarea calităţii aerului înconjurător este reglementată prin Legea nr. 104/2011 Legea
privind calitatea aerului înconjurător, ce transpune Directiva 50/2008 adoptată de Parlamentul şi
Consiliul European privind calitatea aerului ambiental şi un aer mai curat pentru Europa, lege ce
are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 71
destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor
pentru calitatea aerului şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.
Calitatea aerului este exprimată statistic printr-o serie de indicatori, care descriu
fenomenul de poluare sub forma răspândirii în aer a unor substanţe reziduale poluante, rezultate
preponderent din activităţile antropice. Datele privind cantitatea poluanţilor la nivelul solului (la
nivelul aerului respirat) sunt furnizate de sistemele de monitorizare a calităţii aerului.
Poluarea atmosferică are un impact negativ şi asupra calităţii apei şi solului şi dăunează
ecosistemelor prin eutrofizare (excesul de poluare cu azot) şi ploaia acidă. Aşadar, sunt afectate
atât agricultură şi pădurile, cât şi materialele şi clădirile. Poluarea atmosferică are numeroase
surse, însă provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură.
Surse de poluare a atmosferei
Poluarea atmosferică dăunează sănătăţii noastre şi mediului înconjurător. Ea are numeroase
surse, însă provine în principal din industrie, transport, producţia de energie şi agricultură. Nouă
strategie a UE privind calitatea aerului urmăreşte respectarea pe deplin a legislaţiei existente
privind calitatea aerului până în 2020 şi stabileşte obiective pe termen lung pentru 2030.
Principala sursă de poluare în vatra oraşului Hîrşova o constituie depozitul de gunoi
menajer. Calitatea atmosferei în Hîrşova este afectată de poluanţi emişi de surse de tip industrial
(Sârme şi Cabluri SA, centralele termice ale: primăriei, unităţilor şcolare, spital, etc.) şi de tip
urban, la niveluri ce nu depăşesc protecţia receptorilor: populaţia, mediul natural şi mediul
construit.
Sursele industriale cele mai importante sunt reprezentate de SC Sârme şi Cabluri SA.
Sursele urbane cele mai importante care afectează calitatea atmosferei sunt reprezentate de
traficul rutier şi de arderea gazelor naturale (sisteme proprii şi centrale termice) necesare încălzirii
rezidenţiale, instituţionale şi industriale precum şi de emisiile de la rampa de deşeuri menajere.
Pentru diminuarea efectelor poluării aerului la nivelul oraşului Hîrşova, administraţia
publică locală precum şi agenţii economici au luat măsuri în acest sens:
reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă provenite din traficul rutier prin reabilitarea şi
modernizarea infrastructurii de transport;
mărirea suprafeţelor de spaţii verzi în cadrul oraşului;
combaterea schimbărilor climatice prin creşterea eficienţei energetice;
reducerea emisiilor de noxe în atmosferă provenite din instalaţiile de ardere
rezidenţiale pe lemn şi biomasă;
aducţiune conductă de gaze naturale;
Calitatea apei
Apa potabilă trebuie să fie sanogenă şi curată, adică să fie lipsită de microorganisme,
paraziţi sau substanţe care, prin număr sau concentraţie, pot constitui un pericol potenţial pentru
sănătatea umană şi să îndeplinească cerinţele minime prevăzute referitoare la calitatea apei
potabile.
Verificarea calităţii apei potabile se face conform unor programe de monitorizare. Acestea
au în vedere monitorizarea de control (proprie producătorului de apă) şi de audit (efectuată de
DSPJ) a calităţii apei potabile şi frecvenţa anuală de prelevare şi analiză a probelor. Pentru fiecare
dintre aceste monitorizări este prevăzut numărul de probe de prelevat anual.
Sunt specificate, de asemenea, criterii pentru interpretarea valorilor de radioactivitate şi
modul de acţiune.
Prin monitorizarea de control se verifică periodic calitatea organoleptică, chimică şi
microbiologică a apei potabile produsă şi distribuită şi eficienţa procedeelor de tratare, cu accent
pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul determinării dacă apă potabilă este corespunzătoare sau nu
din punct de vedere al valorilor parametrilor relevanţi prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 72
Prin monitorizarea de audit se verifică dacă apă potabilă corespunde cerinţelor de calitate
şi specificaţiilor pentru toţi parametrii prevăzuţi în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile, inclusiv pentru parametrii suplimentari impuşi în autorizaţia sanitară.
În anul 2013, H.G nr. 974/2004 a suferit modificări privind ritmul de monitorizare al apei
potabile; astfel numărul de probe la robinet a scăzut punându-se un accent crescut pe
monitorizarea calităţii apei la rezervor.
Calitatea resurselor de apă existente la nivelul localităţii Hîrşova este pusă în evidenţă prin
activitatea de monitorizare a calităţii apelor, desfăşurată de către Autoritatea de Sănătate Publică
Constanţa; în baza datelor astfel obţinute se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii apei.
Alimentarea cu apă a localităţii Hîrşova se face din sursa de apă subterană prin 9 puţuri.
Pentru a se stabili gradul de potabilitate se efectuează două categorii de analize, în mod curent, în
laborator, pentru apele subterane:
analize din forajele de observaţie pentru monitorizarea contaminării stratului freatic cu
diferiţi poluanţi care rezultă din activităţile industriale. Rolul activităţii de monitorizare a
apelor subterane poate constă în:
semnalizarea detecţiei poluărilor incipiente a apelor;
controlul şi verificarea eficienţei strategiilor de protecţie;
evaluarea tendinţelor de evoluţie a calităţii apelor;
evaluarea impactului asupra mediului.
Indicatorii de analizat sunt stabiliţi de către autorităţile de mediu prin Autorizaţii de mediu,
sau Autorizaţii de gospodărire a apelor.
Prelevarea probelor din forajele de observaţie se efectuează de către personalul
laboratorului conform standardului de prelevare ISO 5667-11:2009, cu ajutorul unor dispozitive de
prelevare speciale (bailere).
analize din foraje de apă potabilă – pentru verificarea şi controlul calităţii apei subterane
în vederea consumului uman.
Rezultatele monitorizării calităţii apei potabile atât în oraşul Hîrşova cât şi în satul Vadu-
Oii au scos în evidență depăşirea CMA a nitraţilor peste 50 mg/l.
Prezenţa în sol a nitraţilor se datorează fie poluării organice a solului şi a pânzei freatice în
special datorită existenţei foselor septice, depozitelor neorganizate de deşeuri menajere şi gunoi de
grajd, cât şi datorită acumulării în sol a nitraţilor proveniţi din utilizarea necontrolată a
îngrăşămintelor (naturale sau artificiale) în agricultură.
Prezenţa nitraţilor în apa potabilă peste limita prevăzută de legislaţia sanitară poate
determina apariţia intoxicaţiei cu nitraţi la copii 0-3 ani. Această afecţiune poate apare la sugarii
sau copiii mici alimentaţi artificial cu lapte praf reconstituit cu apă cu conţinut crescut de nitraţi.
Având în vedere acest lucru este necesară monitorizarea calităţii apei potabile (pentru cunoaşterea
fenomenului şi ţinere sub control).); Este necesar că medicii pediatrii şi de familie să recomande
alimentaţia naturală (la sân) a sugarilor şi copiilor mici.
Nitraţii din apă potabilă ajunşi în organismul copiilor mici, sub acţiunea florei reducătoare
din tubul digestiv sunt transformaţi în nitriţi (substanţe instabile în mediu, responsabile în mod
direct de producerea intoxicaţiei la copii); transformarea nitraţilor în nitriţi poate avea loc şi
exogen (în apă) dar numai în perioadele calde ale anului şi de asemenea în prezenţa unei flore
reducătoare din apă.
Nitriţii ajung în sânge unde se combină cu hemoglobină fetală rezultând methemoglobină.
Această methemoglobină creează legături stabile cu oxigenul astfel încât se creează un deficit de
O2 şi se instalează semnele clinice ale hipoxiei: coloraţia albastră a tegumentelor (boala albastră),
dispnee, tahicardie, agitaţie, convulsii la care se adaugă semne digestive (diaree sau constipaţie).
Zgomotul
Zgomotul ambiental: Directiva-cadru privind zgomotul ambiental (care, în prezent, face
obiectul unei verificării a adecvării sale) urmăreşte reducerea expunerii la zgomotul ambiental prin
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 73
armonizarea indicatorilor de zgomot şi a metodelor de evaluare, colectând informaţii legate de
expunerea la zgomot sub forma unor „hărţi de zgomot” şi punând aceste informaţii la dispoziţia
publicului. Pe această bază, statele membre trebuie să elaboreze planuri de acţiune pentru a
soluţiona problemele legate de zgomot. Hărţile de zgomot şi planurile de acţiune trebuie revizuite
cel puţin o dată la cinci ani.
Nivelurile de zgomot din mediul înconjurător sunt în creştere în zonele urbane şi desigur şi
în oraşul Hîrşova, în principal din cauza intensificării traficului şi a activităţilor industriale şi
recreaţionale. Directiva privind zgomotul ambiental vizează identificarea nivelurilor de zgomot pe
teritoriul UE şi adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea lor la niveluri acceptabile.
Intensificarea traficului şi a activităţilor industriale provoacă adeseori şi poluare fonică,
aceasta putând să aibă un impact negativ asupra sănătăţii umane. Acestea pot afecta calitatea vieţii
şi conduce la niveluri semnificative de stres, perturbări ale somnului şi efecte negative asupra
sănătăţii, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare.
De asemenea, pentru Traficul rutier: Regulamentul (UE) nr. 540/2014 stabileşte limite
privind nivelul sonor admisibil al autovehiculelor, introducând o nouă metodă de testare pentru
măsurarea emisiilor de zgomot, reducând valorile-limită ale zgomotului aflate în vigoare în
prezent şi stabilind dispoziţii suplimentare în materie de emisii sonore în cadrul procedurii de
omologare de tip. Regulamentul (UE) nr. 168/2013 şi Regulamentul delegat (UE) nr. 134/2014
al Comisiei stabilesc limite de zgomot pentru motorete şi motociclete. În completare, Directiva
2001/43/CE prevede testarea şi limitarea nivelurilor de zgomot de rulare a pneurilor şi reducerea
lor treptată.
Principala sursă de poluare sonoră în oraşul Hîrşova este traficul rutier. Traseul de
traversare al DN 2A prin localitate constituie sursă de poluare sonoră, a aerului şi de pericolele
generate de traficul rutier. Din determinările efectuate rezultă faptul că pe principalele artere de
circulaţie şi în zona industrială nivelele de zgomot nu depăşesc limitele admise prin normele de
sănătate publică.
Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare
(pentru clădiri şi autovehicule), precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere
(restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber,
manifestări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot.
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa însă, nu a înregistrat reclamaţii sau sesizări
din partea populaţiei privind deranjul datorat zgomotului.
4.17 Surse de poluare şi managementul deşeurilor
Poluarea solului
Referitor la factorul de mediu sol, terenurile supuse riscurilor naturale şi antropice în
intravilanul oraşului Hîrşova sunt cele din partea de sud-vest, în apropierea staţiei de epurare –
expusă inundării. De asemenea există suprafeţele de teren afectate de săpăturile neorganizate
pentru extragerea loess-ului, unde apar frecvent surpări, eroziuni, gropi de împrumut din zona
nord-estică a localităţii.
Principala sursă de poluare în vatra oraşului Hîrşova o constituie depozitul de gunoi
menajer. Acesta este amplasat în zona nord-estică a oraşului, constituind o sursă de poluare atât a
aerului, apelor subterane cât şi asupra sănătăţii populaţiei fiind situat la distanţe de aproximativ
500 m de primele locuinţe şi aproximativ un sfert din locuinţele oraşului aflându-se în perimetrul
de protecţie de 1000 m al depozitului.
Deşeuri urbane
Serviciul de salubritate în oraşul Hîrşova este realizat de Direcţia Confort Urban.
Depozitarea gunoiului menajer şi a reziduurilor industriale se face conform contractului
încheiat între U.A.T - Hîrşova şi o firmă specializată din Costineşti (SC IRIDEX GROUP), prin
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 74
transportul gunoiului către Depozitul de deşeuri ecologice, unde are loc reciclarea, valorificarea şi
tratarea deşeurilor menajere şi asimilabilele acestora.
De aceea, se doreşte ca pe viitor să se intervină în tot lanţul activităţii de gestionare a
deşeurilor generate la nivelul oraşului, ceea ce înseamnă reorganizarea activităţii de colectare, cu
accent pe colectarea selectivă şi valorificarea materialelor refolosibile.
Pentru acest lucru, Oraşul Hîrşova se află în parteneriat cu Consiliul Judeţean Constanţa
într-un proiect (Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Constanţa), ce vizează
dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de
management al deşeurilor, prin construirea unei staţii de transfer deşeuri la Hîrşova.
Deşeuri industriale
Cantitatea totală de deşeuri industriale rezultată este mică, întrucât pe raza oraşului
funcţionează doar câţiva agenţi economici cu specific industrial.
Deşeuri speciale spitaliceşti
Din informaţiile existente rezultă o cantitate anuală mică de deşeuri speciale spitaliceşti.
Deşeurile speciale (feşe, obiecte ascuţite (seringi), fragmente umane) sunt incinerate, incinerarea
efectuându-se în Crematoriul Spitalului Teritorial), a cărui instalaţii sunt depăşite tehnologic.
Deşeurile menajere spitaliceşti sunt depozitate în comun cu deşeurile menajere pe depozitele
existente.
Deşeuri zootehnice Cantităţile de dejecţii animaliere rezultate din unităţi de creştere a animalelor în sistem
fermă, au scăzut în ultimii ani semnificativ, datorită diminuării efectivului de animale. Dejecţiile
rezultate în urma activităţii sunt stocate pe paturi de uscare, unde are loc de fapt şi o compostare a
lor, proces prin care compuşii organici cu azot şi fosfor se mineralizează, transformându-se într-o
formă accesibilă de îngrăşământ pentru plante (fertilizant pentru agricultură-grădinărit).
Poluarea apei
În localitatea Hîrşova a fost dată în folosinţă în luna iunie 2016 o staţie de epurare.
Investiţia face parte din proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“ a
Programului Operaţional de Mediu 2007-2015, este de 3.682.437,45 de euro, din care 1.032.546
de euro au fost asiguraţi de RAJA, 75.228 de euro de Primăria Hîrşova, iar diferenţa din Fondul de
Coeziune şi Bugetul de Stat.
Lucrările de la Hârşova, fac parte din proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi canalizare în regiunea Constanţa şi Ialomiţa“. În acest oraş, au fost realizate
două mari investiţii: „extinderea şi reabilitare aducţiune, extindere aducţiune, extindere reţea de
canalizare şi 3 staţii de pompare noi ape uzate, şi o staţie de epurare nouă.
Până la finalizarea şi punerea în funcţiune a staţiei de epurare, sistemul de canalizate
existent era dirijat prin 3 guri de vărsare către fluviul Dunărea.
Apele uzate orăşeneşti (fecaloid – menajere şi industriale) neepurate sunt evacuate în
Dunăre prin 4 guri de vărsare. Agenţii economici deversează şi ei apa în canalizarea oraşului, care
de aici ajunge direct în Dunăre. Unii dintre agenţii economici dispun de instalaţii de pretratare a
apelor uzate, dar în general acestea, fie sunt subdimensionate, fie nu sunt întreţinute corect iar alţii
nici măcar nu deţin astfel de instalaţii.
Principalele cauze ale poluării apelor freatice sunt considerate:
deşeuri lichide ce ajung în subteran datorită latrinelor neimpermeabile şi datorită
şanţurilor arterelor stradale;
transformarea fântânilor în latrine;
astuparea fostelor fântâni cu deşeuri.
Cauze secundare:
depozitări de gunoi de grajd;
depozitări de îngrăşăminte şi pesticide direct pe sol;
infiltrarea în subteran a apelor poluate ale Dunării.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 75
Referitor la calitatea apelor de suprafaţă, principala sursă de suprafaţă fiind Dunărea, în
sectorul Giurgeni – Vadu Oii al fluviului, calitatea globală a apei corespunde din punct de vedere
chimic clasei a III-a de calitate. După indexul saprob anual 4,00 al macrozobentosului secţiunea se
încadrează în zona polisaprobă (zona cu impurificare foarte puternică) şi în clasa a V-a de calitate.
Secţiunea de monitorizare Giurgeni – Vadu Oii este situată în aval de evacuările unităţilor
S.C. SÂRME ŞI CABLURI S.A. Hîrşova şi R.A.J.A. Constanţa – sector Nord Hîrşova ceea ce
determină o calitate necorespunzătoare a apei fluviului pe acest sector.
În sectorul Călăraşi - Hîrşova, Dunărea este afectată de apele reziduale deversate de S.C.
COMCEH Călăraşi,. SIDERCA Călăraşi, LAFARGE Medgidia, S.C. CELOHART DONARIS
Brăila. Pe de altă parte, aval de confluenţa cu Ialomiţa, Şiret şi Prut, se înregistrează creşteri pentru
anumite substanţe nocive, pe care aceste râuri le acumulează.
Educaţia ecologică
Pentru implicarea societăţii civile în soluţionarea unor probleme de protecţia mediului,
primăria a constituit un Grup al cetăţenilor care reuneşte pe bază de voluntariat cetăţeni cu
disponibilitate de acţiune şi spirit eco-civic.
Consiliul Local al Copiilor, constituit ca replică la Consiliul Local Hîrşova, organizează şi
desfăşoară, în parteneriat cu elevii activităţi de educaţie ecologică în şcoli sau organizaţii
neguvernamentale. Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară în cadrul unităţilor de
învăţământ preşcolar, şcolar şi preuniversitar.
Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ
preşcolar şi preuniversitar. Proiectele privind reducerea gradului de poluare în comunitatea de
domiciliu au ca temă:
poluare urbană, exprimată prin degradarea stării de sănătate a populaţiei, calitatea şi
cantitatea apei potabile, gestiunea şi managementul deşeurilor;
poluarea factorilor de mediu, exprimată prin poluarea apelor de suprafaţă, apelor
subterane, atmosferei, poluării fonice, poluării solului;
impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural şi
pericolele naturale;
surse ale poluării, exprimate prin urbanizarea mediului.
Capitolul V
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
5.1 Mediul de afaceri
Prin suportul special acordat pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, ca bază a
dezvoltării economice locale, la nivel de oraş, Primăria Hîrşova vizează materializarea
obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare pe termen mediu, dintre care:
stabilirea priorităţilor care să răspundă la problemele de dezvoltare;
crearea unei viziuni pentru o dezvoltare durabilă printr-un proces participativ care să
implice toate sectoarele comunităţii locale;
analizarea şi evaluarea opţiunilor strategice alternative;
elaborarea unui plan strategic şi a unui program de măsuri care să aibă la bază utilizarea
eficientă a resurselor locale şi atragerea unor resurse externe;
administrarea eficientă a bunurilor din patrimoniul comunităţii;
dezvoltarea parteneriatului public-privat;
integrarea unui management al calităţii, modern şi eficient.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 76
Preocuparea continuă a administraţiei locale privitor la creşterea atractivităţii zonale, prin
revitalizarea şi revigorarea mediului de afaceri şi atragerea investitorilor străini, cu efect benefic în
ridicarea nivelului calitativ al standardului de viaţă al comunităţii din această zonă, s-a concretizat,
în ultimii ani, prin iniţiative de succes, ca:
Declararea oraşului Hîrşova prin HG. nr. 1239/2001 –, Zonă defavorizată”
Accesarea unor programe europene.
Acestea reprezintă dovada hotărârii ferme a actualei administraţii de a rezolva problemele
socio-economice cu care zonă se confruntă oraşul: lipsa unei infrastructuri adecvate de afaceri
capabilă să genereze dezvoltare durabilă.
Un aspect important în procesul de elaborare/implementare/monitorizare a deciziei publice
la nivelul Primăriei Hîrşova, îl reprezintă consultarea opiniei comunităţii.
Pânã în anul 1989, peste 25% din populaţia aptă de muncă îşi desfăşura activitatea în
unităţi agricole din oraş (fostul I.A.S., C.A.P., Asoc. Legumicolă şi S.M.A.). După 1989, populaţia
ocupată în această activitate s-a redus simţitor.
Faţă de unităţile economice de mărime şi capacitate adecvată mărimii oraşului şi
potenţialului zonei, existente până în 1985, amplasarea Fabricii de Sârme şi Cabluri şi a
Şantierului Naval au constituit intervenţii disproporţionate şi fără eficienţă economică justificată
de resurse locale sau zonale.
Ca urmare, cele mai multe din unităţile economice mici şi mijlocii existente înainte de
1990, bazate pe posibilităţi şi necesităţi locale îşi continuă activitatea la capacităţi mai mult sau
mai puţin apropiate de cele dinainte de 1990.
Profilul economic al oraşului este agro – industrial.
Cea mai importanta unitate economică din oraşul Hîrşova este Fabrica de Sârme şi Cabluri
ce utilizeaza o forţă de muncă de circa 293 persoane. Sîrme şi Cabluri este în prezent unul din cei
mai renumiţi producători din Europa de cabluri de tracţiune, sârme trefilate şi produse din oţel.
Fabrica de Sîrme şi Cabluri continuă investiţiile în tehnologiile folosite şi doreşte să îşi dezvolte
exporturile. Produsele oferite sunt sârmă din oţel, cabluri din oţel şi alte produse din oţel, marea
parte utlizându-se pentru construcţii, nave, gaz şi petrol, minerit, macarale, lifturi şi alte
aplicaţii. Există potenţial de angajare de personal de pana la 350-370 persoane.
Analiza situaţiei economice pe domenii - numărul salariaţilor şi numărul agenţilor
economici din oraşul Hîrşova este următoarea.
Tabelul nr. 5.1 Analiza situaţiei economice pe domenii
Nr crt Domeniu de activitate Număr agenti economici Număr salariaţi
1 AGRICULTURA 14 39
2 PRODUCTIE 25 113
3 CONSTRUCŢII 21 177
4 COMERŢ 97 142
5 TRANSPORT 22 57
6 SERVICII 45 128
TOTAL 224 656
Sursa: Direcţia de Finanţe Publice – Agenţia Hîrşova
Din total operatori de piaţă, ponderea cea mai mare o deţine sectorul comercial care
reprezintă cca. 43,30% din total. În ordinea descrescătoare a numărului operatorilor de piaţă care
desfăşoară activitate în celelalte domenii economice, serviciile deţin o pondere de 20,08%,
sectorul de producţie 11,16%, agricultura 6,25%, construcţiile 9,37%, transportul 9,82% şi
turismul având o pondere extrem de mică – practic inexistent.
Cei mai mulţi operatori de piaţă sunt societăţile de tip SRL (71,4 % din total), cu obiect
preponderent de activitate în sfera comercială şi a serviciilor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 77
Pe parcursul perioadei 2013-2016, numărul agenţilor economici activi stabiliţi în oraşul
Hîrşova a înregistrat o evoluţie variată.
Tabelul nr. 5.2 Evoluţia numărului agenţilor economici
Anul Firme
active
Firme nou create Firme retrase din activitate
2013 172 15 54
2014 164 24 26
2015 316 10 15
Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
În anul 2013 s-au înregistrat un număr de 15 întreprinderi nou create şi s-au închis un
număr de 54 de firme existente pe teritoriul oraşului. În anul 2014, s-au deschis 24 de firme noi şi
s-au retras din activitate un număr de 26 de întreprinderi. Evoluţia este clar descendent.
Tabelul nr. 5.3 Statistica clădirilor si încasări impozit
Locaţie
Statut
Număr Taxa curentă Taxa anuală
Hîrşova Persoane
fizice
17709 1732320 1314529
Persoane
juridice
1902 3519497 1369325
Total general 19611 5251818 2683854
Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
5.2 Agricultura şi pescuitul
Suprafaţa totală a localităţii Hîrşova este de 10.182 ha, din care suprafaţă agricolă 6.596
hectare. Acestea sunt distribuite astfel:
3383 ha cu titluri de proprietate;
130 ha cu procese verbale;
71 ha de rezervă;
788 ha ADS;
606 ha ADS;
261 ha ADS;
1357 ha păşune;
Suprafaţa agricolă deţinută de persoane fizice este de 3513 ha din care 130 ha cu PV.
Evoluţia ocupării şi distribuţia locurilor de muncă sunt strâns legate de modelul activităţii
economice sectoriale, orientat către activităţile cu valoare adăugată redusă şi caracterizat de o
dependenţă ridicată faţă de agricultură, aceasta rămânând o activitate extinsă la nivelul oraşului
Hîrşova.
Analiza exploataţiilor agricole de până în 5 hectare indică amploarea şi persistenţa
fenomenelor de agricultură de subzistenţă şi semi-subzistenţă.
În vreme ce în agricultură este ocupată aproape o treime din forţa de muncă, la sfârşitul
anului 2015, ponderea sa în numărul total al salariaţilor era de doar 12,2%. Aceasta este consecinţa
faptului că în agricultură structura populaţiei ocupate după statutul profesional este complet
diferită de aceea a celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Într-adevăr, se poate spune că
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 78
populaţia ocupată în agricultură este îmbătrânită, ponderea persoanelor în vârstă de peste 54 de ani
în populaţia ocupată fiind de 34,9%, în anul 2015. În acelaşi timp însă, o proporţie de 26,8% era
constituită din forţă de muncă tânără, sub 35 de ani, care, după cum se cunoaşte, are un nivel
scăzut de educaţie şi calificare, deci slabe posibilităţi de adaptare la cerinţele pieţei, nu poate spera
în viitor la migraţia spre alte activităţi, fiind practic captivă.
Oraşul Hîrşova dispune de o suprafaţă agricolă de 6596 ha teren arabil, 59 ha păşuni, 24 ha
vii şi pepiniere, 28 ha livezi şi pepiniere pomicole.
Tabelul nr. 5.4 Suprafaţa Agricolă a oraşului Hîrşova:
Anul Arabil (ha) Păşuni (ha) Vii, pepiniere
viticole (ha)
Livezi,
pepiniere
pomicole (ha)
Total (ha)
2010 6596 59 24 28 6760
2011 6596 59 24 28 6760
2012 6596 59 24 28 6760
2013 6596 59 24 28 6760
2014 6596 59 24 28 6760
2015 6596 59 24 28 6760 Sursa:Date statistice Primăria Hîrşova
În perioada 2010 – 2015 suprafaţa agricolă a rămas neschimbată, cât şi raportul păşunilor,
al livezilor şi cel al suprafeţelor viticole.
Terenuri neagricole sunt 3973 ha din care 1097 ha păduri, 1132 ape şi bălţi, 603 ha cu
construcţii 244 sunt căi de comunicaţii iar 928ha sunt degradate.
Tabelul nr. 5.5 Terenuri neagricole (ha)
Paduri Ape, bălţi Construcţii
Cai
comunicaţii, cai
ferate
Terenuri degradate,
neproductive Total
1097 1101 603 244 928 3973
Diagrama nr. 7
Din suprafaţa agricolă de 6596 ha: 88,65% sunt terenuri arabile (3 ha livezi (0,04%),
49 ha cu vie (0,66%), 139,77 ha păşune naturală (1,88%) şi 652,74 păşune arabilă (8,77%).
Se constată că anual efectivele de animale din gospodăriile populaţiei oraşului Hîrşova sunt
în descreştere, principalele specii fiind bovinele, porcinele şi ovinele. De asemenea, o descreştere
substanţială se constată la efectivele de cabaline care sunt folosite la munca câmpului de către
deţinătorii de terenuri agricole.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 79
În sectorul silvic s-a acţionat an de an pentru exploatarea pădurilor mature, concomitent cu
realizarea de împăduriri. Astfel, în ultimii 4 ani a fost exploatată o suprafaţă de 533 ha şi s-au
împădurit 207 ha.
Producţia de cereale a scăzut de la an la an, la fel şi efectivele de animale. Terenurile
agricole din teritoriu sunt cuprinse în categoriile II, III şi IV de fertilitate.
În teritoriu funcţionează societăţile agricole: IF Bulancea Viorel, SC Tag Services SRL,
SC Krokus 2005 SRL, SC Agromonet SRL, SC Terra Prosper SRL, II Coroiu Sandel.
Culturile esenţiale, care îmbracă pământul de primăvara până toamna târziu, în prezent
sunt diferite de cele cultivate cu 100 de ani în urmă. Suprafeţele mari de soiuri performanţe de
grâu, porumb şi floarea soarelui au înlocuit acele soiuri degenerate de grâu - arnăut, mei, duchie,
trifoi, etc.
Zona Hîrşova este o importantă zonă bioapicolă.
Pajiştile naturale sunt foarte puţine, zona Hîrşova fiind tipic agricolă, culturile cerealiere,
tehnice şi furajere ocupând cele mai mari suprafeţe. Din punct de vedere apicol zona se
caracterizează prin două culesuri de producţie, salcâm, tei şi floarea-soarelui şi mai multe culesuri
de întreţinere la pomii şi arbuştii fructiferi, păşuni, flora din incinta localităţilor.
Datorită ponderii culturilor agricole entomofile din această zonă, producţia de miere
realizată, deşi în cantităţi apreciabile în special ca producţie marfă (salcâm şi floarea soarelui)
devine secundară faţă de aportul pe care albinele îl aduc la sporirea producţiei agricole prin
polenizarea acestora.
5.3 Potenţialul piscicol al zonei Hîrşova
Fluviul Dunărea oferă posibilităţi de pescuit, plajă şi campare. Pescuitul a jucat un rol
important în economia comunităţilor dunărene, mai ales a celor care furnizau cantităţi importante
de peşte. În acest colţ de ţară - Hîrşova, cu resurse piscicole bogate şi variate, localnicii au fost
pescari din tată în fiu. Ţinând cont de varietatea dimensională a peştilor, pescuitul se realizează de
către grupuri specializate ce dispun atât de unelte de pescuit specializate, dar şi cu metode şi
tehnici de pescuit rudimentare.
În scopul realizării unui proiect privind acordarea unui, sprijin pregătitor pentru realizarea
Strategiei de Dezvoltare Locală a zonei pescăreşti vizate de ASOCIAŢIA FLAG DUNĂREA
DOBROGEANĂ prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020,
organizaţia de pescuit existenţă în Hîrşova - ORGANIZAŢIA PEOFESIONALĂ A
PESCARILOR PROFESIONIŞTI, CYPRINUS “Hîrşova a format un parteneriat cu:
- 5 parteneri publici (Oraşul Hîrşova, Comuna Crucea, Comuna Ghindăreşti, Comuna Topalu şi
comuna Horia);
- 1 reprezentant al societăţii civile - asociaţie de pescari profesionişti;
- 11 reprezentanţi ai sectorului privat.
Valoarea proiectului este de 107.889.5 lei fără TVA şi a fost aprobat în Septembrie 2016
prin semnarea Contractului de Finanţare Nerambursabilă, urmând a se trece la implementarea lui.
Obiectivul proiectului îl reprezintă promovarea creşterii economice, a incluziunii sociale şi
a creării de locuri de muncă şi furnizarea de sprijin pentru creşterea şanselor de angajare şi a
mobilităţii de muncă în cadrul comunităţilor costiere şi interioare, dependente de pescuit şi
acvacultură.
Prin Strategia elaborată privind implementarea proiectului, ASOCIAŢIA FLAG
DUNĂREA DOBROGEANĂ îşi propune consolidarea zonei de pescuit, sprijinirea infrastructurii
ecoturistice, diversificarea activităţilor economice pentru pescarii din teritoriul FLAG urmărindu-
se creşterea nivelului de trăi a comunităţilor pescăreşti, valorificarea produselor pescăreşti şi a
mediului ambiental.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 80
În zona FLAG DUNĂREA DOBROGEANĂ, activitatea de pescuit comercial este
reprezentată de două asociaţii care însumează aproximativ 160 pescari comerciali autorizaţi
conform datelor furnizate de ANPA.
1. ORGANIZAŢIA PROFESIONALĂ A PESCARILOR PROFESIONIŞTI, CYPRINUS
“Hîrşova
2. ORGANIZAŢIA PESCĂREASCĂ DE PRODUCĂTORI GHINDĂREŞTI CERNAVODĂ
Activitatea de procesare se concentrează în două centre din Hîrşova:
1. SC KARMA FISH COMPANY SRL
2. SC MARLEN GEORGE SRL
Pe teritoriul oraşului Hîrşova îşi desfăşoară activitatea şi câţiva comercianţi autorizaţi
pentru vânzarea produselor de protecţie a plantelor (pesticide):
AF BULANCEA VIOREL Str. Rozelor, nr. 26, Loc. Hîrşova
SC AGRO MASINA IMEX Str. Gropilor, nr. 34, Loc. Hîrşova
SC FITOSEM Str. Revoluţiei, nr. 56, Loc. Hîrşova
SC SOLANUM COM PROD Str. Traian, nr. 19, Loc. Hîrşova
SC SARA TOM COMPANY Str. Caseriei, nr. 12A, Loc. Hîrşova
S.C. AGROMASINA IMEX SRL Str. Gropilor, nr.24, Hîrșova
Sara Tom Company SRL distribuitor autorizat de seminţe pesticide şi îngrăşăminte. A
primit Locul 1 în Top Afaceri România Întreprinderi Mici, localitatea HÎRŞOVA în anul
2014
SC T.A.G. Service srl și SC Agro Terra Actual SRL care îşi desfăşoară activitatea în
sectorul agricol pe teritoriul oraşului Hîrşova.
În oraş funcţionează agenţi economici care au ca obiect de activitate ramuri ale industriei
alimentare, ca de exemplu:
SC Karma Fish Company SRL şi SC Marlen George SRL - produse din peşte,
S.C. ANTONIUS S.R.L – prelucrarea cărnii,
SC LACTOBARON SRL - prelucrarea laptelui,
SC ALFA SRL – brutărie şi patisserie, etc.
5.4 Industria
Activitatea industrială se desfãşoarã într-un numãr redus de agenţi economici care au o
fluctuaţie continuã de angajaţi.
Principalele firme cu activitate recunoscută în industrie sunt:
S.C. SÂRME şi CABLURI S.A. – companie ce s-a dezvoltat în timpul crizei economice,
prin investiţii constante. “Sârme şi Cabluri” este în prezent unul din cei mai renumiţi producători
din Europa de cabluri de tracţiune, sârme trefilate şi produse din oţel. Fabrica măsoară 110.000 de
metri pătraţi şi este situată la Hîrşova, în apropierea portului si vinde produse care se consideră a fi
produse complexe, cu o calitate ridicată.
GIVA STARCOM SRL producător de mobilă, Locul 2 în Top Profit România
Întreprinderi Mici, judeţul CONSTANTĂ, domeniul 31: Fabricarea de mobilă
SC Neotell srl - Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea HÎRŞOVA, domeniul 43:
Lucrări speciale de construcţii
ELECTRO BULGARU BMS SRL - Lucrări speciale de construcţii
Comet steel 07 srl - Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor
metalice
SC Tudor Construct srl - Locul 1 în Top Afaceri România, localitatea HÎRŞOVA,
domeniul 41: Construcţii de clădiri
SC ACVA Construct srl – Constructii de geniul civil
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 81
Unităţile industriale cu capital de stat din oraş, la trecerea de la economia planificată la cea
de piaţă au întâmpinat o serie de greutăţi începând cu asigurarea materiilor prime, desfacerea
producţiei, fapt ce a condus la o reducere simţitoare a activităţii industriale şi ca urmare, trecerea
în şomaj a unui număr important de salariaţi.
5.5 Turismul
Turismul în zona Hîrşova, este practic inexistent. Nu există pachete turistice în care să fie
incluse obiectiveleturistice existente în oraşul Hîrşova (arheologice, naturale, rezervaţiile, etc) pe
care agenţiile de turism din Constanta să le promoveze. Nu există promovare proprie de la nivelul
oraşului privind posibilităţile de vizitare a muzeului Cotovu, a Cetăţii, a Tell-ului, a izvoarelor
termale.
ONG –urile din zona nu cunosc sau nu au ca obiect de activitate “turismul” din zona Hîrşova
şi nu se implică în acest domeniu.
5.5.1 Potenţialul turistic al oraşului Hîrşova
Străveche arie de locuire şi civilizaţie românească, oraşul Hîrşova reprezintă o zonă
turistică de mare originalitate. Prezenţa unui tezaur arheologic deosebit de bogat, reprezintă şi va
reprezenta o şansă pentru dezvoltarea turismului local şi a turismului românesc.
Dunărea, un nume de rezonanţă tracică, a cărei semnificaţie este "purtătoare de nori", este
unul dintre cele mai pitoreşti şi interesante trasee turistice fluviale din Europa şi implicit din
România şi îşi “curge” apa lin şi pe teritoriul zonei Hîrşova.
În zona Hîrşova printr-o exploatare judicioasă a valenţelor specifice se poate influenţa
pozitiv gradul de dezvoltare socio-economică a oraşului. Reglementările privind circulaţia pe
Dunăre, contribuie la cooperarea transfrontalieră, protecţie şi utilizare durabilă a bazinului
Dunării, urmate investiţii şi strategii comune, pe termen mediu şi lung.
Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele
acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia
acestora este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hîrşova are o
semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să convieţuieşti cu propria istorie.
Obiectivele ce pot fi vizitate precum: ruinele cetăţii; izvoare termale; rezervaţia geologică
Canaralele Hârşovei cu o suprafaţă de 2 ha; biserica din sec. XX şi geamia din sec. XIX; trebuie
intens promovate pe toate canalele specifice (site, radio, TV, pliante, Flye-re, târguri, expoziţii,
agenţii de turism şi altele).
A. Resurse turistice naturale
Cadrul natural ocupă un rol predominant în structura potenţialului turistic, având un
caracter particular, creat de aspectele fizico-geografice ale oraşului Hîrşova.
Spaţiul dobrogean, situat între apele bătrânului Danubiu şi "marea cea mare" a păstrat de-a
lungul secolelor peisaje şi obiective naturale de valoare ştiinţifică deosebită, care pentru a fi
protejate şi conservate au fost declarate arii protejate sau monumente ale naturii:
• rezervaţii naturale
Pe teritoriul localităţii se găsesc două rezervaţii: Canaralele din portul Hîrşova, cu valoare
peisagistică, unice pe traseul Dunării de Jos, două stânci cu înălţimea de peste 30 m, abrupte,
deasupra apei şi Celea Mică, Valea lui Ene, la cca. 2 km. amonte, o arie protejată pe care se mai
păstrează resturi din pădurea care acoperea platoul dobrogean cu sute de ani în urmă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 82
Canaralele de la Hîrşova este o arie de protecţie specială avifaunistică - SPA (sit Natura
2000) . Pe suprafaţa teritorială a sitului se află rezervaţia naturală Canaralele de la
Hîrşova (monument al naturii), abrupturi stâncoase constituite din calcare atribuite
perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu
resturi fosile de spongieri şi corali.
Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală
(lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajişti naturale, păşuni, păduri de foioase, păduri în
tranziţie) ce adăposteşte şi asigură condiţii de hrană, cuibărit şi vieţuire pentru mai multe specii
de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege).
Canaralele de la Hîrşova:
situate în aval de actualul port Hîrşova, pe malul drept al fluviului Dunărea;
monument al naturii de tip peisagistic şi morfogeologic;
ocupă o suprafaţă totală de 3,5 ha;
pot fi admirate formaţiuni construite din calcare jurasice cu aspect peisagistic deosebit;
studiată începând cu anul 1867, astfel identificându-se diferite specii de corali şi
spongieri;
stâncăriile sunt întregite de flora şi fauna caracteristică acestui relief;
prezenţa Dunării face ca fauna să fie extrem de bogată în specii de păsări;
importantă şi din punct de vedere istoric şi cultural, deoarece în această zonă există o
cetate romano - bizantină, fostul castru militar "Carsium", construit de romani prin
secolul al II-lea d.Hr.
Canaralele din portul Hîrşova- turiştii vor fi uimiţi de peisajele unice, pe care timpul şi
natura le-au sculptat pe acest traseu de la Dunărea de Jos;
În ceea ce priveşte flora, în timpul verii, se întâlnesc diverse specii de flori, precum
ghiocei, toporaşi, brânduşe, fauna fiind reprezentată de specii de păsări migratoare şi de pasaj,
precum egreta mare, cormoranul mic, stârc galben etc.
Celea Mare -Valea lui Ene- Această rezervaţie este o arie protejată. Rămăşiţele unei
păduri, ce are o vârstă veritabilă de sute de ani, care ”îmbrăca” în trecut platoul dobrogean;
Pentru a ajunge în rezervaţie se poate pleca pe DN2A pe ruta Ovidiu - Mihail
Kogălniceanu – Dorobanţu - Crucea - Ciobanu – Hîrşova sau pe ruta Slobozia - Ţăndărei –
Hîrşova.
Principalele elemente de cadru natural cu valoare turistică sunt:
reţeaua hidrografică - atracţie turistică deosebită prin fluviul Dunărea
Lunca Dunării (între Feteşti şi Hîrşova);
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 83
Plaja de pe malul Dunării;
condiţiile de climă, prin temperaturi medii de circa 110 C, precipitaţii reduse (sub 500
mm/an), numărul anual de zile însorite, nebulozitatea redusă, favorizează practicarea
turismului în cea mai mare parte a anului (mai puţin sezonul de iarnă);
fondul forestier, în care predomină pădurile mixte de foioase (stejar, frasin, ulm, tei,
carpen), ce îmbogăţesc frumuseţea peisajului, constituie în acelaşi timp adăpost pentru
numeroase specii de animale, unele cu valoare cinegetică;
Constanţa este unul din judeţele cu cea mai mică suprafaţă de pădure din ţară, iar zona este
expusă în cel mai înalt grad secetei şi aridizării. Deficitul pronunţat de apă din timpul sezonului
estival devine factor limitativ de instalare şi menţinere a vegetaţiei forestiere.
Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi a solului, refacerea echilibrului hidrologic,
combaterea schimbărilor climaterice, obţinerea de masă lemnoasă deficitară în zonă şi pentru
îmbunătăţirea aspectului peisagistic al zonei, Autoritatea Locală Hîrşova în asociere cu Consiliul
Judeţean Constanța a accesat în 2009 prin, Programul de Îmbunătăţire a calităţii mediului şi
împădurirea terenurilor agricole degradate “, proiectul, Reconstrucţie ecologică şi împădurirea
terenurilor degradate ori improprii folosinţelor agricole aflate în proprietatea Oraşului Hîrşova -
perimetrul de ameliorare Hîrşova - 185,58 ha “.
Finanţarea proiectului în valoare de 4.787.836 lei a fost asigurată astfel:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 84
- 3.826.936,8 lei - finanţare nerambursabilă asigurată din Fondul de Mediu
- 3.332 lei - contribuţia financiară a beneficiarului
- 957.567,2 lei - contribuţia în natură a beneficiarului
Proiectul a vizat lucrări de împădurirea suprafeţei de 185,58 ha cu puieţi de plop alb.
Execuţia lucrării a fost realizată începând cu toamna anului 2011.
În anul 2013 s-a calamitat suprafaţa de 33,53 ha, iar în anul 2015 s-au mai calamitat încă
8,00 ha împădurite cu plop alb. Calamitatea s-a produs ca urmare a excesului de apa infiltrată prin
pânza freatică din Dunăre, astfel pe suprafaţa împădurită constatându-se puieţi uscaţi.
În anul 2016 s-a deplasat în teren comisia de constatare formată din reprezentanţii
instituţiilor implicate în proiect şi s-a decis înlocuirea puieţilor uscaţi şi luarea măsurilor pentru
reducerea pericolelor determinate de factori naturali.
• vegetaţia de luncă
Speciile faunistice cu valoare cinegetică (fazan, prepeliţă) şi fauna acvatică de pe râurile
interioare şi Dunăre, importantă pentru pescuitul sportiv şi industrial;
Culturi de cereale şi de floarea soarelui care generează aspecte peisagistice atractive.
Izvoarele termale
Ape termominerale sulfuroase, iodurate, bromurate, radio active se întâlnesc în zona Vadu-
Oii – Hîrşova. Zăcămintele de apă termominerală sunt puse în evidenţă de forajele situate între
malul Dunării şi drumul dintre satul Vadu-Oii şi DN 2, la 2 km de oraş. Apa are o concentraţie
superioară de sulf şi H2S şi are curgere liberă într-un bazin de beton - ca amenajare minimă pentru
utilizarea la băi terapeutice.
Temperatura acestor ape are cca. 42-52 grade Celsius şi un debit de 8 l/s. Apele
termiminerale de aici sunt omologate asemănător cu cele de la Băile Herculane, putând fi utilizate
pentru cura balneară în bazele termale.
Apele termale din apropierea localităţii îi pot conferi statutul de viitor centru balnear,
oraşului Hîrşova.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 85
B. Resurse turistice antropice
I. Potenţialul cultural - istoric
A) Monumente şi situri arheologice:
• aşezarea neolitică de tip tell - rezervaţie, oraşul Hîrşova;
• cetatea romană Carsium - rezervaţie - oraşul Hîrşova;
Cetatea Carsium. Descoperim aici o cetate romană şi romano-bizantină. Istoricii apreciază,
că cel mai probabil, Carsium a fost ridicată încă din a doua jumătate a secolului I p. Chr. Mai
târziu, în timpul războaielor dacice, prin anul 103 p. Chr., împăratul Traian este cel care
consolidează fortificaţia cu ziduri din piatră. În documentele din Antichitate, Cetatea apare deseori
menţionată între secolele II şi VII p Chr.
În prezent, turiştii pot vedea ziduri impunătoare, cum ar fi „Turnul comandantului”, dar şi
un zid monumental, la Dunăre, unde a fost odată un port. Acest port a funcţionat timp de 17-18
secole, până când cetatea a fost distrusă.
Din epoca bronzului şi fierului, la Hîrşova, sunt mai multe situri. Se remarcă aşezarea
întărită cu şanţ de apărare, din prima vârstă a fierului (Hallstatt), dezvoltată pe terasa înaltă a
Dunării de pe Dealul Băroi în zonă, La Vii” sau, La Rasim”.
Există vestigii arheologice situate în teritoriul extravilan pe o suprafaţă de 5,74 ha.
Atracţiile turistice ale oraşului, deşi aproape neexploatate, sunt numeroase:
Foto: Sit arheologic Hîrșova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 86
Cetatea CARSIUM
Cetatea, la rândul ei, suprapune se pare, o aşezare getică, poate chiar o fortificaţie. A fost
construită după toate probabilităţile în timpul împăratului Vespasianus (69-79) când pe linia
Dunării şi-au făcut loc mai multe fortificaţii romane. În timpul războaielor daco-romane,
împăratul Traian (98-117) zideşte cetatea în piatră pentru Ala ÎI Hispanorum et Aravacorum, cel
mai târziu la 103.
Ulterior, a fost distrusă de germani, huni, slavi, avari fiind refăcută tot de atâtea ori.
Documentele istorice şi arheologice afirmă că cele mai importante lucrări sunt cele realizate în
timpul împăraţilor Constantin cel Mare (306-337) şi Iustinian (527-565).
După o lungă absenţă datorată venirii bulgarilor la sudul Dunării, bizantinii în timpul
domniei împăratului Ioan I Tzimiskes (969-976) refac cetăţile dunărene din temelii, aşa cum se
va mai întâmpla mai târziu, în evul mediu. Între secolele XV-XIX cetatea devine o fortăreaţă
otomană. Izvoarele consemnează trecerea pe aici a trupelor lui Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş,
Iancu de Hunedoara, Mihai Viteazul, Radu Şerban etc.
În secolele XVII-XVIII a fost teatrul unor confruntări militare dramatice între trupele
otomane, austriece şi turceşti, fiind distrusă de fiecare dată. În urma tratatului de la Adrianopol
din 1829 Imperiul Otoman a fost obligat de Rusia să distrugă fortificaţiile de pe malul drept al
Dunării. Cetatea este dărâmată şi părăsită iar piatra din ziduri a fost scoasă pentru a se clădi
oraşul modern.
Cetatea de la Hîrşova (Carsium) este unul din cele mai importante puncte fortificate
pluristratificate de pe linia Dunării. Ocupă acelaşi loc şi a jucat acelaşi rol ca cetăţile Durostorum
(Silistra) şi Noviodunum (Isaccea). A dat naştere, în imediata vecinătate, la numeroase situri din
antichitate până în evul mediu târziu (aşezări cu caracter urban şi rural, mai multe necropole).
Peste toate acestea se suprapune oraşul modern.
Cetatea de la Hîrşova prezintă însă caracteristici cu totul aparte în peisajul siturilor
dunărene. Este reprezentativă pentru întreaga istorie a Europei sud-estice având în vedere că pe
acelaşi amplasament se construiesc şi reconstruiesc mai multe fortificaţii, în perioade şi epoci
diferite, timp de aproape două milenii.
Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comandantului”,
pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid
monumental, lung de cca 40 m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la
distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole!
Oraşul de astăzi se ridică peste cetatea romană, romano-bizantină, medievală şi necropolele
acestora. Alături de cetate se găseşte o aşezare neolitică cu o vechime de şapte milenii. Evoluţia
acestora este oglindită în vitrinele Muzeului Carsium. Prin marea zestre istorică, Hîrşova are o
semnificaţie cu totul specială: este locul unde poţi învăţa să convieşuieşti cu propria istorie.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 87
Cetatea Bizantină
Cetatea romană a fost construită cel mai târziu în primii ani ai secolului II p. Chr şi
refăcută de împăraţii Constantin Cel Mare şi Justinian. Este reconstruită de bizantini şi mai apoi de
genovezi. Acum se datează zidul instalaţiei portuare, ridicat peste cel antic, unic pe linia Dunării,
încă în picioare, în stare precară de conservare. Între secolele XV- prima parte a secolului al XIX-
lea, s-a aflat sub stăpânire otomană.
Documente istorice (mărturii scrise, litografii) şi arheologice (resturi de ziduri) arată că în
evul mediu cetatea era formată din două fortificaţii, una mare, în spaţiul rezervaţiei actuale, şi alta
mai mică, pe dealul opus, în aval de port, ambele unite printr-o incintă ale cărei urme pot fi
urmărite prin oraşul actual.
Cetatea a avut rolul de a asigura paza şi apărarea celui mai important vad de trecere peste
Dunăre care asigura legătura dintre comunităţile din Câmpia Română cu cele de pe litoralul vestic
al Mării Negre, mai târziu cu lumea din sudul Peninsulei Balcanice.
Dealul Cetăţii” văzut de pe Dunăre. Pe suprafaţa acestuia se află ruinele cetăţii romane,
romano-bizantine (cunoscută sub numele de Carsium) şi medievale.
Tell-ul de la Hîrşova a fost descoperit în 1961.
Tell-ul neo-eneolitic de la Hîrşova este unul dintre cele mai importante obiective de acest
gen din sud-estul Europei, si aparţine "Culturii Gumelnita", si anume epocii pietrei şlefuite, în
jurul anilor 4600. Movila înaltă de 12 metri, ruptă abrupt în direcţia Dunării, este locul în care
arheologii sapă de decenii. Din anul 1993 şi până în prezent un grup multidiscipliar de arheologi
români şi francezi cercetează tell-ul. La baza sa, primii trei metri ai depozitului arheologic aparţin
culturii Boian, mai exact ultimelor două faze ale sale, în care apar şi materiale aparţinând culturii
Hamangia.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 88
Perioada cea mai importantă din evoluţia tell-ului poate fi considerată cea atribuită culturii
Gumelniţa, care în plan vertical ocupă circa 7 m. Nivelele gumelniţene sunt suprapuse de cele
aparţinând culturii Cernavoda I, cu o grosime de circa 1,5 m. Ele au fost puternic afectate de
locuirile ulterioare, începând cu epoca bronzului şi până în epoca contemporană, astfel încât s-au
păstrat puţine complexe intacte.
Tell-ul eneolitic Fortificaţia bizantina Hîrşova
În anul următor se execută un sondaj care stabileşte stratigrafia acestuia. Săpături
sistematice încep abia în anul 1985, iar din 1993, aici se derulează un program comun de cercetare
şi formare de specialişti româno-francez. În cadrul colaborării, în anul 1997, s-a deschis, la Paris,
expoziţia intitulată “Viaţa pe malul Dunării acum 6500 de ani” care a reunit cele mai semnificative
descoperiri efectuate în aşezare.
Un moment important îl reprezintă anul 1993 de când pe tell se desfăşoară programul
comun de cercetare româno-francez cu participarea directă a unor specialişti din această ţară, între
care un rol deosebit îl au de zece ani istoricii francezi Bernard Randoin şi Yannick Rialland.
Toate acestea au contribuit nu numai la introducerea pentru prima oară în ţara noastră a unei
concepţii şi tehnici de săpătură noi, dar şi crearea în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a
Centrului Naţional de Cercetare Pluridisciplinară format din tineri specialişti români pregătiți in
diverse centre de cercetare din Franta.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 89
Turnul Din ruinele vechii cetăţi, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul
comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m.
Fortificaţia bizantină
Fortificaţia bizantină a fost descoperită în anul 2003, şi este situată în capătul de Vest al
străzii Carsium, la intersecţia cu str. Lunei. Zidurile fortificaţiei au ieşit la iveală cu ocazia
săpăturilor pentru construcţia unei şcoli noi, investiţie ce urma să se realizeze pe acest
amplasament în cadrul unui Program cu Banca Mondială, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi
Primăria Hîrşova.
Aici se vedea, la suprafaţă, un rest de construcţie din piatră cu mortar. Adâncirea secţiunii
a scos la lumină colţul unui zid cu traseul N - S. În partea interioară s-a excavat până la
adâncimea de 0,40 m. Este posibil ca acest spaţiu să mai păstreze depuneri arheologice. Din
păcate, aici săpătura n-a putut fi continuată. Într-un sondaj de 0,50 x 0,50 m, executat în
exteriorul zidului, spre N, pentru a putea determina adâncimea maximă, s-a ajuns la stâncă la –
2,76 m. Grosimea zidului, variabilă, este de 1,70 m. În emplecton s-a identificat un stâlp
secţionat, pe care se mai văd literele (M) PXI (I). Paramentul exterior al zidului a fost demontat
în întregime. Emplectonul este compus din piatră bolovănoasă cu mortar de bună calitate.
Descoperirea acestor ziduri, fără a fi realizată o cercetare minuţioasă, a determinat
abandonarea proiectului. Ultimele observaţii au fost făcute cu ajutorul câtorva studenţi – la
sfârşitul practicii – şi a angajaţilor Muzeului „Carsium”. În lipsa forţei de muncă, după această
dată, cercetarea a încetat. Primăria doreşte să realizeze în această zonă un parc arheologic, prin
punerea în valoare a vestigiilor, fapt ce impune executarea unor cercetări de amploare şi
consolidarea construcţiilor.
B) Monumente istorice şi de artă de factură religioasă
Pentru a simţi spiritualitatea care învăluie această zonă, trebuie vizitată Biserica Sf.
Constantin şi Elena şi Mânâstirea Prodromita Hîrşova.
Biserica “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”
Biserica actuală se află aşezată în partea de apus a oraşului, pe un masiv de piatră calcaros
ce s-a aflat în interiorul fostei cetăţi romane Carsium după planurile unei echipe din ingineri
italieni, proiectul fiind coordonat de renumitul Anghel Saligny.
Din fosta cetate nu a mai rămas decât o bucată de zid gros de 2 m, care se găseşte în partea
de Sud a oraşului. Biserica a fost sfinţită la 8 septembrie 1908 cu hramul “Sfinţii Împăraţi
Constantin şi Elena”, ce-l poartă şi astăzi, de către Preasfinţitul Episcop al Galaţilor. În timpul
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 90
războiului din 1916 biserica a fost profanată de către armata turcă, fiind transformată în grajd de
cai. S-a resfinţit în 1919, redându-se cultului cu aceeaşi frumuseţe.
Geamia a fost construită în anul 1812. Interiorul conservă arhitectura specifică din lemn de la
începutul secolului al XIX -lea, în timp ce la exterior a suferit anumite schimbări. Necropola se
află la nord-est de cetate. Multe morminte se mai păstrează încă în formă iniţială. Pentru marcarea
monumentelor funerare s-au utilizat elemente de arhitectură sau fragmente de stâlpi miliari, cu
inscripţii, din perioada romană. Piesele au fost recuperate şi publicate încă de la sfârşitul secolului
al XIX-lea. Este Monument istoric de categoria A şi este cea mai importantă mărturie a prezenţei
populaţiei musulmane la Hîrşova. Edificiul a fost ridicat, în anul 1812, în timpul sultanului
Mahmud al II-lea (1808-1839) şi este înscris pe lista monumentelor istorice din România.
Geamia, constuită în 1812, şi Biserica Ortodoxă „Sf. Împ. Constantin şi Elena” sunt
aproape singurele mărturii ale arhitecturii monumentale din secolele XIX-XX.
Mănăstirea Prodromita poate deveni in timp centru al turismului ecumenic.
C) Monumente şi ansambluri de arhitectură civilă
Muzeul Carsium. Turiştii care îi trec pragul pot vedea obiecte caracteristice culturilor
neolitice (Hamangia, Gumelniţa), culturii epocii metalelor, dar şi semne ale evoluţiei civilizaţiei
romane, romano-bizantine şi medievale la Dunărea de Jos.
Muzeul de la Hîrşova a fost înfiinţat de Vasile Cotovu, profesor şi directorul şcolii din
Hîrşova, fiul lui Ioan Cotovu, întemeietorul învăţământului de stat, din localitate, după 1878. A
fost inaugurat, la 1 mai 1904, în prezenţa Regelui Carol I, Reginei Elisabeta, Principelui Ferdinand
şi Principesei Maria, Micii Principi Carol şi Elisabeta, însosiţi de primul ministru şi ministrul
lucrărilor publice, aflaţi în voiaj pe Dunăre. Sediul iniţial al muzeului a fost în clădirea şcolii. Aici
V.Cotovu a strâns obiecte istorice şi arheologice, etnografice, colecţii de tablouri, minerale, roci
etc. reprezentative pentru teritoriul dintre Dunăre şi Mare. Din acest motiv s-a numit „Muzeul
Regional al Dobrogei”. După ce a fost devastat în primului război mondial, muzeul va fi refăcut în
locuinţa directorului şi reinaugurat, la 29 mai 1926, în prezenţa Regelui Ferdinand şi a Reginei
Maria.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 91
Foto Imagine din muzeul vechi
După moartea lui V.Cotovu, în primii ani ai regimului comunist, muzeul este desfiinţat.
Dezvoltarea cercetării arheologice şi numărul mare de obiecte descoperite întâmplător, impune
reorganizarea sa. În anul 1987 se deschide o Expoziţie Arheologică cu cele mai reprezentative
descoperiri de la acea dată. Din 1993 Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, preia
acţiunea redeschiderii a muzeului de la Hîrşova. După ce este amenajat, la sfârşitul anului 2005
este înscris în Ghidul Muzeelor şi Colecţiilor din România. La 20 aprilie 2006, Regele Mihai şi a
Regina Ana au inaugurat şi vizitat Muzeul Carsium Hîrşova ducând astfel, mai departe, tradiţia
istorică
Muzeul de istorie
Actualul muzeu ilustrează, prin cele mai reprezentative descoperiri din siturile de pe raza
localităţii, aspecte ale dezvoltării civilizaţiei din neolitic până la începutul epocii moderne. În
spaţiul exterior, într-un mic lapidarium, sunt expuse fragmente arhitecturale specifice epocii
romane în principal, (coloane, baze de coloane, arhitrave, monumente funerare, borne de drum
etc.) dar şi din evul mediu. Unele, dintre acestea, au făcut parte din vechiul muzeu şi s-au aflat zeci
de ani într-un parc din faţa şcolii vechi, aşa cum au fost instalate la începutul secolului al XX-lea..
Între piese sunt două fragmente de inscripţii romane, unul de la Capidava, altul de la Ulmetum,
aduse la Hîrşova încă de la mijlocul veacului trecut.
Fostul local al Muzeului Carsium 2005
Muzeul Carsium detine una dintre cele mai valoroase colecţii de fosile jurasice alcătuită
din spongieri, bivalve (scoici ), gasteropode (melci), amoniţi, brahiopode, echinoderme. În lipsa
spaţiului adecvat pentru expunere, aceasta stă deocamdată, la dispoziţia specialiştilor. Colaborarea
cu Institutul Geologic al Romaniei va conduce în scurt timp la valorificarea ştiinţifică a colecţiei.
În cadrul uni proiect finanţat cu fonduri europene, ERCIP în cadrul Programului INTERREG IV
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 92
C, a avut loc o prima prezentare a celor mai reprezentative fosile.
Statuia eroului necunoscut
Crucea de piatră
La 17 septembrie 1912 a fost ridicat în apropiere de Hîrşova, din piatră şi granit, pe un
soclu de piatră 1020 x 2300, Monumentul dedicat ostaşilor „Crucea Marinarilor“, obiect de artă
ambientală
Şcoala veche orăşenească – construită în 1904
Statuia Ioan Cotovu în parcul Școlii Vechi
Şcoala veche Hîrşova - o emblemă culturală a dobrogenilor a fost ridicată la începutul
secolului XX la iniţiativa ilustrului dascăl Vasile Cotovu, fiul lui Ioan Cotovu, şi a respectat, la fel
ca şi biserica din spatele ei, planurile arhitecturale ale lui Anghel Saligny. Inaugurarea a avut loc
pe 1 mai 1904 și s-a făcut cu salve de tun în prezenţa regală. La inaugurarea sa a participat însuşi
Regele Carol I, iar camerele sale au adăpostit prima bibliotecă, dar şi primul muzeu regional al
Dobrogei. Şcoala veche a fost bombardată în prima conflagratie mondială și în mare parte a fost
distrusă. După război a fost reabilitată, iar la recepţie a venit însuşi regele Carol I, în 1926.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 93
Centrul vechi al oraşului Hîrşova (1880-1925);
Şcoala veche a funcţionat până în 1962, apoi a fost transformată în internat al liceului din
oraş, iar în cele din urmă închisă. Văzută de pe stâncile ce îmbracă malurile Dunării, Şcoala
“Vasile Cotovu”, este declarată monument de arhitectura, iar destinul ei este de a transmite lecţia
de cultură, mai departe.
Din anii 80, până când a fost abandonată, elevii de la liceul tehnologic îşi făceau practica în
atelierele amenjate la parterul şcolii.
Casa învăţătorului Vasile Cotovu se află, la fel ca şi şcoala, într-o stare avansată de
degradare.
D) Monumente de artă plastică comemorative
Monumentul eroilor
În aval de port pe “Dealul Belciug” sau “Dealul Monumentului” a fost ridicată în anul
1913 o cruce monumentală dedicată soldaţilor de pe şalupă, Trotuş “, scufundată la 17 septembrie
1912 în urma coliziunii cu vaporul de pasageri al societăţii ungare, Szencheny Istvan “.
Pe suprafaţa “Dealul Monumentului” s-au descoperit vestigii din epoca bronzului şi
fierului. Sunt vizibile încă resturi ale fortificaţiei care apăra oraşul din această parte. După primul
război mondial, « casa pompierilor », care domina oraşul de pe înălţime a fost mărită şi
transformată în « Gimnaziul Principele Mihai ».
E) Etnografie şi folclor
- Ansambluri folclorice renumite de dans românesc şi turcesc
Ansamblul folcloric Carsium
- Manifestări folclorice şi culturale
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 94
Uniunea Democrată Turcă din România organizează periodic o serie de manifestări culturale sub
egida: „Hîrşova - străveche cetate otomană". Proiectele au fost structurate pe mai multe
componente îmbinând cunoaşterea evenimentelor istorice cu valorificarea tradiţiilor comunităţii
turce de la Hîrşova. Manifestările au fost organizate de filiala Hîrşova a UDTR în parteneriat cu
Muzeul Carsium din localitate. Evenimentele au constat în: simpozionul cu tema „Pietre funerare,
tradiţii şi semnificaţii religioase", vizitarea cetăţii Hîrşova şi a necropolei otomane, monument
istoric de importanţă naţională şi europeană. Conturarea „Programului de măsuri privind
conservarea şi valorificarea monumentelor otomane de la Hîrşova. „Istoria comunităţii musulmane
din Hîrşova este una dintre cele mai vechi şi mai interesante, datând de peste 600 de ani. Este
important pentru noi ca şi comunitate etnică să facem cunoscut adevărul istoric despre existenţa
noastră pe aceste meleaguri", a spus preşedintele UDTR, Osman Fedbi.
Potenţialul tehnico-economic
• podgoriile de la Hîrşova
Colinele Dobrogei (Regiunea VI) Situată în sud-estul României, corespunde în întregime
Podişului Dobrogean, clar delimitat între Dunăre, Marea Neagră şi frontiera cu Bulgaria.
Particularităţile fizico-geografice ale acestei regiuni viticole sunt imprimate în esenţă de
predominarea reliefului de platou, cu slab-moderată altitudine şi fragmentare, de învelişul loessic
aproape generalizat şi de bioclimatul net continental al stepei-silvostepei pontice, a cărui
excesivitate este parţial atenuată de vecinătatea Mării Negre şi de masele acvatice din Balțile şi
Delta Dunării. Cadrul natural constituie, desigur, condiţia de bază în dezvoltarea viticulturii
acestei regiuni, multe dintre vinurile sale fiind solicitate la export încă din antichitate. Pentru
calitatea lor superioară pledează întreaga ambianţă a factorilor ecologici, dar suveran se impune
climatul cu potenţialul său caloric deosebit de avantajos, mai puţin componenţa sa hidrică care
rămâne deficitară sub aspect natural dar nu dificil remediabilă antropic. Regiunea viticolă a
Colinelor Dobrogei cuprinde podgoriile Sarică-Niculiţel, Istria-Babadag, Murfatlar. În cadrul
acestora se află 9 centre viticole (Măcin, Niculiţel, Hîrşova, Valea Nucarilor, Babadag, Istria,
Cernavodă, Medgidia, Murfatlar), iar exterior acestora, încă 5 centre viticole independente (Dăeni,
Hîrşova, Mangalia, Adamclisi, Chirnogeni).
• podul peste Dunăre de la Giurgeni;
Podul are o lungime de 1456 metri şi o lăţime de 16,8 m. Construcţia a fost terminată în
1970, proiectul podului fiind făcut de IPTANA Bucureşti.
În ultimii ani, la Hîrşova, se organizează ,,Zilele oraşului”, ,Ziua Recoltei”, Festivalul
”Primăvară dobrogeană”– proiect înscris în Calendarul Activităţilor Educative Judeţene.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 95
5.5.2 Formele de turism practicabile
Resursele naturale şi antropice spaţiului adiacent Dunării în acest sector crează premise
favorabile practicării unor forme de turism variate, iar prin amenajări specifice, acestea pot fi
dezvoltate şi diversificate.
Turismul de circulaţie:
Turismul itinerant cu valenţe culturale este favorizat de existenţa a numeroase
localităţi cu obiective turistice şi se axează pe realizarea unor trasee tematice care
includ valori cultural-istorice sau educativ-recreative;
Turismul de tranzit este favorizat de existenţa unor drumuri europene (tronsonul
Urziceni - Hîrşova - Constanţa al E 60, pe unde pot fi dirijate importante fluxuri de
turişti.
Turismul ştiinţific se adresează specialiştilor pe probleme legate de cadru natural şi de
mediu (în special în ariile protejate din zonă). celor care doresc să viziteze rezervaţiile
naturale existente şi celor interesaţi de biotopul aferent Dunării.
Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv valorifică bogatul potenţial cinegetic şi piscicol
(unde predomină crapul, plătica, ştiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunăre), ce oferă
largi posibilităţi de practicare a pescuitului sportiv pe Dunăre, din ariile forestiere, stufăriş
şi din apele Dunării (concursuri de pescuit).
Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (caiac, canoe, vele, yahting, agrement
nautic) - poate fi utilizat traseul Dunării. Dezvoltarea turismului, care să valorifice
potenţialul Luncii Dunării este unul din efectele economice şi sociale care își pot pune
amprenta pe dezvoltarea economică a oraşului Hîrşova.
Turismul rural, cu cazare în gospodăriile localnicilor, valorifică tradiţii legate de viaţa
rurală şi pescuit poate fi practicat în satul Vadu Oii.
Turismul de weekend - include mai multe forme de turism - pescuitul, vânătoarea şi alte
sporturi de agrement şi recreative si poate fi dezvoltat prin amenajarea unor structuri
turistice corespunzătoare (camping, căsuțe, bungalouri) care are la bază acelaşi potenţial
bogat şi variat al Dunării.
Turismul de odihnă şi recreere este legat de existenţa unui cadru natural cu valenţe
estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant şi posibilităţi de practicare a unor
activităţi recreative, în special în lunca Dunării.
Turismul de reuniuni şi congrese ar putea fi dezvoltat prin amenajări specifice în oraşul
Hîrşova, axat pe probleme de cooperare transfrontalieră şi dezvoltare durabilă.
Turismul uval se poate organiza pe baza existenţei culturilor de vita de vie din zona.
Alte forme de turism
Turism balneoclimateric prin exploatarea izvoarelor termale de la “Puturoasa”, viitoarea
stațiune Hîrşova Băi.
Turism arheologic determinat de existent vestigiilor arheologice în zonă.
Turism etnofolcloric prin redeschiderea festivalul concurs “Mlădițe Dunărene”.
Agroturism.
Eco turism.
Valorificarea izvoarelor de apă termală, finalizarea Muzeului de istorie, Cetatea
„Carsium”, Tell-ul, pescuitul, vânătoarea şi peisajul sunt puncte de atracţie pentru turiştii care trec
spre litoral dar şi pentru turismul cultural. Materializarea acestora va putea relansa activitatea
economică, respectiv comerţul şi turismul, ceea ce va impune oraşul ca un centru cultural, ştiințific
modern.
O oportunitate uriașă de dezvoltare a turismului în zona Hîrșova este reprezentată de
“turismul dunarean”.
Valorificarea potenţialului turistic de excepţie şi a poziţiei geopolitice pe care o are
sectorul românesc al Dunării în contextul european, armonizată cu un cadru juridic şi instituţional
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 96
adecvat, atrage după sine o diminuare a rolului de graniţă politică al Dunării şi o integrare mai
rapidă a României în structurile regionale şi europene. Între formele de cooperare interstatală,
turismul se detaşează ca o formă prioritară şi de avangardă.
Problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructură) în vederea
îmbunătăţirii şi diversificării ofertei turistice pe sectorul românesc al Dunării, se înscriu într-o
sferă mai largă a conceptului de dezvoltare durabilă.
Sectorul românesc al fluviului Dunărea, prin poziţia sa geografică şi geopolitică, poate să
devină, printr-o politică europeană şi amenajări corespunzătoare, un coridor economic între
Europa şi Asia Centrală, un model de cooperare transfrontalieră şi regională.
Dintre toate formele de cooperare ale ţărilor riverane Dunării, turismul se detaşează ca o
formă prioritară şi de avangardă. În acest context, resursele naturale şi antropice, bogate şi variate,
aferente tronsonului românesc al văii Dunării constituie argumente incontestabile pentru o
dezvoltare susţinută a activităţii de turism în această zonă, din păcate prea puţin valorificată până
în prezent.
Configuraţia diferită a reliefului şi varietatea potenţialului turistic evidenţiază forme de
turism specifice, posibil de practicat în fiecare sector al Dunării.
Sectorul Tulcea - Hîrşova se bucură de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor
prezente în zona defileului Dunării, dar suficient de interesante pentru a permite amenajări
turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt sporturile nautice, pescuitul
sportiv, turismul cultural şi religios, turismul fluvial, croaziere pe Dunăre şi pe canalul Dunăre -
Marea Neagră. De asemenea, se poate avea în vedere dezvoltarea turismului de congrese şi
reuniuni în oraşul Hîrşova. În plus, pe tot parcursul văii Dunării, se va pune accent şi pe
dezvoltarea unor dotări şi amenajări destinate cu precădere turismului internaţional, dată fiind
tradiţia şi importanţa deosebită a căii fluviale dunărene şi legăturii sale cu ţările Europei centrale
sau ale Orientului Apropiat.
Există numeroase porturi fluviale, adevărate porţi spre lumea europeană, prin care circulă
un număr mare de călători, turişti şi cantităţi importante de mărfuri. Renumite sunt Kelheim,
Regensburg, Straubing - în Germania, Linz, Viena - în Austria, Bratislsva - în Slovacia,
Budapesta, Mohacs - în Ungaria, Novi Sad, Belgrad - în Iugoslavia şi Orşova, Turnu Severin,
Giurgiu, Turnu Măgurele, Olteniţa - în România. În viitorul apropiat poate deveni un post
dunarean de exceptie și portul Hîrşova.
5.6 Infrastructura de transport
Transport local
Tipul de transporturi din oraşul Hîrşova sunt rutiere şi fluviale. Legătura cu oraşul
Constanţa se realizează pe drumul DN 2A, cu oraşul Tulcea pe DN 22A. Legătura cu oraşele
Cernavodă şi Brăila se poate realiza şi pe Dunăre, insă doar în scop comercial.
O altă cale de transport către Cernavodă şi Brăila o constitue fluviul Dunărea, însă
transportul de călători cu vaporul a fost suspendat încă înainte de 1989.
Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport din
Hîrşova, Medgidia, Constanţa, Tulcea şi Brăila.
Tabelul nr. 5.6 Număr autoturisme la nivel de oraş
Localitate Număr autoturisme
Persoane fizice Hîrşova 1450
Vadu Oii 29
Persoane juridice Hîrşova 180
Total 1659 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 97
Menţionăm că pe raza localităţii Hîrşova, incluzând Ferma 1 şi satul Vadu Oii, există un
număr de 3 societăţi ce au ca obiect de activitate transportul de călători în alte localităţi:
- SC GIS TRANS RAPID SRL - 4 microbuze
- SC TRANS MOVIAY SRL - 5 microbuze
- SC MENV TRANSCOM SRL - 6 microbuze
În ceea ce priveşte transportul de mărfuri şi călători, există următoarele trasee de autobuz:
Hîrşova – Crucea – Constanţa (1 oră şi 15 min.);
Hîrşova – Cernavodă – Medgidia (1 oră);
Hîrşova – Ciobanu;
Hîrşova – Gârliciu;
Brăila – Hîrşova – Constanţa;
Tulcea – Hîrşova – Slobozia – Bucureşti (singura legătură directă cu capitala, unde se
ajunge cel mai repede în 3 ore.);
Mangalia – Constanţa – Hîrşova – Slobozia.
Pe teritoriul administrativ al oraşului Hîrşova se află amplasate 6 (şase) staţii publice de
călători, cu următoarele locaţii:
Piaţa Agroalimentară: intersecţia str. Rozelor cu Șos. Constanţei;
Str. Vadului (atelier optică): intersecţia str. Vadului cu str. Plantelor;
Str. Vadului (pizzerie): intersecţia str. Vadului cu str. Plantelor;
Str. Plantelor (atelier service Pelivan): intersecţie str. Plantelor cu str. Aleea Cimitirului;
Str. Traian (în faţa bl. P 15)
Sat Vadu Oii (intersecţie drum comunal cu DN 2A)
Oraşul Hîrşova beneficiază de un sistem de transport călători intern - privat, reprezentat
printr-un număr de 11 autoturisme în regim TAXI, administrate în mare parte de persoane fizice
autorizate, după cum urmează:
- P.F.A. MIREA COSTEL - 1 autoturism
- P.F.A. MIREA MARIAN - 2 autoturisme
- P.F.A. POTAMIANOS GHEORGHE - 1 autoturism
- P.F.A. VASILE GABRIEL - 1 autoturism
- I.I. NĂDRAG GHEORGHE - 1 autoturism
- I.I. DOXAN IONEL - 1 autoturism
- I.I. ZAMFIR CRISTIAN - 1 autoturism
- I.I. ZAHARIA AUREL - 1 autoturism
- I.I. ZAHARIA MARIAN - 1 autoturism
- S.C. ZAHARIA SERVICE SRL - 1 autoturism
Pentru aceşti transportatori locali au fost amplasate staţii taxi după cum urmează:
- Judecatoria Hîrşova
- Spitalul orăşenesc Hîrşova
- Centrul oraşului
- B.R.D.
- Restaurant S.C. Emrin Serv S.R.L.
La nivelul oraşului Hîrşova există un număr de 1659 de autoturisme în proprietate
personală sau proprietatea agenţilor economici. O problemă importantă la nivel de oraş o
reprezintă locurile de parcare. Aceasta poate fi rezolvată prin găsirea de soluţii concrete, precum
construirea unei parcări supraetajate din fonduri nerambursabile (program POR sau Mediu) care să
mulţumească atât proprietarii de autoturisme, cât şi pe reprezentanţii instituţiilor publice.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 98
Tabelul nr. 5.7 Statistica auto pe localităţi şi încasări impozit
Locaţie
Statut
Număr Taxa curentă Taxa anuală
Hîrşova Persoane
fizice
1960 237533 295472
Persoane
juridice
475 167347 158913
Vadu - Oii Persoane
fizice
62 3866 4111
Persoane
juridice
2 804 670
Total general 2499 409551 459166
Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
Tabelul nr. 5.8 Statistica auto pe tip de mijloc de transport si impozitul încasat
Locaţie
Statut
Tip mijloc Număr Taxa curentă Taxa anuală
Hîrşova Persoane
fizice
Autobuze, autocare
microbuze
6 2256 2256
Autovehicole 12 tone 139 40650 54300
Tractoare în evidenţa 2 648 648
Motociclete 129 1256 1258
Tricicluri 7 99 305
Remorcă 1 tona 18 144 162
Remorcă 3 tone 8 170 272
Remorci 3-5 tone 2 104 104
Remorci 5 tone 25 1088 1536
Bărci 110 2246 2310
Bărci fara mototr 2 112 112
Bărci cu motor 9 1680 1890
Şalupe 1 1119 1119
Autoturisme 2000
cm3
973 50234 58028
Autoturisme 2600
cm3
45 31464 38016
Autoturisme 3000
cm3
19 34506 49338
Alte vehicule inreg. 33 1964 1964
Alte auto 19 7798 7858
Persoane
juridice
Autobuze, autocare
microbuze
16 6799 5664
Autovehicole 12 tone 71 28053 26406
Tractoare in evidenţa 2 518 864
Motociclete 3 68 56
Remorcă 1 tona 3 33 27
Remorcă 3 tone 1 41 34
Remorci 5 tone 52 3271 3328
Bărci fara motor 4 268 224
Bărci cu motor 1 252 210
Remorchere 3 3273 2727
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 99
Slepuri 6 3720 3102
Auto 2 a.m 10 6963 5808
Auto2+1 43 16.347 17.709
Autoturisme 1600 m3 85 5505 5024
Autoturisme 2600 m3 77 33871 33246
Autoturisme 3000
cm3
16 37785 35280
Scutere de apă 1 252 210
Alte vehicule inreg. 29 2590 3280
Alte auto 49 5880 4838 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
Transportul naval
Portul Hîrşova este amplasat la o distanţă de 103 km de oraşul Brăila, într-o zonă având
urmatoarele coordonate geografice latitudine 45°41′52.80″N, respectiv longitudine 27°57′6.84″E,
şi o suprafaţă de 14.401 m2 cu o lungime de cheu de 500m prevăzut cu dane pentru utilităţi.
Portul Hîrşova este conectat doar la sistemul rutier şi are un terminal pentru pasageri şi un
terminal pentru încărcătură lichidă. Dotările portului constau în două macarale plutitoare de 16
tone capacitate şi amenajări pentru depozitare a mărfurilor pe platforme deschise cu o suprafaţă de
12.500 m2 şi depozite închise cu o suprafaţă de 2.000 m2.
Transportul fluvial este însă puţin valorificat.
5.7 Servicii
Dinamica activităţilor de comerţ a cunoscut o evoluţie ascendentă prin mutările de pe piaţa
forţei de muncă din sfera activităţilor de producţie în sfera comerţului. În ultimii ani au apărut şi s-
au dezvoltat un număr mare de agenţi economici care au drept obiect principal de activitate
realizarea de operaţiuni cu caracter comercial, atât cu ridicată, cât şi cu amănuntul.
Comerţul şi serviciile se desfãşoarã pe teritoriul oraşului prin mai multe societãţi
comerciale private care desfac o gamã variatã de produse şi executã servicii cãtre populaţie.
În prezent existã un numãr de 97 unitãţi de comerţ în care îşi desfãşoarã activitatea, în
calitate de salariaţi, un numãr de 142 persoane şi un număr de 45 unităţi cu profil de prestări
servicii în care activează 128 de angajaţi.
Prestările de servicii către populaţie sunt realizate prin secţiile Socom Comixt, Direcţia
Confort Urban al Primăriei, Dacia Service, Consum Coop la care se adaugă alţi meseriaşi
autorizaţi.
Comerţul şi serviciile se desfăşoară pe teritoriul oraşului prin mai multe societăţi comerciale
private care desfac o gamă variată de produse şi execută servicii către populaţie. În oraşul Hîrşova
funcţionează unităţi de prestare de servicii de comerţ (alimentar, nealimentar, farmacii, imobiliare),
de alimentaţie publică (restaurant, cafenele, baruri, patiserie, cofetărie, brutărie, pizzerie), de
înfrumuseţare (coafor) de sănătate (cabinete medicale, laboratoare de analize, stomatologie), de
curăţenie (spălătorie auto, curăţătorie, igiena oraşului), croitorie, cizmărie, depanare radio-tv,
pictură, vidanjare, tâmplărie, servicii de închiriere, servicii auto, vulcanizare, servicii bancare,
servicii de poştă şi telecomunicaţii, servicii de telefonie mobilă, servicii de televiziune prin cablu,
servicii de ordine publică, servicii de protecţie.
Unități de alimentație publica
S.C. Emrin Serv S.R.L. – Restaurant
S.C. Adriano SRL – alimentaţie publică
S.C. Boss Consum SRL– alimentaţie publică
SC Logic Drink srl
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 100
SC Salon VIP srl
SC Imperial Ballrom srl – organizare de evenimente
SC Samy”Gym – strada Vadului
SC Alex Pub-str. Vadului nr. 42
Baruri
SC Class cafe bistro srl
SC Alfa bistro cafe
My Place Caffe Filicori
Pizzerie
Pizza house - strada plantelor (naţională)
Pizzeria Mark Trust
II Lupascu Florin – fast-food
Club Robert strada Vadului nr 41 berărie în aer liber
Firme cu activitate de comerț
Cooperativa CONSUMCOOP- Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse nealimentare;
SC Quercus srl – comert cu amanuntul;
SC Silvascarm Industry srl - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi
motociclete;
SC Alfa Med srl și SC Doris Farm 2003 srl - Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în
magazine specializate;
SC Info Astel srl - Comerţ cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice şi software-lui
SC Dial srl - Locul 1 în Top Profit România, localitatea Hîrşova;
Cooperativa Meșteșugărească Comixt – Hîrșova;
SC Silar srl – Hîrșova, comerț alimentar;
Firme cu specific de activitate – pază si protecție
C&I Securitate Rom srl
SC Carsium Protect srl
Unităţi de coafor – frizerie din Hîrşova
Coafor Alina Chivu strada Independenţei
Coafor Ene Florentina
Servicii de curăţenie locală a oraşului Hîrşova
Pentru întreţinerea igienei la nivelul oraşului Hîrşova şi asigurarea bunei funcţionalităţi a
oraşului Hîrşova, funcţionează societatea CARSIUM EDIL SRL cu profil de gospodărie locală.
SC Carsium Edil SRL are un număr de 79 de muncitori, 6 şefi de formaţie şi 8 persoane la
compartimentul administrativ.
