Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului BĂILE TUŞNAD...

87
0 Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului BĂILE TUŞNAD 2015 - 2020 Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacitaţii de planificare strategică la nivelul autoritaţilor administraţiei publice locale ale oraselor din România, cod SMIS 27520” Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacitaţii Administrative Expert Politici Publice: SIPOS GELERD Expet Managementul Proiectelor: GEREB TEREZ Expert Management Financiar: ILIE EDIT Document elaborat sub îndrumarea expertilor: Iolanda Felicia Beldianu, Cecilia Camelia Solovastru

Transcript of Strategia de dezvoltare durabilă a oraşului BĂILE TUŞNAD...

0

Strategia de dezvoltare durabilă

a oraşului BĂILE TUŞNAD

2015 - 2020

Document elaborat în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacitaţii de planificare

strategică la nivelul autoritaţilor administraţiei publice locale ale oraselor din România, cod SMIS 27520”

Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional

Dezvoltarea Capacitaţii Administrative

Expert Politici Publice: SIPOS GELERD Expet Managementul Proiectelor: GEREB TEREZ

Expert Management Financiar: ILIE EDIT

Document elaborat sub îndrumarea expertilor: Iolanda Felicia Beldianu, Cecilia Camelia Solovastru

1

Beneficiarul proiectului: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Parteneri

Asociatia Oraselor din România Asociatia Secretarilor Oraselor din România

Perioada de implementare

21 de luni (26.02.2014 – 26.11.2015)

Obiectivul general al proiectului

Întarirea capacitatii administrative a autoritatilor administratiei publice centrale si locale.

Scopul proiectului:

Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica la nivelul oraselor din România

2

CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………………………3

1. REPERE ISTORICE…………………………………………………………………………….4

2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL ………………………………………………….7

RELIEFUL…………………………………………………………………………………………7

REŢEAUA HIDROGRAFICĂ…………………………………………………………………….8

CLIMA ……………………………………………………………………………………………..8

CARACTERISTICI GEOTEHNICE……………………………………………………………... 9

FAUNA……………………………………………………………………………………………11

SOLUL …………………………………………………………………………………………….11

ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE …………………………………………………11

RELAŢII ÎN TERITORIU…………………………………………………………………………13

NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ………………………………………………………14

AGRICULTURA…………………………………………………………………………………...17

INDUSTRIA………………………………………………………………………………………..18

TURISMUL………………………………………………………………………………………...19

2.1. SUPRAFAŢA ADMINISTRATIV Ă………………………………………………………….20

2.1.2 FONDUL LOCATIV…………………………………………………………………………22

DEMOGRAFIE…………………………………………………………………………………….24

INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA EDILITARĂ…………………………………………….30

INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ ……………………………36

INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂŢĂMÂNT……………………………………………………….39

CULTURĂ, CULTE, AGREMENT……………………………………………………………….42

ECONOMIA………………………………………………………………………………………..43

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR……………………………………………………………………....51

ADMINISTRAŢIA LOCALĂ……………………………………………………………………..56

INDICATORI PRIVIND INVESTIŢIILE PUBLICE……………………………………………..66

3. ANALIZA SWOT……………………………………………………………………………….68

4. STRATEGIA LOCALĂ…………………………………………………………………………78

4.1. PRINCIPII ŞI VALORI……………………………………………………………………….78

4.2. ŢINTE PROPUSE PENTRU ANUL 2020……………………………………………………82

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ …………………………………………………84

3

INTRODUCERE

În structură teritorial - administrativă oraşul Băile Tuşnad cuprinde oraşul Băile

Tuşnad şi trup Carpitus. Oraşul Băile Tuşnad este una dintre cele mai frumoase aşezări din

Carpaţii Orientali ocupând un mic bazinet din defileul Oltului de la Tuşnad-Malnaş. Evoluţia

localităţii este dependentă de existenţa numeroaselor izvoare de apă minerală de pe teritoriul ei

şi din vecinătatea ei.

Băile Tuşnad este situat în partea sudică a judeţului Harghita , la o altitudine de 650 m,

între munţii Harghita şi Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Poziţia în teritoriu îi conferă

un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi

care fac ca staţiunea să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice.

Localitatea este accesibilă pe drumul naţional DN 12 sau pe linia CF 400 Braşov - Deda

şi se află la 32 km sud de Miercurea-Ciuc, 34 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi

35 km de Baraolt. Oltul este cursul de apă principal al staţiunii, iar Lacul Ciucaş care este

plasat în mijlocul staţiunii a fost creat în scop turistic. Masivul Ciomad este una dintre cele mai

tinere formaţiuni vulcanice din Carpaţi, fenomenele vulcanice în zona Tuşnadului au avut un

rol important în formarea şi dezvoltarea staţiunii, iar cele postvulcanice fiind foarte active,

reprezintă un factor important în viaţa staţiunii Băile Tuşnad. Prezenţa emanaţiilor de CO2 şi a

apelor minerale au permis practicarea tratamentelor terapeutice şi au creat condiţiile necesare

pentru ca oraşul să devine o staţiune balneoclimaterică importantă.

4

1. REPERE ISTORICE

Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din a doua

jumătate a sec. XVIII, în care se menţionează existenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte

curative, folosite de către localnicii satelor din apropiere.

Denumită "Perla Ardealului", Tuşnadul este una dintre cele mai frumoase aşezări

balneare din ţara noastră. Activitatea balneară în Băile Tuşnad se desfăşoară încă de la

jumătatea secolului XIX. În anul 1968 staţiunea Băile Tuşnad a fost declarată oraş turistic.

Apele minerale din România sunt cunoscute din cele mai îndepărtate timpuri. Din inscripţiile

romane descoperite la Băile Herculane a reieşit că izvoarele de aici purtau numele de "

Adaquas Herculis sacras" (apele sacre ale lui Hercule); de asemenea, izvoarele calde de la

Geoagiu-Băi erau denumite "Thermae Dodone". Aşadar, încă de acum 2000 ani, pe teritoriul

ţării noastre se înfiripează câteva aşezări balneare, situate în jurul unor izvoare termale. Apoi,

secole de-a rândul nu s-au mai păstrat documente despre utilizarea apelor minerale. Abia spre

sfârşitul sec. al XVII-lea şi mai ales în secolul al XVIII-lea se fac cunoscute câteva localităţi

prin efectele curative care le aveau apele minerale (Băile Felix, Bazna, Băile Tuşnad, Vatra

Dornei, Olăneşti etc). Astăzi, se cunosc peste 500 localităţi cu câteva mii de izvoare minerale

care au o densitate cu distribuţie neuniforma.

Băile Tuşnad a fost declarat oraş în anul 1968, fiind şi cel mai mic din România (1709

de locuitori conform recensământului din 2002). Prima bază de tratament de la Băile Tuşnad a

fost realizat după proiectele lui Bela Kuklai şi s-a finalizat în anul 1890, sub denumirea

“Ştefania” (mai târziu “Sfânta Ana”). Numele Băile Tuşnad apare prima dată în 1861.Cea mai

probabilă dată pentru fondarea staţiunii este anul 1842, în 1850 deja apare ca o staţiune de sine

stătătoare. În anul 1845 Jankó Béla publică în revista Erdélyi Híradó descrierea izvoarelor

staţiunii. Tot în 1845 Tuşnad, Vrabia, Cozmeni şi Lăzăreşti pun bazele unei societăţi pe acţiuni

condusă de către 6 persoane de încredere în vederea exploatării staţiunii. Din acest moment

începe extinderea şi dezvoltarea metodică, organizat a micii staţiuni de interes local la aceea

dată.

5

În scurt timp este ridicată Casa Episcopului, apoi în 1846 se termină şi cele 40 vile

construite din iniţiativa societăţii pe acţiuni. În acelaşi an se termină şi Casa Recepţiei. În

cadrul luptelor din revoluţia paşoptistă în 1849 colonelul Gál Sándor opreşte trupele ruso-

austriece cu o baterie de trei tunuri amplasată pe stânca Alvégi szikla. Staţiunea este parţial

distrusă în luptele grele din aceste zile. Reconstrucţia începe abia în 1852.

La începutul anului 1864 staţiunea trece în administrarea lui Nagy Dániel din Târgu

Secuiesc. În 1866 chimistul din Zürich Dietrich H. Gustaw analizează apele celor 8 izvoare

principale. În acelaşi an începe îmbutelierea apei izvorului principal, un produs cunoscut al

staţiunii până în anii 1900. Se construieşte ştrandul mezotermal pe apa izvorului de 23 grade

celsius. În anul 1868 se construieşte primul pavilion balnear. În 1872 se construieşte pavilionul

Ludmilla. În 1883 se construieşte Turnul Apor. Un eveniment cu implicaţii deosebite privind

dezvoltarea staţiunii a fost prezentarea istoricului şi valorile baleno-climaterice ale staţiunii de

către specialistul balneolog dr. Lengyel Gyula la conferinţa naţională din 1875 al medicilor. În

anul 1880 începe prima epoca de aur a staţiunii. În 1890 este dată în folosinţă institutul balnear

Ştefania, o instituţie balneară de nivel mondial al vremii, dotat cu patru piscine acoperite, patru

băi reci, 14 vane de porţelan, cu personal specializat în medicina balneară. Aceasta a funcţionat

până în anul 1975. În anul 1893 se încep lucrările de captare ale izvorului mezotermal Rezso şi

construirea băilor mezotermale Rezso sau Ilona. Între anii 1896-1897 s-a construit prima

policlinică balneară , care în anul 1913 a fost devastat de un incendiu. Lacul artificial Ciucaş a

fost amenajat între anii 1882-1893, completat ulterior, în anul 1920 cu ştrandul liber. La

începutul secolului al XX-lea în 33 vile 700 de locuri de cazare aşteptau turiştii din întreaga

Europă, numărul cărora depăşea frecvent 2000 de turişti plătitori pe an. Cu predarea liniei

ferate Sfântu Gheorghe - Miercurea-Ciuc în anii 1896-1897 Băile Tuşnad cunoaşte o

dezvoltare şi mai spectaculoasa. În 1912 pe malul lacului Ciucaş se construieşte complexul

turistic ce cuprindea restaurant, teatru, sală de festivităţi şi cazinou. În 1891 staţiunea Băile

Tuşnad avea 103 locuitori permanenţi.

Primul război mondial înseamnă sfârşitul primei perioade de aur a staţiunii, cunoscută deja ca

Perla Transilvaniei. După schimbările după primul război mondial staţiunea îşi revine încet.

Staţiunea Băile Tuşnad dobândeşte statut de localitate de sine stătătoare din punct de vedere

6

administrativ, separându-se de comuna Tuşnad în 1935. În 1941 Băile Tuşnad are deja 724

locuitori. După declinul din 1939-1940 între 1941-1943 staţiunea din nou devine foarte

populară.

În 1968 staţiunea Băile Tuşnad este ridicat la rang de oraş. În 1970 este înfiinţat campingul, se

construiesc restaurante, hoteluri noi intre anii 1970 - 1980. La sfârşitul anilor 1970 în urma

unui foraj de prospecţiuni geologice lângă lacul Ciucaş la adâncimea de 1100 m s-a găsit apă

termală de 63 grade celsius, urmată de construirea unui ştrand termal. Se construiesc centre

comerciale, centre de recreare, policlinica balneară. Este cea de a doua epoca de aur a staţiunii.

După evenimentele din 1989 economia de piaţă a început şi aici să-şi arate ambele feţe.

Numeroase societăţi cu capital privat s-au format in anii trecuţi, s-au construit o serie de vile si

pensiuni particulare, numărul turiştilor a început sa crească simţitor. Din anul 1995 staţiunea a

redevenit un centru de conferinţe internaţionale, comunitatea locală, sprijinită de autorităţile

judeţene face eforturi susţinute pentru a ridica din nou staţiunea Băile Tuşnad la rangul de

odinioară, la nivelul posibilităţilor şi potenţialului natural excepţional de care dispune

staţiunea.

7

1. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

RELIEFUL

În structură teritorial - administrativă oraşul Băile Tuşnad cuprinde oraşul Băile Tuşnad

şi trup Carpitus. Oraşul Băile Tuşnad este una dintre cele mai frumoase aşezări din Carpaţii

Orientali ocupând un mic bazinet din defileul Oltului de la Tuşnad-Malnaş. Băile Tuşnad sunt

situate în partea sudică a depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, între munţii Harghita şi

Bodoc, într-un splendid defileu al Oltului. Poziţia în teritoriu îi conferă un cadru deosebit de

pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat în aerosoli răşinoşi şi ioni negativi care fac ca staţiunea

să dispună de un bioclimat montan tonic, favorabil reconfortării psihice. Localitatea este

accesibilă pe drumul naţional DN 12 sau pe linia CF 400 Braşov - Deda şi se află la 32 km sud

de Miercurea-Ciuc, 37 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi 35 km de Baraolt.

Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează la nord,sud est şi vest cu comuna Tuşnad.

Relieful zonei prezintă un caracter accidental cu vârfuri ce depăşesc 1200m şi văi adânci ale

căror cote se situează în jurul a 600-650m. Înălţimi ceva mai mari prezintă partea de nord (900-

1300m) corespunzătoare structurilor vulcanice în timp ce spre altitudinile mai mici sunt

caracteristice formaţiunile sedimentare. Vârful Pilişca mare (1773m), Ciomatu Mic (1286m),

Ciomatu Mare (1323m) reprezintă forme tipice a căror natură vulcanică este uşor de

recunoscut. Formele de relief cu aspect de platou corespund depozitelor vulcanogen

sedimentare şi se dezvoltă caracteristic în jurul centrelor de erupţie Ana şi Mohoş. Având în

vedere versanţii uşor accesibili, zona de munte prezintă condiţii deosebit de favorabile

practicării turismului, drumeţiei. Albia Oltului asigură scurgerea apei în condiţii optime

datorită configuraţiei geografice a celor doi versanţi şi văi care le despart.

În funcţie de influenţa exercitată de factorii exogeni (precipitaţii, temperatura,

morfologia reliefului) şi factorii endogeni (construcţia geologica, tectonică), frecvenţa cea mai

mare a izvoarelor minerale se plasează în zona de geosinclinal (Carpaţii şi Subcarpaţii

Orientali, Subcarpaţii Getici şi Podişul Getic, Munţii Apuseni, Podişul Transilvaniei, Câmpia

de Vest), iar numărul cel mai redus, în zona de platforma (Câmpia Română, Podişul Moldovei

8

şi Podişul Dobrogei). Carpaţii Orientali, prin construcţia lor geologică variată, prin

numeroasele lor depresiuni intramontane şi mai ales prin prezenţa marelui lanţ vulcanic Oaş-

Gutâi-Călimani-Harghita se caracterizează prin cele mai numeroase izvoare minerale din ţara

noastră şi prin predominarea apelor carbogazoase. Aici se fac simţite manifestările

postvulcanice, sub forma emanaţiilor de CO2 şi mai rar de H2S ce afectează o suprafaţă foarte

mare (200 km lăţime), cunoscută sub numele de aureolă mofetică.

REŢEAUA HIDROGRAFIC Ă

Reţeaua hidrografică a judeţului este destul de bogată şi variată. Apele curgătoare sunt

dominate de Olt, Mureş şi Târnava. Oltul (85 Km pe teritoriul judeţului) şi Mureşul (72 Km pe

teritoriul judeţului) au trasee deosebit de pitoreşti. De-asemenea pe teritoriul judeţului se

regăsesc peste 2000 de izvoare de apă minerală care sunt legate de activitatea postvulcanică,

acestea sunt ape carbogazoase, bicarbonat, feruginoase, sulfuroase, reci sau hipotermale.

Oraşul este amplasată pe terasele râului Olt. Împreună cu afluenţii săi principali de pe cursul

superior prezintă surse mixte de alimentare cu apă 68-69% din surse de suprafaţă iar restul din

apele freatice şi cele subterane. Ca urmare răul Olt se încadrează în regimul de alimentare de

tip carpatic-oriental. Din punct de vedere al caracteristicilor hidrochimice pe acest tronson

Oltul se încadrează în categoria râurilor bicarbonatate, calcice. Apa are o mineralizare mai

mare decât cea medie, datorită alimentării cu apele minerale din toate izvoarele existente în

zonă. Apele de suprafaţă sunt prezente în zona oraşului Băile Tuşnad sub forma de izvoare

naturale carbogazoase, în general cu debite mici şi foarte mici, cele mai importante fiind

captate. Apele provenite din izvoarele de apă dulce, au un debit constant. Apele de suprafaţă

sunt colectate de râul Olt.

