Strateg. Dezvoltare2007-2013 Salaj

PLAN DE DEZVOLTARE JUDEłEAN

SĂLAJ 2007 – 2013

- 2006 -

PLAN DE DEZVOLTARE JUDEłEAN 2007 - 2013

2

PENTRU O CULTURĂ A DEZVOLTĂRII

În acest moment al anului 2006, integrarea României în UE este nu numai dezirabilă sau previzibilă, dar şi o realitate predictibilă pentru orizontul ianuarie 2007. Este o oportunitate istorică, unică atât ca potenŃial al efectelor pozitive, dar şi ca sentiment confortabil al reconnectării fireşti la un spaŃiu al dezvoltării.

În concepŃia noastră şi, credem că şi a cetăŃeanului, integrarea nu reprezintă doar parcursul unui calendar de termene. Înseamnă paşi spre eliminare disparităŃilor funcŃionale şi teritoriale, dezvoltare durabilă, solidaritate, coeziune, ca premize ale bunăstării. Toate acestea presupun pregătire, organizare, planificare la nivelul resurselor, al priorităŃilor, al instrumentelor şi modalităŃilor de intervenŃie.

PLANUL DE DEZVOLTARE JUDEłEAN pentru perioada 2007-2013

reprezintă documentul care sintetizează cadrul general de referinŃă în care vor evolua direcŃiile şi vectorii de dezvoltare a Sălajului. În acelaşi timp, potrivit principiului coerenŃei cu Planul NaŃional de Dezvoltare şi Planul Regional de Dezvoltare, dar şi politicilor de coeziune economică şi socială ale comunităŃii europene, documentul de programare conŃine un model spaŃial de dezvoltare policentrică, precum şi instrumentele de planificare strategică, teritorială şi regională.

Aceste construcŃii proiective nu reprezintă un scop în sine, sau un simplu exerciŃiu de imagine. łinta finală este construirea unui portofoliu de proiecte strategice care va sta la baza alocării şi accesării fondurilor post-aderare pentru Sălaj.

Denumite generic „instrumente structurale” aceste fonduri asigură finanŃarea Politicii de Coeziune, destinată estompării şi eliminării disparităŃilor interne şi externe faŃă de Ńările membre. Politica de Coeziune (COHESOIN POLICY) este un concept generos al civilizaŃiei globale europene, susŃinut prin instrumente financiare şi politici sectoriale, menit să construiască un spaŃiu comunitar al solidarităŃii, convergenŃei şi egalităŃii de şanse.

Procesul de planificare la nivel judeŃean şi regional a fost unul laborios şi dificil, susŃinut de o metodologie ştiinŃifică, coerentă cu proiecŃiile politicii europene.

S-a demarat în toamna anului 2004, aşezat pe o construcŃie de larg parteneriat comunitar, care a funcŃionat în logica consultării, a implicării şi a dialogului de idei. Structurile de bază ale acestui parteneriat au fost Comitetul JudeŃean de Planificare şi Grupurile de lucru, care prin reprezentativitatea lor, au asigurat inovarea, dezbaterea şi evaluarea critică, succint, exprimarea punctului de vedere al unor largi structuri comunitare.

MulŃumesc tuturor celor care ne-au sprijinit cu idei, informaŃii de sinteză în elaborarea acestui instrument strategic: consilierii judeŃeni, Prefectul judeŃului Sălaj, instituŃiile deconcentrate, mediul de afaceri şi politic, reprezentanŃi ai societăŃii civile.


3

Ce am reuşit să realizăm prin acest exerciŃiu de planificare? În primul rând să promovăm o cultură a dezvoltării, prin vectorii de opinie care au conlucrat în acest

parteneriat. Apoi să conturăm un tablou descriptiv, un profil al judeŃului, de o relativă completitudine, în cadrul căruia se disting nevoile şi oportunităŃile de dezvoltare.

Nu în ultimul rând, am reuşit să ierarhizăm priorităŃile de intervenŃie prin constituirea unui cadru strategic dezvoltat aplicativ printr-un portofoliu de proiecte de abordare a instrumentelor structurale de finanŃare.

ExperienŃa pozitivă pe care Sălajul o are în derularea unor proiecte cu finanŃare nerambursabilă, chiar de rangul proiectelor pilot, justifică abordarea într-un registru optimist a parcursului nostru către o dezvoltare de tip european. La acestea se mai adaugă date obiective ale patrimoniului judeŃului: resurse naturale şi umane, centralitatea regională, multiculturalitatea şi nu în ultimul rând, un ethos al muncii şi al disciplinei specifice spaŃiului central-european.

Asociat acestor elemente, destinul european al Sălajului nu mai reprezintă un orizont sau o simplă aspiraŃie utopică, ci o dimensiune a viitorului imediat. Împreună, va trebui să-i dăm contururile unui prezent care să facă parte din viaŃa fiecărui cetăŃean.

Ca orice document strategic şi cel prezent îşi propune o viziune, un enunŃ progamatic care desemnează ceea ce vrem să fim în 2013: ”Sălajul-motor al dezvoltării regionale, o comunitate capabilă să atragă investiŃii şi proiecte europene”. Logica internă a viziunii face trimiteri clare la dinamism, competiŃie şi competitivitate, angajare în cursa pentru dezvoltare.

Este mult, este puŃin? Depinde de noi ca această proiecŃie să capete consistenŃă şi substanŃialitate, devenind un

segment de istorie reală a Sălajului.

Tiberiu MARC - Preşedinte al Consiliului JudeŃean Sălaj


4

C U P R I N S

Cuvânt înainte ........................................................................................................................................... 2 A. PROFILUL JUDEłULUI ................................................................................................................... 8 I. Descriere generală ................................................................................................................. 9 I.1. Aşezarea ................................................................................................................... 9 I.2. Relieful ...................................................................................................................... 10 I.3. ReŃeaua hidrografică ................................................................................................. 10 I.4. Clima ......................................................................................................................... 10 I.5. Structura administrativ-teritorială .............................................................................. 10 I.5.1. UnităŃi administrativ-teritoriale .................................................................... 10 I.5.2. Tablou demografic general ........................................................................ 11 I.5.2.1. Structura pe mediu de viaŃă ...................................................... 11 I.5.2.2. Structura pe grupe de vârstă .................................................... 11 I.5.2.3. Structura pe etnii ....................................................................... 12 I.5.2.4. Structura pe culte relogioase .................................................... 12 I.5.2.5. Densitatea populaŃiei ................................................................. 12 I.6. Căile de comunicaŃie ................................................................................................. 12 I.7. Mediul urban al Sălajului - scurtă prezentare ............................................................ 12 I.7.1. Zalău .......................................................................................................... 12 I.7.2. Şimleu Silvaniei .......................................................................................... 13 I.7.3. Jibou .......................................................................................................... 13 I.7.4. Cehu Silvaniei ............................................................................................ 14 I.8. Resurse naturale ....................................................................................................... 14 I.8.1. Resursele naturale de materii prime .......................................................... 14 I.8.2. Apele termominerale ................................................................................. 14 I.8.3. Arii protejate ............................................................................................... 15 II. Nivelul judeŃean de dezvoltare ............................................................................................. 15 II.1. Profilul economic al judeŃului ..................................................................................... 15 II.1.1. Structura populaŃiei ocupate pe ramuri ale economiei .............................. 15 II.1.2. PopulaŃia salariată, pe activităŃi ale economiei .......................................... 16 II.1.3. Produsul Intern Brut (PIB) ......................................................................... 17 II.1.4. Cifra de afaceri .......................................................................................... 19 II.1.5. Productivitatea muncii pe sectoare ale economiei judeŃene ...................... 19 II.1.6. Valoarea Adăugată Brută (VAB) ....................................................................... 20 II.1.7. Salariul mediu net ...................................................................................... 21 II.1.8. SocietăŃi comerciale .................................................................................. 21 II.2. Indici ai dezvoltării umane ........................................................................................ 21 II.2.1. SperanŃa de viaŃă ...................................................................................... 21 II.2.2. Nivel de educaŃie ....................................................................................... 22 II.2.3. Indicele Dezvoltării Umane (IDU) ............................................................... 23 II.3. Indicatorii dezvoltării rurale ...................................................................................... 24 II.3.1. Indici demografici ....................................................................................... 24 II.3.2. Economia rurală ......................................................................................... 24 II.3.3. Nivelul de trai ............................................................................................. 26 II.3.4. Accesul la educaŃie şi cultură ..................................................................... 27 II.3.5. Dotările edilitare ......................................................................................... 27


5

III. Infrastructuri fizice ................................................................................................................. 29 III.1. Infrastructura de transport .......................................................................................... 29 III.1.1. ReŃeaua rutieră .......................................................................................... 29 III.1.2. ReŃeaua feroviară ...................................................................................... 32 III.1.3. Transportul aerian

...................................................................................... 33 III.2. Infrastructuri edilitare şi de mediu .............................................................................. 34 III.2.1. ReŃeaua publică de alimentare cu apă potabilă ......................................... 34 III.2.2. ReŃeaua de evacuare a apelor uzate menajere ......................................... 43 III.3. ReŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale .................................................................. 45 III.4. Infrastructura de transport a energiei electrice .......................................................... 47 III.5. Infrastructuri social – culturale ................................................................................... 48 III.5.1. Infrastructura de sănătate .......................................................................... 48 III.5.2. AsistenŃă socială – adulŃi ........................................................................... 49 III.5.3. AsistenŃă socială – copii ............................................................................. 51 III.5.4. Aşezăminte culturale .................................................................................. 52 IV. Profilul economic al judeŃului ............................................................................................... 54 IV.1. Sectoare judeŃene semnificative ................................................................................ 54 IV.2. Industria ..................................................................................................................... 55 IV.3. Agricultura .................................................................................................................. 58 IV.3.1. ProducŃia vegetală ..................................................................................... 59 IV.3.2. ProducŃia animală ...................................................................................... 60 IV.4. Turism ........................................................................................................................ 61 IV.4.1. Resurse turistice ........................................................................................ 62 IV.4.2. Turism montan – bisezonal ........................................................................ 62 IV.4.3. Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii ....... 62 IV.4.3.1. RezervaŃii ale biosferei, parcuri naŃionale sau naturale ............. 62 IV.4.3.2. RezervaŃii şi monumente ale naturii ........................................... 63 IV.4.4. Turism de iarnă .......................................................................................... 63 IV.4.5. Turismul cultural ......................................................................................... 63

IV.4.5.1. Evenimente culturale, festivaluri, tabere de creaŃie, sărbători

populare ..................................................................................... 64 IV.4.5.2. Castele, conace, palate, case memoriale .................................. 64 IV.4.5.3. Muzee de istorie, arheologie, de artă ......................................... 65 IV.4.6. Turism urban .............................................................................................. 65 IV.4.7. Turismul rural şi agroturismul ..................................................................... 66 IV.4.7.1. Servicii hoteliere şi turistice ........................................................ 66 IV.4.7.2. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de alimentaŃie publică . 67 IV.4.7.3. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de tratament balnear .. 67 IV.5. Întreprinderile mici şi mijlocii ...................................................................................... 68 IV.5.1. Servicii suport pentru IMM ......................................................................... 71 IV.5.2. InvestiŃii străine .......................................................................................... 72 IV.5.3. Cercetare – Dezvoltare .............................................................................. 72 IV.5.4. Societatea informaŃională .......................................................................... 72

V. Mediu ...................................................................................................................................... 74 V.1. Resurse naturale neregenerabile ............................................................................... 74 V.2. Poluarea istorică ........................................................................................................ 74 V.3. Calitatea atmosferei ................................................................................................... 74 V.4. Poluarea datorată apelor uzate urbane ..................................................................... 75 V.5. Calitatea fondului forestier ......................................................................................... 77 V.6. Calitatea apelor de suprafaŃă ..................................................................................... 77 V.6.1. Bazinul hidrografic Someş – Crasna .......................................................... 77


6

V.6.2. Bazinul hidrografic Crişuri .......................................................................... 80 V.7. Calitatea habitatelor naturale ..................................................................................... 81 V.8. Habitate protejate ....................................................................................................... 82 V.9. SituaŃia zonelor verzi şi de recreere ........................................................................... 84 V.10. SituaŃia deşeurilor urbane .......................................................................................... 86 V.11. SituaŃia deşeurilor toxice şi periculoase ..................................................................... 88 VI. Resurse umane ...................................................................................................................... 93 VI.1. PopulaŃia .................................................................................................................... 93 VI.1.1. EvoluŃii ........................................................................................................ 93 VI.1.2. Factori care influenŃează mişcarea naturală a populaŃiei ........................... 93 VI.1.3. Caracterul multicultural al judeŃului Sălaj ................................................... 96 VI.2. Nivelul de educaŃie .................................................................................................. 96 VI.2.1. ÎnvăŃământul primar şi gimnazial ............................................................... 97 VI.2.2. ÎnvãŃãmântul liceal ..................................................................................... 97 VI.2.3. Formele de învãŃãmânt seral şi cu frecvenŃã redusã ................................. 98 VI.2.4. ÎnvãŃãmântul profesional şi tehnic (TVET) ................................................. 98 VI.2.5. Resurse umane din sistemul educaŃional .................................................. 98 VI.2.6. Indicatori privind accesul şi participarea la educaŃie .................................. 98 VI.2.7. Evaluările naŃionale – indicatori ai calităŃii ................................................. 98 VI.2.8. Gradul de promovare ................................................................................. 99 VI.2.9. ÎnvăŃământul în limba minorităŃilor naŃionale .............................................. 99 VI.2.10 Corelarea ofertei sistemului educaŃional şi de formare profesională cu

nevoile de pe piaŃa muncii ......................................................................... 99 VI.3. Participarea pe piaŃa forŃei de muncă ........................................................................ 99 VI.3.1. Ocuparea populaŃiei pe sectoare ale economiei ........................................ 100 VI.3.2. Structura populaŃiei ocupate după statutul profesional .............................. 100 VI.3.3. Şomajul ...................................................................................................... 100 VI.3.4. Formarea profesională continuă ................................................................ 102 VI.4. Sănătate ..................................................................................................................... 103 VI.5. AsistenŃă socială ........................................................................................................ 105 VI.5.1. AdulŃi ......................................................................................................... 105 VI.5.2. Copii ........................................................................................................... 106

B. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................... 108 I. Puncte tari .............................................................................................................................. 109 II. Puncte slabe ............................................................................................................................ 110 III. OportunităŃi .............................................................................................................................. 110 IV. AmeninŃări .............................................................................................................................. 111

C. VIZIUNE-MISIUNE – JUDEłUL SĂLAJ 2007-2013 ......................................................................... 112 D. CADRU STRATEGIC ........................................................................................................................ 114 I. Transporturi ............................................................................................................................ 115 I.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 116 I.2. Obiective strategice ................................................................................................... 118 II. Competitivitate ....................................................................................................................... 122 II.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 123 II.2. Obiective strategice ................................................................................................... 126 III. Resurse umane ...................................................................................................................... 133 III.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 135 III.2. Obiective strategice ................................................................................................... 139 IV. Mediu ....................................................................................................................................... 148 IV.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 149 IV.2. Obiective strategice ................................................................................................... 154


7

V. Agricultură şi dezvoltare rurală ............................................................................................ 160 IV.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 161 IV.2. Obiective strategice ................................................................................................... 162 VI. Modelul dezvoltării policentrice ........................................................................................... 174 VI.1. Unitatea teritorială de planificare UTP 1 – Zona Meseş ............................................ 177 VI.1.1. Analiza SWOT – teritorială ......................................................................... 178 VI.1.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Meseş .............................. 179 VI.2. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 2 - Valea Someşului .................................... 181 VI.2.1. Analiza SWOT – teritorială ......................................................................... 182 VI.2.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Someşului ............... 183 VI.3. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 3 - łara Silvaniei .......................................... 184 VI.3.1. Analiza SWOT – teritorială ......................................................................... 185 VI.3.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. łara Silvaniei .................... 186 VI.4. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 4 - Valea Almaşului ...................................... 187 VI.4.1. Analiza SWOT – teritorială ......................................................................... 188 VI.4.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Almaşului ................ 189 VI.5. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 5 - Zona Codru ............................................ 190 VI.5.1. Analiza SWOT – teritorială ......................................................................... 191 VI.5.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Zona Codru ....................... 192 VII. Dezvoltare urbană durabilă ................................................................................................... 193 VII.1. Analiza SWOT – sectorială ........................................................................................ 195 VII.2. Obiectiv strategic ....................................................................................................... 197

E. PORTOFOLIU DE PROIECTE .......................................................................................................... 201 Programe OperaŃionale Sectoriale (POS) ...................................................................................... 203 POS – Competitivitate .............................................................................................................. 203 POS – Transporturi .................................................................................................................. 204 POS – Mediu ............................................................................................................................ 205 POS - Resurse umane ............................................................................................................. 208 POS – Agricultură .................................................................................................................... 209 POS - Dezvoltare rurală ........................................................................................................... 212 Program OperaŃional Regional (POR) ........................................................................................... 222 Axa prioritară 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale ............................................ 222 Măsura 1.1 – Construirea şi modernizarea reŃelei de transport regional şi local ........ 222 Măsura 1.1 – Construirea şi modernizarea reŃelei de transport regional şi local

- Program Complement .................................................................... 223 Măsura 1.2 – Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate, sociale şi de

siguranŃă publică .................................................................................. 224 Măsura 1.3 – Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaŃie .......................... 225 Axa prioritară 2 – Consolidarea mediului de afaceri regional şi local ...................................... 226 Axa prioritară 3 – Dezvoltarea turismului regional şi local ....................................................... 227 Axa prioritară 4 – Dezvoltare urbană durabilă ......................................................................... 228


8

SECłIUNEA A

PPRROOFFIILLUULL JJUUDDEEłłUULLUUII


9

I. JUDEłUL SĂLAJ - DESCRIERE GENERALĂ I.1. Aşezarea

JudeŃul Sălaj este situat în partea de Nord - Vest a României, respectiv în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în zona de trecere dintre CarpaŃii Occidentali şi cei Orientali.

Are o suprafată totală de 386.448 ha, reprezentând aproximativ 8% din teritoriul regional.

Se învecinează cu judeŃele Satu Mare şi Maramureş la nord, Bihor la vest şi sud-vest şi cu Clujul la sud-est.


10

I.2. Relieful

Geografic este reprezentat de :

• Dealuri situate pe cursul văilor Almaşului, Agrijului, Someşului, Sălajului, Crasnei şi Barcăului • Zona montană din partea de sud-est avand doua ramificaŃii nordice ale MunŃilor Meseşului şi

Plopişului • Depresiuni cu o largă răspândire pe teritoriul judeŃului şi care constituie importante zone agricole şi de

concentrare a aşezărilor umane

I.3. ReŃeaua hidrografică ReŃeaua hidrografică a judeŃului Sălaj este reprezentată de: • Râurile: Someş, Crasna, Almaş, Agrij, Salaj şi Barcău • Mici lacuri naturale şi artificiale • Apele acoperă 57,8 km2, reprezentând 1,5% din suprafaŃa totală a judeŃului.

I.4. Clima Din punct de vedere climatic, judeŃul Sălaj este influienŃat de masele de aer din est, dar şi din vest (mai

umede), încadrându-se în spectrul de climă continental moderată. Masele de aer de înălŃime precum şi relieful, prin aspect şi altitudine, crează diferenŃieri climatice între vestul şi estul judeŃului.

Temperatura medie anuală în sectorul montan este de 6 ˚C, în zone deluroasă de 8˚C, iar în regiunile joase, în depresiuni şi vai, de 9˚C. Pe teritoriul judeŃului, temperatura lunară minimă se încadrează în ianuarie între -2 ˚C şi +5˚C, iar cea maximă în iulie, cu valori cuprinse între 15˚C şi 20˚C.

PrecipitaŃiile, datorită influienŃelor continentale, descresc din punct de vedere cantitativ de la vest către est, unde se înregistrează valori cuprinse între 700 - 800 mm.

I.5. Structura administrativ - teritorială I.5.1. UnităŃi administrativ - teritoriale • un municipiu - Zalău • 3 oraşe - Şimleu Silvaniei , Jibou şi Cehu Silvaniei • 57 de comune • 285 de sate

Sub aspectul reliefului, evidenŃiem potenŃialul oferit de relieful predominant de dealuri şi piemonturi joase, cu lungi interfluvii „îmbrăcate” cu vii şi livezi.


11

I.5.2. Tablou demografic general Total populaŃie pe judeŃ: 248.015 locuitori PopulaŃia judeŃului Sălaj - Recensământ 2002

Nr. crt. Centrul administrativ PopulaŃia Nr.

crt. Centrul administrativ PopulaŃia

1 Municipiul Zalău 62.927 32 Hida 3.148 2 Oraşul Şimleu Silvaniei 16.066 33 Horoatu Crasnei 2.838 3 Oraşul Jibou 11.306 34 Ileanda 2.589 4 Oraşul Cehu Silvaniei 8.008 35 Ip 3.946 5 Agrij 1.395 36 Letca 2.244 6 Almaşu 2.853 37 Lozna 1.195 7 Băbeni 2.063 38 Marca 2.966 8 Bălan 4.136 39 Măierişte 3.504 9 Bănişor 2.419 40 Meseşeni De Jos 3.078

10 Benesat 1.779 41 Mirşid 2.304 11 Bobota 4.031 42 Năpradea 3.026 12 Bocşa 3.463 43 Nuşfalău 3.709 13 Boghiş 1.806 44 Pericei 4.002 14 Buciumi 2.839 45 Plopiş 2.765 15 Camăr 1.899 46 Poiana Blenchii 1.341 16 Carastelec 1.163 47 Românaşi 2.993 17 Chieşd 2.645 48 Rus 1.220 18 Cizer 2.467 49 SălăŃig 3.160 19 Coşeiu 1.332 50 Sărmăşag 6.547 20 Crasna 6.373 51 Şimişna 1.437 21 Creaca 3.046 52 Sîg 3.476 22 CristolŃ 1.560 53 Sînmihaiu Almaşului 1.806 23 Crişeni 2.443 54 Someş Odorhei 3.057 24 Cuzaplac 2.068 55 Surduc 4.026 25 Dobrin 1.762 56 Şamşud 1.766 26 Dragu 1.573 57 Treznea 1.033 27 Fildu de Jos 1.583 58 Valcăul de Jos 3.302 28 Gîlgău 2.791 59 VîrşolŃ 2.457 29 Gîrbou 2.438 60 Zalha 1.177 30 Halmăşd 2.617 61 Zimbor 1.289 31 Hereclean 3.762

Total 248.015

I.5.2.1. Structura pe mediu de viaŃă: - populaŃia stabilă în mediul urban: 39,7%; - populaŃia stabilă în mediul rural: 60,3%; - populaŃia activă: 104.004 locuitori; - populaŃia ocupată: 96.007 locuitori.

I.5.2.2. Structura pe grupe de vârstă: - 0-14 ani: 47.009 locuitori - 15-59 ani: 149.665 locuitori - 60 ani – şi peste: 51.341 locuitori


12

I.5.2.3. Structura pe etnii

- români: 176.671 (71,2%) - maghiari: 57.167 (22,6%) - rromi: 12.544 ( 5,05%) - slovaci: 1.366 ( 0,7%) - alte etnii: 267 (0,5%)

I.5.2.4. Structura pe culte religioase - ortodocşi: 165.097 (66,6%) - reformaŃi: 48.452 (19,6%) - romano-catolici: 6.358 (2,6%) - greco-catolici: 6.859 (2,8%) - neo-protestanŃi: 16.689 (6,8%) - alte: 4.560 (1,9%)

I.5.2.5. Densitatea populaŃiei - Regiunea de Nord- Vest: 80,2 locuitori /km2 - Sălaj: 64,2 locuitori/ km2

I.6. Căile de comunicaŃie ReŃeaua de căi ferate la nivel de judeŃ are ca principal nod feroviar oraşul Jibou, prin care se asigură legăturile

cu localităŃile: Baia Mare, Oradea, Cluj Napoca, Bucureşti, etc. ReŃeaua rutieră are o lungime totală de 1.647,1 km. Drumurile naŃionale ce traversează judeŃul Sălaj sunt:

• DN 1B: Lim.jud. Bihor – Ip - Nuşfalău • DN 1C: Lim.jud. Cluj – Glod – Ileanda – Răstoci - lim.jud. Maramureş • DN 1F: lim.jud. Cluj – Zimbor – Zalău - lim.jud. Satu Mare - modernizat • DN 1G: lim.jud. Cluj – Cuzăplac – Zimbor – Hida - Tihău • DN 1H: Lim. Jud. Bihor – Nuşfalău - Şimleu Silvaniei – Zalău – Jibou - Răstoci

4 Aeroporturi situate la distanŃe cuprinse între 80 şi 120 km: • Aeroportul Cluj Napoca • Aeroportul Oradea • Aeroportul Satu Mare • Aeroportul Baia Mare

I.7. Mediul urban al Sălajului - scurtă prezentare I.7.1. Municipiul Zalău

ReşedinŃă a judeŃului Sălaj, municipiul este situat în zona

centrală a Sălajului, în bazinul hidrografic al râului Zalău, având o suprafaŃă totală de 90,9 kmp şi o populaŃie de 62.927 locuitori. Situat pe axa Cluj - Satu Mare - Petea Vamă, este conectat la o reŃea rutieră cu acces spre culoarele europene.

În prezent, oraşul Zalău este un centru industrial important al Sălajului prin fabricarea produselor din cauciuc şi cord metalic (S.C. Silvania S.A., S.C. Michelin Romsteel Cord S.A.), prin industria metalurgică de maşini şi echipamente (S.C Silcotub S.A., S.C. Cuprom S.A., S.C. Rominserv Valves I.A.I.F.O S.A.), fabricarea articolelor de îmbracaminte şi

produselor textile (S.C. Universal S.A., S.C. Uniconf S.A., S.C. Silvex S.A.), fabricarea carămizilor şi blocurilor din ceramică (S.C. Cemacom S.A.).


13

După anul 1989, în peisajul economic al municipiului şi-au făcut apariŃia o multitudine de activităŃi din sectorul terŃiar, cu capital privat, fapt ce indică o evoluŃie economică, bazată pe principiile unei economii funcŃionale de piaŃă, cu tendinŃe de stabilizare şi capitalizare.

Oraşul, pe lângă importanŃa sa economică, constituie şi un centru cultural, educaŃional, şi un atractiv areal turistic.

Zalăul se remarcă prin dezvoltarea unor nuclee de învăŃământ universitar cu 2.000 de studenŃi: 3 colegii universitare acreditate şi 2 filiale a universităŃilor private Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad şi Universiatea „Spiru Haret” din Bucureşti.

La 7 km de Zalău se află Castrul Roman Porolissum, atracŃie arheologică şi turistică unică la nivel naŃional şi european.

I.7.2. Şimleu Silvaniei

Situat în zona tradiŃională łara Silvaniei, oraşul are o

populaŃie de 16.066 locuitori, fiind o locuire umană străveche, situată în zona cetăŃii antice dacice „Dacidava”.Incă din vremurile străvechi, ocupaŃia principală a locuitorilor a constituit-o cultura pomilor fructiferi, cultura viŃei de vie şi producerea de vinuri.

În prezent, oraşul este în plină ascensiune economică, dintre societăŃile comerciale cele mai reprezentative amintim: S.C. Silvania S.A., modernă fabrică de vinuri spumante, renumită prin calitatea vinurilor produse, S.C. Simex S.A., cea mai mare fabrică de mobilă din judeŃ, S.C. Stoehr Rom S.R.L., industria

textilă şi a produselor textile, o întreprindere de materiale izolatoare, S.C. ARA S.R.L., fabrică de confecŃii încălŃăminte modernă.

Oraşul este străbătut de DN 1H: lim.jud. Bihor – Nuşfalău - Şimleu Silvaniei – Zalău – Jibou - Răstoci ceea ce face ca zona să fie accesibilă.