Serviciile prestate de S.C CARSIUM EDIL SRL către populaţie sunt:
1. precolectare, colectare şi transport deşeuri;
2. gestionare animale fără stăpân;
3. măturat, spălat, stropit şi întreţinere căi publice;
4. curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea acestora în stare de funcţiune
pe timp de polei sau îngheţ;
5. salubrizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din parcurile oraşului;
6. întreţinerea fântânilor arteziene din oraş;
7. salubrizarea aleilor din parcurile oraşului şi a cimitirelor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 101
Serviciile bancare
Sunt realizate la nivelul oraşului Hîrşova de către filialele băncilor centrale, care execută
operaţiuni de împrumut, de decontare, depozite cu dobândă, etc. În oraş funcţionează Trezoreria
oraşului, mai multe sucursale bancare şi o agenţie C.E.C.
Agenţiile băncilor din oraşul Hîrşova sunt:
- Raiffeisen Bank
- BRD-Groupe Société Générale
- BANC POST
- Banca de credit.
Capitolul 6
CAPITALUL SOCIAL
6.1 Structura şi dinamica populaţiei
Diagrama nr. 8 - Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Tabelul nr. 6.1 Populaţia oraşului Hîrşova pe segmente de vârstă, în august 2016.
0-9 ani
10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30 - 44
ani
45-59
ani
60-64
ani
65-84
ani
peste 85
ani
1308 677 704 712 952 2545 2304 601 1321 104 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 102
Diagrama nr. 9 -Sursa: prelucrare autor date statistice
Tabelul nr. 6.2 Evoluţia demografică a oraşului Hîrşova, în perioada 2010 – 2015.
Anul Nascuţi vii Decedaţi
2010 138 112
2011 145 91
2012 152 99
2013 132 96
2014 124 110
2015 123 126 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Diagrama nr. 10 - Sursa: prelucrare autor date statistice
În graficul de mai sus este redată situaţia natalităţii şi a mortalităţii în perioada 2010 –
2015, şi după cum se poate observa sporul natural a înregistrat valori pozitive până în anul 2015,
când mortalitatea nu a depăşit numărul naşterilor.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 103
Tabelul nr. 6.3 Evoluţia populaţiei la nivelul oraşului Hîrşova, după domiciliu, 2010 - 2015.
Anul Sex masculin Sex feminin Total
2010 5596 5860 11456
2011 5595 5855 11450
2012 5581 5874 11455
2013 5566 5877 11443
2014 5553 5843 11396
2015 5515 5826 11341 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Tabelul nr. 6.4 Populaţia pe sexe şi stare civilă
Necăsătorit Căsătorit Divorţ Vaduv
Uniune
consensuala Total
Masculin 2143 2320 128 124 186 4715
Feminin 1776 2335 620 196 186 4927 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Diagrama nr. 11 - Sursa: prelucrare autor date statistice
Diagrama nr. 12 - Sursa: prelucrare autori date statistice
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 104
În perioada 2010 – 2015 se poate observa o scădere constantă a populaţiei oraşului
Hîrşova, mai ales în rândul persoanelor de sex masculin.
Tabelul nr. 6.5 Populaţia de 10 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ absolvite
Învăţământ superior
Învăţământ
postliceal şi de maiştri Liceal
Profesional
şi de ucenici
Învăţământ Gimnazial
Învăţământ primar
Fara
şcoala absolvită Analfabeţi Total
697 213 2255 933 2210 1397 679 421 8805
Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Diagrama nr. 13 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.6 Populaţia de 10 ani şi peste, analfabetă, pe sexe şi grupe de vârstă
10 -
14
ani
15 -
19
ani
20 -
24 ani
25 -
29
ani
30 -
34
ani
35 -
39 ani
40 -
44 ani
45 -
49
ani
50 -
54 ani
55 -
59 ani
60 -
64 ani
65 -
69 ani
70 -
74 ani
75
ani -
peste
Total 52 34 56 63 46 41 27 25 18 15 10 6 1 24
Masculin 17 15 25 29 17 16 12 10 11 3 4 2 0 2
Feminin 35 19 31 34 29 25 15 15 7 12 6 4 1 22 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 105
Diagrama nr. 14 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.7 Populaţia de 6 ani şi peste, după nivelul instituţiei de învăţământ pe care o
urmează
Învăţământ
primar
Învăţământ
gimnazial
Profesional
si de ucenici Liceal
Învăţământ
postliceal si
de maistri
Învăţământ
superior Total
500 416 10 453 28 129 1536 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Diagrama nr. 15 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.8 Populaţia ocupată pe sexe după sectorul în care lucrează
Societăţi
nefinanciare
şi financiare
Administratie
publică
Instituţii non-
profit in
serviciul
populaţiei
Gospodăriile
populaţiei Total
Total 2342 549 16 69 2976
Masculin 1546 253 9 32 1840
Feminin 796 296 7 37 1136 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 106
În Hîrşova, structura actuală a populaţiei ocupate, după nivelul de instruire este atât o
reflectare a configuraţiei actuale a economiei cât şi a deficitului de persoane cu studii medii
specializate. În aceste condiţii, chiar şi puţinele sectoare cu valoare adăugată ridicată care există în
economia românească se confruntă cu probleme în satisfacerea cererii de forţă de muncă calificată.
Aceste probleme sunt cauzate atât de contextul economic general dar şi de legătura slabă a
sistemului de educaţie cu cererea reală de competenţe, lipsa de experienţă în muncă, fapt care duce
la raţe reduse de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii.
Diagrama nr. 16 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.9 Populaţia ocupată pe sexe, după statutul profesional
Angajaţi Patroni/Angajatori
Lucrători
pe cont
propriu
Membri ai unei
societăţi
agricole
Lucrători
familiali Total
Total 2867 49 56 0 4 2976
Masculin 1769 35 35 0 1 1840
Feminin 1098 14 21 0 3 1136 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Diagrama nr. 17-Sursa: prelucrare autori date statistice
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 107
Tabelul nr. 6.10 Evoluţia beneficiarilor de ajutor social
decembrie 2014 februarie 2016
1161 1158
Sursa: AJPIS Constanta
Diagrama nr. 18 -Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.11 Beneficiari de ajutor pentru încălzirea locuinţei cu energie electrică.
2013-2014 2014-2015
18 15
Diagrama nr. 19 -Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.12 Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2016 pe grupe de vârstă.
0- 4
ani
5- 9
ani
10-14
ani
15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-34
ani
35-39
ani
40-44
ani
632 676 677 704 712 952 803 859 883
45-49
ani
50-54
ani
55-59
ani
60-64
ani
65-69
ani
70-74
ani
75-79
ani
80-84
ani
85 ani
si peste
1029 608 667 601 537 299 293 192 104 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 108
Diagrama nr. 20 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.13 Populaţia după etnie
TOTAL Români Maghiari Romi Turci Tătari
Ruşi-
lipoveni Greci
Altă
etnie
Informaţie
nedisponibilă
9642 7403 3 512 813 3 26 1 2 879 Sursa: date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Diagrama nr. 21 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Repartiţia pe culte:
Structura populaţiei după religie este predominant ortodoxă. Alte structuri confesionale sunt:
Romano - catolică = 937 persoane;
Musulmană= 916 persoane;
Baptistă = 1077 persoane;
Penticostală = 19 persoane;
Greco-catolică= 5 persoane;
Componenţa confesională a oraşului Hîrşova
Ortodocşi = 78,41%
Musulmani= 11,74%
Alte religii = 9,83%
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 109
Diagrama nr. 22 - Sursa: prelucrare autori date statistice
6.2 Forţa de muncă
Tabelul nr. 6.14 Forţa de muncă din localitatea Hîrşova. Evoluţia ei în perioada 2010 – 2015
Anul Număr mediu de
salariaţi
Someri inregistrati la sfarsitul anului
De sex
masculin
De sex
feminin
Total
2010 1728 382 257 639
2011 1681 412 267 679
2012 1660 463 316 779
2013 1640 476 382 858
2014 1685 403 276 679
2015 1675 368 261 625 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Diagrama nr. 23 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Din graficul de mai sus, în evoluţia numărului mediu de salariaţi pe perioada 2010 – 2015
se observă o scădere constantă în perioada 2010 – 2013, după care urmează o încercare de
revenire.
Acest lucru este în strânsă legătură cu numărul de şomeri înregistraţi în perioada 2010 –
2015, care au înregistrat valori inverse, şi anume se observă din graficul de mai jos un maxim al
şomajului din perioada menţionată, atins în anul 2013, atunci când şi numărul angajaţilor a scăzut.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 110
Diagrama nr. 24 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Diagrama nr. 25 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Printre şomeri se poate observa un raport mai mare al persoanelor de sex masculin.
Tabelul nr. 6.16 Analiza situaţiei economice pe domenii
Nr crt Domeniu de activitate Număr agenti
economici
Număr
salariaţi
1 AGRICULTURA 14 39
2 PRODUCTIE 25 113
3 CONSTRUCŢII 21 177
4 COMERŢ 97 142
5 TRANSPORT 22 57
6 SERVICII 45 128
TOTAL 224 656 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 111
Diagrama nr. 26 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Tabelul nr. 6.17 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale
Nr.crt. Tipul de activitate Numărul de persoane
1. Intermedieri financiare şi asigurări 31
2. Tranzacţii imobiliare 4
3. Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 33
4. Activităţi de servicii administrative 137
5. Administratie publică şi apărare; 297
6. Învăţământ 182
7. Sănătate şi asistenţă socială 170
8. Activităţi culturale 27
9. Alte active de servicii 46
10. Activităţi ale gospod private în calitate de
angajator de personal casnic 28
Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 112
Diagrama nr. 27 - Sursa: prelucrare autori date statistice
O altă cauză pentru rata de ocupare scăzută în rândul tinerilor, evidenţiată în chestionarele
aplicate, este cultura antreprenorială redusă, fapt care generează o densitate scăzută a IMM-urilor,
cu mult sub media judeţului Constanţa.
Pe fondul condiţiilor dificile generate de criza economică la care se adaugă progresul
tehnologic şi, nu în ultimul rând, îmbătrânirea populaţiei, economia oraşului Hîrşova se confruntă
cu probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa
muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de muncă, în anumite ramuri
economice, cu slabă utilizare a acesteia pe ansamblu.
Tabelul nr. 6.18 Numărul şomerilor la nivelul oraşului Hîrşova.
Anul
Total someri Barbati Femei
2013 858 476 382
2014 679 403 276
2015 625 364 261 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Tabelul nr.6.19 Ponderea şomerilor indemnizaţi raportată la populaţia activă (între 20-65 de ani)
populaţie activă şomeri indemnizaţi
7114 625
Doar unul din zece romi a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani. Majoritatea
romilor au ocupaţii necalificate. Pe de altă parte, această categorie de populaţie exercită o presiune
semnificativ mai mare asupra sistemului de protecţie socială comparativ cu restul populaţiei,
având în vedere că şomajul înregistrat în rândul populaţiei de etnie romă este de 3 ori mai mare
decât în rândul populaţiei majoritare non-roma.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 113
Diagrama nr. 28 - Sursa: prelucrare autor date statistice
În ceea ce priveşte, “munca la negru”, Inspectoratul Teritorial de Muncă duce o activitate
asiduă pentru depistarea angajatorilor care desfăşoară activităţi cu persoane angajate fără forme
legale.
Serviciile legate de şomaj, de mediatizarea muncii, de formare profesională, etc. se realizează
prin această agenţie.
Tabelul nr. 6.20 Numărul salariaţilor
Anul Total salariaţi
2013 1640
2014 1685
2015 1722
Forţa de muncă disponibilizată din marile întreprinderi afectate de procesul de
restructurare economică are o capacitate de adaptare la alte activităţi redusă, datorită faptului că
cei afectaţi de şomaj au, în general, o pregătire profesională strictă şi în sectoare neperformante
şi/sau au o vârstă ridicată (peste 40 ani). În aceste condiţii, adaptarea la cerinţele pieţei muncii este
mai dificilă, determinând creşterea şomajului de lungă durată.
Persoanele cu dizabilităţi intervievate au raportat în procent de 1,7 % că au fost angajate în
ultimii 3 ani şi 86% dintre acestea au raportat că nu au lucrat niciodată. Această situaţie este
agravată de nivelul scăzut de educaţie şi informare al acestor persoane, rata acestora de participare
la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii fiind cu mult sub media populaţiei generale.
Pe teritoriul oraşului îşi desfăşoară activitatea o filială a Agenţiei Judeţene de Ocupare a
forţei de Muncă Constanţa, cu 2 angajati.
6.3 Viaţa asociativă a oraşului Hîrşova
La nivelul Primăriei Hîrşova nu există o evidenţă certă a ONG-urilor care au ca obiect de
activitate acţiuni ce privesc îmbunătăţirea mediului economic, social, cultural etc. Sau o structură
asociativă a fundaţiilor şi asociaţiilor pentru a crea un parteneriat în realizarea unor obiective
comunitare, fiecare acţionând separat.
Pe teritoriul oraşului funcţionează următoarele ONG:
- Asociaţia Persoanelor cu Handicap” Zbor fără aripi” Hîrşova - Asociaţia s-a înfiinţat la
iniţiativa unor persoane cu dizabilităţi şi a unor părinţi cu copii cu dizabilităţi. Sprijină
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în special a copiilor şi tinerilor cu handicap aflaţi în întreţinerea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 114
familiilor lor, prin organizarea unor activităţi de socializare şi educative, ieşiri în aer liber,
excursii, serbări.
- Asociaţia crescătorilor de animale HÎRŞOVA - are ca scop promovarea intereselor
crescătorilor de animale precum şi gestionarea activităţii de păşunat din Oraşul Hîrşova, jud.
Constantă şi zonele limitrofe.
- Organizaţia profesională a pescarilor profesionişti, Cyprinus “Hîrşova - corespunde
intereselor generale profesionale ale pescarilor
- Asociaţia profesională a pescarilor “KAVIAR” HÎRŞOVA - corespunde intereselor generale
profesionale ale pescarilor
- Asociaţia “RROMI – SPERANŢA” HÎRŞOVA.
- Asociaţia oraşelor din ROMÂNIA asociaţia îşi propune să contribuie la realizarea unei
autonomii locale reale, conforme cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, prin: elaborarea şi
transmiterea, celor cu drept de iniţiativă legislativă, a unor proiecte de acte normative şi a unor
proiecte de modificare sau completare a legislaţiei existente;
- Asociaţia "ARATĂ CĂ ÎŢI PASĂ - HÎRŞOVA"
6.4 Asistenţa socială
Infrastructura de asistenţă socială din Hîrşova are o importanţă deosebită în structura
administraţiei pubice locale. Începând cu 01.05.2016 serviciul public de asistenţă socială s-a
transformat în Direcţia Publică de Asistenţă Socială Hîrşova, în baza HCL nr. 46/07.04.2016.
Direcţia Publică de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Hîrşova desfăşoară activităţi de
asistenţă socială privind acordarea beneficiilor sociale de la bugetul de stat şi local, consiliere şi
acordarea de sprijin financiar persoanelor defavorizate,
În categoria persoanelor defavorizate intră persoanele sărace sau care au veniturile foarte
mici, persoanele fără loc de muncă, persoanele ce suferă de dizabilităţi, persoane expuse cazurilor
de violenţa domestică sau alcoolism, vârstnicii.
O viitoare presiune a sistemului social local poate fi analizată din prisma populaţiei
vârstnice şi a persoanelor pensionate.
În cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială funcţionează serviciul ”Centrul de servicii de
îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoane vârstnice”, serviciu acreditat şi care a obţinut
licenţă definitivă de funcţionare în iunie 2016.
Serviciul funcţionează în baza HCL nr. 25/15.04.2003 şi HCL nr. 149/27.12.2006.
Conform HCL nr. 94/2015 s-a aprobat Planul anual de acţiune privind serviciile sociale, Codul
Etic şi Carta Drepturilor Beneficiarilor.
Toţi îngrijitorii pentru bătrâni la domiciliu sunt angajaţi cu contract individual de muncă de
8h/zi, pe durata nedeterminată. În prezent serviciul are 18 de îngrijitori bătrâni la domiciliu, toate
au atestat în baza Legii nr. 17/2000, emis de AJPIS Constanţa valabil un an de zile. Cele 18
îngrijitoare de bătrâni la domiciliu asigură servicii specifice pentru un număr de 18 bătrâni din
oraşul Hîrşova şi din satul Vadul Oii.
Îngrijitorii bătrâni la domiciliu au standardul de cost conform HCL nr. 3/26.01.2012
(Program Social local de Ajutorare a Persoanelor Aflate în Dificultate, Anexa 1, pct. 2 - Susţinerea
parţială sau totală a unor cheltuieli privind serviciile sociale de îngrijire a persoanelor în vârstă la
domiciliu, din bugetul local. În prezent costul serviciilor este susţinut financiar de bugetul local în
conformitate cu HCL nr. 3/2012, conform pct. 4 din contractul de furnizare de servicii sociale.
Ţinând cont de gradul de îmbătrânire al populaţiei şi de fenomenul generalizat, la nivel
naţional, de migrare a forţei de muncă, serviciile acordate persoanelor vârstnice vor trebui
dezvoltate şi adaptate acestei categorii sociale aflate în risc de excluziune socială. Autorităţile
publice locale au iniţiat demersuri în identificarea de soluţii şi găsirea de fonduri pentru înfiinţarea
unui cămin de bătrâni.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 115
Un alt serviciu public aflat în coordonarea DPAS Hîrşova este creşa pentru copii cu vârste
între 1 an şi 3 ani, care are, în 2016, un număr de 50 de locuri.
La nivelul oraşului Hîrşova există şi un segment important de familii care au ca unică sursă
de venit ajutorul social. În luna februarie 2016 există un număr de 1158 de dosare de ajutor social,
aferente unui număr de 1158 de familii. Este un procent semnificativ raportat la populaţia activă a
oraşului. Se constată o menţinere a numărului de beneficiari, în ultimii ani, neexistând fluctuaţii
semnificative.
Diagrama nr. 29 - Sursa: prelucrare autor date statistice
Un alt beneficiu social constă în ajutorul pentru încălzirea locuinţei acordat de la bugetul
de stat. Este acordat anual ajutor de încălzire cu lemne. Din anul 2013, cand, prin OUG 70/2011 a
fost introdus şi ajutorul pentru încălzirea cu energie termică, a existăt un număr de 18 cereri pentru
sezonul rece 2013-2014 şi un număr de 15 beneficiari în sezonul rece 2015-2016.
Diagrama nr. 30 - Sursa: prelucrare autor date statistice
Analizând viaţa economico-socială a oraşului, se observă discrepanţe majore între
potenţialul de forţã de muncă şi posibilităţile concrete de utilizare a acesteia.
Oraşul Hîrşova este o localitate care se confruntă cu o serie de probleme sociale: şomaj
crescut, condiţii precare de viaţă şi habitat a persoanelor de vârsta a III-a, persoane dependente de
alcool, femei şi copii victime ale violenţei în familie.
Structura categoriilor sociale vulnerabile şi defavorizate de pe teritoriul oraşului Hîrşova
este următoarea:
A) Familii/persoane singure
beneficiari de ajutor social (Legea nr. 416/2000) = 389familii= 1198 persoane;
beneficiari de alocaţie familială complementară/de susţinere (OUG nr.105/2003) =
220 familii;
B) Copii
copii abandonaţi de către părinţi (plecaţi la muncă în străinătate), aflaţi în grija
rudelor - 61
copii cu dizabilităţi - 20
copii instituţionalizaţi - 29
copii aflaţi în plasament familial - 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 116
copii care urmează programul de alfabetizare - 115
C) Persoane vârstnice
persoane vârstnice aflate în situaţii, de risc beneficiare de ajutor social - 8
persoane vârstnice îngrijite la domiciliu - 90
persoane vârstnice care solicită instituţionalizare - 3
D) Persoane cu handicap
persoane adulte cu handicap (gradul I, II şi III) - 228
asistenţi personali pentru persoane adulte cu handicap - 54
asistenţi personali pentru copii cu handicap grav - 36
O atenţie deosebită este acordată persoanelor vârstnice, a celor cu handicap şi rromilor.
Măsuri luate de Consiliul Local şi Primărie pentru a îmbunătăţi situaţia persoanelor/familiilor
aflate în dificultate:
înfiinţarea unui magazin ECONOMAT
acordarea de pachete cu produse alimentare
acordarea de ajutoare financiare de urgenţă pentru procurare de medicamente,
intervenţii chirurgicale, etc
Asistenţa medicală comunitară cuprinde în principal activităţi de identificare a
problemelor medico-sociale ale comunităţii, educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor prin
promovarea unui stil de viaţă şi mediu sănătos, mobilizarea populaţiei pentru participarea la
programele de vaccinări şi controale medicale profilactice, promovarea sănătăţii reproducerii şi
planificarea familială, îngrijirea şi asistenţa la domiciliu, curativă şi de recuperare în vederea
reinserţiei sociale, acordarea de îngrijiri paleative la domiciliu.
Scopul asistenţei medicale comunitare este de a asigura furnizarea de servicii integrate,
medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia
trăiesc.
Obiective:
promovarea măsurilor de sănătate care să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a
persoanelor de etnie romă;
asigurarea accesului cetăţenilor aparţinând minorităţii rome la educaţie în sistemul public
de învăţământ;
identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii;
Activităţi din categoria asistenţei medicale comunitară ce se desfăşoară la nivel de
comunitate Hîrşova
1. Educarea comunităţii pentru sănătate:
- Medierea relaţiei dintre beneficiarii de etnie romă şi medicii de familie;
- informare asupra necesităţii vaccinărilor;
- Informare privind administrarea corectă a tratamentelor conform prescrierii medicului;
- Consiliere privind îngrijirea corectă (igiena corporală) a sugarului şi a copilului în vârstă de
până la 7 ani, precum şi a igienei personale;
- Educarea mamelor pentru măsurarea temperaturii la sugari.
2. Promovarea sănătăţii reproducerii şi a planificării familiale:
- Informarea persoanelor vulnerabile, asupra bolilor cu transmitere sexuală şi orientarea acestora
spre cabinetele de planning familial;
- Consilierea şi însoţirea femeilor însărcinate la medicul de familie/specialist în vederea
efectuării analizelor medicale precum şi a controlului periodic.
3. Promovarea unor atitudini şi comportamente favorabile unui stil de viaţă sănătos:
- Informarea asupra igienei alimentaţiei, precum şi alimentaţia la sân;
- Identificarea nivelului de cunoştinţe şi a nevoilor de educaţie referitoare la o viaţă sănătoasă;
4. Educaţie pentru prevenirea bolilor în sezonul rece:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 117
- Asigurarea unui mediu de viaţă sănătos;
- Informarea asupra igienei locuinţei precum şi asupra riscurilor expunerii la temperaturi
scăzute sau foarte ridicate, în special a copiilor, vârstnicilor, dar şi a celor suferinzi de boli
cardiovasculare.
5. Activităţi de prevenire şi profilaxie primară, secundară şi terţiară:
- Informarea populaţiei cu privire la prevenirea contactării virusurilor gripal şi hepatic;
- Izolarea persoanelor care suferă de boli contagioase;
- Organizarea campaniilor de informare privind riscurile la boală;
- Distribuirea de pliante cu privire la bolile cardiovasculare, hepatită, diabet zaharat, gripă şi
viroze respiratorii, toxiinfecţii alimentare, fumat, prevenirea tuberculozei.
6.5 Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului
Infrastructura de siguranţă publică
Instituţiile de siguranţă publică ce acţionează pe teritoriul oraşului Hîrşova sunt Poliţia şi
Poliţia locală.
Poliţia este reprezentată de Secţia de Poliţie orăşenească Hîrşova, care funcţionează cu un
număr de 10 agenţi.
Poliţia Locală din Hîrşova şi-a început activitatea în anul 2005, funcţionând sub
administrarea Primăriei şi a Consiliului local. Poliţia Locală îşi desfăşoară activitatea în interesul
comunităţii locale, exclusiv pe bază şi în executarea legii, precum şi a actelor autorităţii
deliberative şi ale celei executive ale administraţiei publice locale şi în conformitate cu
reglementările specifice fiecărui domeniu de activitate, stabilite prin acte administrative ale
autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Are atribuţii privind apărarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea
infracţiunilor, în următoarele domenii:
A) ordinea şi liniştea publică, precum şi pază bunurilor;
B) circulaţia pe drumurile publice;
C) disciplina în construcţii şi afişajul stradal;
D) protecţia mediului;
E) activitatea comercială;
F) evidenţa persoanelor;
G) Alte domenii stabilite prin lege.
Poliţia locală Hîrşova îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor: legalităţii, încrederii,
previzibilităţii, proximităţii şi proporţionalităţii, deschiderii şi transparenţei, eficienţei şi
eficacităţii, răspunderii şi responsabilităţii, imparţialităţii şi nediscriminarii. Rolul acesteia este
asigurarea ordinei şi liniştii publice, păstrarea curăţeniei oraşului, menţinerea liniştii şi ordinei
publice în oraş.
Cazurile frecvente de intervenţie sunt datorate scandalurilor pe fondul consumului de
alcool şi/sau cazuri de violenţă domestică.
6.6 Educaţia
Actul educaţional care se desfăşoară în unităţile de învăţământ din oraşul Hîrşova cuprind
învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.
Cadrele didactice manifestă un interes constant pentru creşterea performanţei acţiunilor
educative, pentru dezvoltarea multilaterală a personalităţii elevului. Efortul depus de cadrele
didactice a fost răsplătit prin performanţele realizate de elevii şcolii la olimpiadele şcolare,
concursuri, festivaluri şi simpozioane organizate la nivel local, judeţean şi naţional.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 118
Diagrama nr. 31 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Dotarea unităţilor de învăţământ cu unităţi PC este în descreştere, deşi se pune accent pe
dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor TIC în toate domeniile. Motivul îl reprezintă lipsa surselor
financiare şi o slabă implicare în accesarea fondurilor structurale şi de coeziune specifice
învăţământului (proiecte POCU, Comenius, Erasmus+, Mediu, proiecte naţionale) prin care
instituţiile de învăţământ îşi pot îmbogăţi baza materială existentă.
Colectivele de cadre didactice din instituţiile de învăţământ Hîrşova, în bună parte foşti
absolvenţi ai liceului de aici, au pregătit miile de absolvenţi cu multă dăruire şi responsabilitate,
încât unii dintre aceştia lucrează astăzi în învăţământul universitar sau preuniversitar, fiind medici,
ingineri, ofiţeri, economişti, jurişti, preoţi, jurnalişti de prestigiu.
Tabelul nr. 6.21 Evoluţia populaţiei şcolare în perioada 2010-2015 în oraşul Hîrşova.
Anul Copii
inscrisi in
crese
Copii
inscrisi in
grădiniţe
Elevi înscrişi în
învăţământul
primar (inclusiv
învăţământul
special)
Elevi înscrişi în
învăţământul
gimnazial
(inclusiv
învăţământul
special)
Elevi inscrisi
in
învăţământul
liceal
Total
2010 - 377 555 465 744 2141
2011 - 352 543 452 817 2164
2012 - 334 587 425 648 1994
2013 - 321 537 444 637 1939
2014 25 313 568 463 620 1989
2015 14 322 568 450 693 2047 Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 119
Diagrama nr. 32 - Sursa: prelucrare autori date statistice
Mediul de provenienta al populatiei scolare:
- 40%copii din familii cu pregatire superioara.
- 50% copii din familii cu pregatire medie.
- 10% copii din familii cu pregatire minima sau fara pregatire (etnie roma).
Personalul didactic al unitatilor de prescolari.
6.7 Cultura, obiceiuri, evenimente locale, timp liber
Considerăm acest punct al analizei ca fiind esenţial în procesul de elaborare al
strategiei de dezvoltare locală a oraşului Hîrşova. Abordarea corectă a acestui domeniu trebuie
privită nu prin prisma unui beneficiu economic imediat, ci mai degrabă prin premizele de
dezvoltare pe care le crează în mod indirect.
O astfel de abordare viitoare a autorităţii publice locale va trebui să fie bine fundamentată
şi să definească măsurile şi acţiunile ce vor fi necesare pe termen scurt şi mediu pentru atingerea
unor obiective pe termen mediu şi lung. Dezvoltarea bazată pe promovarea valorilor culturale este
cea care poate genera beneficii reale comunităţii locale şi care asigură premizele unei dezvoltări
locale durabile.
Cultură şi arte
Casa de Cultură dispune de o sală mare de spectacole cu un număr de 364 locuri. În cadrul
edificiului există şi 3 foaiere în care se pot organiza activităţi sau spectacole cu un număr restrâns
de invitaţi (50 persoane). În prezent foaierul din aripa estică găzduieşte Clubul Pensionarilor.
În cadrul Casei de Cultură activează aproximativ 120 de copii şi tineri.
Pentru a valorifica aptitudinile artistice ale elevilor au fost înfiinţate formaţii de dans
popular, modern, grupuri vocale şi formaţii vocal-instrumentale.
Tabelul nr. 6.22 Număr persoane active în activităţile artistice
Nr crt Activitatea artistică Număr persoane
1 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM JUNIOR 16
2 Ansamblul de dansuri populare CARSIUM 16
3 Ansamblul de dansuri greceşti ANOIXI 16
4 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS KIDS 16
5 Ansamblul de dansuri moderne NOA DANS 16
6 Sectia de canto 30
7 Cercul de creaţie 10 Sursa: Date statistice Primăria Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 120
Casa de Cultură are 3 angajaţi: 1 director ce coordonează şi activitatea de creaţie, 1
instructor secţia canto, 1 responsabil bibliotecă. De asemenea, foloseşte în colaborare cu SC
CARSIUM EDIL SRL, în funcţie de solicitări 3 corepetitori (instrumentişti), 1 sunetist, 1
administrator, 1 costumier - îngrijitor. Pregătirea ansamblurilor de dans se face pe bază de contract
de prestări servicii de 3 instructori privaţi.
Unitatea dispune de o staţie de sonorizare, 1 microfon cu fir, 2 microfoane wireless, 2
DVD player, 1 acordeon, 1 staţie sonorizare mică, 1 retroproiector şi 1 ecran de proiecţie.
Casa de cultură a oraşului Hîrşova a organizat şi găzduit 9 (nouă) ediţii anuale ale
Festivalului de interpretare a muzicii uşoare pentru copii şi tineret “Mlădiţe dunărene.” Din anul
2014 festivalul a fost sistat din lipsă de fonduri.
Sursa de căldură a Casei de Cultură este reprezentată de 1 centrală termică pe combustibil
lichid, ce prezintă dese defecţiuni şi de cele mai multe ori nu este folosită din cauza lipsei
fondurilor pentru achiziţia combustibilului. Alternativa pentru încălzirea unităţii este reprezentată
de 2 sobe cu lemne şi 3 radiatoare electrice pentru sala de repetiţii. Sala de spectacole nefiind
încălzită deloc pe timp de iarnă.
Biblioteca orăşenească dispune de un fond peste 43.000 unităţi bibliotecă (volume de
cărţi din toate domeniile, cotidiene, monitoare oficiale, etc.). Această unitate deserveşte întreaga
populaţie din oraş şi din satul Vadu Oii. Ea a fost dotată cu un sistem modern de informatizare,
care vine în sprijinul cititorilor. Biblioteca beneficiază de o sală amenajată, pentru simpozioane
istorice şi literare, la care pot participa cetăţenii oraşului. Problema încălzirii unităţii este identică
cu cea de la Casa de Cultură, fiind nevoie de fonduri pentru combustibil şi pentru reparaţii sau
înlocuire centrală termică.
Clubul elevilor – este locul unde elevii din Hîrşova îşi pot petrece timpul liber în cadrul
secţiilor de arheologie, horticultură, ecologie/protecţia mediului, etc.
Tabelul nr. 6.23 Evoluţia indicatorilor relevanţi sectorului cultură
Denumire indicator 2013 2014 2015 2016
Instituţii de spectacole şi concerte -
total - număr
1 1 1 1
Locuri în sălile de spectacole şi
concerte - număr
364 364 364 364
Spectatori şi auditori la reprezentaţii
artistice - total- număr
6234 3824 4217 -
Personalul angajat din instituţiile şi
companiile de spectacole
3 9 8 -
Biblioteci - total - număr 4 4 4 4
Biblioteci publice – număr 1 1 1 1
Cititori active la biblioteci 2157 2783 2917 -
Volume eliberate 14440 15146 13130 -
Muzee - număr 1 1 1 -
Vizitatori ai muzeelor - număr 1645 1000 1093 -
Sursa: Date statistice INS Constanţa, Fişa localităţii Hîrşova
Tradiţii
În ultimii ani, la Hîrşova se organizează: „Zilele Oraşului”, „Ziua Recoltei. Pentru a
valorifica aptitudinile artistice ale copiilor au fost înfiinţate formaţii de dans popular, modern,
grupuri vocale şi formaţii vocal instrumentale. Evenimentele sărbătorite în oraş cu ritmicitate sunt:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 121
Ziua Naţională 1 Decembrie
Cu prilejul Zilei Naţionale se organizează acţiuni cu depuneri de coroane şi jerbe de flori la
Monumentul Eroului Necunoscut şi sunt arborate drapelele României şi Uniunii Europene la
balconul Casei de Cultură.
Ziua Armatei
În fiecare an pe data de 25 octombrie au loc evenimente culturale de recunoştinţă la
monumentul „Eroului Necunoscut” pentru eroismul şi jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea
noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-şi misiunea
nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.
Ziua Recoltei
Evenimentul are loc în luna octombrie, încheind „Zilele Oraşului Hîrşova”. La eveniment
participă producători agricoli din localitate şi întreg judeţul Constanţa precum şi prestigioase firme
din agricultură, industrie alimentară. Sărbătoarea este presărată cu momente artistice susţinute de
trupe şi ansambluri din localitate, judeţ şi din ţară.
Zilele Oraşului Hîrşova
În ultimul timp a devenit o tradiţie sărbătoarea „Zilele oraşului”, acesta fiind unul dintre
evenimentele importante ale comunităţii. Este un bun prilej pentru că oraşul să arate tot ce are
reprezentativ. Hârşovenii îşi etalează performanţele în domeniile cultural, sportiv, gastronomic,
etc.
6.8 Sport şi agrement
În localitate, activităţile sportive, se desfăşoară în cele trei săli de sport, pe stadionul de
fotbal al oraşului şi pe terenurile de sport ale instituţiilor şcolare. Întrucât există potenţial uman
orientat către performanţă, se impune îmbunătăţirea dotărilor şi modernizarea bazelor sportive,
astfel încât să permită diversificarea sporturilor practicate. Pentru promovarea imaginii oraşului se
impune amenajarea unei baze sportive şi de agrement care să includă spaţii de cazare sau
cantonament pentru sportivi, creând astfel posibilitatea organizării unor competiţii la nivel naţional
şi chiar internaţional.
Parcurile, zonele periferice ale oraşului şi malul Dunării, cu peisaje deosebite, sunt locurile
în care hârşovenii îşi petrec timpul liber şi, totodată, practică sporturi de agrement.
Prin grija autorităţii locale, Parcul din port şi spaţiile verzi au fost reamenajate şi întreţinute
an de an, pentru a crea hârşovenilor locuri de promenadă şi odihnă.
În oraşul Hîrşova sunt înregistrate doar 2 asociaţii sportive, principalele ramuri fiind
fotbalul, baschetul şi arte marţiale. Rezultatele obţinute de sportivii hârşoveni la campionatele
interne demonstrează nivelul ridicat de pregătire a acestora şi o permanentă preocupare pentru
obţinerea şi menţinerea performanţelor.
Clubul Sportiv Tae Keon Hîrşova - a fost fondat în anul 2001 şi are 65 sportivi
legitimaţi. În decursul anilor, sportivii clubului au obţinut nenumărate premii, atât pe plan intern
cât şi pe plan internaţional. Scopul clubului este de a atrage cât mai mulţi tineri către sport, pentru
dezvoltarea disciplinei, conduitei, relaţiilor sociale, autocontrolului, atenţiei şi nu numai.
În acest sens, CS Tae Keon Hîrşova a încheiat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului, prin Centrul de Plasament „Micul Rotterdam “, un protocol de colaborare în
anul 2013 pentru antrenarea gratuită a copiilor instituţionalizaţi în acest centru, unde deja participă
7 copii ce au obţinut 27 medalii pe parcursul a 2 ani competiţionali.
CS Tae Keon Hîrşova a participat la Cupa României 2016 cu o delegaţie formată din 26
sportivi. Luptătorii s-au întors acasă cu 16 medalii, dintre care Locul 1 – 5, Locul 2 – 3, şi Locul 3
– 8 medalii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 122
CLUBUL SPORTIV ASIART HÎRŞOVA - a fost fondat în anul 2003 şi are ca scop
iniţierea şi promovarea copiilor defavorizaţi, provenind din familii cu venituri mici, într-o
disciplină sportivă olimpică - TAEKWONDO WTF.
ASOCIAŢIA SPORTIVĂ CARSIUM - echipa de fotbal din Hîrşova
6.9 Mass-media
În oraşul Hîrşova reţeaua de telefonie are următoare structură:
reţea telefonie digitală - 32 km
reţea televiziune prin cablu - 22 km
reţea internet asigurate prin:
- Conexiunea prin linie telefonică (Dial Up);
- Conexiunea prin cablu;
- Fibră optică;
- Wireless (Radio modem);
- Prin cablu TV.
Televiziunea locală este reprezentată de:
- AKTA, brand-ul sub care Digital Cable Systems SA furnizează, la cele mai înalte
standarde încă din 2005, servicii de televiziune, internet şi telefonie clienţilor rezidenţiali, cu
preponderenţă în mediul rural dar şi în comunele din jurul Hârşovei, aici fiind transmise şi
anunţuri de interes local.
- Reţeaua de fibră optică a Telekom - MagentaONE reprezintă abonamentele ce oferă o
sinergie de servicii din portofoliul Telekom: cablu TV, internet fix, telefonie mobilă şi fixă.
Capitolul VII
Cercetarea socio-economică a oraşului Hîrşova
În vederea determinării nevoilor localităţii Hîrşova s-a analizat percepţia cetăţenilor
privind gradul de dezvoltare a oraşului, gradul de implicare a locuitorilor, oportunităţile existente
şi neexploatate prin prisma locuitorilor. Cercetarea a fost efectuată prin aplicarea unui chestionar
locuitorilor oraşului Hîrşova.
Total chestionare aplicate: 243
Studiul de piaţă este bi-dimensional şi presupune percepţia populaţiei privind dimensiunea
economică (indicatorii economici) şi potenţialul de dezvoltare al oraşului Hîrşova de habitat şi
analiza dimensiunii sociale (indicatorii sociali)
Prin analizarea celor două dimensiuni ne-am propus identificarea acelor parametri specifici
care sunt relevanţi pentru oraş şi deasemenea, relaţia între ambele dimensiuni (economică şi
socială).
Rezultatele chestionarelor aplicate ne dau indicii privind:
1. care este cererea identificată pe piaţă;
2. ce domeniu se poate dezvolta şi care este nişa de piaţă;
3. identificarea unui grup ţintă sau unui grup demografic ţintă;
4. care sunt investiţiile care pot să completeze nevoi reale ale pieţei existente;
Scopul studiului
Cercetarea sociologică a urmărit identificarea nevoilor de dezvoltare antreprenorială la
nivelul oraşului Hîrşova.
Populaţia cercetată
Grupul ţinta a studiului cantitativ este reprezentat de populaţia oraşului Hîrşova;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 123
Volumul eşantionului: 243 de persoane, reprezentând: locuitorii oraşului Hîrşova (angajaţi,
şomeri, antreprenori, persoane defavorizate);
Tipul eşantionului: probabilistic, proporţional cu structura populaţiei investigate pe oraş.
Criteriile şi stadiile de stratificare ale eşantionului sunt: oraş Hîrşova.
Elaborarea studiului a avut la bază un accentuat caracter consultativ şi participativ, ce a
inclus întâlniri şi discuţii ample cu respondenții.
7.1 Rezultate ale Chestionarului aplicat
1. Sunteţi mulţumit de cum arată oraşul dumneavoastră?
Diagrama nr. 33
La întrebarea “Sunteţi mulţumit de cum arată oraşul dumneavoastră?”, după cum reiese din
graficul de mai sus, 157 dintre respondenţi sunt mulţumiţi într-o oarecare măsură, iar 38 dintre
chestionaţi sunt mulţumiţi în mare măsură.
2. Care este ocupaţia dvs.?
Diagrama nr. 34
Dintre persoanele care au participat la chestionar 36% sunt persoane angajate, cu studii
medii, următorul procent, 20% fiind cel al persoanelor fără loc de muncă şi doar 19% sunt
persoane ocupate cu studii superioare.
3. Care consideraţi că este principalul neajuns al dezvoltării localităţii dvs.?
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 124
Diagrama nr. 35
32% dintre persoanele chestionate sunt de părere că principalul neajuns al localităţii
Hîrşova ar fi lipsa banilor, urmat de neimplicare 27%, atât a cetăţenilor cât şi a autorităţilor locale.
Pe ultimul loc ca şi impediment în calea dezvoltării ar fi cadrul politic, în opinia respondenţilor,
4%.
4. Atitudinea generală faţă de viaţa dvs?
Diagrama nr. 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 125
Cei care au participat la chestionar se arată foarte mulţumiţi de familie (221 răspunsuri),
locuinţă (204 răspunsuri) şi bunuri (188 răspunsuri).
Părerea lor despre viaţa în general pare a fi împărţită oarecum între mulţumiţi (110
răspunsuri) şi nemulţumiţi (106 răspunsuri).
La polul opus se află alimentaţia, unde 164 dintre cei chestionaţi au răspuns cu
“nemulţumit” şi localitatea, unde 167 dintre chestionaţi au răspuns cu “nemulţumit”.
5. Care consideraţi că sunt problemele localităţii, în viziunea dumneavoastră?
Diagrama nr. 37
Cea mai mare problemă a localităţii, după cum reiese din graficul de mai sus ar fi cea a
câinilor vagabonzi, 194 răspunsuri – foarte grav, aceasta a fost urmată de siguranţă pe străzi şi
informarea necorespunzătoare privind oportunităţile de dezvoltare.
