STRATEGIA DE DEZVOLTARE - Comuna Chirnogi · 2017-03-10 · Tabel 1- Lista programelor de...

2014

Ventrust Consulting

Str. , nr. 16

Targu Mures, Romania

Tel: 0365-803.717

Fax: 0365-882.958

Internet

www.ventrust.ro

Primăria comunei Chirnogi, județul Călărași

Adresa: Str. Viilor, Nr.15

Comuna Chirnogi, Județul Călărași

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

LOCALĂ A COMUNEI CHIRNOGI,

JUDEȚUL CĂLĂRAȘI, PENTRU

PERIOADA 2014-2020

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CHIRNOGI, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI 2014-2020

P r i m a r i a C h i r n o g i

Datele de contact ale autoritatilor locale

ale comunei Chirnogi:

Primăria Chirnogi

Str. Viilor, Nr. 15

Localitatea Chirnogi, Județul Călărași

Cod postal: 917025

Telefon: 0242524276, 0242524239, 0242524245

Fax: 0242524276

Email: [email protected]

Material realizat de SC Ventrust Consulting SRL

Str. Cuza Voda, nr. 93/1

Localitatea Tîrgu Mureș, Județul Mureș

Telefon: 0365803717

Fax: 0365882958

Web: www.ventrust.ro

Email: [email protected]

Echipa de elaborare a strategiei:

Adriana Draghici, director general

Oszkar Szabo, manager proiect

mailto:[email protected]

http://www.ventrust.ro/

mailto:[email protected]



CUPRINS

1. CADRUL STRATEGIC ............................................................................................................................. 6

2. Caracterizarea generală a comunei....................................................................................................... 15

2.1. Prezentarea generală a regiunii Sud și încadrarea localității Chirnogi în cadrul regiunii ............... 15

2.2. Caracterizarea generală administrativ-teritorială și istorică .......................................................... 18

2.2.1. Structura administrativă a comunei Chirnogi ............................................................................. 18

2.2.2. Stema Comunei Chirnogi ........................................................................................................ 19

2.2.3. Acces .................................................................................................................................... 20

2.2.4. Relieful .................................................................................................................................. 21

2.2.5. Clima .................................................................................................................................... 23

2.2.6. YOFF-127 ROSPA0038 Dunare - Oltenita ................................................................................ 23

2.2.7. Rețeaua hidrografică .............................................................................................................. 25

2.3. Patrimoniu cultural, natural şi turismul ......................................................................................... 25

2.4. Caracterizare socio-demografică .................................................................................................. 27

2.4.1. Caracteristici demografice ....................................................................................................... 27

2.5. Social ........................................................................................................................................... 37

2.5.1. Infrastructura socio-educațională ............................................................................................. 37

2.5.2. Infrastructura de sănătate publică ............................................................................................ 38

2.5.3. Infrastructura culturală ............................................................................................................ 39

2.6. Mediu ........................................................................................................................................... 39

2.6.1. Factorul de mediu aer ............................................................................................................. 40

2.6.2. Factorul de mediu apă ............................................................................................................ 41

2.6.3. Factorul de mediu sol ............................................................................................................. 42

2.6.4. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor ................................................................................ 43

2.7. Amenajarea și echiparea teritoriului ............................................................................................. 43

2.7.1. Infrastructura rutieră ............................................................................................................... 43

2.7.2. Infrastructura tehnico-edilitară (energie electrică, termică şi regenerabilă, gaze naturale) .............. 43

2.8. Activităţi economice și dezvoltare locală ...................................................................................... 45

2.8.1. Investiţii existente ................................................................................................................... 45

2.8.2. Industrie și servicii .................................................................................................................. 45



2.8.3. Agricultură ............................................................................................................................. 46

2.9. Administraţia publică locală ......................................................................................................... 47

3. PRIORITĂŢILE DEZVOLTĂRII COMUNEI CHIRNOGI 2007-2013 ............................................................. 49

3.1. Context european ......................................................................................................................... 49

3.2. Context național ........................................................................................................................... 49

3.3. Context regional ........................................................................................................................... 50

3.4. Context județean .......................................................................................................................... 51

3.5. Direcţii strategice de dezvoltare a comunei Chirnogi .................................................................... 51

3.6. Planul de acţiune .......................................................................................................................... 63

Lista tabelelor

Tabel 1- Lista programelor de finanțare

Tabel 2 - Organizarea administrativ teritorială a regiunii Sud Muntenia, la 31 decembrie 2011

Tabel 3 - Evolutia populatiei la recensaminte (numar locuitori)

Tabel 4 – Structura populației Chirnogi defalcat pe sexe

Tabel 5 – Populația stabilă pe sexe și grupe de varstă în comuna Chirnogi

Tabel 6 - Structura populației comunei Chirnogi și a satelor componente, după etnie

Tabel 7 – Structura după religie a populaţiei comunei Chirnogi

Tabel 8 – Structura după nivelul de pregătire (populaţiei stabile de 10 ani şi peste)

Tabel 9 – Evoluția sporului natural al comunei Chirnogi

Tabel 10 – Migrația populației comunei Chirnogi


Tabel 12 – Numărul firmelor înregistrate de pe raza comunei Chirnogi structirat pe coduri CAEN

Tabel 13 - Alinierea țintelor asumate de România la obiectivele propuse de Strategia Europa 2020



Lista figurilor

Figura 1 - Județele incluse în Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria

Figura 2 – Harta regiunilor României

Figura 3 – Localizarea Comunei Chirnogi în Cadrul Județului Călărași

Figura 4 – Stema Comunei Chirnogi

Figura 5 – Harta Comunei Chirnogi

Figura 6 – Evolutia populației comunei Chirnogi la recensăminte

Figura 7 – Populația comunei Fărărgău, pe sexe în anul 2011

Figura 8 – Structura populației stabile pe sexe și grupe de vârstă în comuna Chirnogi

Figura 9 – Populația stabilă a comunei Chirnogi, pe grupe de vârstă

Figura 10 – Populația stabilă pe sexe și stare civilă în comuna Chirnogi

Figura 11 – Populația comunei Chirnogi, pe etnii

Figura 12 – Populația comunei Chirnogi, din punct de vedere confesional

Figura 13 – Mișcarea populației comunei Chirnogi în anul 2011

Figura 14 –Structura locuințelor în comuna Chirnogi în anul 2011

Figura 15 - Suprafata agricola din comuna Chirnogi



1. CADRUL STRATEGIC

Context european, naţional, regional şi judeţean

În elaborarea Strategiei de dezvoltare a Comunei Chirnogi trebuie ţinut cont şi de politicile, strategiile şi

programele existente la nivel european, naţional şi regional.

Nivel european

În anul 2010, statele membre ale Uniunii Europene au adoptat Strategia Europa 2020, ca o măsură

menită să ajute la combaterea efectelor crizei şi la o regenerare a vieţii economice europene printr-un

program coordonat de reforme, în baza unei viziuni pe termen lung. Obiectivul general al acestei strategii

este transformarea Uniunii Europene (UE) într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii,

pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea

economică, socială şi teritorială.

Cele cinci obiective principale (concretizate în opt ţinte numerice) propuse pentru atingerea celor trei

priorităţi la nivelul UE până în 2020 sunt:

1. o rată de ocupare a populaţiei cu vârsta între 20 – 64 ani de 75%;

2. investiţii (publice şi private) în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB – ul UE;

3. atingerea obiectivului „20/20/20” în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice;

4. un nivel maxim de 10% al ratei părăsirii timpurii a şcolii şi un nivel minim de 40% al ratei de

absolvire a unei forme de învăţământ terţiar în rândul tinerilor cu vârsta între 30 şi 34 ani;

5. reducerea cu 20 de milioane a numărului de cetăţeni europeni ameninţaţi de sărăcie şi excluziune

socială.

Cea mai mare parte a asistenţei financiare relevante din partea UE pentru Strategia Europa 2020 va fi pusă

la dispoziţie în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin instrumentele structurale, concentrate, conform

Cadrului Strategic Comun, pe 11 obiective tematice, după cum urmează:

1. cercetare şi inovare

2. tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC)

3. competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri)

4. trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon

5. adaptarea la schimbările climatice, prevenirea şi gestionărea riscului

6. protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor

7. promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

reţelelor majore

8. ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă

9. incluziune socială şi combaterea sărăciei

10. educaţie, dezvoltarea de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii

11. consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă



La nivel naţional

Cele 5 obiective majore stabilite la nivelul UE, transpuse în obiective naţionale se prezintă astfel:

o Ocuparea forţei de muncă:

rată de ocupare a forţei de muncă de 70 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20

şi 64 de ani;

o Cercetare şi dezvoltare:

alocarea a 2% din PIB-ul României pentru cercetare şi dezvoltare

o Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei:

reducerea cu 19% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în 1990

creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 24%

creşterea cu 10% a eficienţei energetice

o Educaţie:

reducerea sub 11,3% a ratei de părăsire timpurie a şcolii

creşterea la peste 26,7% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în

vârstă de 30-34 de ani

o Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale

reducerea cu cel puţin 580.000 a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de

pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale.

Ţintele valorice ale României pentru îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europei 2020 au fost incluse în

Programul Naţional de Reformă (2011-2013), care reprezintă instrumente esenţiale pentru îndeplinirea,

la nivel naţional, a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Priorităţile se referă atât la reforma politicii publice

cât şi la investiţii preconizate, după cum urmează:

1. Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice

2. Îmbunătăţirea mediului de afaceri

3. Ocuparea forţei de muncă

4. Cercetare, dezvoltare şi inovare

5. Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră

6. Utilizarea surselor de energie regenerabilă

7. Eficienţă energetică

8. Educaţie

9. Incluziune socială.

Guvernul României a aprobat în data de 13 iunie 2012 Memorandumul pentru aprobarea acţiunilor şi

documentelor privind pregătirea accesării şi implementării fondurilor europene în perioada 2014-2020,

document-cadru ce cuprinde un set de orientări metodologice necesare pentru stabilirea liniilor directoare

în procesul de programare a fondurilor europene nerambursabile în perioada 2014-2020.

Comisia Europeana a aprobat Acordul de Parteneriat 2014-2020, documentul care prezintă modul în care

vor fi folosite fondurile europene structurale și de investiții în viitoarea perioadă de programare: Fondul



European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE),

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri

Maritime (FEPAM). Se propune un număr de 6 programe operaţionale, respectiv: POS Infrastructură Mare,

POS Competitivitate, PO Regional, PO Asistenţă Tehnică, POS Capital Uman, PO Capacitate

Administrativă. Vor exista, de asemenea, programe dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului şi

acvaculturii, programe de cooperare teritorială.

În perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiază de fonduri europene în valoare de

aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de

coeziune.

La nivelul programelor operaţionale, alocările financiare sunt următoarele:

Tabel 1- Lista programelor de finanțare

Programul Alocarea financiară pentru

perioada 2014-2020

Programul Operaţional Infrastructură Mare 9,41 mld. euro

Programul Operaţional Regional 6,7 mld. euro

Programul Operaţional Capital Uman 4,22 mld. euro

Programul Operaţional Competitivitate 1,33 mld. euro

Programul Operaţional Capacitate Administrativă

0,55 mld. euro

Programul Operaţional Asistență Tehnică 0,21 mld. euro

Plăţi directe în agricultură 10 mld. euro

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 8 mld. euro

Programul Operaţional Pescuit 0,17 mld. euro

Facilitatea “Connecting Europe” 1,23 mld. euro

Programele de cooperare teritorială 0,45 mld. euro

La nivel regional

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud a definitivat procesul de elaborare a Planului de Dezvoltare a

Regiunii Sud Munteniapentru perioada 2014-2020. Planul de Dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia

reprezintă principalul document de planificare și programare elaborat la nivel regional și asumat de către

factorii de decizie din Regiunea Sud Muntenia.

Planul de Dezvoltare Regională al regiunii Sud Muntenia pentru perioada 2014 - 2020 propune o nouă

abordare în elaborarea de politici regionale și anume, trecerea la noua generație de politici integrate de

dezvoltare, cu o puternică componentă de teritorialitate. Astfel, pe lângă reformularea obiectivelor și

instrumentelor, noua politică vizează și o mai bună corelare cu documentele strategice europene și

naționale, precum și cu acțiunile vizate de politicile naționale sectoriale de dezvoltare.

Totodată, acel document strategic își propune să continue și să actualizeze direcțiile de dezvoltare

formulate atât de documentele strategice de la nivel național (Planul Național de Dezvoltare 2007 – 2013 și

Cadrul Național Strategic de Referință), cât și de cele de la nivel regional (Planul de Dezvoltare Regională



2007 – 2013, Strategia Regională de Inovare 2008 – 2013, Planul Regional de Acțiune pentru Ocuparea

Forței de Muncă și Incluziune Socială 2009 – 2011, Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ 2009 –

2013). De altfel, asigurarea continuității viziunii strategice în domeniul dezvoltării regionale reprezintă una

din recomandările majore ale Comisiei Europene, care a subliniat constant în dialogul instituțional cu

România, importanța existenței și continuității viziunii strategice în domeniul dezvoltării regionale pe termen

lung (20 de ani), precum și necesitatea utilizării experienței acumulate în perioada 2007 - 2013.

Planul de Dezvoltare cuprinde Analiza socio-demografică a Regiunii Sud Muntenia, Analiza SWOT a

Regiunii, Strategia de dezvoltare regională pentru perioada 2014-2020, Indicatorii de realizare, Estimarea

necesarului de finanțare, Sistemul de implementare și monitorizare, precum și o Listă orientativă a

proiectelor strategice din regiune ce vor putea fi finanțate în perioada 2014-2020.

În cadrul Planului de Dezvoltare Regională pentru perioada de programare 2014-2020 s-au identificat

priorităţile de dezvoltare şi s-au stabilit obiectivele specifice şi domeniile prioritare de intervenţie. Prin cele

şase axe prioritare identificate strategia se fundamentează pe o analiză a nevoilor reale din Regiunea Sud

Muntenia.

Din punct de vedere administrativ, regiunea Sud Muntenia este formată din șapte judeţe (Argeş, Călăraşi,

Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 de oraşe şi 519 comune cu 2019

sate. În ceea ce priveşte suprafaţa regiunii, se poate observa că cele mai mari ponderi sunt deţinute de

judeţele Argeş (19,8%), Teleorman (16,8%) şi Călărași (14,8%), iar cea mai mică de judeţul Giurgiu

(10,2%).

Tabel 2 - Organizarea administrativ teritorială a regiunii Sud Muntenia, la 31 decembrie 2011

Suprafaţa

totală

-km2-

Ponderea

în regiune

%

Număr

municipii

Număr

oraşe

Număr

comune

Număr

sate

Sud Muntenia 34453 - 16 32 519 2019

Argeș 6826 19,8 3 4 95 576

Călărași 5088 14,8 2 3 50 160

Dâmbovița 4054 11,8 2 5 82 353

Giurgiu 3526 10,2 1 2 51 167

Ialomița 4453 12,9 3 4 59 127

Prahova 4716 13,7 2 12 90 405

Teleorman 5790 16,8 3 2 92 231

Sursa: Direcţia Regională de Statistică Călăraşi

La nivelul Uniunii Europene, în cadrul politicii de coeziune, s-a constituit Programul de Cooperare Transfrontalieră

România – Bulgaria, scopul acestui program fiind de a întări cooperarea în zona de graniţă a celor două ţări vecine

prin activităţi comune ce conduc la interconectarea teritoriilor şi promovarea unei dezvoltări socio-economice

coerente, corelate şi durabile a regiunii de graniţă.

În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria aferent perioadei 2007 – 2013, aria eligibilă

specifică regiunii Sud Muntenia a fost constituită din judeţele: Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi. Această zonă este



caracterizată prin probleme tipice zonelor de frontieră, iar prezenţa graniţei limitează schimburile economice, sociale,

culturale, afectează managementul comun şi eficient al teritoriului şi duce la creşterea gradului de marginalizare şi

izolare faţă de centrele economice, importante.

Figura nr.1 - Județele incluse în Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Bulgaria

Sursa: Studiul privind dezvoltarea urbană în Regiunea Sud-Muntenia – stadiul actual si scenarii de dezvoltare pentru perioada 2014-2020

Astfel, în cadrul regiunii Sud Muntenia, prin intermediul Programului Operațional de Cooperare Transfrontalieră

România - Bulgaria 2007 - 2013 s-au implementat proiecte în valoare de 48.094.575,11 Euro, având parteneri din

următoarele districte: Dobrich, Silistra, Razgrad, Ruse, Veliko Târnovo, Plevna, Montana și Sofia.

Nivel judeţean

Dezvoltarea durabilă a economiei locale şi societăţii prin valorificărea şi conservarea resurselor naturale,

reducerea disparităţilor (între mediul urban şi rural), crearea unui mediu atractiv investitorilor şi turismului,

susţinut de o infrastructură modernă, pregătirea resurselor umane şi favorizarea incluziunii sociale.

Strategia elaborată şi adoptată la nivel județean va reprezenta un garant al deciziilor importante cele mai

adecvate şi al programării şi coordonării acestora.

Strategia județului Călărași urmăreşte:

Crearea cadrului necesar dezvoltării durabile a judeţului în concordanţă cu scopurile strategice pe

termen lung ale Planului Naţional de Dezvoltare şi ale Planului de Dezvoltare Regional;

Furnizarea obiectivelor şi direcţiilor strategice de dezvoltare a judeţului;

Furnizarea unui cadru investiţional realist şi pragmatic;

Stabilirea cadrului necesar dezvoltării de planuri locale la nivelul judeţului;



Protejarea identităţii judeţului Sursa: Planul de dezvoltare a judeţului Călăraşi pentru perioada 2014-2020

Obiectiv general

Creşterea competitivităţii economiei şi a atractivităţii judeţului Călărași, reducerea disparităţilor existente

între mediul urban şi rural, în scopul creării unui climat favorabil pentru locuitori, întreprinzători şi turişti.