Oraşul se pretează foarte bine unor activităŃi turistice în zone precum: vechea cetate Bathory (1532), Biserica catolică, Mănăstirea Bic şi biserica de lemn, vechea Sinagogă evreiască din centrul oraşului, dealul Măgura, (unde viŃa de vie se cultivă la cea mai mare altitudine din Ńară, 596 m).

La câŃiva kilometri de oraş, în localitatea Bădăcin, se află Casa Memorială a omului politic Iuliu Maniu, iar in localitatea Bobota, se află Centrul Cultural Şincai - Coposu, care reuşeşte să surprindă clişee din istoria, tradiŃiile şi cultura locului.

I.7.3. Jibou

Situat în lunca râului Someş, este străbătut de drumul

naŃional DN 1H şi constituie principalul nod de cale ferată al judeŃului. În evul mediu localitatea era un loc important în „drumul sării”, fiind loc de transbordare şi depozitare.

Este al treilea oraş ca mărime din judeŃ, un centru polarizator social - economic în estul judeŃului şi are o populaŃie de 11.306 de locuitori.

După experimentele industrializării din anii 1970 - 1980, oraşul a înregistrat un semnificativ declin economic în perioada anilor 1990.

În prezent, se află în plină restructurare şi creştere economică, remarcându-se prin dezvoltarea unor sociatăŃi comerciale cum sunt: producătoare de Ńesături, S.C. Special Forest S.R.L. - cu activitate de prelucrare şi impregnare a lemnului, fabricarea articolelor de îmbracaminte şi a produselor textile (S.C. ConfecŃii S.A., S.C. Prisma Confi Tex S.A., S.C. Samtex S.A.)

Un punt de atracŃie turistică îl constituie Grădina Botanică din Jibou a cărei colecŃie cuprinde 5.000 specii de plante provenite din variate zone geografice ale lumii, a doua ca marime din Ńară. În cadrul Centrului


14

de cercetări biologice de pe lângă Grădina Botanică se desfăşoară activităŃi de cercetare - dezvoltare în domeniul biologiei.

O importantă facilitate pentru dezvoltarea mediului de afaceri o reprezintă Parcul Industrial Jibou, finanŃat prin Programul PHARE 2001, cu o suprafaŃă totală de 22 ha.

I.7.4. Cehu Silvaniei

Oraşul Cehu Silvaniei, cu o populaŃie de 8.008 locuitori, este situat la o distanŃă de 34 km faŃă de municipiul Zalău, situat în partea nordică a judeŃului Sălaj, în zona istorică CODRU, spaŃiu de interferenŃă etnografică şi culturală cu judeŃele Satu Mare şi Maramureş.

Datorită acestei localizări oraşul se caracterizează printr-o mare bogăŃie şi diversitate a patrimoniului istoric şi cultural. Ca atracŃii turistice menŃionăm: Biserica Reformată (1519), Biserica de lemn “SfinŃii Arhangheli” (sec. al XVII-lea), Fântâna de piatră (sec. al XVI-lea), Biserica de lemn “SfinŃii Arhangheli” (1738) de la Nadiş, Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” (1781) de

la Ulciug şi Biserica de lemn “SfinŃii Arhangheli” (1749) de la Horoatu Cehului. Un alt obiectiv turistic montan îl constituie “Strâmtorile łicăului” situate la mică distanŃă de oraş.

Ramurile industriale de tradiŃie sunt: industria mobilei şi industria textilă. Astfel, firme ca S.C. SILVANA S.A. în domeniul tricotajelor şi S.C. CESIMEX S.A. în industria mobilei sunt firme care şi-au cucerit un bun renume, atât pe piaŃa internă cât şi pe piaŃa externă.

I.8. Resurse naturale Judetul Sălaj are un potenŃial de dezvoltare considerabil exprimat atât în resurse naturale cât şi umane. I.8.1. Resursele naturale de materii prime, localizate în următoarele zone:

• cărbune brun – CristolŃel • lignit – Ip şi Sărmăşag • şist cărbunos – Zimbor • ghips – Treznea • alabastru – Gălăşeni şi Stana • diorit – Moigrad • micaşist – Marca • calcar – Cuciulat, Glod, Prodăneşti şi Răstoci • argilă – Crasna, Cuciulat, Nuşfalău şi Zalău • nisip caolinos – Jac şi Var • nisip silicios – Jac, Creaca, Surduc şi Var • nisip cuarŃos – Var • caolină – Ruginoasa • tuf vulcanic – Mirşid • agregate de râu – Benesat, Var, Rona, Almaşu, Băbeni, Cuciulat, Glod, Gâlgău, Ileanda,

Românaşi, Rus, Someş Odorhei, Surduc şi Tihău

I.8.2. Apele termominerale utilizate în scopuri terapeutice, bicarbonatate, cu temperaturi cuprinse între 23 - 42 °C – Băile Boghiş şi ape minerale balneoterapeutice, sulfatate şi sulfuroase – Bizuşa Băi, precum şi în alte localităŃi: Şimleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Meseşenii de Sus şi Zalnoc.


15

I.8.3. Arii protejate – Pe teritoriul judeŃului există un număr de 15 arii protejate de interes naŃional, însumând o suprafaŃă de 516,73 ha, cele mai reprezentative fiind:

• Grădina Zmeilor- comuna Bălan, cu o suprafaŃă de 3,00 ha; • RezervaŃia peisagistică Tusa – Barcău – comuna Sîg, cu o suprafaŃă de 13,43 ha; • Poiana cu narcise de la Racâş- comuna Hida, cu o suprafaŃă de 1,5 ha; • Pădurea Lapiş – comuna Nuşfalău, cu o suprafaŃă de 430,40 ha; • Peştera Măgurici – comuna Ileanda, cu o suprafaŃă de 1,00 ha.

Există o bogată faună cinegetică compusă din mistreŃi, cerbi carpatini, urşi, iepuri, lupi, râşi, fazani, etc. II. NIVELUL JUDEłEAN DE DEZVOLTARE

II.1. Profilul economic al judeŃului

II.1.1 Structura populaŃiei ocupate pe ramuri ale economiei în Sălaj persoane

Ramuri 2000 2002 2004 Indice 2000 / 2004

Total economie, din care: 105.000 98.000 94.000 89,5%

Agricultura 50.000 43.000 37.700 75% Industrie 24.000 24.000 23.000 96% ConstrucŃii 2.000 2.300 2.800 140% ComerŃ 7.500 8.500 10.300 137% Hoteluri, restaurante 800 700 500 62% Transporturi şi depozitare 4.400 4.800 3.700 84%

ActivităŃi financiar –bancare şi asigurări 1.100 2.200 800 74%

Servicii la firme 3.200 3.200 3.500 109% AdministraŃie publică 1.700 1.700 1.900 112% InvăŃământ 4.700 4.800 5.000 106% Sănătate, asistenŃă socială 3.800 3.500 3.500 92%

Alte activităŃi de servicii 1.000 1.000 1.300 130% (Sursa: INS –DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj)

Din datele prezentate în tabel, contatăm că în anul 2004, a avut loc o scădere a populaŃiei ocupate cu

10,5% faŃă de anul 2000. Este de remarcat o supra-reprezentare a populaŃiei ocupate în domeniul agriculturii (37.700 persoane, în valori absolute), ceea ce reprezintă 40,1% din totalul populaŃiei ocupate în anul 2004, faŃă de media naŃională de 31,9% şi cea regională de 35,1%.

Continuând analiza acestor date, rezultă o anumită omogenitate a gradului de ocupare a populaŃiei în

sectorul industrial judeŃean (24,4%) cu media naŃională (25,9%), în timp ce în sectorul financiar valoarea este inferioară în Sălaj (1% ) faŃă de nivelul naŃional (3%).

PopulaŃia ocupată în administraŃia publică, de 2%, este inferioară nivelului naŃional, cât şi celui din

Uniunea Europeană (exemplu, FranŃa 10%), ceea ce reprezintă un fenomen pozitiv, reflectând diminuarea aparatului birocratic din cadrul administraŃiei publice, precum şi accelerarea reformei acestui sector în judeŃul Sălaj.


16

Remarcând valorile scăzute în domeniul hotelier&restaurante în judeŃ (0,6%) ca de altfel şi la nivel naŃional (2%), şi comparându-le cu cele din Ńările Uniunii Europene (5%), constatăm că aceste situaŃii sunt specifice economiilor insuficient dezvoltate, cu un sector terŃiar aflat la început, în timidă dezvoltare.

II.1.2. PopulaŃia salariată, pe activităŃi ale economiei, în perioada 1992-2004 persoane

An / Sector Agricultură Industrie ConstrucŃii Servicii Total 1992 7.300 32.000 2.100 31.000 78.400 2002 700 19.200 2.100 20.700 42.600 2003 750 20.000 2.100 22.600 45.400 2004 1.125 16.498 2.403 19.058 39.084

(Sursa: Prelucrare după Anuarul statistic 2005)

Din informaŃiile prezentate, observăm că în anul 2004 doar 41,6% din populaŃia ocupată este salariată.

Considerăm necesară evidenŃierea distribuŃiei populaŃiei salariate pentru a explica diferenŃele înregistrate între populaŃia ocupată şi cea salariată în anul 2004. O cauză semnificativă a acestei diferenŃe o reprezintă situaŃia din agricultură, relatată anterior (ponderea salariaŃilor din agricultură în totalul salariaŃilor pe economie este de numai 3%) .

Numărul cel mai mare al salariaŃilor este în sectorul serviciilor, reprezentând în anul 2004 48,7% din total salariaŃi, o tendinŃă pozitivă pentru perspectiva de viitor a unei economii bazate pe servicii. Specificăm că în ansamblul sectorului terŃiar, ponderea cea mai mare, atât ca salariaŃi, cât şi ca activitate, o deŃine comerŃul (27%), ceea ce exprimă insuficienta diversificare şi dezvoltare a serviciilor către firme.

Un alt plan al analizei evidenŃiază o diminuare consistentă a ponderii salariaŃilor în totalul populaŃiei ocupate în intervalul 1998 - 2004, respectiv cu 39.316 persoane salariate mai puŃin, reprezentând o scădere cu 50,1%. Luând în considerare o perioadă mai strânsă de referinŃă (2002 - 2004), scăderea ponderii salariaŃilor este de 8,9%. Valorile menŃionate nu reprezintă neapărat un indicator al recesiunii economice, sau al creşterii somajului, având explicaŃii în procesul redistribuirii şi reorientării către alte tipuri de activităŃi: întreprinzători privaŃi, activităŃi independente, fermieri.

Structura populaŃiei - 2004 persoane

Total populaŃie (pt)

PopulaŃie salariată (ps) % ps în total Nr. salariaŃi /

Persoane Sălaj 247.796 39.084 15,7% 6 Regiunea N-V 2.738.461 387.000 14,1% 7 România 21.673.328 4.469.000 20,6% 5

(Sursa: INS –Anuarul statistic 2005)

Raportându-ne la analiza ponderii populaŃiei salariate în totalul populaŃiei în anul 2004, constatăm că 15,7% reprezintă populaŃia salariată din total, valoare situată peste media regională de 14,1%, dar inferioară celei naŃionale de 20,6%.

41.6

PopulaŃia ocupată nesalariată

PopulaŃia salariată


17

Efectuând o analiză mai aprofundată asupra datelor din tabel observăm omogenitatea valorilor în cele 3 spaŃii de referinŃă comparate, în ceea ce priveşte gradul scăzut de susŃinere financiară a populaŃiei, respectiv un salariat / 6 persoane în Sălaj, un salariat / 7 persoane în Regiunea Nord- Vest şi un salariat / 5 persoane la nivel naŃional.

II.1.3. Produsul Intern Brut Produsul Intern Brut este indicatorul consacrat pentru a stabili la nivel macro-economic eficienŃa diferitelor

sectoare. Produsul Intern Brut (PIB) totaliza în Sălaj în anul 2000 o valoare de 6.788,3 miliarde lei în preŃuri

curente ROL, iar în 2003 atinge valoarea de 18.836,8 miliarde lei preŃuri curente ROL.(ultimele date înregistrate de I.N.S privind P.I.B sunt aferente anului 2003).

Produsul Intern Brut miliarde lei preŃuri curente ROL

REGIUNEA 2000 2001 2002 2003 Indice 2000 / 2003 ROMÂNIA 803.773 1.167.687 1.514.750,9 1.975.648 145%

NORD- VEST 95.009,8 136.673 180.186,4 241.107,8 153,7% SĂLAJ 6.788,3 10.176,8 13.002,9 18.836,8 177,4%

(Sursa: INS-Anuarul statistic 2005)

6788.3

10176.8

13002.9

18836.8

0

5000

10000

15000

20000

judeŃul Sălaj

EvoluŃia PIB în perioada 2000 - 2003

2000

2001

2002

2003

Analizând datele de mai sus, observăm o creştere a PIB în perioada 2000 - 2003 de 177,4%, ceea ce

depăşeşte media naŃională (145%) cât şi cea a Regiunii Nord-Vest (153,7%), exprimând un dinamism economic sănătos, rezultat al privatizărilor din marea industrie, al restructurării şi stabilizării macroeconomice. În anul 2003, JudeŃul Sălaj contribuie cu 7,8%. la realizarea PIB regional.

PIB/locuitor, exprimat în euro, era, în anul 2001 de 1.515 Euro/locuitor, iar în 2003 de 2.012

Euro/locuitor, înregistrând o creştere de 132,8%, ceea ce reflectă o tendinŃă evidentă de creştere economică, corelată cu efecte pozitive asupra nivelului de trai. Cu toate acestea, PIB/locuitor/Euro în Sălaj reprezintă doar 86% din media Regiunii Nord-Vest şi 83,1% din media naŃională.

Raportat la din media UE 25, nivelul de trai cuantificat prin PIB/locuitor/euro este de 26% în Sălaj, 27%

în Regiunea Nord-Vest, respectiv 31,3% în România. Această diferenŃă este parŃial recuperată prin aşa-numitul fenomen „PPC“, care compensează diferenŃele PIB-ului/locuitor cu nivelul inferior al preŃului bunurilor de consum.