Cei chestionaţi consideră ca cele mai puţin grave probleme ale localităţii sunt persoanele
sărace (143 răspunsuri – puţin grav) şi copii străzii/cerşetorii (194 răspunsuri – puţin grav).
Din grafic mai reiese că mulţi nu sunt informaţi cu privire la alimentarea cu gaz a localităţii
(118 răspunsuri – nu ştiu).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 126
6. Care consideraţi că ar trebui să fie principala preocupare a autorităţilor locale?
Diagrama nr. 38
Cei chestionaţi consideră că principala preocupare a autorităţilor locale ar trebui să fie
crearea de locuri de muncă pentru locuitori, 196 consideră această problemă foarte importantă.
Aceasta este urmată de drumuri, alimentarea cu apă şi relaţia dintre autorităţi şi cetăţeni, toate
aceste fiind considerate probleme importante ce ar trebui rezolvate. La polul opus se află şcolile,
locurile de joacă pentru copii şi transportul, unde cei chestionaţi nu cred că ar fi probleme de
importanţă majoră de rezolvat privind aceste aspecte.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 127
7. Ce vă doriţi în localitatea dvs?
Diagrama nr. 39
Cei chestionaţi sunt de părere că problemele urgente şi majore, ce ar trebui rezo lvate cât
mai rapid, sunt: siguranţa pe stradă (210 răspunsuri), repararea drumurilor (162 răspunsuri),
parcurile şi spaţiile verzi (121 răspunsuri). Printre lucrurile considerate de o mare importanţă în
localitate, cei chestionaţi consideră că ar trebui să ne numere şcolile curate şi dotate (186
răspunsuri), spitale dotate şi curate (166 răspunsuri) şi dezvoltarea turismului în zona (139
răspunsuri).
În partea opusă sunt clasate existenţa unor instituţii de lectură (89 răspunsuri), pe care cei
chestionaţi le consideră ca fiind neimportante.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 128
8. Principalele probleme ale mediului de afaceri în localitate.
Diagrama nr. 40
Principala problemă, care împiedică dezvoltarea unui mediu de afaceri în zonă, ar fi în
opinia celor chestionaţi, nivelul ridicat al impozitelor şi taxelor (153 răspunsuri), urmat de criză
economică şi lipsa comenzilor (121 răspunsuri).
9. Cele mai importante fenomene sociale negative:
Diagrama nr. 41
Fenomenul social cu cea mai mare influenţă negativă ar fi şomajul şi lipsa locurilor de
muncă, 25% dintre respondent sunt de această părere, acesta este urmat de sărăcie, 20% cred asta.
La polul opus se află abandonul şcolar, pe care doar 9% consideră că ar avea o influenţă
negativă asupra localităţii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 129
10. Care credeţi că este principala problemă de mediu din localitatea dvs.?
În ceea ce priveşte mediul înconjurător, principal problemă ar fi sistemul de canalizare,
considerat de 30% dintre chestionaţi ca fiind depăşit. Aceasta este urmată de numărul scăzut şi
dotările insuficiente ale platformelor de gunoi existente în localitate (29%) şi de salubrizarea
necorespunzătoare a spaţiilor publice (18%). În schimb doar 3% consideră că poluarea aerului
este cea mai puţin afectată în zonă.
11. Ce domeniu de activitate credeţi că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?
Diagrama nr. 42
La întrebarea “Ce domeniu de activitate credeţi că s-ar putea dezvolta în localitatea dvs?”,
cei chestionaţi sunt de părere, în egală măsură (18%) că s-ar putea dezvolta cu uşurinţă
agricultura, pescuitul şi activităţile de producţie. Aceste sunt urmate de turism (17%). La polul
opus se află prestările de servicii (5%).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 130
12. Cum consideri condiţiile actuale pentru a demara o afacere:
Diagrama nr. 43
În ceea ce priveşte condiţiile de dezvoltare ale unei afaceri 44% dintre cei chestionaţi sunt
de părere că acestea sunt nefavorabile şi doar 22% le consideră favorabile pentru demararea unei
afaceri proprii.
13. Care credeţi că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor?
Diagrama nr. 44
La întrebarea “Care credeţi că este problemă cheie cu care se confruntă un antreprenor?”
principal problemă pare a fi lipsa finanţării, 33% dintre respondenți au fost de acesta părere,
urmată de contribuţiile prea mari la bugetul de stat (23%).
Un procent destul de mare îl are şi lipsa competenţelor necesare, 16% consideră că nu
cunoştinţele necesare deschiderii unei afaceri proprii, atât în ceea ce priveşte legislaţia cât şi în
ceea ce priveşte antreprenoriatul.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 131
7.2 ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Potenţial agricol considerabil.
- Resurse energetice importante.
- Existenţa unui potenţial productiv ridicat în
agricultură şi piscicultură.
- Cadru natural propice dezvoltării activităţilor
de turism.
- Patrimoniu istoric şi arhitectural de excepţie
şi vestigii arheologice de peste 2.000 ani.
- Reţea reprezentativă a instituţiilor publice
- Reţea intraurbană corespunzătoare în
telecomunicaţii.
- Reţele tehnico-edilitare dezvoltate (apă,
canal, energie electrică).
- Reţea comercială dezvoltată.
- Sector de construcţii bine reprezentat.
- Instituţii financiar-bancare.
- Accesul la Dunăre şi la drumul european E
15.
- Diversitate etnică;
- Lipsa conflictelor interetnice.
- Infrastructura de aprovizionare cu apă
potabilă a localităţii (nitraţi peste CMA).
- Utilizarea încă insuficientă a tehnologiilor
informatice moderne şi a internetului în
procesul educaţional, dar şi în activităţile
economice.
- Penuria de specialişti în domeniul
gestionării asistenţei financiare
nerambursabile provenind de la Uniunea
Europeană.
- Implicarea scăzută a societăţii civile la viaţa
social-politică şi economică a zonei.
- Raportul negativ între populaţia activă şi
populaţia inactivă.
- Capacitate slabă de adaptare a agenţilor
economici la cerinţele pieţei.
- Infrastructura de afaceri insuficient
dezvoltată.
- Oportunităţile investiţionale ale zonei sunt
încă slab promovate în rândul potenţialilor
investitori.
- Anumite sectoare economice necesare
(precum recuperarea deşeurilor) sunt încă
slab dezvoltate.
- Migrarea forţei de muncă calificate în
străinătate.
- Lipsa infrastructurii pentru turism.
- Inexistenţa punctelor de informare care să
ofere detalii despre muzee sau obiective de
patrimoniu.
- Lipsa unor produse turistice permanente.
-Degradarea patrimoniului istoric şi
arhitectural şi nevalorificarea lui.
- Insuficientă dezvoltare a comunicării şi
comunicaţiei între instituţiile publice.
- Grad de uzură avansat al reţelelor tehnico-
edilitare (apă - canal).
- Declin economic al industriilor tradiţionale
(metalurgie, confecţii metalice, împletituri,
covoare).
- Slabă reprezentare a activităţilor economice
în sectorul agricol.
- Slabă dezvoltare a serviciilor pentru
populaţie.
- Investiţii reduse în segmentele cu valoare
adăugată mare: producţie, tehnologii înalte.
- Buget local insuficient.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 132
OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
- Potenţial balnear ridicat.
- Potenţial piscicol, portuar ridicat.
- Potenţial energetic ridicat din surse
regenerabile (soare, vânt).
- Creşterea cererii de servicii destinate
persoanelor, firmelor, etc.
- Creşterea cererii de specializare prin
adaptarea învăţământului şi a instruirii
profesionale la necesităţile pieţei muncii având
drept rezultat reducerea şomajului.
- Creşterea cererii consumatorilor pentru
produse ecologice stimulând astfel
îmbunătăţirea ofertei acestora.
- Deschidere către parteneriatul public - privat
- Utilizarea instrumentelor datoriei publice
(împrumuturi) ca surse atrase ale bugetelor
locale.
- Existenţa Planului Urbanistic General -
instrument de dezvoltare urbană.
- Existenţa unor planuri de reabilitare urbană şi
portofoliu de proiecte.
- Poziţionarea strategică oraşul fiind situat pe
rutele: Bucureşti – Constanţa, Bucureşti –
Tulcea şi Constanţa – Brăila – Galaţi.
- Existenţa unor condiţii favorabile pentru
obţinerea de finanţări nerambursabile de către
autoritatea publică locală şi entităţile publice în
perioada 2014-2020;
- Existenţa unei viziuni de dezvoltare locală a
Autorităţii Publice Locale;
- Potenţialul de dezvoltare al unor structuri de
sprijinire a afacerilor de tip cluster (de
exemplu în domeniul maritim, în domeniul
turismului).
- Alocarea fondurilor publice pentru
dezvoltarea infrastructurii pe criterii arbitrare
sau de apartenenţă politică şi clientelă de
partid.
- Suprasolicitarea infrastructurii publice
(drumuri şi sistemele de alimentare cu apă,
canalizare, energie electrică, gaze, iluminat
public etc.) şi incapacitatea acesteia de a
răspunde prompt tendinţelor de dezvoltarea a
zonei
- Tendinţa migraţionistă către Europa
occidentală manifestată în ultima perioadă de
către forţa de muncă calificată şi, în special,
de tineri, poate afecta pe termen mediu
dezvoltarea acelor activităţi economice ce
încorporează valoare adăugată mare.
- Accentuarea procesului de
dezindustrializare.
- Declinul economic continuu al activităţilor
industriale majore (metalurgie, confecţii
metalice).
- Insuficienţa resurselor bugetare
- Necorelarea responsabilităţilor transmise în
finanţare cu resursele bugetare aferente.
- Reducerea drastică a resurselor pentru
finanţarea obiectivelor de investiţii majore.
- Competiţia regională la surse de finanţare.
- Schimbări rapide în legislaţia economic.
- Declin continuu al activităţilor economice.
- Inexistenţa în planurile regionale a căilor de
transport rutier modern.
- Semnale îngrijorătoare privind viitoarele
evoluţii ale economiei mondiale ce pot afecta
climatul economic regional, naţional şi local;
- Instabilitate legislativă ce poate afecta
implementarea proiectelor de dezvoltare
locală;
În urma evaluării factorilor interni şi externi s-au identificat problemele critice cu care se
confruntă comunitatea din Hîrşova: activitate turistică “inexistenţa” în raport cu patrimoniul
deţinut, nu există structuri de primire turistică, activităţi de agrement insuficiente pentru atragerea
turiştilor; infrastructura edilitară şi de mediu se află la un nivel deficitar, activitate economică în
declin.
Oraşul Hîrşova nu reuşeşte să-şi găsească echilibrul, pierzând în continuare locuri de
muncă. Aici nu există investiţii străine şi din cauza unei infrastructuri deficitare. Activităţile care
concentrează cea mai mare parte a populaţiei ocupate sunt: „agricultură”, „comerţ”, „construcţii”.
Iniţiativa deschiderii unei afaceri în oraşul Hîrşova este văzută de majoritatea
intervievaţilor ca un obiectiv dificil. Chiar şi în condiţiile greoaie de deschidere a unei afaceri,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 133
domenii precum servicii, comerţ şi industrie rămân în topul preferinţelor din punct de vedere al
oportunităţilor oferite.
Ca principale probleme specifice oraşului Hîrşova care afectează activitatea firmelor, dar
şi principale dificultăţi identificate, sunt precizate blocajele financiare şi lipsa fondurilor şi a
lichidităţilor, relaţiile greoaie cu autorităţile, fiscalitatea mărită precum şi deficitul de personal
calificat.
Consultarea reprezentanţilor IMM-urilor şi a întreprinzătorilor a evidenţiat faptul că, din
perspectiva inovării, majoritatea IMM-urilor din oraşul Hîrşova se află într-un stadiu incipient.
Ele prezintă decalaje însemnate de competitivitate, în principal cauzate de următorii factori:
majoritatea IMM-urilor lucrează cu tehnologie învechită, foarte puţine reuşind să
introducă echipamente tehnologice noi şi eficiente;
IMM-urile din oraş au o orientare preponderentă către domenii de activitate cu nivel
tehnologic scăzut său mediu, cu efect negativ asupra posibilităţii de a satisface nevoile
pieţei naţionale şi a celor internaţionale;
investiţiile inovatorilor sunt distribuite, în principal, pentru asigurarea dotării tehnice
(maşini, echipamente şi software) şi nu se pune accent pe inovarea organizaţională, pe
achiziţiile de cunoştinţe externe de tipul drepturilor de utilizare de brevete, licenţe, know-
how, etc.;
majoritatea IMM-urilor întâmpină dificultăţi în acţiunile de implementare a noilor
tehnologii în absenţa cunoştinţelor necesare conducerii proceselor de schimbare
organizaţională;
majoritatea firmelor îşi bazează strategiile pe reducerea costurilor şi nu pe creşterea
productivităţii, în special din cauza abilităţilor reduse în domeniul managementului;
IMM-urile sunt slab capitalizate, în special din cauza existenţei unor exigenţe sporite din
partea băncilor pentru creditarea acestora;
fondurile structurale sunt greu accesibile.
Activitatea economică a oraşului Hîrşova în ultimii ani se caracterizează prin intrarea în
declin a ramurilor industriale, generând lichidarea şi/sau restructurarea marilor întreprinderi (cu
impact puternic asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.
Conform datelor statistice, în ultimii ani ponderea în economia oraşului Hîrşova o deţin
microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii.
Efectele crizei financiare şi economice s-au manifestat prin reducerea numărului de locuri
de muncă şi, implicit, prin creşterea şomajului, prin limitarea şi încetinirea creării de locuri de
muncă, cu consecinţe directe în blocarea intrării tinerilor pe piaţa muncii şi ieşirea de pe piaţa
muncii a persoanelor cu o poziţie vulnerabilă (persoane angajate cu contracte temporare, vârstnici,
persoane cu nivel scăzut de educaţie, persoane cu dizabilităţi)
Un factor îngrijorător este reprezentat de creşterea la nivelul oraşului Hîrşova a numărului
de tineri 15–24 ani cu dificultăţi în asigurarea unei tranziţii adecvate de la sistemul de educaţie la
piaţa muncii.
O atenţie deosebită trebuie acordată derulării de activităţi pentru identificarea tinerilor
inactivi, cu accent pe aceia cu nivel scăzut de competenţe şi care au dificultăţi în a se integra
social. Ei au posibilitatea de a beneficia de sprijin pentru găsirea unui loc de muncă de calitate,
posibilitatea deschiderii unei afaceri pe cont-propriu sau de urmare a unui program de formare,
precum şi de oportunităţile de reîntoarcere în sistemul de educaţie (măsurile de tip a doua şansă -
AP 6 -PI 8).
Dat fiind deficitul general de locuri de muncă, grupurile ce se confruntă cu dezavantaje şi
sunt supuse unui decalaj în raport cu restul populaţiei în privinţa oportunităţilor de a găsi un loc de
muncă sunt şomerii şi persoanele inactive, cu precădere şomerii de lungă durată, persoanele cu
nivel redus de educaţie, lucrătorii vârstnici, persoanele aparţinând minorităţii rome, persoanele cu
dizabilităţi, precum şi persoanele din mediul rural cu accent pe cei din agricultură de subzistenţă
şi semisubzistenţă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 134
Oraşul Hîrşova se confruntă cu un nivel educaţional al forţei de muncă (15 ani şi peste)
scăzut în comparaţie cu media judeţului Constanţa; nivel scăzut al utilizării TIC şi utilizarea lor
limitată în economie; participarea redusă la programe de reconversie profesională; insuficienţa
fondurilor şi a măsurilor de stimulare fiscală, adresate atât angajatorilor cât şi angajaţilor;
neadecvarea calificărilor, un sistem de previzionare insuficientă a competenţelor.
Intervenţiile în domeniul creşterii ocupării şi încurajării mobilităţii forţei de muncă vor fi
completate de investiţiile în infrastructură finanţate din FEDR în cadrul POR, de investiţiile în
CDI şi TIC finanţate în cadrul POC. Intervenţiile sprijinite prin FEADR care vizează
diversificarea economiei rurale sunt complementare investiţiilor în resursa umană susţinute din
FSE. Totodată, iniţiativele FEMP vor fi orientate către diversificarea sectorului piscicol.
În prezent, oraşul Hîrşova are nevoie să dezvolte o nouă generaţie de antreprenori cu
abilităţi caracteristice precum responsabilitate, spontaneitate, adaptabilitate, clarviziune, iniţiativă
şi spirit managerial, care să le permită să identifice şi să implementeze strategii adecvate
pătrunderii şi menţinerii pe piaţă. Aceste abilităţi personale trebuie să fie cultivate începând cu
şcoala primară şi dezvoltate la nivel superior, în licee în cursuri de formare profesională pentru
dobândirea competenţelor specific antreprenoriale, în facultăţi.
Mediul economic în schimbare, în contextul numeroaselor provocări ale globalizării,
conduce inevitabil la noi evoluţii pe piaţă, implementarea unor măsuri adecvate pentru stimularea
sistemului educaţional antreprenorial reprezentând astfel o necesitate pentru dezvoltarea IMM-
urilor.
Rezultatul acestor analize s-a concretizat în listarea problemelor critice cu care se
confruntă comunitatea din Hîrşova, probleme de a căror rezolvare depinde viitorul şi bunăstarea
zonei:
Dezvoltarea turismului;
Dezvoltarea economică durabilă orientată pe ramurile economice de tradiţie în zonă;
Dezvoltarea infrastructurii suport pentru dezvoltarea economiei şi a turismului, dar şi
bunăstarea populaţiei;
Accesul la tehnologie nouă.
Considerăm că trebuie încurajată educarea spiritului antreprenorial, care înseamnă spirit de
iniţiativă, capacitatea de a pune ideile în practică, creativitate şi încredere în sine pentru toţi
cursanţii, din toate programele de învăţământ şi din toate domeniile de studiu. Aceasta ar trebui să
îi sensibilizeze pe cursanţi cu privire la opţiunea de a face carieră în domeniul unei activităţi
independente şi să îi formeze astfel încât să îşi lanseze propria afacere în oraşul natal Hîrşova. De
asemenea, spiritul antreprenorial trebuie să devină o parte normală din cadrul competenţelor
pentru profesori şi formatori.
Motivele pentru care cei intervievaţi nu sunt hotărâţi să încerce să îşi deschidă propria afacere:
lipsa de experienţă;
dificultatea în obţinerea accesului la finanţare;
gradul insuficient de inovare în cadrul sectorului IMM;
insuficienţa resurselor umane cu experienţă;
cadrul normativ şi legislativ foarte complex;
resursele şi informaţiile limitate cu privire la oportunităţile de afaceri potrivite şi la
potenţialii parteneri; lipsa de informaţii cu privire la oportunităţile de a participa la
achiziţii publice în alte ţări;
Fiscalitate
Din punct de vedere al aplicării unor măsuri fiscale adecvate IMM-urilor, este necesară
asigurarea unui mediu stimulativ şi nediscriminatoriu, măsurile întreprinse trebuie să se
concentreze pe consolidarea transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii cadrului fiscal.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 135
Birocraţia reprezintă o problemă importantă având în vedere că managerii IMM-urilor
alocă aproximativ 30% din timpul lor problemelor birocratice (raportări), mult mai mult
comparativ cu alte ţări din regiune.
Absorbţia fondurilor structurale
Referitor la accesibilitatea fondurilor structurale, au fost identificate următoarele aspecte
cu care se confruntă intervievaţii:
dificultăţi în asigurarea cofinanţării proiectelor derulate în cadrul Programelor
Operaţionale, cu finanţare nerambursabilă de la UE;
nivelul scăzut al culturii antreprenoriale în rândul managerilor şi lipsa de experienţă se
constituie în bariere privind accesarea şi/sau implementarea proiectelor;
formalităţile pentru accesarea fondurilor structurale sunt greoaie. De aceea, intervievaţii
consideră că resursele proprii sunt cea mai importantă şi mai accesibilă sursă de finanţare,
urmate de creditul bancar şi în ultimul rând finanţarea nerambursabilă din fonduri
europene;
lipsa de instrumente clare de informare asupra posibilităţilor de finanţare;
lipsa unei informări corecte asupra riscurilor pe care le implică accesarea fondurilor
structurale şi implementarea proiectelor admise la finanţare, cu măsuri concrete de
combatere şi răspuns la riscuri;
lipsa unei educaţii privind încurajarea accesării fondurilor de la bugetul de stat şi de la
Uniunea Europeană.
Cultura economică a populaţiei
Din punct de vedere al mediului economic se constată nevoia de remodelare a culturii
economice a populaţiei oraşului Hîrşova în scopul recunoaşterii de către societate a importanţei
antreprenorilor, al modificării percepţiei rolului antreprenorilor şi a asumării de riscuri, al
recunoaşterii faptului că IMM-urile contribuie în mod substanţial la crearea de locuri de muncă şi
la creşterea economică; climatul general insuficient dezvoltat în sensul realizării condiţiilor
necesare pentru ca persoanele să considere posibilitatea creării propriilor lor societăţi.
Piaţa forţei de muncă
Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a
productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în
scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse
competitive, capabile să facă fată cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută.
Problemele cu care se confruntă oraşul Hîrşova, şi în egală măsură întreaga tară, sunt legate, în
special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate.
Trebuie susţinut, în continuare, efortul de dezvoltare al sectorului „Servicii”, capabil să
genereze noi locuri de muncă în contextul dezvoltării durabile, chiar dacă se constată o creştere a
populaţiei ocupate în sectorul „Servicii” şi o scădere accentuată a populaţiei ocupate în
„Agricultură” şi în „Industrie”, agricultura concentrând cea mai mare parte a populaţiei ocupate.
Diversitatea sectoarelor în restructurare şi tendinţele schimbătoare de pe piaţa forţei de
muncă conduc la necesitatea adaptării permanente a comportamentului actorilor sociali la mediul
socio-economic intern şi extern din oraşul Hîrşova, inclusiv instituţiile de învăţământ şi pregătire
profesională. Este necesar să se dezvolte un sistem de instruire profesională care să răspundă
noilor nevoi, atât pentru persoanele tinere cât şi pentru cele adulte şi în special pentru femei şi
şomeri aflaţi în şomaj de lungă durată.
Oraşul Hîrşova este caracterizat printr-o combinaţie de rată înaltă a unui şomaj structural şi cu
ponderi mari a forţei de muncă ocupate în sectoare nespecializate (spălătorie auto, închirieri,
curăţenie) sau cu specializare minimă (coafeză, vânzător). La aceşti doi factori se adaugă
elemente care caracterizează tendinţele actuale şi de perspectivă, cum ar fi: migrarea către alte
regiuni, în căutare de locuri de muncă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 136
Turismul
O caracteristică a zonei Hîrşova este potenţialul turistic ridicat şi nevalorificat. Nu există
unităţi cu funcţiune de cazare în zonă, unităţile de alimentaţie sunt slab reprezentate. Practic nu
există infrastructură specifică desfăşurării activităţii turistice.
Regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea
turismului fluvial, balneoclimateric, piscicol şi agroturistic.
Capitolul VIII
Potenţialul de dezvoltare al oraşului Hîrşova
În oraşul Hîrşova, condiţiile sunt favorabile pentru producerea de energie eoliană.
Deasemenea, există potenţial foarte ridicat şi pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei
solare, dar şi pentru dezvoltarea turismului şi nu numai.
Infrastructura energetică este complexă. Potenţialul zonei Hîrşova pentru producţia de
energie din surse regenerabile este foarte mare şi înca neexploatat.
Există condiţii favorabile pentru producerea de energie eoliană. De asemenea, potenţialul
este foarte ridicat şi pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare, precum şi pentru
producţia de energie din biomasă.
Disponibilitatea agenţilor economici de a învesti în echipamente şi tehnologii nepoluante
şi de a apela la surse de energie neconvenţionale (energie eoliană, energia pământului, energie
solară etc.) poate exista doar în condiţiile promovării alternativelor existente şi existenţei de oferte
complexe şi convenabile financiar pe termen mediu şi lung.
Specializarea prin adaptarea învăţământului şi a instruirii profesionale, prin cursuri de
formare profesională la necesităţile pieţei muncii poate avea drept rezultat reducerea şomajului şi
creşterea numărului de întreprinzători.
Oraşul Hîrşova dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot
juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt
zăcămintele de calcar, izvoarele termale, fluviul Dunărea.
Alt avantaj pe care oraşul îl poate valorifica, este reprezentat de reamenajarea şi punerea în
funcţiune a portului Hîrşova. Legăturile acestuia cu marile capitale pe care le străbate Dunărea,
pot fi folosite, atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei oraşului,
judeţului Constantă, regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri, produse și primirea turiştilor.
Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea oraşului Hîrşova este reprezentat insă de
resursele turistice: naturale (rezervaţii – Canaralele Hîrşova şi izvoarele termale), arheologice
(cetatea Carsium, cetatea Bizantină, Tell-ul), istorice, culturale, religioase.
Oraşul Hîrşova prezintă, şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agroturismului cu
resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit).
Turismul cultural este o formă de turism care poate asigura valorificarea integrală a
resurselor turistice antropice şi în primul rând a patrimoniului cultural - istoric. Patrimoniul
cultural-istoric al oraşului Hîrşova este o valoare componentă a patrimoniului cultural european şi
internaţional, rezultat dintr-o evoluţie istorică bine cunoscută. Valoarea deosebită a zestrei
patrimoniale este conferită mai ales de componentele arheologice.
Turismul de croazieră se află într-o fază de “idée” de dezvoltare în regiune. Dezvoltarea
acestui produs turistic poate determina crearea unor facilităţi legate de sporturile de apă, pescuit.
O altă alternativă de relansare antreprenorială a oraşului Hîrşova ar putea fi promovarea
potenţialului turistic local al zonei, promovarea patrimoniului cultural local,
susţinerea/promovarea activităţilor culturale locale, înfiinţarea staţiunii balneoclimaterice
“Puturoasa” Hîrşova Băi, parteneriate pentru construcţia complexelor de sănătate, servicii de
calitate, activităţi de agrement specific, agroturism, ecoturism, turism de nişă (pescuit sportiv,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 137
zoologic, fluvial, etc) Crearea unei destinaţii turistice competitive pe plan naţional şi chiar
internaţional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune zona şi care să impună acest
domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic;
Exploatarea turistică a modelelor multiculturale şi multietnice existente în acest teritoriu
poate fi o nişă cu potenţial economic reprezentativ.
Eficientizarea, diversificarea şi creşterea productivităţii activităţilor industrial.
Dezvoltarea competitivităţii şi a durabilităţii sectorului piscicol;
Pe baza chestionarelor aplicate şi analizei SWOT obţinute, măsurile necesare pentru
dezvoltarea oraşului Hîrşova trebuie să urmărească: dezvoltarea infrastructurii de bază,
dezvoltarea infrastructurii turistice, dezvoltarea infrastructurii portuare, navale, înfiinţarea de
IMM-uri; dezvoltarea sistemului educaţiei antreprenoriale; facilitarea accesului la tehnologie;
sprijinirea capacităţii de inovare; sprijinirea creşterii competitivităţii IMM-urilor şi a participării
acestora pe pieţe externe; simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ dedicat IMM-urilor.
Revitalizarea economică a zonei se poate face şi prin atragerea de capital intern şi extern
necesar iniţierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu şi lung; dezvoltarea serviciilor în
domeniul cercetării/inovării în scopul creşterii competitivităţii economice;
Atragerea de investitori străini sau/şi parteneriate sunt necesare şi recomandate pentru
utilizarea tuturor oportunităţilor existente nevalorificate din cauza lipsei expert izei în domeniu, a
experienţei şi nu în ultimul rând a posibilităţilor financiare reduse.
Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere toate căile de promovare a acestor oportunităţi
antreprenoriale şi a zonei atât din punct de vedere turistic cât şi din punct de vedere economic.
Oraşul Hîrşova are posibilitatea să dezvolte un mediu economic competitiv şi resurse
umane adaptate realităţii socio-economice intern prin acţiuni susţinute de formare profesională,
susţinerea întreprinzătorilor şi prin acţiuni de promovarea a potenţialului de dezvoltare turistică,
energetică.
Dezvoltarea infrastructurii locale, corelată cu implementarea sistemelor adecvate de
management al capitalului natural şi de prevenire şi gestionare a riscurilor naturale se poate
realiza prin îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale, sprijinirea mediului de afaceri şi iniţierea
de acţiuni intensive de promovare a sectorului TIC, crearea de parteneriate între mediul privat şi
furnizorii de cercetare – dezvoltare, dezvoltarea de servicii comunitare pentru categoriile
dezavantajate, instruirea şomerilor şi formarea forţei de muncă, sprijinirea programelor de
formare, înfiinţarea de centre pentru reinserţie socioprofesională.
Domeniile în care se pot lansa activităţi noi de antreprenoriat la nivelul oraşului
Hîrşova ar fi: tehnologia informaţiei, obţinerea energiei din deşeuri şi surse regenerabile, industria
textilă, pielărie, blănărie, procesarea produselor agricole, pomicole, construcţia de ambarcaţiuni
sportive şi de agrement, tratarea şi eliminarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile
sortate, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe, activităţi referitoare
la sănătatea umană şi multe altele.
Este nevoie de forţă de muncă calificată, este nevoie de personal specializat în domeniile
respective şi este nevoie de spirit antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a
ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi.
Relansarea economică a oraşului Hîrşova, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea
antreprenoriatului vor fi posibile prin: valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a
resurselor naturale; creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale
şi promovarea incluziunii sociale; facilitarea accesului la utilităţi, servicii de asistenţă socială,
sănătate şi educaţie; susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării; creşterea competitivităţii şi
atractivităţii economice în oraş; implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea
economico-socială echilibrată a oraşului.
Accesarea programelor europene de finanţare nerambursabilă, precum şi a celorlalte
programe naţionale şi locale de finanţare poate reprezenta o resursă importantă în vederea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 138
dezvoltării antreprenoriale a oraşului Hîrşova şi creşterea numărului locurilor de muncă şi a
bunăstării comunităţii.
Investiţiile în domeniul educaţiei, îmbunătăţirii competenţelor şi creşterii participării
la învăţarea pe tot parcursul vieţii vor fi finanţate în mod direct din FSE, vor sprijini şi vor
completa măsurile sprijinite din FEDR care vizează îmbunătăţirea antreprenoriatului prin POR,
dezvoltarea şi utilizarea instrumentelor TIC şi dezvoltarea activităţilor de cercetare-inovare prin
POC, precum şi intervenţiile sprijinite din FEADR care vizează îmbunătăţirea competenţelor
persoanelor angajate în domeniul agricol, agro-alimentar şi forestier. Sprijinul acordat din FEDR
pentru dezvoltarea infrastructurii şi a instrumentelor TIC va contribui la succesul implementării
intervenţiilor susţinute din FSE.
Intervenţiile care vizează promovarea incluziunii sociale şi reducerea sărăciei finanţate
din FSE sunt complementare investiţiilor în infrastructura socială, de sănătate şi educaţie finanţate
în cadrul POR, şi investiţiilor în domeniul TIC finanţate în cadrul POC, dar şi intervenţiilor care
vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea atractivităţii zonelor rurale finanţate din FEADR.
Capitolul IX
Abordarea strategică de dezvoltare durabilă a oraşului Hîrşova
Diagrama nr. 45 - Sursa: Prelucrare
9.1 Viziune, misiune şi valori
Ca orice comunitate urbană, comunitatea locală din oraşul Hîrşova deţine anumite
caracteristici specifice, care îi asigură o diferenţiere de alte comunităţi similare. Întregul proces de
planificare strategică a oraşul Hîrşova ia în considerare aceste caracteristici, fiind fundamentat pe
analizele diagnostic realizate în etapele anterioare, consultarea unor documente oficiale care
prezintă date statistice, consultări publice cu actorii locali interesaţi.
Viziunea strategică definită la nivelul oraşului Hîrşova pentru un orizont de timp care se
întinde până în anul 2025 prevede:
În anul 2025 oraşul Hîrşova va reprezenta un nucleu de dezvoltare, cu un mediu
economic competitiv şi resurse umane adaptate realităţii socio-economice interne, va oferi
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 139
locuitorilor săi condiţii de trai ridicate prin creşterea accesului la servicii publice moderne şi
dezvoltarea sectorului turistic într-un cadru natural durabil şi lipsit de poluare.
Acasă
Oraşul Hîrşova va oferi locuitorilor săi condiţii bune de trai, oportunităţi reale de
dezvoltare profesională şi posibilităţi variate de petrecere a timpului liber, devenind un loc
atractiv pentru a trăi şi a munci.
Aspectele de ordin economic şi profesional vor fi armonizate cu posibilităţile de
dezvoltare socială şi culturală. Oraşul Hîrşova va oferi servicii publice moderne, de calitate, şi va
asigura accesul nemijlocit al locuitorilor săi la acestea.
Centru economic
Hîrşova va deveni un oraş atractiv pentru investitori oferind facilitaţi şi un climat adecvat
dezvoltării mediului de afaceri. Oraşul Hîrşova va oferi oportunităţi reale de dezvoltare a
spiritului antreprenorial local şi va crea premisele creşterii condiţiilor de trai ale locuitorilor.
Centru turistic
Hîrşova va fi o staţiune activă şi plină de viaţă indiferent de sezon. Va fi destinaţia atât a
turiştilor care doresc să beneficieze de serviciile curative ale apelor termale dar şi a celor care
caută un loc de linişte spirituală, odihnă sau de relaxare activă în natură, departe de grijile
cotidiene.
Oraş verde
Hîrşova va fi un oraş curat, care va respecta mediul natural ca pe o resursă importantă a
dezvoltării sale. Hîrşova va fi un reper al dezvoltării urbane în deplin respect pentru natura,
reducând drastic implicaţiile negative ale activităţilor umane asupra mediului şi contribuind în
permanenţă la îmbunătăţirea acestuia.
Evoluţia acestui nucleu de dezvoltare va fi posibilă prin:
valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;
creşterea adaptabilităţii locuitorilor la particularităţile socio-economice locale şi
promovarea incluziunii sociale;
facilitarea accesului la utilităţi, servicii de asistenţă socială, sănătate şi educaţie;
susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;
creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice în zona Hîrşova;
implicarea transparentă şi activă a instituţiilor pentru dezvoltarea economico-socială
echilibrată a oraşului Hîrşova.
Misiunea oraşului Hîrşova Pe perioada implementării strategiei se va promova dezvoltarea parteneriatului local format
din actorii din sectorul public şi privat şi actorii societăţii civile, responsabilizând acţiunile integrate
pentru o dezvoltare locală sustenabilă.
Sistemul de valori care va sta la baza strategiei de dezvoltare locală a oraşului Hîrşova este
format din:
Responsabilitatea actorilor din sectorul public şi privat, a reprezentanţilor societăţii civile;
Promovarea parteneriatului,
Transparenţa decizională;
Utilizarea eficientă a resurselor;
Profesionalismul şi etica personalului implicat;
Colaborarea inter-instituţională.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 140
9.2 Obiectivul general al strategiei
Este creşterea nivelului de trai al locuitorilor oraşului Hîrşova şi ai localităţii Vadul - Oii. În urma realizării consultării publice şi a concluziilor analizei SWOT considerăm că, în
următorii ani, corespunzători programării financiare europene 2014–2020, autoritatea publică
locală Hîrşova şi partenerii ei trebuie să îşi canalizeze energia şi resursele pentru atingerea
următoarelor:
1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor oraşului Hîrşova prin dezvoltarea infrastructurii publice
eficiente şi prin creşterea calităţii mediului înconjurător componenta Habitat.
2. Valorificarea potenţialului economic al oraşului prin susţinerea dezvoltării sustenabile a
iniţiativelor locale şi atragerea de noi investiţii şi investitori – componenta Economie.
3. Îmbunătăţirea accesului populaţiei la servicii socio-culturale moderne şi adaptate nevoilor
locale – componenta Societate.
Obiective strategice
Pentru a atinge obiectivele generale, autoritatea publică locală şi partenerii ei vor urmări
următoarele obiective sectoriale:
1. Componenta Habitat
1.1. Dezvoltarea infrastructurii oraşului şi rezolvarea disfuncţionalităţilor actuale;
1.2. Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi conservarea naturii în oraş.
2. Componenta Economie
2.1. Dezvoltarea economică durabilă a oraşului prin valorificarea resurselor şi potenţialului local;
2.2. Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea economică sustenabila a
oraşului;
3. Componenta Societate
3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii prin adoptarea de măsuri adaptate specificului
local;
3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii oraşului şi sprijinirea categoriilor defavorizate
sau cu risc de excluziune;
3.3. Apropierea autorităţilor publice locale faţă de cetăţeni;
Strategia urmăreşte stabilirea unei relaţii solide de colaborare între întreprinderi, instituţii
publice, furnizori, comunitate, şcoli şi centre de formare profesională, respectiv identificarea unor
modalităţi de consolidare a acestei relaţii pentru facilitarea şi extinderea unei culturi
antreprenoriale şi schimburi de idei inovatoare, realizarea unor proiecte integrate din care să
beneficieze diferiţi parteneri.
Obiectivele care au fost definite cer reorganizarea substanţială şi schimbarea în
modalităţile de lucru ale organizaţiilor şi instituţiilor existente, crearea de noi mecanisme de
cooperare între sectoarele public şi privat, precum şi crearea şi consolidarea capacităţii de răspuns
a autorităţii publice la nevoile mediului privat.
Pentru ca această strategie să atingă toate obiectivele strategice stabilite, oraşul Hîrşova va
necesita sprijin financiar şi instituţional. Astfel, se are în vedere atragerea şi realizarea unor
parteneriate publice locale sau naţionale, cât şi atragerea de parteneri privaţi a căror cunoştinţe,
experienţă, tehnică şi asistenţă financiară vor ajuta să transforme această strategie într-un
document realizabil şi util teritoriului.
În continuare, prezentăm pentru fiecare componentă şi obiectiv strategic tabloul
domeniilor cheie de intervenţie, acestea cuprinzând elementele esenţiale pentru dezvoltarea
echilibrată a comunităţii:
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 141
9.3 Matricea domeniilor cheie de intervenţie
Obiectiv strategic Domeniu cheie de intervenţie
HA
BIT
AT
1.1. Dezvoltarea infrastructurii oraşului
şi rezolvarea disfuncţionalităţilor
actuale
1.Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii rutiere
2.Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea
infrastructurii de utilităţi a oraşului Hîrşova
3.Reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe
din oraş şi punerea în valoare a clădirilor
emblematice din oraş
4.Construirea infrastructurii de turism pentru
atragerea, creşterea numărului de turişti şi
protejarea patrimoniului turistic
1.2. Dezvoltarea infrastructurii de culte,
agrement şi conservarea naturii în oraş.
1.Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi a
spaţiilor verzi din oraş
2.Controlul poluării şi dezvoltarea de iniţiative
menite să protejeze mediul
EC
ON
OM
IE
2.1. Dezvoltarea economică durabilă a
oraşului prin valorificarea resurselor şi
potenţialului local
1.Valorificarea potenţialului turistic al oraşului
Hîrşova
2.Valorificarea potenţialului agricol al
comunităţii rurale din Vadul Oii
2.2. Stimularea iniţiativelor economice
private pentru dezvoltarea economică
sustenabilă a oraşului
1.Crearea unui mediu favorabil dezvoltării
turismului şi îmbunătăţirea infrastructurii de
sprijin pentru afaceri la nivelul oraşului Hîrşova
2.Sprijinirea micilor producători locali şi a
micilor întreprinzători
3.Asigurarea durabilităţii si creşterii economice a
întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora şi
coordonarea eforturilor pentru atragerea de noi
investitori
4.Realizarea de investiţii în energie verde
5.Promovarea teritoriului Hîrşova ca destinaţie
turistică
SO
CIE
TA
TE
3.1. Sprijinirea dezvoltării armonioase
a societăţii prin adoptarea de masuri
adaptate specificului local
1.Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii
pentru cetăţenii din teritoriu prin îmbunătăţirea
accesului la educaţie, sănătate, cultură şi
agrement
2.Promovarea activităţilor instructiv-educative în
rândul copiiilor/ tinerilor şi implicarea adulţilor
în activităţile extraşcolare
3.Încurajarea practicării activităţilor sportive de
către cetăţeni, într-un mediu curat şi sigur, în
scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi
ocrotirii sănătăţii
4.Revitalizarea vieţii cuturale şi artistice a
oraşului si promovarea valorilor culturale din
oraşul Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 142
3.2 Creșterea calității vieții locuitorilor
oraşului Hîrşova şi sprijinirea
categoriilor defavorizate sau cu risc de
excluziune
5.Generarea locurilor de muncă pentru
asigurarea progresului economic şi social prin
educaţie şi formare profesională specifică
cerinţelor pieţei hîrşovene
1 Sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc
de excluziune prin dezvoltarea de noi servicii
sociale
2.Combaterea sărăciei prin susţinerea dezvoltării
economiei sociale şi promovarea parteneriatului
3.Modernizarea şi inovarea serviciilor sociale şi
de sănătate prin utilizarea unor mecanisme
inovatoare aplicate teritoriului
3.3. Crearea cadrului pentru
identificarea, planificarea, gestionarea,
monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de
dezvoltare la nivelul administraţiei
publice locale Hîrşova în conformitate
cu priorităţile din teritoriu
1.Modernizarea infrastructurii serviciilor
comunitare de utilitate publică şi corelarea
acesteia cu dezvoltarea spaţială integrată, în
vederea stimulării şi sprijinirii dezvoltării
durabile a economiei locale
2.Creşterea capacităţii de management, de
atragere de finanţări şi de administrare a
autorităţilor publice locale
3.Consolidarea capacităţii administraţiei publice
locale pentru oferirea de servicii de calitate
În scopul de a accelera dezvoltarea economică ce va permite îmbunătăţirea nivelului de
trai al populaţiei oraşului Hîrşova, edilii se vor concentra pe punerea în valoare a punctelor forte
în domeniul social, economic şi de mediu ale comunităţii, în loc să evidenţieze doar problemele
acesteia, prin:
Mobilizarea şi utilizarea eficientă a resurselor existente;
Crearea unui mediu de afaceri, care în combinaţie cu poziţia geo-strategică, să permită
atragerea de investitori şi antreprenori locali şi străini;
-Dezvoltarea unei administraţii locale moderne, orientate spre dezvoltare şi cooperare
antreprenorială;
Îmbunătăţirea treptată a infrastructurii economice şi a investiţiilor în dezvoltarea resurselor
umane;
Stabilirea unor parteneriate cu sectorul privat, promovarea cooperării între întreprinderi şi
încurajarea unui flux mai puternic de idei şi schimb de resurse.