Strategia propune o serie de Obiective delimitate în timp:

1. Dezvoltarea unor terminale multimodale eficiente în porturile de pe Dunăre, pentru a conecta căile

navigabile interioare cu cele de transport rutier şi feroviar, până în 2020;

2. Punerea în aplicare a planurilor de gestionare a riscurilor de inundaţii pe întregul curs al Dunării – până

în 2015 şi reducerea semnificativă a riscului de inundaţii până în anul 2021;

3. Reducerea nutrienţilor pentru a readuce ecosistemele din Marea Neagră la nivelurile din 1960, până în

anul 2020;

4. Garantarea accesului la internet în bandă largă de mare viteză pentru toţi cetăţenii UE din regiune până

în 2020;

5. Investirea a 3% din PIB în cercetare şi dezvoltare până în 2020. Sursa: Planul de dezvoltare a judeţului Călăraşi pentru perioada 2014-2020

Au fost stabilite unsprezece Domenii Prioritare de acţiune, astfel:

1. Imbunătăţirea mobilităţii şi a intermodalităţii: a) Căi navigabile interioare, b) Căi feroviare, rutiere şi

aeriene.

2. Incurajarea energiilor durabile

3. Promovarea culturii şi turismului, a contactelor directe intre oameni

4. Restaurarea şi intreţinerea calităţii apelor

5. Gestionarea riscurilor de mediu

6. Conservarea biodiversităţii, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor

7. Dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere (cercetare, educaţie şi TIC)

8. Sprijinirea competitivităţii intreprinderilor

9. Investirea in oameni şi in competenţe

10. Ameliorarea capacităţii şi a cooperării instituţionale

11. Cooperarea in domeniul securităţii şi al combaterii crimei organizate Sursa: Planul de dezvoltare a judeţului Călăraşi pentru perioada 2014-2020

La iniţiativa Consiliului Judeţean Călărași au fost elaborate primele documente de programare pentru

accesarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020. Analiza socio-economică a judeţului Călărași

şi Analiza SWOT a judeţului Călărași, sunt rezultatul unui proces partenerial, în care specialişti din

diverse domenii de activitate – protecţie socială, mediu, învăţământ, sănătate, cercetare, urbanism, etc. –

au inventariat situaţia socio-economică, disparităţile existente la nivel judeţean şi obiectivele dezvoltării



regionale, cu scopul de a elabora un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor decizii necesare

dezvoltării armonioase şi echilibrate a judeţului.

Prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită continuarea măsurilor adoptate

pentru perioada 2007-2013 şi a acţiunilor ce contribuie la dezvoltarea economică a judeţului şi

îmbunătăţirea infrastructurii în zonele cu întârzieri în dezvoltare, fără a neglija incluziunea socială ori

protecţia mediului.

Judeţul Călărași, într-o abordare concisă, se distinge prin următoarele avantaje:

1. Infrastructură:

Existenţa pe teritoriul judeţului a axelor prioritare TEN-T 22 (feroviar Curtici- Constanţa,

TEN-T 18(Fluviul Dunărea), TEN-T 7 (rutier Nădlac-Constanţa)

Densitate bună a reţelelor de transport în raport cu gradul de acces a tuturor localităţilor

judeţului la acestea

Existenţa punctului de trecere a frontierei Călăraşi – Silistra

Reţele de drumuri naţionale şi europene modernizate

Apropierea de cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă, aflat la 60 km faţă de

principalele oraşe ale judeţului (Lehliu-Gară şi Olteniţa) şi 120 km de reşedinţa de judeţ

Municipiul Călăraşi

Apropierea de Constanţa – unul dintre cele mai importante porturi maritime ale Europei şi

astfel accesul naval, rutier şi feroviar facil către acesta

Nivel ridicat de acoperire al reţelelor de comunicaţii fixe şi mobile

Existenţa unui operator regional pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare cu arie

de acoperire a întregului judeţ

Reţele de alimentare cu apă înfiinţate sau în stadiu de înfiinţare în majoritatea comunelor

Acces la reţeaua de gaze naturale a operatorilor industriali din judeţ

2. Mediul, biodiversitatea şi riscurile:

Nivel scăzut al emisiilor de noxe

Existenţa unor puncte de monitorizare a nivelului de poluare a aerului

Resurse de apă potabilă şi pentru industrie şi agricultură suficiente

Protejarea mediului prin dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de management al apei,

apelor uzate şi deşeurilor dezvoltate la nivel judeţean

Proiect pilot pentru analiza poluării cu nitraţi

Definirea liniilor strategice la toate nivelele administrative privind gestionarea deşeurilor

Existenţa documentelor strategice pentru dezvoltare ecologică

3. Educaţie, resurse de muncă, cercetare şi inovare

Structura populaţiei pe sexe echilibrată

Infrastructura relativ bună în învăţământul preuniversitar

Pondere ridicată a forţei de muncă tânără

Creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă în domeniul serviciilor



Forţă de muncă calificată, adaptabilă, creativă şi relativ ieftină

Disponibilitatea forţei de muncă existente la acţiuni de instruire şi reconversie profesională

Resurse de educare, formare şi instruire bune

Existenţa Centrului regional de formare pentru persoane adulte şi a Centrului regional de

formare continuă pentru administraţia publică locală „FORDOC” Călăraşi

4. Sănătate şi asistenţă socială

Creşterea unităţilor medicale din mediul privat

Structurile de asistenţă socială acoperă toate activităţile specifice.

5. Competitivitate economică

Poziţie geografică favorabilă ce oferă posibilităţi de dezvoltare, în special în turism şi

transporturi fluviale

Condiţii naturale propice dezvoltării agriculturii

Potenţial agricol legumicol, cerealier şi zootehnic ridicat

Fertilitate ridicată a solului

Proprietatea sectorului privat asupra majorităţii terenurilor agricole

Tendinţa de creştere a sectorului de servicii şi a celui privat

Existenţa unor firme private reprezentative cu capital străin sau mixt

Existenţa bazei de cercetare în domeniul agriculturii şi pomiculturii

Potenţial natural, cultural şi istoric pentru dezvoltarea turismului

Forţă de muncă calificată în sectoare industriale tradiţionale (confecţii, textile, siderurgie,

materiale construcţii)

6. Dezvoltarea rurală şi agricultura

Potenţial agricol dezvoltat (vegetal, piscicol şi zootehnic)

Capacitate de dezvoltare a serviciilor de utilităţi publice prin parteneriat cu operatorul

regional pentru alimentare cu apă şi canalizare, sau prin finanţări din diverse surse

Condiţii naturale favorabile diverselor culturi

Forţă de muncă cu tradiţie în agricultură

Existenţa Grupurilor de Acţiune Locală

Tradiţie în cercetare agricolă, prin Institutul de cercetare Fundulea

Nivel ridicat al producţiei agricole

Grad ridicat de electrificare a gospodăriilor

Bună accesabilitate la reţelele de comunicaţii şi internet

Sursa: Planul de dezvoltare a judeţului Călăraşi pentru perioada 2014-2020



PROFILUL STRATEGIC

Orice proces de planificare strategică trebuie să se raporteze la mediul existent; trasarea obiectivelor

strategice pe baza unor reţete mecanice, birocratice, care nu ţin cont de specificitatea comunităţii locale la

nivel social, economic, politic, etc reprezintă un demers vulnerabil pe care comunitatea noastra trebuie să îl

evite.

Analiza strategică efectuată orizontal, vertical şi transversal asupra documentelor strategice sectoriale

precum şi corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie şi alte analize au

arătat care sunt caracteristicile ce structurează profilul strategic al comunei Chirnogi. Prin profil strategic

înţelegem aici totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta (pozitiv sau negativ) determinant şi

pe termen lung dezvoltarea comunei Chirnogi.

Pentru dezvoltarea comunei Chirnogi se are în vedere o strategie pe termen mediu, pe o perioadă de 6 ani

cuprinsă în intervalul de timp 2014 – 2020. Strategia stabileşte un obiectiv strategic şi trasează trei direcţii

majore de dezvoltare în sensul atingerii acestuia: infrastructură, competitivitate economică şi îmbunătăţirea

calităţii vieţii, ierarhizând priorităţile de dezvoltare, stabilind proiectele care trebuie realizate, beneficiarii

vizaţi, rezultatele dorite şi indicatorii de măsurare.

În formularea obiectivului strategic pentru comuna Chirnogi s-a avut în vedere complementaritatea dintre

obiectivele politicii agricole şi de dezvoltare rurală ale UE, României şi judeţului Călărași, dar şi a

specificităţii comunei, urmărind în acelaşi timp identificarea posibilităţilor de accesare a fondurilor europene

destinate dezvoltării agriculturii româneşti, creşterea competitivităţii sectorului agricol şi dezvoltarea

afacerilor în perioada post aderare.

Definirea obiectivului strategic a constat într-o analiză a situaţiei actuale din punct de vedere istoric,

geografic, demografic, al mediului, al dezvoltării economice şi a vieţii social-culturale. Trebuie menţionat că

în această etapă de diagnoză s-au utilizat date statistice oficiale, precum şi informaţii calitative culese prin

intermediul chestionarelor de la locuitorii comunei.



2. Caracterizarea generală a comunei

2.1. Prezentarea generală a regiunii Sud Muntenia și încadrarea localității Chirnogi în cadrul

regiunii

România este situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de Peninsula

Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest,

Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi est şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte

la sud-est.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, în prezent România cuprinde 320 oraşe, din care 103 municipii,

2.856 de comune și 12.955 sate. Municipiile, oraşele şi comunele sunt grupate în 41 de judeţe și Municipiul

București. Aproximativ 66 % din oraşele României au o populaţie sub 20.000 locuitori şi, în general depind

de o singură activitate economică, în special industrială. Un număr de 25 de municipii au o populaţie de

peste 100.000 locuitori.

Pentru atingerea obiectivelor de bază ale politicii de dezvoltare regională, România a fost împărţită în 8

regiuni de dezvoltare, prin asocierea voluntară a judeţelor corespunzătoare. Spre deosebire de comune,

oraşe, municipii şi judeţe, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au

personalitate juridică.

Regiunea de dezvoltare Nord – Est

Regiunea de dezvoltare Sud – Est

Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia

Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia

Regiunea de dezvoltare Vest

Regiunea de dezvoltare Nord – Vest

Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia

Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov



Figura 2 – Harta regiunilor României

Sursa: www.mfinante.ro

Regiunea Sud Muntenia este situată în partea de Sud-Est a României, învecinându-se la Nord cu

Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală -

fluviul Dunărea, iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest. Prezenţa în Sudul regiunii a fluviului Dunărea îi conferă

acesteia posibilitatea de a avea comunicaţii cu cele opt ţări riverane, iar prin intermediul canalului Dunăre -

Marea Neagră de a avea ieşire la Marea Neagră şi acces la Portul Constanţa - principala poartă maritimă a

ţării.

Existenţa în centrul regiunii, dar nefăcând parte din aceasta, a capitalei ţării, Bucureşti, parte componentă a

Regiunii Bucureşti-Ilfov, constituie, prin infrastructura socială şi instituţională, un real avantaj.

Nefiind o structură administrativă, Regiunea Sud Muntenia este formată din: şapte judeţe (Argeş, Călăraşi,

Dâmboviţa, Ialomiţa, Giurgiu, Prahova şi Teleorman), 16 municipii, 32 de oraşe şi 519 de comune cu 2.019

de sate.

Regiunea cuprinde trei forme majore de relief: munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%. Dacă

pentru cele patru judeţe din Sud (Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman), forma caracteristică de relief

este câmpia, celelalte trei judeţe din Nord (Argeş, Dâmboviţa şi Prahova) cuprind atât câmpia, cât şi

http://www.mfinante.ro/



dealurile şi munţii, în această zonă găsindu-se cele mai mari altitudini muntoase ale ţării: vârfurile

Moldoveanu (2.544 m) şi Negoiu (2.535 m) din Masivul Făgăraş şi vârful Omu (2.505 m) din Masivul

Bucegi.

Reţeaua hidrografică bogată a regiunii este dominată de fluviul Dunărea în care se varsă principalele râuri

ale regiunii (Olt, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Prahova), fiind completată de o serie de lacuri naturale şi

antropice cu folosinţă complexă.

Varietatea formelor de relief şi complexitatea geologică a acestora fac ca resursele naturale ale regiunii să

fie diversificate. Zona montană şi de deal concentrează resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze

naturale, cărbune, minereuri radioactive şi metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulări de gips şi

izvoare minerale) importante pentru industria energetică, chimică şi a materialelor de construcţii.

Alături de resursele subsolului, de o importanţă deosebită şi cu influenţe directe în dezvoltarea anumitor

sectoare economice se află resursele solului. Astfel, suprafaţa agricolă concentrată preponderent în

judeţele din sud deţine 71,1% din suprafaţa totală a regiunii din care 80,2% reprezintă teren arabil.

Regiunea dispune de resurse bogate şi importante de apă (3,4% din suprafaţa regiunii), care, prin utilizarea

în diferite domenii, au un rol deosebit în dezvoltarea economică a acesteia.

Flora şi fauna de o mare diversitate constituie o altă bogăţie naturală a regiunii. Terenurile ocupate cu

păduri şi vegetaţie forestieră deţin 19,3% din suprafaţa regiunii, reprezentând o sursă importantă de masă

lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

Populaţia şi forţa de muncă:

- 3,258 milioane de persoane sunt locuitori ai regiunii Sud Muntenia, reprezentând 15,5 % din populaţia

ţării din care 41,6% trăieşte în mediul urban, iar 58,4% în mediul rural.

Infrastructura de transport este reprezentată de 1,671 km de cale ferată şi 11,104 km de drumuri

publice.Transportul naval este asigurat de fluviul Dunărea, principala cale de navigaţie transeuropeană pe

care, în cadrul regiunii, sunt situate patru porturi importante.

Legătura cu Bulgaria se face prin intermediul a trei puncte de trecere a frontierei, cel mai important fiind cel

de la Giurgiu – Russe, datorită podului rutier-feroviar existent, prin acest punct realizându-se una din

legăturile principale ale Vestului Europei cu Orientul Apropiat.

Sectoare economice cu tradiţie în regiunea Sud Muntenia:

o Producţia de utilaj petrolier şi chimic

o Poducţia de produse petro-chimice

o Producţia de automobile Dacia

o Producţia agricolă vegetală

o Turism montan si balnear

Avantaje comparative ale regiunii

o Grad de acoperire ridicat cu reţele de telecomunicaţii.

o Acces la principală poartă aeriană a ţării- aeroportul Henry Coandă Bucureşti.



o Existenţa unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV şi IX, precum şi

existenţa segmentului de autostradă A1 (Bucureşti - Piteşti) şi A2 (Bucureşti - Drajna),

reţele de drumuri naţionale şi europene modernizate.

o Existenţa terenurilor adecvate agriculturii ecologice.

Cultură şi tradiţie:

Cunoscută în trecut drept Valahia sau Ţara Românească, Muntenia are o istorie bogată şi fascinantă. În

Nord, poalele Munţilor Făgăraş oferă, la Arefu, un fundal dramatic pentru castelul lui Vlad Ţepeş, domnitor

român cunoscut în străinătate, mai ales datorită asocierii cu personajul Dracula al lui Bram Stoker, în

vreme ce în Sud un număr impresionant de situri arheologice au început să atragă din ce în ce mai mulţi

arheologi şi turişti.

Celebra legendă a Meşterului Manole inspirată de construcţia Mânăstării Curţii de Argeş, alături de Turnul

Chindiei, parte a curţii domneşti din vechea cetate a Târgoviştei şi numeroasele festivaluri şi sărbători

tradiţionale săteşti aduc permanent în actualitate tradiţiile locului.

Sursa: http://www.adrmuntenia.ro/

2.2. Caracterizarea generală administrativ-teritorială și istorică

2.2.1. Structura administrativă a comunei Chirnogi

Amplasarea în teritoriu: Comuna Chirnogi se află în partea de sud-vest a judeţului Călăraşi, pe malul drept

al râului Argeş, la circa 5,00 km de Olteniţa, avand urmatoarele vecinătăţi:

la nord – com. Radovanu;

la sud – fluviul Dunărea, graniţă cu Bulgaria pe lungimea de 35 km;

la vest – comuna Căscioarele;

la est – mun. Olteniţa şi comuna Mitreni satul Clăteşti;

Pe hartă apare la intersecţia coordonatelor geografice: 26034’ longitudine estică şi 44015’ latitudine

nordică.

Suprafaţa totală a localităţii este de 196,95 kmp, din care suprafaţa de 560,33 ha reprezintă intravilanul

localităţii, suprafaţa de extravilan este de 19.168 ha, iar teren agricol în suprafaţa de 15.476 ha. (Sursa

internet www.primariachirnogi.ro)

În evoluţia sa, localitatea a acumulat o serie de contraste atât între zonele centrale şi zonele periferice, cât

şi în cadrul acestor zone, existând o serie de neajunsuri legate de fondul construit şi de echipare edilitară.

http://www.primariachirnogi.ro/



Figura 3 – Localizarea Comunei Chirnogi în Cadrul Județului Călărași

Sursa: http://www.comunachirnogi.ro/

2.2.2. Stema Comunei Chirnogi

Figura 4 – Stema Comunei Chirnogi

Stema comunei Chirnogi, se compune din:

- în partea superioară se află un ciorchine cu struguri de aur, flancat de două spice de grâu poziţionate în

săritoare, de aur.