Conceptual, paritatea puterii de cumpărare (PPC) exprimă numărul de unităŃi de valută necesare pentru cumpărarea într-o Ńară a aceluiaşi volum de bunuri şi servicii care se pot obŃine cu o unitate monetară a Ńării comparate.


18

DistribuŃia PIB pe ramuri de activitate (%)

Teritoriul Sectorul 1998 2000 2002 Agricol 14,3 11,1 11,4 Industrial 26,2 27,3 28,1

59,5 61,6 60,5 România

Servicii, din care - turism - intermedieri financiare şi

servicii la firme - alte servicii

2,5

13,1 43,9

2,4

14,5 44,7

2,1

16,3 42,1

Agricol 15,8 13,8 14,6 Industrial 25,6 24,9 26,8

58,6 61,3 58,6 Nord - Vest

Servicii, din care: - turism - intermedieri financiare şi


2,1

13,8 42,7

2

16,1 43,2

1,6

15,9 41,1

Agricol 16,7 14,9 15,8 Industrial 26,8 25,9 27,1

56,5 59,2 57,1 Sălaj

Servicii, din care: - turism - intermedieri financiare şi


2

13,5 41

1,8

15,5 41,9

1,5

15,3 40,3

(Sursa: INS- DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj)

Corelând datele din tabel cu structura populaŃiei pe activităŃi, observăm ponderea considerabilă a agriculturii în formarea PIB în Sălaj (15,8%) în anul 2002, înregistrând nivele superioare faŃă de regiune (14,6%) şi naŃional (11,4%). Se reconfirmă astfel profilul semnificativ agricol al economiei judeŃene, în structura sa creatoare de PIB.

Această pondere mai ridicată a agriculturii se corelează slab cu ponderea scăzută a populaŃiei ocupate salariate din agricultură în Sălaj (2,8%), aspect ce exprimă practicarea pe scară largă a agriculturii pentru autoconsum şi de subzistenŃă.

Valoarea PIB creată de industrie în 2002 de 27,1% din total economie, depăşeşte nivelul regional

(26,8% din total), reflectând o relansare economică a industriei judeŃului. În ce priveşte sectorul serviciilor , nivelele PIB înregistrate sunt mai omogene şi mai apropiate de cele

naŃionale şi regionale, reflectând inducerea unor semnale pozitive în dezvoltatea acestui sector.În cadrul acestuia, sectorul intermedierilor financiare şi al serviciilor la firme contribuie în 2002 cu 15,3% la formarea PIB , înregistând o creştere nesemnificativă faŃă de anul 1998 (1,8%). Această evoluŃie lentă este explicabilă prin stadiul încă neconsolidat al economiei funcŃionale de piaŃă. O tendinŃă îngrijorătoare însă o reprezintă diminuarea ponderii turismului în structura PIB, de la 2% în anul 1998 - valoare oricum relativ scazută - la 1,5 % în anul 2002.

Aceste sub/sectoare, expresii ale unei economii de piaŃă maturizate, sunt încă inhibate de factori precum: infrastructura de transport, logistica de transport, blocarea unor locaŃii prin privatizări nereuşite, etc.


19

II.1.4. Cifra de afaceri La nivelul anului 2004, in judeŃul Sălaj cifra de afaceri (CA) se ridică la suma de 33.727 miliarde ROL,

înregistrând o creştere cu 97% faŃă de anul 2002, datorată creşterii cifrei de afaceri în comerŃ (cu 100%), construcŃii (cu 138%), industrie prelucrătoare (cu 103%).

Repartizarea cifrei de afaceri pe domenii

(miliarde ROL)

Sector 2002 2003 2004 Indice (an 2000 = 100)

Industria extractiva 235 154 169 71,9% Industria prelucrătoare 8.415 10.965 17.112 203% ÎnvăŃământ 2 8 8 400% Sănătate 23 31 36 156% Energetic 673 821 1.033 153% ComerŃ 5.102 7.759 10.253 200% Turism 137 200 252 184% Transporturi 1.808 2.024 3.342 185% ConstrucŃii 417 612 993 238% Servicii la firme 244 268 432 177% Altele 71 67 97 136% Total 17.127 22.903 33.727 197%

(Sursa: INS –Directia JudeŃeană de Statistica Salaj)

Din tabelul de mai sus, remarcăm faptul că activităŃile economice se complexific, după cum reiese din cifrele prezentate. În sectoarele noi, cum ar fi serviciile la firme, cifra de afaceri a crescut în perioada 2002 – 2004 cu 77%, înscriindu-se în tendinŃa vectorilor de dinamică europeni şi mondiali. Cu toate acestea, în expresie absolută, Cifra de afaceri la „Servicii către firme” reprezintă o valoare relativ redusă în totalul serviciilor, rămânând un sector de potenŃial pe termen mediu.

II.1.5. Productivitatea muncii pe sectoare ale economiei judeŃene (milioane lei/salariat)

Indicator An Total Industrie Constructii Servicii 2002 409,7 450,5 219,4 389,4 2003 513,5 558,7 291,4 494,3

Productivitatea muncii (Cifra de afaceri /

nr. salariaŃi) 2004 862,9 1.047 413 757 Indicele W muncii an 2002 = 100 211% 232% 188% 195%

(Sursa: INS – DirecŃia JudeŃeană de Statistică Salaj)

EvoluŃia productivităŃii muncii a înregistrat un trend pozitiv în anul 2004 raportat la anul 2002, productivitatea muncii a crescut în economia judeŃeană cu 111%, iar pe sectoare astfel:în industrie cu 132%, construcŃii (cu 88%)si servicii (cu 95%). Este de subliniat faptul că evoluŃia ascendentă a productivităŃii din servicii este datorată în mare parte comerŃului.

Creşterile semnificative în perioada 2002 - 2004 ale productivităŃii muncii în principalele sectoare ale

economiei judeŃene reflectă o economie în curs de funcŃionalizare şi performare, rezultat atât al investiŃiilor străine directe, cât şi al aportului de management eficient transferat.


20

Productivitatea muncii în economie în 2004 (comparativ) milioane lei /salariat

România Regiunea Nord - Vest Sălaj % din Regiune % din România

Total 967,2 802,7 862,9 107% 89% Industrie 992 764,6 1047 137% 105%

ConstrucŃii 876,8 787,5 413 52% 47% Servicii 1027 997,8 756,6 76% 73,6%

(Sursa: INS – Prelucrare după Anuarul Statistic 2005)

Productivitatea muncii pe total economie în Sălaj se situează peste media Regiunii Nord - Vest (cu 7 %), ceea ce reflectă funcŃionalitatea relativă a economiei judeŃene, şi tendinŃa ei spre rezultate calitative, de eficienŃă. Se distinge ca o notă aparte, valoarea cea mai ridicată a productivităŃii muncii industriale (1.047 milioane lei/ salariat), care se situează la nivele ridicate faŃă de cele regionale (de 764,6 milione lei/salariat). Această evoluŃie pozitivă a productivităŃii se datorează investiŃiilor în capitalul productiv, în echipamente şi totodată, în utilizarea tehnologiilor moderne în industrie .

II.1.6. Valoarea Adăugată Brută (VAB) Valoarea adaugată brută totală a crescut în anul 2003 cu 177% faŃă de anul 2000, atingând nivelul de

16.698,7 miliarde ROL.

Dinamica Valorii Adăugate Brute pe ramuri miliarde ROL

Ramuri 2000 2002 2003 Indice ( 2000=100)

Agricultura 1.487 2.693 4.021 270% Pescuit 0,8 0,3 0,4 50% Minerit 55 112 66 120% Industria prelucrătoare 1.451 2.976 3.913 269% Energetic 85 166 170 200% ConstrucŃii 200 424 630 315% ComerŃ 545 985 1.493 273% Hotelier, restaurante 108 139 169 156% Transporturi 703 1337 1.714 244% Financiar 116 266 248 214% Imobiliar, servicii la firme

478

1.188

1.715

358%

Altele (AdministraŃie, InvăŃământ, Sănătate)

790,3

1.372,1

2.559,7

323%

TOTAL 6.019,3 11.658,1 16.698,7 277% (Sursa: INS - DirecŃia JudeŃeană de Stastistică Sălaj)

Pe total economie judeŃeană, în perioada 2000 - 2003, valoarea adaugata brută (VAB) înregistrează o

creştere cu 177%, existând ramuri cu o creştere de aproape trei ori a VAB, exemple fiind construcŃiile, industria prelucrătoare, transporturile, sectorul financiar, sau cel imobiliar&servicii.

Analizând evoluŃia sectorului hotelier&restaurante, observăm că acesta prezintă una din valorile cele mai reduse (o creştere doar cu 56%), ceea ce denotă o dinamică mai puŃin accelerată în acest domeniu şi un nivel neperformant şi neelaborat al produselor turistice locale.


21

Neluând în considerare inflaŃia, pentru aceeaşi perioadă analizată, este de remarcat evoluŃia pozitivă în sectoarele imobiliar (o creştere cu 258 %), construcŃii (cu 215%) şi transporturi (cu 144%), situate în trend crescător, ajungând să - şi tripleze VAB în trei ani de zile. II.1.7. Salariul mediu net - SĂLAJ

(mii ROL) An Total Agricultura Industrie Servicii

2002 3.539 2.946 3.732 3.460 2003 4.653 4.251 4.865 4.580 2004 5.686 6.140 5.459 6.368

2004 / 2002 160% 208% 146% 184% (Sursa de date: INS - DirecŃia JudeŃeană de Stastistică Sălaj)

Neluând în considerare inflaŃia, indicele salariului mediu net înregistrat în 2004 a crescut cu 60% faŃă

de anul 2002, ceea ce indică o corelaŃie echilibrată cu creşterea productivităŃii muncii pe ansamblu, cu o anumită asimetrie în industrie.

Constatăm nivelele apropiate, sau chiar superioare, ale salariului mediu net în Sălaj comparativ cu cele naŃionale şi regionale, conform tabelului următor:

Salariul mediu net pe economie(comparativ) mii lei /salariat ROL

2003 2004 România 4839 5986

Regiunea Nord - Vest 4457 5554 Sălaj 4653 5686

II.1.8. SocietăŃi comerciale

În anul 2004 în judeŃul Sălaj erau active 3.833 unităŃi locale active, raportul fiind de o societate comercială / 65 locuitori, valoare inferioară mediei din UE 25: 1/10-20 locuitori. Numărul unităŃilor locale active a crescut în perioada 2001 - 2004 cu 39% (1.085 unităŃi locale noi).

II.2. Indici ai dezvoltării umane Indicatori ai stării de sănătate Resursele umane, prin natura raŃionalităŃii lor producătoare de valori, reprezintă forŃa motrice a

progresului economic şi civilizatoriu. Gradul şi modul lor de dezvoltare condiŃionează fundamental dezvoltarea societală.

Conform “Raportului NaŃional al Dezvoltării Umane 2001-2002”, Indicele Dezvoltării Umane este definit ca fiind :” Procesul de extindere a opŃiunilor şi disponibilităŃilor pentru fiecare individ, prin creşterea abilităŃilor acestuia”.

Un număr de 3 abilităŃi sunt considerate esenŃiale pentru dezvoltarea umană: sănătatea, cunoaşterea şi accesul la resursele necesare asigurării unui nivel de trai decent. Pentru exprimarea lor statistică , se utilizează Indicele Dezvoltării Umane (IDU) care este un indicator compozit format din 3 elemente de bază corespunzând celor 3 abilităŃi menŃionate: longevitate, nivel de educaŃie şi nivel de trai.

II.2.1. SperanŃa de viaŃă (longevitatea) - este un indicator care reflectă ansamblul condiŃiilor economice, sociale, de mediu şi sanitare în care populaŃia îşi desfăşoară activitatea.

Durata medie de viaŃă în anul 2003 era de 70,08 ani în judeŃ, această valoare situându-se la acelaşi nivel cu regiunea (70,1 ani) şi uşor inferioară nivelului naŃional (71 ani).


22

II.2.2. Nivel de educaŃie În anul 2002, populaŃia cu vârstă de peste 10 ani se repartizează, pe nivele de instruire, după cum

urmează: (mii indivizi)

Regiunea Total EducaŃie superioară

EducaŃie post-liceală

EducaŃie secundară

EducaŃie primară

Fară educaŃie

nr. 19.434 1.371 576 12.491 3.898 1.084 România % 100% 7,1% 29% 38,4% 20% 5,5% nr. 220 9,4 5,6 146,8 44 14,3 Sălaj % 100 4,3% 2,6% 66,6% 20% 6,4%

(Sursa: Raportul NaŃional al Dezvoltării Umane, România 2001-2002) În urma analizei informaŃiilor din tabel se observă ponderea mică a indivizilor cu studii superioare (4,3%)

în Sălaj faŃă de nivelul naŃional, în timp ce ponderea indivizilor fară studii este mai mare (6,4%) faŃă de media naŃională (5,5%). De asemenea, o diferenŃă substanŃială există între reprezentarea disproporŃionată a celor cu educaŃie secundară 66,6% în Sălaj faŃă de 38,4% pe plan naŃional, o premisă (probabilitate) ca numărul celor fără o calificare (specializare) profesională să fie mai mare în Sălaj, în special în segmentul de vârstă peste 45 de ani.

Rata de alfabetizare Ratele de alfabetizare a populaŃiei judeŃului pentru anul 2002:

Teritoriu Rata alfabetizare adulti (%)

Rata cuprindere in invatamant (%)

România 97,1 64,9 Regiunea

Nord - Vest 97,3 65,7

Sălaj 96,8 56,1 (Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane 2002)

Din analiza comparativă a datelor de mai sus, se constată valoarea sensibil scăzută a ratei de

cuprindere în învăŃământ, faŃă de media naŃională şi regională, ceea ce face impetuos necesară găsirea pârghiilor adecvate pentru îmbunataŃirea cuprinderii unui număr cât mai mare din populaŃia de vârstă şcolară în reŃeaua de învăŃământ adecvată (este posibil ca această diferenŃă semnificativă să provină din mediul rural şi categoriile defavorizate), precum şi dezvoltarea reŃelei de educaŃie şi formare continuă a adulŃilor.