9.4 Detalierea obiectivelor strategice
Obiectivul strategic 1.1 Dezvoltarea infrastructurii oraşului Hîrşova şi rezolvarea
disfuncţionalităţilor actuale.
Furnizarea serviciilor publice de calitate şi îmbunătăţirea infrastructurii conform
standardelor europene.
Pentru creşterea mobilităţii tuturor cetăţenilor oraşului Hîrşova, strategia urmăreşte
dezvoltarea unui concept de circulaţie eficient şi durabil în conformitate cu progresul tehnologic
actual şi cu necesităţile previzionate ale circulaţiei zonei, asigurarea legăturilor între drumurile
urbane şi periurbane, precum şi corelarea proiectării şi executării etapizate a acestora.
Strategia de dezvoltare locală Hîrşova urmăreşte să clădească practici de planificare
inovative, acordând atenţia cuvenită principiilor de integrare, participare şi evaluare pentru a
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 143
satisface nevoile de mobilitate ale oamenilor de azi şi de mâine, pentru o mai bună calitate a vieţii
din oraş şi împrejurimi.
Domeniu de intervenţie 1.1.1. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii
rutiere.
Îmbunătăţirea calităţii drumurilor pe întreg teritoriul oraşului pentru a reduce poluarea
aerului cu pulberi este un obiectiv important al APL Hîrşova;
Mod de realizare:
Vor fi proiectate în mod generos spaţiile pietonale şi de circulaţie cu bicicleta;
Refacere tramă stradală – oraş Hîrşova;
Refacerea aleilor pietonale;
Separarea funcţională a categoriilor de trafic, asigurarea unei reţele de circulaţie
funcţionale, prin realizarea inelelor interioare, etc;
Reabilitare drum de legătură DN 2A - Vadu - Oii;
Pietruire străzi rurale Vadu - Oii;
Îmbunătăţirea siguranţei şi a securităţii: crearea unor zone pietonale şi piste de biciclete.
Domeniu de intervenţie 1.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de
utilităţi a oraşului Hîrşova.
Consolidarea capacităţii administraţiei publice locale, precum şi a autorităţilor competente
din punct de vedere al protecţiei mediului, generează un impact pozitiv indirect asupra factorilor
de mediu, inclusiv asupra populaţiei. Calitatea locuirii, dar şi oportunităţile de dezvoltare locală
au un impact direct asupra mediului natural.
Consiliul local al oraşului Hîrşova trebuie să preîntâmpine potenţialele riscuri şi efecte
negative ale dezvoltării economice, dar şi să asigure standarde ecologice ridicate, prin aplicarea
legii. Atât actorii privaţi, cât şi cei publici, trebuie să respecte cadrul de reglementare din
domeniul protecţiei mediului, pentru a limita impactul negativ pe care acesta îl are asupra
teritoriului, dar şi pentru a creşte atractivitatea pentru activităţi de turism şi agrement.
În vederea realizării unei dezvoltări spaţiale echilibrate şi coerente, este necesară
adoptarea de măsuri cu aplicabilitate şi adresabilitate la nivel teritorial şi armonizarea cadrului de
dezvoltare teritorială şi urbanistică cu planurile de urbanism la nivel teritorial.
Mod de realizare:
Modernizarea şi îmbunătăţirea capacităţii instituţiilor publice şi a întreprinderilor
contractate pentru creşterea calităţii serviciilor furnizate;
Realizarea de amenajări pentru protecţia împotriva inundaţiilor;
Identificarea terenurilor de risc şi realizarea hărţilor detaliate;
Valorificarea resurselor energetice regenerabile;
Modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare din teritoriu;
Delimitarea perimetrului de protecţie a frontului de captare a apei potabile al oraşului
Hîrşova, al satului Vadu Oii şi al sectorului de locuinţe Ferma 1 şi urmărirea sistematică,
prin foraj de observaţie, a evoluţiei cantitative şi calitative a rezervelor de apă subterană
exploatabile;
Dobândirea standardelor optime de habitat şi mediu;
Îmbunătăţirea funcţiei de planificare strategică a autorităţii publice locale;
Realizarea unui plan de dezvoltare spaţială pentru zonele din regiune cu valori turistice,
balneoclimaterice, particulare istorice şi culturale;
Atragerea participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorială;
Îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii populaţiei în situaţii de risc: inundaţii, risc seismic,
accidente construcţii hidrotehnice, secetă, alunecări de teren: dezvoltarea unor sisteme
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 144
moderne de alarmare în timp real a populaţiei şi instituţiilor publice, asigurarea
comunicării între factorii de decizie în situaţii de urgenţă;
Refacerea şi extinderea digului de protecţie din zona Port Hîrşova;
Preluarea, amenajarea şi revitalizarea Portului Hîrşova;
Program local specific pentru situaţii de urgenţă în oraşul Hîrşova;
Amenajarea malurilor în zona Portului;
Decolmatarea şi amenajarea canalului colector din satul Vadu-Oii;
Executarea unui canal colector, de preluare a apelor pluviale în oraşul Hîrşova;
Dotarea şi pregătirea echipelor DSU pentru tipuri de catastrofe cu risc ridicat de producere
(inundaţii, incendii, înzăpeziri, catastrofe nucleare, epidemii, etc.).
Domeniu de intervenţie 1.1.3 Reabilitarea clădirilor publice şi de locuinţe din oraşul Hîrşova
şi punerea în valoare a clădirilor emblematice din oraş.
Stabilirea zonelor de protecţie pentru monumentele şi ansamblurile de arhitectură cuprinse
în lista Ministerului Culturii şi Cultelor;
Construirea de locuinţe sociale în oraşul Hîrşova, satul Vadu-Oii şi Ferma 1;
Consolidare şi refacere faţade, terase blocuri şi coşuri de fum;
Reabilitare clădire Primărie;
Reamenajarea Piaţetei centrale, a zonei pietonale şi a fântânii arteziene.
Domeniu de intervenţie 1.1.4 Construirea infrastructurii de turism pentru atragerea,
creşterea numărului de turişti şi protejarea patrimoniului turistic.
Evoluţia turismului depinde de capacitatea de adaptare la climatul economic. Relansarea
economiei locale hârşovene va trebui să se realizeze în condiţiile unei dezvoltări echilibrate între
activităţi economice şi balneoturistice, protejarea siturilor arheologice şi exploatarea lor turistică.
Capacitatea economiei locale de a beneficia de turism depinde de disponibilitatea de
investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii necesare şi de capacitatea sa de a satisface nevoile
turiştilor.
Turismul balneoclimateric, arheologic, cultural, agro-turismul şi turismul tematic (pescuit,
turism de aventură, nautic, de cercetare, etc.) ar putea constitui oportunităţi pentru cooperare la
nivel teritorial. Totodată, acest fapt ar aduce un beneficiu semnificativ prin furnizarea unui stimul
pentru înfiinţarea unui număr mare de întreprinderi de servicii la scară mică şi în acelaşi timp
furnizarea unei baze solide pentru crearea de locuri de muncă.
Investiţiile în sectorul turismului vor avea un rol multiplicator, susţinând creşterea
economică în alte sectoare precum transporturile, construcţiile, agricultura, artizanatul şi comerţul
cu amănuntul, determinând apariţia unor oportunităţi multiple şi diverse pentru dezvoltarea de noi
afaceri mici.
Ca şi activitate, turismul reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării în
zonele rurale şi cele sărace, a căror economie se baza exclusiv pe activităţi agricole sau
exploatarea resurselor naturale, furnizând avantaje ambivalente, reprezentate de creşterea locurilor
de muncă şi a veniturilor, concomitent cu promovarea tradiţiilor şi patrimoniului cultural.
Modernizarea infrastructurii urbane şi rurale constituie o condiţie necesară pentru crearea
şi dezvoltarea unor areale durabile şi echilibrate din punct de vedere turistic. Astfel, creşterea
calităţii spaţiilor publice, a peisajelor antropice şi a calităţii arhitecturii au un rol important în
creşterea imaginii şi a confortului urban, întrucât ameliorează condiţiile esenţiale care oferă un
ambient plăcut comunităţii şi vizitatorilor.
Organizarea integrată a zonei turistice Hîrşova presupune valorificarea obiectivelor
turistice, arhitectura clădirilor şi amenajarea mediului construit. Oraşul Hîrşova dispune de
numeroase puncte tari care ar putea fi exploatate printr-o coordonare pro-activă a direcţiilor de
dezvoltare.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 145
Mod de realizare:
Realizarea infrastructurii pentru amenajarea staţiunii turistice Hîrşova - Bai;
Protejarea şi valorificarea obiectivelor turistice existente;
Reabilitarea căilor de acces către obiectivele turistice arheologice, istorice, culturale;
Îmbunătăţirea imaginii şi diminuarea elementelor care afectează arhitectura urbană pentru
creşterea atractivităţii turistice.
Obiectiv strategic 1.2 Dezvoltarea infrastructurii de culte, agrement şi conservarea naturii
în oraşul Hîrşova
Consolidarea continuă a unui anturaj religios tolerant, astfel încât să se ajungă la un climat
propriu al unei societãţi libere de prejudecăţi şi de aversiune religioasă. Astfel putem contribui la
premisele unei colaborări internaţionale şi ale unei dezvoltări bazate pe munca de zi cu zi şi pe
profesionalismul cetăţenilor urbei.
Dezvoltarea şi întărirea relaţiei de parteneriat dintre biserici, prin programe religioase şi
caritabile comune
Domeniu de intervenţie 1.2.1 Dezvoltarea infrastructurii de agrement şi a spaţiilor verzi din
oraşul Hîrşova.
Fiind o forţă economică cu o evoluţie dinamică, turismul poate să genereze dezvoltarea
sinergiilor între diferite sectoare de activitate, precum cel economic, educaţional, al ocupării forţei
de muncă şi protecţiei sociale. Astfel elaborarea unor politici publice trans-sectoriale reprezintă o
necesitate strategică prin valorificarea durabilă a resurselor balneoclimaterice. Promovarea
resurselor arheologice, tradiţiilor locale istorice, artistice şi culturale.
Totodată, turismul trebuie să se realizeze cu respectarea principiilor dezvoltării durabile,
respectiv dezvoltarea managementului şi marketingului turistic al tuturor formelor de turism, prin
respectarea integrităţii naturale, sociale şi economice a mediului, cu asigurarea exploatării
resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare.
Activităţile turistice determină mai multe tipuri de impact din punct de vedere al factorilor
de mediu, care pot îmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare. Impactul activităţilor
turistice asupra unei zonei, desfăşurate neraţional şi necontrolat în teritoriu, conduc de regulă la o
serie de acţiuni distructive care se manifestă în principal prin folosirea necorespunzătoare a
mediului ambiant, în scopuri recreative şi de agrement, dublată de o intervenţie brutală a omului
asupra peisajului şi resurselor naturale.
Reprezentanţii autorităţilor locale din Hîrşova susţin că istoria izvoarelor termale de la
malul Dunării începe să se scrie în urmă cu mai bine de 50 de ani, când oficialii comunişti din
cadrul Institutului de Proiectări şi Prospecţiuni au sondat zona în căutare de minereuri feroase. Şi
în loc de fier, aceştia au găsit apă termală.
Analizele făcute au demonstrat faptul că are proprietăţi chimice deosebite „Apa are o
termalitate naturală ce ajunge la 400- 50
0 Celsius. Este o apă oligominerală mezotermală. În
compoziţia apei intră substanţe precum calciul, sulful şi magneziul. Este foarte bună pentru
problemele reumatice “Aceste resurse exploatate atât turistic cât şi medical vor determina un
impact pozitiv generat de activităţile turistice este reprezentat de creşterea economică generală,
care determină în mare parte locurile de muncă şi veniturile populaţiei din zonă”.
Domeniu de intervenţie 1.2.2 Controlul poluării şi dezvoltarea de iniţiative menite să
protejeze mediul.
Elaborarea şi implementarea unor programe specifice privind conştientizarea populaţiei în
gestionarea deşeurilor şi în special a impactului diverselor operaţii (colectare, transport,
depozitare) asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător în oraşul Hîrşova.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 146
Mod de realizare:
Realizarea unui sistem de management integrat al deşeurilor;
Intensificarea preocupării pentru reducerea cantităţilor de deşeuri generate, de la populaţie
şi agenţi economici;
Suplimentarea numărului de coşuri de gunoi stradale, în vederea menţinerii curăţeniei în
oraş;
Înfiinţarea unor platforme pentru deşeuri cu depozitare temporară în localitatea Vadu Oii
şi sectorul de locuinţe Ferma nr.1;
Îmbunătăţirea sistemului de precolectare la blocuri şi locuinţe particulare în ceea ce
priveşte dotarea cu numărul şi tipul recipienţilor de colectare;
Introducerea colectării selective a deşeurilor menajere şi asigurarea refolosirii acestora în
acelaşi timp cu procesul de conştientizare şi informare a cetăţenilor;
Achiziţionarea de utilaje specifice pentru colectarea şi transportul gunoiului;
Eliminarea depozitelor ilegale de deşeuri în albia Dunării sau pe malul acesteia;
Curăţirea canalelor de deşeuri solide din Hîrşova şi Vadu Oii;
Amenajarea unui obor de animale;
Elaborarea şi implementarea unor programe specifice privind conştientizarea populaţiei în
gestionarea deşeurilor şi în special a impactului diverselor operaţii (colectare, transport,
depozitare) asupra sănătăţii umane şi a mediului înconjurător.
Obiectiv strategic 2.1. Dezvoltarea economică durabilă a oraşului Hîrşova prin valorificarea
resurselor şi potenţialului local.
Domeniu de intervenţie 2.1.1. Valorificarea potenţialului turistic al oraşului Hîrşova şi al
satului Vadu-Oii.
Dezvoltarea turismului cultural la nivelul potenţialului cultural local (patrimoniu material
şi imaterial, tradiţii etc.)
Cultura, tradiţiile locale interetnice, istorice şi artistice vor fi promovate ca factor de
dezvoltare durabilă şi coeziune socială şi vor contribui la asigurarea unei calităţi superioare a
vieţii locuitorilor din Hîrşova şi satul Vadu-Oii prin promovarea identităţii culturale, a diversităţii
culturale şi lingvistice, a activităţilor şi participării la cultură a tuturor cetăţenilor.
Acţiunile prevăzute a fi implementate pentru conservarea, protecţia, promovarea şi
dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural se vor concentra asupra conservării resurselor
turistice, a unui mediu curat, răspunzând astfel principiilor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea turismului religios prin introducerea în circuitul turistic a lăcaşelor de cult, a
muzeelor sau expoziţiilor cu tematică religioasă, organizarea de pelerinaje cu ocazia sărbătoririi
diferitelor evenimente religioase se vor materializa prin crearea parteneriatelor cu societatea civilă
şi cultele religioase.
Mod de realizare:
Conservarea şi valorificarea monumentelor istorice incluse în patrimoniul cultural
naţional;
Reabilitarea, restaurarea şi realizarea de lucrări conexe de amenajare a obiectivelor care
aparţin patrimoniului arheologic, istoric şi cultural;
Extinderea infrastructurii pentru stimularea participării şi garantarea accesului egal la
cultură a tuturor cetăţenilor, inclusiv a grupurilor minoritare, asigurându-se astfel
coeziunea, comunicarea şi colaborarea în cadrul spaţiului comunitar.
Exploatarea spaţiului peisagistic pentru diferite activităţi în domeniul păstrării tradiţiilor
populare prin intermediul organizării unor târguri de meşteşugari şi a unor spectacole de
folclor la nivel intern şi internaţional.
Expoziţii de carte, festivaluri, simpozioane consacrate personalităţilor hîrşovene.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 147
Crearea condiţiilor pentru asigurarea continuităţii manifestărilor şi evenimentelor culturale
tradiţionale – festivaluri şi concursuri de folclor, muzică, teatru, literatură.
Domeniu de intervenţie 2.1.2 Utilizarea inteligentă şi durabilă a potenţialului pentru
îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol.
Acest obiectiv urmăreşte sprijinirea structurilor de exploatare viabile, apropiate de piaţă,
concomitent cu dezvoltarea rurală şi protecţia mediului, permiţând valorificarea potenţialului
teritorial.
Creşterea competitivităţii din agricultură şi sectorul alimentar este crucială pentru
îmbunătăţirea performanţelor şi revitalizarea zonei Hîrşova, prin creşterea economiei locale,
crearea de locuri de muncă pentru toţi locuitorii şi prin urmare, esenţială pentru atingerea
obiectivelor strategice.
Există un bun potenţial de creştere a producţiei de alimente de calitate, de modernizare a
sectorului agricol în general. Investiţiile pentru creşterea competitivităţii, în ferme şi în unităţile
de procesare a produselor agricole, sunt necesare pentru realizarea unei creşteri economice
accelerate, care va conduce în final la convergenţa veniturilor cu nivelul UE. Îmbunătăţirea
performanţei sectorului va avea efecte pozitive asupra stabilităţii micro şi macroeconomice, va
contribui la asigurarea unui echilibru al consumului alimentar şi a securităţii agro-alimentare, la
creşterea ponderii exploataţiilor agricole comerciale în totalul exploataţiilor şi la generarea de
locuri de muncă, inclusiv la absorbţia surplusului de forţă de muncă din agricultură.
Conform datelor din analiza teritoriului, oferta internă de produse agricole este
insuficientă, inconsecventă şi nu se ridică la standardele potrivite pentru a satisface cererea
operatorilor, ceea ce duce la importul unui volum mare de produse agricole care ar putea proveni
din surse locale.
Planificarea insuficientă între piaţa agricolă şi producători a condus la o neconcordanţă
între cerere şi ofertă.
Deţinătorii de exploataţii mici din Hîrşova se confruntă cu dificultăţi până la accesarea
pieţelor (lipsa accesibilităţii, informaţiilor de piaţă, bugetului), fiind necesară asocierea acestora şi
funcţionarea exploataţiilor prin intermediul unui centru de colectare şi procesare a produselor
proprii pentru concentrarea tuturor resurselor din teritoriu într-un mediu favorabil dezvoltării
producţiei agricole.
Acest sistem de colectare şi procesare eficient va încerca să răspundă nevoilor atât
producătorilor, cât şi cumpărătorilor, îmbunătăţind legăturile comerciale dintre aceştia.
Astfel, prin investiţii integrate în modernizarea infrastructurii de producţie, colectare,
depozitare şi procesare s-ar oferi fermierilor hârşoveni oportunitatea de a desface produsele pe
pieţele locale, de a extinde gama de produse şi de a promova comercializarea produselor locale.
Obiectiv strategic 2.2 Stimularea iniţiativelor economice private pentru dezvoltarea
economică sustenabilă a oraşului Hîrşova.
Domeniu de intervenţie 2.2.1. Crearea unui mediu favorabil dezvoltării industriei şi
îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin pentru afaceri la nivelul oraşului Hîrşova
Deşi în urma analizei diagnostic a rezultat o infrastructură de cazare foarte slab dezvoltată,
există un potenţial enorm pentru turismul de weekend sau tematic (de pescuit, de relaxare, de
aventură) turism balneoclimateric, în special, miza fiind dezvoltarea unor servicii turistice de
calitate şi diversificate, cu scopul de a atrage cât mai mulţi vizitatori, pe de o parte, şi pentru a
încuraja revenirea acestora. În plus, astfel de activităţi sunt necesare pentru a creşte şi susţine
calitatea vieţii prin deservirea comunităţii cu o mai mare diversitate de servicii culturale, sociale şi
de agrement.
Dezvoltarea sinergiilor între sectorul turistic, industrial şi alte sectoare de activitate,
precum cel economic, şi elaborarea unor politici publice trans-sectoriale reprezintă o necesitate
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 148
strategică. Turismul hârşovean reprezintă un domeniu strategic de investiţii pe termen lung, cu
efecte care în timp se generalizează, pătrund şi influenţează majoritatea subsectoarelor socio-
economice.
Un rezultat prioritar al strategiei este creşterea pe termen lung a competitivităţii economice
în industrie şi turism. Din acest motiv, investiţiile vor permite teritoriului să folosească avantajele
oferite de turism şi de patrimoniul cultural pentru a-şi spori avantajul competitiv în sectoarele
performante atât pe pieţele tradiţionale, cât şi pe cele în curs de formare. Abordarea integrată
urmăreşte consolidarea mediului de afaceri local şi eficientizarea patrimoniului natural şi cultural,
care vor duce la dezvoltarea turismului şi a mediului urban.
Prin dezvoltarea şi consolidarea turismului în zona Hîrşova, se urmăreşte dezvoltarea
echilibrată din punct de vedere al dezvoltării economiei, coeziunii sociale şi a protecţiei mediului.
Astfel, se vor implementa proiecte comune pentru dezvoltarea localităţii, construcţia de structuri
cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie, de agrement, creşterea economică a celor existente,
utilizarea infrastructurii TIC în cadrul serviciilor turistice şi valorificarea resurselor locale într-un
concept integrat.
Mod de realizare:
- Înfiinţarea unei staţiuni balneoclimaterice Hîrşova – Bai “Puturoasa” prin captarea şi
exploatarea izvoarelor termale existente în vecinătatea Dunării;
- Sistematizarea teritoriului în vederea efectuării infrastructurii (drumuri, aprovizionare cu apă,
evacuarea reziduurilor prin sistem de canalizare, racord energie electrică, etc) a zonei ce va
reprezenta staţiunea Hîrşova Băi;
- Dezvoltarea parteneriatelor pentru construirea de spaţii de cazare, alimentaţie, unităţi de
agrement, complex balnear şi alte servicii medicale;
- Adaptarea serviciilor publice conform noilor cerinţe privind infrastructura TIC în domeniul
turistic;
- Realizarea de surse suplimentare de venit la nivel local şi crearea de noi locuri de muncă prin
dezvoltarea durabilă a turismului şi relansarea produselor tradiţionale;
- Susţinerea dezvoltării turismului hîrşovean prin promovarea dezvoltării durabile.
Domeniu de intervenţii 2.2.2. Sprijinirea micilor producători locali şi a micilor
întreprinzători inclusiv sectorul agricol.
Singurul semn care indică faptul că ar putea exista o problemă în legătură cu calitatea
activităţii antreprenoriale constă în faptul că mai puţini antreprenori români (43%, faţă de 49% în
UE) sunt motivaţi de oportunităţile existente, ceea ce înseamnă că restul acestora au fost
impulsionaţi să demareze o afacere din lipsa unei alternative mai bune.
Sprijinirea sectorului agricol de către membrii fondatori este necesară în scopul creşterii
competitivităţii acestuia printr-o mai bună integrare a fermierilor/agenţilor economici din sectorul
agricol pe piaţă şi prin facilitarea accesului acestora la soluţii adaptate nevoilor specifice.
Reprezintă o certitudine faptul că procedurile complicate, circuitele lungi şi schimbătoare
ale documentelor, prelungirea termenelor de rezolvare a unui demers şi multitudinea de formulare
solicitate scad productivitatea atât pentru administraţie, cât şi pentru deţinătorii de exploataţii.
Este esenţială crearea şi dezvoltarea unor structuri de sprijin pentru întreprinderi, oferind
servicii necesare funcţionării în parametrii optimi, dar şi dezvoltării pe termen scurt şi mediu a
acestora.
Infrastructurile de inovare şi transfer tehnologic trebuie să ofere servicii suport pentru
firmele deservite în vederea identificării oportunităţilor de afaceri bazate pe compatibilităţi
tehnologice, cerinţe comerciale şi de fabricaţie, precum şi a partenerilor potriviţi (agenţi,
distribuitori, furnizori), respectiv servicii de consultanţă generală sau/şi consultanţă specializată.
Resursele naturale, biodiversitatea, bunăstarea animalelor şi dezvoltarea rurală pot fi
favorizate de dezvoltarea conceptului de agricultură ecologică în zona Hîrşova.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 149
Agricultura tradiţională îşi păstrează valoarea, însă procesul şi procedurile de obţinere a
produselor ecologice locale vor fi supuse unor reguli, principii şi standarde de producţie
reglementate atât la nivel UE, cât şi la nivel naţional.
Cererea societăţii privind practicile agricole ecologice a cunoscut o creştere constantă.
Creşterea consumului de produse locale poate fi favorizat de promovarea produselor şi practicilor
agricole ecologice.
Dezvoltarea unui concept unitar privind produsele ecologice locale va contribui la
asigurarea unor facilităţi pe care micii producători locali din Hîrşova nu şi le permit din fondurile
proprii:
Promovare şi marketing;
Identificarea unor pieţe de desfacere;
Accesul la noi pieţe de desfacere în parteneriat cu alţi producători locali;
Scăderea unor cheltuieli de transport şi distribuţie.
Mod de realizare:
Furnizarea modalităţilor de informare privind beneficiile înfiinţării asociaţiilor de
producători;
Creşterea competitivităţii sectorului agricol prin înfiinţarea şi susţinerea asociaţiilor de
producători;
Asigurarea suportului, simplificarea procedurilor administrative, pregătirea specifică a
responsabililor din instituţiile publice;
Încurajarea spiritului antreprenorial, prin descrierea oportunităţilor de finanţare pentru
susţinerea tinerilor fermieri;
Susţinerea şi promovarea practicilor agricole ecologice în rândul producătorilor locali;
Garantarea iniţiativelor de creare a noi pieţe de desfacere.
Domeniu de intervenţie 2.2.3 Asigurarea durabilităţii şi creşterii economice a
întreprinderilor locale prin sprijinirea acestora şi coordonarea eforturilor pentru atragerea
de noi investitori.
Premisele care stau la baza conceptului de susţinere a economiei locale a teritoriului sunt
determinate de nivelul scăzut, aproape inexistent, al investiţiilor în cercetare şi inovare, nivelul
scăzut de educaţie şi necorelat cu cerinţele pieţei muncii, lipsa unei culturi privind calificarea pe
tot parcursul vieţii.
Factorii majori consideraţi a avea o influenţă negativă semnificativă asupra dezvoltării
viitoare, în special a economiei locale sunt:
o economie subterană în creştere;
infrastructura locală slab dezvoltată şi nemodernizată, conform potenţialului de dezvoltare
spaţială;
zone indisponibile pentru realizarea unei industrii locale (incubatoare de afaceri/clustere; lipsa
unui cadru de susţinere a zonelor cu potenţial economic);
active neinventariate şi nevalorificate, care sunt astfel în imposibilitatea de a aduce valoare
adăugată teritoriului;
situaţia socială problematică;
lipsa unui concept de planificare teritorială integrat.
Dezvoltarea economică prin creşterea numărului de întreprinderi, a competitivităţii şi
crearea de noi locuri de muncă este parte integrantă a obiectivelor strategiei, în contextul nevoilor
locale şi provocărilor actuale. Astfel, se va promova participarea tinerilor, a vârstnicilor şi a
categoriilor defavorizate pe piaţa forţei de muncă şi se va reduce rata şomajului pentru toate
categoriile de lucrători.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 150
Domeniu de intervenţie 2.2.4. Realizarea de înveştii în energie verde. Pentru a susţine dezvoltarea locală durabilă în oraşul Hîrşova e nevoie de condiţii ce
asigură un echilibru între:
Dezvoltarea controlată, restructurarea spaţiilor urbane;
Utilizarea (economă) raţională a spaţiilor naturale, conservarea spaţiilor afectate de
activităţi agricole şi forestiere, protejarea siturilor, mediilor şi peisajelor naturale;
Protejarea ansamblurilor urbane sau a patrimoniului material remarcabil;
Calitatea serviciilor publice furnizate în zonele urbane şi promovarea unei educaţii
ecologice în rândul comunităţii.
Din punct de vedere al impactului asupra factorilor de mediu, se poate considera că
armonizarea cadrului de dezvoltare teritorială şi urbanistică cu planurile de urbanism la nivel
teritorial, regional şi naţional, generează un impact pozitiv datorită faptului că această dezvoltare
poate conduce la o utilizare eficientă a resurselor capitalului natural.
Promovarea unei educaţii ecologice în rândul comunităţii are un impact pozitiv direct
asupra populaţiei şi indirect de lungă durată asupra factorilor de mediu, conducând la atragerea
participării locuitorilor în cadrul procesului de regenerare teritorială.
Mod de realizare:
Prin cooperarea instituţională şi dezvoltarea resursei umane şi a logisticii care să aibă
impact asupra managementului mediului;
Participarea activă a societăţii civile în încercarea de a rezolva problemele de mediu;
Păstrarea, conservarea şi amenajarea zonelor verzi existente, precum şi interzicerea
distrugerii spaţiilor verzi;
Protecţia şi conservarea cantităţii şi calităţii resurselor de apă în contextul schimbărilor
climatic;
Stabilirea unei zone de protecţie peisagistică şi ecologică a malului Dunării;
Organizarea unor zone turistice, de odihnă, sport şi agrement de interes local şi naţional;
Gospodărirea durabilã a pădurilor şi înfiinţarea de noi plantaţii;
Reamenajarea parcurilor;
Reamenajarea spaţiilor verzi din jurul Cetăţii CARSIUM;
Amenajarea parcului arheologic;
Amenajarea pădurii din Lunca Dunării;
Împădurirea terenurilor degradate şi înfiinţarea de perdele de protecţie;
Organizarea spaţiilor verzi în noile ansambluri de locuit;
Amenajarea de spaţii verzi între blocuri;
Realizarea unor plantaţii de protecţie între sursele de poluare şi zonele învecinate;
Extinderea reţelei de iluminat public.
Domeniu de intervenţie 2.2.5. Promovarea teritoriului Hîrşova ca destinaţie turistică.
Promovarea turistică oferă noi oportunităţi şi alternative pentru dezvoltarea armonioasă a
oraşului Hîrşova. Obţinerea unui nivel mai ridicat de conştientizare şi interes pentru îmbunătăţirea
experienţei turistice a oraşului Hîrşova şi a împrejurimilor arheologice, pline de istorie este
esenţială pentru asigurarea unei oferte turistice şi de agrement reprezentativă.
Rezultatele promovării potenţialului turistic a oraşului Hîrşova atât pe piaţa internă, cât şi
pe pieţele externe, se vor observa în gradul de satisfacere a turiştilor. Acesta depinde de calitatea
ridicată a sejurului şi serviciilor, varietatea ofertelor turistice şi posibilităţilor de divertisment,
conservarea adecvată a obiectelor de patrimoniu, activităţile şi evenimentele specifice desfăşurate
în teritoriu.
Acţiunile de promovare vizează:
- Investiţii pentru valorificarea turistică a obiectivelor turistice, arheologice de o valoare
inestimabilă, istorice şi culturale representative;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 151
- Dezvoltarea parteneriatelor pentru îmbunătăţirea imaginii turistice a oraşului Hîrşova;
- Actualizarea informaţiilor cu caracter turistic şi realizarea materialelor de informare şi
promovare turistică;
Mod de realizare:
Îmbunătăţirea calităţii informaţiilor privind potenţialul turistic al teritoriului atât pe plan
local, cât şi internaţional;
Punerea în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectural, ca element al trăiniciei vieţii
pe aceste meleaguri de mii de ani (7000 ani), conservarea identităţii culturale şi ca sursă de
inspiraţie şi creativitate;
Administrarea şi promovarea patrimoniului natural şi cultural specific.
Obiectiv strategic 3.1 Sprijinirea dezvoltării armonioase a societăţii prin adaptarea de
măsuri specifice locale.
Domeniu de intervenţie 3.1.1. Creşterea nivelului de trai şi calităţii vieţii pentru cetăţenii din
teritoriu prin îmbunătăţirea accesului la educaţie, sănătate, cultură şi agrement.
Este necesară identificarea şi aplicarea unor soluţii inovatoare pentru îmbunătăţirea
calităţii, eficienţei şi a sustenabilităţii sistemului de servicii sociale, punând accentul pe capitalul
uman şi schimbul de bune practici.
Sănătatea şi capacitatea de răspuns a sistemului de sănătate la nevoile cetăţenilor,
indiferent de statutul social sau zona de reşedinţă, este considerat un pilon al bunăstării, un
instrument care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor şi dezvoltarea socială.
O abordare integrată a serviciilor sociale şi de sănătate avantajează atât pe cei care
beneficiază de aceste servicii, dar şi pe cei care le furnizează, prin reducerea costurilor de îngrijire
şi de admitere de urgenţă. De asemenea, asigură eficienţa operaţională prin eliminarea “dublării”
(atât pentru pacienţi, cât şi pentru furnizorii de servicii) şi poate facilita creşterea productivităţii
garantând sustenabilitatea serviciilor în raport cu presiunile financiare şi demografice.
Îmbunătăţirea accesului la educaţie şi cultură pentru toţi cetăţenii, indiferent de venit,
statut social, localizare şi naţionalitate este esenţială pentru reducerea actualelor inegalităţi
existente.
Instrumentele de predare sunt, poate, cele mai importante elemente ce ar trebui avute în
vedere în evaluarea calităţii şi eficacităţii educaţiei artistice. Astfel, predarea interactivă, folosirea
TIC pentru a apropia elevul de cultură şi artă şi pentru a-i satisface nevoia de interactivitate se pot
combina cu o multitudine de activităţi extracurriculare în domeniul artistic, de natură să deplaseze
accentul de pe abilităţile de reproducere spre producere - creare de valori şi receptare/apreciere a
valorilor create de alţii.
Prin urmare, investiţiile pentru reducerea inegalităţilor în materie de educaţie a
copiilor/tinerilor din oraşul Hîrşova au o contribuţie pozitivă la atingerea obiectivelor „Europa
2020: o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.” Investiţiile în reducerea
inegalităţilor în materie de sănătate, educaţie şi cultură, contribuie la coeziunea socială şi
reducerea efectelor unei sănătăţi precare, cu rezultate pozitive asupra sărăciei şi a excluziunii.
Particularităţile fiecărui copil accentuează necesitatea dezvoltării sistemului educaţional,
pentru a oferi acces necondiţionat şi a răspunde adecvat nevoilor educaţionale diferite ale tuturor
copiilor, astfel încât să armonizeze diferenţele de învăţare şi să asigure o educaţie eficientă pentru
toţi.
Principiul egalităţii de şanse reprezintă conceptul de bază al educaţiei incluzive, prin
aplicarea căruia aceasta contribuie la anularea diferenţelor subiective, de ordin etnic sau social.
Incluziunea la nivel educaţional se realizează prin respectarea şi valorizarea diferenţelor
socioculturale existente în rândul copiilor şi prin promovarea diversităţii experienţei educative
care rezultă din aceste diferenţe.
Educaţia incluzivă a apărut ca răspuns la neajunsurile educaţiei integrate, care nu a reuşit
să împiedice marginalizarea copiilor care prezentau diferenţe faţă de restul populaţiei şcolare.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 152
Cadrul propice prevenirii şi reducerii abandonului şcolar timpuriu se va realiza prin
facilitarea accesului la toate formele de educaţie, în condiţii nediscriminatorii, îmbunătăţirea
ofertei educaţionale şi extinderea accesului şi participării la învăţământul primar şi secundar.
Mod de realizare:
Iniţierea demersurilor pentru corelarea programelor privind susţinerea financiară a
dezvoltării infrastructurii şi a bazei materiale din învăţământul preuniversitar;
Promovarea şi încurajarea dezvoltării diverselor tipuri de programe de educaţie alternativă,
aplicative fiecărui copil;
Promovarea inovării şi a TIC în educaţie, pentru a facilita învăţarea, transformarea şcolilor
tradiţionale în centre de educaţie digitale;
Susţinerea unui sistem educaţional orientat spre excelenţă prin promovarea metodelor
moderne şi programelor de schimb de experienţă pentru îmbunătăţirea abilităţilor
profesionale de instruire.
Domeniu de intervenţie 3.1.2 Promovarea activităţilor instructiv-educative în rândul
copiilor/tinerilor şi implicarea adulţilor în activităţile extraşcolare. Planificarea necesităţilor copiilor şi formarea profesioniştilor educaţionali vor contribui la
creşterea economică favorabilă incluziunii. Acest lucru este în conformitate cu iniţiativa
emblematică a UE 2020 pentru noi competenţe şi locuri de muncă şi pune accentul pe flexibilitate
şi securitate, dotarea cetăţenilor cu competenţele necesare pentru locurile de muncă prezente şi
viitoare, condiţii de muncă mai bune şi îmbunătăţirea creării de locuri de muncă.
Crearea unei Comisii Consultative a Tinerilor care îşi va desfăşura activitatea în
colaborare cu APL Hîrşova în ceea ce priveşte promovarea proiectelor privind activităţile de
tineret, cultură, învăţământ şi sport, va transmite nevoile tinerilor aşa cum sunt percepute de
aceştia, precum şi soluţionarea problemelor proprii.
Colaborarea între autoritatea locală, instituţiile locale şi reprezentanţi ai organizaţiilor de
tineret, este esenţială pentru dezvoltarea, promovarea şi punerea în practică a unor politici de
informare privind consumul de alcool şi droguri, precum şi de promovare şi punere în practică a
unor structuri de primire pentru tinerii lucrători sociali, pentru animatori şi pentru liderii voluntari
ai organizaţiilor care acţionează pentru prevenirea şi reinserţia tinerilor.
Activităţile cu caracter non-formal îşi propun implicarea elevilor şi profesorilor, în
parteneriat cu alte entităţi publice sau private, inclusiv din sectoarele culturale şi creative, în
activităţi extracurriculare şi extraşcolare, interesante, care să valorizeze talentele, preocupările
extra-şcolare şi competenţele în domenii cât mai diverse.
Este necesară adaptarea politicilor şi strategiei conform preferinţelor copiilor şi tinerilor,
în condiţiile în care aceştia manifestă tendinţe de rupere de modelele clasice şi se revoltă uneori
Împotriva influenţelor generaţiilor anterioare în oferta culturală, tinerii fiind deschişi la
inovaţie, creativitate şi la noile modalităţi de expresie artistică, de la utilizarea noilor tehnologii ca
mijloace de producţie şi consum cultural, la noi forme şi medii artistice.
Mod de realizare:
Creşterea gradului de implicare a comunităţii în activităţi de diminuare a efectelor
distructive în rândul copiilor/tinerilor determinate de lipsa de activităţi extraşcolare şi
infrastructura aferentă;
Dezvoltarea infrastructurii şi diversificarea de programe/acţiuni de prevenire şi combatere
a factorilor de risc, în vederea reducerii numărului de copii şi tineri aflaţi în situaţii de risc;
Stimularea potenţialului creativ al tinerilor, prin încurajarea participării în procesul
decizional privind dezvoltarea teritoriului.
Domeniu de intervenţie 3.1.3 Încurajarea practicării activităţilor sportive de către cetăţeni,
într-un mediu curat şi sigur, în scopul socializării, desăvârşirii educaţiei şi ocrotirii sănătăţii.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 153
Obiectivul urmăreşte formarea unei culturi a mişcării în cadrul populaţiei oraşului Hîrşova
şi realizarea unui calendar pentru modernizarea infrastructurii pentru diferite ramuri sportive,
asigurând prioritar, în funcţie de valoare şi obiectiv stabilit, condiţiile optime de pregătire.
Sportul şi exerciţiul fizic pot fi considerate instrumente de socializare extrem de
importante şi de aceea oraşului Hîrşova îi revine o mare responsabilitate în a le promova şi
dezvolta. În societăţile moderne, sportul reprezintă un fenomen a cărui importanţă a crescut foarte
mult, devenind din ce în ce mai prezent în viaţa cotidiană.
Edilii oraşului Hîrşova, împreună cu instituţii publice şi asociaţiile cu activitate sportive,
îşi propune să:
Crească accesibilitatea tinerilor la activităţile sportive de sală şi în aer liber prin înfiinţarea
unor baze sportive moderne;
Încurajeze practicarea sportului individual sau colectiv în rândul cetăţenilor prin crearea
unui cadru social şi organizatoric complex şi favorizant în vederea menţinerii sănătăţii şi a
socializării cetăţenilor;
Sprijine sportul de performanţă, participarea judeţului la competiţiile naţionale şi
internaţionale.
Implementarea strategiei sectoriale pentru sport prezintă un impact pozitiv atât asupra
populaţiei, prin crearea cadrului favorabil pentru îmbunătăţirea stării de sănătate prin practicarea
de activităţi sportive, care pot fi considerate de asemenea şi instrumente de socializare extrem de
importante, cât şi asupra factorilor de mediu, prin amenajarea unor suprafeţe de teren, eventual
neglijate sau într-o stare de deteriorare avansată, în baze sportive cu suprafeţe verzi însemnate.
Mod de realizare:
Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor de susţinere a activităţilor sportive şi de
agrement pentru copii şi tineret;
Creşterea gradului de interes a cetăţenilor prin asigurarea unor condiţii moderne de
practicare a activităţilor de agrement şi sport;
Asigurarea unui cadru propice dezvoltării şi susţinerii sportului de performanţă;
Construirea unei săli de gimnastică;
Reabilitarea sălii de sport de la Liceul din Hîrșova;
Amenajarea unei zone turistice, de agrement şi a unui Centru olimpic pentru activităţi
sportive (tae keon, înot, caiac-canoe, pescuit sportiv, etc.);
Amenajarea unei săli de sport multifuncţionale, în imobilul cinematografului;
Amenajarea unor terenuri de sport, în mai multe zone ale oraşului, pentru: handbal,
baschet, tenis, fotbal;
Construirea unei piste pentru role;
Amenajarea zonei de agrement la malul Dunării (posibilităţi: plimbare cu barca, pescuit,
înot, etc.);
Susţinerea asociaţiilor sportive din oraş.