- în vârful scutului se află o faleră de aur.

- scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate:

- Ciorchinele cu struguri şi spicele de grâu semnifică principalele ocupaţii ale locuitorilor, viticultura şi

agricultura.

- Brâurile undate simbolizează faptul că localitatea se află la confluenţa râului Argeş cu fluviul Dunărea.



- Falera aminteşte de trecutul istoric al localităţii şi vestigiile arheologice descoperite în zonă.

- Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Sursa: Hotărârea nr. 22/2011 privind aprobarea stemei comunei Chirnogi, judeţul Călăraşi

2.2.3. Acces

Reţeaua rutieră este compusă din DN41 (12 km pe teritoriul comunei), cu îmbrăcăminte permanentă

(asfalt), cu două benzi de circulaţie, care strabate localitatea din direcţia E (Olteniţa), în direcţia S-V

(Căscioarele - Giurgiu) şi de DJ411 (4 km pe teritoriul comunei) asfaltat, care se prezintă în stare

satisfacatoare, fiind reparat în 2007.

Reteaua stradala are in general un traseu regulat distributia strazilor facandu-se in mare parte

perpendicular si paralel cu DN41. Strazile care fac legatura intre nivelul luncii si terasa au un pronuntat

aspect denivelat.

Figura 5 – Harta Comunei Chirnogi

Sursa: https://maps.google.ro

Comuna Chirnogi are o suprafață totală de 39,79 km², reprezentând astfel 0,60% din suprafața totală a

județului Călărași (6.696 km²) și o populație de 1683 de locuitori (2011).

https://maps.google.ro/



2.2.4. Relieful

Relieful teritoriului se desfăşoara pe două mari unităţi geomorfologice:

Lunca Dunării (contopită cu lunca finală a Argeşului)

Câmpia Burnazului la est

În general, teritoriul comunei este alcătuit la suprafaţă din depozite cuaternare (aluviuni de luncă, loess şi

depozite loessoide de Burnaz) care pot ridica dificultăţi în cazul realizării unor construcţii mai mari fiind

necesară executarea de sondaje geotehnice prealabile pentru fiecare amplasament.

Pe scheletul de luncă şi câmpie se grefează mai multe unităţi geomorfologice având din punct de vedere al

aspectelor de organizare a teritoriului următoarele caracteristici principale:

A. Lunca Dunării este la o altitudine absolută (faţă de nivelul mării) între 15 – 16 m, cu o pantă longitudinală

foarte scăzută de cca. 6 m/km, cu un microrelief frământat de ape, cu forme naturale pozitive (grinduri,

zatoane, capuri, manile), şi negative (albii de râuri, privaluri, jepse permanente, temporare sau părăsite

definitiv de ape).

Se adaugă un labirint de forme antropice (diguri si canale) care crează un peisaj geografic cu totul deosebit

în acest sector dunărean. Lungimea luncii dunărene este aici de 10 km în amonte de Cascioarele şi de

5,00 km la Chirnogi, pe malul românesc.

Lunca Argeşului se grefează în sectorul final pe conul de dejecţie al râului, care ridică fundul râului până la

altitudinea absolută de 22,50 m, în dreptul satului Clăteşti (la est de Chirnogi).

Panta longitudinală medie a acestui con este de 85 m/km, adică mult mai mare decat panta luncii

dunărene. Capătul de jos al conului realizat de viiturile Dunării poate fi considerat ca linie morfologică între

cele două lunci, care la suprafaţa terenului nu poate fi sesizată cu ochiul liber.

Spre capătul luncii Argeşului şi la marginea de vest este amplasată vatra localităţii Chirnogi, în proporţie de

cca. 2/3 – străbătută de braţele fostului prival Sovăita cu un crampei de cca. 2,5 km lungime şi 200 – 500 m

lăţime, ocupat mai mult de jumătate de vatra satului.

B. Podul sau podina de câmpie este uşor învăluit de câteva crovuri destul de mari, în care apele meteorice

întreţin vreme îndelungată o umiditate relativă, influenţând pozitiv sau negativ (după starea generală a

vremii) starea culturilor.



Accidentul de teren cel mai pregnant este valea Zboiului, de aproximativ 18 km lungime, pe ultimii 2 km

cotind brusc către lunca Dunării (lângă Căscioarele). Valea este puternic meandrată şi adâncită, cu fundul

destul de larg (în medie 100 m) şi de plat, pentru a favoriza stagnarea apelor.

Pantele de racord între luncă, terase şi poduri de câmpie sunt terenuri cu înclinări variate, mai accentuate

înspre Dunăre decât înspre Argeş sau spre valea Zboiului. Fenomene de pantă se văd sub formă de

ravane, râpe etc., însă nu prea ample.

Hidrografia de suprafaţă este caracterizată de prezenţa Dunarii şi a Argeşului. Comuna se află la 1.7 m sub

cota de avertizare în caz de inundaţii cauzate de Dunăre. Fluviul Dunărea are în acest sector lărgimea între

600 şi 1000 m fiind este navigabil, cel mai apropiat port fiind Olteniţa. Râul Argeş în sectorul final curge pe

un singur fir, având lăţimea între 60-120 m.

În lunca Argeşului, Torpilele, Sovăiţa se bifurcă chiar în cuprinsul vetrei localităţii, braţul apusean preluând

odinioară un lac mlăştinos în centrul vetrei sub fruntea terasei joase, acum lacul fiind drenat de un canal de

cca. 3 m. Braţul răsăritean se uneşte cu Torpilele, face alte două braţe scurte dintre care unul este mai

băltit, apoi se continuă spre Dunăre.

O altă categorie de ape de suprafaţă în lunca Dunăre – Argeş este constituită dintr-o reţea clasică de

irigaţie pentru orezăriile fostelor IAS-uri, aflate la sud de Chirnogi şi de şoseaua Olteniţa – Chirnogi şi

pentru culturile de orez si porumb ale fostelor CAP-uri care se întind şi la nord de şosea. Pentru

alimentarea lor s-a construit canalul Clăteşti de cca. 12 km lungime, alimentat gravitaţional cu apă din

Argeş.

Împotriva inundaţiilor Dunării cât şi a revărsării Argeşului au fost construite diguri care apăra partea de

vatră a localităţii situate la lunca: digurile incintelor de orezării până la Dunăre şi Argeş, diguri pe partea de

nord a şoselei Chirnogi – Olteniţa, diguri pentru apărarea părţii de nord a vetrei Chirnogi faţă de viiturile

Argeşului.

Lângă acest ultim dig a fost executat un canal exterior care colecta apele de şiroire şi pe cele din privalurile

Şovăiţei şi Torpilele, în prezent acesta fiind secţionat datorită lucrărilor la canalul Dunăre – Bucureşti,

consecinţa fiind unele băltiri în zona de nord-vest a localităţii. De asemenea există un dig de apărare pe

malul Dunării, care se închide la digul de incintă a orezăriei lângă gura Argeşului.

Adâncimea pânzei freatice la fântâni este de 6 – 7 m pe luncă, 6 – 9 m pe terasa joasă, până la şoseaua

Radovanu, 8 – 15 m pe aceeaşi terasă la vest şi sud de şosea (în zona primăriei), 20 – 25 m pe terasa a

doua şi peste 30 m pe campul înalt.



2.2.5. Clima

Clima din zona comunei Chirnogi se înscrie în formula clima continentală de câmpie silvo-stepică de tip

Vlasie-Burnaz (lunca) şi se caracterizează prin următoarele aspecte:

a). Temperatura medie anuală peste 11ºC, în luna ianuarie (cea mai rece),între -1 si -2, deci mai ridicată

decât în părţile centrale ale Câmpiei Române, iar în luna iulie (cea mai caldă) peste 23 ºC, echivalent cu

media maximă din ţara noastră.

b). Numărul zilelor fără îngheţ este între 210 şi 220. Frecvenţa medie a zilelor de iarnă cu temperatura sub

0ºC este în jur de 30, iar a zilelor tropicale (cu temperature maximă de peste 30ºC) este de cca. 30. Prima

zi de ingheţ apare după 21 octombrie, iar ultima zi de ingheţ înainte de 11 aprilie.

c). Regimul vânturilor este dominat de componentele de vest, respectiv sud-vest (Austrul) şi de nord

(Crivatul).

Ele sunt determinate de culoarul dunărean, care concomitent atenuează tăria curenţilor de aer pe fundul

văii. Pe podul de câmpie intervin destul de des şi vânturile din sectorul de nord şi nord-est.

d). Media precipitaţiilor anuale depăşeşte 550 l/mp.

e). Grosimea medie anuală a stratului de zapada pe sol este de cca. 30 cm. Numărul zilelor cu solul

acoperit de zăpadă este de 30 pe an, ca în majoritatea câmpiilor române.

2.2.6. YOFF-127 ROSPA0038 Dunare - Oltenita

Situl, aflat într-o luncă inundabilă, este considerat o zonă umedă de importanță deosebită pentru păsările

de apă, dintre care un număr de 26 sunt de interes european pentru conservare. Fiind incluse în sit atât

porţiunea de Dunăre dintre Căscioarele şi Olteniţa, cât şi o suprafață mare de teren agricol care face parte

din incinta îndiguită Greaca-Argeş-Chirnogi, întreaga zonă este frecventată de numeroase specii de păsări

în perioada pasajelor. Situl este important și pentru cuibăritul unor specii ca piciorongul, stârcul pitic, rața

roșie, barza albă, eretele de stuf şi ciocîntorsul. Un număr de 61 de specii migratoare listate în anexele

Convenției asupra speciilor migratoare de la Bonn au fost semnalate în zonă, dar şi un număr de 70 de

specii protejate prin Convenția semnată la Berna. Situl este important în perioada de migraţie pentru

speciile raţă roşie, stârc galben, egretă mică, cormoran mic, lopătar, egretă mare şi barză albă. De

asemenea, în timpul iernii zona oferă un excelent habitat pentru raţe, gârliţe şi gâşte din mai multe specii

ce staţionează în număr foarte mare pe habitatele acvatice care nu îngheață aici decât extrem de rar.

Situl YOFF-127 ROSPA0038 Dunare – Oltenita se compune terirorial în felul următor:

Judetul Giurgiu: Prundu (2%)

Judetul Calarasi: Chirnogi (27%), Oltenita (1%)



Din punct de vedere morfologic situl face parte din lunca Dunării, care la nord este flancată de terasa ei

inferioară având altitudini cuprinse între 35 şi 38 m. Situl cuprinde atât porţiunea de Dunăre aflată între

Căscioarele-Chirnogi-Olteniţa, cât şi teren agricol ce face parte din incinta îndiguită Greaca-Argeş-Chirnogi.

De foarte multe ori, când nivelul Dunării este ridicat, terenurile agricole care fac parte din sit sunt inundate,

apa staţionând pe o perioadă mai lungă care poate ajunge şi la 40-50 de zile pe an. Evacuarea apei din

aceste terenuri se face prin două staţii de pompare. Datorită acestui aspect, pe culturile care ocupă 60%

din suprafaţa sitului se poate practica doar o agricultură în sistem extensiv, care este extrem de favorabilă

mai multor specii de păsări. Localizarea geografică în partea de sud a ţării împreună cu relieful de luncă

constituie unul din factorii importanţi care determină ca acest sit să aibă un climat temperat de tranziţie

caracterizat prin veri foarte calde, toamne lungi şi ierni foarte geroase dar care au frecvente perioade de

încălzire. Toate aceste caracteristici climatice atribuie sitului un rol deosebit de important în migraţia mai

multor specii de păsări care poposesc aici în timpul deplasărilor sau care se concentrează în vederea

realizării grupurilor de migraţie. În acest sens, toamna se pot vedea până la 30 de exemplare de barză

neagră şi până la 1500 de exemplare de barză albă. Din această specie, doar un număr mic de exemplare

provin din perechile care au cuibărit în zona sitului (43-46 de perechi), restul fiind exemplare care hoinăresc

după terminarea cuibăritului în alte zone din ţară şi se adună aici pentru a realiza stoluri de migraţie mari. În

sit a fost identificat un număr foarte mare de nevertebrate, cele mai multe dintre ele fiind acvatice,

reprezentate de viermi, scoici, crustacee şi foarte multe specii de insecte. La acestea se adaugă mai multe

specii de peşti, amfibieni şi reptile, toate asigurând o hrană bogată şi diversă speciilor de păsări.

Următoarele specii de interes comunitar pentru conservare au fost semnalate în număr foarte mare în sit în

timpul migraţiilor: stârcul galben, egreta mică, egreta mare, lopătarul, raţa roşie, ţigănuşul, piciorongul,

ciocîntorsul şi cormoranul mic. Se mai pot întâlni destul de frecvent şi stârcul pitic, stârcul de noapte,

ferestraşul mic, bătăuşul, fluierarul de mlaştină, chira de baltă, chira mică, chirighiţa neagră, chirighiţa cu

obraz alb. Mai rar au fost observate în habitatele sitului exemplare de prundăraş de sărătură şi chiar

pelican creţ. Această specie rămâne în număr mare să ierneze în bălţile aflate de-a lungul Dunării,

realizând deplasări între bălţile şi lacurile bogate în peşte care nu îngheaţă complet. Tot în timpul migraţiilor

apar şi până la patru exemplare de gaie neagră. În habitatele acvatice ale sitului sunt semnalate ca şi

cuibăritoare următoarele specii de interes comunitar pentru conservare: raţa roşie (25-30 de perechi),

stârcul pitic (40-50 de perechi), eretele de stuf (8-11 perechi), ciocîntorsul (8-12 perechi), piciorongul (22-24

de perechi). Cresteţul pestriţ a fost semnalat ca şi cuibăritor, chiar dacă nu în fiecare an şi nu cu multe

perechi. Malurile Dunării sunt folosite pentru cuibărit de pescărelul albastru, prigoare şi lăstunul de mal.

Pădurile de luncă şi zăvoaiele care ocupă 18% din suprafaţa sitului sunt habitat pentru foarte multe specii

de păsări precum ciocănitoarea pestriţă mare, grangurele, pitulicea mică, ochiul boului, cinteza de pădure,

cănăraşul, florintele, scatiul, sticletele, pupăza, cucul, graurele, muscarul sur, pitulicea sfârâitoare, sturzul

cântător, mierla neagră. În culturile agricole cuibăresc mai multe perechi de ciocârlan, ciocârlie, codobatură

galbenă şi presură sură. Culturile cerealiere sunt foarte importante în timpul iernii pentru că asigură hrana

cârdurilor de gâşte şi gârliţe care rămân să ierneze în aceste zone. Sursa: http://dev.adworks.ro/natura/situri/41/Dunre---Oltenia.html

http://dev.adworks.ro/natura/situri/41/Dunre---Oltenia.html



2.2.7. Rețeaua hidrografică

Hidrografia de suprafaţă este caracterizată de prezenţa Dunarii şi a Argeşului. Comuna se află la 1.7 m sub

cota de avertizare în caz de inundaţii cauzate de Dunăre. Fluviul Dunărea are în acest sector lărgimea între

600 şi 1000 m fiind este navigabil, cel mai apropiat port fiind Olteniţa. Râul Argeş în sectorul final curge pe

un singur fir, având lăţimea între 60-120 m.

În lunca Argeşului, Torpilele, Sovăiţa se bifurcă chiar în cuprinsul vetrei localităţii, braţul apusean preluând

odinioară un lac mlăştinos în centrul vetrei sub fruntea terasei joase, acum lacul fiind drenat de un canal de

cca. 3 m. Braţul răsăritean se uneşte cu Torpilele, face alte două braţe scurte dintre care unul este mai

băltit, apoi se continuă spre Dunăre.

O altă categorie de ape de suprafaţă în lunca Dunăre – Argeş este constituită dintr-o reţea clasică de

irigaţie pentru orezăriile fostelor IAS-uri, aflate la sud de Chirnogi şi de şoseaua Olteniţa – Chirnogi şi

pentru culturile de orez si porumb ale fostelor CAP-uri care se întind şi la nord de şosea. Pentru

alimentarea lor s-a construit canalul Clăteşti de cca. 12 km lungime, alimentat gravitaţional cu apă din

Argeş.

Împotriva inundaţiilor Dunării cât şi a revărsării Argeşului au fost construite diguri care apăra partea de

vatră a localităţii situate la lunca: digurile incintelor de orezării până la Dunăre şi Argeş, diguri pe partea de

nord a şoselei Chirnogi – Olteniţa, diguri pentru apărarea părţii de nord a vetrei Chirnogi faţă de viiturile

Argeşului.

Lângă acest ultim dig a fost executat un canal exterior care colecta apele de şiroire şi pe cele din privalurile

Şovăiţei şi Torpilele, în prezent acesta fiind secţionat datorită lucrărilor la canalul Dunăre – Bucureşti,

consecinţa fiind unele băltiri în zona de nord-vest a localităţii. De asemenea există un dig de apărare pe

malul Dunării, care se închide la digul de incintă a orezăriei lângă gura Argeşului.

Adâncimea pânzei freatice la fântâni este de 6 – 7 m pe luncă, 6 – 9 m pe terasa joasă, până la şoseaua

Radovanu, 8 – 15 m pe aceeaşi terasă la vest şi sud de şosea (în zona primăriei), 20 – 25 m pe terasa a

doua şi peste 30 m pe campul înalt.