CLIMA

Poziţia geografică a localităţii, altitudinea de 650m aparţine climatului sub alpin. Acest

climat se caracterizează în general prin scăderea presiunii atmosferice şi a temperaturii medii

anuale în raport cu creşterea altitudinii, prin scăderea umidităţii relative şi creşterea cantităţii

de radiaţii luminoase şi ultraviolete. Înconjurată de brazi seculari, staţiunea beneficiază de aer

9

curat, ozonizat, bogat în aerosoli şi ioni negativi şi de un climat subalpin. Temperatura medie

anuală este de 8 °C (iulie 17,5 °C, ianuarie -7 °C) şi ierni reci, nebulozitate redusă.

Zăpada se menţine la sol 60 -70 zile pe an, numărul mediu anual al zilelor cu îngheţ este de

160. Vânturile sunt puternic influenţate de relief, atât în privinţa direcţiei cât şi a vitezei.

Frecvenţele medii anuale înregistrate la Băile Tuşnad indică predominanţa vânturilor NV şi

SE, mai rar Sud-Est-Nord Vest, prezintă intensităţi reduse şi sunt în general reci şi uscate. Din

punct de vedere biogeografic vegetaţia judeţului este variată şi bogată, dispusă etajat.

Pădurile ocupă o suprafaţă importantă întinzându-se în vestul şi estul localităţii pe teritoriul

comunei învecinate şi deţin un fond cinegetic bogat şi variat ca structură care sporeşte

activitatea peisagistică a zonei.

CARACTERISTICI GEOTEHNICE

Oraşul Băile Tuşnad se situează într-o zonă în care se întâlnesc munţii Bodocului,

munţii Harghita şi munţii Baraoltului, în versantul stâng al râului Olt. Această zonă reprezintă

extremitatea sud-estică a lanţului vulcanic neogen în contact cu zona flişului intern creatic al

Carpaţilor orientali.

10

Fundamentul este alcătuit din roci sedimentare ale flişului Carpaţilor Orientali, strate de Sinaia

constituite din gresii cu diaclaze de calcit de vârstă cretacic, peste care s-au aşezat edificiile

vulcanice de vârstă neogencuaternare. Vulcanismul neogen-cuaternar s-a desfăşurat în cadrul

unor aparate cu activitate variată, preponderent explozivă, dar şi cu lungi perioade de activitate

efuzivă şi de paroxism. În structura geologică a fost

separat la partea inferioară alcătuită din produsele primei etape a vulcanismului desfăşurat în

Panonian. La partea superioară sunt prezente ultimele etape de activitate vulcanică cu

desfăşurare în Panonianul superior - Cuaternarul inferior. Produsele primei etape a

vulcanismului sunt integrate în formaţiunea vulcano-sedimentară, care constituie baza

edificiului vulcanic. Formaţiunea vulcano-sedimentară este alcătuită dintr-o alternanţă de roci

piroclastice, depuse subacvatic sau subaerian, cu depozite epiclastice formate din fragmente de

roci eruptive, depuse subacvatic. Aceste fragmente de roci eruptive sunt constituite din

andezite piroxenice sau amfibolice, cu dimensiuni şi grade de rulare variate prinse într-o

matrice de natură sedimentară cu frecvente procese de transformare (argilizare, limonitizare,

sideritizare.

Acumularea depozitelor vulcano-sedimentare, s-a produs sincron cu diferite momente efuzive

sau explozive. A doua etapă eruptivă cuprinde manifestările care au avut loc în Panonianul

sup.- Cuaternarul inf. În acest interval activitatea vulcanică se caracterizează prin dezvoltarea

moderată a produselor explozive iar succesiunea erupţiilor a avut o desfăşurare complexă.

Activitatea a început prin erupţii de andezite amfibolice şi a continuat cu erupţii de andezite cu

amfiboli şi piroxeni şi andezite cu piroxeni.

Adâncimea de îngheţ este la -1,10 m, adâncimea minimă de fundare fiind de – 1,20 m. Terenul

de fundare prezintă indici calitativi - geotehnici şi caracteristici fizico - mecanice, având valori

normale pentru tipurile de roci componente reprezentative.

Zona oraşului Băile Tuşnad se încadrează în zona seismică de calcul "E", Ks = 0,12 şi perioada

de colţ Tc = 0,7. Conform STAS 6054-85 adâncimea de îngheţ este de 1,10 metri.

11

FAUNA

Este formată din păduri de răşinoase, elementele dominante fiind bradul şi molidul

întrerupte de întinse pajişti montane secundare, mai ales în zonele defrişate şi din păduri de

amestec fag şi molid.

Fauna este şi ea variată ca în toate pădurile montane ale ţării. Dintre animalele cele mai des

întâlnite sunt: lupul (Canis Lupus), cerbul carpatian (Cervus Elaphus Carpaticus), mistreţul

(Sus Scrofa), ursul carpatin (Ursus Aeetos), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Lutra vulgaris),

bursucul (Melis melis), dihorul (Putorius putorios), iepurele (Lepus europeanus), etc.

Dintre păsări amintim: cocoşul de munte (Picorides Tridactylus alpinus), cucul (Cuculus

canarus), corbul (Conus corat), etc. Trăiesc de asemenea numeroase specii de reptile, precum:

vipera (Vipera berus), şopârla de munte (Lacerta vivpera), iar în apele repezi de munte trăiesc

păstrăvul indigen (Salmo trutta forio) şi păstrăvul fântânel (Selvehinus fontinalis).

SOLUL

Cele mai răspândite fiind solurile brune şi brune acide (datorită degajării bioxidului de

carbon), precum şi solurile litomorfe (calcare şi dolomite) existente pe versanţii munţilor din

jur. Succesiunea litologică este alcătuită în general din argile fine şi nisipuri argiloase respectiv

pietrişuri.

ZONELE EXPUSE LA RISCURI NATURALE

Riscuri naturale:

În cadrul oraşului Băile Tuşnad se pot identifica zone care ocazional sunt inundate de

apele curgătoare. Acest două zone se situează în valea râului Olt conform planşei situaţie

existentă disfuncţionalităţi. Este important ca la amplasarea noilor construcţii să se aibă în

vedere acest lucru. Aceste zone cu pericol de inundaţii se situează adiacent râului Olt (în partea

sudică a localităţii pe latura stângă a râului Olt). Zonele inventariate cât şi suprafaţa lor, care

ocazional sunt inundate de apele curgătoare, sunt reprezentate pe planşa de analiză a situaţiei

existente.

12

În cazul pârâurilor şi râurilor se interzice modificarea albiei acestora prin lucrări de terasament

sau construcţii, defrişarea vegetaţie de pe margine pârâurilor. Aceste modificări sunt permise

doar în cazul când acestea devin necesare pentru protejarea localităţii de inundaţii doar pe bază

de studii şi proiecte de specialitate.

Inventarierea şi delimitarea zonelor cu riscuri naturale, în principal suprafeţe supuse periodic

inundării şi suprafeţelor cu alunecări de teren se inventariază şi se delimitează cu factorii locali

şi judeţeni interesaţi pe baza :

– cercetărilor de pe teren

– studiilor geotehnice privind construibilitate terenurilor şi condiţiilor de fundare a

construcţiilor

– a concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop

– detalierea macro-zonării teritoriului ţării cuprinsă în secţiunea P.A.T.N.

– informaţii de la localnici privind evoluţia fenomenelor, ritmicitatea şi amploarea lor.

Zonele de riscuri naturale se definesc în baza studiilor de fundamentare :

Cauzele producerii dezastrelor:

– Cutremure de pământ

– Inundaţii ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă,accidente produse la lucrările existente

pe cursurile râurilor, rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regulată a cursurilor

de apă sau erori umane

– Alunecări de teren, precipitaţii atmosferice care pot activa alunecări mai vechi sau pot

provoca alunecări noi, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane, acţiunea

îngheţului-dezgheţului, defrişarea abuzivă a plantaţiilor a pădurilor.

Efecte

cutremure: avarii la structurile de rezistenţă a clădirilor sau distrugeri parţiale sau totale

inundaţii: obiective afectate clădiri, drumuri, poduri, podeţe, căi ferate, reţele tehnico edilitare,

baraje, diguri, suprafeţe intravilan extravilan

alunecări de teren: reţele tehnico edilitare, poduri, podeţe, drumuri căi ferate, suprafeţe

intravilan extravilan

13

Delimitarea şi ierarhizarea se face pe baza hărţilor de risc natural:

– cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică

– inundaţii calea viiturii, zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă

– alunecări de teren conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial

scăzut de alunecare, mediu şi ridicat

În zona teritoriului oraşului Băile Tuşnad se recomandă ca înaintea stabilirii definitive a

amplasamentelor destinate obiectivelor noi să se recurgă la studii de amplasament din care să

reiasă următoarele:

– dacă există sau nu izvoare de apă minerală carbogazoase sau mofete de CO2 uscat în

incinta zonei sau în împrejmuirile acesteia

– gradul de degradare al terenului în urma eroziunii provocate de agresivitatea naturală

combinată cu acţiunea apelor de suprafaţă provenită din izvoarele de amonte şi precipitaţii

– dacă există pericolul producerii unor alunecări de teren

– date despre comportarea în timp a construcţiilor existente în vecinătatea zonei

RELAŢII ÎN TERITORIU

Oraşul Băile Tuşnad este integrat în circuitul căilor rutiere ale ţării prin DN 12 pe direcţia sud

nord şi prin legătura feroviară Braşov-Miercurea-Ciuc –Ciceu. Este situată în partea de sud a

judeţului Harghita şi perimetral se învecinează cu comuna Tuşnad. Conform evidenţelor

cadastrale oraşul Băile Tuşnad are în administrare o suprafaţă de 189 ha. Suprafaţa teritoriului

administrativ pentru oraşul Băile Tuşnad a fost preluată de la Oficiul judeţean de Cadastru,

Geodezie şi Cartografie a judeţului Harghita precum şi hotarul dintre oraşul Băile Tuşnad şi

comuna Tuşnad.

Accesul în localitate este uşor, având legătură rutieră şi feroviară de importanţă

judeţeană şi naţională magistrala 316 Braşov – Deda - Războieni. Calea principală de circulaţie

carosabilă a localităţii este DN 12 din care se ramifică restul străzilor .

Accesul dinspre Miercurea Ciuc se realizează pe DN 12 şi se află la 32 km sud de Miercurea-

Ciuc, 37 km nord de Sfântu Gheorghe, 67 km de Braşov şi 35 km de Baraolt. În ceea ce

14

priveşte starea actuală a drumului DN12 este în stare foarte bună lucrările de reabilitare ale

drumului fiind terminate de curând însă străzile componente necesită lucrări de reabilitare şi

întreţinere. Îmbunătăţirea stării de viabilitate se propune a se realiza prin consolidarea şi

amenajarea drumurilor componente.

NIVEL DE DEZVOLTARE ECONOMIC Ă

Datorită aşezării geografice a oraşului în apropierea de două oraşe Miercurea Ciuc şi Sfântu

Gheorghe existenţa căilor de acces de importanţă naţională, a unui potenţial natural existent a

influenţat în mod pozitiv dezvoltarea economică a oraşului.

Oraşul Băile Tuşnad a fost declarat oraş în 1968 la împărţirea teritorial administrativă a ţării,

este o localitate cu profil mixt însă ponderea cea mai mare o are funcţiunile balneare, de turism

faţă de cele industriale. Practic în cadrul oraşului nu mai există zone industriale.

În jurul oraşului există un important potenţial forestier, legat de un ecosistem valoros ca floră

şi faună, posibil de exploatat turistic sau economic.

În data de 10.02.2011 s-a semnat contractul nr.1216/10.02.2011 aferent cererii de finanţare a

proiectului „Ridicarea staţiunii Băile Tuşnad la rang naţional în domeniul turismului, prin

conectarea resurselor şi produselor turistice într-un sistem unitar şi promovarea acestora pe

piaţa turistică din România”, cod SMIS 18644, în cadrul Programului Operaţional Regional

2007-2013, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul Major

de Intervenţie 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare în

scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea Dezvoltarea şi

consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi a activităţilor

de marketing specifice. Proiectul a fost semnat între Ministerul Dezvoltării Regionale şi

Turismului în calitate de Autoritate de management şi Oraşul Băile Tuşnad. Obiectivul general

al proiectului este promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru

creşterea atractivităţii oraşului Băile Tuşnad ca destinaţie turistică.

15

Prin promovare se doreşte ca sectorul turistic să contribuie la creşterea economică a oraşului,

înfiinţarea de noi locuri de muncă, iar prin turism sprijinirea consolidării identităţii proprii a

zonei turistice Băile Tuşnad. Băile Tuşnad s-au format de-a lungul celor 44 de izvoare naturale

prezente aici. Din numărul mare de surse de apa, care alimentează punctele de tratament, doar

6 sunt amenajate şi folosite, din care izvoarele Stănescu, Mikes, Apor şi Ileana sunt cele

folosite pentru curele externe. În rest, cei care îşi doresc un tratament natural, pot opta pentru

unul dintre centrele disponibile, în care se tratează diverse afecţiuni, cum sunt cele

cardiovasculare, digestive, endocrine, urinare şi nervoase. Posibilităţile pe care le oferă

complexele de tratare de aici sunt următoarele: masaj reflex, băi, cură internă cu ape minerale,

magnetoterapie, băi galvanice, gimnastică medicală, cure de băi carbogazoase calde,

împachetări cu parafina, terapii în apă, fizioterapii etc. În plus, reconfortarea psihică este

asigurata aici de un bioclimat tonic, bogat în ioni negativi şi în aerosoli.

Indicaţii terapeutice:

– Afecţiuni cardiovasculare (stări după infarct miocardic, tulburări circulatorii, afecţiuni

valvulare ale miocardului, hipertensiune arterială, tulburări circulatorii);

– Afecţiuni ale sistemului nervos (nevroză astenică, distonii neurovegetative, stări

astenice secundare, stări de oboseală fizică şi intelectuală);

– Afecţiuni digestive (boli ale stomacului, tulburări funcţionale ale colonului, gastrite

cornice,enterocolite, dischinezii biliare);

– Afecţiuni endocrine (hipertiroidie uşoară, insuficienţă suprarenală, boala Basedow);

Tipuri de proceduri :

– Băi cu CO2, mofete, băi galvanice, masaj;

– Împachetări cu parafină, băi de plante, masaj;

– Magneto-diaflux, ionizări, cultură fizico medicală;

– Cură internă cu ape minerale, masaj manual reflex;

– Magnetoterapie, cultură fizică medicală, masaj, cură de teren, cură internă.

16

Factori naturali de cură:

– Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonatate;

– Mofete;

– Bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant.

– Compoziţia resurselor minerale:

– Izvorul Stănescu: debit 405 l/h, T. 7 °C; pH 6,2 natural carbogazoasă, bicarbonatată,

sodică, calcică, magneziană, hipotonă;

– Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7 °C; pH 5,3; natural carbogazoasă, feruginoasă,

clorurată, bicarbonată, sodică, calcică, hipotonă;

– Izvorul Mikes: debit liber; T. 14 °C, pH 5,6, natural carbogazoasă, uşor feruginoasă,

clorurată, bicarbonatată, sodică, hipotonă.

Prin cura interna se pot trata afecţiuni digestive, gastrite hipoacide, precum şi hepato-colecistite

cronice, boli metabolice şi neuro endocrine. Prin cura externă băile sunt recomandate în

afecţiuni cardiovasculare, tulburări circulare, reumatice şi nevroza astenică sau de

suprasolicitare, bolile ale aparatului locomotor.

Staţiunea Băile Tuşnad dispune de bază de tratament, unde se efectuează băi carbogazoase

calde, aplicaţii cu parafina, hidroterapii şi fizioterapii, gimnastică medicală, electroterapie.

Complexul este dotat cu 40 de vane şi poate cura 800 de pacienţi pe zi. Bazinul în aer liber este

alimentat de apele Izvorului Băilor.

Oraşul Băile Tuşnad dispune în prezent de şase hoteluri, 60 de vile respectiv 152 case de

vacanţă.