Domeniu de intervenţie 3.1.4 Promovarea valorilor culturale din oraşul Hîrşova şi
valorificarea acestora.
Promovarea resurselor, valorilor, tradiţiei şi specificului regional se realizează prin diverse
activităţi de informare şi educaţie, având drept ţinte conştientizarea importanţei identităţii
comunitare şi elementelor acesteia. Se urmăreşte stimularea cooperării transfrontaliere, europene
şi internaţionale pentru favorizarea implementării unor programe cu impact real asupra societăţii
şi asupra patrimoniului balneoclimateric şi cultural local:
Realizarea de parteneriate cu oraşul Hîrşova, tabere de creaţie şi programe expoziţionale,
turnee ale colectivelor artistice, evenimente regionale, programe de educaţie a adulţilor şi de
educaţie pentru artă a tinerilor – acţiune ce trebuie realizată anual.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 154
Efectuarea de parteneriate internaţionale (oraşe înfrăţite, parteneriate instituţionale) pentru
promovarea culturii locale în străinătate şi pentru aducerea în oraş a unor evenimente artist ice
internaţionale de calitate.
Mod de realizare:
Elaborarea unui plan detaliat pentru conservarea, îmbogăţirea, promovarea şi valorificarea
patrimoniului existent;
Dezvoltarea unor parteneriate pentru dezvoltarea culturii şi a infrastructurii aferente;
Promovarea activităţilor culturale pentru garantarea creşterii educaţionale;
Finalizarea Muzeului - pentru a deveni un punct atractiv în turismul cultural – istoric;
Amenajarea Parcului arheologic şi a unui arheodrom;
Construirea unei Telegondole, care să facă legătura între zidurile celor două cetăţi;
Protejarea, conservarea, restaurarea şi reconstrucţia parţială a Cetăţii CARSIUM;
Refacerea şi amenajarea Turnului;
Editarea unui Ghid cu vestigiile arheologice;
Montarea scenei în aer liber pentru activităţi culturale;
Reabilitarea Căminului cultural de la Vadu-Oii.
Domeniul de intervenţie 3.1.5. Generarea locurilor de muncă pentru asigurarea progresului
economic şi social prin educaţie şi formare profesională specifică cerinţelor pieţei hîrşovene.
Schimbarea conceptului autorităţilor publice în privinţa implicării acestora în programe şi
proiecte de sprijin, consiliere şi formare profesională, prin modernizarea sistemului organizaţional
şi decizional, va crea premisele garantării atingerii rezultatelor şi indicatorilor propuşi. Realizarea
planurilor, documentelor şi programelor ce vor reflecta o viziune comună a părţilor, împreună cu
utilizarea raţională şi eficientă a resurselor, va asigura sustenabilitatea intervenţiilor implementate.
Integrarea şi calificarea pe piaţa muncii a persoanelor apte de muncă reprezintă un element
esenţial în stimularea creşterii economice şi facilitarea mobilităţii sociale. Participarea persoanelor
din grupurile vulnerabile la educaţie şi formare profesională este limitată ca urmare a lipsei
programelor specializate, dar şi de bariere legate de aspecte financiare sau de transport.
Persoanele vulnerabile, în special tinerii din oraşul Hîrşova şi satul Vadu Oii, nu cunosc
opţiunile pe care le au pentru a se integra pe piaţa forţei de muncă, dar prin pregătirea lor şi
îmbunătăţirea competenţelor proprii, ei pot contribui la performanţa economică.
Asigurarea formării profesionale trebuie să fie prioritate şi prin impactul pozitiv pe care îl
are asupra mobilităţii sociale, orientând populaţia aptă de muncă spre a alege o profesie pe care o
pot îndeplini şi nu încadrarea acestora în sisteme educaţionale cu impact redus în piaţa forţei de
muncă. Perfecţionarea competenţelor şi calificarea profesională reprezintă fundamentul
dezvoltării unei cariere.
Numărul mare al persoanelor din categoriile vulnerabile care nu sunt incluse în piaţa
muncii, nu urmează cursuri de formare profesională sau au renunţat la studii reprezintă
caracteristici ale mediului economic dificil din oraşul Hîrşova. La aceste aspecte se adaugă lipsa
ofertei de muncă şi venituri salariale scăzute datorită unei economii locale aproape inexistente.
Obiectivele strategiei urmăresc dezvoltarea unor parteneriate între serviciile publice şi
private de asistenţă socială şi angajatorii din mediul privat, furnizorii de orientare în carieră,
instituţii pentru educaţie şi pregătire profesională, pentru combaterea sărăciei, a excluziunii
sociale şi promovarea integrării depline în societate a membrilor comunităţilor marginalizate, prin
dobândirea calificării profesionale şi încadrarea în muncă a acestora.
Mod de realizare:
Crearea oportunităţilor de pregătire/specializare pentru persoanele apte de muncă;
Realizarea cadrului necesar implementării unor proiecte/programe pentru integrarea
durabilă pe piaţa forţei de muncă a tinerilor – Iniţiativa "Locuri de muncă pentru tineri";
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 155
Extinderea infrastructurii pentru susţinerea procesului de creare a unui mediu economic
local modern şi inovator;
Creşterea vizibilităţii şi atractivităţii oraşului pentru intensificarea interesului investiţional
autohton şi străin (mai ales în domeniul turismului);
Dezvoltarea cercetării în sectoarele economice prioritare, pentru susţinerea viziunii de
dezvoltare a mediului economic local;
Facilitarea accesului tuturor la locuri de muncă şi la servicii: conectarea transportului local
prin extinderea serviciului de transport public;
Dezvoltarea de IMM- urî şi încurajarea antreprenoriatului local.
Obiectiv strategic 3.2. Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii oraşului Hîrşova şi
sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune.
Domeniu de intervenţie 3.2.1 Sprijinirea categoriilor defavorizate sau cu risc de excluziune
prin dezvoltarea de noi servicii sociale.
Ajutorul acordat persoanelor şi familiilor care nu îşi pot asigura singure cele necesare unui
trai decent trebuie să se bazeze pe un sistem bine stabilit şi profesional. Important este şi faptul că,
fiecărui cetãţean al oraşului Hîrşova trebuie să i se ofere posibilitatea de a desfăşura o activitate
utilă, ţinând cont de posibilităţile sale fizice şi intelectuale.
Este necesarã crearea unor posibilităţi de cazare a copiilor abandonaţi la familii
substitutive sau în reţeaua de asistenţi maternali. Pe termen lung, trebuie să atingem obiectivul
major al reducerii la minim a numărului copiilor instituţionalizaţi din localitate. Acest proces se
poate realiza numai dacă în conştiinţa cetăţenilor urbei, viaţa unui om şi în special a unui copil, va
figura ca o valoare supremă care trebuie protejată;
Mod de realizare:
• Soluţionarea problemei copiilor abandonaţi.
Scăderea delincvenţei juvenile;
• Înfiinţarea unui centru de zi pentru elevi aflaţi în dificultate (copii rromi şi copii
proveniţi din familii sărace);
• Înfiinţarea unui centru de reabilitare pentru copii cu handicap;
• Înfiinţarea unui centru de consiliere a persoanelor abuzate;
• Înfiinţarea unui centru permanent, pentru îngrijirea persoanelor de vârsta a III-a;
• Înfiinţarea unei unităţi medico – sociale;
• Construirea de locuinţe sociale pentru adăpostire temporară (Hîrşova, Vadu Oii, Ferma1;
• Susţinerea, încurajarea şi realizarea de parteneriate public-private cu O.N.G.- urile pentru
noi servicii sociale.
Domeniu de intervenţie 3.2.2 Combaterea sărăciei prin susţinerea dezvoltării economiei
sociale şi promovarea parteneriatului.
Dezvoltarea comunicării inter-instituţionale şi cu structurile societăţii civile, extinderea
parteneriatului social (instituţii, ONG-uri, cetăţeni), la nivel de comunitate, în plan intern şi
internaţional, va crea cadrul instituţional capabil să sinergizeze eforturile comune, în vederea
creşterii gradului de incluziune socială a persoanelor şi familiilor aflate în stare de risc social din
cauza sărăciei, prin:
1. Diminuarea dezechilibrelor sociale existente, limitarea sărăciei extreme, absorbţia treptată a
sărăciei persoanelor active şi a celor ce şi-au încheiat ciclul vieţii active (pensionării);
2. Reducerea riscului de marginalizare socială prin identificarea evaluarea şi acordarea sprijinului
persoanelor aflate în dificultate;
3. Depistarea şi combaterea acelor forme de antrenare a copiilor în activităţi economice, cu
deosebire în acelea care le-ar putea impieta de o manieră serioasă participarea la procesele
educative ori care ar fi dăunătoare sănătăţii şi dezvoltării ulterioare a acestora;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 156
4. Dezvoltarea economiei sociale şi promovarea antreprenoriatului social.
Acordul de Parteneriat transmis de România pentru perioada 2014 – 2020 propune
realizarea cadrului necesar abordării integrate pentru dezvoltarea teritorială a unor zone
vulnerabile şi folosirea unor mecanisme inovatoare pentru finanţarea unor proiecte strategice -
Dezvoltarea Locală sub Responsabilitatea Comunităţii (CLLD).
Prin atingerea obiectivului specific „Combaterea sărăciei prin susţinerea dezvoltării
economiei sociale şi promovarea parteneriatului”, se va genera un impact pozitiv major asupra
factorului uman din oraşul Hîrşova prin asigurarea unor locuri de muncă, reducerea ratei
şomajului, creşterea economică la nivelul oraşului, crearea unei infrastructuri multifuncţionale
pentru categoriile de persoane vulnerabile, creşterea gradului de acces al persoanelor cu handicap
la locuri de muncă.
Mod de realizare:
Crearea unei infrastructuri multifuncţionale pentru categoriile de persoane vulnerabile care
au abandonat şcoala sau nu au urmat alte studii/cursuri după terminarea şcolii;
Creşterea gradului de acces al persoanelor cu handicap la locuri de muncă adecvate
abilităţilor lor fizice şi intelectuale şi crearea unui mediu de lucru protejat care să permită
dezvoltarea abilităţilor acestor persoane;
Încurajarea spiritului anteprenorial şi a activităţilor economice în rândul grupurilor
vulnerabile (femei);
Derularea unor programe specifice pentru persoanele vulnerabile aflate în risc de
excluziune socială;
Realizarea unui parteneriat public-privat între administraţia locală, societãţile economice,
societatea civilă şi cetăţeni, în vederea fondării unei baze de dezvoltare bazată pe
asentimentul larg al comunităţii;
Creşterea rolului femeilor în rezolvarea unor probleme comunitare;
Demararea unor programe de educaţie pentru rromi: continuarea cursurilor de alfabetizare
pentru etnia rromă precum şi îndrumarea acestora pentru deprinderea unor meserii
tradiţionale;
Implicarea rromilor în viaţa socio-culturală a comunităţii.
Domeniu de intervenţie 3.2.3 Modernizarea şi inovarea serviciilor sociale şi de sănătate prin
utilizarea unor mecanisme inovatoare aplicate teritoriului.
Problemele sociale şi de sănătate afectează în mod negativ dezvoltarea capitalului uman,
care este de o importanţă crucială pentru dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere.
Obiectivul sprijină inovarea în modul în care este organizat sistemul social şi medical,
pentru a favoriza transferul către asistenţa comunitară şi cea integrată.
Investiţiile în sănătatea oamenilor, ca şi capital uman, ajută la îmbunătăţirea stării de
sănătate a populaţiei în general şi consolidează capacitatea de inserţie profesională, asigurând
astfel mijloacele de subzistenţă adecvate şi contribuind la creşterea economică.
Investiţiile urmăresc modernizarea unor clădiri cu elemente de echipare tehnică necesare
pentru desfăşurarea unor servicii medicale şi sociale permanente sau ambulatorii şi promovarea
iniţiativei în rândul furnizorilor privaţi de servicii medicale pentru atragerea de specialişti şi
aparatură de specialitate.
Acţiunile planificate au ca scop încurajarea cooperării în domeniul evaluării tehnologiei
medicale şi explorarea potenţialului sănătăţii şi TIC pentru sănătate, inclusiv cooperarea între
registrele electronice de pacienţi. Printre exemplele de tehnologie medicală se numără: metodele
de diagnostic şi tratament, echipamentul medical, produsele farmaceutice, metodele de reabilitare
şi prevenire, sistemele organizaţionale şi de sprijin în cadrul cărora sunt furnizate îngrijiri
medicale etc.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 157
Mod de realizare:
Modernizarea infrastructurii sociale;
Îmbunătăţirea infrastructurii medicale;
Implementarea unui sistem integrat social şi de sănătate – IT;
Îmbunătăţirea infrastructurii promovând conceptul integrat şi principiul partenerial;
Elaborarea unui plan la nivelul teritoriului pentru facilitarea accesului la obţinerea unor
locuinţe şi garantarea mobilităţii în teritoriu a specialiştilor şi cadrelor didactice;
Îmbunătăţirea infrastructurii specifice persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile;
Îmbunătăţirea dotării spitalului teritorial;
Dezvoltarea infrastructurii în domeniul medical;
Înfiinţarea unor noi secţii în cadrul spitalului;
Realizarea de programe de educaţie pentru sănătate;
Acces echitabil la serviciile de sănătate;
Asigurarea unui sistem informaţional şi a unei baze de date privind incidenţa bolilor
transmisibile.
Obiectiv strategic 3.3 Crearea cadrului pentru identificarea, planificarea, gestionarea,
monitorizarea şi evaluarea direcţiilor de dezvoltare la nivelul administraţiei publice locale
Hîrşova în conformitate cu priorităţile din teritoriu.
Regulamentul FSE este foarte precis în ceea ce priveşte susţinerea ideii de a reuni actorii
locali pentru a atinge obiectivele programului Europa 2020 –” mobilizarea actorilor locali şi
regionali este necesară pentru a implementa strategia Europa 2020 şi obiectivele sale. Pentru a
implica în mod activ autorităţile locale şi regionale, oraşele, partenerii sociali şi organizaţiile non-
guvernamentale în implementarea strategiilor, se recomandă utilizarea pactelor teritoriale, a
iniţiativelor locale pentru şomaj şi incluziune socială, strategiile de dezvoltare locală sub
responsabilitatea comunităţii şi strategiile de dezvoltare urbană auto-sustenabilă” – FSE.
Administraţia publică este principalul element responsabil să asigure cadrul favorabil
dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate pentru cetăţeni, sectorul
economic şi cel social.
În vederea asigurării cadrului optim de desfăşurare a activităţilor pentru satisfacerea
cerinţelor actorilor implicaţi este necesară eficientizarea prestării serviciilor publice. Astfel, se
impune evaluarea proceselor şi a procedurilor de lucru interne utilizate şi
simplificarea/actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor prin
dezvoltarea şi promovarea implementării sistemelor de ghişeu unic (one-stop-shop).
Utilizarea tehnologiilor informatice în gestionarea serviciilor din administraţia publică se
poate realiza prin dezvoltarea de aplicaţii şi servicii bazate pe convergenţa tehnologiilor
informaţiei, care să permită contacte coordonate dintre instituţiile din administraţia publică locală
şi alte instituţii de interes. (şcoli, spitale, unităţi de asistenţă socială, etc).
Domeniu de intervenţie 3.3.1 Modernizarea infrastructurii serviciilor comunitare de
utilitate publică şi corelarea acesteia cu dezvoltarea spaţială integrată, în vederea stimulării
şi sprijinirii dezvoltării durabile a economiei locale.
Administraţia publică a oraşului Hîrşova este principalul element responsabil să asigure
cadrul favorabil dezvoltării comunităţii, să realizeze servicii diversificate şi de calitate pentru
cetăţeni, sectorul economic şi cel social. De aceea, în noul concept de dezvoltare apar direcţiile de
progres esenţiale pentru administraţia publică locală.
În vederea asigurării cadrului optim de desfăşurare a activităţilor pentru satisfacerea
cerinţelor actorilor implicaţi, este necesară eficientizarea prestării serviciilor publice. Astfel, se
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 158
impune evaluarea proceselor şi a procedurilor de lucru interne utilizate şi
simplificarea/actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor.
Creşterea siguranţei publice şi consolidarea păcii sociale. Un climat solid de pace socialã
în comunitate, modernizarea, extinderea şi dotarea secţiei de Pompieri.
Domeniu de intervenţie 3.3.2. Creşterea capacităţii de management de atragere de finanţări şi de
administrare eficientă a APL Hîrşova
Obiectivul urmăreşte atât asigurarea condiţiilor pentru atragerea şi susţinerea investitorilor
români şi străini cu un real potenţial economic (mediu economic stabil, acces la piaţă şi
competiţie liberă, sisteme de taxare coerente şi transparente), precum şi oferirea de facilităţi
agenţilor economici locali – elaborarea unor scheme de stimulente pentru susţinerea dezvoltării
afacerii în funcţie de beneficiul pe care aceasta l-ar putea aduce bugetului local şi de natura
activităţii.
Pentru sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului, Consiliul local al oraşului Hîrşova va
înfiinţa un "birou de consiliere şi formare în afaceri" constituit din consilieri publici tehnici,
juridici şi financiari în vederea furnizării unor programe de instruire pentru antreprenori, pe
diverse teme:
promovarea în rândul tinerilor antreprenori a activităţilor economice adaptate la cerinţele
actuale ale pieţei;
înfiinţarea afacerii în teritoriu;
corelarea noilor iniţiative cu solicitările existente ale pieţei;
implementarea unui management al calităţii;
diversificarea serviciilor de consiliere şi formare în vederea creşterea capabilităţii acestora de a
furniza servicii de calitate.
Mod de realizare:
Îmbunătăţirea serviciilor publice oferite mediului privat prin creşterea numărului de
mecanisme care asigură suport IMM-urilor din teritoriu şi introducerea şi dezvoltarea sistemelor
inteligente pentru afaceri şi managementul informaţiei.
Domeniu de intervenţie 3.3.3 Consolidarea capacităţii administraţiei publice locale pentru
oferirea de servicii de calitate.
Administraţia publică este un vector important în asigurarea bunei guvernări, în
reglementarea, promovarea şi implementarea de politici şi măsuri pentru a crea un mediu propice
dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.
Scopul este crearea unei administraţii publice moderne capabile să faciliteze dezvoltarea
socio-economică a oraşului Hîrşova, prin intermediul unor servicii publice, investiţii şi
reglementări de calitate, contribuind la atingerea obiectivelor strategiei. Pentru a putea îndeplini
acest rol, o administraţie modernă are nevoie de resurse umane competenţe şi bine gestionate, un
management eficient şi transparent al cheltuielilor publice, o structură instituţional-administrativă
adecvată, precum şi de proceduri clare, simple şi predictibile de funcţionare. O astfel de
administraţie trebuie să fie capabilă să ofere decidenţilor politici instrumentele necesare
fundamentării şi implementării unor politici publice în interesul cetăţenilor.
Este importantă ridicarea nivelului de încredere al cetăţenilor în administraţia publică prin
modernizarea funcţionării instituţiilor şi îmbunătăţirea receptivităţii acestora faţă de nevoile
cetăţeanului, precum şi prin creşterea calităţii serviciilor oferite de administraţia publică,
contribuind astfel la producerea unor efecte pozitive semnificative asupra dezvoltării
socioeconomice.
Acest lucru este posibil prin măsuri de formare a personalului instituţiilor publice şi
implementarea unor instrumente de management inteligente pentru creşterea eficienţei; dotarea cu
infrastructură TIC performantă.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 159
9.5 Planul de acţiuni pentru dezvoltarea durabilă a oraşului Hîrşova
Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce
trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare
Durabilă a oraşului Hîrşova.
Scopul Planului Local de Acţiune (PLA) îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi
proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a Strategiei de dezvoltare durabilă a
oraşului Hîrşova, astfel încât procesul de dezvoltare să poată fi evaluat continuu în complexitatea
factorilor SEMT (social-economic-mediu-tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă
(dimensiuni ale durabilităţii) selecţionaţi ca şi relevanţi pentru oraşul Hîrşova.
În Planul Local de Acţiune orice măsură ce se concretizează într-un program, sub-program
ori proiect trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:
Concordanţa între ţintele fixate în programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele
generale cuprinse în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a oraşului Hîrşova;
Existenţa unor resurse financiare limitate, condiţie ce influenţează modalitatea de finanţare
şi mecanismele juridice pe care se întemeiază un program, sub-program său proiect (de ex.
împrumut bancar, împrumut extern, parteneriat public-privat etc).
Proiectele se adresează obiectivelor specifice pe care le vom atinge în perioada asumată în
planul de acţiuni, respectiv 2017 – 2025. Prin urmare, ele sunt legate de un calendar şi un plan de
acţiuni comun, iar rezultatele vor fi stabilite conform etapelor de evaluare corelate cu perioada
asumată. Analiza criteriilor a determinat gradul de prioritate al fiecărui proiect. De asemenea,
corelarea analizei criteriilor cu gradul de sustenabilitate financiară a partenerilor şi oportunităţile
de finanţare ale fondurilor structurale, intrumentelor europene, sau programelor naţionale aferente
a stat la baza planificării în timp a acestora.
Planificarea proiectelor implementate de autoritatea publică locală este coordonată cu
planificarea şi abordarea de dezvoltare a mediului economic local.
Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia Europa 2020, precum şi prin Iniţiativa
privind locurile de muncă verzi, orientarea către o economie competitivă şi cu emisii scăzute de
dioxid de carbon are implicaţii inclusiv din perspectiva pregătirii şi ocupării forţei de muncă.
Principiul dezvoltării durabile a devenit un factor important în ceea ce priveşte dezvoltarea
şi consolidarea capacităţii şi aptitudinilor forţei de muncă pentru a maximiza oportunităţile de
angajare.
Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului Hîrşova urmăreşte asigurarea unui echilibru
între aspectele legate de mediu, coeziune socială şi creştere economică. Operaţiunile propuse
urmăresc reducerea impactului asupra mediului cât mai mult posibil, activităţi dedicate protecţiei
mediului, eficienţei energetice, atenuării schimbărilor climatice şi adaptării la acestea,
biodiversităţii, rezistenţei la dezastre, prevenirii şi gestionării riscurilor.
Se recunoaşte necesitatea de îmbunătăţire a cunoştinţelor şi abilităţilor pentru a realiza o
schimbare majoră în utilizarea eficientă a resurselor naturale existente în oraşul Hîrşova şi
furnizarea de produse şi servicii cu impact redus asupra mediului. Această abordare este
operaţionalizată prin acţiuni specifice, cu scopul de a satisface nevoile de conservare şi protejare a
mediului, susţinerea „locurilor de muncă verzi” şi asigurarea competenţelor necesare pentru
aspectele de mediu în economie.
Oportunităţile de angajare în domeniul construcţiilor, managementul apei şi deşeurilor,
recuperarea şi reciclarea materialelor, energia regenerabilă şi altele, necesită noi abordări. Forţa de
muncă şi întreprinderile trebuie să fie pregătite pentru adaptare la noile cerinţe ale pieţei muncii şi
tendinţele privind protecţia mediului. În acest sens se are în vedere formare specifică privind
eficienţa energetică, resursele regenerabile, reciclarea sau utilizarea tehnologiilor cu emisii
scăzute de carbon, inclusiv instruirea în achiziţii ecologice.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 160
Tranziţia către „locurile de muncă verzi” implică utilizarea de informaţii, tehnologii sau
materiale care protejează mediul. Se recomandă introducerea de stagii de ucenicie pentru „locurile
de muncă verzi” şi de calificări pentru a răspunde cerinţelor de competenţe, de a contribui activ la
atenuarea schimbărilor de mediu prin încurajarea metodelor de producţie şi practicile de lucru
sustenabile.
Promovarea şi educarea cu privire la protecţia mediului şi a unui mod de viaţă sănătos va
contribui la integrarea socială a diverselor grupuri vulnerabile, dar şi proiectele de economie
socială care combină oportunităţi de angajare şi aspectele de mediu.
Acţiunile menţionate anterior se vor concentra pe utilizarea mecanismului de dezvoltare
locală sub responsabilitatea comunităţi (CLLD) pentru identificarea şi implementarea de strategii
orientate către comunităţile care sunt afectate de sărăcie şi excluziune socială.
O altă prioritate a edililor oraşului Hîrşova este integrarea pe piaţa muncii a adulţilor, a
părinţilor care reintră pe piaţa muncii, a lucrătorilor subcalificaţi şi în vârstă, a migranţilor şi a
altor grupuri dezavantajate, în special ale persoanelor cu handicap.
Acţiunile specifice includ intervenţii care vizează îmbunătăţirea inserţiei sociale şi
profesionale atât a femeilor – cu accent asupra femeilor provenind din medii sau grupuri
dezavantajate, spre exemplu femeile de etnie romă, cât şi a bărbaţilor – care vor contribui în mod
direct la promovarea egalităţii de gen. De asemenea, campaniile de conştientizare şi acţiunile
specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea incluziunii active vor contribui la
combaterea tuturor formelor de discriminare, inclusiv a celor pe bază de gen.
Reprezentanţii consiliului local Hîrşova împreună cu primarul oraşului acordă o atenţie
deosebită măsurilor de acompaniere, astfel încât să faciliteze integrarea socio-economică
intervenţiile fiind orientate către creşterea ocupării, promovarea incluziunii sociale şi
îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe au în vedere minimizarea efectelor negative ale
factorilor externi, care duc la persistenţa inegalităţilor şi reduc impactul sprijinului direct.
Acţiunile specifice menite să răspundă nevoilor persoanelor din categoriile expuse unui
risc crescut de discriminare includ măsurile specifice ţintite către îmbunătăţirea inserţiei sociale şi
profesionale a acestora, prin creşterea accesului pe piaţa muncii, dar şi prin îmbunătăţirea
nivelului de educaţie şi competenţe.
Totodată, în contextul măsurilor avute în vedere pentru promovarea incluziunii sociale şi
combaterea sărăciei, se va urmări îmbunătăţirea accesului acestor grupuri la serviciile sociale,
medicale şi de interes general, precum şi adaptarea condiţiilor de muncă şi crearea unor facilităţi
speciale pentru persoanele cu dizabilităţi şi alte categorii de persoane dezavantajate. Măsurile
specifice în domeniul dezvoltării sistemului de asistenţă socială şi de sănătate vor contribui la
atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte tratamentul egal prin îmbunătăţirea accesului la acest tip
de servicii pentru toate categoriile de persoane şi de teritorii (PI 4.3). În plus, în cadrul acţiunilor
integrate ţintite către combaterea sărăciei la nivelul comunităţilor, vor fi susţinute campanii de
conştientizare şi acţiuni specifice pentru creşterea responsabilităţii sociale şi promovarea
iniţiativelor de voluntariat şi a incluziunii active, pentru combaterea tuturor formelor de
discriminare şi promovarea egalităţii de şanse.
Acţiunile care vizează creşterea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile, prin
promovarea de proiecte integrate (cuprinzând servicii sociale, medicale, adăpost etc.) se adresează
în mod direct nevoilor specifice ale persoanelor din aceste grupuri, contribuind la o mai bună
inserţie socio-profesională a acestor persoane şi protejarea acestora împotriva discriminării şi a
abuzurilor la care acestea sunt supuse.
Implementarea activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare
Durabilă va avea următoarele rezultate:
• asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate;
• sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de
oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 161
9.6 Programele care pot fi accesate pentru obţinerea de fonduri nerambursabile
Programul Operaţional Regional
POR 2014–2020 îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri, infrastructurii şi serviciilor, pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor, astfel
încât acestea să îşi poată gestiona în mod eficient resursele şi să îşi valorifice potenţialul de
inovare şi de asimilare a progresului tehnologic.
Viziunea strategică privind nevoile de dezvoltare cărora trebuie să le răspundă POR 2014-
2020 are la bază analiza situaţiei economice şi sociale a regiunilor României (în Strategia
Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020), care a dus la identificarea principalelor
probleme:
Cercetare-dezvoltare şi inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piaţă şi nivel
scăzut de asimilare a inovării în firme;
IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivităţii
economiilor regionale. Principalele puncte slabe ale sectorului IMM-urilor, în
documentele de programare strategică naţională, sunt:
gradul redus de cultură antreprenorială – reflectat prin densitatea relativ scăzută a
afacerilor în toate regiunile;
rezilienţa scăzută a noilor afaceri – 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piaţă
în primul an de viaţă.
Eficienţă energetică: consumuri energetice nesustenabile şi potenţial de economisire
ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice şi clădiri rezidenţiale;
Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane;
Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în oraşele
din România;
Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate;
Turism: potenţial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial – alternativă pentru
revigorarea zonelor mai puţin dezvoltate/isolate;
Infrastructură rutieră: gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are
drept consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse;
Infrastructura socială şi pentru educaţie: infrastructurile educaţionale, de sănătate şi de
servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială şi dezvoltarea capitalului
uman;
Cadastru: nivel scăzut al înregistrărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor
privind dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale;
Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacităţii administrative a Autorităţii de
Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR şi a beneficiarilor, pentru o
bună implementare a POR.
Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic;
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon;
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile;
Axa prioritară 5: Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural;
Axa prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională;
Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului;
Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale;
Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate
din mediul urban;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 162
Axa prioritară 10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale;
Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în
cadastru şi cartea funciară;
Axa prioritară 12: Asistenţă tehnică;
Programul Operaţional Capital Uman
Programul Operaţional Capital Uman (POCU) stabileşte priorităţile de investiţii,
obiectivele specifice şi acţiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane,
Strategia POCU urmăreşte integrarea nevoilor de dezvoltare a resurselor umane în ansamblul
programelor şi politicilor publice ale României, ca SM al UE şi are în vedere valorizarea
capitalului uman, ca resursă pentru o dezvoltare sustenabilă în viitor.
POCU va funcţiona ca un mijloc de stimulare a creşterii economice şi a coeziunii şi va susţine
atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocări de dezvoltare - competitivitate,
infrastructură, administrare şi guvernanţă - contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor asumate
de România în contextul Strategiei Europa 2020.
Axa prioritară 1: Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”;
Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs;
Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toţi;
Axa prioritară 4: Incluziunea socială şi combaterea sărăciei;
Axa prioritară 5: Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii;
Axa prioritară 6: Educaţie şi competenţe;
Axa prioritară 7: Asistenţă Tehnică;
Programul Operaţional Capacitate Administrativă
POCA va promova crearea unei administraţii publice moderne, capabilă să faciliteze
dezvoltarea socio-economică, prin intermediul unor servicii publice competitive, investiţii şi
reglementări de calitate, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru
a putea îndeplini acest rol, administraţia publică are nevoie de resurse umane competente şi bine
gestionate, un management eficient şi transparent al utilizării resurselor, o structură instituţional-
administrativă adecvată, precum şi de proceduri clare, simple şi predictibile de funcţionare. O
astfel de administraţie trebuie să fie capabilă să ofere decidenţilor politici instrumentele necesare
fundamentării şi implementării unor politici publice în interesul cetăţenilor. Optimizarea
administraţiei este o condiţie importantă pentru punerea în aplicare a oricărei schimbări
structurale către o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.
Axa prioritară 1: Administraţie publică şi sistem judiciar eficiente;
Axa prioritară 2: Administraţie publică şi sistem judiciar accesibile şi transparente;
Axa prioritară 3: Asistenţă tehnică;
Programul Operaţional Competitivitate
Programul Operaţional Competitivitate (POC) susţine investiţii menite să răspundă
nevoilor şi provocărilor legate de nivelul redus al competitivităţii economice, în special în ceea ce
priveşte (a) sprijinul insuficient pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) şi (b) infrastructura
subdezvoltată de TIC şi implicit servicii slab dezvoltate, poziţionându‐se astfel ca un factor
generator de intervenţii orizontale în economie şi societate, de natură să antreneze creştere şi
sustenabilitate.
Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii
economice şi dezvoltării afacerilor
Axa prioritară 2: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală
competitive
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 163
Următoarele domenii de specializare inteligentă au fost identificate în cadrul Strategiei
Naţionale de Cercetare Inovare 2014-2020 şi vor fi susţinute prin POC:
Bioeconomie;
tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor, spaţiu şi securitate;
energie, mediu şi schimbări climatice eco-nano-tehnologii şi materiale avansate;
Programul Operaţional Infrastructură Mare
POIM finanţează activităţi din patru sectoare: infrastructura de transport, protecţia
mediului, managementul riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice, energie şi eficienţă
energetică, contribuind la Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă
incluziunii.
Axa prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii prin dezvoltarea reţelei TEN-T;
Axa prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi
eficient;
Axa prioritară 3: Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient
al resurselor;
Axa prioritară 4: Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii,
monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric;
Axa prioritară 5: Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea
riscurilor;
Axa prioritară 6: Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susţinerii
unei economii cu emisii scăzute de carbon;
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) POAT 2014-2020 are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi
eficace a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în România în conformitate cu
principiile şi regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv
management financiar, monitorizare şi control, pe baza responsabilităţilor împărţite între Statele
Membre şi Comisia Europeană.
Următoarele axe prioritare sunt sprijinite de programul operaţional:
Axa prioritară 1 „Întărirea capacităţii beneficiarilor de a pregăti şi implementa proiecte
finanţate din FESI şi diseminarea informaţiilor privind aceste fonduri”;
Axa prioritară 2 „Sprijin pentru coordonarea, gestionarea şi controlul FESI”
Axa prioritară 3 „Creşterea eficienţei resurselor umane implicate în sistemul de
coordonare, gestionare şi control al FESI în România”
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
PNDR răspunde la 3 dintre provocările de dezvoltare stabilite prin Acordul de Parteneriat:
Competitivitatea şi dezvoltarea locală
Oamenii şi societatea
Resursele
Principalele priorităţi de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020
Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea acestora,
deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole;
Încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri;
Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor în
zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea spaţiului rural;
Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării IMM-
urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 164
Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui
subprogram dedicate;
Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul
abordării LEADER. Competenţa transversală a LEADER îmbunătăţeşte competitivitatea,
calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale, precum şi combaterea sărăciei şi
excluderii sociale.
Măsura 1: Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare;
Măsura 2: Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în
cadrul fermei;
Măsura 4: Investiţii în active fizice;
Măsura 6: Dezvoltarea fermelor şi a întreprinderilor;
Măsura 7: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale;
Măsura 8: Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi în îmbunătăţirea viabilităţii
pădurilor;
Măsura 9: Înfiinţarea de grupuri şi organizaţii de producători în agricultură şi silvicultură;
Măsura 15: Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor;
Măsura 16: Cooperare;
Măsura 17: Gestionarea riscurilor;
Măsura 19: Sprijin pentru dezvoltarea locală LEADER (DLRC - Dezvoltarea locală
plasată sub responsabilitatea comunităţii);
Măsura 20: Asistenţă tehnică pentru statele membre;
Programul Operaţional Pescuit şi Afaceri Maritime
PU 1 Promovarea pescuitului durabil din punctul de vedere al mediului, eficient din
punctul de vedere al utilizării resurselor, inovator, competitiv şi bazat pe cunoaştere;
PU 2 Stimularea acvaculturii durabile din punctul de vedere al mediului, eficiente din
punctul de vedere al utilizării resurselor, inovatoare, competitive şi bazate pe cunoaştere;
PU 3 Încurajarea punerii în aplicare a PCP;
PU 4 Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi sporirea coeziunii teritoriale;
PU 5 Stimularea comercializării şi prelucrării;
PU 6 Încurajarea punerii în aplicare a PMI;
Programe de Cooperare Transfrontalieră, Interregională, Transnaţională
Programul Interreg V-A România – Bulgaria 2014-2020
Programul Ro-Bg 2014 - 2020 susţine crearea unor comunităţi competitive şi sustenabile
prin folosirea într-un mod eficient a resurselor, promovarea iniţiativelor profitabile şi a
oportunităţilor oferite de dezvoltarea fluxurilor transversale şi orizontale în zona coridorului
Dunăre / Marea Neagră.
Aria eligibilă:
România - 7 judeţe: Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Constanţa.
Bulgaria - 8 regiuni: Vidin, Montana, Vraţa, Plevna, Veliko Târnovo, Ruse, Silistra,
Dobrici.
Fondurile sunt alocate în 6 domenii (axe prioritare) şi următoarele priorităţi de investiţii:
Axa prioritară 1: O regiune bine conectată (buget total: 96,450,936 Euro).
Prioritatea de Investiţii 7b: stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor
secundare şi terţiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale
Prioritatea de Investiţii 7c: dezvoltarea şi îmbunătăţirea unor sisteme de transport care
respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, şi care au emisii reduse de carbon, inclusiv a
căilor navigabile interioare şi a sistemelor de transport maritim, a porturilor, a legăturilor
multimodale şi infrastructurilor aeroportuare, cu scopul de a promova mobilitatea durabilă la nivel
regional şi local.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 165
Axa prioritară 2: O regiune verde (buget total: 63,454,564 euro)
Prioritatea de investiţii 6c: Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea
patrimoniului natural şi cultural Prioritatea de investiţii 6.d:
Protejarea şi refacerea biodiversităţii şi a solurilor, precum şi promovarea unor servicii
ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 şi infrastructuri ecologice
Axa prioritară 3: O regiune sigură (buget total: 48,225,468 euro)
Prioritatea de investiţii 5b:Promovarea investiţiilor destinate abordării unor riscuri
specifice, asigurarea rezistenţei în faţa dezastrelor şi dezvoltarea unor sisteme de gestionare a
dezastrelor.
Axa prioritară 4: O regiune calificată şi inclusivă (buget total: 17,767,279 euro).
Prioritatea de investiţii 8.e: Integrarea pieţelor forţei de muncă transfrontaliere, inclusiv
mobilitatea transfrontalieră, iniţiativele comune locale în domeniul ocupării forţei de muncă,
servicii de informare şi de consiliere şi formarea comună.
Axa prioritară 5: O regiune eficientă (buget total: 12,690,913 euro)
Prioritatea de investiţii 11 b: Promovarea cooperării juridice şi administrative şi a
cooperării între cetăţeni şi instituţii.
Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică (buget total: 19,914,966 euro).
Obiectiv: Axa proritară Asistenţă tehnică sprijină acţiuni care consolidează capacitatea
aplicanţilor şi beneficiarilor de a aplica pentru şi de a folosi fondurile Programului, dar şi acţiuni
care îmbunătăţesc procedurile administrative.
Programul Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020
Programul Ro - BMN 2014 - 2020 îşi propune îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din
regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.
Obiectivul tematic 1: Promovarea afacerilor şi a antreprenoriatului în Bazinul Mării Negre
Obiectivul tematic 2: Promovarea unei politici de mediu coordonate şi reducerea prin acţiuni
comune a deşeurilor maritime în Bazinul Mării Negre.
Programul Interreg Europa 2014-2020
Programul Interreg Europa 2014-2020 susţine agenda politică a Uniunii Europene numite
Strategia Europa 2020 şi promovează acţiuni menite să transforme teritoriul european într-un
spaţiu cu un grad sporit de inovare, sustenabilitate şi incluziune.
Arie eligibilă:
întreg teritoriul UE (28 de state membre);
2 state partenere cu statul special: Norvegia şi Elveţia.
Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare;
Axa prioritară 2: Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii;
Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de
carbon în toate sectoarele;
Axa prioritară 4: Mediu şi utilizarea eficientă a resurselor;
Axa prioritară 5: Asistenţă tehnică;
Programul Operaţional URBACT III
Programul URBACT 2014-2020 facilitează schimbul de cunoştinţe şi bune practici între
oraşe şi alte niveluri de guvernare cu scopul este de a promova dezvoltarea durabilă integrată şi de
a îmbunătăţi eficacitatea politicii regionale şi de coeziune.
Arie eligibilă:
întreg teritoriul UE (28 de state membre);
2 state partenere cu statul special: Norvegia şi Elveţia.
Axa prioritară 1: Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile;
Axa prioritară 2: Asistenţă tehnică;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 166
Programul de Cooperare INTERACT III 2014-2020
INTERACT III este un program operaţional al obiectivului de Cooperare Teritorială
Europeană, o parte a componentei de cooperare interregională şi este configurat pentru a
consolida eficacitatea politicii de coeziune prin promovarea schimbului de experienţă privind
identificarea, transferul şi difuzarea bunelor practici şi a abordărilor inovatoare în ceea ce priveşte
implementarea programelor de cooperare teritorială şi a acţiunilor referitoare la cooperarea
teritorială şi la utilizarea Grupării Europene de Cooperare Teritorială (EGTC).
Arie eligibilă:
întreg teritoriul UE (28 de state membre);
2 state partenere cu statul special: Norvegia şi Elveţia.
Axa prioritară 1: Dezvoltarea şi furnizarea de servicii
Axa prioritară 2: Asistenţă tehnică
Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020
Programul transnaţional Dunărea 2014-2020 susţine finanţarea proiectelor implementate
de un parteneriat transnaţional extins şi care vor avea ca obiectiv îmbunătăţirea politicilor publice
şi a cooperării instituţionale.
Aria de cooperare – 14 state: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania (landurile Baden Wurttemberg şi Bavaria), Ungaria,
România, Slovenia, Slovacia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Republica Serbia, Republica
Moldova şi Ucraina (regiunile Cernăuţi, Ivano-Frankivsk, Transcarpatia, Odesa).
Axa prioritară 1: Inovare şi responsabilitate socială în Regiunea Dunării
Axa prioritară 2: Responsabilitatea faţă de mediu şi cultură în Regiunea Dunării
Axa prioritară 3: Conectivitate mai bună şi responsabilitate energetică în Regiunea Dunării
Axa prioritară 4: O bună guvernare a Regiunii Dunării
Axa prioritară 5: Asistenţă tehnică dedicată finanţării structurilor de management ale
programului şi activităţilor acestora, precum şi a GECT-ului (Grupări Europene de
Cooperare Teritorială)
Programul de Cooperare ESPON 2020
Programul ESPON are drept scop promovarea şi stimularea dimensiunii teritoriale
europene în dezvoltarea şi cooperarea prin furnizarea evidenţelor, a transferului de cunoştinţe şi a
modului de realizare a politicilor autorităţilor publice şi a altor actori din domeniul politicilor
publice de la toate nivelurile.