2.3. Patrimoniul cultural, natural şi turismul

Conform site-ului primăriei www.primariachirnogi.ro „există numeroase urme arheologice descoperite pe

teritoriul comunei Chirnogi, este atestată existenţa omului şi dezvoltarea social – economică din cele mai

vechi timpuri, mai precis în cursul anului 1922 sub îndrumarea domnului Vasile Pîrvan, cu prilejul unor

cercetări arheologice a fost descoperit un fragment ceramic ornamentat cu motive decorative caracteristice

culturii Boian (faza Bolintineanu – cultură neolitică – circa 4.000 – 3.400 î.en.) fragment care face parte

dintr-un vas cu picior.” Comuna Chirnogi are 8 obiective înscrise pe lista monumentelor istorice (2004).




Comuna Chirnogi deține o bibliotecă publică și 3 biblioteci școlare însumând un total de 21.777 volume și

având 460 cititori activi.

Potențialul turistic al reliefului

Relieful teritoriului se desfăşoara pe două mari unităţi geomorfologice:

- Lunca Dunării (contopită cu lunca finală a Argeşului)

- Câmpia Burnazului la est

În general, teritoriul comunei este alcătuit la suprafaţă din depozite cuaternare (aluviuni de luncă, loess şi

depozite loessoide de Burnaz) care pot ridica dificultăţi în cazul realizării unor construcţii mai mari fiind

necesară executarea de sondaje geotehnice prealabile pentru fiecare amplasament.

Pe scheletul de luncă şi câmpie se grefează mai multe unităţi geomorfologice având din punct de vedere al

aspectelor de organizare a teritoriului următoarele caracteristici principale:

A. Lunca Dunării este la o altitudine absolută (faţă de nivelul mării) între 15 – 16 m, cu o pantă longitudinală

foarte scăzută de cca. 6 m/km, cu un microrelief frământat de ape, cu forme naturale pozitive (grinduri,

zatoane, capuri, manile), şi negative (albii de râuri, privaluri, jepse permanente, temporare sau părăsite

definitiv de ape).

Se adaugă un labirint de forme antropice (diguri si canale) care crează un peisaj geografic cu totul deosebit

în acest sector dunărean. Lungimea luncii dunărene este aici de 10 km în amonte de Cascioarele şi de

5,00 km la Chirnogi, pe malul românesc.

Lunca Argeşului se grefează în sectorul final pe conul de dejecţie al râului, care ridică fundul râului până la

altitudinea absolută de 22,50 m, în dreptul satului Clăteşti (la est de Chirnogi).

Panta longitudinală medie a acestui con este de 85 m/km, adică mult mai mare decat panta luncii

dunărene. Capătul de jos al conului realizat de viiturile Dunării poate fi considerat ca linie morfologică între

cele două lunci, care la suprafaţa terenului nu poate fi sesizată cu ochiul liber.

Spre capătul luncii Argeşului şi la marginea de vest este amplasată vatra localităţii Chirnogi, în proporţie de

cca. 2/3 – străbătută de braţele fostului prival Sovăita cu un crampei de cca. 2,5 km lungime şi 200 – 500 m

lăţime, ocupat mai mult de jumătate de vatra satului.

B. Podul sau podina de câmpie este uşor învăluit de câteva crovuri destul de mari, în care apele meteorice

întreţin vreme îndelungată o umiditate relativă, influenţând pozitiv sau negativ (după starea generală a

vremii) starea culturilor.

Accidentul de teren cel mai pregnant este valea Zboiului, de aproximativ 18 km lungime, pe ultimii 2 km

cotind brusc către lunca Dunării (lângă Căscioarele). Valea este puternic meandrată şi adâncită, cu fundul

destul de larg (în medie 100 m) şi de plat, pentru a favoriza stagnarea apelor.

Pantele de racord între luncă, terase şi poduri de câmpie sunt terenuri cu înclinări variate, mai accentuate

înspre Dunăre decât înspre Argeş sau spre valea Zboiului. Fenomene de pantă se văd sub formă de

ravane, râpe etc., însă nu prea ample.



2.4. Caracterizare socio-demografica

2.4.1. Caracteristici demografice

În contextul în care Uniunea Europeană este alarmată de îmbătrânirea populației, model demografic

caracterizat prin scăderea ratei natalității manifestată concomitent cu sporirea speranței de viață, reflectată

într-o structură a populației cu o vârstă mai înaintată, această analiză trebuie să urmărească îndeaproape

care sunt implicațiile la nivelul populației cu vârstă școlară, asistenței medicale, participării la forța de

muncă, sistemului de protecție socială, sistemului de securitate socială și asupra segmentului finanțelor

publice, etc. Analiza modificărilor demografice înregistrate la nivelul unei comune oferă informații cu privire

la tendințele demografice din următoarea perioadă.

Populatia comunei Chirnogi conform datelor finale ale Recensamantului Populației și Locuințelor 2011 se

ridica la un numar de 7.455 de locuitori, în scădere față de Recensământul anterior din anul 2002 când se

înregistrau 8.136 de locuitori, reprezentând 2,43% din populația județului Călărași. Din cei 7.455 de

locuitori 3.727 sunt de sex masculin și 3.728 de sex feminin.

Desi la nivel judetean perioada 2002-2007 a fost caracterizata de un deficit natural considerabil, comuna

Chirnogi alături de alte unități administrativ-teritoriale a înregistrat o evoluție demografică negativă.

Observând evolutia populatiei comunei se constata o scădere continuă în perioada 1992-2011.

Tabel 3 - Evolutia populatiei la recensaminte (numar locuitori)

Anii 1992 2002 2011

Comuna Chirnogi 8.301 8.136 7.455

Judetul Călărași 338.804 581.628 550.846

Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de www.insse.ro

http://www.insse.ro/



Figura 6 – Evolutia populației comunei Chirnogi la recensăminte

Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate www.insse.ro

Evolutia demografica din ultimele două decenii este caracterizată prin sporul natural negativ, cât si prin

migrația unor locuitori către alte zone, cauzată în principal de motivația economică.

Cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă şi a populaţiei active este necesară pentru fundamentarea

programelor de dezvoltare economică şi socială.

Populatia comunei Chirnogi, conform datelor finale ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul

2011 se ridică la un număr de 7.455 de persoane.

Comuna Chirnogi este o localitate compactă fără să existe sate aparținătoare unității administrativ

teritoriale.

Tabel 4 – Structura populației Chirnogi defalcat pe sexe

Comuna Chirnogi si satele componente

Sexul Total populatie stabila Masculin Feminin

COMUNA CHIRNOGI 3.727 3.728 7.455 Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de http://www.ecoduri.com/ (rezultate ale recensamantului

populatiei din anul 2011 puse la dispozitia tuturor de Institutul National de Statistica)

Structura pe sexe a populatiei

În ceea ce priveste structura pe sexe, cei 7.455 de locuitori ai comunei Chirnogi (recensamant 2011) se

impart in 3.728 femei, respectiv 3.727 barbati, diferenta dintre cele doua categorii fiind de 1 persoana in

favoarea populatiei feminine.


http://www.ecoduri.com/




Figura 7 – Populația comunei Fărărgău, pe sexe în anul 2011

Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de http://www.ecoduri.com/ (rezultate ale recensamantului


Conform raportului primarului la finele anului 2013, la nivelul intregii comune s-au inregistrat 69 de nasteri

si 103 de decese

Structura populatiei pe grupe de varstă

Tabel 5 – Populația stabilă pe sexe și grupe de varstă în comuna Chirnogi

-nr. populatie –

sub 5 5-9

10-14

15-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

85 si peste

Femei 3728 149 147 207 215 208 181 207 242 310 178 214 259 279 222 261 224 144 81 Barbati 3727 188 206 214 207 255 243 221 247 356 213 234 220 226 191 200 163 100 43

Total 337 353 421 422 463 424 428 489 666 391 448 479 505 413 461 387 244 124

Sursa: http://www.ecoduri.com/ (rezultate ale recensamantului populatiei din anul 2011 puse la dispozitia tuturor

de Institutul National de Statistica)







Figura 8 – Structura populației stabile pe sexe și grupe de vârstă în comuna Chirnogi



Analizând structura populației comunei Chirnogi pe grupe de vârstă și ținând cont de gruparea pe sexe se

constată următoarele:

Grupa 0-19 ani – populația de gen masculin are un ușor avans față de cea de gen feminin,

depășind-o în valori absolute cu 93 persoane;

Grupa 20-59 ani – populația de gen feminin este devansată în valori absolute, de populația de gen

masculin, diferența fiind de 190 persoane;

Grupa peste 60 ani – balanța înclină în favoarea persoanelor de gen feminin, care la nivelul acestei

grupe dețin majoritatea, respectiv 1211 persoane, față de 923 persoane de gen masculin.





Figura 9 – Populația stabilă a comunei Chirnogi, pe grupe de vârstă



Analizând datele cu privire la structura populației stabile pe grupe de vârstă și sexe observăm că la nivelul

comunei, paritatea populației de gen feminin și masculin este echilibrată.

Populația cu vârstă școlară deține o pondere mai scăzută ca urmare a scăderii ratei natalității în ultimii ani,

scăderea ratei fertilității și a modificării comportamentului demografic al femeilor.

Raportându-ne la proiectarea structurii ocupaționale, la nivel de comună, trebuie asigurate locuri de muncă

cu o calificare specifică, în mod egal pentru femei și pentru bărbați.

Figura 10 – Populația stabilă pe sexe și stare civilă în comuna Chirnogi









Structura etnica a populatiei

Populatia unitatii administrativ-teritoriale Chirnogi, la recensamantul din 2011, are urmatoarea structura pe

etnii:

locuitori de nationalitate romana – 74,80% ;

locuitori de nationalitate roma – 20,25%

locuitori de alta nationalitate (nedeclarata) – 4,95% ;

Figura 11 – Populația comunei Chirnogi, pe etnii



Daca la nivelul judetului Călărași principalele grupuri etnice sunt romanii si romii, in comuna Chirnogi

procentele grupurilor minoritare din totalul populatiei sunt modrat scăzute, comuna avînd un grad ridicat de

omogenitate etnica si sociala.

Tabel 6 - Structura populației comunei Chirnogi și a satelor componente, după etnie

-nr. populatie-

Comuna / Localitate componenta

Total populatie

stabila Romani Maghiari Romi Germani

Alta etnie

Informatie nedisponibila

COMUNA CHIRNOGI 7455 5576 * 1510 * 6 363









Structura populatiei dupa religie

Structura populației după religie relevă faptul că predomină credincioșii ortodocși, în pondere de 93,25%.

Alte religii declarate la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011: sunt greco-catolica, creștini după

evanghelie și persoane care nu și-au declarat religia.

Structură după religie a populaţiei Chirnogi, conform datelor ultimului recensământ (2011), este prezentată

în tabelul de mai jos:

Tabel 7 – Structura după religie a populaţiei comunei Chirnogi

TIP RELIGIE Nr.

populaţie

Ortodoxă 6948

Greco catolică 136

Creștini după evanghelie 4

Religie nedeclarată 363



Figura 12 – Populația comunei Chirnogi, din punct de vedere confesional









Structura populatiei dupa nivelul de pregătire (populaţiei stabile de 10 ani şi peste)

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 62,74% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial

sau fără şcoală absolvită), 30,77% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi

6,49% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 361 persoane analfabete.

Structură populatiei dupa nivelul de pregătire a populaţiei Chirnogi, conform datelor ultimului recensământ

(2011), este prezentată în tabelul de mai jos:


Superior

Superior cu licenta Postliceal Liceal Profesional Gimnazial Primar

Fara scoala Analfabeti

Femei 116 108 34 730 645 992 642 174 79

Barbati 133 120 46 583 225 1066 1001 378 282

Total 249 228 80 1313 870 2058 1643 552 361 Sursa: http://www.ecoduri.com/ (rezultate ale recensamantului populatiei din anul 2011 puse la dispozitia tuturor


Mişcarea naturală a populaţiei

Elementele definitorii ale mișcării naturale sunt reprezentate de nașterile (intrările demografice naturale în

sistem) și decesele (ieșirile din sistem). Intensitatea intrărilor și ieșirilor pe cale naturală într-un sistem

demografic este exprimată prin natalitate (rata natalității), respectiv mortalitate (rata mortalității).

Natalitatea se exprimă pe baza raportului dintre numărul total al nașterilor (născuții vii) dintr-o anumită

perioadă de timp (de regulă – un an) și numărul mediu al populației din perioada respectivă. În mod

omonim se recurge la evaluarea mortalității. În baza componentelor menționate se determină bilanțul

demografic natural (sporul natural).

La nivel județului Călărași, sporul natural (diferența algebrică între numărul născuților vii și cel al

decedaților din rândul unei populații determinate, într-o perioadă de timp determinată) este negativ de mai

bine de un deceniu și jumătate.

Rata sporului natural al comunei Chirnogi este unul negativ in perioada 2003 – 2013, numărul născuților-vii

este mai mic decât numărul decedaților.

Tabel 9 – Evoluția sporului natural al comunei Chirnogi

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Nascuți vii 87 72 62 63 66 63 64 53 74 44 68

Născuți morți 0 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0

Decedați total 145 104 129 103 90 116 118 109 103 137 119

Decedati - sub 1 an 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1

SPOR NATURAL -58 -32 -67 -40 -24 -53 -54 -56 -29 -93 -51

Sursa: www.insse.ro






Pentru viitor, aşa cum o demonstrează şi situaţia demografică din celelalte ţări europene, şansele de

revigorare demografică prin creşterea numărului de naşteri vor fi scăzute, tendinţa fiind de reducere

continuă a numărului de copii pe care o familie decide să îi aibă.

În consecință, tendința sporului natural este de a se menține la nivelul actual și cel mai probabil va scădea

datorită, pe de o parte, a creșterii numărul deceselor fapt întărit și de ponderea relativ mare a populaţiei cu

vârsta de peste 50 ani (41,06% din total populație înregistrată la nivelul comunei Chirnogi, conform

Recensământul Populației și Locuințelor 2011).

Migraţia populaţiei

Evoluției speciei umane, răspândită astăzi pe întreaga planetă, îi este caracteristică, în anumite limite,

mobilitatea teritorială sau geografică, expansiunea și retracțiunea într-un anumit spațiu. Această

particularitate este cunoscută sub numele de migrație și poate fi definită drept mișcarea teritorială a

oamenilor atat în limitele unei țări cât și în afara lor. Migrațiile, în accepțiunea foarte largă a termenului,

implică ideea de deplasare, de schimbare de loc și de locuință. Termenul se referă atât la plecarea

individuală, la deplasarea grupelor umane, cât și la mișcările sezoniere, în căutare de lucru. Totodată, și

deplasamentul internațional de populație (pe o oarecare durată) este considerat drept migrație.

Această mişcare este corelată cu procesele de dezvoltare şi schimbările economice, de structură socială

sau de calitate a vieţii. Alături de mişcarea naturală a populaţiei, migrația populației contribuie la creşterea

sau scăderea populaţiei, dată de soldul migratoriu.

Persoanele temporar absente – în această categorie sunt incluși: studenţii, persoanele în detenţie,

persoanele înrolate în Armată şi persoanele plecate peste hotarele ţării cu durata absenţei de peste un an.

Persoanele temporar absente în comuna Chirnogi sunt în număr de 157 persoane și au următoarea

structură:

Tabel 10 – Migrația populației comunei Chirnogi

Categorii Total populatie (nr. persoane)

Masculin Feminin

Persoane prezente 6.991 50,25% 49,75%

Persoane temporar absente din care, plecate: 157 47,77% 52,23%

in tara 31 48,39% 51,61%

in strainatate 126 47,62% 52,38%

Persoane plecate pentru o perioada indelungata din care, plecate:

264 48,11% 51,89%

in tara 96 45,83% 54,17%

in strainatate 168 49,40% 50,60%

Persoane temporar prezente 21 47,62% 52,38%

Populatia stabila 7.148 50,20% 49,80%

Sursa: http://www.calarasi.insse.ro/ și http://www.recensamantromania.ro/

http://www.calarasi.insse.ro/

http://www.recensamantromania.ro/



Persoane temporar prezente, în această categorie fiind incluși: studenţii, persoanele în detenţie,

persoanele înrolate în Armată şi persoanele venite din afara hotarelor ţării cu durata prezenței de peste un

an, din comuna Chirnogi sunt în număr de 21 persoane.

Astfel, la nivelul comunei Chirnogi bilanțul migrațional înregistrează valori negative ridicate, bazându-se

numai pe plecări și mai puțin pe intrări.

Figura 13 – Mișcarea populației comunei Chirnogi în anul 2011

Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate www.recensamantromania.ro

Calitatea locuirii

Comuna Chirnogi numara 2.305 de locuinte conventionale conform datelor din recensamantul anului 2011,

iar indicele de locuire al acesteia este de 3,23 persoane/locuinta. Suprafata totala a comunei este de

196,95 kmp din care spatiul intravilan are o suprafata de 560,33 ha. Densitatea populației raportata la

supravata intravilana este de 1.330 locuitori/km².




Figura 14 –Structura locuințelor în comuna Chirnogi în anul 2011

Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate www.recensamantromania.ro

Zona rezidentială cuprinde locuinte individuale, marea majoritate de tip P, existand totusi si unele

constructii de tip P+ 1 si P+2. Starea generala si confortul locuintelor difera de la un caz la altul, in functie

de perioada de executie sau renovare sau de materialele utilizate.