Hotel"Fortuna"***

Hotel"Tuşnad"**

Hotel"Ciucaş"**

Hotel"Olt"**

Hotel"Onix"**

Hotel"Astoria"**

17

– Complexul hotelier Fortuna dispune de 10 camere duble, un apartament de lux cu

jacuzzi şi un apartament cu doua camere dispuse pe trei nivele cu un total de 26 de

locuri.

– Hotel Tuşnad cu 212 locuri de cazare repartizate in 85 de camere.

– Hotel Ciucaş din Baile Tuşnad dispune de cazare în camere sau apartamente de 3*,

baza de tratament şi wellness, restaurant şi bar, precum şi sala de conferinţe. Hotelul

Ciucaş dispune de 238 locuri de cazare, structurate in 103 camere duble, 13

apartamente si 3 apartamente de lux.

– Complexul hotelier O3zon are în dotare 117 camere din care 91 camere twin, 20

camere matrimoniale, 5 apartamente şi 1 apartament de lux, toate clasificate la 3 stele.

– Hotel Onix clasificat la categoria doua stele are o capacitate de 72 de locuri, având

camere cu 2 paturi şi apartamente cu grup sanitar propriu.

– Hotel Astoria clasificat la categoria două stele cu o capacitate de 74 de locuri în 34 de

camere duble, are legătură directă cu Baza de tratament printr-un tunel de trecere, cu

centrală termică proprie, ce asigură apa caldă şi căldura conform normativelor legale şi

clasificării . Hotelul clasificat la ** are camere cu 2 paturi şi 3 apartamente cu grup

sanitar propriu.

AGRICULTURA

Având în vedere climatul depresionar intramontan, agricultura ca potenţial de dezvoltare

economică, oferă posibilităţi reduse atât ca extindere a activităţii cât şi în asigurarea de locuri

de muncă stabile, pentru a putea fi considerată ramură în dezvoltarea economică viitoare.

Conform evidenţelor cadastrale oraşul Băile Tuşnad are în administraţie o suprafaţă de teren de

189,00 ha.

Suprafaţa teritoriului administrativ pentru oraşul Băile Tuşnad a fost preluată de la Oficiul

judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie a judeţului Harghita. Suprafaţa administrativă

reprezintă şi suprafaţa intravilanului.

18

Suprafaţa totală a teritoriului administrativ al oraşului Băile Tuşnad este de 189,00 ha din care:

- arabil 2 ha

- fâneaţă 15 ha

- păşuni 11 ha

- pădure 54 ha

- alte terenuri 161ha din care:

- ape 6ha

- drumuri şi căi ferate 14 ha

- construcţii 86 ha

- neproductiv 1 ha

Suprafaţa total agricolă deţine o pondere de 14,81% din total.

Structura terenului agricol evidenţiază următoarele aspecte:

- total teren agricol 28 ha din care:

- arabil 2 ha

- păşuni 11ha

- fâneaţă 15ha

Suprafaţă totală alte terenuri 85,19%.

Suprafaţa fondului forestier este de 28,57%.

În structura terenurilor agricole se evidenţiază următoarele aspecte:pajiştile naturale (păşuni şi

fâneţe) domină în structura teritoriului agricol cu o pondere de 92,86%.

În cadrul oraşului nu există efective de animale importante acest aspect arătând că nici această

ramură nu poate fi considerată în dezvoltarea economică viitoare.

INDUSTRIA

În cadrul oraşului nu există unităţi industriale. În cadrul oraşului funcţionează societăţi

comerciale cu profil de turism şi comerţ.

19

TURISMUL

Poziţia geografică cu o accesibilitate uşoară situat pe o cale rutieră de importanţă naţională,

regională , valorile de patrimoniu construit şi natural atât din interiorul oraşului cat şi din

împrejurimile sale, dar şi tradiţiile culturale cu rol identitar major(tradiţia apei minerale, a

tratamentului balnear) reprezintă avantaje decisive ale oraşului in competiţia intre localităţi-

staţiuni pentru atragerea turiştilor şi găzduirea evenimentelor. Existenţa unei infrastructuri

balneare şi sportive in reconstrucţie-extindere, dar şi proximitatea unor destinaţii turistice

renumite pe plan naţional şi internaţional amplifică atractivitatea evenimentelor (festivaluri,

competiţii sportive) organizate in oraş. În acest fel, turismul clasic ( balnear, cultural, urban,

rural, montan) şi turismul specializat cu caracter sportiv, de evenimente, studii) se susţin şi se

impulsionează reciproc.

– Turismul pentru tratament balnear are cea mai mare tradiţie şi cel mai mare număr de

turişti. Are cele mai mari şanse de dezvoltare, date fiind varietatea resurselor (ape minerale

diverse, mofete, solfatare, nămol de turbă) şi bogăţia lor. Pe plan local şi regional există

localităţi cu potenţial de dezvoltare în acest gen de turism, unele fiind chiar cu tradiţie aşa

cum le arată şi numele. Promovarea eco - turismului în toate zonele care să aducă venituri

fără să afecteze negativ peisajul natural şi care să încorporeze valorile culturale şi

tradiţionale ale regiunii. Exploatarea favorabilă a beneficiilor oferite de peisajul deosebit de

valoros din cadrul oraşului precum şi din împrejurimi.

– Turismul montan dispune de largi posibilităţi de dezvoltare, îndeosebi pentru practicarea

sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane. Dezvoltarea unor trasee de schi fond, pârtie de

bob, schi alpin sau patinoar deschis toate acestea ar revigora turismul din zonă.

– Turismul de tranzit se localizează pe principalele artere de circulaţie ce traversează judeţul,

astfel că cele mai importante localităţi situate pe principalele fluxuri de circulaţie devin

centre ale turismului itinerant – Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Sf. Gheorghe, Miercurea

Ciuc,Gheorgheni.

20

INDICATORI DE REFERIN ŢĂ PRIVIND SITUA ŢIA ACTUAL Ă

2.1. SUPRAFAŢA ADMINISTRATIV Ă

Oraşul Băile Tuşnad ocupă o suprafaţă de 189 hectare (0,0284% din suprafaţa totală a

Judeţului Harghita), din care cea mai mare suprafaţă (85,19%) o reprezintă terenul neagricol -

161 Ha.

După forma de proprietate, terenul agricol este deţinut în proporţie de peste 64,28% de

proprietari privaţi, în timp ce terenul neagricol este deţinut într-o proporţie de peste 54,03.% de

stat.

Cf legii 213 mai există şi proprietatea privată a statului.

Tabel nr.1- Impărţirea suprafeţei administrative, după forma de proprietate

Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total

ha % ha % ha

Proprietate publica a UAT 0 0 35 18,51 35

Proprietate privată a UAT 0 0 25 13,22 25

Proprietate privată 28 14,81 101 53,44 129

TOTAL 28 14,81 161 85,17 189

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Băile Tuşnad

Din punct de vedere al evoluţiei terenului, în ultimii 5 ani structura suprafeţei

administrative a oraşului s-a menţinut constantă după cum se poate observa din datele

prezentate mai jos.

21

Tabel nr.2 - Evoluţia terenului pe categorii de folosinţă

Categorie de folosinţă Suprafaţa (ha / km)

An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010

Teren agricol, din care: 28 28 28 28 28

- arabil 2 2 2 2 2

- păşuni şi fâneţe 26 26 26 26 26

- vii şi livezi 0 0 0 0 0

Păduri si alte terenuri cu vegetaţie forestieră

54 54 54 54 54

Ape şi bălţi 6 6 6 6 6

Teren intravilan 15 15 15 15 15

Drumuri (km) 19 19 19 19 19

Neproductiv 1 1 1 1 1

Suprafaţa totală 189 189 189 189 189

Sursa- Biroul Urbanism Primăria Băile Tuşnad

Suprafaţa agricolă totală este alcatuită din teren arabil în cea mai mare parte – 2 ha 7,1%),

păşuni şi fâneţe 26 ha (92,9%) .

Fondul forestier acoperă 54 hectare, ocupând locul 27,3 in structura suprafeţei administrative

a oraşului (27,3% din totalul suprafeţei administrative) şi este reprezentată de păduri şi alte

terenuri cu vegetaţie forestieră.

Luciul de apa care se află pe întinderea oraşului Băile Tuşnad este de 6 hectare, reprezentând

3,2% din suprafaţa totală a oraşului şi este alcătuit din Lacul Ciucaş, Râul Olt şi două pârâurii.

2.1.1. Intravilanul localităţii

22

Terenul intravilan al oraşului Băile Tuşnad ocupă în prezent o suprafaţă de 189 hectare

alcătuită în intregime de intravilan

Tabel nr.3 - Bilanţul teritorial intravilan

ZONE FUNCTIONALE

An 2014 An 2006

Suprafata (ha)

Procent (% ) din total

intravilan Suprafata (ha)

Procent (% ) din total

intravilan

Locuinte si functiuni complementare 79,83 42,24 79,53 42,07

Unitati industriale si depozite 0,3 0,16 0,3 0,16

Unitati agro-zootehnice 1,2 0,64 1,2 0,64

Institutii si servicii de interes public 7,49 3,96 7,49 3,96

Cai de comunicatie si transport (rutier)

15,02 7,95 15,02 7,95

Spatii verzi, sport, agrement, protectie

8,3 4,39 8,6 4,55

Constructii tehnico-edilitare si zone protectie

0,7 0,37 0,7 0,37

Gospodarire comunala, cimitire 1,06 0,56 1,06 0,56

Destinatie speciala 0 0 0 0

TOTAL INTRAVILAN 189 189

Sursa: PUG Băile Tuşnad

2.1.2. Fondul locativ

Fondul locativ constituie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate,

inclusiv case de locuit, case specializate ( case de plasament), apartamente, încăperi de serviciu

şi alte încăperi locative în alte construcţii utile pentru locuit.

23

Fondul locativ pe forme de proprietare se divizează astfel:

• fondul locativ public - fondul locativ care se află în proprietatea statului şi în deplină

administrare gospodărească a întreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se află în

proprietatea raionului (oraşului).

• fondul locativ privat - fondul care se află în proprietatea cetăţenilor (case de locuit

individuale şi apartamente.

Tabel nr. 4 - Evoluţia fondului locativ din oraşul Băile Tuşnad in perioada 2010-2014

An Total locuinţe

(numar)

Total suprafaţă locuibilă

(mp)

Proprietate publică (numar)

Proprietate privat ă (numar)

Proprietate privat ă (mixtă)

2002 905 884427 86 819 0

2010 937 889800 118 819 0

2011 937 889800 118 819 0

2012 937 889800 118 819 0

2013 937 889800 118 819 0

2014 937 889800 118 819 0

Sursa: Birou Urbanism, Primăria Băile Tuşnad

Se observă o creştere a fondului locativ, atât a celui public, cât şi a celui privat, deşi numărul populaţiei este în scădere. Fondul locativ public nu acoperă necesităţile existente, rămânând nesoluţionate peste 49 de cazuri sociale, cu toate că în anul 2009 au fost date în folosinţă un număr de 32 apartamente construite prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

Din cele 49 de cereri pentru locuinţe sociale construite pentru chiriaşii evacuaţi din clădirile retrocedate foştilor proprietari se pot soluţiona 16 cereri prin atribuirea de locunţe sociale construite din fonduri guvernamentale. Toate locuinţele de la bloc au centrale individuale de încălzire şi apă caldă, utilizând ca şi combustibil gazul metan, case particulare utilizează combustibilul solid şi gazul metan. În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, toate locuinţele sunt racordate la reţeaua electrică. Din totalul locuinţelor din oraş, peste 98% beneficiază de apă potabilă curentă din reţeaua locală de alimentare cu apă şi circa 60% sunt racordate la reţeaua de canalizare a oraşului. Majoritatea locuinţelor sunt racordate la utilităţi şi dispun de condiţii satisfăcătoare de trai.

24

DEMOGRAFIE

Reperele demografice ale evoluţiei la nivelul Primăriei Băile Tuşnad reprezintă elemente de interes major pentru definirea obiectivelor strategice şi a planurilor de acţiune pe termen mediu şi lung. Din acest motiv am sintetizat următoarele informaţii ca fiind relevante.. Tabel nr.5 - Populaţia stabilă din mediul urban al judetului Harghita

Localitatea

Populaţie stabilă (numar persoane)

RPL 2011 Reactualizare RPL 2014 prin serviciul de evident a populatiei

JUDET Harghita 310867

ORAS Băile Tuşnad 1641

Raportat la nr total al populatiei, orasul Băile Tuşnad se afla pe locul 7 la nr de locuitori

Sursa: Recensământul populaţiei 2011 sau actualizat de la Serviciul de Evidenţa a Populaţiei

Densitatea populaţiei în oraşul Băile Tuşnad este de 868,25 locuitori/kmp, situându-se

peste media pe judeţ (46,8 locuitori/kmp).

După etnie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 89,15% maghiari,

6,34% români si doar 1,71% reprezintă populaţia de etnie romă şi 0,18 de alte etnii.

După religie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 82,44% romano-

catolici, 6,94% ortodocşi, 5,36 reformaţi, 2,94 de alte religii.

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-

a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să

declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost

colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste

caracteristici.

Comparativ cu recensamăntul anterior nu sunt modificări majore, la recensemântul din

2002 arătând următoarea componenţă:

25

După etnie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 93,4% maghiari, 6,13%

români si doar 0,4% reprezintă populaţia de etnie romă şi 0,05 de alte etnii.

După religie, locuitorii din Băile Tuşnad sunt în proporţie de peste 83,1% romano-catolici,

6,48% ortodocşi, 7,06 reformaţi, 3,18 de alte religii.

Impărţirea populaţiei pe grupe de vârsta

Tabel nr.6 - Populaţia din oraşul Băile Tuşnad pe grupe de vârstă

Grupa de vârstă Nr. persoane Procent %

sub 5 ani 68 4,14

5 – 9 ani 108 6,58

10-14 ani 108 6,58

15-19 ani 71 4,33

20-24 ani 88 5,36

25-34 ani 217 13,22

35-49 ani 340 20,72

50-59 ani 237 14,44

60-64 ani 105 6,40

65-74 ani 173 10,54

75-84 ani 104 6,34

peste 85 ani 22 1,34

TOTAL POPULATIE 1641 100

Sursa: Recensământul populaţiei 2011

După 1990 într-un context economic şi politic schimbat, dinamica economică a localităţilor s-

a modificat şi ea. Perspectivele de evoluţie a populaţiei se bazează în principal pe creşterea

naturală, deoarece este probabil ca în viitor mişcarea migratorie să devină nesemnificativă.

Evoluţia populaţiei în viitorii 10 ani ar putea avea în vedere două ipoteze posibile de evoluţie:

26

în ipoteza menţinerii caracteristicilor fenomenelor demografice din ultimii 10 ani, populaţia ar

continua să descrească sensibil

în ipoteza redresării tendinţelor mişcării naturale (creşterea natalităţii şi reducerea

mortalităţii) va fi posibilă o stopare a scăderii populaţiei.