Rata alfabetizării şi rata cuprinderii în învăŃământ - 2002

97.197.3

96.8

64.965.7

56.1

0

10203040

50607080

90100

Rata alfabetizare adulŃi Rata cuprinderii înînvăŃământ

România

Regiunea N-V

Sălaj


23

II.2.3. Indicele Dezvoltării Umane (IDU)

I.D.U. se calculează după formula: I.D.U = (LEI + EI + GDPI) / 3, unde:

• LEI - indicele speranŃei de viaŃă • EI - indicele de educaŃie • GDPI - poziŃionarea PIB - ului la nivel internaŃional.

Valorile I.D.U sunt cuprinse între 0 si 1, spre exemplificare, pe plan mondial, la extremităŃi se situează Etiopia (0,176) şi respectiv Canada (0,998).

Valorile între 0 si 0,5 indica o economie si o societate săracă, cele intre 0,5 si 0,8 una medie iar cele peste 0,8 una dezvoltată.

Dacă prezentăm datele comparative ale I.D.U în intervalul 1999 - 2003 pentru Sălaj, Regiunea Nord - Vest şi România, constatăm că se înregistrază o creştere sensibilă a valorii acestui indicator. De remarcat că această creştere se datorează mai ales creşterii PIB PPP/ cap de locuitor şi mai puŃin celorlalte două elemente agregate ale indicatorului (longevitatea şi educaŃia) care nu înregistrează creşteri semnificative.

Indicele Dezvoltării Umane I.D.U 1999 2003

România 0,759 0,792 Regiunea Nord - Vest 0,747 0,766

Sălaj 0,739 0,759 (Sursa: Prelucrare dupa datele din Anuarul Statistic al României 2003)

Examinând informaŃiile din tabel, constatăm înregistrarea în Sălaj a unor valori uşor sub media naŃională la toŃi indicatorii agregaŃi I.D.U , dar apropiate mediei regionale.

Indicele Dezvoltării Umane plasează Sălajul, ca de altfel şi România şi Regiunea Nord-Vest în

categoria medie - superioară a ierarhiei IDU la nivel internaŃional, fapt ce fundamentează atractivitatea naŃională şi locală în zona de interes a “resurselor umane”.

Indicele Dezvoltării Umane

0.75 0.74 0.739

0.79

0.760.759

0.71

0.72

0.73

0.74

0.75

0.76

0.77

0.78

0.79

1999 2003

România

Regiunea N-V

Sălaj


24

II.3. Indicatorii dezvoltării rurale II.3.1. Indici demografici

Conform Recensământului PopulaŃiei din 2002, populaŃia rezidenŃială în mediul rural pentru judeŃul Sălaj era de 149.708 din care populaŃia ocupată în agricultură era de 37.700 persoane. Dintre acestea, populaŃia salariată în agricultură era de doar 1.125, respectiv o pondere de cca. 3%.

PreponderenŃa muncii manuale şi sezoniere în activităŃile agricole, generată de lipsa resurselor financiare, fac ca în acest sector, deşi populaŃia ocupată are o pondere de 46,6% din totalul populaŃiei active, forŃa de muncă să se caracterizeze printr-o subutilizare cronică.

Se observă, în acelaşi timp, ponderea mare, aproape 1/3, a populaŃiei inactive (peste 60 ani) care

explică într-o anumită măsură persistenŃa economiei rurale de autoconsum şi subzistenŃă, precum şi inerŃia proceselor de dezvoltare în acest spaŃiu.

Tablou demografic - mediul rural

PopulaŃie rurală PopulaŃie 0 - 14 ani

PopulaŃie 15 - 59 ani

PopulaŃie Peste 60 ani

Teritoriu Total populaŃie Număr

persoane

% din total

populaŃie

Număr persoane

% din

total rural

Număr persoane

% din

total rural

Număr persoane

% din

total rural

Regiunea N -V 2.740.065 1.342.632 49 252.415 18,8 845.858 63 471.533 18,2

Sălaj 249.515 149.708 60 27.696 18,5 80.842 54 41.170 27,5 (Sursa: Recensământul populaŃiei şi al locuinŃelor 2002)

Comparând cu nivelele regionale se remarcă ruralizarea excesivă a tabloului demografic local, precum

şi ponderea sensibil mai mică a populaŃiei active în Sălaj faŃă de Regiunea de Nord-Vest (cu aproape 10%). Sporul natural este negativ în mediul rural, iar populaŃia în scădere, fenomenul de mobilitate spre

mediul urban este aproximativ stagnant, cu sensibile tendinŃe de descreştere. Analizând dinamica populaŃiei active sub aspectul mobilităŃii, una din tendinŃele majore este de migrare

în străinătate a forŃei de muncă, pentru munci sezoniere, ceea ce, într-o perspectivă apropiată, va constitui un important factor de capitalizare şi regenerare a economiei rurale.

Densitatea populaŃiei rurale înregistrează şi ea un trend descrescător, evidenŃiindu-se valori relativ crescute în mediul rural adiacent oraşelor şi scăzute în mediul montan, sau depărtat de arterele hidrografice, rutiere sau feroviare, ele fiind în umbra de comunicaŃii generată de o reŃea de utilităŃi deficitară.

II.3.2. Economia rurală, are o structură nediversificată, monofuncŃională, axându-se pe o agricultură

de subzistenŃă, care, în apropiata aderare la Uniunea Europeană, se impune restructurată şi regenerată sub aspectul exploataŃiilor şi al randamentului. La finele lui 2005, terenurile aflate în proprietate privată sunt în suprafaŃă de 294.540 ha, reprezentând 82,15% din suprafaŃa agricolă şi 76,2% din total fond funciar al judeŃului, de 386.438 ha (toate categoriile de terenuri, inclusiv păduri), astfel:

346.6

PopulaŃia din mediul rural neocupatăşi nesalariată

PopulaŃia ocupată în agricultură

PopulaŃia salariată în agricultură


25

Structura proprietăŃii private – Sălaj – decembrie 2005

Proprietate

privată (ha)

Proprietate privată a statului

(ha)

Proprietate privată a

administraŃiei (ha)


persoanelor juridice

(ha)


persoanelor fizice (ha)

Urban 22.815 333 5.333 435 16.723 Rural 294.540 445 56.711 11.821 225.554 Total 317.355 778 62.044 12.256 242.277

(Sursa: O.C.P.I. Sălaj)

Reconstituirea proprietăŃii private, atât la nivelul persoanelor juridice, cât şi la cel al persoanelor fizice, reprezintă un cadru juridic şi antreprenorial stimulativ pentru dezvoltarea durabilă şi diversificată a economiei rurale în Sălaj.

SuprafaŃa cultivată în judeŃul Sălaj înregistrează o scădere faŃă de nivelul anului 1990, şi un trend oscilant, neregulat pe ansamblul perioadei 2001-2004, corelându-se cu dinamica dezvoltării agricole naŃionale şi, nu în ultimul rând, cu regimul pluviometric al ultimilor ani.

Dinamica suprafeŃelor cultivate

1990 2001 2003 2004 Total suprafată arabilă

(ha) 124.712 123.557 121.534 121.505

Suprafată cultivată (ha)

123.608 106.814 118.319 94.758

% 99.11 86.44 97.35 78 (Sursa: Anuarul de Statistică Teritorială)

Dotarea cu utilaje agricole în mediul rural al judeŃului la nivelul anului 2004 este de 3.028 tractoare şi

422 combine, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă la dotările cu tractoare, respectiv de 42% faŃă de 1990. Ca indici de acoperire pe exploataŃii agricole în 2004, se înregistrează un tractor la 40,12 hectare teren arabil. Acest indice este inferior faŃă de indicele de acoperire pe exploataŃii la nivel regional, care este de 37 hectare/tractor, dar superior celui naŃional – 58,6 hectare/tractor. În ceea ce priveşte utilarea pe gospodării, indicele de distribuŃie creşte de la 0,032 tractoare/gospodărie în 1990, la 0,046 în 2004, dar în mod evident nu reprezintă un nivel care să asigure modernizare şi eficienŃă în exploataŃiile agricole.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1990 2001 2003 2004

total suprafaŃăarabilă (ha)

suprafaŃă cultivată(ha)


26

Dinamica efectivelor de animale prezintă o fluctuaŃie asemănătoare dinamicii dezvoltării agricole, putându-se distinge totuşi o creştere mai mare la producŃia agricolă animală din ultimii ani.

Veniturile proprii realizate de consiliile locale din mediul rural, corectate cu indicele de inflaŃie, înregistrează o creştere considerabilă, mai mult decât o dublare, în perioada de referinŃă 2002 - 2005. Acest proces reflectă preocuparea sporită a autorităŃilor locale în atragerea de surse pentru dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale, dar şi o creştere a autonomiei financiare locale prin mărirea cotei părŃi din impozitul pe venit atribuit autorităŃilor locale.

Veniturile proprii realizate de consiliile locale rurale pe perioada 2002-2005 Venituri

(mii rol) Curs mediu

anual al euro Venituri (euro)

2002 35.649.094 31.255 1.140.588 2003 52.104.593 37.555 1.387.420 2004 62.336.571 40.532 1.537.959 2005 78.525.400 36.234 2.167.174

(Sursa: DirecŃia Economică, Consiliul JudeŃean Sălaj)

Cu toate acestea, potenŃialul de resurse existent în mediul rural nu este suficient valorificat. Exemplificăm în acest sens turismul, care dispune de resurse şi atracŃii remarcabile, în marea lor majoritate, neexploatate, atât de către autorităŃile locale, cât şi de către sistemul privat. Deşi ar putea reprezenta o sursă importantă de dezvoltare durabilă a localităŃilor rurale, agroturismul şi turismul practicat în mediul rural sunt încă slab reprezentate. Astfel, în 2000, funcŃionau 9 structuri de cazare turistică în mediul rural (pensiuni agroturistice, moteluri, hoteluri, tabere, etc) cu o capacitate de 92.370 locuri/zile. În 2005, sunt înregistrate doar 7 asemenea structuri active cu capacitatea de 90.302 locuri/zile.

II.3.3. Nivelul de trai

Sursa primară şi sigură a formării nivelului de trai sunt veniturile directe, reprezentate de salarii, pensii şi alte forme de venituri. Dintr-o populaŃie rurală de 149.708, distribuŃia persoanelor posesoare de venituri (salarii şi pensii) este următoarea:

DistribuŃia persoanelor cu venituri în mediul rural

Total

populaŃie rurală

PopulaŃie cu

venituri SalariaŃi Patroni

Lucrători pe cont propriu

Membri cooperatori

Pensionari agricoli

nr. 149.708 51.514 21.843 468 9.259 111 19.833 % 100 34,40 14,60 0,30 6,18 0.07 13.25

(Sursa: INS - Sălaj, Casa de Pensii Sălaj)

Se poate observa că, ponderea posesorilor de venituri în ansamblul populaŃiei rurale este de doar 34,4%, ceea ce indică precaritatea resurselor sigure de existenŃă în mediul rural. Raportând beneficiarii de venituri la numărul total al gospodăriilor din mediul rural (64.698), rezultă mai puŃin de un salariat/ posesor de venituri pe gospodărie, respectiv 0,79 persoane salariate/ gospodărie.

Calitatea scăzută a nivelului de trai în mediul rural poate fi dedusă şi din cuantumul mic al venturilor

populaŃiei rurale, având în vedere că 38,5% din totalul persoanelor care beneficiază de venituri sunt pensionari agricultori. La aceasta se adaugă o rată a şomajului la nivelul populaŃiei rurale de 5% în decembrie 2005, care, deşi in scădere comparativ cu 2001 (6,81%), reprezintă un indice al pauperizării populaŃiei rurale şi al lipsei locurilor de muncă în mediul rural.


27

II.3.4. Accesul la educaŃie şi cultură Numărul total de elevi în şcoli din mediul rural este de 15.619, personal didactic 1.782, din care cel

calificat este de 1596. Observăm că personalul didactic necalificat, în număr de 186 cadre didactice, reprezintă doar 10,43% din total, fapt care indică existenŃa unor premise obiective, solide, pentru un învăŃământ de calitate.

Ca infrastructură educaŃională, învăŃământul rural este bine reprezentat, respectiv funcŃionează 149 unităŃi de învăŃământ, din care şcoli primare 53, şcoli gimnaziale 88, diferenŃa fiind reprezentată de licee şi şcoli de arte şi meserii.

Deşi există 55 biblioteci comunale în judeŃul Sălaj, numărul de abonaŃi este insuficient (12,3% din total populaŃie rurală), iar frecvenŃa de vizitare de 89.700 total/an exprimă o medie de doar 4,85 vizite/an/persoană. Media documentelor stocate în bibliotecile comunale este necorespunzătoare, de doar 9.003 documente / bibliotecă.

FuncŃionalitatea procesului cultural în mediul rural o asigură, formal, şi căminele culturale, în număr de 197, din care 63 prezintă o stare necorespunzătoare. Dacă luăm în considerare cei 13 angajaŃi permanenŃi care asigură funcŃionarea şi întreŃinerea lor, se poate constata o activitate discontinuă, improprie, adesea nespecifică actului cultural propriu-zis, expusă deprofesionalizării.

În ceea ce priveşte sănătatea, populaŃia rurală a judeŃului Sălaj are un acces la serviciile sanitare asigurat de un număr de 12 farmacii, 61 cabinete medicale de familie şi 6 cabinete stomatologice. La acestea se adaugă şase centre medicale permanente şi o unitate de asistenŃă medicală ambulatorie.

Raportat la ponderea mare (60%) a populaŃiei rurale în total populaŃie judeŃ, în mediul rural revin 2.454 locuitori/un medic faŃă de 791 locuitori/un medic în mediul urban, farmaciile reprezintă doar 30% din total, cabinetele medicale stomatologice 10%, ceea ce presupune concentrarea preocupării de viitor pentru dezvoltarea şi consolidarea serviciilor de sănătate în mediul rural.