Vatra localitatii s-a dezvoltat de o parte şi de alta a drumului naţional DN41 Olteniţa – Giurgiu. Comuna se

află atât sub influenţa municipiului Olteniţa cât şi a municipiului Bucureşti, deplasările pentru muncă ale

locuitorilor navetişti vizând ambele municipii. În prezent localitățile au un fond construit omogen care

pastrează formele și materialele tradiționale din zonă. Majoritatea construcțiilor au regim parter care sunt

așezate pe loturi individuale.

Locuintele sunt racordate în proportie de 97,6% la reteaua de energie electrica, in timp ce doar 2,2%

beneficiaza de încălzire cu centrala termică proprie. Restul locuintelor folosesc ca sursa de încălzire

lemnul. Reteaua de alimentare cu apa potabila respectiv instalatia de canalizare deserveste circa 31,3%

din locuintele totale.

2.5. Social

2.5.1. Infrastructura socio-educationala

Invatamantul reprezinta unul din procesele de baza ale unei comunități, cu rolul de a orienta si consolida

viziunea pentru dezvoltarea personala si profesionala, atat a beneficiarilor directi ai actului de predare, cat

si a comunitatii locale in sine.

In comuna Chirnogi conform datelor INSSE din anul 2013 existau 2 scoli cu clasele I-VIII, având un număr

de 559 elevi, iar copii îmscriși în sistemul educațional preșcolar în număr de 148. La nivelul anului 2013




funcționau 4 grădinițe conform raportului primarului. Școlile din comună au fost modernizate în perioada

2007-2013 prin acesarea de finanțări prin Programul Operațional Regional și prin Compania Naţională de

Investiţii. Infrastructura educatională a comunei Chirnogi este sustinuta de 37 de cadre didactice. Corpul

profesoral este format din cadre didactice tinere, calificate, cu vechime si experienta.

Din totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste, 62,74% au nivel scăzut de educaţie (primar, gimnazial

sau fără şcoală absolvită), 30,77% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi

6,49% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 361 persoane analfabete.

Structură populatiei dupa nivelul de pregătire a populaţiei Chirnogi, conform datelor ultimului recensământ

(2011), este prezentată în tabelul de mai jos:


Superior

Superior cu licenta Postliceal Liceal Profesional Gimnazial Primar

Fara scoala Analfabeti

Femei 116 108 34 730 645 992 642 174 79

Barbati 133 120 46 583 225 1066 1001 378 282

Total 249 228 80 1313 870 2058 1643 552 361 Sursa: http://www.ecoduri.com/ (rezultate ale recensamantului populatiei din anul 2011 puse la dispozitia tuturor


Cauze locale identificate:

Lipsa resurselor financiare necesare continuării studiilor

Implicarea copiilor în activitățile agricole

Modelul educațional oferit de părinți/familie

Pondere semnificativă a familiilor dezorganizate/monoparentale

Încrederea scăzută în educație în favoarea muncii fizice

Mariajul timpuriu mai ales în rândul femeilor

Persoanele cu studii superioare din comunitate activează în general în instituțiile cu importanță

semnificativă la nivelul comunității locale: școli, biblioteci, primărie, dispensar medical, poliție, Direcții

agricole, etc.

In cadrul comunei a fost creata o baza sportiva exterioara „Olimpia” - teren de fotbal cu gazon artificial,

proiect realizat de Primaria Comunei Chirnogi din fondurile locale ale acesteia.

2.5.2. Infrastructura de sanatate publica

Numarul de locuitori care corespunde unui medic la nivelul comunei Chirnogi este de 1.864 in comuna

existand 5 cabinete medicale (inclusiv cabinet stomatologic) cu personal reprezentat de 3 medici, 2

stomatologi si 7 asistenți medicali și 1 farmacist.

In comuna nu exista spitale, fiind la o distanta mica de orasul Oltenița si pentru cazurile extreme de boala

se apelează la serviciile Spitalului Judetean Călărași din Municipiul reședință de județ Călărași. Nu s-au

inregistrat, anumite boli, in afara celor comune in majoritatea zonelor.





Din cauza infrastructurii insuficient dezvoltate, majoritatea locuitorilor comunei Chirnogi sunt nevoiți să

parcurgă distanțe destul de mari până în orașele din apropiere pentru a beneficia de servicii medicale și

asistență medicală de urgență.

In ceea ce priveste medicina veterinara in comuna exista un dispensar veterinar reprezentat de un medic

veterinar.

2.5.3. Infrastructura culturala

Conform site-ului primăriei www.primariachirnogi.ro „există numeroase urme arheologice descoperite pe

teritoriul comunei Chirnogi, este atestată existenţa omului şi dezvoltarea social – economică din cele mai

vechi timpuri, mai precis în cursul anului 1922 sub îndrumarea domnului Vasile Pîrvan, cu prilejul unor

cercetări arheologice a fost descoperit un fragment ceramic ornamentat cu motive decorative caracteristice

culturii Boian (faza Bolintineanu – cultură neolitică – circa 4.000 – 3.400 î.en.) fragment care face parte

dintr-un vas cu picior.” Comuna Chirnogi are 8 obiective înscrise pe lista monumentelor istorice (2004).

Comuna Chirnogi deține o bibliotecă publică și 3 biblioteci școlare însumând un total de 21.777 volume și

având 460 cititori activi.

2.6. Mediu

Dezvoltarea economică în ultimii ani a înregistrat pe lângă o serie de aspecte pozitive și un impact negativ

asupra mediului înconjurător și a calității sănătății populației datorită poluării aerului, apei, solului. S-au

identificat câteva sectoare economice care au determinat în mod direct creșterea cantității de emisii de

CO2 emanate în atmosferă la nivelul Regiunii Sud Muntenia: industria energetică, industria metalurgică,

industria chimică, transporturile, în principal.

Conform Planului de dezvoltare Regională: ,,Presiunile asupra stării de calitate a solurilor din regiunea Sud

Muntenia , sunt determinate de:

1. Utilizarea de îngrășăminte chimice – la nivelul anului 2011 se constată că s-au utilizat îngrășăminte

naturale în proporție de 96,61% și îngrășăminte chimice de 2,48%.

2. Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare) - în anul 2011 cantitatea de produse

fitosanitare (1673,772 tone) utilizate în regiunea Sud Muntenia a scăzut faţă de anul 2010 (2560,704 tone),

astfel cel mai mare procent este reprezentat ca și în anul 2010 de fungicide de 37,7%, urmat de 36,16%

erbicide și 24,1% insecticide, în timp ce insectofungicidele și insectoacaricidele au fost utilizate într-un

procent mai mic de 1,8% și respectiv 0,24%.

3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice – dejecțiile provenite de la porci și păsări (cele șase mari

complexe de creștere a animalelor și păsărilor plus alte șase complexe zootehnice de dimensiuni reduse

din județul Argeș), precum și nămolul provenit din stațiile de epurare, răspândite pe sol fără o tratare

prealabilă, reprezintă o sursă potențială de poluare a solului și pot prejudicia buna exploatare a acestuia.

4. Activităţile poluante din sectorul industrial – sunt de menționat aici cele din industria petrolieră (extracţia,

depozitarea carburanţilor, depozitele de şlam din județele Argeș, Dâmbovița şi Prahova), exploatarea

substanţelor minerale utile (exploatări miniere, cariere, balastiere - localizate în special în albiile minore sau

în zonele de terasă ale râurilor Argeş, Dâmboviţa şi Ialomiţa);




5. Poluările accidentale - în anul 2011 la nivelul regiunii au avut loc 111 poluări accidentale cu efecte

asupra solului față de 109 în anul 2010. Cauzele principale ale producerii acestor poluări au constat în

defecţiuni tehnice şi coroziune avansată la sondele şi conductele ce aparţin operatorilor economici din

regiune care îşi desfăşoară activitatea în domeniul extracţiei ţiţeiului şi transport prin conducte.”

Potenţialul natural şi economic de care dispune judeţul Călăraşi face ca agricultura să constituie un sector

de bază în economia judeţului. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre culturile de cereale

boabe, plantele uleioase şi plante de nutreţ, judeţul Călăraşi fiind cunoscut pentru culturile de grâu şi

secară (ocupând locul 2 la nivel regional ), producţia de orz şi orzoaică (locul 1 la nivel regional) şi

producţia de floarea-soarelui (locul 3 la nivel regional).

Procesele de restructurare economică din ultimii 15 ani, au determinat restrângerea semnificativă a

activităţilor industriale energofage, cel mai puternic afectată fiind industria chimică. Totodată, utilizarea unor

metode moderne de producţie și a unor tehnologii industriale avansate au permis o creştere economică

fără a mări proporţional consumul de energie.

Regiunea Sud Muntenia dispune de un potențial variat de valorificare a surselor regenerabile de energie,

cel mai mare potențial deținându-l biomasa și energia solară.

2.6.1. Factorul de mediu aer

În prezent, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici din judeţul Călăraşi pot fi caracterizate ca având, în

general un impact mediu sau redus asupra calităţii aerului, datorat în principal, restructurării economice în

mai multe sectoare de activitate, precum şi extinderii utilizării gazelor naturale drept combustibil de către

societăţile comerciale, ca şi pentru încălzirea rezidenţială şi instituţională.

Deşi pe teritoriul judeţului nu mai există obiective industriale majore, în ultimii ani a crescut contribuţia

surselor de tip urban la poluarea aerului. Acest fenomen este generat de intensificarea traficului rutier,

menţinerea şi extinderea sistemelor proprii pentru încălzirea rezidenţială, creşterea volumelor de deşeuri

spitaliceşti, extinderea reţelelor de staţii de distribuţie a carburanţilor.

Aceste tipuri de surse pot genera, în anumite condiţii de emisie, meteorologice şi/sau în anumite perioade

ale anului, creşterea concentraţiilor de poluanţi peste valorile limită pentru protecţia receptorilor, în arii mai

mult sau mai puţin extinse.

Starea atmosferei pe teritoriul judeţului Călăraşi a fost evaluată pe baza aspectelor referitoare la poluarea

de impact produsă de dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fenol, particule

sedimentabile şi particule în suspensie, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia emisiilor de gaze cu

efect de seră. Impurificarea aerului în aşezările urbane din judeţul Călăraşi se datorează în principal

activităţilor industriale, traficului rutier, emisiilor de noxe datorate încălzirii locuinţelor cu sisteme proprii

bazate pe utilizarea combustibililor solizi precum şi eroziunii eoliene care determină antrenarea de particule

de pe sol. Analizând flora sălbatică din judeţul Călăraşi, din punct de vedere al poluării, se poate

concluziona că pericolul esenţial în dispariţia acesteia îl constituie erbicidele care se administrează pe

canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, zone de baltă de către unele societăţi.



,,Datorită implicării operatorilor economici şi a autorităţilor locale, problema calităţii aerului în municipiul

Călăraşi tinde spre îmbunătăţire.

Această tendinţă de îmbunătăţire a calităţii aerului s-a realizat prin mai multe modalităţi, cum ar fi :

- operatorii economici care se află sub incidenţa directivelor europene au luat măsuri pentru limitarea

emisiilor prin aplicarea măsurilor cuprinse în programele de conformare, astfel încât să se respecte

cerinţele BAT şi limitele impuse prin autorizaţiile de mediu.

În acest sens, în anul 2013 nu au fost cazuri de sistare a activităţii economice pe teritoriul judeţului Călăraşi

din cauza neconformării operatorilor economici faţă de cerinţele prevăzute în autorizaţiile de mediu.

- monitorizarea online a emisiilor de către operatorii economici SC TENARIS SILCOTUB (fost SC

DONASID SA) şi SC SAINT GOBAIN GLASS ROMANIA SRL.Rezultatele automonitorizării şi a

determinărilor efectuate de către operatorii economici, conform termenelor prevazute în autorizaţiile

integrate de mediu, nu au pus în evidenţă depăşiri ale indicatorilor monitorizaţi fata de valorile prevăzute de

Autorizaţia Integrată de Mediu, dar şi faţă de normativele în vigoare.

- îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor interioare din municipiul Călărași prin refacerea și modernizarea

străzilor interioare din municipiul Călărași

- reducerea impactului traficului intern asupra calităţii aerului.”

Sursa: RAPORTUL ANUAL PRIVIND STAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN JUDEŢUL CĂLĂRAŞI ÎN ANUL 2013

2.6.2. Factorul de mediu apă

,,Apa reprezintă o resursă naturală, regenerabilă, vulnerabilă și limitată, element indispensabil pentru viață

și societate, materie primă pentru activități productive, sursă de energie și cale de transport, factor

determinant în menținerea echilibrului ecologic.

O problemă importantă în legătură cu folosirea apei o constituie lupta împotriva poluarii acesteia.

Principalele forme de poluare a apei, în funcție de sursele și natura lor sunt:

- poluarea organică (au ca sursă principală deversările menajere din orașe);

- poluarea toxică (sursa principală de poluare o reprezintă industria);

- poluarea bacteriană (afectează calitatea apei potabile);

- poluarea termică (provenită de la apele de răcire din industrie care sunt evacuate în stare caldă);

- poluare chimică (principalele surse de poluare sunt: îngrășămintele chimice, petrolul, diferite substanțe

chimice deversate de întreprinderi industriale);

- poluarea biologică.

Resursele de apă ale judeţului Călăraşi sunt constituite din ape de suprafaţă - fluviul Dunărea, râuri şi ape

subterane.

În spatiul hidrografic administrat de Administratia Bazinala Buzau – Ialomita au fost identificate si delimitate

18 corpuri de apa subterana freatica; dintre acestea doar in 3 sunt monitorizate foraje din judetul Calarasi:

ROIL 11, ROIL 14 si ROIL 17, iar din 2010, in judetul au fost monitorizate foraje si din 3 corpuri de apa care

apartin ABA Arges-Vedea. Cu exceptia municipiilor Calarasi si Oltenita care au ca sursa de alimentare cu

apa potabila fluviul Dunarea, celelalte localitati urbane de pe teritoriul judetului sunt alimentate din surse de

apa subterana.



Reţeaua hidrografică a judeţului Călăraşi se află sub jurisdicţia Administraţiei Bazinale de Apă Buzău -

Ialomiţa şi a Administraţiei Bazinale de apă Argeş - Vedea.

La nivelul Județului Călărași strategia de bază pentru managementul durabil al resurselor de apă

presupune gestiunea şi implementarea cerinţelor Directivei Cadru Apă transpusă în Planurile de

management al Bazinelor hidrografice, pâna la obţinerea unui mediu funcţional şi durabil la nivelul

Bazinului hidrografic .

Ca acţiuni de bază pentru un management durabil al resurselor de apă, menţionăm:

- reducerea considerabilă a poluării organice

- acţiuni pentru reducerea poluării cu nitraţi a apelor subterane , obiectivul principal fiind

atingerea “stării chimice bune”

- reducerea poluării cu nutrienţi

- reducerea poluării cu substanţe prioritar pericuroase deversate în apele de suprafaţă

Implementarea Planului Bazinal şi punerea măsurilor lor în operare, sunt provocări pentru

toţi cei implicaţi în managementul apei si/sau a operatorilor din domeniul utilizării apei din

bazinele hidrografice.”

Sursa: Planul de dezvoltare a judeţului Călăraşipentru perioada 2014-2020

2.6.3. Factorul de mediu sol

În conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost

incluşi în clasa substanţelor toxice din apă. Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi importante cantităţi de

nitriţi, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de automobile şi ajung în sol asemeni metalelor

grele cu prin apele pluviale. Nitraţi şi nitriţi au efecte grave şi uneori ireversibile asupra omului. Conform

unei directive europene, statele membre au obligaţia să elaboreze programe de acţiune pentru zonele

identificate ca fiind poluate cu nitriţi din surse agricole.

,,Datorită gradului scăzut de industrializare, zonele agricole din judeţ sunt mai puţin afectate de factorii

poluanţi caracteristici acesteia, în schimb suportă acţiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt:

eroziunea, sărăcia în substanţe nutritive şi poluarea chimică, factori ale căror efecte negative sunt evidente

în productivitatea agricolă şi calitatea mediului de trai.

Folosirea pe scară largă a substanţelor chimice pentru tratarea solurilor şi a culturilor în contextul practicării

de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive, a influenţat negativ calitatea apelor subterane, gradul de

poluare al acestora fiind destul de ridicat. O problemă deosebită o constituie de asemenea şi depozitarea

deşeurilor menajere şi nemenajere, judeţul dispunând de un număr redus de locuri de depozitare ecologică

a acestora.

Presiunile asupra stării de sănătate a solurilor în judeţul Călăraşi, sunt determinate de:

- Utilizarea de îngraşăminte chimice

- Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare)

- Soluri afectate de reziduuri zootehnice

- Poluările accidentale”




2.6.4. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor

Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului, aceste presiuni includ epuizarea resurselor

neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol

provenite din activităţi miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de deşeuri. Locuinţele,

alimentele şi mobilitatea justifică cea mai mare cotă de utilizare a resurselor şi de exercitare a presiunii

asupra mediului.

Eliminarea deşeurilor poate determina un impact asupra sănătăţii şi a mediului, prin emisiile în aer, apă de

suprafaţă şi pânza freatică, în funcţie de modul în care acestea sunt gestionate.

Activitatea de reciclare a deşeurilor oferă surse alternative de materii prime şi contribuie la reducerea

presiunii poluante a deşeurilor asupra mediului.