Starea civilă a populaţiei din oraşul Băile Tuşnad

Tabel nr.7 - Starea civilă a populaţiei din oraşul Băile Tuşnad

Oraşul Băile

Tuşnad

POPULATIA

STABILA

TOTAL

S T A R E A C I V I L Ă L E G A L Ă STAREA

CIVILA

DE FAPT

Persoane care

traiesc in uniune

consensuala

Necasatorit(a) Casatorit(a) Vaduv(a) Divortat(a) Informatie

nedisponibila

Ambele sexe 1641 693 721 159 68 - 98

Masculin 765 349 356 33 27 - 49

Feminin 878 344 365 126 41 - 49

Sursa: Recensământul populaţiei 2011

Tabel nr. 8 - Nivelul de educaţie a populaţiei din oraşul Băile Tuşnad

Oraşul Băile

Tuşnad

POPULATI

A

STABILA

DE 10 ANI

SI PESTE

TOTAL

N I V E L U L I N S T I T U T I E I D E I N V A T A M A N T

A B S O L V I T E

Superior

Post-

liceal

si de

maistri

Secundar

Prima

r

Fara scoala

absolvita

Total

din

care:

Total

Superior

Inferior

(gimnaz

ial)

Tot

al

din care:

Univer

sitar

de

licenta

Liceal

Profesio

nal

si de

ucenici

Persoan

e

analfabe

t

Total, din care: 1465 172 157 66 1042 467 201 374 152 33 -

Masculin 674 76 71 26 496 233 118 145 61 15 -

Feminin 791 96 86 40 546 234 83 229 91 18 -

Sursa: Recensământul populaţiei 2011

27

Tabel nr. 9 - Mişcarea naturală a populaţiei (număr persoane)

An

Născuţi vii Decedaţi Sporul natural

Jud. Harghita

Oraş Băile Tuşnad

Jud. Harghita

Oraş Băile Tuşnad

Jud. Harghita

Oraş Băile Tuşnad

2010 3542 18 3657 22 -4

2011 3278 11 3556 20 -9

2012 3360 14 3564 16 -2

2013 3281 13 3384 24 -11

2014 * * * *

Sursa – INSSE Tempo online

*- nu avem date

Starea de ocupare a forţei de muncă şi gradul de sarăcie

Tabel nr. 10 - Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de

secţiune CAEN Rev.2 (număr persoane)

JUD. Harghita 2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL, din care

AGRICULTURA, SILVICULTURA

SI PESCUIT

INDUSTRIE

CONSTRUCTII

COMERT CU RIDICATA SI CU

AMANUNTUL

TRANSPORT SI DEPOZITARE

Sursa – INSSE Tempo online

*- nu avem date

28

Tabel nr. 11 - Persoane (număr total) care au lucrat în agricultură, după statutul juridic al

exploataţiilor agricole

An 2010

ORAS

Baile Tusnad

JUDET

Harghita

Total , din care: 117 130774

Exploataţii agricole fără

personalitate juridică 115 129352

Exploataţii agricole cu

personalitate juridică 2 1422

Sursa – Recensământul agricol 2010

Comentarii pe evoluţia respectiva faţă de perioadele anterioare.

Identificarea unor cauze pentru aceasta situatie

Tabel nr. 12 - Numărul mediu al salariaţilor

AN Oraş Băile Tuşnad

(număr persoane)

JUD. Harghita

(număr persoane)

2010 460 59403

2011 483 59506

2012 623 62478

2013 573 61050

2014 * *

Sursa – INSSE Tempo online

*- nu avem date

Se observă creşteri ale numărului mediu al salariaţilor, datorate creşterii numărului

agenţilor economici ce activează pe raza oraşului şi judeţului.

29

Tabel nr. 13 - Evolutia numarului Şomerilor înregistraţi si Rata şomajului

Şomerii înregistraţi la din care: Rata

şomajului Rata

şomajului

Anii Agenţiile pentru

ocuparea femei - total (%) - femei (%)

for ţei de muncă (număr (număr persoane) persoane)

2010 52 24 3 1.4

2011 62 27 3.6 1.6

2012 51 29 2.9 1.7

2013 40 17 2.3 1

2014 29 12 1.8 0.7

Sursa – INSSE Tempo online

Se observă o scădere cu aproximativ 35% a numărului de şomeri înregistraţi, datorată

posibilităţii de reconversie profesională, ca urmare a absolvirii cursurilor de recalificare

organizate prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă.

Tabel nr. 14 - Repartiţia pe clase de mărime a numărului populaţiei şomere,la nivel judeţean

Perioada

Nr. judeţe în clasa

de sub 10000 persoane şomere

Nr. judeţe în clasa de

10001 - 20000 persoane şomere

Nr. judeţe în clasele de 20001 – 30000 şi peste

30001 persoane şomere

Sept. 2013 18 (Harghita) 22 2

Dec. 2013 17 23 (Harghita) 2

Mar. 2014 18 (Harghita) 22 2

Iun. 2014 24 (Harghita) 16 2

Sept. 2014 21 (Harghita) 19 2

Dec. 2014 20 (Harghita) 20 2

Sursa: date lunare de pe www.anofm.ro

30

Populaţia oraşului Băile Tuşnad va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice

cu efecte asupra situaţiei economico-sociale:

– Creşterea fluxurilor de populaţie tânără spre mediul urban sau spre zone rurale

modernizate datorită proceselor de urbanizare care se vor accentua în viitor;

– Multiplicarea problemelor comunităţilor de romi din oraş datorită creşterii

demografice a acestora;

– Îmbătrânirea populaţiei oraşului va pune probleme pentru asigurarea corespunzătoare

cu servicii sociale şi medicale;

– Creşterea în viitor a problemelor sociale şi economice legate de populaţia cu vârsta

peste 60 ani

– Scăderea ratei natalităţii, prin intrarea în perioada fertilităţii a generaţiilor reduse

numeric de femei născute după 1990;

– Creşterea numărului de plecări a persoanelor cu competenţe profesionale, mai ales a

tinerilor spre oraşe mai mari sau în străinătate;

– Creşterea în viitor a ratei de dependenţă economică a celor inactivi faţă de cei activi;

– Scăderea efectivelor de populaţie tânără care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea

localităţii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă care va

apare pe piaţa muncii;

– Creşterea ponderii persoanelor cu vârsta peste 65 ani în următorii 10 ani, datorită

efectivelor numeroase de populaţie cu vârsta între 55-64 ani;

INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA EDILITAR Ă

Căile de acces

Principalele căi de acces sunt reprezentate de DN 12 (DE 578), care realizează legătura

oraşului Băile Tuşnad cu municipiul Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.Acest drum este

foarte important pentru circulaţie.

31

Reţeaua de străzi mici, parcări, trotuare, administrată de Consiliul Local Băile Tuşnad,

este în prezent în lungime de aproximativ 19 km, din care 18 km drumuri şi 0,8 km trotuare.

Tabel nr.15 - Structura reţelei de străzi mici, parcări, trotuare din oraşul Băile Tuşnad

Categorie drum

Număr

Total km drumuri

Total km trotuare

Total km alei pietonale

Număr locuri de parcare

Drum comunal

Drum vicinal

Străzi 18 18 6 0,8 550

TOTAL 18 18 6 0.8 550

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Băile Tuşnad

Starea tehnică a drumurilor în localitatea Băile Tuşnad este precară, doar 30% din drumuri fiind asfaltate. Practic, cea mai mare parte din drumuri nu este modernizată, drumurile sunt pietruite, cu balast sau balast în amestec cu pietriş şi se încadrează in categoria de trafic uşor. Accesul pietonal este slab dezvoltat, nu sunt amenajate trotuare decât pe 2,5 km, acostamentele sunt în marea majoritate din pământ.

În ceea ce priveşte sistemul de colectare şi evacuare ape pluviale aferent drumurilor,

acesta este ineficient, deoarece este realizat din şanţuri de pământ, in mare parte colmatate. În aceste condiţii, nu se realizeaza un drenaj corespunzător al apelor pluviale şi prin urmare starea drumurilor este direct afectată.

Tabel nr.16 - Detalierea structurii reţelei de drumuri din oraşul Băile Tuşnad

Categorie drum

Lungime drumuri (km)

Total (km),

Drumuri asfaltate Drumuri

de pamant

Drumuri

din care:

Reabilitate* / modernizate in perioada 2008-

2013

Drum comunal - - - - Drum vicinal - - -

Străzi 18 6 12

TOTAL 18 6 12

Sursa – Biroul Urbanism, Primăria Băile Tuşnad

32

Transportul

Transport feroviar în oraşul Băile Tuşnad există staţie feroviară. Oraşul este străbătut de

magistrala 400 Braşov – Deda – Baia Mare.

Transportul public de persoane interjudeţean Harghita – celelalte localităţi vecine este

asigurat de mai multi operatori SC One Impex SRL; SC Tranbus Codreanu SRL; SC Tarsin

SRL , cu maşinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul oraşului nu sunt

amenajate staţii de autobuz.

Traficul staţionar

In prezent în oraş sunt amenajate doar 6 locuri de parcare în regim public.

Alimentare cu apă si apă uzată

Reţeaua de alimentare cu apă

Sursa de apă

In oraşul Băile Tuşnad, principala sursă de apă o constituie apa subterană, alimentarea cu apă

realizându-se prin extragerea din puţuri forate. Există 2 puţuri forate în comuna Sânsimion,

aducţiunea având o lungime de 16 km.

Sistem de colectare si depozitare

Apa extrasă din puţuri este colectată într-un depozit de 4. rezervoare cu o capacitate de

2x750, respectiv 2x 1000 mc/fiecare, capacitatea totală fiind de 3500 mc.

Staţia de tratare În prezent se lucrează la o nouă staţie de tratare a apei prin care se va

efectua preclorinarea cu hipoclorit şi trecerea acesteia prin staţia de filtrare şi clorinare înainte

de depozitare.

Reţeaua de alimentare cu apă are o lungime totală de 33 km şi a fost pusă în funcţiune

în 2014. Nu sunt cişmele.

Din totalul de 937 de locuinţe, până în acest moment la sistemul de alimentare cu apă

sunt racordate 877, adică un procent de 93,4%.

33

Tabel nr.17 - Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apă 2013 -2014:

TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la retea alimentare cu apă

CASE PARTICULARE 552

POPULAŢIE (nr. contracte, în toate cartierele oraşului)

Contracte individuale la blocuri 325

Contractecte cu asociatiile de proprietari si locatari

AGENŢI ECONOMICI 89

UNITĂŢI UNITĂŢI SOCIALE (şcoli, grădiniţe, dispensar, piaţă, unitatea

de pompieri) 5

TOTAL 971

Consumul de apă potabilă

Tabel nr. 18 - Consumul de apă potabilă în oraşul Băile Tuşnad în perioada 2010-2014:

ANUL CONSUM

metri cubi / zi

2010 400

2011 325

2012 300

2013 250

2014 230

În România, Ordinul ministrului sănătăţii 536/1997 pentru aprobarea Normelor de

igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, prevede, între altele, cantitatea

minimă de apă pe zi pentru un locuitor, care trebuie să fie de minim 50 litri (în scopul

acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii hranei).

Surse de poluare a apei in oraş

În oraş nu sunt unităţi poluaturi, eventualele poluări sunt cele accidentale pe căile de

comunicaţii sau staţia de benzină din localitate. Elementele cele mai poluante pot fi

hidrocarburile.

34

Preţurile şi tarifele practicate

Potrivit prevederilor Hotărarii Consiliului Local Băile Tuşnad nr. 17/2014 începând cu

data de 01 aprilie 2014 se aplică următoarele preţuri pentru apa potabilă livrată în oraşul Băile

Tuşnad:

- Preţ pentru populaţie – 3,97 lei/mc

- Preţ pentru restul de utilizatori – 3,2 lei/mc

Preţurile la apă pentru populaţie conţin TVA în cotă de 24%, iar pentru restul

utilizatorilor nu conţin TVA.

Din informatiile analizate, este evident faptul că necesarul de apă este acoperit.

Reţeaua de ape uzate

În prezent, reţeaua de canalizare este in curs de execuţie, pe toată raza localităţii. Se vor

realiza 16 km de reţea.

Reţeaua de colectare a apelor pluviale din oraşul Băile Tuşnad este formată din şanţuri

şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, însă acestea sunt parţial colmatate şi există riscul ca

localitatea să fie inundată de fiecare dată când va ploua mai abundent.

Energia termică

Sistem de termoficare propriu, prin centrale termice proprii cu gaz metan şi lemne.

Alimentare cu gaze

Oraşul Băile Tuşnad este racordat la sistemul naţional de distribuire a gazelor naturale.

Operatorul care deserveşte oraşul este E-ON Energie România.

Reţeaua de iluminat public

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii

de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii,

stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare,

izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare utilizate pentru

iluminatul public.

35

Reţeaua de iluminat public din oraşul Băile Tuşnad aparţine : stâlpi : S.C. ElectricaS.A.

şi primărie, corpuri de iluminat : Primarie şi are o lungime de 18 km.

Tabel nr.19 - Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public

Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014

Stâlpi de iluminat aparţinând companiei/primarie

337 337 339 399 399

Corpuri de iluminat 337 337 339 399 399

Sursa: Primăria Băile Tuşnad

Din cele 399 corpuri de iluminat, pe sodiu 62 bucăţi, fluorescente - 165 bucăţi, economice -

172 bucăţi.

In ceea ce priveşte consumul de energie, după estimativul pe 2014 pentru 5 instituţii

importante şi în acelaşi timp mari consumatoare de energie, se observă o tendinţă de creştere a

consumului. Acest lucru presupune luarea unor măsuri de optimizare a consumurilor energetice

printr-o exploatare raţională a instalaţiilor şi eliminarea factorilor de consum excesiv din aceste

unităţi.

Tabel nr.20 - Consumuri de energie, pe tipuri de consumatori din oraş Băile Tuşnad

Tipuri de utilizatori

Consumuri anuale (Mwh)

2013 2014 2015 estimat

Primărie 7 MWh 8 MWh 8 MWh

Bibliotecă 0,5 MWh 0,5 MWh 0,5 MWh

Şcoala gimnazială Jokai Mor 6 MWh 6 MWh 6 MWh

Sala de sport 9 MWh 9 MWh 9 MWh

TOTAL

Sursa: Primăria Băile Tuşnad

36

Poşta si telecomunicaţii

Pe teritoriul oraşului Băile Tuşnad funcţionează 1 oficiu poştal. Oraşul este conectat la

serviciile de telefonie fixă TELEKOM, serviciile de telefonie mobilă cu acoperire

corespunzătoare pentru toate zonele din localitate - VODAFONE, ORANGE, TELEKOM,

servicii de televiziune prin satelit, DOLCE , FOCUS SAT şi DIGI TV, televiziune prin cablu

S.C. UPC S.A.

Reţeaua de internet este asigurată de TELEKOM, S.C. UPC S.A. şi SC Next Gen SRL

INFRASTRUCTURA DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Serviciile de sănatate

Pentru asigurarea sănătăţii umane, în oraşul Băile Tuşnad nu funcţionează Spital

Orăşenesc.

Totodată, în localitate funcţionează un cabinet medical familiale şi patru cabinete de

specialitate (balneologie) şi un cabinet medical stomatologic individual.

Tabel nr.21 - Furnizori de servicii de sănătate

NR. CRT.

Furnizori de servicii de sănătate

Unitate de stat / Privată

1. Cabinet medic de familie privat

2. Cabinet de specialitate balneologie Stat/privat

3. Cabinet stomatologic privat Sursa – Primăria Băile Tuşnad

Tabel nr.22 - Indicatori servicii de sănătate

37

Indicatori Spitale

Cabinete Medicale

Stomatologice Individuale

Cabinete Medici de Familie

Farmacii

De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare

Numărul unităţilor

0 0 0 1 1 0 1 1

Numărul de paturi

0 0 0 1 1 0 0 0

Numărul de medici

specialişti 0 0 0 1 0 1 1 0

Numărul de asistente

0 0 0 1 0 1 1 0

Sursa - Primăria Băile Tuşnad

Nr. Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010

1 Număr medici de familie 1 1 1 1 1

2 Număr medici specialisti 2 3 3 3 3

Serviciile de asistenţă socială

Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorităţii locale este de a

monitoriza în condiţii optime atribuţiile şi obligaţiile care le revin asistenţilor personali în

vederea ameliorării situaţiei persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire

specială la nivelul la care starea lor o cere.

Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-şi valorifice potenţialul

fizic, intelectual, spiritual, emoţional şi social, în pofida handicapului de care suferă.

În prezent în cadrul Primăriei oraşului Băile Tuşnad nu sunt angajaţi asistenti personali

ai persoanelor cu handicap.

Centre de tip respiro - structuri

38

La nivelul oraşului Băile Tuşnad sunt înregistrate 5 persoane cu handicap gradul grav

care au optat pentru primirea unei indemnizaţii lunare în locul angajarii unui asistent personal.

În ceea ce priveşte reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt

persoanele cu handicap grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente

afecţiuni întâlnite sunt encefalopatia infantilă, oligofrenia, distrofie musculară, epilepsia,

distrofie musculară progresivă, paralizie cervicală infantilă - tetrapareză spastică, glaucom. La

adulţii cu handicap gradul grav predomină hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, întîrziere

mintala severă, alzheimer.

De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea

O.U.G. nr. 70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primăria acordă ajutoare pentru încalzirea

locuinţelor. Numărul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la încălzire a fost de 180.