II.3.5. Dotările edilitare

Alimentarea cu apă potabilă constituie un indicator mondial al gradului de civilizaŃie şi calitate a vieŃii. Analizând situaŃia existentă în Sălaj, se remarcă o preocupare sporită pentru accesul populaŃiei rurale la această importantă utilitate a vieŃii cotidiene. În comunele şi localităŃile rurale din Sălaj există două tipuri de sisteme de alimentare cu apă: sistemul centralizat şi cel al microsistemelor proprii în sistem gravitaŃional.

Dacă în 1996 existau doar 2 localităŃi rurale alimentate cu apă în sistem centralizat, la începutul anului 2006, numărul acestora a crescut la 22, însumând o populaŃie totală cu acces la această utilitate de 18.033, ceea ce reprezintă 12.05% din totalul populaŃiei rurale. Corespunzător, lungimea reŃelei de alimentare, a crescut de la 16,9 km în 1996, la 132,4 km reprezentând o creştere de aproape 7 ori faŃă de nivelul de referinŃă.

În paralel, funcŃionează microsisteme în sistem gravitaŃional în 136 localităŃi rurale, însumând 10.110 gospodării, ce reprezintă 15,6% din totalul gospodăriilor rurale. PrezenŃa acestui tip de utilităŃi reprezintă o anumită ameliorare a habitatului rural, însă are dezavantajul de a fi un serviciu precar, insuficient de stabil şi controlat sub aspectul standardelor igienico-sanitare şi de calitate a apei.

Alimentarea cu gaze naturale este, de asemenea, neacoperitoare, atât spaŃial - geografic, cât şi din punct de vedere al utilizatorilor. Dintr-un total de 26.302 contoare de gaz înregistrate în Sălaj, doar 2044 funcŃionau în mediul rural, reprezentând doar 7,7% din utilizatorii judeŃului. Raportat la numărul total al gospodăriilor (64.698), rezultă o dotare cu această utilitate de doar 3,15%, un indice necorespunzător.

În domeniul telecomunicaŃiilor, cu toate că numărul de abonamente de telefonie fixă este în creştere anuală, în mediul rural reŃeaua este încă puŃin dezvoltată. Complementar se poate totuşi observa utilizarea crescândă a telefoniei mobile în mediul rural, mai ales în zonele în care reŃeaua fixă este inexistentă, deoarece acoperirea zonelor de semnal al reŃelelor mobile în Sălaj este foarte bună, de peste 95%, asemănător nivelului de acoperire naŃională de peste 90%. Accesul la informaŃie al populaŃiei rurale este dat de sistemul audio - vizual, respectiv radioul şi televiziunea. Din totalul de abonamente TV pe judeŃ de 65.399 în anul 2004, în mediul rural se înregistrează 38.319 abonamente, ceea ce reprezintă un procent 58,6% în mediul rural. Raportat la numărul de gospodării, ponderea de abonamente în mediul rural este de aproximativ 0,55 abonamente/gospodărie, deci mai mult de jumătate din gospodăriile rurale sunt dotate cu acest mijloc de acces la informaŃie cotidiană.


28

Principala problemă a mediului rural este ponderea încă predominantă a sectorului agricol în economie, conservând nediversificarea şi structura monoeconomică, o tendinŃă contrară politicilor economice europeane, nivelul scăzut de dezvoltare a infrastructurii şi serviciilor, lipsa de surse alternative de ocupare şi venit pentru populaŃia îmbătrânită a acestei zone.


29

III. INFRASTRUCTURI FIZICE Starea infrastructurii fizice este o condiŃie esenŃială pentru funcŃionarea optimă a civilizaŃiei moderne:

accesibilitatea fluxurilor de muncă, de piaŃă, competitivitatea, atractivitatea mediului de afaceri, turismul, cultura, etc., toate fiind interconectate fundamental de calitatea infrastructurii.

Printre altele, standardele europene impun o serie de criterii care vizează îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, în special în aşezările rurale şi atenuarea discrepanŃei dintre mediul urban şi cel rural.

Infrastructura tehnică analizată este constituită din infrastructuri de transport (drumuri, căi ferate, aeroporturi), reŃele de energie (electrică, termică şi reŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale), infrastructuri edilitare şi de mediu (reŃele de alimentare cu apă potabilă, reŃele de canalizare a apelor uzate.

Infrastructura tehnică necesară asigurării unei minime deserviri a nevoilor comunităŃilor din judeŃul Sălaj este într-un stadiu de dezvoltare acceptabil la nivelul comunităŃilor urbane, dar tehnologiile utilizate nu sunt conforme standardelor europene decât în mică măsură. În mediul rural, însă, infrastructura tehnică este insuficient dezvoltată, neacoperitoare, fiind necesare eforturi concertate pentru îndeplinirea angajamentelor asumate pe domenii pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Faptul că investiŃiile necesar a fi realizate cu decenii în urmă nu au fost efectuate sau au fost doar începute şi nefinalizate, a generat situaŃia actuală, când se impun fonduri importante pentru modernizare sau dezvoltare, fie că este vorba de reŃele de transport rutier sau feroviar, de reŃele de telecomunicaŃii, de surse de aprovizionare ale diferitelor sectoare energetice sau de condiŃiile de protecŃie a mediului.

Prioritatea esenŃială pentru acest domeniu, al infrastructurilor tehnice, este aceea a asigurării conectării judeŃului la marile coridoare europene de transport de mărfuri şi servicii.

III.1. Infrastructura de transport

O precondiŃie esenŃială pentru dezvoltarea economică a unui teritoriu este eficientizarea sectorului de transport şi comunicaŃii. Mai mult, o infrastructură de transport funcŃională reprezintă un factor de avantaj major în competiŃia internaŃională.

III.1.1. ReŃeaua rutieră Regiunea Nord-Vest nu dispune de un sistem de autostrăzi ceea ce face ca traficul să fie direcŃionat

spre alte zone, frustrând zona de axele comunicaŃionale care pot genera dezvoltare. Coridoare de transport Pan-Europene

(Sursa: Ministerul Transporturilor, ConstrucŃiilor şi Turismului)

Pentru a contracara această situaŃie, în prezent sunt în derulare lucrările de execuŃie la Autostrada Braşov-Bors, care va traversa judeŃul Sălaj pe o lungime de 84 km, fiind prevăzute trei puncte de inserŃie, la Zimbor Zalău şi Nuşfalău.


30

UnităŃile administrativ-teritoriale străbătute de Autostrada Braşov-Borş, în judeŃul Sălaj sunt:

- Zimbor - Sînmihaiu Almaşului - Românaşi - Treznea - Zalău - Meseşenii de Jos - Crasna - Nuşfalău - Ip - Marca

Din lungimea totală a drumurilor din Regiunea Nord-Vest, 11.567,6 km, în judeŃul Sălaj lungimea totală a reŃelei de drumuri este de 1.580,514 km, respectiv 13,7% din totalul regiunii.

În Regiunea Nord-Vest lungimea totală a drumurilor naŃionale este de 1.955 km, reprezentând 12,44% din lungimea totală a drumurilor naŃionale din România (Sursa: Anuarul Statistic al României 2004, publicaŃii statistice INS 2005).

În judeŃul Sălaj, situaŃia drumurilor naŃionale este următoarea:

Nr. crt. Denumirea drumului Lungime

(km) Starea tehnică

1 DC 1C: lim.jud.Cluj – Glod – Ileanda – Răstoci – lim.jud.Maramureş 32,14 acceptabilă

2 DN 1F: lim.jud.Cluj – Zimbor – Zalău – lim.jud. Satu Mare 86,86 modernizat

3

DN 1G: lim.jud.Cluj – Cuzăplac – Zimbor – Hida – Tihău din care:

- sector: lim.jud.Cluj – Zimbor - sector: Sînmihaiu Almaşului - Tihău

42,12

25,00 17,12

necorespunzătoare acceptabilă

4 DN 1H: lim.jud.Bihor – Nuşfalău – Şimleu-Silvaniei – Zalău – Jibou - Răstoci

96,56 necorespunzătoare

5 DN 19B: lim.jud.Bihor – Ip - Nuşfalău 15,00 necorespunzătoare TOTAL 272,68

Aceste date relevă faptul că din lungimea totală a drumurilor naŃionale din judeŃ, doar 31,85% reprezintă lungimea drumurilor naŃionale modernizate şi 50,08% sunt drumuri naŃionale aflate într-o stare tehnică necorespunzătoare.

JudeŃul Bihor

JudeŃul Cluj

Zimbor

ZALĂU

Nuşfalău

judeŃul CLUJ

judeŃul BIHOR


31

judeŃul Satu Mare judeŃul Maramures

judeŃul Bihor

judeŃul Cluj

Drumurile judeŃene, având o lungime totală de 627,974 km (reprezentând 11,8% din lungimea totală a drumurilor judeŃene din Regiunea Nord-Vest), sunt doar într-o proporŃie aproape nesemnificativă modernizate (6,46%)

SituaŃia drumurilor judeŃene din Sălaj se prezintă după cum urmează: - îmbrăcăminŃi bituminoase: 40,510 km (6,45%) ( 3,9 % faŃă de Regiunea NV)

- îmbrăcăminŃi asfaltice uşoare: 360,508 km (57,41%), (19,4 % faŃă de Regiunea NV) - beton ciment: 32,871 km (5,23%), (16,3 % faŃă de Regiunea NV) - pavaj: 5,240 km (0,84%), ( 5,7 % faŃă de Regiunea NV) - pietruite: 157,795 km (25,13%), ( 9,6 % faŃă de Regiunea NV) - de pământ: 31,050 km (4,94%), ( 6,3 % faŃă de Regiunea NV)

Drumurile comunale, cele care asigură legatura între comune şi oraşe sunt de asemenea degradate şi cu soluŃii tehnice depăşite, nepermiŃând un acces facil spre aceste zone, neavând îmbrăcăminŃi asfaltice modernizate: - îmbrăcăminŃi bituminoase: 0% - îmbrăcăminŃi asfaltice uşoare: 45,665 km (6,8%), (11,6 % faŃă de Regiunea NV) - beton ciment: 13,730 km (2,0%), (29,6 % faŃă de Regiunea NV) - pavaj: 1,300 km (0,2%), (10,3 % faŃă de Regiunea NV) - pietruite: 337,905 km (50%), (14,7 % faŃă de Regiunea NV) - de pământ: 277,250 km (41%), (18,5 % faŃă de Regiunea NV)

Dacă densitatea medie a drumurilor din regiune este de 33,9 km/100 km2, uşor superioară densităŃii

naŃionale (33,1 km/100 km2), în Sălaj aceasta este de 40,9 km/100 km2, fiind judeŃul cu cea mai mare densitate a reŃelei rutiere din Regiunea Nord-Vest.

DensităŃi mici ale retelei rutiere apar în zonele montane, dificil de amenajat din punct de vedere tehnic, ceea ce duce la o tendinŃă de izolare a acestor zone ale judeŃului, accentuându-se caracterul periferic al acestora.

LEGENDĂ

— drum naŃional

— drum judeŃean

— drum comunal


32

Analiza densităŃii drumurilor de toate categoriile pune în evidenŃă diferenŃe notabile pe de-o parte între judeŃele regiunii şi mai ales în interiorul fiecărui judeŃ, iar pe de altă parte între Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) şi alte regiuni. Cele mai mari diferenŃe apar însă comparativ cu regiunile din centrul şi vestul Europei.

Întrucât traficul rutier înregistrează o creştere susŃinută, în conformitate cu politicile europene în domeniul transporturi, necesitatea realizării de autostrăzi va spori în Europa centrală şi de Est, şi implicit şi în România.

Trebuie menŃionat faptul că în prezent judeŃul Sălaj nu are nici o legătură la nivel de autostradă cu reŃeaua de autostrăzi europene, ceea ce face ca traficul să fie direcŃionat spre alte zone din regiune, judeŃele Cluj şi Bihor spre exemplu, care au o densitate mai mare a drumurilor naŃionale.

În ciuda situaŃiei relativ pozitive înregistrate în ceea ce priveşte densitatea reŃelei totale de drumuri (40,9 km/100 km2), Sălajul se confruntă cu o serie de probleme legate de calitatea infrastructurii rutiere. Aceste neajunsuri conduc la apariŃia unei fluenŃe reduse a traficului şi la creşterea timpului mediu de expolatare pe reŃea.

În ordinea gravităŃii lor, problemele cele mai grave sunt următoarele: - sectoare afectate de alunecări de teren şi tasări în corpul drumului: având în vedere specificul

teritorial (geografic şi geologic) al celei mai mai mari părŃi din judeŃ, cu un relief colinar şi formaŃiuni sedimentare slab cimentate de natură argiloasă şi argilo-marnoasă, cu intercalaŃii de formaŃiuni dure (calcare, gresii, tufuri etc) infrastructura rutieră suferă de pe urma unei instabilităŃi specifice a terenurilor, proces agravat în ultimele decenii şi de influenŃa antropică brutală (despăduriri, suprapăşunat etc);

- denivelări şi gropi în carosabil: apariŃia frecventă a acestui tip de probleme se datorează în primul rând timpului depăşit de exploatare a multor drumuri la care se adaugă calitatea slabă sau medie a îmbrăcăminŃii, sporirea traficului de mare tonaj etc;

- înoroiri frecvente: un rol esenŃial în fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier judeŃean este eliminarea cauzelor care duc la acoperirea carosabilului cu material sedimentar;

- tronsoane cu un indice de sinuozitate ridicat (curbe periculoase): măsurile de corectare a sinuozităŃii sau cel puŃin a creerii unor condiŃii favorabile de desfăşurare a traficului în sectoarele cu curbe dificile sunt absolut necesare pentru fluidizarea şi eficientizarea traficului rutier;

- judeŃul nu dispune de o reŃea de drumuri rapide şi autostrăzi adecvată: construcŃia autostrăzii Braşov - Borş va rezolva o parte din probleme, dar este nevoie de investiŃii majore pentru modernizarea traseelor care vor face conexiunea cu aceasta.

- lipsa traseelor alternative: pentru vehicule agricole, cu tracŃiune animală sau pentru biciclisti face ca circulaŃia rutieră să fie greoaie şi nesigură;

- lipsa traseelor de ocolire a oraşelor: zonele centrale şi reŃeaua de drumuri urbane (străzi) suferă din cauza congestiei traficului şi poluării excesive. Traficul, mai ales in localităŃile urbane, este aglomerat şi se impune construcŃia de şosele de centură prin care să se devieze traficul greu pe rute ocolitoare aflate în afara oraşelor. Toate oraşele se confruntă cu această problemă de supra-utilizare dat fiind faptul că parcul auto a crescut exponenŃial în ultimii ani.