Arie eligibilă:
toate cele 28 de state membre ale UE;
4 state partenere: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia.
Axa prioritară 1: Producerea de informaţii teritoriale, transferul, observarea, instrumente şi
diseminarea acestora;
Axa prioritară 2: Asistenţă tehnică;
Programe EEA GRANTS. Acțiuni si programe
Biodiversitate şi serviciile ecosistemelor;
Monitorizarea mediului şi planificare şi control integrate;
Reducerea utilizării de substanţe periculoase;
Eficienţă energetică;
Energie regenerabilă;
Adaptarea la schimbările climatice;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 167
Fonduri pentru organizaţii non-guvernamentale;
Copii şi tineri cu risc;
Promovarea egalităţii între sexe şi a echilibrului între viaţa profesională şi cea
personală;
Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural;
Promovarea diversităţii în cultură şi arte în cadrul patrimoniului cultural european;
Cercetare în cadrul sectoarelor prioritare;
Fondul de burse;
Inovare in industria verde;
Muncă decentă şi dialog tripartit;
Consolidarea capacităţii şi cooperarea instituţională între instituţiile publice, autorităţile
locale şi regionale din România şi cele din Norvegia;
Iniţiative privind sănătatea publică;
Violenţă domestică şi violenţă bazată pe deosebirea de gen
Cooperare Schengen;
Consolidarea capacităţii în cadrul sistemului judiciar şi a cooperării;
Servicii corecţionale, inclusiv sancţiuni non-privative de libertate;
Combaterea sărăciei;
Programe pentru sprijinirea IMM cu finanțare de la Bugetul de Stat
Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltării intreprinderilor
mici și mijlocii;
Programul pentru stimularea inființării și dezvoltării microintreprinderilor de către
intreprinzătorii debutanți în afaceri;
Programul naţional pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului;
Programul de dezvoltare a activităţilor de comercializare a produselor și serviciilor de
piață;
Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea
accesului acestora la finanțare START;
Programul național multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din
sectorul IMM;
Programul național multianual pentru înființarea și dezvoltarea intreprinderilor mici și
mijlocii în mediul rural;
Programul național multianual de microindustrializare;
Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;
Program -Sprijin pentru monitorizarea consumului de energie
Axa prioritară 7: Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de
termoficare în oraşele selectate
Axa prioritară 8: Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi
gazelor naturale
Granturi pentru licee: Proiect privind Învăţământul Secundar (Romania Secondary
Education Project – ROSE)
Programul se deruleaza prin Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
(MENCS), prin Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă (UMPFE).
Îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale furnizate de liceele beneficiare şi implicit
creşterea ratelor de tranziţie a elevilor către învăţământul terţiar.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 168
Obiective
îmbunătăţirea tranziţiei de la liceu la învăţământul terţiar
creşterea gradului de retenţie în primul an universitar în instituţiile finanţate în cadrul
proiectului.
Activităţi principale
Activităţi pedagogice şi de sprijin, care includ, dar nu se limitează la ore remediale, tutorat,
consiliere, îndrumare/coaching, dezvoltarea personală a elevilor, îndrumare şi orientare în
carieră, dezvoltarea de abilităţi socio-emoţionale, precum şi activităţi destinate elevilor din
grupuri dezavantajate (elevi de etnie romă, elevi cu cerinţe educaţionale speciale, alţi elevi
cu risc de abandon crescut);
Activităţi extracurriculare, care includ, dar nu se limitează la vizite sau excursii de
documentare, stagii de practică/internship, participare la diferite competiţii, activităţi
destinate înfiinţării/ dezvoltării de reţele şcolare etc;
Activităţi de renovare şi dotare, care includ mici lucrări interioare de modernizare/reparaţii a
spaţiilor de şcolarizare, cu impact redus sau fără impact negativ asupra mediului, şi achiziţii
de bunuri în scop educaţional (echipamente IT, software, echipamente, mobilier şi alte
materiale necesare pentru dotarea spaţiilor de şcolarizare);
9.7 Acţiuni specifice în vederea accesării fondurilor europene pentru implementarea de
proiecte
Aranjamentele prevăzute pentru implementarea proiectelor propuse de Consiliul Local al
oraşului Hîrşova împreuna cu primarul localității prevăd utilizarea granturilor generale pentru o
serie de intervenţii, date fiind avantajele evidente pe care le prezintă aceste mecanisme de
implementare, atât prin creşterea eficacităţii intervenţiilor cât şi din punct de vedere al raportului
cost-eficienţă.
Proiectele propuse pentru dezvoltarea oraşului Hîrşova pot fi realizate prin utilizarea
granturilor globale pentru implementarea următoarelor tipuri de intervenţii:
acţiuni în vederea creşterii ocupării prin încurajarea antreprenoriatului şi înfiinţarea de
întreprinderi, prin acordarea de sume nerambursabile (AP 1 si 2 PI 8ii şi AP 3 - PI 8.3),
precum şi prin acordarea de instrumente financiare ( AP 3 - PI 8.3);
acţiuni care vizează reducerea prevalenţei sărăciei în comunităţile marginalizate sprijinite prin
CLLD (AP 5 - PI 9.6);
acţiuni care vizează creşterea participării la programe de educaţie şi îngrijire ante-preşcolară
(AP 6- PI 10i) intervenţiile care vizează reducerea numărului de comunităţi marginalizate,
inclusiv a celor cu populaţie aparţinând minorităţii roma prin furnizarea de măsuri integrate
(AP 4 - PI 9.2);
acţiuni care vizează implementarea programelor de diagnosticare precoce (AP 4 - PI 9.4) – în
cazul în care se optează pentru o astfel de abordare;
acţiunile care vizează dezvoltarea economiei sociale şi a antreprenoriatului social atât prin
acordarea de sume nerambursabile, cât şi prin acordarea de instrumente financiare (AP 4 - PI
9.5);
Pentru a putea răspunde nevoilor complexe cu care se confruntă oraşul Hîrşova, se impune
implementarea de acţiuni integrate şi orientate pe nevoile comunităţii. Sunt vizate acţiuni care
combină integrarea durabilă pe piaţa muncii, îmbunătăţirea accesului la sistemul de educaţie şi
formare, la servicii de sănătate şi sociale de bază, a locuitorilor oraşului Hîrşova și satului Vadu-
Oii.
În acest sens, se au în vedere implementarea de planuri integrate la nivelul oraşului
Hîrşova, fie sub forma intervenţiilor de tip CLLD (prin coordonarea acţiunilor prevăzute în POCU
cu cele referitoare la infrastructură planificate prin POR pentru mediul urban, precum şi cu cele
planificate prin PNDR, pentru mediul rural), fie prin susţinerea directă a unor investiţii la nivelul
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 169
oraşului.
În funcţie de nevoile oraşului Hîrşova, intervenţiile vor viza proiecte integrate, elaborate
pe baza nevoilor identificate, fiind planificate atât măsuri de tip „soft” (ex. Măsuri de stimulare a
ocupării, inclusiv a ocupării pe cont propriu, acţiuni care vizează creşterea accesului locuitorilor la
un învăţământ de calitate, precum şi creşterea nivelului de educaţie/competenţe a acestora,
promovarea economiei sociale, îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate de calitate
prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunităţii), cât şi măsuri de tip „hard”, prin
investiţii în infrastructură.
În ceea ce priveşte inserţia socială şi profesională locuitorilor oraşului Hîrşova, edilii îşi
propun creşterea oportunităţilor de angajare şi a accesului la piaţa muncii, prin măsuri fiscale de
stimulare a angajatorilor, în vederea creării de noi locuri de muncă, sprijin pentru
înfiinţarea/dezvoltarea unei afaceri etc. Complementar acestor acţiuni sunt planificate măsuri care
să conducă la îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi competenţe, inclusiv prin măsuri de sprijin în
vederea reintegrării în sistemul de învăţământ a celor care au părăsit timpuriu şcoala, acordarea de
sprijin financiar în vederea extinderii accesului şi participării la educaţie.
Dezvoltarea culturii pro-active, creşterea gradului de participare şi responsabilizare a
populaţiei sunt elemente importante în viziunea de dezvoltare a oraşului Hîrşova. În acest sens,
principiul nondiscriminării este promovat la nivelul tuturor acţiunilor implementate în cadrul
oraşului Hîrşova şi sunt încurajate parteneriatele sustenabile dintre actorii (publici şi privaţi) cu
responsabilitate şi expertiză în domeniul antreprenorial, al dezvoltării localităţii, al incluziunii
sociale, precum şi implicarea activă a populaţiei în toate iniţiativele ce privesc oraşul Hîrşova sau
satul Vadu Oii.
Se are în vedere înfiinţarea de afaceri sustenabile, crearea de locuri de muncă şi
îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate de calitate. Acţiunile aferente domeniilor
sănătate şi social, urmăresc atât creşterea accesului la aceste servicii, cât şi îmbunătăţirea calităţii
acestora, având un impact direct asupra locuitorilor oraşului Hîrşova şi asupra combaterii
şomajului.
Tabelul nr. 9.1 Acţiuni de soluţionare a nevoilor specifice
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
Persoane din
cadrul
comunităţilor
marginalizate
(Roma şi
non-Roma)
aflate în
sărăcie şi risc
de excluziune
socială
• Sprijin pentru creşterea accesului şi
participării la educaţia timpurie/ învăţământ
primar şi secundar şi reducerea părăsirii
timpurii a şcolii prin acordarea unor
pachete integrate;
• Sprijin pentru accesul şi/sau menţinerea
pe piaţa muncii, precum şi pentru
participarea la programe de ucenicie şi
stagii a persoanelor din cadrul
comunităţilor marginalizate, inclusiv prin
măsuri de acompaniere şi alte tipuri de
intervenţii identificate ca fiind necesare;
• Furnizarea de servicii integrate pentru
copii, tineri, adulţi/ părinţi etc (ex. măsuri
active de ocupare, formare profesională, de
inserţie socio-profesională, servicii sociale/
medicale, consiliere psihologică etc) prin
intermediul centrelor multi-funcţionale/
punctelor unice de acces la servicii/one-
stop shop sau/şi prin implicarea
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 170
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
specialiştilor de la nivelul reţelei teritoriale
a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor
publice de asistenţă socială;
• Susţinerea antreprenoriatului în cadrul
comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-
propriu, în vederea creării de noi locuri de
muncă, prin acordarea de micro-granturi,
precum şi a serviciilor de
consiliere/consultanţă formare profesională
antreprenorială;
• Sprijinirea ocupării persoanelor
aparţinând grupurilor vulnerabile în cadrul
întreprinderilor sociale de inserţie;
• Sprijinirea dezvoltării/furnizării de
servicii sociale/ furnizarea de servicii în
cadrul centrelor comunitare integrate
medico-sociale.
Persoane din
cadrul
comunităţilor
marginalizate
(Roma şi
non-Roma)
aflate în
sărăcie şi risc
de excluziune
socială
• Sprijin pentru creşterea accesului şi
participării la educaţia timpurie/ învăţământ
primar şi secundar şi reducerea părăsirii
timpurii a şcolii prin acordarea unor
pachete integrate;
• Sprijin pentru accesul şi/sau menţinerea
pe piaţa muncii, precum şi pentru
participarea la programe de ucenicie şi
stagii a persoanelor din cadrul
comunităţilor marginalizate, inclusiv prin
măsuri de acompaniere şi alte tipuri de
intervenţii identificate ca fiind necesare;
•Furnizarea de servicii integrate pentru
copii, tineri, adulţi/ părinţi etc (ex. măsuri
active de ocupare, formare profesională, de
inserţie socio-profesională, servicii sociale/
medicale, consiliere psihologică etc) prin
intermediul centrelor multi-funcţionale/
punctelor unice de acces la servicii/one-
stop shop sau/şi prin implicarea
specialiştilor de la nivelul reţelei teritoriale
a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor
publice de asistenţă socială;
• Susţinerea antreprenoriatului în cadrul
comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont-
propriu, în vederea creării de noi locuri de
muncă, prin acordarea de micro-granturi,
precum şi a serviciilor de
consiliere/consultanţă formare profesională
antreprenorială;
•Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 171
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
grupurilor vulnerabile în cadrul
întreprinderilor sociale de inserţie;
•Sprijinirea dezvoltării/furnizării de servicii
sociale/ furnizarea de servicii în cadrul
centrelor comunitare integrate medico-
sociale.
Persoanele
care suferă de
forme de
dependenţă
(alcool,
substanţe
interzise etc)
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
tratament medical de post-cură; tratamentul
bolilor asociate consumului de droguri/
alcool; psihoterapie individuală şi de grup;
consiliere familială; informarea familiei şi
persoanei dependente cu privire la
fenomenul dependenţei şi riscurilor
asociate consumului; medierea cu
instituţiile implicate în reintegrarea socială
a persoanei dependente, continuarea/
reintegrarea în sistemul de educaţie,
consiliere şcolară şi vocaţională, orientare
profesională; furnizarea de măsuri active de
ocupare, consiliere, formare, reinserţie/
acompaniere socio-profesională în vederea
inserţiei/reinserţiei socio-profesionale etc.)
destinate persoanelor care suferă de forme
de dependenţă (alcool, substanţe interzise
etc.) în concordanţă cu nevoile specifice,
inclusiv prin utilizarea de soluţii inovatoare
în furnizarea serviciilor de bază;
• Campanii de informare şi conştientizare
privind serviciile care pot fi accesate,
precum şi acţiuni specifice pentru creşterea
responsabilităţii sociale şi promovarea
iniţiativelor de voluntariat;
AP 4 -
Incluziune
a socială
şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Persoanele
care suferă de
forme de
dependenţă
(alcool,
substanţe
interzise etc)
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
tratament medical de post-cură; tratamentul
bolilor asociate consumului de droguri/
alcool; psihoterapie individuală şi de grup;
consiliere familială; informarea familiei şi
persoanei dependente cu privire la
fenomenul dependenţei şi riscurilor
asociate consumului; medierea cu
instituţiile implicate în reintegrarea socială
a persoanei dependente, continuarea/
reintegrarea în sistemul de educaţie,
consiliere şcolară şi vocaţională, orientare
profesională; furnizarea de măsuri active de
ocupare, consiliere, formare, reinserţie/
acompaniere socio-profesională în vederea
AP 4 -
Incluziune
a socială
şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 172
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
inserţiei/reinserţiei socio-profesionale etc.)
destinate persoanelor care suferă de forme
de dependenţă (alcool, substanţe interzise
etc.) în concordanţă cu nevoile specifice,
inclusiv prin utilizarea de soluţii inovatoare
în furnizarea serviciilor de bază;
•Campanii de informare şi conştientizare
privind serviciile care pot fi accesate,
precum şi acţiuni specifice pentru creşterea
responsabilităţii sociale şi promovarea
iniţiativelor de voluntariat;
Persoanele
fără adăpost
Sprijinirea dezvoltării/ furnizării/
accesului la servicii integrate (ex. cazare
temporară, servicii psiho-socio-medicale,
continuarea/ reintegrarea în sistemul de
educaţie, furnizarea de măsuri active de
ocupare, consiliere, formare, reinserţie/
acompaniere socio-profesională, în vederea
inserţiei/reinserţiei socio-profesionale,
măsuri de acompaniament etc.) destinate
persoanelor fără adăpost, în concordanţă cu
nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de
soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor
de bază;
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Persoanele
fără adăpost
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării/
accesului la servicii integrate (ex. cazare
temporară, servicii psiho-socio-medicale,
continuarea/ reintegrarea în sistemul de
educaţie, furnizarea de măsuri active de
ocupare, consiliere, formare, reinserţie/
acompaniere socio-profesională, în vederea
inserţiei/reinserţiei socio-profesionale,
măsuri de acompaniament etc.) destinate
persoanelor fără adăpost, în concordanţă cu
nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de
soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor
de bază;
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Persoanele
private de
libertate sau
aflate în
perioada de
probaţiune,
foştii deţinuţi
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
servicii de consiliere psiho-socio, consiliere
juridică, continuarea/ reintegrarea în
sistemul de educatie, furnizarea de măsuri
active de ocupare, consiliere, formare,
reinserţie/ acompaniere socio-profesională
în vederea insertiei/reinsertiei socio-
profesionale, măsuri de acompaniament
etc.) în concordanţă cu nevoile specifice,
inclusiv prin utilizarea de soluţii inovatoare
în furnizarea serviciilor de bază;
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 173
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
•Campanie de informare, conştientizare şi
sensibilizare privind reintegrarea în
societate a acestora;
Persoanele
private de
libertate sau
aflate în
perioada de
probaţiune,
foştii deţinuţi
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
servicii de consiliere psiho-socio, consiliere
juridică, continuarea/ reintegrarea în
sistemul de educatie, furnizarea de măsuri
active de ocupare, consiliere, formare,
reinserţie/ acompaniere socio-profesională
în vederea insertiei/reinsertiei socio-
profesionale, măsuri de acompaniament
etc.) în concordanţă cu nevoile specifice,
inclusiv prin utilizarea de soluţii inovatoare
în furnizarea serviciilor de bază;
• Campanie de informare, conştientizare şi
sensibilizare privind reintegrarea în
societate a acestora;
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Persoanele
vârstnice şi
persoanele cu
dizabilităţi
aflate în
situaţii de
dependenţă
sau în risc de
excluziune
socială
• Măsuri de sprijin în vederea realizării
tranziţiei de la instituţiile de tip rezidenţial
la servicii în cadrul comunităţii
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9iv - Creşterea
accesului la
servicii
accesibile,
sustenabile şi
de înaltă
calitate,
inclusiv
asistenţă
medicală şi
servicii sociale
de interes
general
Persoanele
vârstnice şi
persoanele cu
dizabilităţi
aflate în
situaţii de
dependenţă
sau în risc de
excluziune
socială
• Măsuri de sprijin în vederea realizării
tranziţiei de la instituţiile de tip rezidenţial
la servicii în cadrul comunităţii
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9iv - Creşterea
accesului la
servicii
accesibile,
sustenabile şi
de înaltă
calitate,
inclusiv
asistenţă
medicală şi
servicii sociale
de interes
general
Persoanele
vârstnice şi
persoanele cu
dizabilităţi
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
consiliere, servicii psiho-socio-medicale,
consiliere profesională, formare,
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
9ii - Integrarea
socio-
economică a
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 174
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
aflate în
situaţii de
dependenţă
sau în risc de
excluziune
socială
continuarea/reîntoarcerea în educaţie, în
special pentru persoanele cu dizabilităţi sau
în situaţii de dependenţă, măsuri de
acompaniament, etc.) în concordanţă cu
nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de
soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor
de bază.
combatere
a sărăciei
FSE comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Persoanele
vârstnice şi
persoanele cu
dizabilităţi
aflate în
situaţii de
dependenţă
sau în risc de
excluziune
socială
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
consiliere, servicii psiho-socio-medicale,
consiliere profesională, formare,
continuarea/reîntoarcerea în educaţie, în
special pentru persoanele cu dizabilităţi sau
în situaţii de dependenţă, măsuri de
acompaniament, etc.) în concordanţă cu
nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de
soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor
de bază.
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Victimele ale
traficului de
fiinţe umane
• Identificarea victimelor traficului de fiinţe
umane ;
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
cazare temporară inclusiv în centre de
suport, servicii de consiliere psiho-socio-
medicală, consiliere juridică, continuarea/
reintegrarea în sistemul de educaţie,
furnizarea de măsuri active de ocupare,
consiliere, formare, reinserţie/ acompaniere
socio-profesională în vederea inserţiei/
reinsertiei socio-profesionale, măsuri de
acompaniament, etc.) în concordanţă cu
nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de
soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor
de bază;
• Campanie de informare, conştientizare şi
sensibilizare privind prevenirea,
responsabilizarea grupurilor cu risc şi
combaterea traficului de fiinţe umane;
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Victimele ale
traficului de
fiinţe umane
• Identificarea victimelor traficului de fiinţe
umane;
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
cazare temporară inclusiv în centre de
suport, servicii de consiliere psiho-socio-
medicală, consiliere juridică, continuarea/
reintegrarea în sistemul de educaţie,
furnizarea de măsuri active de ocupare,
consiliere, formare, reinserţie/ acompaniere
socio-profesională în vederea inserţiei/
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 175
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
reinsertiei socio-profesionale, măsuri de
acompaniament, etc.) în concordanţă cu
nevoile specifice, inclusiv prin utilizarea de
soluţii inovatoare în furnizarea serviciilor
de bază;
• Campanie de informare, conştientizare şi
sensibilizare privind prevenirea,
responsabilizarea grupurilor cu risc şi
combaterea traficului de fiinţe umane;
Victimele
violenţei
domestice
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
cazare temporară, servicii de consiliere
psiho-socio-medicală, consiliere juridică,
continuarea/ reintegrarea în sistemul de
educaţie, furnizarea de măsuri active de
ocupare, consiliere, formare, reinserţie/
acompaniere socio-profesională în vederea
inserţiei/reinserţiei socio-profesionale,
măsuri de acompaniament etc.) destinate
victimelor violenţei domestice, în
concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv
prin utilizarea de soluţii inovatoare în
furnizarea serviciilor de bază;
• Campania de conştientizare şi
sensibilizare a opiniei publice privind
prevenirea si combaterea violentei în
familie, precum şi acţiuni specifice pentru
creşterea responsabilităţii sociale şi
promovarea iniţiativelor de voluntariat;
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
Victimele
violenţei
domestice
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii/ accesului la servicii integrate (ex.
cazare temporară, servicii de consiliere
psiho-socio-medicală, consiliere juridică,
continuarea/ reintegrarea în sistemul de
educaţie, furnizarea de măsuri active de
ocupare, consiliere, formare, reinserţie/
acompaniere socio-profesională în vederea
inserţiei/reinserţiei socio-profesionale,
măsuri de acompaniament etc.) destinate
victimelor violenţei domestice, în
concordanţă cu nevoile specifice, inclusiv
prin utilizarea de soluţii inovatoare în
furnizarea serviciilor de bază;
• Campania de conştientizare şi
sensibilizare a opiniei publice privind
prevenirea si combaterea violentei în
familie, precum şi acţiuni specifice pentru
creşterea responsabilităţii sociale şi
promovarea iniţiativelor de voluntariat;
AP 4 -
Incluziune
a socială şi
combatere
a sărăciei
FSE
9ii - Integrarea
socio-
economică a
comunităţilor
marginalizate,
cum ar fi romii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 176
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
Persoane din
cadrul
comunităţilor
marginalizate
şi risc de
excluziune
socială care
beneficiază
de măsuri
integrate
implementate
în contextul
mecanismului
CLLD
• Sprijin pentru creşterea accesului şi
participării la educaţia timpurie/ învăţământ
primar şi secundar şi reducerea părăsirii
timpurii a şcolii prin acordarea unor
pachete integrate
•Sprijin pentru accesul şi/sau menţinerea pe
piaţa muncii, precum şi pentru participarea
la programe de ucenicie şi stagii a
persoanelor din cadrul comunităţilor
marginalizate, inclusiv prin măsuri de
acompaniere şi alte tipuri de intervenţii
identificate ca fiind necesare;
•Furnizarea de servicii integrate pentru
copii, tineri, adulţi/ părinţi etc (ex. măsuri
active de ocupare, formare profesională, de
inserţie socio-profesională, servicii sociale/
medicale, consiliere psihologică etc.) prin
intermediul centrelor multi-funcţionale/
punctelor unice de acces la servicii/one-
stop shop sau/si prin implicarea
specialiştilor de la nivelul reţelei teritoriale
a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor
publice de asistenţă socială;
• Susţinerea antreprenoriatului în cadrul
comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont
propriu, în vederea creării de noi locuri de
muncă, prin acordarea de micro-granturi,
precum şi a serviciilor de consiliere/
consultanţă formare profesională
antreprenorială şi alte forme de sprijin;
• Sprijinirea ocupării persoanelor
aparţinând grupurilor vulnerabile, în cadrul
întreprinderilor sociale de inserţie
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii sociale/ furnizarea de servicii în
cadrul centrelor comunitare integrate
medico-sociale;
AP 5 -
Dezvoltare
locală
plasată sub
responsabi
litatea co-
munităţii
FSE
9vi - Strategii
de dezvoltare
locală plasate
sub
responsabilitat
ea comunităţii
Persoane din
cadrul
comunităţilor
marginalizate
şi risc de
excluziune
socială care
beneficiază
de măsuri
integrate
implementate
în contextul
• Sprijin pentru creşterea accesului şi
participării la educaţia timpurie/ învăţământ
primar şi secundar şi reducerea părăsirii
timpurii a şcolii prin acordarea unor
pachete integrate;
• Sprijin pentru accesul şi/sau menţinerea
pe piaţa muncii, precum şi pentru
participarea la programe de ucenicie şi
stagii a persoanelor din cadrul
comunităţilor marginalizate, inclusiv prin
măsuri de acompaniere şi alte tipuri de
intervenţii identificate ca fiind necesare;
AP 5 -
Dezvoltare
locală
plasată sub
responsabi
litatea co-
munităţii
FSE
9vi - Strategii
de dezvoltare
locală plasate
sub
responsabilita-
tea comunităţii
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 177
Grup ţintă Tipurile principale de acţiuni Axă
prioritară
Fond Prioritate de
investiţii
mecanismului
CLLD
• Furnizarea de servicii integrate pentru
copii, tineri, adulţi/ părinţi etc (ex. măsuri
active de ocupare, formare profesională, de
inserţie socio-profesională, servicii sociale/
medicale, consiliere psihologică etc.) prin
intermediul centrelor multi-funcţionale/
punctelor unice de acces la servicii/one-
stop shop sau/si prin implicarea
specialiştilor de la nivelul reţelei teritoriale
a SPO sau a celor de la nivelul serviciilor
publice de asistenţă socială;
•Susţinerea antreprenoriatului în cadrul
comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont
propriu, în vederea creării de noi locuri de
muncă, prin acordarea de micro-granturi,
precum şi a serviciilor de consiliere/
consultanţă formare profesională
antreprenorială şi alte forme de sprijin;
• Sprijinirea ocupării persoanelor
aparţinând grupurilor vulnerabile, în cadrul
întreprinderilor sociale de inserţie;
• Sprijinirea dezvoltării/ furnizării de
servicii sociale/ furnizarea de servicii în
cadrul centrelor comunitare integrate
medico-sociale.
Capitolul X
Portofoliul de proiecte prioritare ale oraşului Hîrşova
În urma analizelor, consultărilor publice organizate la nivelul oraşului Hîrşova a fost
creionat profilul strategic al oraşului Hîrşova – totalitatea trăsăturilor locale care sunt susceptibile
a afecta în mod pozitiv sau negativ zona, influenţând pe termen lung dezvoltarea.
Strategia de dezvoltare se raportează la mediul existent prin analizele diagnostic efectuate
la nivel sectorial, precum şi prin analizele documentelor strategice de nivel comunitar, naţional,
regional şi corelarea rezultatelor analizelor cu datele statistice existente.
Iniţial s-a pornit de la creionarea obiectivului general şi a obiectivelor specifice de
dezvoltare a oraşului, iar ulterior au fost identificate domeniile prioritare de dezvoltare pe baza
nevoilor şi a potenţialului de dezvoltare a zonei.
Pe baza analizei diagnostic realizate anterior şi a nevoilor de dezvoltare identificate au fost
identificate mai multe domenii prioritare, care prin corelare cu potenţialul de dezvoltare a oraşului
au generat o serie de intervenţii (proiecte de dezvoltare).
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 178
Infrastructura
Nr.
crt.
Proiect
Surse de finanţare
1
Reabilitare, modernizare si extindere
infrastructura de apă şi canalizare în oraşul
Hîrşova
FC PO IM AP 4 - Protecţia mediului şi
promovarea utilizării eficiente a
resurselor), Programul Life POR
2 Reabilitare, modernizare si extindere
infrastructura de apă şi canalizare în sat
Vadu Oii si Ferma 1
FC PO IM AP 4 - Protecţia mediului şi
promovarea utilizării eficiente a
resurselor), PNDR
3 Reţea canalizare şi staţie epurare – sat
Vadu Oii si Ferma 1
PNDR
4 Racordarea oraşului Hîrşova la reţeaua de
gaze POR
FC PO IM AP 4
5
Reabilitare infrastructura rutieră durabilă
- refacere, reabilitare si modernizarea
strazilor din oraşul Hîrşova;
- covor bituminos strazi – Vadu Oii;
FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane), Horizon 2020 - PSC
11 - Smart, Green ans Integrated
Transport, BEI - ELENA, BERD
6
Modernizarea trotuarelor pe străzi, prin
înlocuirea şi/ sau montarea bordurilor,
refacerea îmbrăcăminţilor asfaltice,
îmbrăcarea trotuarelor prin turnarea de
îmbrăcăminţi asfaltice
POR Axa 4
FC PO IM AP 4
7
Modernizare şi extindere a infrastructurii
rutiere
- pietruire reţea de circulatie urbana;
- pietruire reţea de circulatie rurala (Vadu
Oii + Ferma 1);
FEDR/FC (POR AP 6 - Îmbunătăţirea
infrastructurii rutiere de importanţă
IV.2.2. regională şi locală, PO IM)
PNDR
8
Program de reabilitare şi amenajare alei
pietonale, trotuare, căi acces şi parcări
FEDR (POR AP 4 – Sprijinirea
dezvoltării urbane, Horizon 2020 - PSC
11 - Smart, Green ans Integrated
Transport, BEI - ELENA, BERD
9 Dezvoltarea infrastructurii fluviale pentru
servicii publice de transport
POPAM
POR
10 Extinderea reţelei de parcări şi a
facilităţilor de deservire în zonele de
interes economic şi cele turistice
FEDR, bugetele locale, fonduri proprii
11 Modernizare drumuri de acces agricole –
reabilitare drumuri exploatare existente FEADR (PNDR)
12 Amenajare zone intrare în oraş dinspre
Bucureşti şi Constanţa + Monumente
intrări
POR AXA 4
EEA Grants
13 Îmbunătăţirea conectivităţii rutiere cu
localitatile si judetele invecinate
POR
14 Reabilitare, modernizare şi extindere piaţă
agroalimentară POR, EEA Grants
15 Optimizarea transportului public local şi
promovarea unor mijloace de transport
durabil
FEDR, 1.Horizon 2020 - PSC 11 - Smart,
Green ans Integrated Transport; BEI -
ELENA; BERD
16 Construirea unei noi pieţe agroalimentare
în oraşul Hîrşova
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 179
17 Amenajare parc industrial - infiintare
centru de afaceri
FEDR
18
Sistem de iluminat stradal prin folosirea
energiei solare
(înlocuire/imbunatatire sistem de iluminat
public pe domeniul public şi privat al
oraşului Hîrşova)
FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane), BEI - ELENA, BERD
19
Amenajarea a 2 parcuri fotovoltaice pentru
asigurarea energiei electrice în instituţiile
publice
FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură şi
curată pentru o economie cu emisii
scăzute de dioxid de carbon), Horizon
2020 - PSC 10 - Secure, clean and
efficeint energy
20
Extinderea iluminatului public pentru
asigurarea cu energie electrică a tuturor
locuinţelor
Program Operaţional Regional 2014 -
2020
Axa prioritară 3 - Eficienţa energetică a
clădirilor publice
21 Eficientizare energetică clădiri rezidentiale POR-3.1 Axa prioritară 3- Eficienţa
energetică a clădirilor publice
22 Eficientizarea energetică a clădirilor
publice
POR-3.1 Axa prioritară 3- Eficienţa
energetică a clădirilor publice
23
Modernizarea sistemului de încălzire în
instituţiile publice prin utilizarea
combustibilului regenerabil
FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură şi
curată pentru o economie cu emisii
scăzute de dioxid de carbon, POR AP 3 -
Eficienţă energetică în clădiri publice),
Fondul de mediu
24
Organizare campanii de conştientizare şi
informare privind utilizarea resurselor
energetice regenerabile
FEDR (PO IM AP 7 - Energie sigură şi
curată pentru o economie cu emisii
scăzute de dioxid de carbon), bugetul
local
25
Amenajare şi lotizare aproximativ 10 ha,
în vederea construirii de locuinţe
POR
FSE, FEDR, Programul Operaţional
pentru incluziune socială
26 Asigurare utilitati zone lotizate POR
27 Reabilitare blocuri la risc seismic – OG
20/1994
28
Construire- reabilitare de locuinţe sociale
FSE, FEDR, Programul Operaţional
pentru incluziune socială Programul
Operaţional Regional 2014-2020 Axa
prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane
29 Amenajare Centru civic + Fântână
Arteziana
POR
30 Amenajare piste pentru biciclişti POR, buget local
31 Construirea unui bazin de înot cu dublă
funcţiune: ştrand-vară, patinoar- iarnă
FEDR, CNI, FEDR, EEA Grants,
parteneriat public - privat
32 Reabilitare, modernizare şi dotare bază
sportivă şi de agrement (stadion)
- INTERREG Ro - Bg
- Bugetul local, CNI, FEDR, EEA Grants,
parteneriat public - privat
33 Extindere Remiză ISU POR
Buget local
34 Lotizare zonă aferentă izvoare termale POR
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 180
Eea Grants
35
Creare infrastructura în vederea înfiinţării
unei staţiuni turistice balneoclimaterice
Hîrşova - Bai
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), bugetul local
36
Construire şi dotare a unei baze de
tratament balnear în staţiunea Hîrșova
FEDR (POR - AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), parteneriat public-
privat
37
Dezvoltarea infrastructurii portuare la
Dunare
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), parteneriat public -
privat
38 Refacerea infrastructurii de acces la
obiectivele turistice istorice şi arheologice
FEDR (POR AP 7 -
39
Reabilitarea sau demolarea clădirilor din
proprietatea sau administrarea publică,
aflate într-o stare avansată de degradare
FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane)
40 Construirea unui cinematograf Bugetul local, CNI, FEDR, EEA Grants,
parteneriat public - privat
41
Reabilitarea şi modernizarea Casei de
cultură
FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane), FEDR, EEA Grants,
parteneriat public - privat
42
Reabilitarea sistemului de irigaţii
FC (PO IM AP 6 - Promovarea adaptării
la schimbările climatice, prevenirea şi
gestionarea riscurilor), FEADR
(PNDR), BERD
43
Achiziţia de echipamente moderne pentru
îmbunătăţirea infrastructurii existente de
apă şi apă uzată
POR
Învăţământ
Nr.
crt. Proiect Surse de finantare
1 Extindere grădiniţa cu program prelungit
“Tic Pitic”
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale
2 Reabilitare si modernizare “Şcoala veche”
monument cultural cu potenţial turistic
Program transfrontalier Interreg Ro-Bg
FEDR (POR AP 5 - Conservarea,
protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural)
3 Reabilitare creşă FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale
4 Construirea unei creşe în oraşul Hîrşova FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale
5 Reabilitare terenuri de sport aferente
şcolilor
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale
6 Reabilitare şi extindere Şcoală Port
(Şcoala generală 8+1 clase)
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale
7 Liceul ,,Ioan Cotovu” – Mansardare anexă
+ extindere sală sport
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale
8 Reabilitarea clădirilor conexe unităţilor de FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 181
învăţământ infrastructurii de sănătate şi sociale
9 Mansardare şcoala gimnazială nr. 1 FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale
10 Achiziţionare autobuz scolar POR
11 Achiziţionare microbuz scolar POR
12 Realizarea infrastructurii de centre de
asistenţă după programul şcolar
FSE (PO CU AP 6 - Educatie si
competenţe), bugetul local, partneriate
publice - private
13
Modernizarea şi dotarea laboratoarelor din
şcoli
FSE (PO CU AP 6 - Educaţie şi
competenţe), bugetul local, partneriate
publice - private
14
Realizarea unor proiecte care au ca scop
programe de schimb şi de mobilitate în
domeniul educaţiei
FSE (PO CU AP 6 - Educatie si
competente), bugetul local, Programul
Erasmus pentru Toţi
15
Construirea unui parteneriat cu companiile
TIC, şcolile locale, şi centrele de resurse
umane pentru Programe Speciale de
Instruire în educarea TIC
FEDR (PO CU AP 5 - CLLD)
16
Proiecte pentru instruirea cadrelor
didactice şi pedagogilor, prin programe de
schimb de experienţă şi vizite de studiu la
nivel naţional şi internaţional
FSE (PO CU AP 6 - Educatie şi
competente), bugetul
local, Programul Erasmus pentru Toti
17
Facilitarea realizării programelor de
schimb internaţional între şcolile locale şi
alte instituţii educaţionale din Europa
Programul Erasmus pentru Toti
18
Proiect "Campanie de conştientizare a
avantajelor activităţilor instructiv-
educative ca alternativă la tentaţiile
copiilor şi adolescenţiilor cu efect
distructiv (consumul de etnobotanice,
alcool, tutun, droguri)"
FSE (PO CU), Erasmus pentru Toti,
Bugetul local,
Parteneriat public - societatea civilă
19
Campanie anuală de promovare şi
îmbunătăţire a condiţiilor igienico-sanitare
din instituţiile de învăţământ
FSE, bugetul local, parteneriat public -
societatea civila
EEA Grants
20 Campanie de educaţie nutriţională, în şcoli
şi în rândul persoanelor adulte
FSE (PO CU), bugetul local, parteneriat
public - societatea civila
21
Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale
şi acordarea sprijinului necesar populaţiei
de etnie romă
FEDR (POR AP 10 - Dezvoltarea
infrastructurii educaţionale), FSE (PO
CU AP 6 - Educatie si competente
22
Elaborarea unui proiect pentru înfiinţarea
unei biblioteci interactive, în oraşul
Hîrşova
FEDR, EEA Grants, parteneriat public -
privat, Bugetul Ministerul Educaţiei
23
Organizarea în teritoriu a campionatelor
şcolare sportive sezoniere
FSE (PO CU), Erasmus pentru Toti,
Bugetul local, Parteneriat public -
societatea civilă
24
Sprijinirea sistemului educaţional prin
promovareaTIC - Achiziţionare de
echipament IT si programe informatice
Comisia europeană
POCU
25 Asigurarea de burse pentru performanţă Erasmus+
Îmbunătăţirea accesului elevilor şi a
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 182
26 cadrelor didactice la educaţia privind
managementul deşeurilor şi protecţia
mediului
POCU
27
Achiziția și instalarea echipamentelor
specifice pentru creșterea siguranței și
prevenirea criminalității în unitatile de
învăţământ
EEA Grants
Sănătate
Nr.
crt. Proiect Surse de finanţare
1
Crearea unei infrastructuri integrate prin
modernizarea şi echiparea clădirilor
sociale existente pentru furnizarea
serviciilor sociale specifice; (Reparaţii
capitale)
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale),
FSE AP 9 - Sprijinirea regenerării
economice şi sociale a comunităţilor
defavorizate din mediul urban)
2 Reparaţii capitale sistem de încălzire
Policlinica
Instrumente Structurale
3
Construirea şi amenajarea unui heliport şi
a unui hangar
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale),
FSE (PO CU AP 4 – Incluziunea socială
şi combaterea sărăciei), parteneriat public
- privat
4 Construirea unui spital nou FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale)
5 Sală de recuperare, cultură fizică medicală,
kinetoterapie şi activităţi sportive
Instrumente Structurale
6 Reabilitare, extindere şi dotare
ambulatoriu Spitalul Pneumoftiziologie
POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
7
Campanii de informare și constientizare
privind riscurile imbolnavirilor prin diabet,
hipertensiune arterială, BTS, TBC,
consumul de tutun, droguri
POCU
EEA Grants
Erasmus+
8 Dotari Spital cu aparatura medicala de
specialitate
POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
9 Dotare laborator medical de analize cu
aparatura si ustensile specifice
POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
10
Dotare sectie ATI (anestezie si terapie
intensivă) cu aparatură medicala specifică
pentru monitorizare
POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
11 Achiziţionare echipament IT si programe
informatice
CDI
12 Echipe mobile de asistenţă medicală
primară şi recuperare/ tele-asistenţă
POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
Dezvoltarea capacităţii administrative
Nr
crt Proiect Surse de finanţare
1 Dezvoltarea sistemului de cadastru şi carte
funciară
FSE, bugetul local
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 183
2 Reabilitare sediu Primărie Axa prioritară 3- Eficienţa energetică a
clădirilor publice
3 Promovarea măsurilor active de ocupare şi
sprijinirea mobilitatii forţei de muncă
POCU
4 Dezvoltarea resurselor umane din
administraţia publică
POCU, POCA
5 Certificare ISO - pentru servicii primărie FSE, bugetul local
6
Creşterea eficienţei serviciilor publice
electronice prin achiziţionarea de
echipament IT şi programe informatice
POCU
CDI
7 Promovarea inovării în serviciile
administraţiei publice locale
FSE, bugetul local
8 Coordonarea şi susţinerea instituţiilor
locale în procesul de elaborare a propriilor
strategii şi aplicarea politicilor naţionale /
europene în formarea iniţială şi continuă
FSE, bugetul local
9
E-administratie, sistem informatic integrat
FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente
la nivelul tuturor palierelor
administrative şi judiciare), Bugetul local
FEDR (POC AP 2 - Tehnologia
Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru o
economie digitală competitivă)
10 Pregatirea profesională a personalului din
cadrul Direcţiei de Poliţie Locală Hîrşova POCU
11 Dezvoltarea resursei umane din serviciile
publice prin cursuri de perfecţionare
FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente
la nivelul tuturor palierelor
administrative şi judiciare)
12 Implementarea unui sistem de planificare
bugetară pentru susţinerea proiectelor
FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente
la nivelul tuturor palierelor
administrative şi judiciare), bugetul local
13 Elaborarea unei metodologii pentru
instruirea personalului din instituţiile
publice în raport cu activităţile turistice
FSE (PO CA AP 1 - Structuri eficiente
la nivelul tuturor palierelor
administrative şi judiciare), bugetul local
Locuinţe
Nr.
crt. Proiect Surse de finanţare
1 Blocuri ANL pentru tineri FEDR (POR), bugetul local
2 Realizarea de locuinţe de serviciu pentru
specialişti (medici, consilieri externi etc.)