Tabel nr. 23 - Bugetul oraşului Băile Tuşnad pentru asistenţă socială in perioada 2010 - 2014

ANUL BUGETUL (lei)

2010 83.392

2011 77.726

2012 42.439

2013 51.259

2014 86.143

Sursa: Primăria Băile Tuşnad

39

INFRASTRUCTURA DE INVAT ĂMÂNT

Tabel nr. 24 - Infrastructura de invăţământ din oraşul Băile Tuşnad în anul 2014

Nr. crt.

Unitate de învăţământ Adresa Personalitate juridică

/Arondată Acreditată / Autorizat ă

Învăţământ public / privat

ÎNVĂŢĂMÂNT PREŞCOLAR

1. Grădiniţa de copii Str. Oltului, nr. 83

Autorizată Înv. public

ÎNVĂŢĂMÂNT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL

1 Şcoala Gimnazială “Jokai Mor”

Str. Jokai Mor, nr.7

Autorizată Înv. public

INVĂŢĂMÂNT LICEAL

- - - - -

Sursa: Primăria Băile Tuşnad

Tabel nr. 25 - Încadrarea personalului didactic în anul şcolar 2013 – 2014, pentru

învăţământul preuniversitar, în oraşul Băile Tuşnad

Nr. crt.

Specialitatea catedrei (postului)

Norme / posturi didactice (număr)

Norme / posturi didactice acoperite cu:

Titulari Suplinitori

1 Educatoare 2 2

2 Învăţători 5 5

3 Profesori 7 4 3

4 Discipline tehnice

TOTAL 14 11 3 Sursa: Primăria Băile Tuşnad,

Aprobarea planurilor de şcolarizare ale unităţilor de învăţământ din oraşul Băile Tuşnad s-a

realizat conform actelor normative în vigoare. Astfel, în anul şcolar 2013- 2014 au fost înscrişi

un numar total de 226 elevi, din care preşcolari 38

40

Tabel nr. 26 - Evoluţia numărului de elevi, pe ani şcolari

Tip institu ţie / Nr. înscrişi 2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014

Grădiniţe 38 38 36 38

Şcoli generale 183 177 188 185

Licee -

TOTAL 222 215 224 223

Sursa:, Scoala Gimnazială Jokai Mor

Tabel nr. 27 - Situaţia elevilor înscrişi în anul şcolar 2013 – 2014

Unitatea de învăţământ

Nr. înscrişi Clasa

Nr. promovaţi Repetenţi

Abandon şcolar

Rata promovabilit ăţii

Şcoala Gimnazială Jokai Mor

Pregătitoare 17 0 100 I 19 0 100 II 17 1 0 94,44 III 27 0 100 IV 21 0 100 V 24 0 100 VI 24 0 100 VII 15 1 0 93,75 VIII 18 1 0 94,73

Liceul

Sursa: Şcoala Gimnazială Jokai Mor,

41

Rezultatele elevilor la examenele naţionale

Tabel nr. 28 - Situatia testărilor naţionale

An şcolar Nr.elevi înscrişi Nr.elevi prezenţi Nr. elevi care au

promovat

Procent

Promovabilitate

*** raportat la nr

de elevi prezenti

2011/2012 19 18 4 22,22

2012/2013 14 13 7 53,84

2013/2014 11 10 7 70

Sursa: Şcoala Gimnazială Jokai Mor,

Tabel nr. 29 - Situaţia Examenului de Bacalaureat -

Nu este cazul - în localitate nu avem liceu

An şcolar Nr.elevi înscrişi Nr.elevi prezenţi Nr. elevi care au

promovat Procent

Promovabilitate

2011/2012

2012/2013

2013/2014

Sursa: Primăria

Burse acordate elevilor

Elevii de la cursurile de zi din învăţământul de stat pot beneficia de burse de merit, de

studiu şi de ajutor social. Acordarea de burse de la bugetul de stat reprezintă o formă de sprijin

material vizând atât protecţia socială cât şi stimularea elevilor care obţin rezultate foarte bune

la învăţătură şi disciplină.

Bursele pe care le pot primi elevii pot fi de tipul:

- Burse de ajutor social

- Burse de merit

- Burse de studiu

- Burse de performanţă

42

Tabel nr. 30 - Situaţia statistică privind acordarea burselor şcolare

Sursa: Şcoala Gimnazială Jokai Mor,

CULTURĂ, CULTE, AGREMENT

număr biblioteci - 1

număr case de cultură - 1

cămine culturale şi muzee - 0

monumente istorice - 0

număr ONG - 1

publicatii şi reviste -0

formatii de dans (popular, modern) - 2

sărbători şi traditii cu specific local – Zilele oraşului Băile Tuşnad, Universitatea de vară

Tusvanyos

lacasuri de cult pe confesiuni – 1 bisrică Romano-catolică, 1 biserică ortodoxă, 1 casă de

rugăciune reformată/unitariană

locuri de agrement: 1 Sală de sport, 1 centru SPA - wellness, 2 terenuri de joaca pentru copii,

2 parcuri de aventură, Lacul ciucaş, Pârtie de schii, teren de fotbal, teren de minifotbal.

Nr. Crt.

Denumire unitate de învăţământ

Ani şcolari Burse de performanţă

Burse de merit

Burse sociale şi medicale

1. Şcoala Gimnazială Jokai Mor

2011-2012 - - 4 2012-2013 - - - 2013-2014 - - -

TOTAL 4

43

ECONOMIA

Tabel nr. 31 - Structura agenţilor economici din Băile Tuşnad, în funcţie de domeniul lor de

activitate

STRUCTURA AGENTILOR ECONOMICI, IN FUNCTIE DE DOMENIUL DE ACTIVITATE

Nr crt

Domeniul de activitate Numar societati

Pondere in totalul

societatilor

1 Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor

10 47,6

2 Hoteluri si restaurante 5 23,8 3 Activitati profesionale, stiintifice si tehnice 0 0 4 Agricultura, Silvicultura si Pescuit 0 0 5 Industria prelucratoare 0 0

6 Distributia apei; Salubritate; Gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

1 4,7

7 Transport si depozitare 1 4,7

8 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport

1 4,7

9 Informatii si comunicatii 0 0 10 Constructii 2 9,5 11 Intermedieri financiare si Asigurari 0 0 12 Activitati de spectacole culturale si recreative 0 0 13 Alte activitati de servicii 1 4,7

TOTAL 21 100

Din totalul celor 21 societăţi active, 85,7% sunt microintrepinderi, respectiv au maxim

9 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală şi/sau active totale anuale de maxim 2 milioane EUR.

44

Tabel nr. 32 - Evoluţia societăţilor din oraşul în perioada 2011-2014

Tipuri de societati 2014 2013 2012 2011

Microintreprinderi 18 17 17 17

Intreprinderi mici 0 0 0 0

Intreprinderi inactive 0 0 0 0

Total societati existente, din care:

- noi infiintate 1 0 0 0

- active 1 0 0 0

Principalii agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în oraşul Băile Tşnad sunt

prezentaţi în tabelul de mai jos.

Tabel nr. 33 - Lista cuprincipalii agentii economici de pe raza oraşului

Nr. crt.

Denumire societate Localitatea Nr.

angajati Cifra de afaceri Profit Domeniul de activitate

1. SC TUŞNAD SA Băile Tuşnad 87 6471056 -2354869 Turism

2. SC HB HOTELS SA Băile Tuşnad 76 4561135,29 0 Turism

3. SC Jamaro SRL Băile Tuşnad 49 3950000 116000 Comerţ - turism

4.

8.

Industria

În oraşul Băile Tuşnad nu există unităţi cu caracter industrial.

45

Agricultura

Tabel nr.34 - Suprafaţa agricolă, pe categorii de folosinţă în anul 2014:

Categorii de folosinta Suprafata (ha) Ponderea

suprafetelor (ha)

- arabil 2 1

- pasuni si fanete 26 13,7

- vii si livezi - -

Total teren agricol 28

Sursa- Serviciul Urbanism Primăria Băile Tuşnad

Situaţia terenurilor, pe categorii de folosinţă, potrivit Recensământului agricol din anul

2010

Terenul arabil .

Grădina familială 2

Păsuni si fânete 26

Culturi permanente –

Suprafata agricolă utilizată (SAU) .

Suprafata agricolă neutilizată .

Producţia agricolă se desfăşoară mai ales în gospodăriile particulare ale locuinţelor dar şi

această zonă se situează în partea vestică a oraşului.

Tendinţa lentă dar prezentă a zonelor periferice ale oraşului este de a devenii „oraşe

grădină” f ără zone agricole sau industriale, având în vedere că din ce în ce mai multă populaţie

evadează din zona urbană poluată către zone nepoluate în căutarea unor forme mai liniştite de

viaţă.

46

Tabel nr. 35 - Suprafata agricola utilizata, suprafata agricola neutilizata si alte suprafete (hectare), pe categorii de folosinta

Localitate

Suprafata agricola utilizata

Suprafata agricola

neutilizata

Suprafata impadurita

din care: Suprafete ocupate cu

cladiri, curti,

drumuri, cariere

etc.

Helestee, iazuri, balti

Suprafata totala a

exploatatiei agricole

Teren arabil

Gradini familiale

Pasuni si fanete

Culturi permanente

Total

Cranguri in sistem de rotatie pe termen

scurt

JUDET Harghita

Orasul Băile Tuşnad

2 26 28

Pondere (%)

Tabel nr.36 - Exploataţii agricole (număr), cu suprafaţa agricolă utilizată, pe categorii de folosinţă

Localitate

Suprafata agricola utilizata

Suprafata agricola

neutilizata

Suprafata impadurita

din care: Suprafete ocupate

cu cladiri, curti,

drumuri, cariere

etc.

Helestee, iazuri, balti

Suprafata totala a

exploatatiei agricole

Teren arabil

Gradini familiale

Pasuni si fanete

Culturi permane

nte Total

Cranguri in sistem

de rotatie

pe termen scurt

JUDET Harghita

Orasul Băile Tuşnad

47

Tabel nr.37 - Exploataţii agricole (număr) după modul de detinere a suprafeţei agricole utilizate

Modul de detinere a

suprafetei

Oraş

Băile Tuşnad

jud.

Harghita

In proprietate 69 67597

In concesiune 0 185

In arenda 0 2272

In parte 0 283

Utilizat cu titlu gratuit 2 1191

Alte moduri 0 333

Total 71 68607

Sursa- Recensământul agricol 2010

Tabel nr. 38 - Exploataţii agricole (numar) care utilizează terenul arabil, după modul de

deţinere al acestuia

Modul de detinere al

terenului arabil

Oraş

Băile Tuşnad

jud.

Harghita

In proprietate 69 67597

In concesiune 0 185

In arenda 0 2272

In parte 0 283

Utilizat cu titlu gratuit 2 1191

Alte moduri 0 333

Total 71 68607

Sursa- Recensământul agricol 2010

48

Tabel nr.39 - Exploataţii agricole (număr), pe clase de mărime a terenului arabil

Clase de marime Oraş

Băile Tuşnad

jud.

Harghita

Sub 0,1 ha 42 5365

0,1 - 0,3 ha 25 8654

0,3 - 0,5 ha 1 4491

0,5 - 1 ha 1 7604

1-2 ha 0 11561

2-5 ha 1 19219

5-10 ha 0 8500

10-20 ha 1 2267

20-30 ha 0 347

30-50 ha 0 220

50-100 ha 0 151

peste 100 ha 0 228

Total 71 68607

Sursa- Recensământul agricol 2010

Cultura plantelor

Tabel nr.40 - Suprafeţele cultivate în Băile Tuşnad , conform Recensământului agricol 2010

Culturi

Oraş

Băile Tuşnad

jud.

Harghita

Suprafaţa

cultivată

(hectare)

Pondere din teren

arabil

Suprafaţa

cultivată

(hectare)

Grâu comun si grâu spelt 0

Porumb 0

49

Plante tehnice (floarea soarelui,

rapiţă si soia) 0

Legume, pepeni (in camp si in

sere) 0

Plante de nutreţ (fân şi masă

verde, leguminoase pentru

nutreţ- lucernă, trifoi)

0

Cartofi 0

Alte culturi 0

TOTAL ARABIL (din

suprafaţa agricolă utilizată)

Tabel nr. 41 - Suprafeţele cultivate în Băile Tuşnad

Cultura Suprafaţa cultivată

(hectare) Pondere

Meri 0

Pruni 0

Alti pomi fructiferi 0

Struguri de masa 0

Struguri de vin 0

TOTAL

Sursa- Recensământul agricol 2010

50

Productivitatea sectorului agricol

Tabel nr. 42 - Situaţia producţiilor medii la principalele culturi in judeţul Harghita

Denumire cultura U.M Productia

2011

Productia

2014

Diferenta

+/-

Diferenta

%

Grau Kg/ ha 0

Porumb Kg/ ha 0

Pepeni verzi si galbeni Kg/ ha 0

Cartofi tone 0

Prune tone 0

Meri tone 0

Struguri tone 0

Sursa-INSSE Tempo online0

Creşterea animalelor

Tabel nr.43 - Efectivele de animale din localitatea Băile Tuşnad, conform

Recensământului agricol 2010

Efective de animale (capete) Jud.

Harghita Băile Tuşnad

Bovine 62703

Ovine 163014 5

Caprine 19074 4

Porcine 51061 13

Păsări 501147 470

Cabaline 17930 3

Familii de albine 24365 20

TOTAL

51

MEDIUL ÎNCONJUR ĂTOR

Calitatea mediului (apă, aer, sol)

Calitatea apei

Calitatea aerului

Calitatea solului

Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localităţilor

pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, judeţul Harghita este cuprins în anexa

acestui ordin cu 40 de localităţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Băile Tuşnad

nu este în această listă, deoarece agricultura nu se practică la o scară intensivă la nivelul

localităţii, nivelul de poluare cu nitraţi se încadrează în limitele admise.

O sursă de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolată sau necorespunzătoare

a deşeurilor.

Radioactivitatea mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) a fost

înfiinţată în anul 1962 cu scopul de a supraveghea si controla respectarea prevederilor legale

privind radioprotecţia mediului.

La nivelul anului 2010, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor

pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de

Laboratorul Naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM.

52

2.1.3. Managementul deşeurilor

Prin Hotărarea Consiliului Local Băile Tuşnad nr. 51 din 2003 a fost aprobată înfiinţarea

Serviciului de salubrizare al oraşului Băile Tuşnad, fiind stabilită ca formă de gestiune -

gestiunea directă. Ca urmare a îndeplinirii procedurii de achiziţie publică, prin Hotărarea

Consiliului Local Băile Tuşnad nr. 32/2009 gestiunea a fost delegată către SC Ave Huron SRL,

pe o perioadă de 49 ani, cu posibilitatea prelungirii.

Pe de altă parte oraşul Băile Tuşnad, prin Hotărarea Consilului Local nr.31/2010, s-a

asociat cu alte localităţi din judeţul Harghita, în vederea elaborării unui proiect cu finanţare

externă, privind managementul deşeurilor urbane. Astfel, în prezent, în judetul Harghita se află

în derulare proiectul „Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Harghita”,

finanţat prin POS Mediu 2007-2013. Contractul a fost semnat in 2010 şi prin acest proiect s-au

achiziţionat pubele necesare pentru dotarea gospodăriilor din întregul judeţ, containere pentru

colectarea separată a materialelor reciclabile la compactoare şi autospeciale pentru transportarea

deşeurilor, vor fi construite staţii de sortare, transfer şi compostare, urmând să fie închise şi

ultimele depozite neconforme.

În acest moment SC RDE Huron SRL desfăşoară activităţi de colectare şi transport

deşeuri menajere, deşeurile colectate de la populaţia din Băile Tuşnad fiind transportate la

Rampa Cekend – jud. Harghita, cu realizarea şi selectarea acestora. Autorităţile locale din oraşul

Băile Tuşnad fac eforturi în ceea ce priveste aplicarea legislaţiei privind protecţia mediului,

precum şi oferirea unei educaţii ecologice tuturor locuitorilor oraşului.

Sursele de deşeuri din Băile Tuşnad sunt: deşeuri menajere provenite de la populaţie şi

agenţii economici, deşeuri stradale, deşeuri grădini, spaţii verzi, parcuri.