La acestea se adaugă necesitatea re-proiectării drumurilor de acces la zonele industriale în dezvoltare, corelate cu dezvoltarea transportului intermodal.

III.1.2. ReŃeaua feroviară Transporturile feroviare au avut şi continuă să joace încă un rol deosebit de însemnat în evoluŃia social-

economică mondială, acestea fiind, de altfel, unul dintre elementele esenŃiale ale primei revoluŃii industriale de la sfârşitul secolului XVIII şi în aproape întregul secol următor.

De altfel, întreaga reŃea feroviară din România a fost construită în acest context tehnologic şi răspunzând nevoilor de atunci ale economiei.

Prima linie de cale ferată din judeŃul Sălaj: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Tăşnad - Carei, a fost realizată în perioada 1881-1918, reprezentând principala conexiune feroviară a Sălajului cu nord-vestul Ńării.

ReŃeaua de cale ferată în judeŃul Sălaj însumnează 308,7 km, din care 233,639 km cale simplă şi 74,814 km cale dublă, în totalitate neelectrificată


33

JudeŃul este străbătut de două linii de cale ferată: - linia de cale ferată principală: Dej – Jibou – Baia Mare – Satu Mare - linia de cale ferată secundară: Jibou – Zalău – Sărmăşag – Carei.

Densitatea căilor ferate este de 45,5 km/1000 km2, uşor sub densitatea la nivel de regiune (48,0 km/1000 km2) (Sursa: Anuarul statistic 2004).

Conform strategiei de dezvoltare a căilor ferate, cuprinsă în HGR nr.817/2005, în judeŃul Sălaj, în perioada 2007-2013, nu sunt prevăzute lucrări de investiŃii importante în domeniul feroviar.

Realizarea doar în mică măsură a lucrărilor de întreŃinere a infrastructurii şi modernizare a materialului rulant (învechit şi insuficient atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ), a alterat în mod semnificativ transportul feroviar, atât din punct de vedere al calităŃii, cât şi al siguranŃei, infrastructura feroviară situându-se sub nivelul standardelor Uniunii Europene.

Infrastructura sub-dezvoltată şi ne-modernizată la standarde europene, afectează atât siguranŃa cât şi calitatea (timpi de deplasare mari), creând presiuni pe infrastructura rutieră şi afectând grav mobilitatea în cadrul regiunii.

În anul 2005, numărul de călători expediaŃi din staŃiile de cale ferată a fost de 650.000 de persoane, iar valoarea rulajului desfăşurat de subunităŃile Regionalei de Transport Feroviar – Călători a fost de 2,5 milioane RON.

Principalele probleme ramân însă legăturile interjudeŃene deficitare şi existenŃa a numeroase zone cu restricŃii de viteză. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate, regiunea se situează pe ultimul loc la nivel naŃional având o pondere de doar 4% din reŃeaua naŃională, în condiŃiile în care regiunea este teritoriul de “legătură” infrastructurală al României cu zona vestică a Europei.

III.1.3. Transportul aerian

ApariŃia şi apoi dezvoltarea infrastructurii pentru transporturile aeriene din cuprinsul Regiunii Nord-Vest a fost şi este în strânsă relaŃie cu un complex de factori: poziŃia geografică, adaptarea şi modernizarea continuă a mijloacelor de transport aerian, posibilităŃile teritoriale de amplasare şi realizare a aeroporturilor la standarde tot mai ridicate, cerinŃele de deplasare a persoanelor şi a transportului anumitor produse, gradul de dezvoltare social-economică la nivel naŃional şi a teritoriului avut în vedere etc.

Din cele 17 aeroporturi româneşti, în regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) există un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare şi Satu-Mare.

Dintre acestea, din punct de vedere al ponderii traficului aerian anual, aeroportul Cluj ocupă locul 3, pe primul loc fiind aeroportul Otopeni, principala poartă aeriană a Ńării.


34

Este de remarcat faptul că ritmul de creştere al traficului aerian de pasageri pe aeroporturile din regiune este mai mare decât cel înregistrat la nivel naŃional.

Traficul aerian de pasageri de pe aeroport în anul 2002

Aeroport Trafic total Intern Extern Cluj 105.029 49.135 55.956 Oradea 28.216 19.946 8.270 Baia-Mare 4.808 4.406 402 Satu-Mare 4.186 3.533 653 Total Regiune 142.239 77.020 65.281 (Sursa: Statistica Aeroporturi din regiune)

Pentru mediul de afaceri local şi nu numai, reprezintă o facilitate deosebită faptul că localităŃile urbane ale judeŃului sunt situate la distanŃe cuprinse între 80 şi 120 km faŃă de cele 4 aeroporturi din Regiunea Nord – Vest. Probleme cheie • Transportul feroviarn are o capacitate insuficientă de transport a mărfurilor şi pasagerilor, în special în unele

zone şi în anumite perioade ale anului (sezonul de vară, sfârşitul de săptămână). • Infrastructurile de transport, de toate tipurile, nu sunt suficient dezvoltate şi necesită investiŃii importante

pentru a fi la nivelul standardelor europene. • Accesul la reŃeaua de infrastructură de transport vest-europeană/internaŃională este limitat şi dificil, atât în

sistem rutier cât şi feroviar, din cauza capacităŃii reduse de transport şi a calităŃii infrastructurii fizice specifice.

• Localizarea judeŃului Sălaj, în centrul Regiunii Nord - Vest, subliniază importanŃa existenŃei unei infrastructuri dezvoltate, care să-l pună în situaŃia de a valorifica centralitatea geografică.

III.2. Infrastructuri edilitare şi de mediu Infrastructurile edilitare şi de mediu cuprind reŃeaua publică de alimentare cu apă potabilă, şi reŃelele de

canalizare. III.2.1. ReŃeaua publică de alimentare cu apă potabilă

PotenŃialul resurselor de apă utilizabilă la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este prezentat în tabelul următor.

PotenŃial resurse de apă în regiunea Nord -Vest (Transilvania de Nord):

JudeŃ SuprafaŃa (km2)

Ape subterane (mil.m3/an)

Ape de suprafaŃă (mil.m3/an)

Resurse totale de apă

(mil.m3/an)

Resurse totale de apă

(m3/locuitor) Bihor 7.544 401,2 1.899,7 2.300,9 3.815

BistriŃa-Năsăud 5.355 41,1 1.801,4 1.842,5 5.788 Cluj 6.674 63,5 1.158,8 1.222,3 1.772

Maramureş 6.304 82,1 2.883 2.965,1 5.695 Sălaj 3.864 40,9 503,6 544,5 1.456

Satu-Mare 4.418 334,4 612,4 946,8 3.787 TOTAL Regiune 34.159 963,2 8.858,9 9.822,1 22.533

(Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Regional al Regiunii Nord-Vest, 2004) Pe teritoriul judeŃului Sălaj, în vederea alimentării cu apă a populaŃiei şi a necesarului pentru industrie şi

agricultură, există de apă atât de suprafaŃă cât şi subterane. La nivelul anului 2002 resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile au fost:

- Bazinul hidrografic Someş Crasna - ape de suprafaŃă:

- resurse teoretice: 2.800.000 mii mc - resurse tehnic utilizabile: 281.000 mii mc


35

- ape subterane: - resurse teoretice: 45.000 mii mc - resurse tehnic utilizabile: 20.000 mii mc

Observăm că resursele de apă teoretice au totalizat 2.845.000 mii mc, în timp ce resursele de apă tehnic utilizabile au totalizat 301 000 mii mc.

- Bazinul hidrografic Crişuri (la nivelul întregului bazin) - resurse de apă teoretice – 3.116.400 mii mc - resurse de apă tehnic utilizabile – 744.734 mii mc.

Comparativ cu anul 2004, volumul de apă prelevat din surse de suprafaŃă a scăzut, în timp ce volumul de apă prelevat din surse subterane a crescut. Trebuie să menŃionăm că pe ansamblu, asistăm la o scădere a volumului total de apă prelevat (din sursele de suprafaŃă şi subterane) în perioda 2002-2005.

Anul Volumul total de apă prelevat (mii mc) 2002 20.202 2003 18.117 2004 13.741 2005 13.338

(Sursa APM Sălaj) Privitor la consumul de apă din ultimii ani (1999 – 2005), se constată o diminuare continuă a cerinŃei de

apă, datorată următoarelor cauze: - eliminarea surselor de risipă la consumatori - procesul masiv de contorizare individuală a consumatorilor - înlocuirea parŃială a reŃelei de distribuŃie învechite - acoperirea parŃială a necesarului de apă de către agenŃii economici din surse de apă

independente Tarifele pentru serviciile de gospodărire a apelor sunt diferenŃiate pe categorii de surse ca urmare a

condiŃiilor diferite de asigurare a apei, şi pe utilizatori pentru stimularea economică a utilizării durabile a apelor. La finele trimestrului I al anului 2006, numărul localităŃilor cu instalaŃii de alimentare cu apă potabilă din

judeŃul Sălaj a fost de 26 (cu 20 mai multe decât în 1996) lungimea totală simplă a reŃelei de distribuŃie a apei fiind de 319,6 km, din care 187,2 km (58,57%) în localităŃile urbane ale judeŃului (Zalău 108,2 km, Cehu Silvaniei 25,3 km, Jibou 22,5 km şi Şimleu Silvaniei 31,2 km).

ReŃeaua hidrografică a judeŃului Sălaj


36

În mediul urban procentul populaŃiei care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat este de 77%, repartizat pe oraşe după cum urmează: 85% în municipiul Zalău, 76% în oraşul Jibou, 58% în oraşul Şimleu Silvaniei şi 53% în oraşul Cehu Silvaniei.

Anul Oraş PopulaŃia

totală (nr.loc)

PopulaŃia racordată la sisteme centralizate de alimentare cu apă

(nr.loc)

2000 63.305 60.000 2001 63.305 60.400 2002 63.305 58.000 2003 65.218 60.500 2004

Zalău

64.648 60.500 2000 16.036 9.900 2001 16.036 10.100 2002 16.036 8.700 2003 16.506 8.700 2004

Şimleu Silvaniei

16.409 8.700 2000 11.277 8.332 2001 11.277 8.460 2002 11.277 8.511 2003 11.754 8.511 2004

Jibou

11.658 8.511 2000 8.039 3.963 2001 8.039 3.980 2002 8.039 4.034 2003 8.306 4.124 2004

Cehu Silvaniei

8.260 4.124

(Sursa: APM – Sălaj) Pentru realizarea echilibrului dintre cerinŃele de apă ale utilizatorilor şi disponibilul surselor de apă, în

condiŃiile unor resurse de apă neuniform distribuite în spaŃiu şi timp, ca şi pentru reducerea efectelor unor riscuri naturale – inundaŃii, secete – în judeŃul Sălaj au fost realizate numeroase lucrări de gospodărire a apelor cum sunt:

• lucrări de înlocuire a conductelor de distribuŃie a apei,

0%

20%

40%

60%

80%

100%

PopulaŃia urbană din judeŃul Sălaj racordată la reŃeaua publică

de alimentare cu apă

Zalău 94,78% 95,41% 91,62% 92,77% 93,58%

Şimleu Silvaniei 62,98% 62,98% 54,25% 52,71% 53,02%

Jibou 75,02% 75,02% 75,47% 72,41% 73,01%

Cehu Silvaniei 49,51% 49,51% 50,18% 49,65% 49,93%

2000 2001 2002 2003 2004


37

• lucrări de înlocuire a conductelor de branşamente, • lucrări de înlocuire a unor cămine de apometre.

Mediul urban se distinge printr-o concentrare mare a reŃelei de distribuŃie şi prin diametre apreciabile ale

acesteia. Alimentarea cu apă a municipiului şi oraşelor înregistrează o serie de disfuncŃionalităŃi, care vor fi în mare parte înlăturate prin implementarea proiectul regional din cadrul Programului SAMTID, aflat in derulare. În cadrul acestuia vor fi reabilitate sistemele de alimentare cu apă din cele 4 localităŃi urbane ale judeŃului Sălaj şi 3 localităŃi urbane din judeŃul Cluj (Dej, Gherla şi Huedin).

Concomitent cu înfiinŃarea unui cadru instituŃional eficient, scopul programului SAMTID a fost de a grupa

un număr mare de furnizori de servicii de o calitate şi capacitate redusă într-un număr limitat de operatori mari şi puternici, capabili de a furniza servicii mai bune la tarife rezonabile, care să asigure recuperarea totală a costurilor şi să permită rambursarea împrumutului de către autorităŃile locale. Astfel, operatorul regional care îşi desfăşoară în prezent activitatea în cele două judeŃe (Sălaj şi Cluj), este Compania de Apă Someş S.A.

În cadrul programului SAMTID, firma de consultanŃă Mott MacDonald, în parteneriat cu ULGN, SAFEGE şi GIE, a elaborat Planul multianual de dezvoltare (Master Plan) pentru apă şi apă uzată al Companiei de Apă Someş S.A., pentru judeŃele din aria sa de acoperire, Sălaj şi Cluj.

La nivelul judeŃului Sălaj urmează a fi realizată o magistrală majoră de apă, care să asigure alimentarea cu apă a unui număr important de locuitori. În vederea asigurării debitului de 460 l/s în orice situaŃie şi la calitatea apei potabile impuse de normativele în vigoare s-a propus soluŃia de preluare a apei potabile necesare pentru localităŃile Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei din sistemul de alimentare cu apă a municipiului Cluj-Napoca, care preia apa brută din lacurile de acumulare Gilău şi Someşul Cald de pe râul Someşul Cald şi dintr-o sursă de apă subterană, putând asigura debitul de apă solicitat de judeŃul Sălaj la calitatea impusă de normele şi normativele în vigoare. LocalităŃile rurale care se află pe traseul acestei magistrale sunt: Dragu, Hida, Bălan, Chechiş, Gîlgău Almaşului, Tihău, Var, Someş Odorhei, Dobrin, SălăŃig, Creaca, Moigrad, VîrşolŃ, Pericei, Nuşfalău.