În judetul Călărași se desfășoară proiectul ISPA „Sistem Integrat de Management al Deșeurilor solide în

judetul Calarasi” care prevede:

- colectarea selectivă a deșeurilor și transportul specializat;

- sortarea deșeurilor pe amplasamentul depozitului din comuna Ciocănești, județul Calarasi;

- depozitarea deșeurilor solide, respectiv:

a)stocarea temporară a deșeurilor – stații de transfer: Lehliu-Gara, Oltenița și Călărași;

b)depozitare finală – depozit conform de deșeuri nepericuloase în comuna Ciocanești, judetul Calarasi;

- compostarea deșeurilor biodegradabile, stație de compostare centralizată a deșeurilor pe amplasamentul

depozitului judetean din comuna Ciocanesti, jud. Calarasi;

- închiderea depozitelor de deșeuri existente neconforme: Fundulea, Lehliu-Gara, Călărași, Oltenița.


2.7. Amenajarea si echiparea teritoriului

2.7.1. Infrastructura rutieră

Conform datelor oferite de compartimentul de specialitate din cadrul primariei, reţeaua rutieră este

compusă din:

- DN41 (12 km pe teritoriul comunei), cu îmbrăcăminte permanentă (asfalt), care se prezină în stare bună

- DJ411 (4 km pe teritoriul comunei) asfaltat, care se prezintă în stare satisfacatoare

- străzi interioare 3,5 km asfalt, care se prezintă în stare bună

- străzi interioare 3 km piartă spartă, care se prezintă în stare proastă

2.7.2. Infrastructura tehnico-edilitară (energie electrică, termică şi regenerabilă, gaze naturale)

Alimentarea cu apă potabilă și canalizarea

Majoritatea populaţiei din comuna Chirnogi foloseşte în prezent apă din surse subterane care nu sunt în

totalitate sigure din punct de vedere sanitar, fiind expuse poluării din diverse surse.



La momentul actual reteaua de alimentare cu apă potabilă respectiv instalatia de canalizare deserveste

circa 31,3% din locuintele totale. Infrastructura de alimentare cu apă potabilă și canalizare (încă în lucru) se

compune din:

- 42 km rețea de alimetare cu apă potabilă

- 23 km rețea de canalizare

Alimentarea cu energie termică/încălzire centrală/gaze naturale

Locuințe care beneficiaza de încălzire cu centrala termică proprie reprezintă 2,2%. Restul locuintelor

folosesc ca sursa de încălzire lemnul.

Rețeaua de alimentare cu gaz este în curs de execuție și va avea o lungime de 15 km.

Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a localităţii este realizata din reţele de 20 kV (Dunărica I, II, derivaţia

Căscioarele) pe teritoriul localităţii existând un număr de 7 posturi de transformare astfel: PTA2748/100

KVA, PTA 2561/250 KVA, PTA 2528/100 KVA, PTA 2687/100 KVA, PTA 2686/160 KVA, PTA 2559/250

KVA, PTA 2800/250 KVA.

Lungimea rețelei de energie alectrică este de 52 km iar numărul de locuințe racordate este de 2249 (97,6%

totalul locuințelor).

Lungimea reţelei de iluminat public este de 42 km fiind iluminate 18 străzi.

Retele de telecomunicatie si mass-media

În general, infrastructura de telecomunicaţii în localitatea Chirnogi este bine dezvoltată, în prezent în

sistemul de telefonie fixă există mai multi operatori cel mai important fiind compania nationala Telecom și

T-mobile. Telefonia mobilă este însă bine reprezentată, de cele patru societăţii (ORANGE, VODAFONE),

gradul de acoperire prin telefonia mobile crescand datorita expansiunii tehnicii in telefonia fara fir.

Conexiunea la Internet a fost demarată rapid şi este folosită atât de mediul public, consumatori casnici cât

şi de mediul de afaceri si este asigurata atat de operatorii de telefonie fixa cat si de cei de telefonie mobile

in special pentru abonatii serviciilor de telefonie mobile.

Serviciile poștale sunt asigurate de furnizorul național Poșta Română. Complementar, există firme de

servicii poștale și de curierat private, care în baza unei comenzi asigură servicii pe raza comunei Chirnogi.

Deși nu există niciun centru de colectare pe raza comunei, coletele sunt depozitate la centrele regionale de

pe aria județului Călărași sau București.



2.8. Activităţi economice si dezvoltare locala

2.8.1. Investiţii existente

Principalele activități economice ale zonei sunt:

Cultivarea cerealelor;

Depozitarea și comercializarea produselor agricole.

În ceea ce privește facilitățile oferite investitorilor de către administrația locală, se numără existența rețelei

de apă potabilă şi curent electric situată pe DN 41 și a terenurilor pentru construcţii civile sau industriale ce

pot fi achiziționate la prețuri avantajoase.

2.8.2. Industrie și servicii

In urma analizei domeniului de activitate al firmelor înregistrate în comuna Chirnogi, după codul CAEN

principal, s-a constat faptul că sunt 87 societăți înregistrate in comuna:

Tabel 12 – Numărul firmelor înregistrate de pe raza comunei Chirnogi structirat pe coduri CAEN

CAEN 0111 – Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase

4

CAEN 0161 – Activitati auxiliare pentru productia vegetala 1

CAEN 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii 1

CAEN 2822 – Fabricarea echipamentelor de ridicat si manipulat 1

CAEN 3109 – Fabricarea de mobila n.c.a. 1

CAEN 3511 – Productia de energie electrica 2

CAEN 4120 – Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale 4

CAEN 4322 – Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat 1

CAEN 4333 – Lucrari de pardosire si placare a peretilor 2

CAEN 4339 – Alte lucrari de finisare 2

CAEN 4399 – Alte lucrari speciale de constructii n.c.a. 2

CAEN 4613 – Intermedieri in comertul cu material lemnos si materiale de constructii 1

CAEN 4618 – Intermedieri in comertul specializat in vanzarea produselor cu caracter specific, n.c.a. 1

CAEN 4621 – Comert cu ridicata al cerealelor, semintelor, furajelor si tutunului neprelucrat 1

CAEN 4661 – Comert cu ridicata al masinilor agricole, echipamentelor si furniturilor 1

CAEN 4671 – Comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate 2

CAEN 4673 – Comert cu ridicata al materialului lemnos si a materialelor de constructie si echipamentelor sanitare

2

CAEN 4675 – Comert cu ridicata al produselor chimice 2

CAEN 4711 – Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun

30

CAEN 4719 – Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare

5

CAEN 4730 – Comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule in magazine specializate 1



CAEN 4773 – Comert cu amanuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate 2

CAEN 4776 – Comert cu amanuntul al florilor, plantelor si semintelor; comert cu amanuntul al animalelor de companie si a hranei pentru acestea, in magazine specializate

1

CAEN 4778 – Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate 2

CAEN 4781 – Comert cu amanuntul al produselor alimentare, bauturilor si produselor din tutun efectuat prin standuri, chioscuri si piete

1

CAEN 4791 – Comert cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet 1

CAEN 5811 – Activitati de editare a cartilor 1

CAEN 4941 – Transporturi rutiere de marfuri 7

CAEN 5520 – Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata 1

CAEN 5630 – Baruri si alte activitati de servire a bauturilor 1

CAEN 6831 – Agentii imobiliare 1

CAEN 7500 – Activitati veterinare 1

CAEN 9329 – Alte activitati recreative si distractive n.c.a. 1

Total 87

Societăti comerciale de pe raza comunei Chirnogi angajează în medie 888 persoane (sursa: listafirme

2013). 19 dintre societățile comerciale au cel putin un angajat la nivelul anului 2013 iar SC AGRO

CHIRNOGI SA angaja la vremea respectivă 671 de persoane (nr. mediu de angajați pentru anul 2013).

Cifra de afaceri generată de societățile de pe raza comunei este de 906.038.170 lei.

Luând în considerare criteriul număr de salariați

Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai

puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi/sau

deţin active totale de până la 43 de milioane de euro.

Întreprinderile micro, mici şi mijlocii (IMM) joacă un rol esenţial în economia naţională. Ele reprezintă o

sursă de abilităţi antreprenoriale, inovare şi creare de locuri de muncă. Totuşi, ele sunt adeseori

confruntate cu imperfecţiunile pieţei. IMM-urile au de multe ori dificultăţi în obţinerea de capital sau credite,

mai ales în faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea să reducă accesul la noi tehnologii sau

inovare.

De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezintă una din priorităţile Comisiei Europene pentru creşterea

economică, crearea de locuri de muncă şi coeziune socială şi economică.

2.8.3. Agricultură

Conform datelor furnizate de Direcția Județena de Statistică a județului Călărași structura de folosință a

terenurilor se prezintă astfel:

Comuna Chirnogi are o suprfața totala de 19.695 de ha din care suprafața agricolă însumează 15.476 de

ha, împărțit pe categorii de folosință astfel:

2622,95 ha suprafață agricola utilizata

o 15.292 ha suprafață arabilă

o 73 ha pașuni si fânețe



o 111 ha vii și pepiniere viticole

4.219 ha terenuri neagricole

o 1.048 ha păduri și altă vegetație forestieră

o 2.361 ha ocupate de ape și bălți

o 312 ha ocupare de construcții

o 299 ha căi de comunicații și căi ferate

o 199 ha terenuri degradate și neproductive

Figura 15 - Suprafata agricola din comuna Chirnogi

Sursa: prelucrare proprie pe baza informațiilor furnizate de

https://statistici.insse.ro

2.9. Administraţia publică locală

Unitatea teritorial-administrativă Chirnogi are în componență o singură comună nexistând alte sate

arondate, sediul administrativ fiind în localitatea Chirnogi.

Organigrama Primăriei Chirnogi dispune de 51 salariați din care:

Funcții publice de conducere 3

Funcții publice de de execuție 33

Personal contractual de conducere 2

Personal contractual 13

Aparatul propriu al Primăriei Chirnogi are următoarele compartimente:

Compartiment financiar-contabil, impozite și taxe

Compartiment juridic

Compartiment audit public

https://statistici.insse.ro/



Compartiment asistență socială

Compartiment Registrul Agricol

Compartiment stare civilă

Compartiment achiziții publice

Compartiment administrarea domeniului public și privat

Compartiment urbanism și amenajarea teritoriului

Compartiment protecție civilă, PSI dezastre și probleme militare

Compartiment expert romi

Compartiment programe și informare

Compartiment resurse umane, relații cu publicul, registratură

Compartiment cadastru

Analizând structura de funcționare a primăriei, se remarcă lipsa unui compartiment cu atribuții specifice

pentru scrierea, implementarea și managementul proiectelor cu finanțare europeană, prin urmare este

necesară instruirea personalului pe teme legate de finanțări europene și fonduri structurale în vederea

coordonării proiectelor alături de consultanți externi.

Colaborarea dintre Consiliul Local și Primar este asigurată prin intermediul unui Aparat Permanent de

Lucru al Consiliului Local care este consultat periodic de Primar în vederea adoptării unor decizii de comun

acord.



3. PRIORITĂŢILE DEZVOLTĂRII COMUNEI CHIRNOGI 2014-2020

Strategia de dezvoltare a comunei are rolul de a canaliza forțele care acționează la nivel local în vederea

îndeplinirii unui obiectiv comun trasat de viziunea acesteia și corelat cu strategiile județene, regionale,

naționale și europene.

3.1. Context european

În acest context, în elaborarea strategiei comunei Chirnogi au fost luate în considerate cele 11 obiective

tematice propuse de Strategia Europa 2020. Obiectivele constau în domenii care se doresc a fi dezvoltate

și ținte ce se doresc a fi atinse în perioada 2014-2020, după cum urmează:

Cercetare şi inovare

Tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC)

Competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri)

Trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon

Adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionării riscului

Protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor

Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

reţelelor majore

Ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă

Incluziune socială şi combaterea sărăciei

Educaţie, dezvoltarea de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii

Consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă.

Încadrarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Chirnogi în obiectivele tematice enunțate anterior se

va realiza prin luarea în considerare a acstora în stabilirea obiectivelor strategice care vor urmări

necesitățile comunității locale.

3.2. Context național

Sub auspiciile Strategiei Europa 2020, Romania și-a asumat să îndeplinească anumite ținte referitoare la:

ocuparea forţei de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi mediu/energie.



Tabel 13 - Alinierea țintelor asumate de România la obiectivele propuse de Strategia Europa 2020

INDICATOR TINTE UE TINTE Romania

Rata de ocupare (%) 75% 70%

Procent CDI în PIB (%) 3% 2%

Reducerea emisiilor de CO2, raportat la nivelul anului 1990 (%) 20% 19%

Utilizarea energiei regenerabile în totalul energiei produse (%) 20% 24%

Eficiență energetică – reducerea consumului de energie (în Mtoe) 368 10

Reducerea procentului de părăsire timpurie a sistemului de educație (%)

10% 11,3%

Educație terțiară (%) 40% 26,7%

Reducerea populației în risc de sărăcie și excluziune social (nr. persoane)

20.000.000 580.000

Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 – 2020

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Chirnogi, prin direcțiile de acțiune, proiectele și intervențiile

propuse, va contribui în mod proactiv la atingerea țintelor asumate de către România prin identificarea,

prioritizarea și realizarea acelor proiecte care pot genera cea mai mare valoare adăugată la nivelul

comunității locale, fără a neglija efectele de amplificare ce pot rezulta la nivel regional și chiar național.

3.3. Context regional

În cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională a regiunii Sud Muntenia pentru perioada de programare 2014-

2020 s-au identificat priorităţile de dezvoltare şi s-au stabilit obiectivele specifice şi domeniile prioritare de

intervenţie. Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud Muntenia cuprinde 7 domenii strategice de dezvoltare,

fiecare dintre acestea grupând un număr de priorități și măsuri specifice:

- Creșterea atractivității și accesibilității regiunii Sud Muntenia prin dezvoltarea mobilității și conectivității

populației, bunurilor și serviciilor conexe în vederea promovării dezvoltării durabile;

- Dezvoltarea policentrică și echilibrată a rețelei de localități urbane;

- Creșterea economiei regionale prin stimularea competitivității IMM-urilor autohtone și consolidarea

cercetării – dezvoltării – inovării;

- Protejarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale și a patrimoniului natural;

- Dezvoltarea capitalului uman din regiunea Sud Muntenia prin creșterea accesului și a participării la

educație și instruire pe tot parcursul vieții și stimularea ocupării forței de muncă;

- Îmbunătățirea accesului la asistență medicală și servicii sociale de calitate și promovarea incluziunii

sociale;

- Creşterea rolului aşezărilor rurale şi a contribuţiei agriculturii la economia regiunii Sud Muntenia;



După cum rezultă inclusiv din obiectivele enunțate în cadrul Strategiei de Dezvoltare Regională se poate

remarca consistența și consensul existent în ceea ce privește principalele direcții de dezvoltare urmărite în

stabilirea obiectivelor strategice de dezvoltare la nivel european, național și regional. Strategia de

Dezvoltare Locală a comunei Chirnogi se încadrează în liniile directoare trasate de aceste documente

strategice, în realizarea ei ținându-se cont de necesitatea implicită a unei dezvoltări armonioase și

coordonate la toate nivelurile pentru valorificarea efectelor amplificatoare care vor fi obținute.

3.4. Context județean

În elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Călărași s-au avut în vedere prevederile documentelor

de dezvoltare teritorială la nivel internaţional, naţional și regional, iar construirea viziunii de dezvoltare a

avut la bază analizarea detaliată a „Profilului socio-economic al judeţului Călărași”.

Judeţul Călăraşi este caracterizat de un specific agricol care are nevoie, pe lângă dezvoltarea ecologică a

agriculturii prin sisteme moderne de irigaţii, de o nouă formare industrială precum şi de o ramură a

prelucrătoare, care să revitalizeze economia locală. O modernizare şi diversificare a bazei economice a

judeţului este oportună, pe fondul oportunităţilor create de reconversia profesională a forţei de muncă,

aflată într-un declin puternic pentru o perioadă suficientă de timp, de la închiderea structurilor industriale

siderurgice, care au reprezentat pentru o lungă perioadă de timp principala ramură industrială locală.

Obiectivele strategice specifice la nivelul județului Călărași sunt:

- Dezvoltarea infrastructurii judeţului prin asigurarea unei reţele publice de transport şi servicii comunitare

de utilităţi pentru o dezvoltare durabilă

- Dezvoltarea capitalului social uman pentru o creştere economică şi socială, prin servicii de sănătate

moderne, îmbunătăţirea calităţii învăţământului şi promovarea educaţiei pentru adulţi, creşterea gradului de

ocupare pe piaţa muncii şi asigurarea incluziunii sociale

- Dezvoltarea durabilă prin promovarea unei economii eficiente, ecologice şi competitive din punctul de

vedere al utilizării resurselor şi a politicii energetice, protejarea mediului şi managementul riscurilor

- Creşterea competitivităţii economiei judeţului, prin dezvoltarea infrastructurii de sprijin a afacerilor şi

consolidarea cercetării-dezvoltării-inovării

- Creşterea dinamică a economiei zonei rurale, dezvoltarea nivelului de trai în spaţiul rural şi a contribuţiei

acestuia la economia judeţului

- Dezvoltarea capacităţii administrative prin îmbunătăţirea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice

furnizate şi aplicarea unui management transparent

3.5. Direcţii strategice de dezvoltare a comunei Chirnogi



Strategia de dezvoltare a comunei Chirnogi, prin prioritatile stabilite, urmareste dezvoltarea unei economii

performante, prin mobilizarea resurselor fizice si umane in corelatie cu conservarea mediului si a

patrimoniului, care sa conduca la cresterea nivelului de viata al locuitorilor, aceasta strategie fiind axata pe

urmatoarele prioritati si masuri:

DOMENIUL PRIORITAR 1: DEZVOLTARE RURALĂ, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE ŞI

SOCIALE

În perioada 2014-2020 vor fi stimulate politicile urbane integrate pentru a intensifica dezvoltarea urbană

durabilă în vederea consolidării rolului oraşelor în contextul politicii de coeziune. Trebuie combinate măsuri

privind renovarea fizică a zonelor urbane cu măsuri care promovează educaţia, dezvoltarea economică,

incluziunea socială şi protecţia mediului. Investiţiile teritoriale integrate (ITI) reprezintă un nou mod de

punere în aplicare a politicii de coeziune, ce oferă un pachet de finanţare provenind de la mai multe axe

prioritare ale unuia sau ale mai multor programe de intervenţii multidimensionale şi intersectoriale.