Compoziţia deşeurilor menajere din orasul Băile Tuşnad:

– material organic cu umiditate ridicată – 86,57%. – hârtie – 4,38 %

53

– metale – 0,43 % – sticlă – 0,78 % – cenuşă – 1,47% – diverse alte reziduuri – 6,37 %

Cantitatea de deşeuri menajere colectate anual in perioada 2009-2013 – cca. 350 tone/an

Spaţiile verzi

Tabel nr. 44 - Repartiţia spaţiilor verzi

Tipuri de spaţii verzi

Spaţii verzi publice cu acces nelimitat

Parcurile de pe teritoriul oraşului

Locurile de joacă amenajate

Pădurile limitrofe oraşului

Spaţii verzi publice cu acces limitat

Terenul de fotbal

Parcul Aventura

2.1.4. Fondul forestier

Tabel nr. 44 – Fondul forestier jud. Harghita

An Suprafata fondului

forestier (ha)

Volumul de lemn recoltat

(mc)

2009

2010

2011

2012

Sursa: INSSE, Tempo online

54

Riscuri naturale

inundaţii

Pe teritoriul oraşului s-au semnalat fenomene de inundaţii semnificative în anii

1970,1977, 1994, 1995, 2005 şi 2006. În urma acestor inundaţii au fost inundate gospodăriile

cetăţeneşti..în urma inundaţiilor din 1970, 1977 au fost construite ziduri de apărare la camping,

str. Ciucaş şi str. Gării. Zidul de apărare de pe str. Gării a fost reamenajat în anul 2005, în urma

inundaţiei din acel an. Zidul a fost prevăzut cu clapete de reţinere, pentru a oprii infiltrarea râului

olt pe drum în cazul depăşirii cotei de inundaţie.

Podurile care traversează Oltul sunt executate conform normelor de siguranţă în caz de

inundaţii, nivelul inferior este la o distanţă mai mare de 1.5 m de la nivelul maxim al râului.

În zonele inundabile din oraş nu sunt agenţi economici cu activitate industrială sau de

depozitare. În cazul deversărilor râului sunt afectate numai curţile locuitorilor..

incendii de pădure

Pe teritoriul administrativ al oraşului nu s-au semnalat incendii de pădure. Totuşi datorită

amplasamentului localităţii, fiind înconjurat de vegetaţie forestieră de conifere, în timpul verilor

secetoase este posibilă producerea acestora. În acest sens la marginea pădurilor sunt amplasate

pichete PSI. Pe timpul verii, mai ales în perioada secetoasă se execută serviciu de rond în

vederea prevenirii incendiilor.

Zonele cele mai afectate sunt cele mărginaşe oraşului şi anume Străzile Gării, Piscul Cetăţii, Eltes Lajos, Surduc, Aleea Sfânta Ana, Cerbului. În urma acestor evenimente sunt periclitate gospodăriile cetăţeneşti, Pensiuni turistice, 1 hotel, 1 restaurant şi bouă blocuri de locuit. avalanşe

Deşi oraşul este înconjurat de munţi, nu s-au semnalat avalanşe. Deoarece versanţii sunt acoperiţi de vegetaţie forestieră nu există posibilitatea producerii avalanşelor de zăpadă. Avalanşele care se pot produce sunt cele de piatră sau stânci de pe versantul Ciomadul Mare ca urmare a unor cutremure de amploare.

55

fenomene distructive de origine geologică cutremure Oraşul Băile Tuşnad este amplasat în zona seismică F – care suportă cutremure de 7 grade pe scara Richter. În urma unui cutremur de amploare se pot produce prăbuşiri ale coşurilor de evacuare a fumului, deteriorări ale construcţiilor cu regim de înălţime mai mare P+2E. Astfel sunt vizate hotelurile OLT, Tuşnad, Ciucaş, precum şi blocurile de locuit de pe str. Brazilor (4), Jókai Mór (2), Ciucaş (1) şi Gării ( 3 blocuri – 7 scări). În urma cutremurelor din anii precedenţi pe teritoriul oraşului nu s-au semnalat pagube materiale însemnate, avarii de proporţii sau pierderi de vieţi omeneşti. alunecări de teren

Pe teritoriul oraşului este identificat un loc unde se pot produce alunecări de teren, şi anume pe Str. Morii. Alunecări de teren s-au produs pe Str. Brazilor – unde s-a blocat o gospodărie şi unul pe Strada Oltului când a fost blocată şi calea ferată . Aceste alunecări au fost stopate prin consolidarea terenurilor şi plantarea de vegetaţie forestieră de foioase. În urma producerii eventualelor alunecări de teren nu sunt necesare evacuări ale persoanelor sau a bunurilor, deoarece nu sunt afectate direct gospodării cetăţeneşti sau agenţi economici.

Situaţii de urgenţă

Situaţia de urgenţă reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin

amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile

materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare

adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar

al forţelor şi mijloacelor implicate.

În Băile Tuşnad nu funcţionează servicii de urgenţă profesioniste:

1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), organizat pe cele două activităţi

principale:

- informare publică şi prevenire;

- intervenţie operativă directă sau ca forţă de sprijin a formaţiunilor profesioniste

specializate.

56

Serviciile de deszăpezire - sunt asigurate de primăria oraşului, cu următoarele utilaje:

- tractoare – 2 cu plug de zăpadă şi remorci

- 1 motofreză pt. trotuare

- 1 ATV cu lamă pentru străzile abrupte, trotuare şi parcările auto

2. Politia locala a oraşului Băile Tuşnad,

În oraşul Băile Tuşnad nu este organizat Poliţie locală. În oraş funcţionează o subunitate

a poliţiei naţionale aparţinând Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita şi o subunitate de

Jandarmerie Montană.

ADMINISTRA ŢIA LOCAL Ă

Administraţia publică în oraşul Băile Tuşnad este organizată şi funcţionează potrivit

prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi în conformitate cu hotărârile

Consiliului Local.

Administraţia publică din oraş se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor

autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei

publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes

deosebit.

Primarul, viceprimarul şi secretarul, împreună cu aparatul de specialitate al primarului,

constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria, care duce la

îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente

ale colectivităţii locale. Misiunea sau scopul Primăriei rezidă deci în soluţionarea şi gestionarea,

în numele şi în interesul colectivităţii locale pe care o reprezintă, a treburilor publice, în

condiţiile legii.

În administraţia publică locală primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El

este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei

publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a

administraţiei publice locale, în condiţiile legii şi reprezintă unitatea administrativ-teritorială în

57

relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi

în justiţie.

Consiliul Local al oraşului Băile Tuşnad este compus din 11 consilieri locali pe perioada

2012-2016, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de

legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislaţiei, numărul

membrilor fiecărui consiliu local se stabilileşte prin ordin al prefectului, în functie de populatia

orasului, raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a

anului in care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile.

Aparatul de specialitate al Primariei oraşului Băile Tuşnad cuprinde 25 de posturi,

structurate pe departamente de specialitate, astfel:

- Demnitari - 2

- Funcţii publice - 10 (din care 2 functii publice de conducere si 8 funcţii publice de

execuţie)

- Contractuali - 13 (0 de conducere si 13 de executie )

Din totatul de 25 de posturi, 19 sunt ocupate, iar 6 sunt declarate vacante.

În subordinea Primarului funcţionează urmatoarele servicii şi compartimentei:

- Compartimentul de contabilitate, financiar şi resurse umane

- Compartimentul de impozite şi taxe locale

- Compartimentul de bibliotecă

- Serviciul de urbanism şi amenajarea teritoriului

- Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă

În subordinea Secretarului oraşului funcţionează:

- Compartimentul de administraţie publică locală

- Compartimentul de servicii sociale

- Compartimentul de stare civilă, secretariat, juridic şi relaţii cu publicul

În subordinea Consiliului Local nu funcţionează niciun compartiment sau serviciu

58

Judeţul Harghita Anexa nr.10 la Hotărârea nr.4 /2015 Oraşul Băile Tuşnad

STRUCTURA ORGANIZATORIC Ă A PRIMĂRIEI ORA ŞULUI BĂILE TU ŞNAD VALABIL ÎNCEPÂND CU DATA DE 01 IANUARIE 2015

59

CONSILIUL LOCAL PRIMAR

VICEPRIMAR SECRETAR

Com

part

imen

t de

sta

re c

ivilă,

secr

etar

iat,

juri

dic

şi r

elaţ

ii cu

pu

blic

ul

Com

part

imen

t de

go

spodăr

ie

com

una

lă, a

men

ajar

e zo

ne v

erzi

, m

ediu

, pr

otecţ

ia m

unc

ii

0

1

0

FPC

FPE

PCE

Com

part

imen

t de

ser

evi

cii

soci

ale

0

1

0

Com

part

imen

t de

urb

ani

sm,

adm

inis

trar

e d

omen

iu p

ubl

ic şi

pr

ivat

, re

gis

tru

agri

col

0

0

4

Com

part

imen

t de

co

nta

bilit

ate

, fin

anci

ar ş

i res

urse

um

ane

Com

part

imen

t de

înt

reţiner

e st

răzi

Ser

vici

ul v

olu

ntar

pe

ntru

situ

aţii

de u

rgenţă

0

0

2

Com

part

imen

t de

bib

liote

că orăş

ene

ască

0

0

1

ARHITECT ŞEF

SERVICIUL DE URBANISM ŞI AMENAJARE TERITORIU

0

1

4

0

2

0

Com

part

imen

t de

imp

ozite

şi

tax

e lo

cale

0

2

0

Com

part

imen

t de

adm

inis

traţie

pu

blică

loca

0

0

1

0

1

1

60

Indicatori ai cheltuielilor operationale sau care reflecta rigiditatea acestora (RCO)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014 RCO1 Cheltuieli totale de personal 1187600 1005727 1097821 1217640 RCO1a Cheltuieli totale de personal pe locuitor

RCO1b Ponderea cheltuielilor totale de personal in cheltuielile operationale

RCO2 Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant)

624600 493361 554450 544685

RCO2a Cheltuieli de personal autonome (fara invatamant) pe locuitor

RCO2b Ponderea cheltuielilor de personal autonome (fara invatamant) in cheltuielile operationale

RCO3 Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala

RCO3a Cheltuieli de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala pe locuitor

RCO3b Ponderea cheltuielilor de personal, cu subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif si cu asistenta sociala in total cheltuieli operationale

RCO4 Cheltuieli operationale 1944294 2061086 2550049 3375192 RCO4a Cheltuieli operationale pe locuitor

RCO4b Ponderea cheltuielilor operationale in total cheltuieli

61

Capacitatea de investire si de contractare de imprumuturi (CID)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

CID1 Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei

CID1a Cheltuieli cu finantarea serviciului datoriei pe locuitor

CID1b Ponderea cheltuielilor cu finantarea serviciului datoriei in total cheltuieli

CID2 Serviciul anual al datoriei ca pondere in veniturile curente totale (autonome)

CID3 Cheltuieli totale cu investitiile CID3a Cheltuieli totale cu investitiile pe locuitor

CID3b Ponderea cheltuielilor totale cu investitiile in total cheltuieli

CID4 Ponderea serviciul datoriei pentru imprumuturile pe termen lung in cheltuielile totale cu investitiile

Capacitate de Management Financiar (CMF)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

CMF1 Rezultatul (excedentul sau deficitul) operational brut

CMF1a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational brut in total venituri operationale

CMF2 Ponderea rezervelor in total cheltuieli

CMF3 Rezultatul (excedent/deficitul) operational net

CMF3a Ponderea rezultatului (excedent/deficit) operational net in total venituri operationale

62

Indicatori privind evaluarea veniturilor:

Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri (CGV)

Denumire indicator 2010 2011 2012 2013 2014

CGV1 Venituri din impozitul pe proprietate

CGV1a Venituri din impozitul pe proprietate pe locuitor

CGV1b Ponderea veniturilor din impozitul pe proprietate in total venituri

CGV2 Venituri proprii fiscale

CGV2a Venituri proprii fiscale pe locuitor

CGV2b Ponderea de venituri proprii fiscale in total venituri

CGV3 Veniturile curente proprii (fiscale si nefiscale)

CGV3a Venituri curente proprii (fiscale si nefiscale ) pe locuitor

CGV3b Ponderea veniturilor curente proprii (fiscale si nefiscale) in totalul veniturilor

CGV4 Venituri curente totale (autonome)

CGV4a Venituri curente totale (autonome) pe locuitor

CGV4b Ponderea veniturilor curente totale (autonome) in total venituri

CGV5 Venituri operationale

CGV5a Venituri operationale pe locuitor

CGV5b Ponderea veniturilor operationale in total venituri

CGV6 Venituri pentru investitii

CGV6a Venituri pentru investitii pe locuitor

CGV6b Ponderea veniturilor pentru investitii in total venituri

CGV7 Total venituri pe locuitor

63

CGV8 Gradul de colectare a veniturilor proprii fiscale Gradul de colectare a veniturilor dintr-un anumit impozit - raportul dintre incasarile efective dintr-un impozit anume si totalitatea obligatiilor de plata ale contribuabililor aferente acelui impozit. Gc = Incasari/Debit Gradul de colectare a tuturor impozitele locale - media ponderata a gradelor de colectare ale diferitelor impozite in raport cu incasarile din aceste impozite: Gca = Σ(Gcj*Ij)/ ΣIj

CGV9 Nivelul fiscalitatii locale Nivelul fiscalitatii pentru un anumit impozit - raportul dintre nivelul efectiv (procent sau suma absoluta) si nivelul maxim permis de lege pentru anul respectiv: Nf = Nef/Nmax Nivelul fiscalitatii agregate (pentru toate impozitele locale) - media ponderata a nivelurilor fiscalitatii pentru impozitele locale in raport cu incasarile din respectivele impozite. Nfa = Σ(Nfj*Ij)/ ΣIj

Indicator

Se precizează titlul indicatorului

Modalitate de calcul Formula pentru calculul valorii indicatorului

An n-2 n-1 n-1 n n+1 n+2 n+3 TS

Valoare Vn-

2

Vn-

1

V/n-1 Vn Vn+1 Vn+2 Vn+3 VTS

Frecvenţa măsurării într-o

perioadă dată

Se precizează perioada de timp în care este măsurat

indicatorul (pentru indicatori de output de obicei anual,

indicatorii de outcome la intervale mai mari)

Sursa informaţiilor Se precizează instituţia care este responsabilă cu strângerea

64

datelor pentru indicatori: instituţia în cauză, o instituţie

subordonată, sau o altă instituţie. Dacă pentru măsurarea

indicatorului este necesar un studiu (de exemplu un sondaj de

opinie publică), instituţia care va elabora sau va comanda

studiul respectiv trebuie şi ea menţionată în această secţiune.

Mecanismul de colectare a

datelor

Se menţionează metoda de cercetare calitativă sau cantitativă

care este utilizată în strângerea datelor sau dacă este vorba

de un sistem interinstituţional sau intrainstituţional de

colectare şi monitorizare a datelor

Ultimul rezultat cunoscut An: anul ultimei

colectări de date

Valoare: ultima valoare cunoscută

Tendinţa prognozată a

evoluţiei

Evoluţia anticipată, fie crescător sau descrescător

1.Indicatori executii buget local pentru fiecare din anii 2010-2014:

�Total venituri

� Total venituri pe locuitor

� Baza de impozitare -venitul global.

� Investitii (cheltuieli de capital, inclusiv serviciul datoriei pentru împrumuturile pe termen

lung)

� Total cheltuieli

� Total Ajutoare sociale

2. Alte date necesare, anuale, 2010-2014:

� Numar beneficiari ajutoare sociale. 14,18,18,17,19

� Numar clădiri utilizate ca locuinţă, pentru care se datoreaza impozitul pe clădiri majorat 256

� Sume incasate din impozitul pe proprietate majorat - proprietati secundare persoane fizice

3156

65

� Numar agenti economici pentru care s-a eliberat/vizat annual autorizatia privind desfasurarea

activitatii de alimentatie publica : 17

� Restaurante, baruri:

- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) de pana la 50 mp; 12

- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 51 – 100 mp; 2

- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 101 – 150 mp; 3

- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 151 – 200 mp;

- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 201 – 250 mp;

- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) cuprinsa intre 251 – 300 mp;

- Unitati cu suprafata desfasurata (inclusiv terasa) de peste 301 mp.