FEDR (POR), bugetul local
3 Blocuri ANL pentru medici POR
4
Asigurare utilităţi (alimentare cu apă si
canalizare, energie electrică, amenajare
teren, alei, locuri de joaca) pentru Blocuri
A.N.L
POR
5 Bloc locuinţe sociale în oraşul Hîrşova –
inclusiv utilităţile POR
6
Complex de apartamente sociale (de tip
familial) pentru tinerii care părăsesc
sistemul de protecţie socială
POR
POCU
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 184
Mediu
Nr.
crt. Proiect Surse de finanţare
1 Sectorizare sistem alimentare cu apă PO IM AP 4, POR
2
Reabilitarea şi modernizarea sistemelor
existente de colectare şi transport deşeuri
FC PO IM AP 4 - Protecţia mediului şi
promovarea utilizării eficiente a
resurselor), bugete locale, fonduri proprii,
Horizon 2020 - PSC 12 - Climate action,
environment, resourse efficiency and raw
materials
3 Construcţie Staţie transfer deşeuri COMPOST - Programul vizând
gestionarea deseurilor (AFM)
4
Amenajare şi dotare platforme de gunoi
Program C.I.P.N COMPOST -
Programul vizând gestionarea deseurilor
(AFM)
5
Înființarea unei platforme de gunoi
zootehnic pentru transformare în compost
FC ( PO IM AP 4 - Protecţia mediului şi
promovarea utilizării eficiente a
resurselor), PNDR
6
Construcţie Staţie de epurare + 3 Staţii
pompare ape uzate + Conducta refulare +
Foraje
POS Mediu
7
Realizarea de noi capacităţi de producţie a
energiei verzi prin valorificarea resurselor
energetice regenerabile, din oraşul Hîrşova
(Parc eolian)
POS Mediu
8
Realizarea de noi capacităţi de producţie a
energiei verzi prin valorificarea resurselor
energetice regenerabile, din oraşul Hîrşova
(Parc panouri fotovoltaice)
POS Mediu
9
Protecţie impotriva inundaţiilor prin
amenajarea digurilor pe malul Dunării
FC (PO IM AP 6 - Promovarea adaptării
la schimbările climatice, prevenirea şi
gestionarea riscurilor),
10 Amenajare cheu Dunare Instrumente Structurale
11
Îmbunătăţirea capacităţii de prevenire şi
gestionare a incendiilor şi situaţiilor de
urgenta
Instrumente Structurale
12
Amenajarea peisagistică corespunzătoare
în scopul extinderii spaţiilor de recreere şi
odihnă şi amenajarea ecologică a
parcurilor existente
FEDR (POR AP 6 - Protecţia mediului şi
promovarea utilizării eficiente a
resurselor), Fondul de mediu, bugetul
local, POR 5.2
13 Protejarea şi întreţinerea spaţiilor verzi
existente şi amenajarea locurilor deschise
pentru a deveni spaţii verzi
FEDR (POR AP 6 - Protecţia mediului şi
promovarea utilizării eficiente a
resurselor), Fondul de mediu, bugetul
local, POR 5.2
14
Susţinerea modernizării exploataţiilor
agricole şi forestiere prin promovarea
beneficiilor rezultate din formarea
parteneriatelor sau atragerea de investiţii
FEADR (PNDR), bugetul local,
parteneriat public - privat
15 Acţiuni/Programe pentru creşterea
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 185
implicării comunităţii în reabilitarea
mediului privat construit
FSE, FEDR, bugetul local
16
Realizarea de hărţi detaliate de alunecări
de teren, zone inundabile şi zone supuse
fenomenului de secetă
FC ( PO IM AP), PNDR
17 Realizarea de perdele vegetale în lungul
drumurilor naţionale şi judeţene pentru
prevenirea fenomenelor de înzăpezire
FC ( PO IM), PNDR
18 Reîmpădurirea terenurilor afectate de
fenomene erozionale şi alunecări de teren
POS Mediu
EEA Grants
19
Înfiinţarea unui sistem de control a
nivelului de poluare si monitorizarea
calităţii aerului
FC (PO IM AP 5 - Protejarea şi
conservarea biodiversităţii, decontamina -
rea siturilor poluate istoric şi
monitorizarea calităţii aerului), Horizon
2020 - PSC 12 - Climate action,
environment, resourse efficiency and raw
materials, Bugetul Min. Mediului şi
Schimbărilor Climatice
20
Campanii şi proiecte pentru educaţia
Ecologică
FSE (PO CU) ECO-CIVIC -
Programului vizând educaţia şi
conştientizarea publicului privind
protecţia mediului înconjurător
21
Campanii de ecologizare; Ecologizare la
nivelul oraşului Hîrşova şi a zonelor
adiacente
POS Mediu
EEA Grants
22 "Promovarea unui stil de viaţă sănătos" FSE (PO CU), bugetul local, parteneriat
public - societatea civilă
23
Campanie de educaţie şi conştientizare a
publicului privind protectia mediului
înconjurător
ECO-CIVIC - AFM
24
Promovarea (conştientizarea) în rândul
locuitorilor a biodiversităţii şi a
patrimoniului natural
POS Mediu
EEA Grants
25 Protejarea si valorificarea durabilă a
habitatelor naturale
POS Mediu
EEA Grants
26
Conştientizarea riscului de producere a
dezastrelor naturale de către locuitorii
oraşului Hîrşova
POS Mediu
EEA Grants
27 Îmbunătăţirea capacităţii de management a
situaţiilor de urgenţă în Delta Dunării POS Mediu
EEA Grants
Sociale
Nr.
crt. Proiect Surse de finanţare
1 Înființarea unui centru multifunctional de
zi pentru persoanele varstnice
FEDR (POR AP 4 - Dezvoltarea urbană
durabilă)
2
Centre multifuncţionale pentru grupurile
defavorizate din teritoriu şi furnizarea
serviciilor sociale, în parteneriat cu ONG-
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale, AP 9
- Sprijinirea regenerării economice şi
sociale a comunităţilor defavorizate din
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 186
urile locale mediul urban)
3 Înființare centru de batrâni POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
4 Reabilitare sediu asistenta socială POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
5 Centru de consiliere persoane abuzate POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
6
Crearea unei infrastructuri integrate prin
modernizarea şi echiparea clădirilor
sociale existente pentru furnizarea
serviciilor sociale specifice;
Modernizarea, dotarea si echiparea
spitalului existent
FEDR (POR AP 8 - Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale),
FSE AP 9 - Sprijinirea regenerării
economice şi sociale a comunităţilor
defavorizate dinmediul urban)
7
Realizare Adăpost pentru victimele
violenţei în familie
FEDR (POR AP 8 – Dezvoltarea
infrastructurii de sănătate şi sociale, AP
9 - Sprijinirea regenerării economice şi
sociale a comunităţilor defavorizate din
mediul urban)
8 Creare de centre de informare şi consiliere FEDR, FSE (PO CU)
9 Înfiinţarea unui Centru pentru tineret POR Axa prioritară 7- Dezvoltarea
infrastructurii sanitare şi sociale
10
Stimularea parteneriatului comunitar
pentru promovarea proiectelor private de
modernizare a infrastructurii serviciilor
FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială
şi combaterea sărăciei), bugetul local,
parteneriat public privat
11 Înfiinţarea unor centre de voluntariat FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane)
12
Asigurarea unor forme de acces la
educaţie şi formare profesională a
populaţiei de etnie romă, prin programele
de tip "A doua şansă"
(PO CU AP 6 - Educaţie şi competenţe)
13
Centru de formare a abilităţilor pentru
persoanele vulnerabile
FSE (PO CU), FEDR (POR AP 9 –
Sprijinirea regenerării economice şi
sociale a comunităţilor defavorizate din
mediul urban), Fonduri Guvern
14
Dezvoltarea unor parteneriate pentru
organizarea unor servicii de mediere
pentru angajarea în muncă a persoanelor
cu handicap
FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială
şi combaterea sărăciei), parteneriate
15 Crearea de ateliere protejate şi de locuri
de muncă pentru persoane cu handicap
FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială
şi combaterea sărăciei)
16
Încurajarea întreprinderilor din economia
socială prin realizarea unor facilităţi
speciale
FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială
şi combaterea sărăciei)
17 Crearea unor centre de sprijin pentru
femei
FSE (PO CU AP 4 - Incluziunea socială
şi combaterea sărăciei)
18 Campanii de promovare a finanţărilor
nerambursabile pentru înfiinţarea şi
dezvoltarea afacerilor de familie
FSE - POCU
19
Extindere si modernizare a sistemului de
monitorizare video a oraşului pentru
FEDR (POR AP 4 - Sprijinirea
dezvoltării urbane)
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 187
reducerea infracţionalităţii
20 Infiintare grupuri de actiune locala –GAL POCU
21
Dezvoltarea de programe de formare
pentru îngrijitori la domiciliu şi
management pentru echipe
interdisciplinare
Instrumente Structurale, POCU
22 Program de dezvoltare a reţelei de
asistente medicale comunitare
POCU
23 Înfiinţare centru pentru reinserţie
profesională
POR
PNDR
Turism, cultura si agrement
Nr.
crt. Proiect Surse de finanţare
1
Valorificarea obiectivelor turistice:
Cetatea Carsium, Tell eneolitic
FEDR (POR AP 5 - Conservarea,
protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural), parteneriat VI.5.1.
public - privat, EEA Grants, Interreg RO-
BG
2
Reabilitarea monumentelor religioase,
culturale şi istorice şi introducerea în
circuitele turistice culturale şi religioase
FEDR (POR AP 5 - Conservarea,
protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural), parteneriat VI.5.1.
public - privat, EEA Grants Interreg RO-
BG
3
Reabilitarea, conservarea şi amenajarea
siturilor arheologice
FEDR (POR AP 5 - Conservarea,
protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural), parteneriat public
- privat
4
Amenajarea unui camping in vecinatatea
izvoarelor termale
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), parteneriat public -
privat
5
Amenajarea unui port turistic la Dunare
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), parteneriat public -
privat
6
Infiintarea unui “Sat Pescăresc”
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), parteneriat public -
privat
7 Ponton de acostare nave de agrement la
Dunăre POPAM
EEA Grants
8
Achiziţia unui bac plutitor în scop turistic
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), parteneriat public -
privat
9
Achiziţionarea unui ponton plutitor în
scop turistic
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), parteneriat public -
privat
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 188
10
Extinderea infrastructurii de turism în
zona rurala Vadu Oii prin susţinerea
dezvoltării economiei pentru promovarea
produselor rurale în mediul urban
FEARD, FEDR (POR AP 7 -
Diversificarea economiilor locale prin
dezvoltarea durabilă a turismului),
parteneriat public - privat, PNDR, EEA
Grants
11 Construcţie Parc de distracţii, care sa
cuprindă următoarele funcţiuni: patinoar,
pistă de karting, hipism-echitaţie, bazin în
aer liber, teren tenis de câmp, teren
artificial fotbal, Aquaparck, zona terase/
picnic, foişoare amplasate în zona
stațiunii Hîrşova Băi
POR
Mediu
Intereg RO-BG
12
Promovarea produsului turistic arheologic
existent in zona Hîrşova
FEDR (POR AP 5 - Conservarea,
protectia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural)
13
Promovarea şi dezvoltarea ecoturismului
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), bugetul local
14
Organizarea expozițiilor periodice ale
obiectelor din arhivele istorice ale
muzeelor și promovarea colecţiilor
muzeelor
FEDR, EEA Grants
15 Restaurarea caselor tradiţionale în
vederea promovării turistice
FEDR, EEA Grants, parteneriat public -
privat
16 Realizarea şi valorificarea unor circuite
turistice specifice zonei
EEA Grants, parteneriat public - privat
17 Crearea Centrului de informare şi
promovare turistică şi dotarea acestuia POCU, POR, EEA Grants
18 Restaurarea, protectia și valorificarea prin
turism a patrimoniului cultural POR, EEA Grants
19 Valorificarea economică a potenţialului
turistic natural POR, EEA Grants
20
Promovarea şi susţinerea conceptului de
dezvoltare durabilă a turismului
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului)
21 Modernizarea şi extinderea reţelei de
panouri stradale pentru marcarea
obiectivelor turistice şi intrărilor în zonele
turistice importante
FEDR (POR AP 7 - Diversificarea
economiilor locale prin dezvoltarea
durabilă a turismului), bugetul local
22 Elaborarea unui regulament local referitor
la protejarea monumentelor, clădirilor de
patrimoniu şi zonelor de protecţie ale
acestora
FEDR (POR AP 5 - Conservarea,
protecţia şi valorificarea durabilă a
patrimoniului cultural), parteneriat VI.4.1.
public - privat
23
Susţinerea culturii locale existente;
Acordarea sprijinului pentru organizarea
de expoziţii şi alte evenimente culturale
interetnice
parteneriat public - societatea civilă
24
Organizarea festivalurilor şi competiţiilor
artistice pentru încurajarea elevilor să
participe la activităţi artistice
bugetul local, parteneriat public -
societatea civilă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 189
25 Realizarea unor parcuri cu caracter
sportiv în zonele cu potenţial turistic
Bugetul local, Programul Erasmus pentru
Toţi
26
Studiu de identificare şi promovare a
resurselor disponibile la nivelul
teritoriului pentru valorificarea durabilă şi
inteligentă a acestora de către mediul
privat
POR, EEA Grants
27 Amenajare parcuri joacă pentru copii
(Geamie, Spital, Blocuri ANL, BLS) POR
EEA Grants
28
Evenimente instructiv-educative spontane
în aer liber, locuri amenajate provizoriu-
atragerea copiilor/tinerilor din zone
limitrofe
FSE (PO CU), Erasmus pentru Toţi,
Bugetul local, Parteneriat public -
societatea civilă
29
Elaborarea unor programe pentru
promovarea creşterii interesului pentru
practicarea activităţilor sportive/agrement
FSE (PO CU), Erasmus pentru Toţi,
Bugetul local, Parteneriat public -
societatea civilă
30 Construirea unui nou Complex sportiv Bugetul local, FEDR (POR AP 4 -
Sprijinirea dezvoltării urbane)
31 Modernizare stadion si anexe Bugetul local, CNI, FEDR, EEA
Grants, parteneriat public - privat
32 Dotarea echipelor de dansuri cu
echipamente specifice și decoruri
FEDR, bugetul local, CNI
33 Dotare Cămin cultural – sat Vadu Oii Buget local
EEA Grants
34 Dotare Casa de cultură Hîrşova POR
Culte
Nr
crt Proiect Surse de finanţare
1
Construire unei capele și a unei case
mortuare în cimitirul nou al oraşului POR
Mediu
EEA Grants
2
Împrejmuire, extindere şi sistematizare
Cimitir musulman
POR
Mediu
EEA Grants
3
Reabilitare Biserica ,,Sf. Împăraţi Constantin
şi Elena”
POR
Mediu
EEA Grants
4
Construcţie trapeză şi bucătărie la Biserica
,,Sfântul Andrei” – sat Vadu Oii
POR
Mediu
EEA Grants
5
Constructie Biserica în str. Vadului, Hîrșova
POR
Mediu
EEA Grants
6
Sprijin pentru construirea Manastirii
,,Prodromița”și asigurare utilități
POR
Mediu
EEA Grants
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 190
Direcţia confort urban
Nr.
crt. Proiect Surse de finanţare
1 Amenajare și dotări echipamente de
întretinere – D.C.U. POR, PNDR
Mediu
2 Achiziţionare utilaj pentru neutralizarea
gunoiului menajer Mediu
3
Achiziţionare autovehicule pentru
desfăşurarea activităţii în condiții optime
(autoturim, basculantă, autoutilitara, tractor +
remorcă, buldoexcavator)
Mediu
4
Achiziţionare utilaje specifice activităţii:
cilindru compactor (lățime tambur 1 - 3 m),
autoplatformă transport containere 3 t gunoi
menajer
Mediu
Sprijinirea mediului de afaceri
Nr.
crt. Proiect Surse de finanţare
1
Sprijinirea instalării tinerilor fermieri prin
suport tehnic şi juridic şi descrierea
oportunităţilor de finanţare
FEADR (PNDR)
2 Crearea unor programe pentru susţinerea
dezvoltării microîntreprinderilor
FEADR (PNDR), bugetul local,
scheme de ajutor de stat
3
Realizarea şi publicarea unei broşuri despre
posibilităţile şi condiţiile accesării unui credit
de către IMM -urile locale sau fonduri
structurale
POCU
Fonduri nationale
4
Crearea unei platforme de informare şi
consiliere privind posibilităţile de asociere şi
înfiinţare a grupurilor de producători
FEADR (PNDR),
5
Programe de investiţii pentru consolidarea
trecerii de la producţia primară la industria
agroalimentară, prin achiziţionarea de noi
tehnologii
FEDR (POR AP 2 - Îmbunătăţirea
competitivităţii IMMurilor, Programul
UE pentru Competitivitatea
Întreprinderilor şi IMM-urilor,
COSME
6
Acţiuni/Programe pentru creşterea implicării
comunităţii în reabilitarea mediului privat
construit
FSE, FEDR, bugetul local
7
Creşterea capacităţii administraţiei publice
locale şi ONGurilor locale de a furniza servicii
sociale
FEDR
8
Crearea unui site pentru prezentarea ONG-
urilor locale
FEDR (POC AP 2 - Tehnologia
Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru o
economie digitală competitivă),
bugetul local, fonduri proprii
9
Crearea unei reţele/baze de date pentru a
facilita accesul la serviciile de cultură şi
agrement
FSE (PO CA AP 2 - Administraţie
publică şi sistem judiciar eficace şi
transparente), bugetul local
10 Promovarea unor proiecte tip de ferme FEADR (PNDR
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 191
ecologice
11 Stimularea apicultorilor şi pomicultorilor de a
adopta măsuri de protejare a mediului FEADR (PNDR
12
Organizarea de campanii de informare şi
ateliere de lucru în domeniul agriculturii
ecologice pentru producători
FEADR (PNDR
13 Promovarea şi înfiinţarea asociaţiilor/
parteneriatelor din turism şi agricultură
FEADR (PNDR
14 Organizarea târgurilor periodice pentru
produsele agricole locale
FEADR (PNDR
15 Crearea unei scheme de ajutor de stat pentru
acordarea unor beneficii fiscale şi nefiscale
IMM-urilor din domeniul agriculturii
POR, scheme de ajutor de stat
16
Înfiinţarea de centre de colectare a laptelului şi
realizarea unor investiţii de transport,
prelucrare şi procesare a laptelui
FEADR (PNDR), fonduri private
17 Pavilion expoziţional
18
Încurajarea iniţiativelor noi în domeniile de
activitate nonagricolă şi dezvoltarea
microîntreprinderilor
FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă
pentru toţi), FEADR (PNDR)
19 Dezvoltarea unui centru de promovare,
formare şi consultanţă în afaceri
FSE (PO CU AP 3 - Locuri de muncă
pentru toţi)
20 Proiectul ”Mini întreprinzători” FSE (PO CU), Programul Erasmus
pentru Toţi
21 Crearea unor internship-uri în parteneriat cu
mediul de afaceri
FSE (PO CU), parteneriate
22 Furnizarea de servicii personalizate tinerilor
pentru găsirea locului de muncă potrivit
FSE (PO CU AP 1 - Iniţiativa
”Locuri de muncă pentru tineri”)
23 Construcţia unui centru multifuncţional pentru
a găzdui târguri locale şi regionale
FEADR (PNDR), FEDR
24
Înfiinţarea unor incubatoare de afaceri pentru
întreprinderi micro, mici şi mijlocii, în zonele
periurbane şi rurale cu potenţial economic
FEDR (POR AP 1 - Promovarea
transferului tehnologic, AP 2 -
Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-
urilor)
25 Sprijinirea asocierii în vederea constituirii unei
cooperative locale de valorificare a produselor
ecologice
PNDR
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 192
Capitolul XI
Performanţa actorilor din oraşul Hîrşova în atragerea şi implementarea
proiectelor cofinanţate din fonduri europene în perioada de programare
2007-2013
11.1 Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Acelaşi tip de
investiţie (2002-Prezent)
Nr
crt
Denumire
Program
de
Finanțare
Titlu
proiect și
numărul
contractul
ui de
finanțare
Obiective proiect
Tip de
investiţie
Lista cheltuieli
eligibile
Costuri și
stadiul
Proiectului
Perioada
derularii
contractului
1.
1.
P.N.D.R.
2007-2013
Drumuri
exploatare suprafețe
agricole
în Oraşul Hîrşova,
Jud.
Constanta
Obiectivul principal
al proiectului a fost îmbunătăţirea şi
dezvoltarea
infrastructurii legate de
dezvoltarea și
adaptarea agriculturii în
Oraşul Hîrşova
Infrastru
ctura
rutieră
-Servicii Consultanţă,
proiectare,
diirigenţie de şantier;
-Executie
lucrări
Valoare investiţie-
3.977.444,0
0 lei Stadiul
proiectului –
finalizat
2012-2014
2.
P.O.R.
Reabilitar
ea şi
modernizarea retelei
de străzi a
oraşului Hîrşova –
SMIS
1488
Obiectivul general
al proiectului a fost dezvoltarea
durabilă şi
echilibrată a oraşului Hîrşova în
vederea creșterii
rolului de
catalizator al dezvoltării
economice și
sociale în zona de nord-est a judetului
Constanța,
respectiv sporirea
accesibilității centrului urban, a
mobilității
populației, bunurilor și
serviciilor ca
premise de bază a asigurării coeziunii
economice și
sociale a micro-
regiunii
Infrastructura
rutieră
-Servicii
Consultanţă,
proiectare, dirigenţie de
şantier;
-Executie lucrări
Valoare
investiţie-
20.744.650,81 lei;
Stadiul
proiectului – finalizat
2014-2015
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 193
Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Alte tipuri de investiţie
(2002-Prezent)
Nr
crt.
Denumire
Program
de
Finanțare
Titlu proiect
și numărul
contractului
de finanțare
Obiective
proiect
Tip de
investiţie
Lista
cheltuieli
eligibile
Costuri și
stadiul
Proiectului
Perioada
derulării
contractului
1.
P.O.R.
Achiziţionare
a de
echipamente de informare
şi comunicare
pentru
accesul larg al cetăţenilor
la informaţii
de interes public
(Tabele de
afisaj), in oraşul
Hîrşova, jud.
Constanţa –
SMIS 7659
Prin proiect s-
au achiziţionat
echipamnete de tipul panourilor
cu afişaj
electronic de comunicare
video în scopul
asigurării accesului larg
al cetăţenilor la
informaţiile de interes public.
Infrastructura
TIC
-Servicii consultanţă
,
proiectare;
-Achizitie echipament
e TIC
Valoare
investiţie –
2.069.882,25 lei
Stadiul
proiectului finalizat
2012-2013
2.
P.O.R.
Achiziţionarea și
instalarea de
sisteme de
supraveghere pentru
creşterea
sigurantei publice şi
prevenirea
criminalităţii
– SMIS 7660
Obiectivul
general al
proiectului a fost sprijinirea
dezvoltării
durabile a
polilor urbani de creștere și
îmbunătăţirea
infrastructurii de bază în
vederea
creşterii
calităţii vieţii prin
reabilitarea
infrastructurii urbane şi
îmbunătăţirea
serviciilor urbane
Infrastruc
tura
TIC
-Servicii
consultanţă
, proiectare;
-Achizitie
echipamente TIC
Valoare investiţie –
3.546.278,80
lei Stadiul
proiectului
finalizat
2012-2013
Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Alte tipuri de investiţie
(2002-Prezent)
Nr
crt.
Denumire
Program de
Finanțare
Titlu
proiect și
numărul
contractul
ui de
finanțare
Obiective proiect
Tip
de
inves-
tiţie
Lista
cheltuieli
eligibile
Costuri și
stadiul
Proiectului
Peri-
oada
deru-
lării
con-
tract
ului
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 194
1.
Programul de
înlocuire sau de
completare a
sistemelor clasice
de încălzire cu sisteme care
utilizează energie
solară, energie
geotermală și
energie eoliană,
ori alte sisteme
care conduc la
îmbunătăţirea
calității aerului,
apei și solului
Eficientizar
ea
consumului
de energie termică in
oraşul
Hîrşova
Contract
nr.
836/N/12.1
0.2010
Prin proiect s-au
achiziţionat utilaje şi
echipamente specifice
pentru reducerea
dependentei de energie
electrică, protecţia mediului prin
reducerea emisiilor
poluante şi combaterea
schimbărilor climatice,
diversificarea surselor
de producere a
energiei şi
modernizarea
capacitatilor de
producere a energiei
din surse
neconventionale
Infrastructu
ra in
eficie
nta
energ
etica
-Servicii
proiectare;
-Construcţii
şi instalaţii;
-Achiziţie
utilaje şi echipamente
tehnologice
(Turbină
eoliană,
pompă
căldură, vas
expansiune,
panouri
solare, pompe
recirculare)
Valoare
investiţie – 1.022.760,00
lei
Stadiul
proiectului
finalizat
2010-
2012
2.
Programul
naţional de
îmbunătăţire a
calităţii mediului
prin realizarea de
spaţii verzi în
localităţi
Lucrare de
amenajare
spaţii verzi
în oraşul
Hîrşova,
jud,
Constanţa
Contract
nr.
28/N/21.03.
2012
Prin proiect s-a
îmbunătăţit calitatea
mediului prin
realizarea de noi spaţii
verzi în oras și s-a
urmărit și apropierea
mărimi acestora, pe
cap de locuitor, de
standardele europene
Infras
tructu
ra
peisa
gisti-
că
-Servicii consultanţă,
proiectare;
-Realizare de
spaţii verzi în
suprafaţă de
16.771,00
mp;
-Realizare
sistem
irigatii;
-Amenajare alei pietonale;
-Dotare
mobilier;
-Dotare jocuri
Valoare
investiţie –
1.102.042,34
lei
Stadiul
proiectului
finalizat
2012-
2014
Raport asupra utilizării programelor de finanţare nerambursabilă – Alte tipuri de investiţie
(2002-Prezent)
Nr
crt.
Denumire
Program de
Finanțare
Titlu proiect
și numărul
contractului
de finanțare
Obiective
proiect
Tip de
investiţie
Lista
cheltuieli
eligibile
Costuri și
stadiul
Proiectului
Perioa
da
derulă
rii
contra
ctului
1.
Programul
PHARE RO
2006/018-
147.01.01-
Componenta
Mică Infrastructură
și Locuire
Construirea
de locuinţe
sociale
(inclusiv mica
infrastructură
pentru 8
familii de romi
din localitatea
Hîrşova jud.
Constanta Contract nr.
PHARE RO
2006/018-
147.01.01.01.0
1/01.101.-IML
101
Obiectivul
general al
proiectului a
fost realizarea
de 8 locuinţe
sociale și a
infrastructurii
aferente
acestora pentru
îmbunătăţirea calității vieții în
rândul
comunității
rome din
localitatea
Hîrşova
Infrastru
ctura
locuinţe
sociale
-Servicii
proiectare;
-Servicii de
consultanţă;
-Construcţii
și instalaţii 8
case;
-Cursuri de calificare
pentru romi
Valoare
investiţie –
983.750,00lei
Stadiul proiectului
finalizat
2008-
2010
Reconstrucție Obiectivul
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 195
2.
Programul de
îmbunatatire a
calității
mediului prin
împadurirea terenurilor
agricole
degradate
ecologică și
împădurirea
terenurilor
agricole
degradate ori
improprii
folosințelor agricole-
perimetru de
ameliorare în
suprafaţă de
185,58 Ha
Contract nr
270/N/30.11.2
009
general al
proiectului a
fost
îmbunătăţirea
calitatii
mediului prin
extinderea suprafeței
împadurite la
nivelul UAT-
Hîrşova și
ameliorarea
progresivă a
capacității de
producție a
terenurilor
agricole
degradate,
menținerea biodiversității și
dezvoltarea
continuă a
funcțiilor
ecologice și
sociale ale
pădurilor
Infrastructura
silvică
-Servicii de
proiectare;
-Impadurirea unei
suprafete de
185,58 ha
Valoare
investiţie –
4.787.836 lei Stadiul
proiectului in
derulare
2009-
2016
11.2 Proiecte in derulare
Nr.
crt.
Denumire
program
Titlu Proiect
Finanțator
Valoare
totală
Cofinanța
re
Obiective
Stadiu
1.
Controlul
integrat al
poluării cu
nutrienţi
Platforma de
colectare și
managementul
gunoiului de grajd
în oraşul Hîrşova
M.M.A.P.
B.I.R.D
1.665.105
lei
123.255
lei
(7%)
-1 Platforma
betonată
- 1 Tractor
- 1 Incărcator
Frontal
- 1 Cisterna
vidanjă
- 2 Remorci
- 1 Mașină
împrăștiat gunoi - 7 pubele
95%
2
Programul de
îmbunătățire a
calității
mediului prin
împădurirea
terenurilor
agricole
degradate
Reconstrucție
ecologică și
împădurirea
terenurilor
degradate ori
improprii
folosințelor
agricole aflate în
proprietatea
oraşului Hîrşova
“Perimetrul de ameliorare Hîrşova
– 185,58 ha
M.M.P.A
Administra
ția fondului
pentru
mediu
4.787.836
lei
957.568
lei
(20%)
-Împădurire
185, 58 ha
75%
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 196
3
O.G. 20/1994
Consolidare la risc
seismic a
imobilului 38T,
strada Revoluției,
nr. 38, oraș Hîrşova
M.D.R.A.P
1.850.000
lei
-
-Consolidare
bloc 38T
Experti-
za
tehnica
4
Interreg VA
RO-BG Axa 2 – O regiune
verde AP2.1
Îmbunătăţirea
şi utilizarea
durabilă a
patrimoniului
cultural şi
natural
O uniune
transfrontalieră sub
umbrela istoriei
(Hîrşova-Crusari)
UE prin
M.D.R.A.P.
3.212.914,44 E
I-I va =
2.887.435,3
4 E
M.I.N.A. =
45.977,01
E
2%
Restaurarea,
conservarea şi punerea în
valoare a
Ansamblului
Cotovu-Centru
multicultural în
oraşul Hîrşova
(reabilitare 1,4
km strazi)
Inceput
in ian
2017
5 Interreg VA
Ro-Bg Axa 5 –
O regiune
eficientă AP5.1 – Dezvoltarea
capacităţii
administrative
de cooperare
Sănătate prin sport
şi cooperare – uniţi în bătălia împotriva
bolilor (Hîrşova-
Shabla)
UE prin M.D.R.A.P.
1.491.615,6
9 E
Hva=
797.474,18
E
Asoc.
OINA =
21.604,84
E
2%
Reabilitarea
Stadionului orăşenesc
Inceput
in ian 2017
11.3 Proiecte depuse
Nr.
crt
Denumire
program
Titlu Proiect
Finanțator
Valoare
totală
Cofinan
țare
Obiective
Stadiu
1 Interreg VA
RO-BG Axa 2 –
O regiune verde
AP2.1
Îmbunătăţirea și utilizarea
durabilă a
patrimoniului
cultural și
natural
Circuite
transfrontaliere de
cooperare pentru
susţinerea patrimoniului
cultural (Hîrşova-
General Toshevo)
UE prin
M.D.R.A.P.
4.835.514,77
E
RO = 3.463838,825
E
2%
Centru
transfrontalier
romano-
bulgar (valorificare
ape termale)
Depus in
data de 30.10.2015
2
Interreg Europe
Axa prioritara 4
–
Mediu si
utilizarea
eficienta a
resurselor
Râurile noastre
Conservarea,
protejarea,
promovarea şi
dezvoltarea
patrimoniului
natural şi cultural
UE prin
M.D.R.A.P
1.883.140 E
Hva=
183.569 E
2%
Schimb de
experienţă
Bune practici
Depus
13.05.
2016
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 197
11.4 Proiecte ce urmează să fie depuse în viitorul apropiat
Nr
crt.
Denumire
Program
Titlu proiect
Finanțator
Valoare
totală
Cofinanțare
Obiective
Stadiu
1.
Programul
Naţional de
Dezvoltare
Rurală
Sm 4.3-
Componenta Infrastuctura de
acces Agricolă
Modernizare
drumuri de
acces agricole
în oraşul
Hîrşova, jud. Constanţa
UE prin
M.A.D.R.
4.465.438
lei
-
Realizarea
infrastructurii
agricole pe o
lungime de
7.593,65 ml
S.F.
2.
P.O.R.
A5,AP 5.2-
Realizarea de
acţiuni destinate
îmbunătăţirii
mediului urban
Hîrşova în
verde
UE prin
M.D.R.A.P
2%
Amenajarea de
noi spaţii verzi
în 4 locații pe o
suprafaţă mai
mare de 10.000
mp
În lucru
3.
P.O.R.
AP3-Sprijinirea
Tranziției către o Economie cu
emisii scăzute
de carbon/3.1B-
clădiri publice
și iluminat
public
Realizarea
eficienței
energetice prin reabilitarea și
modernizarea
Spitalului
orăşenesc
Hîrşova
UE prin M.D.R.A.P
2%
Reabilitare
termică a Spitalului
orăşenesc
Hîrşova
În lucru
4
.
P.O.R.
AP8-
Dezvoltarea
Infrastructurii
de sănătate și
sociale /OS 8.2 Infrastructura
de sănătate
UE prin
M.D.R.A.P
2%
În lucru
5
.
P.N.D.R.
OG 28/2013
Reabilitare
străzi în oraşul
Hîrşova
UE prin
M.D.R.A.P
AVIZE
DALI
Realizarea de
covor asfaltic
În lucru
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 198
Concluzii
România şi-a propus ca în perioada de programare 2014 - 2020 să se încadreze în
priorităţile definite de Strategia Europa 2020, având stabilite un număr de 11 obiective tematice,
definite şi agreate cu Comisia Europeană, prin Acordul de Parteneriat 2014 - 2020.
Strategia de dezvoltare a regiunii Sud – Est precum şi Strategia oraşului Hîrşova se
încadrează în aceste obiective. Elaborarea Strategiei de dezvoltare a oraşului Hîrşova s-a realizat
pornind de la analiza-diagnostic a situaţiei actuale a mediului economic şi social, precum şi de la
analiza nevoilor de dezvoltare.
În cadrul prezentei strategii a fost propusă o viziune de dezvoltare a oraşului Hîrşova
pentru perioada 2017 -2025, ce este corelată cu viziunea de dezvoltare pentru Regiunea Sud – Est
şi Planul integrat de dezvoltare a judeţului Constanţa.
Viziunea de dezvoltare a oraşului Hîrşova se axează pe 6 piloni de dezvoltare, ce acoperă
un număr de 15 arii tematice majore, mergând pe o linie de continuitate strategică cu demersurile
iniţiate în cadrul precedentei strategii de dezvoltare a oraşului.
Oraşul Hîrşova, prin depunerea de proiecte si accesarea de fonduri nerambursabile, va
oferi locuitorilor săi condiţii de trai ridicate prin creşterea accesului la servicii publice moderne,
dezvoltarea economică a oraşului şi dezvoltarea sectorului turistic într-un cadru natural lipsit de
poluare şi durabil.Deasemenea îşi propune să ofere locuitorilor săi oportunităţi reale de dezvoltare
profesională şi posibilităţi variate de petrecere a timpului liber, devenind un loc atractiv pentru a
trăi şi a munci.
Aspectele de ordin economic şi profesional vor fi armonizate cu posibilităţile de
dezvoltare socială şi culturală. Oraşul Hîrşova va oferi servicii publice moderne, de calitate şi va
asigura accesul nemijlocit al locuitorilor săi la acestea.
Hîrşova va deveni un oraş atractiv pentru investitori, oferind facilităţi şi un climat adecvat
dezvoltării mediului de afaceri. Consiliul Local al oraşului împreună cu primarul doreşte să ofere
oportunităţi reale de dezvoltare a spiritului antreprenorial local şi să creeze premisele creşterii
condiţiilor de trai ale locuitorilor.
Se preconizează că, Hîrşova va deveni ujn oras staţiune activ şi plin de viaţă indiferent de
sezon. Va fi destinaţia atât a turiştilor care doresc să beneficieze de serviciile curative ale apelor
termale, dar şi a celor care caută un loc de linişte spirituală, odihnă sau de relaxare activă în
natură, departe de grijile cotidiene.
Oraşul Hîrşova va fi un oraş curat, care va respecta mediul natural ca pe o resursă
importantă a dezvoltării sale, va fi un reper al dezvoltării urbane în deplin respect pentru natura,
reducând drastic implicaţiile negative ale activităţilor umane asupra mediului şi contribuind în
permanenţă la îmbunătăţirea acestuia.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 199
Bibliografie
1. Acord de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020,
octombrie 2013, http://www.fonduri-ue.ro/ res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-
2020/acord-parteneriat/Acord_ de_parteneriat_01.10.2013.pdf.
2. Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanța.
3. Agenția Natională pentru Ocuparea forței de Muncă, www.anofm.ro 9. Agenția Națională
pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale
(ANPCDEFP), http://www.anpcdefp.ro/.
4. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, www.apdrp.ro.
5. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a
Deşeurilor, http://www.anpm.ro/upload/3850_SNGD.pdf 38.
6. Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, www.fonduriue.ro.
7. Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea, amenajarea şi
dezvoltarea durabilă a spaţiului, Editura Universitară, Bucureşti.
8. Centrul de Informare a Comisiei Europene la Bucureşti, www.europeana.ro.
9. Ciangă, N. (2014), România. Geografia Turismului, Ed. Pressa Universitară Clujeană.
10. Cocean, P. (2015), Turismul cultural, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
11. Codul european de conduită în materie de parteneriat (CECP).
12. Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, Cadrul naţional
strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural în
perioada 2014 - 2020 – 2030, http://www.presidency.ro/static/Cadrul% 20National% 20
Strategic %20Rural .pdf 67.
13. Comitetul Consultativ privind Coeziunea Teritorială, Priorităţi de dezvoltare teritorială
naţionale în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, noiembrie 2015,
http://www.mdrt.ro/userfiles/espon/dimensiune_ teritoriala/reuniune2/materiale02.pdf.
14. Concepul strategic de dezvoltare teritorială – România, 2030.
15. Departamentul pentru Afaceri Europene, România şi Strategia Europa 2020 – Reforme
naţionale pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la orizontul anului
2020, Bucureşti, martie 2011, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/ Documente_Suport/Studii/1_Studii_POR/10_Romania_si_strategia_ue_202 0.pdf.
16. Dezsi, Şt. (2006), Patrimoniu şi valorificare turistică, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
17. Directia de sanatate Publica Constanța.
18. EUR-Lex – Accesul la dreptul Uniunii Europene, http://eurlex.europa.eu/ro/index.htm.
19. Glăvan, V. (2000), Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti. 85. Guvernul
României, www.guv.ro 86. http://adevarul.ro
20. Inventarul strategiilor. Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat.
21. „Problemele sistemice ale eşecului managementului Fondurilor Structurale în România”,
Institutul pentru Politici Publice Bucureşti.
22. Inspectorat Școlar Județean Constanța.
23. INS, Direcţia Judeţeană de Statistică Constanța, Fișa localităţii Hîrşova.
24. Oficiul Registrului Comerţului Constanța.
25. Planul de Dezvoltare Regională Sud-Est.
26. Planul naţional de acţiune privind energiile din surse regenerabile, Bucureşti, 2015
http://re.jrc.ec.europa.eu/pvgis/countries/europe.htm
27. Programul Naţional de Reformă (PNR).
28. Rapoarte anuale privind starea factorilor de mediu în judeţul Constanța.
29. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene.
30. Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014 – 2020.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ORAŞULUI HÎRŞOVA
Asociatia V.I.S. – Viitor-Integritate-Succes 200
31. Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020.
32. Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-2020.
33. Strategia Naţională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active şi Protecţia Persoanelor
Vârstnice pentru perioada 2015-2020.
34. Strategia Guvernamentală pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii
(IMM).
35. Strategia Naţională privind Incluziunea Socială şi Reducerea Sărăciei 2014-2020.
36. Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020.
37. Strategia Naţională de Competitivitate 2014-2020.
38. Strategia pentru creştere economică a Europei – Europa 2020.
39. Strategia de dezvoltare durabilă a UE şi a României în perioada 2013-2020-2030.
40. Strategia de dezvoltare culturală (Patrimoniul Cultural Naţional); Revista Panorama –
Politica regională a UE.
41. Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului privind
funcţionarea Uniunii Europene.
42. http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm
43. http://www.adrse.ro/Documente/Planificare/PDR/2014/PDR.Sud_Est_2014.pdf
44. http://www.mdrap.ro/
45. http://mmediu.ro/new/
46. http://ec.europa.eu/index_ro.htm 1
47. http://www.isc-web.ro/
48. http://mdrap.ro/ 91.
49. http://mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/se
cVI/metodologie.pdf; 92. http://referinte.transindex.ro 93.
50. http://ro.wikipedia.org
51. http://arhivadegeografie.wordpress.com
52. http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2013:017:0013:0017:R
O:PDF 64. Comisia Europeană, Direcţia Generală Politică Regională - Politica de
coeziune a UE 2014 –2020 – Politica regională-INFOREGIO,
http://ec.europa.eu/regional_policy/index_ro.cfm
53. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama /pdf/mag39/mag39_ro.pdf
54. http://www.biserici.org
55. http://www.czearad.ro
56. http://www.economia-online.ro
57. http://www.enciclopedia-dacica.ro
58. http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-
2020/oportunitati_finantare/OPF.2014-2020.pdf
59. http://ec.europa.eu/regional_policy/information/panorama/index_ro.cfm
60. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag30/mag30_ro.pdf
61. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag37/mag37_ro.pdf
62. http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag38/mag38_ro.pdf
63. www.scandriaproject.eu
64. http://www.sonoraproject.eu/
65. http://apmtl.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_românia-15.
66. 2020 - Rolul politicii regionale în viitorul Europei, Panorama InfoRegio.