Prioritatea 1.1. Dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, utilităţi, energie, comunicaţii) la nivelul

comunei Chirnogi

Prioritizarea extinderii și modernizării infrastructurii rurale reprezintă o măsură firească în contextul în care

dezvoltarea economică a comunei Chirnogi este condiționată în măsură semnificativă de existența unei

infrastructuri publice moderne, cu o răspândire uniformă și cu un grad ridicat de acoperire.

Un nivel ridicat de dezvoltare a infrastructurii rurale reprezintă adesea un factor cu o atractivitate ridicată și

care influențează semnificativ procesul decizional al oricărui potențial investitor în zonele rurale. În prezent

infrastructura tehnică și socială la nivelul comunei este destul de slab dezvoltată, necesitând lucrări de

extindere, amenajare, reabilitare și modernizare.

Infrastructura tehnică si socială are rol de sprijinire a activităților socio-economice din comună și are

implicații semnificative în ceea ce privește calitatea vieții. De exemplu, lipsa infrastructurii tehnico-sociale

influențează nivelul de trai al populației din comună. Raportat la acest aspect, în elaborarea strategiei de

dezvoltare a infrastructurii tehnice și sociale, trebuie pornit de la premisa conform căreia pentru a putea

deveni o zonă atractivă unei categorii de potențiali investitori, comuna Chirnogi trebuie să aibă capacitatea

de a asigura minim condițiile de bază și confort în privința dotării edilitare.

Măsuri: Măsura 1.1.1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere la nivelul comunei în perspectiva asigurării unui transport cât mai eficient Obiectiv:

- modernizarea infrastructurii de transport rutier, ca suport pentru dezvoltarea economică a comunei Chirnogi

- îmbunătăţirea mobilităţii rutiere in comuna Chirnogi si cu localitatile adiacente



Primaria Chirnogi are în proprietate modernizarea prin asfaltare a 25 km de străzi din rețeaua internă de

străzi.

Transportul rutier în localitate va trebui să beneficieze până în anul 2020 de o îmbunătăţire a infrastructurii

rutiere, capabilă să preia un trafic în creştere rapidă, să asigure premisele pentru dezvoltarea economică şi

socială a tuturor zonelor şi să contribuie la diminuarea efectelor negative ale transportului asupra mediului

înconjurător. Atingerea acestor obiective implică realizarea de investiţii semnificative în următorul deceniu

atât în extinderea reţelei rutiere cât şi în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere actuale.

Măsura 1.1.2. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul comunei în perspectiva dezvoltării durabile şi administrare cât mai eficientă Obiectiv:

- creşterea gradului de dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare în vederea susţinerii unei

dezvoltări economice echilibrate la nivelul comunei Chirnogi şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

locuitorilor

1.1.2.1 Reţeaua de apă,canal (şi epurare a apelor uzate)

Potrivit datelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, din totalul

locuinţelor convenţionale din comună 721 locuinte au alimentare cu apa în și retea de canalizare.

Activităţi prioritare privind dezvoltarea infrastructurii de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate:

- extinderea rețelei de canalizare cu 25 km

1.1.2.2. Reţeaua de alimentarea cu gaze naturale, energie electrică şi termică Activităţi prioritare:

- extinderea reţelei de transport de gaz metan spre zonele care solicită racordarea

Măsura 1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, în special, accesul populaţiei la conexiuni în bandă

largă în vederea eficientizării transferului de date şi informaţii

Comunicaţiile electronice în bandă largă au devenit o prioritate la nivel mondial în a doua jumătate a anilor

1990, ca rezultat al faptului că societatea bazată pe cunoaştere are un impact semnificativ asupra

competitivităţii, dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi a tehnologiilor IT, precum şi asupra liberalizării pieţelor

telecom.

În noua perioadă de programare, îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, a

utilizării şi a calităţii acestora capătă o importanţă deosebită, acestea fiind considerate un motor puternic de

creştere economică, de inovare şi de productivitate într-un număr mare de domenii.



Activităţi prioritare:

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de acces la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor de

către operatorii economici, în vederea creşterii calităţii serviciilor de telefonie fixă, telefonie mobilă

şi internet

Prioritatea 1.2. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ, sănătate, situaţii de urgenţă, protecţie

socială

Măsuri /acţiuni importante:

Măsura 1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ şi a serviciilor educaţionale, prin construirea,

reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora

Obiective:

- îmbunătăţirea condiţiilor de confort interior în şcoli, reducerea costurilor privind utilităţile, utilizarea

raţională a resurselor, eficientizarea energetică a unităţilor de învăţământ

- imbunătăţirea nivelului de educaţie a populaţiei

- acces egal la educaţie pentru prevenirea abandonului şcolar a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi

atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional

- asigurarea tranziţiei de la şcoală la activitatea profesională: corelarea ofertei educaţionale cu

nevoile de pe piaţa muncii

Îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională,

participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a

elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice trebuie să reprezinte, în viziunea Comisiei Europene, priorităţi

avute în vedere de statele membre pentru atingerea celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin

strategia Europa 2020. Aceste obiective, transpuse la nivel naţional, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii

a şcolii la un nivel maxim de 11,3 % şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de

30-34 ani la cel puţin 26,7%.

Este necesar să se continue investiţiile în dezvoltarea infrastructurii de educaţie la nivel preşcolar, primar,

gimnazial şi universitar din licalitate. Având în vedere tendinţele demografice, aceste investiţii trebuie

corelate cu prognoza evoluţiei numărului de copii pre-/şcolari din localitate. Investiţiile în educaţie trebuie să

ţină cont şi nevoile de pe piaţa muncii, competenţele dezvoltate în cadrul sistemelor de învăţământ fiind

strâns legate de competitivitate.


- reabilitarea, extinderea, modernizarea şi dotarea infrastructurii de învăţământ din comuna

- dezvoltarea infrastructurii educaţionale pentru incluziunea principalelor grupuri educaţionale

vulnerabile: populaţia de etnie romă, copiii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), copiii din

grupuri dezavantajate socio-economic, copiii singuri acasă,etc.



- investiţii pentru facilitarea accesului copiilor din zone îndepărtate la şcoli, prin microbuze şcolare;

iniţierea programelor de tip „after-school”.

- încurajarea dialogului între mediul de afaceri şi unităţile de învăţământ pentru a identifica

competenţele care trebuie dezvoltate în cadrul sistemului educaţional.

Măsura 1.2.2 Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate prin construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea acestora Obiective:

- modernizarea unităţilor sanitare, prin construirea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi dotarea

acestora

- îmbunătăţirea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate

- eficientizarea energetică a unităţilor sanitare

În perioada de programare 2014-2020, potrivit Cadrului Strategic Comun, îmbunătăţirea accesului

persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate prin dezvoltarea unei infrastructuri sanitare adecvate şi prin

creşterea calităţii serviciilor medicale este o prioritate. Se pune accent pe sporirea accesului la asistenţă

medicală convenabilă, durabilă şi de înaltă calitate, în vederea reducerii inegalităţilor în materie de

sănătate.

Vor avea prioritate investiţiile în infrastructura sanitară care contribuie la modernizarea, transformarea

structurală şi viabilitatea sistemelor de sănătate, pentru îmbunătăţirea accesului la servicii sanitare şi

reducerea inegalităţilor în materie de sănătate, cu o atenţie specială acordată grupurilor marginalizate,

precum romii şi persoanele expuse riscului şi a sărăciei.


- investiţii în infrastructura sanitară prin executarea lucrărilor de înfiinţare/construire, extindere şi

renovare a dispensarelor medicale

- învestiţii pentru îmbunătăţirea dotării cu aparatură medicală

- investiţii în eficienţă termică, instalaţii de cogenerare pentru unităţile sanitare, în scopul reducerii

costurilor, îmbunătăţirii condiţiilor de confort interior, utilizării raţionale a resurselor, reducerii

emisiilor poluante generate de producerea, transportul şi consumul de energie

Măsura 1.2.3. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor privind situaţiile de urgenţă Obiective:

- eficientizarea intervenţiilor în situaţii de urgenţă prin îmbunătăţirea dotării tehnico-materiale,

implementarea de sisteme performante de tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor şi dezvoltarea

resurselor umane

- îmbunătăţirea serviciului poliţienesc pentru creşterea gradului de ordine şi siguranţă publică a

locuitorilor comunei



Activităţi prioritare: - achiziţionare de autospeciale/echipamente specifice pentru îmbunătăţirea capacităţii şi calităţii

sistemului de intervenţie a tuturor structurilor care acţionează în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă:

achiziţionarea de autocisterne pentru transport apă la locul intervenţiilor

achiziţionarea de echipamente de protecţie şi de intervenţie pentru dotarea personalului

care intervine în situaţii de urgenţă

Măsura 1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale prin înfiinţarea, reabilitarea, amenajarea,

extinderea şi modernizarea acestora

Obiective: - creşterea calităţii vieţii copiilor şi persoanelor adulte aflate în sisteme publice de asistenţă şi

protecţie socială - oferirea de servicii publice diversificate şi facilitarea continuităţii serviciilor sociale – servicii sociale

continue de la o etapă a vieţii la alta, servicii sociale adaptate nevoilor diferite ale aceluiaşi tip de beneficiari

Activităţi principale: - înfiinţarea, reabilitarea, amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii pentru

dezvoltarea serviciilor de protecţie şi promovare a drepturilor copilului

dezvoltarea serviciilor sociale durabile şi de înaltă calitate pentru promovarea

învăţământului preşcolar şi combaterea abandonului şcolar şi al analfabetismului

- continuarea investiţiilor pentru infiintarea centrelor de îngrijire şi asistenţă a persoanelor adulte;

- accesibilizarea mediului fizic pentru a asigura accesul neîngrădit al persoanelor cu dizabilităţi în

spaţii publice – adaptarea clădirilor, a căilor publice de acces, a mijloacelor de transport, trecerile

de pietoni, etc. la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilităţi

- extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice

- diversificarea serviciilor de îngrijire şi socio-administrative asigurate temporar sau permanent la

domiciliu persoanelor vârstnice, privind: îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizării sociale şi

sprijinirea pentru reintegrarea socială, consiliere juridică şi administrativă, sprijin pentru plata unor

servicii şi obligaţii curente, îngrijirea locuinţei şi gospodăriei, ajutor pentru menaj, prepararea

hranei, etc.

- dezvoltarea serviciilor medicale oferite persoanelor vârstnice

- construirea si dotarea centrelor pentru persoane vârstnice şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru

îngrijirea temporară sau permanentă într-un cămin a persoanelor vârstnice



DOMENIUL PRIORITAR 2: CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE A COMUNEI, STIMULAREA

CERCETĂRII ŞI A INOVĂRII

În perioada 2014-2020, potrivit Cadrului Strategic Comun, vor beneficia de prioritate investiţiile în spiritul

antreprenorial, în exploatarea comercială a noilor idei şi a rezultatelor cercetărilor, crearea unor

întreprinderi orientate într-o mai mare măsură către cunoaştere şi serviciile de consiliere în domeniul

afacerilor, în special pentru înfiinţarea şi transferul de întreprinderi, accesul la noi pieţe, transferul de

tehnologie şi previziunea tehnologică, dezvoltarea instrumentelor online, precum şi inovaţia orientată spre

utilizator şi design.

Prioritatea 2.1. Creşterea atractivităţii localitatii ca destinaţie de afaceri

Măsura 2.1.1. Diversificarea infrastructurii de afaceri prin dezvoltarea de zone economice

Obiective:

- consolidarea mediului de afaceri existent şi atragerea de noi investiţii

- crearea de noi locuri de muncă

- îmbunătăţirea calităţii ambientului în zonele locuite


- dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin crearea/extinderea/modernizarea de zone economice

- creşterea atractivităţii zonelor economice prin dezvoltarea infrastructurii conexe: asigurarea/

extinderea/ modernizarea utilităţilor şi serviciilor aferente infrastructurii de afaceri (căi de transport

şi comunicaţii, utilităţi tehnico-edilitare, tehnologia informaţiei, etc.)

- sprijin pentru realizarea unor studii de identificare a domeniilor de activitate cu potenţial de

creştere, localizarea acestora în teritoriu, identificarea şi clarificarea situaţiei juridice terenurilor,

reactualizarea planurilor de amenajare a teritoriului, asigurarea utilităţilor necesare, identificarea

partenerilor publici şi privaţi

DOMENIUL PRIORITAR 3. PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, EFICIENŢĂ ENERGETICĂ,

VALORIFICAREA RESURSELOR ENERGETICE REGENERABILE

Prioritatea 3.1. Asigurarea calităţii aerului

Obiective:

- Asigurarea unui mediu înconjurător sănătos prin reducerea emisiilor de noxe

Şi în perioada care urmează vor trebui încurajate investiţiile pentru a realiza armonizarea cu standardele

europene în domeniul calităţii apei, a aerului, gestionarea deşeurilor şi utilizarea raţională a resurselor.




- reconfigurarea spaţiului public prin înfiinţarea/reamenajarea zonelor verzi (înierbare, plantare

copaci, arbuşti, etc.,)

- îmbunătăţirea şi eficientizarea transportului, prin utilizarea transporturilor mai ecologice

Prioritatea 3.2. Asigurarea calităţii apelor

Măsuri:

Măsura 3.2.1. Reducerea efectelor poluării apelor deversaţi de la aglomerări umane, din activităţi agricole

prin amenajarea, extinderea şi modernizarea infrastructurii tehnice de mediu (canalizare, epurare, apă

uzată, etc.)

Obiective:

- asigurarea unui mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic

- furnizarea serviciilor adecvate de apă si canalizare, la tarife acceptabile, pentru populație

- asigurarea calității adecvate a apei potabile

Activităţi principale:

- construirea/extinderea şi modernizarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare;

- investiţii pentru modernizarea tehnologiilor de epurare pentru activităţi industriale

Prioritatea 3.2. Managementul durabil al deşeurilor, protecţia terenurilor şi a solului

Măsura. 3.2.1. Colectarea selectivă a deşeurilor, creşterea gradului de recuperare şi reciclare a deşeurilor

Obiective:

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor de la generatorul primar (cetăţeni) şi cele

produse de societăţi comerciale şi instituţii de stat

- creşterea gradului de recuperare a materialelor reciclabile (hârtie, carton, plastic, metal, sticlă)

- reducerea cu până la 65% a cantităţii de deşeuri biodegradabile

Provocarea pentru următoarea perioadă de programare a POS Mediu 2 (2014-2020) vine de la noile

cerinţe din Directiva-cadru privind deşeurile (DCA), care, până în 2020, prevede creşterea gradului de

recuperare şi reciclare a deşeurilor refolosibile (hârtie, plastic, metal, sticlă) la un procent de 50% din

volumul deşeurilor menajere, în contextul iniţiativei „O Europă a resurselor eficiente”, care îşi propune să

determine o dezvoltare a economiei UE bazată pe reciclare.


- Îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor în vederea creşterii gradului de colectare

selectivă a deşeurilor reciclabile şi biodegradabile

- Dezvoltarea de noi facilităţi de reciclare care să permită valorificarea superioară a reciclabilelor



- Dezvoltarea unor sisteme de valorificare energetică a deşeurilor

- Continuarea campaniei de informare/conştientizare a populaţiei în vederea prevenirii producerii

deşeurilor, reutilizării şi valorificării acestora

Măsura 3.2.2. Plan de măsuri pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate

Obiective :

- ameliorarea progresivă a capacităţii de producţie a terenurilor degradate, menţinerea biodiversităţii

şi dezvoltarea funcţiilor ecologice ale pădurilor

Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilităţii, colmatarea văilor cursurilor de apă şi a

acumulărilor. În condiţiile aplicării Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor

agresează solul. Astfel, se execută lucrări agricole fără respectarea tehnologiilor adecvate, în special

arături perpendiculare pe curbele de nivel, fertilizări în perioade necorespunzătoare, distrugându-se benzile

înierbate, lucrările de combatere a eroziunii şi lucrările de desecare şi drenaj.

O altă agresare a solului se manifestă prin ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a

deşeurilor menajere şi industriale; depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere

provenite de la complexele de creştere a animalelor; depozitarea sau chiar stocarea temporară de

îngrăşăminte şi pesticide. Fosele septice, platformele de gunoi de grajd şi gunoi menajer, closetele

constituie o sursă permanentă de nitraţi. În conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului

nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă.