� Piete

� Numar agenti economici de la care s-a incasat taxa hoteliera, pe tipul unitatilor de cazare:,

Campinguri şi moteluri, Hoteluri cu circuit închis, neclasificate conform Normelor stabilite de

Ministerul Turismului, Alte unitati de cazare (pensiuni ş.a.) 18

2.10 Conditii care asigură mediul adecvat pentru dezvoltare durabilă

• cooperare intra-judeteană, intra-regională, natională şi internatională (oraşe înfrătite,

colaborări şi schimb de experientă, parteneriate locale)

• administratia locală (autonomie locală, decizii majore, timpul de rezolvare a

problemelor, programe finantate prin UE, pregătire profesională a functionarilor)

• politica de taxe (situatia impozitelor şi a taxelor - colectare; bugetul local: categorii de

venituri şi cheltuieli bugetare)

• investitii locale (române şi străine) situatia pe piata imobiliară (pretul caselor şi

apartamentelor), pretul terenului

66

INDICATORI PRIVIND INVESTITIILE PUBLICE finantate prin proiecte

N

R

ct

r

Proiect - nume Nume

finant

ator

Obiectiv

general

Rezultate Valoare

totala

Contributi

e proprie

Finantare

nerambursabil

a/

rambursabila

1 Programul de finantare a constructiilor de locuinte sociale destinate chiriasilor evacuati din locuintele retrocedate fostilor proprietari cf. OUG.74/2007

"Bloc locuinte sociale str.Oltului"

3.154.609

2 Programul -Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa uzata Program inchis

"Lucrari prioritare de reabilitare partiala a sistemului de alimentare cu apa, canalizare si statia de epurare in orasul Baile-Tusnad, Judetul Harghita" 2007

5.410.944

811.642

3 Programul -Reabilitarea si extinderea infrastructurii de apa si apa uzata Program preluat de PNDL OUG 28/2013

Rest de executat"Lucrari prioritare de reabilitare partiala a sistemului de alimentare cu apa, canalizare si statia de epurare in orasul Baile-

1.397.300

67

Tusnad, Judetul Harghita"2013

4 Programul privind reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa, a sistemelor de canalizare si a statiilor de tratare a apei potabile si de epurare a apei uzate

"Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a orasului Baile Tusnad, Jud. Harghita" 2010

23.776.064

64.237

5 Investitii in infrastructura turistica-Subprogram statiuni balneoclimaterice

“Modernizarea, consolidarea si extinderea clădirii casei de cultură pentru amenajarea unui complex balnear" şi "Amenajarea unui traseu pentru cură de teren"

23.776.064

64.237

Contract de lucrari nr.460/22.02.2011

Buget local

"Reparaţii capitale, consolidari şi schimbare de destinaţie la clădirea bibliotecii orăşeneşti parţial în sediu Primărie-oraşul Băile-Tuşnad"

791.552

791.552

68

3. ANALIZA SWOT

Orice comunitate trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic. Principiile care au stat la baza planificării strategice au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului. Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile apărute în beneficiul comunităţii.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (riscuri). Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare a oraşului Zlatna, în cadrul limitărilor impunse de resursele locale disponibile şi pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2015-2020. Punctele forte şi cele slabe sunt legate de oraş şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are niciun control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice. Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urma acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii. Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunităţii. Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

69

DOMENII DE ANALIZ Ă

Resurse umane

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

– Existenţa mai multor etnii, deci a unor

culturi diferite – Bună colaborare între etnii şi confesiuni – Grad ridicat de toleranţă, nivel scăzut de

conflicte sociale – Ospitalitatea tradiţională recunoscută a

locuitorilor – Resurse umane calificate în domeniile în

care s-ar putea identifica oportunităţi economice.

– Oraşul ne fiind industrializat singurele obiective economice sunt turismul şi comerţul.

– Îmbătrânirea populaţiei; – Număr relativ mare al persoanelor în

vârstă; – Scăderea populaţiei – Capacitatea financiară scăzută a

locuitorilor regiunii – Lipsa unei pieţe a muncii diversificate şi -dinamice

– Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor.

OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI

– Crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea socio-economică a localităţii

– Existenţa programelor de finanţare UE pe domeniul “Resurse Umane”

– Existenţa unor resurse turistice , naturale care vor conduce la dezvoltarea sectorului turismului, permiţând crearea unor noi locuri de muncă

– Calificarea şi recalificarea forţei de muncă şi a somerilor pentru o mai mare adaptabilitate la nevoile pieţei muncii.

– Incurajarea tinerilor prin accesarea de fonduri europene pentru crearea de afaceri.

– Scăderea numărului persoanelor calificate

prin ieşirea acestora din viaţa activă – Migrarea persoanelor calificate – Lipsa unei pieţe a muncii diversificate şi

dinamice – Ocuparea locurilor de muncă existente de

către salariaţi din localităţile limitrofe

70

SERVICII DE SĂNĂTATE, PROTECŢIE SOCIAL Ă

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

♦ Medic de familie care acordă asistenţă

medicală.

♦ Prezenţa subpunctului de ambulanţă.

♦ Număr redus de persoane asistate social

♦ În oraş există două centre de ocrotirea

minorilor – un centru de plasament pentru

orfani şi un centru pentru copii proveniţi din

familii nevoiaşe sau care traiesc la limita

subzistenţei

♦ existenţa unor spaţii locative pentru

profesori, specialişti din domeniul medical care

ar dorii să se stabilească în Băile Tuşnad –

ANL

♦ Existenţa unor spaţii locative pentru chiriaşii

evacuaţi din clădirile retrocedate foştilor

proprietari – Locuinţe sociale cu 16

apartamente

♦ Existenţa bazelor de tratament balneare cu

personal calificat

♦ Dotarea cabinetului medicului de familie

♦ Lipsa serviciului medical de urgenţă, în oraş

funcţionează numai subpunct de ambulanţă

aflată în subordinea Serviciului Judeţean de

Urgenţă Harghita – care funcţionează fără

medic de urgenţă.

♦ Lipsa unei remize PSI

♦ Sistemul de ajutor social nu încurajează

reîntegrarea activă

♦ Organizarea de campanii publice privind

serviciile sociale

OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI

♦ Existenta programelor de finantare post

aderare.

♦ Valorificarea potenţialului balnear a apelor

curative din zonă

♦ Subfinanţarea sistematică a sistemului

medical

♦ Creşterea numărului de probleme medicale

ca urmare a sporirii grupului de vârstă înaintată

♦ Creşterea numărului de pensionari, creşterea

şomajului

71

EDUCAŢIE, CULTUR Ă, SPORT, TIMP LIBER

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

♦ Implicarea efectivă a comunităţii în

conducerea administrativă a unităţilor de

învăţământ.

♦ Perfecţionarea continuă a cadrelor didactice

prin: completarea studiilor prin cursuri

postuniversitare, înscriere la grade didactice,

cursuri de formare continuă.

♦ Şcoala Gimnazială din oraş este reabilitată şi

dotată corespunzător

♦ Grădiniţa de copii cu program normal din

oraş este reabilitată şi se fac demersuri pentru

înfiinţarea unei secţii cu program prelungit prin

reabilitarea şi modernizarea spaţiilor din

clădirea aparţinătoare grădiniţei

♦ Există o bibliotecă orăşenească cu 30.000

volume de cărţi şi acces la sistemul informatic

Biblionet

♦ Există sală de sport, terenuri de fotbal,

minifotbal, tenis

♦ Există pârtie de schi amenajată

♦ Există parc de aventură pe malul Lacului

Ciucaş şi un parc cu destinaţia de Team

building

♦ Există centru Spa – Wellness cu apă termală

♦ Lipsa cadrelor didactice titular

♦ Lipsa de experienţă managerială

♦ Inexistenţa clădirii unui teatru sau a unui

cinematograf

♦ Absenţa cabinetului medical şi stomatologic

în şcoală

♦ Slaba implicare a societăţii civile în

voluntariat

72

– bazine acoperite – care funcţionează tot

timpul anului

♦ Există colaborare între Primărie şi asociaţiile

cultural, sportive din oraş în organizarea

evenimentelor.

♦ Există ansambluri folclorice

♦ În oraş se organizează anual Universitatea de

Vară “TUSVANYOS” – eveniment de

anvergură internaţonală

OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI

♦ Există programe de finanţare a reabilitării,

modernizarii şi dotării instituţiilor de

învăţământ.

♦ Promovarea activităţilor sportive pentru orice

vârstă

♦ Înfiin ţarea unor şcoli de vară

♦ Organizarea de tabere pentru copii

♦ Organizarea unor competiţii naţionale şi

internaţionale de Mountain bike, Maraton,

♦ Există un centru After School coordonat şi

asigurat de voluntari locali şi din uniunea

Europeană

♦ Intensificarea eforturilor de diversificare şi

creştere calitativă a serviciilor culturale

♦ scăderea natalităţii şi implicit a numărului de

elevi

♦ scăderea numărului personalului calificat în

învăţământ

♦ migrarea tinerilor în străinătate

♦ venituri mici din cultură, sport, artă

♦ scăderea fondurilor bugetare

♦ Lipsa unor iniţiative de cercetare şi

dezvoltare în domeniul cultural-artistice

73

INFRASTRUCTURA EDILITAR Ă

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

♦ Oraşul este amplasat pe DN 12 (E 578) la o

distanţă de 32 Km de Miercurea Ciuc –

municipiul reşedinţă de judeţ, 32 Km de Sfîntu

Gheorghe – municipiul reşedinţă de judeţ al

judeţului Covasna

♦ Există staţie de cale ferată modernizată

amplasată pe magistrala 400 Braşov – Baia

Mare la distanţă de 69 Km de nodul de cale

ferată Braşov

♦ Transportul din oraş către localităţile

apropiate se efectuează cu curse regulate pe

calea ferată asugurată de CFR, cât şi de firme

de transport pasageri cu autobuze şi microbuze

♦ Oraşul dispune de un drum de promenadă

modernizată prin proiectul “Drumul Apelor

Minerale” – finalizată în anul 2013

♦ Existenţa centrelor de cartier de colectare a

deşeurilor menajere.

♦ Colectarea deşeurilor menajere se efectuează

de operator licenţiat după un program stabilit

♦ Există reţea de alimentare cu electricitate.

♦ Colaborarea bună cu operatorul apă – canal

SC Gospcom Tuşnad SRL

♦ Reţeaua de alimentare cu apă potabilă a

localităţii acoperă în întregime suprafaţa UAT,

reţeaua de aducţiune şi cea de distribuţie este

reabilitată recent

♦ Apa potabilă fiind asigurat din puţuri de

adâncime aflate la odistanţă de 14 km, în caz

de avarie la reţeaua de aducţiune oraşul nu se

poate alimenta cu apă potabilă

♦ Distanţă mare de austrăzi

♦ Lipsa de aeroporturi din împrejurime,

îngreunând accesul turiştilor în staţiune, cel

mai apropiat aeroport este în Târgu Mureş, la o

distanţă de 185 Km

♦ Lipsa serviciului de taximetrie ce ar facilita

deplasarea turiştilor în oraş

♦ Majoritatea drumurilor comunale necesită

lucrări de reamenajare - modernizare

74

♦ Se finalizează lucrările la noua staţie de

epurare

♦ S-a reactualizat PUG al oraşului

♦ Oraşul este conectat la sistemul naţional de

distribuţie a gazelor naturale – operator E-ON

Gaz

♦ Telefonia fixă este asigurată de Telecom SA,

telefonie mobilă este asigurată de Orange şi

Vodafone – cu acoperire pe toată suprafaţa

UAT, posibilităţi de recepţionare a televiziunii

prin satelit – operatori: RCS-RDS,

TELEKOM, FOCUS SAT, accesul la internet

este asigurat de Telekom SA Next Gen SRL

OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI

♦ Realizarea unui drum de ocolire pentru

devierea transportului de mare tonaj pe drumul

naţional care traversează oraşul

♦ Reabilitarea termică a clădirilor

♦ Reabilitarea străzilor

♦ Posibilitatea de a întocmi hărţi şi planuri din

satelit (GIS).

♦ Posibilitatea de a accesa fonduri pentru

regenerare urbană.

♦ Lipsa resurselor financiare pentru

îndeplinirea obiectivelor de investiţii necesare

♦ Scăderea veniturilor populaţiei

♦ Creşterea şomajului

♦ Dificultate în suportarea plăţii serviciilor de

utilităţi

75

ECONOMIA LOCAL Ă TURISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

♦ Avantajele naturale pot constitui un

semnificativ potenţial de dezvoltare

economică:

♦ Potenţial natural pentru turism deosebit

(Lacul Sfînta Ana, Tinovul Mohoş, Rezervaţia

Stânca Şoimilor, băi populare cu apă mineraăl,

izvoare de apă mineral, mofete)

♦ Existenţa spatiilor de cazare în hoteluri şi

pensiuni.

♦ Existenţa centrului Wellness

♦ Existenţa a mai multe săli de conferinţe

♦ Existenţa traseelor montane marcate

practicabile de toate categoriile de vârstă

indiferent de anotimp

♦ Existenta pârtiei de schii

♦ Existenta Asociatiei de Turism in localitate

♦ Resurse financiare, investiţii autohtone şi

străine insuficiente pentru dezvoltarea spaţiilor

de cazare şi atragerea turiştilor

♦ Existenţa unor vile turistice în stare avansată

de degradare

♦ Obiectivele turistice nu sunt promovate

suficient

♦ Lipsa unui plan/strategie pe termen lung de

dezvoltare a turismului local

♦ Distanţă mare de austrăzi

♦ Lipsa de aeroporturi din împrejurime,

îngreunând accesul turiştilor în staţiune, cel

mai apropiat aeroport este în Târgu Mureş, la o

distanţă de 185 Km

♦ Veniturile reduse ale majorităţii populaţiei,

fapt ce a condus la o restrângere a cererii de

serviciii turistice

♦ Activitate de turism necontrolată, prezenta

turismului la negru

OPORTUNITĂŢI AMENIN ŢĂRI

♦ Dezvoltarea evenimentelor şi a festivalurilor

♦ Dezvoltarea pachetelor turistice: turism

balnear, turism de transit, conferinţe, reuniuni,

etc.

♦ Promovarea localităţii.

♦ Lipsa resurselor financiare pentru investiţiile

necesare

♦ Lipsa turiştilor în extrasezon

♦ Instabilitatea economic

76

♦ Apropierea de Şumuleu Ciuc – loc de

pelerinaj cu renume mondial

♦ Apropierea de Braşov – Bran, Lacul Roşu –

Cheile Bicazului, Salina Praid

Concluzii generale a analizei :

Din multitudinea aspectelor analizate, următoarele probleme/disfuncţionalităţi au fost reţinute şi

validate în cadrul structurilor parteneriale constituite şi consultate la nivel local, stând la baza

stabilirii portofoliului de proiecte strategice pentru următoarea perioadă de programare:

Infrastructur ă:

- traficul auto în creştere este principala sursă de poluare a aerului de la nivelul localităţii;

- traficul auto se desfăşoară cu precădere prin centru oraşului de-a lungul DN 12,

- reţeaua de iluminat public este insuficient modernizată, iar corpurile de iluminat

existente sunt ineficiente energetic, generând costuri ridicate cu acest serviciu;

- infrastructura pentru transport ecologic (în special pentru biciclete şi pietoni) este

insuficient dezvoltată.

- majoritatea locuinţele din oraş au fost construite în perioada comunistă, cu un confort

termic redus, costuri ridicate de întreţinere şi cu un impact negativ asupra esteticii urbane.

- necesitatea finalizării lucrărilor de extindere a reţelelor de apă potabilă şi canalizare in

oraşul BăileTuşnad.

Turism şi mediu:

- potenţialul turistic natural şi balnear, inclusiv patrimoniul imaterial, din zona Băile

Tuşnad este unul deosebit, dar nu este pus in valoare la maxim;

- traseele montane din jurul oraşului beneficiază de o infrastructură de semnalizare şi

informare;

- numărul turiştilor care vizitează oraşul şi durata sejurului acestora sunt foarte reduse.

- necesitatea adoptării unui brand al oraşului prin care acesta să fie cunoscut publicului

77

Sănătate, asistenţă şi protecţie socială

- cresterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului de imbătrânire a

populaţiei.