- promovarea unei schimbări de comportament al agricultorilor pentru realizarea lucrărilor agricole

cu respectarea tehnologiilor adecvate, utilizarea raţională a produselor fitosanitare; utilizarea de

practici pentru evitarea acumulării în sol a erbicidelor, efectuarea lucrărilor agricole privind evitarea

eroziunii solului, respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu (instituţii responsabile: Direcţia

pentru Agricultură Călărași, Agenţia pentru Protecţia Mediului Călărași)

- inventarierea arealelor cu probleme de degradare a solului şi plan de măsuri pentru reconstrucţia

ecologică a terenurilor degradate

DOMENIUL PRIORITAR 4. DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE ADIACENTE,

SPRIJINIREA AGRICULTURII ŞI SILVICULTURII

Prioritatea 4.1. Eficientizarea activităţilor agricole prin modernizarea exploataţiilor agricole,

dezvoltarea serviciilor şi logisticii agricole şi susţinerea activităţilor de prelucrare a produselor

agricole

Obiective:

- creşterea productivităţii în agricultură



- creşterea numărului tinerilor agricultori care încep pentru prima oară o activitate ca şefi de

exploataţii agricole

- creşterea puterii de negociere a producătorilor agricoli

Viitoarea Politică Agrară Comună (PAC) continuă obiectivele generale ale PAC din actuala perioadă, dar

vine şi obiective noi, inovatoare, concretizate în:

- menţinerea schemei de plată unică pe suprafaţă până în 2020 (subvenţia pe hectar va creşte

progresiv până în 2019);

- sprijin pentru o agricultură „verde” şi pentru o agricultură ecologică (menţinerea păşunilor

permanente, diversificarea culturilor în fermă şi menţinerea unor zone de interes ecologic. Ex:

perdele de protecţie forestieră);

- sprijin pentru tinerii fermieri (tânăr de până la 40 de ani, care îşi începe activitatea în domeniul

agricol va putea beneficia de ajutor financiar nerambursabil de până la 70.000 euro pentru

instalarea în fermă/deschiderea unei afaceri în agricultură, formare profesională şi servicii de

consultanţă);

- sprijin pentru micii fermieri – conform unei proceduri simplificate, micii fermieri vor putea beneficia

de o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1250 euro;

- plată directă suplimentară de până la 5% din pachetul financiar naţional pentru zone rurale

defavorizate/zone care se confruntă cu constrângeri naturale.

Pentru îmbunătăţirea performanţelor economice şi de mediu din sectorul agro-industrial este nevoie de

dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii, inclusiv introducerea de tehnologii ecologice şi

cu emisii reduse de carbon. Se recomandă cooperarea între sectorul agricol, sectorul alimentar şi cel

forestier şi crearea unor grupuri operaţionale care să reunească agricultorii, cercetătorii, întreprinzătorii din

sectorul agricol, cel alimentar şi al serviciilor de consultanţă.

Formarea de grupuri de producători locali poate reprezenta o soluţie pentru formarea unor exploataţii

agricole de dimensiuni mari. Cheltuielile de producţie pot fi reduse prin achiziţionarea în comun a unor

utilaje şi resurse necesare desfăşurării activităţii. Crearea de parteneriate pentru înfiinţarea centrelor de

colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole sunt măsuri care ar încuraja populaţia activă în

agricultură să investească în modernizarea exploataţiilor. În acest sens, o atenţie aparte trebuie acordată

certificării produselor tradiţionale, creării lanţului de producător pentru produse ecologice şi reţele de

comercializare şi promovarea produselor agricole pe plan local şi internaţional.


- sprijinirea înfiinţării, restructurării şi consolidării fermelor prin:

formarea de exploataţii agricole

investiţii în tehnologii performante (inclusiv investiţii în sisteme de irigare eficiente)

utilizarea de materiale biologice de calitate



dezvoltarea de produse agricole în cadrul fermelor ecologice specializate pe diferite

culturi

reabilitarea plantaţiilor pomicole, viticole

diversificarea fermelor de animale

- stimularea parteneriatului prin înfiinţarea de reţele/grupuri de producători agricoli, pentru:

promovarea pe pieţele locale şi internaţionale prin integrarea producătorilor primari în

lanţul alimentar

certificarea produselor agricole, crearea unor brand-uri înfiinţarea centrelor de

colectare, prelucrare şi valorificare a producţiei agricole/produselor autohtone

ecologice

certificarea produselor tradiţionale, crearea lanţului de producător pentru produse

ecologice şi reţele de comercializare şi promovarea produselor agricole pe plan local şi

internaţional

încurajarea colaborării între agricultori, cercetători, consultanţi agricoli şi întreprinzători

pentru iniţierea de activităţi de inovare şi cercetare aplicativă

actiuni de informare, consiliere şi de formare profesională a agricultorilor despre

cerinţele UE şi oportunităţi agricole, dezvoltarea serviciilor de consultanţă agricolă şi

de accesare a fondurilor europene pentru micii fermieri

gestionarea riscurilor la nivelul exploataţiilor, printr-o serie de acţiuni, instrumente

preventive şi de restaurare

DOMENIUL PRIORITAR 5. DEZVOLTAREA TURISMULUI

Prioritatea 5.1. Dezvoltarea atracţiilor turistice şi a infrastructurii turistice

Obiectiv:

- Creşterea atractivităţii turistice a localitatii Chirnogi

Potenţialul turistic este determinat în mare măsură de turismul piscicol datorita lacului natural Chirnogi care

prezinta o importanta stiintifica pentru flora si fauna sa cat si pentru pescuit.

Turismul de agrement şi pentru pescuit sportiv se poate îmbina în judeţul Călărași si cu alte forme de

turism care se pot practica în zonă. Este vorba de turismul ecvestru, cu programe şi trasee variate în zona

de deal al comunei.


- investiţii în crearea/dezvoltarea/reabilitarea structurilor de agrement: modernizarea şi

reamenajarea spaţiilor publice, amenajarea malurilor lacurilor pentru pescuitul de agrement şi

sportiv

- crearea/dezvoltarea/extinderea infrastructurii – construire spațiu de cazare pentru turiștii



DOMENIUL PRIORITAR 6: ASIGURAREA UNEI ADMINISTRAŢII PUBLICE LOCALE EFICIENTE

Criza financiară a generat noi provocări pentru administraţia publică: veniturile totale bugetare ale unităţilor

administrativ-teritoriale înregistrează o tendinţă descrescătoare, care se reflectă într-o serie de efecte:

dificultăţi în acoperirea cheltuielilor de bază de funcţionare, reducerea investiţiilor din fonduri proprii,

diminuarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile, prudenţă în accesarea de fonduri structurale urmare

capacităţii reduse financiare de a asigura contribuţia proprie. Performanţa şi eficienţa administraţiei publice

locale este afectată de resurse umane insuficiente, necorespunzător pregătite şi slab motivate, în special la

nivelul comunităţilor din mediul rural. Blocarea posturilor din sectorul public în condiţiile în care atribuţiile

u.a.t. cresc (în contextul procesului de descentralizare) au ca efect mobilizarea resurselor asupra

îndeplinirii sarcinilor curente, punctuale, în detrimentul implementării reale a unor sisteme de management

eficiente.

Acestea sunt doar câteva elemente care au drept consecinţă o percepţie negativă a populaţiei faţă de

serviciile furnizate de administraţia publică locală.

În ciuda acestor provocări, realizarea de investiţii prin accesarea de fonduri nerambursabile a reprezentat o

preocupare permanentă a u.a.t.

Prioritatea 6.1. Îmbunătăţirea procesului de politici publice în administraţia publică locală

Obiective:

- creşterea capacităţii de planificare strategică

- promovarea unor standarde ridicate de transparenţă şi de calitate în administraţia publică

- implicarea structurilor parteneriale publice şi private în luarea deciziilor la nivelul comunităţilor

locale

- dezvoltarea parteneriatului public-privat


- Îmbunătăţirea competenţelor în materie de formulare şi implementare a politicilor publice/

strategiilor de dezvoltare locală

- Întărirea capacităţii administrative a autorităţilor implicate în managementul programelor cu

finanţare nerambursabilă comunitară

- Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul instituţiilor publice

Prioritatea 6.2. Implementarea de soluţii inovatoare la nivelul administraţiei publice pentru

extinderea, diversificarea şi creşterea calităţii serviciilor oferite cetăţenilor

Obiective:

- optimizarea fluxului de informaţii prin utilizarea tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii

- eficientizarea utilizării banilor publici prin reducerea costurilor administrative

- aducerea serviciilor publice mai aproape de cetăţeni




- Utilizarea tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii pentru modernizarea serviciilor publice

- Implementarea unor modele şi metode de management performant şi de îmbunătăţire a calităţii la

instituţii publice, inclusiv pentru reducerea costurilor administrative

Prioritatea 6.3. Dezvoltarea resurselor umane din administraţia publică locală

Obiective:

- îmbunătăţirea competenţelor personalului angajat în administraţia publică locală

- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune


- Facilitarea şi încurajarea accesului la formare profesională a personalului din administraţia publică

locală, inclusiv instituţii subordonate/aflate sub autoritatea organelor administraţiei publice locale

3.6. Planul de acţiune

Planul de acțiune propus pentru atingerea obiectivelor presupune împărțirea proiectelor identificate în trei

niveluri de prioritate, fiecare dintre proiecte înscriindu-se într-unul dintre aceste niveluri:

proiecte directe – care contribuie direct și nemijlocit la realizarea obiectivelor strategice;

proiecte suport – proiecte a căror implementare/realizare susține atingerea obiectivelor strategice;

proiecte punctuale – proiecte care presupun dezvoltarea punctuală a comunei.

Împărțirea proiectele în cele trei niveluri de prioritate nu presupune stabilirea vreunei ordini a importanței

proiectelor. Dincolo de importanța aparentă a proiectelor cu impact direct asupra atingerii obiectivelor

strategice enunțate, nerealizarea sau neîncadrarea în orizontul de timp a proiectelor suport sau a

proiectelor punctuale poate conduce la ratarea țintelor propuse de dezvoltare și la ineficiența utilizării unor

resurse limitate aflate la dispoziția comunei.

Astfel, planul de acțiune propus indică mai ales raporturile de dependență dintre rezultatele unor acțiuni din

domenii diferite, de planificarea acestora (inițierea, realizarea și rezultatele obținute) depinzând succesul

implementării strategiei propuse.

Portofoliul de proiecte

Cod

proiect Titlu proiect

Nivel de

prioritate

DEZVOLTAREA RURALA, DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICE ŞI SOCIALE

Măsura

1.1.1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere

Reabilitare strazi din cadrul comunei Chirnogi pe o lungime totala de 25 km

Modernizare marcaje și semnalizare rutieră in comuna Chirnogi



Amenajare alei pietonale și podețe de legătură pe întreg teritoriul comunei

Amenajarea de stații de autobuz/microbuz pentru deservirea traseelor de

transport în comun între satele comunei.

Amenajare parcaje în centrul comunei Chirnogi

Măsura

1.1.2. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare:

Extindere rețelei de alimentare cu apă potabila in comuna Chirnogi,

Extindere retea de canalizare in Chirnogi pe o lungime totala de 25 km

Actualizare PUG, elaborare PUZ și PUD pentru lucrări de interes public

Extinderea si inlocuirea sistemelor de iluminat public, prin utilizarea unor lampi

cu eficienta energetica ridicata, durata mare de viata, inclusiv prin reabilitarea

sistemelor electrice – stalpi, retele.

Măsura

1.2.1. Dezvoltarea infrastructurii de învăţământ şi a serviciilor educaţionale

Modernizarea /reabilitarea scolilor din comuna Chirnogi

Anveloparea termică a școlii nr. 3 (localul 2)

Dotarea școlilor din comună cu mobilier și material didactic

Promovarea unui climat favorabil comunicării școală – familie - comunitate prin

realizarea de întâlniri, seminarii, mese rotunde

Înființare after school

Măsura

1.2.2. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de sănătate:

Reabilitarea, modernizarea și dotarea dispensarului medical din comuna

Chirnogi

Program de informare a populației privind modalitățile de prevenire a îmbolnăvirii

și igiena adecvată

Măsura

1.2.3. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor privind situaţiile de urgenţă

Achiziţionare autospecială pentru stingerea incendiilor

Achiziţionare dotari/echipamente pentru situatii de urgenta

Informare populaţie cu privire la modul de organizare şi reacţie în situaţii de

urgenţă

Măsura

1.2.4. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor sociale

Dezvoltarea unui centru de zi pentru copii din categoriile dezavantajate in

comuna Chirnogi

Înființarea unei cantine sociale în localitatea Chirnogi

Amenajare rampe de acces şi parcaje destinate persoanelor cu handicap

locomotor



CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE A COMUNEI, STIMULAREA CERCETĂRII ŞI A INOVĂRII

Măsura

2.1.1. Diversificarea infrastructurii de afaceri prin dezvoltarea de zone economice

Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economic

Elaborare de proiecte care vizează utilizarea terenurilor din domeniul public cu

destinaţie de spaţii comerciale

Măsura

2.1.2. Atragerea de investitori:

Inventarierea și promovarea ofertei de terenuri/active/facilități și oportunități de

investiții către potențiali investitori prin instrumente de comunicare adecvate

(pagina web a primăriei, materiale de promovare etc.)

Sprijinirea investitorilor care crează noi facilități de producție și crează noi locuri

de muncă

Organizarea de evenimente care să promoveze schimburi de bune practici

Măsura

2.1.3. Educația și promovarea antreprenoriatului :

Sprijinirea educației antreprenoriale

Identificarea și promovarea de cazuri de succes de antreprenori din

comună/zonă

PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR, EFICIENŢĂ ENERGETICĂ, VALORIFICAREA RESURSELOR

ENERGETICE REGENERABILE

Măsura

1.2.1.

Asigurarea calității mediului înconjurător la standardele legislației în

vigoare:

Construirea unei stații de epurare a apelor uzate

Ecologizarea comunei și a împrejurimilor

(curăţarea şanturilor a pâraielor si a tuturor zonelor pline de gunoaie din comuna

Chirnogi)

Program de educație a cetățenilor pentru protecția mediului

Măsura

1.2.2. Amenajarea peisagistică a spațiilor verzi:

Amenajare locuri de joacă pentru copii în comuna Chirnogi

Amenajare spațiu de joacă pentru copii în incinta grădinițelor din comuna

Chirnogi

Amenajare peisagistică a centrului localității Chirnogi

Măsura

1.2.3. Programe de promovare a agriculturii ecologice

Organizare de evenimente de promovare a agriculturii ecologice (întâlniri,



seminarii, mese rotunde)

DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONELOR RURALE ADIACENTE, SPRIJINIREA AGRICULTURII ŞI

SILVICULTURII

Măsura

4.1.1. Modernizarea exploatațiilor agricole :

Măsuri de sprijinire privind înființarea unui centru de depozitare şi colectarea de

produse vegetale

Sprijin pentru înființare centru formare profesională, calificare și recalificare a

adulților la nivel local (cu specific agricol)

Măsura

4.1.2 Incurajarea asocierii producatorilor agricoli:

Măsuri de informare privind avantajele constituirii de exploatații agricole de

dimensiuni medii, în vederea creșterii eficienței activității agricole

Măsuri de informare privind avantajele comasării terenurilor agricole şi

practicarea agriculturii pe suprafeţe mari

DEZVOLTAREA TURISMULUI

Măsura

5.1.1 Modernizarea patrimoniului turistic

Construire punct de informare turistică în centrul comunei Chirnogi

Măsura

5.1.2. Modernizarea infrastructurii de transport turistic

Delimitare şi semnalizare obiective turistice

Amenajare trasee turistice

Amenajarea lacului Chirnogi în vederea practicării pescuitului

Măsura

5.1.3 Înfiinţarea unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară

Suport acordat producătorilor locali în vederea participării la târgurile de produse

tradiţionale naţionale şi internaţionale

Măsura

5.1.4 Creșterea gradului de participare al populației în comunitate

Crearea unui sistem de informare a populației cu privire la problemele comunei

Crearea agendei culturale a comunei (ziua comunei, ziua recoltei, festivaluri,

târguri, etc)

Reabilitarea, modernizarea Caminului Cultural din Chirnogi

Măsura

5.1.5 Promovare şi instruire

Creare site web de promovare a zonei prin intermediul unor hărţi dinamice de



prezentare a traseelor turistice şi a oportunităţilor de petrecere a timpului liber

Program elaborare materiale informative (broşuri, pliante, hărţi) distribuite gratuit

în centrele de cazare şi informare

ASIGURAREA UNEI ADMINISTRAŢII PUBLICE LOCALE EFICIENTE

Măsura

6.1.1.

Adoptarea de instrumente pentru eficientizarea serviciilor legate de

accesarea surselor de finanțare

Înființare structură în aparatul propriu de gestionare a proiectelor cu finanţare

externă

Înființarea structură în aparatul propriu specializată în achiziții publice

Măsura

6.1.2 Creșterea nivelului de dotare tehnică

Reabilitare si dotare spatiu administrativ Primaria Chirnogi

Implementare sistem informatic integrat pentru arhivare, management şi

monitorizare a activităţii administraţiei publice locale

Infiintarea şi dezvoltarea portalului administraţiei publice-locale

Achiziţionare echipamente și infrastructură IT

Măsura

6.1.3 Eficientizarea canalelelor de informare si comunicare publică

Infiintarea paginii web oficiale a primăriei și introducerea unor secțiuni (informaţii

privind obţinerea de autorizaţii, adeverinţe, certificate, urmărirea soluţionării

reclamaţiilor).

Înființarea Buletinului Informativ “Info - Chirnogi”

Măsura

6.1.4 Dezvoltarea capitalului uman

Instruire personal cu privire la utilizarea sistemului informatic integrat

Program de pregătire/instruire (cursuri) pentru functionarii publici în vederea

îmbunătății gestionării performanțelor profesionale

STRATEGIA DE DEZVOLTARE - Comuna Chirnogi · 2017-03-10 · Tabel 1- Lista programelor de...

Documents

Transcript of STRATEGIA DE DEZVOLTARE - Comuna Chirnogi · 2017-03-10 · Tabel 1- Lista programelor de...