- numărul persoanelor supuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială (de ex. persoane

de etnie romă, persoane care nu au venituri şi/sau locuinţă, etc.) este în creştere, iar serviciile

sociale oferite acestora sunt insuficiente;

Administra ţie publică

- bugetul administraţiei locale se menţine la un nivel scăzut, fiind necesară atragerea de

surse financiare externe şi prioritizarea invenstiţiilor publice, în cadrul unei viziuni strategice de

dezvoltare

- organigrama Primăriei este doar parţial ocupată, iar activităţile de formare profesională

continuă a personalului din administraţie trebuie continuate

Din toate domeniile analizate care sunt interdependente între ele se pot observa anumite

deficienţe care afectează toate domeniile analizate.

Băile Tuşnad a reprezentat foarte multă vreme un punct de referinţă pentru turismul

naţional şi internaţional, calitate pe care şi-a pierdut-o în principal datorită declinului economic.

Pierderea sau diminuarea serviciilor pe care le oferea altădată oraşul a dus la scăderea

atractivităţii oraşului.

Aceste probleme critice sunt cele mai urgente, cele de a căror rezolvare depinde viitorul

întregii comunităţi şi creionează viziunea, direcţia generală de evoluţie a oraşului.

78

4. STRATEGIA LOCAL Ă DE DEZVOLTARE DURABIL Ă

Strategia de dezvoltare pune bazele pentru creşterea susţinută şi dezvoltarea economică,

subliniază oportunităţile şi provocările unui oraş european şi oferă linii directoare pentru

dezvoltarea tuturor sectoarelor existente în cadrul comunităţii noastre.

Strategia de dezvoltare durabilă se realizează pentru cetăţeni şi cu participarea cetăţenilor.

Aceasta are la bază o viziune de lungă durată şi integreaza priorităţile economice sociale şi de

mediu ale comunităţii, fundamentată pe capacitatea si resursele locale si ţine seama de

interdependenţele între provocările locale, naţionale şi globale.

Strategia de dezvoltare economico-sociala a oraşului Băile Tuşnad îsi propune să

valorifice potenţialul, oportunităţile şi realele disponibilităţi pentru dezvoltare, inclusiv crearea

unui mediu de afaceri stimulativ si competitiv, menit a atrage investiţii private importante din

ţară şi străinătate.

Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care comunităţile locale îl pot

utiliza pentru a avea certitudinea că politicile şi programele prognozate corespund aşteptărilor

cetăţenilor şi necesităţilor de dezvoltare durabilă.

Printre obiectivele propuse, se poate menţiona stimularea capacităţii de adaptare a

cetăţenilor la cultura schimbării, transformarea oraşului Băile Tuşnad într-un punct de referinta

pentru alte localităţi, si nu în ultimul rând, utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor

locale, corelată cu atragerea şi utilizarea raţională a fondurilor de finanţare publice şi private,

interne si internaţionale.

4.1. PRINCIPII ŞI VALORI

Strategia noastră privind dezvoltarea viitoare a oraşului se bazează pe principii şi valori

specific în realizarea cărora suntem implicaţi. Credem cu tărie că autoritatea locală trebuie să

respecte bazele fundamentale ale societăţii, pe care le împărtăşim nu doar cetăţenilor, dar le

aplicăm şi în cadrul relaţiilor noastre.

79

PRINCIPIILE noastre constituie baza abordării strategice în tot ceea ce facem pentru a

ne atinge scopurile.

Principiul unui context sustenabil

Promovăm ideea unei dezvoltări sustenabile, în cadrul căreia mediul natural, dezvoltarea

economică şi viaţa socială apar dependente reciproc, interacţiunea lor contribuind la menţinerea

şi la creşterea calităţii vieţii oamenilor şi a mediului lor natural. Sprijinim protecţia mediului ca

disciplină educaţională, capabilă să uşureze procesul de înţelegere, de către oameni, a

conceptului de "mediu protejat". Scopul final este de a ajuta tinerii să-şi dezvolte consideraţia

faţă de mediu şi dorinţa de a acţiona în mod responsabil asupra acestuia şi faţă de ceilalţi.

Încurajăm educaţia privind protecţia mediului nu doar prin asimilarea unor cunoştinţe

conceptuale şi abilităţi pentru monitorizarea şi măsurarea calităţii mediului, ci şi prin dezvoltarea

valorilor, atitudinilor şi abilităţilor care vor motiva şi încuraja munca oamenilor, atât individuală

cât şi în grup, ajutând la promovarea sustenabilităţii mediului nostru natural şi social.

Principiul accesibilităţii

Accesul oamenilor la mediul ambiant reprezintă cheia spre o veritabilă integrare în

societate şi spre o egalitate de oportunităţi. Accesibilitatea este o condiţie esenţială pentru o

calitate ridicată a vieţii, deosebit de importantă pentru ca persoanele cu dizabilităţi să poată

participa la activităţile din cadrul societăţii. Datoria noastră este aceea de a furniza servicii

integrate accesibile, astfel încât toţi cetăţenii să le poată folosi independent, sigur şi cu demnitate.

Principiul comunicării

Recunoaştem nevoia implicării cetăţenilor şi multitudinea de resurse şi informaţii utile pe

care ei le deţin. Este important să sporească gradul de înţelegere a nevoilor, ideilor şi valorilor

cetăţenilor la nivelul oraşului, astfel încât acestea să se poată utiliza în fundamentarea unor

decizii mai bune. Multe dintre succesele oraşului au prins contur datorită calităţii eforturilor sale

de a intensifica procesul de comunicare în societate.

Principiul profesionalismului

80

Înţelegem faptul că activitatea în serviciul cetăţeanului reprezintă un privilegiu, o

oportunitate, o datorie şi o obligaţie. Ne dorim ca oamenii să aibă încredere în instituţiile publice;

vrem ca aceştia să se mândrească cu profesiile lor. Pentru a asigura şi păstra această mândrie, ne-

am impus standarde înalte. Acest lucru înseamnă că asemenea competenţe de bază cum ar fi

managementul financiar, managementul resurselor umane, managementul informaţiei şi al

comunicaţiilor, dezvoltarea abilităţilor de conducere, dezvoltarea profesională şi furnizarea de

servicii, ar trebui dezvoltate în toate departamentele şi în toate agenţiile, la toate nivelurile.

Credem că profesionalismul este exprimat atât prin managementul schimbării cât şi prin utlizarea

unor tehnici esenţiale pentru un management public eficient. Cu această cerinţă esenţială

asigurată, răspunderea nostră creşte, prohibitatea financiară este garantată, iar valorile şi etica se

dezvoltă.

Principiul transparenţei

Sprijinim cu tărie dezvoltarea durabilă, relaţiile strânse cu comunitatea, transparenţa

tuturor procedurilor de consiliu fiind o condiţie esenţială în acest sens. Suntem foarte implicaţi în

a realiza proiecte publice transparente şi în a păstra dreptul cetăţenilor de a participa la întâlniri şi

de a avea acces la înregistrări publice. De asemenea, îndemnăm oficialităţile publice să relateze

conflictele de interese şi să dezvăluie interesele financiare, să încurajeze oferirea de recompense

pentru toţi cei care sunt dispuşi să ofere informaţii cu privire la aceste aspecte. Determinarea

noastră de a avea o administraţie publică lipsită de corupţie este şi va rămâne fermă.

VALORILE NOASTRE

Respect pentru diversitatea culturală

Diversitatea culturală reprezintă o moştenire valoroasă a lumii noastre, fiind pilonul

central al păcii, armoniei şi al sustenabilităţii culturii societăţii. Promovarea acestei moşteniri

globale prin intermediul proceselor privind pluralismul cultural, constituie responsabilitatea

tuturor societăţilor.

Respect pentru şanse egale

81

Autorităţile publice locale au scopul de a oferi posibilitatea tuturor indivizilor de a trăi şi

de a munci într-un mediu lipsit de discriminări, acţionând asemenea unui consilier pe probleme

de şanse de angajare egale - dezvoltând şi sprijinând pe mai departe, înţelegerea şi implicarea

comunităţii în aplicarea unor condiţii corecte de angajare şi în valorificarea diversităţii muncii.

Respect pentru diversitatea etnică

Autorităţile publice locale caută să înlăture discriminarea rasială, socio-economică şi

barierele instituţionale, asigurându-se astfel că toţi cetăţenii, indiferent de etnie, au oportunităţi şi

şanse egale de a participa la viaţa comunităţii.

Respect pentru justiţia socială

Autorităţile publice locale cred în ideea de justiţie socială care să ofere perspective mai

bune pentru categoriile aflate în nevoie şi vulnerabile ale comunităţii noastre. Este esential sa se

puna bazele menţinerii la un nivel scăzut a inegalităţii cu privire la venituri şi averi şi

promovarea unor perspective egale de educaţie, sănătate şi autonomie pentru toţi cetăţenii

Respect pentru demnitatea umană

Autoritatile publice locale garanteaza dezvoltarea independentă şi la potenţial maxim a

fiecărui individ şi respectarea deplină a personalităţii fiecăruia. Cetăţenii oraşului Băile Tuşnad

vor fi trataţi cu demnitate în ceea ce priveşte stilul lor de viaţă, cultura, credinţele şi valorile

personale.

Respect pentru confidenţialitate

Autorităţile publice locale trebuie să se asigure că dreptul la intimitate şi la viaţa de

familie este respectat, că instituţiile au linii directoare clare pentru a şti în ce mod informaţiile

personale ar trebui folosite şi stocate, şi că cetăţenii pot fi siguri de confidenţialitatea

informaţiilor lor, dezvăluirea acestora putând fi realizată doar cu aprobarea lor.

Respect pentru mediul inconjurator

Autorităţile publice locale trebuie să se asigure că se respectă mediul inconjurător.

82

4.2. ŢINTE PROPUSE PENTRU ANUL 2020 :

1. Oraşul Băile Tuşnad – un oras cu o infrastructură modernă, accesibil şi competitiv

La orizontul anului 2020, orasul Băile Tuşnad va beneficia de drumuri de acces şi străzi

urbane modernizate, cu locuri de parcare amenajate, spatii verzi si urbane moderne si sigure.

Orasul Băile Tuşnad va fi un loc în care reţeaua de drumuri aparţinătoare va fi una modernizată,

cetăţenii vor beneficia de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi iluminat public modern, ca

bază a apropierii condiţiilor de viaţă de standardele europene.

2. Oraşul Băile Tuşnad –destinaţie turistică atractivă

La nivelul anului 2020, orașul Băile Tuşnad va avea o ofertă turistică diversificată, bazată

pe o infrastructură turistică şi culturală modernă.

Calendarul de evenimente culturale organizate în localitate va fi unul diversificat, care

împreună cu oferta de produse turistice vor fi promovate intensiv. Oraşul va putea oferi servicii

de calitate turiştilor de toate vârstele români, dar şi străini, interesaţi de turism cultural, balnear

şi de agrement, servicii care respectă, conservă şi valorifică resursele locale (tradiţiile zonei,

monumentele, rezervaţiile şi resursele naturale), servicii dezvoltate prin colaborare între toţi

agenţii interesaţi, autorităţi publice, dar şi agenţi economici.

3. Oraşul Băile Tuşnad – un oras cu o economie dezvoltată, competitivă şi diversificată

La nivelul anul 2020 orașul Băile Tuşnad va fi un oraș cu o economie dinamică şi

competitivă, bazată pe dezvoltarea afacerilor antreprenorilor locali. Se va susţine o infrastructură

turistică modernă care să valorifice resursele locale. Comunitatea economică va avea o pondere

mare în servicii, prin resurse umane a căror pregătire şi specializare este valorificată şi

corespunde ofertei de pe piaţă muncii locale, într-un mediu de afaceri flexibil, reprezentativ şi

bine structurat, cu reglementări legislative care stimulează dezvoltarea, în beneficiul ambelor

sectoare public şi privat, contribuind în cadrul parteneriatelor public – privat la dezvoltarea

locală, iar în cadrul structurilor asociative profesionale şi sectoriale, la o foarte bună

reprezentare a intereselor specifice domeniilor în care activează.

83

4. Orasul Băile Tuşnad – un oras cu o administraţie locală responsabilă şi orientată către

nevoile cetăţenilor

Orasul Băile Tuşnad va oferi cetatenilor săi la orizontul anului 2020 servicii semnificativ

îmbunătăţite, cu un personal corespunzător calificat și responsabil și condiţii de lucru

îmbunătăţite semnificativ. Dezvoltarea orașului se va face într-o manieră de abordare strategică,

pe baza unei planificări, cu tine și priorităţi precise și concrete. Planificarea dezvoltării locale,

aşa că pretutindeni în lumea civilizată, este un proces transparent, care va implica asumarea sa

de întreaga comunitate.

5. Orasul Băile Tuşnad – un oras cu o comunitate urbana activa si cu un nivel ridicat al

calitatii vietii

La nivelul anului 2020 in orasul Băile Tuşnad dezechilibrele teritoriale vor fi atenuate

printr-o reţea eficientă de servicii sociale, educaţie şi formare profesională, care răspunde

nevoilor pieţei în continuă dezvoltare, asigurându-se oportunităţi egale de participare pentru toata

comunitatea, locuitorii vor beneficia de un stil de viaţă sănătos, atât ei cât şi vizitatorii având

acces la servicii medicale preventive, curative şi de recuperare de calitate şi la o viaţă culturală

bogată şi captivantă, care promovează patrimoniul cultural existent, tradiţia şi creativitatea.

84

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL Ă LA NIVELUL ORA ŞULUI BĂILE TU ŞNAD

Nr. crt.

Domeniul de

interventie

Obiectiv strategic

Obiective specifice / operationale

Plan de actiune

Proiecte propuse

Institutia responsabila

Suma estimata

Sursa de finantare potentiala

Termen estimat

1 Amenajarea Teritoriului, spaţii de locuit

Imbunătăţirea accesului locuitorilor la Spaţii destinate petrecerii timpului liber

Crearea/modernizarea unor spaţii verzi destinate petrecerii timpului liber

Modernizare spaţii verzi destinate petrecerii timpului liber

- Realizarea de parcuri de joacă pt. copii - Amenajarea unui ştrand de agrement

UAT

Reabilitarea drumurilor şi străzilor din oraş

Reabilitarea aleilor pietonale si Străzilor

Reabilitarea strazilor Gării, Jokai Mor, Apor, Surduc, Piscul Cetăţii, Carpaţi, Brazilor

UAT

Creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului de energie

Reabilitarea sistemului de iluminat public

Eficientizarea corpurilor de iluminat

Eficientizarea corpurilor de iluminat

UAT

Creşterea eficienţei energetice şi reducerea consumului de energie

Reabilitarea termică a locuinţelor

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

UAT POR Axa 3, PI 3.1 şi

Buget local

2 Dezvoltare economică

Dezvoltarea infrastructurii pentru turism

Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul balnear

Activităţi de marketing şi promovare

UAT

85

turistică 3 Educaţie,

cultură, sport, timp liber

Echiparea infrastructurii educaţionale pt. învăţământul general

UAT

4 Servicii de sănătate, protecţie socială

Dezvoltarea infrastructurii de protecţie socială

Amenajare casă de sănătate multifuncţională

Amenajare spaţii pt. : - Cabinet medical de familie, - Cabinet stomatologic, - Remiza PSI

UAT

5 Administraţie publică

Asigurarea unei bune guvernanţe la nivel local

Imbunătăţirea serviciilor oferite de administratia publică locală

Dezvoltarea capacităţii de planificare strategică

Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv: managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar

UAT PODCA, POSDRU şi Buget local

Finalizare decembrie 2020

86

Consolidarea capacitatii administrative a autoritatilor locale in vederea accesarii fondurilor comunitare

Realizarea de planuri, strategii si proiecte, implementarea si monitorizarea acestora

UAT PODCA şi Buget local

Finalizare decembrie 2020

Stimularea schimburilor de experienta si a cooperarii teritoriale

Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu cetăţeanul

Implementarea unor soluţii de e-guvernare la nivelul oraşului

UAT, Consiliul Judeţean şi Instituţia Prefectului Harghita

Buget de stat Buget local

Finalizare decembrie 2020

Cooperare si schimb de experienţă cu alte administraţii

Participarea in programele ce vizeaza transferul de expertiza din partea altor institutii de profil din Uniunea Europena

UAT PODCA şi Buget local

Finalizare decembrie 2020