Pentru acest proiect, printr-o fundamentare corespunzătoare, Consiliul JudeŃean Sălaj a accesat o finanŃare în cadrul Programului ISPA - AsistenŃă Tehnică (nr. 2003/RO/16/P/PA/013-5). În cadrul acestui proiect regional, pentru judeŃul Sălaj sunt prevăzute a se realiza atât aducŃiunea de apă amintită mai sus, cât şi reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare menajeră, respectiv modernizarea şi extinderea staŃiilor de epurare existente. ConsorŃiul format din firmele de consultanŃă MVV Consulting şi SHER Ingenieurs Conseils a fost desemnat ca în colaborare cu autorităŃile judeŃene şi locale, să elaboreze documentaŃia

Arealul regional de operare al Companiei de Apă Someş S.A.


38

tehnică pentru accesarea finanŃării acestui proiect din Fondul de Coeziune. În conformitate cu prevederile contractuale pentru AsistenŃa Tehnică ISPA, consorŃiul amintit va completa şi actualiza Master Plan-ul pentru apă şi apă uzată al Companiei de Apă Someş S.A. - elaborat în cadrul Programului SAMTID.

Pentru valorificarea proiecŃiilor cuprinse în Master Plan şi corelarea cu strategia de dezvoltare a judeŃului pentru perioada 2007-2013, prezentăm sintetic lista lucrărilor indicative, cu evaluările aferente, care se propun a fi realizate în sistemul urban al managementului apei, în conformitate cu standardele Uniunii Europene şi ale unui mediu de viaŃă civilizat şi sănătos. • ZALĂU a) Sisteme de alimentare cu apă

1. Lucrările prioritare de reabilitare a instalaŃiilor Cost estimat (Euro) Conducta aducŃiune Cluj-Sălaj * 30.000.000 Înlocuire conducta de distribuŃie 500.000 Extindrea reŃelei de distribuŃie 1.000.000 Sub-total 31.500.000 Design, inginerie şi supervizare 3.780.000 Cheltuieli neprevăzute (15%) 5.292.000 Total faza 1 40.572.000

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) * Nota: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj - Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu

Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei. Costul acestei conducte va fi repartizat între cele patru oraşe.

2. Lucrările de extindere şi de reabilitare din faza a doua Cost estimat (Euro) Alte lucrări de reabilitare: Reabilitare StaŃie de tratare VârşolŃ 10.000.000 - Conducte de distribuŃie 224.000 - Rezervoare 200.000 - StaŃii de pompare 300.000 Extinderea reŃelei de distribuŃie 150.000 Sub-total 10.874.000 Design, inginerie şi supervizare 1.304.880 Cheltuieli neprevăzute (15%) 1.826.832 Total faza 2 14.005.712

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) b) Sisteme de evacuare a apei uzate

1. ReconstrucŃie staŃie de epurare şi lucrări prioritare de extindere a reŃelei de canalizare Cost estimat (Euro) Finalizarea etapei a doua a proiectului staŃiei de epurare 4.594.913 Înlocuirea canalelor colectoare existente 2.513.807 Extinderea reŃelei de canalizare, inclusiv a racordurilor 3.051.030 StaŃii de pompare 214.022 Sub-total 10.373.772 Design, inginerie şi supervizare 1.244.853 Cheltuieli neprevăzute (15%) 1.742.794 Total faza 1 13.361.418

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald)


39

2. Extinderea reŃelelor şi modernizarea staŃiei de epurare Cost estimat (Euro) Alte lucrări de îmbunătăŃire a proceselor din staŃia de epurare, inclusiv îndepărtarea nutrienŃilor 961.433

Înlocuirea canalelor colectoare existente 2.513.808 Extinderea reŃelei de canalizare 7.068.660 Sub-total 10.543.901 Design, inginerie şi supervizare 1.265.268 Cheltuieli neprevăzute (15%) 1.771.375 Total faza 2 13.580.544

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) • ŞIMLEU SILVANIEI a) Sisteme de alimentare cu apă

1. Lucrările prioritare de reabilitare a instalaŃiilor Cost estimat (Euro) *Înlocuire conductă de distribuŃie 468.000 Extindrea reŃelei de distribuŃie 240.390 Sub-total 708.390 Design, inginerie şi supervizare 85.007 Cheltuieli neprevăzute (15%) 119.010 Total faza 1 912.406

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) * Nota: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj - Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu


2. Lucrările de extindere şi de reabilitare din faza a doua Cost estimat (Euro) Alte lucrări de reabilitare: Conductele de distribuŃie 300.000 - StaŃii de pompare 142.000 - Rezervoare 77.500 Extinderea reŃelei de distribuŃie 89.000 Sub-total 608.500 Design, inginerie şi supervizare 73.020 Cheltuieli neprevăzute (15%) 102.228 Total faza 2 783.748


1. ReconstrucŃie staŃie de epurare şi lucrări prioritare de extindere a reŃelei de canalizare Cost estimat (Euro) Reabilitarea staŃiei de epurare 1.932.000 Înlocuirea canalelor colectoare existente 2.446.395 Extinderea reŃelei de canalizare, inclusiv a racordurilor 1.195.100 Reabilitarea conductelor de pompare 311.650 Reabilitarea staŃiilor de pompare 470.475 Sub-total 6.355.620


40

Cost estimat (Euro) Design, inginerie şi supervizare 762.674 Cheltuieli neprevăzute (15%) 1.067.744 Total faza 1 8.186.039


2. Extinderea reŃelelor şi modernizarea staŃiei de epurare din faza 2 Cost estimat (Euro) Adăugarea instalaŃiei de îndepărtare a nutrienŃilor la staŃia de epurare 144900

Înlocuirea canalelor colectoare existente 130500 Extindere canal 448.915 Sub-total 724.315 Design, inginerie şi supervizare 86.918 Cheltuieli neprevăzute (15%) 121.685 Total faza 2 932.918

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) • JIBOU a) Sisteme de alimentare cu apă

1. Lucrările prioritare de reabilitare a instalaŃiilor Cost estimat (Euro) * Înlocuire reŃea de distribuŃie 321.792 Extinderea retelei de distributie 75.000 Sub-total 396.792 Design, inginerie şi supervizare 47.615 Cheltuieli neprevăzute (15%) 66.661 Total faza 1 511.068

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) * Notă: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj- Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu


2. Lucrările de extindere şi de reabilitare din faza a doua Cost estimat (Euro) Alte lucrări de reabilitare ale conductelor din reŃeaua de distribuŃie şi a rezervoarelor

264.000

Extinderi reŃele de apă 65.000 Sub-total 329.000 Design, inginerie şi supervizare 39.480 Cheltuieli neprevăzute (15%) 55.272 Total Faza 2 423.752


1. ReconstrucŃie staŃie de epurare şi lucrări prioritare de extindere a reŃelei de canalizare Cost estimat (Euro) Reabilitarea / constructia staŃiei de epurare 1.895.400 Înlocuirea canalelor colectoare existente 583.255


41

Cost estimat (Euro) Extinderea reŃelei de canalizare, incl. a racordurilor 876.000 Sub-total 3.354.655 Design, inginerie şi supervizare 402.559 Cheltuieli neprevăzute (15%) 563.582 Total faza 1 4.320.796


2. Extinderea reŃelelor şi modernizarea staŃiei de epurare din faza 2 Cost estimat (Euro) Adăugarea instalaŃiei de îndepărtare a nutrienŃilor la staŃia de epurare

142.155

Extinderea reŃelei de canalizare 1.885.386 Înlocuirea reŃelelor de canalizare 440.000 Sub-total 2.467.541 Design, inginerie şi supervizare 296.105 Cheltuieli neprevăzute (15%) 414.547 Total faza 2 3.178.193

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) • CEHU SILVANIEI a) Sisteme de alimentare cu apă

1. Lucrările prioritare de reabilitare a instalaŃiilor Cost estimat (Euro) * Înlocuire reŃea de distribuŃie 206.667 Extinderea reŃelei de distribuŃie 130.190 Sub-total 336.857 Design, inginerie şi supervizare 40.423 Cheltuieli neprevăzute (15%) 56.592 Total Faza 1 433.872

(Sursa: Master Plan pentru apă şi apă uzată - Mott MacDonald) * Notă: În faza 1 se va realiza conducta de aducŃiune Cluj- Sălaj care va alimenta oraşele Zalău, Şimleu


2. Lucrările de extindere şi de reabilitare din faza a doua Cost estimat (Euro) Alte lucrări de reabilitare: - Conductele de distribuŃie. 192.848 - Rezervoare 52.500 Extinderea reŃelei de distribuŃie 184.870 Sub-total 430.218 Design, inginerie şi supervizare 51.626 Cheltuieli neprevăzute (15%) 72.277 Total faza 2 554.121



42

b) Sisteme de evacuare a apei uzate 1. ReconstrucŃie staŃie de epurare şi lucrări prioritare de extindere a reŃelei de canalizare Cost estimat (Euro) Reabilitarea staŃiei de epurare 1.462.020 Înlocuirea canalelor colectoare existente 313.875 Extinderea reŃelei de canalizare, incl. a racordurilor 526.200 Sub-total 2.302.095 Design, inginerie şi supervizare 276.251 Cheltuieli neprevăzute (15%) 386.752 Total faza 1 2.965.098

2. Extinderea reŃelelor şi modernizarea staŃiei de epurare din faza 2 Cost estimat (Euro) Adăugarea instalaŃiei de îndepărtare a nutrienŃilor la staŃia de epurare

109.652

Înlocuirea canalelor colectoare existente 235.200 Extinderea reŃelei de canalizare, incl. a racordurilor 1.015.800 Sub-total 1.360.652 Design, inginerie şi supervizare 163.278 Cheltuieli neprevăzute (15%) 228.589 Total Faza 2 1.752.519

În ceea ce priveşte mediul rural al judeŃului Sălaj, localităŃile rurale care dispun de sisteme centralizate

de alimentare cu apă (la 31 martie 2006) sunt: Bocşa, Borla, Cîmpia, Sălăjeni, Cizer, Coşeiu, Archid, Chilioara, Crişeni, Cuzăplac, Gălăşeni, Petrindu, Tămaşa, Ileanda, Şasa, Lozna, Preluci, Valea Leşului, Românaşi, Chichişa, Poarta Sălajului şi Sărmăşag. Lungimea totală a reŃelelor de alimentare cu apă din mediul rural însumează 132,4 km.

Până la finele anului 2006 încă 13 localităŃi rurale vor beneficia de sisteme centralizate cu apă: Boghiş, Bozieş, Plesca, Ip, Letca, Lemniu, TopliŃa, Nuşfalău, Păuşa, Agrij, Camăr, Carastelec şi Dumuslău, însumând cca. 101 km reŃea de alimentare cu apă în sistem centralizat. De asemenea, în cursul anului 2006, prin Programul de Dezvoltare Rurală al Băncii Mondiale, va fi extins sistemul centralizat de alimentare cu apă din localităŃile Cuzăplac, Gălăşeni, Petrindu şi Tămaşa cu 7,7 km.

Aceste sisteme centralizate de alimentare cu apă potabilă sunt finanŃate cu preponderenŃă prin programe naŃionale şi internaŃionale: HG 577/1997, HG 687/1997, FRDS, pre-SAPARD, şi Programul de Dezvoltare Rurală al Băncii Mondiale, care se derulează ca program pilot în Sălaj.

În majoritatea localităŃilor din mediul rural sunt microsisteme de alimentare cu apă potabilă care funcŃionează în sistem gravitaŃional. Din acest punct de vedere, cele mai avantajate sunt localităŃile situate în vecinătatea spaŃiului montan (MunŃii Meseşului) şi cele aflate în Culoarul Someşului, care beneficiază de rezerve importante de apă. Astfel de sisteme funcŃionează în 136 de localităŃi, alimentând 10.110 gospodării.

PopulaŃia care nu beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat îşi asigură cerinŃa de apă din surse proprii, individuale, din resurse de apă subterane de mică adâncime (fântâni). Calitatea apei din aceste surse nu este monitorizată în conformitate cu cerinŃele legale, populaŃia fiind din acest punct de vedere vulnerabilă în a utiliza surse de apă de calitate necorespunzătoare şi fără alternativă în situaŃii de poluări accidentale, sau de secetă.


43

III.2.2. ReŃeaua de evacuare a apelor uzate menajere În comparaŃie cu celelalte 5 judeŃe din Regiunea Nord-Vest, judeŃul Sălaj este mai slab dotat în ceea ce

priveşte transportul şi procesarea apelor uzate. Se remarcă o concentrare mare a reŃelelor de canalizare, precum şi importante volume de apă reziduală epurate în mediul urban.

Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 162,55 km, aproape în totalitate concentrată în centrele urbane (154,5 km). Municipiul Zalău dispune de 102,3 km de reŃea, iar diferenŃa de 52,2 km revine celorlalte oraşe (Cehu Silvaniei 12,9 km, Jibou 15,9 km, Şimleul Silvaniei 23,4 km).

Anul Oraş PopulaŃia

totală (nr.loc)

PopulaŃia racordată la sisteme de

canalizare (nr.loc)

PopulaŃia conectată la staŃii de epurare (nr.loc)

2000 63.305 51.000 33.000 2001 63.305 51.000 33.000 2002 63.305 49.000 32.000 2003 65.218 55.500 33.000 2004

Zalău

64.648 55.500 33.000 2000 16.036 7.100 7.100 2001 16.036 7.300 7.300 2002 16.036 6.300 6.300 2003 16.506 6.300 6.300 2004

Şimleu Silvaniei

16.409 6.300 6.300 2000 11.277 4.938 4.938 2001 11.277 4.950 4.950 2002 11.277 5.016 5.016 2003 11.754 5.671 5.671 2004

Jibou

11.658 5.671 5.671 2000 8.039 2.378 1.784 2001 8.039 2.388 1.791 2002 8.039 2.420 1.815 2003 8.306 2.839 2.839 2004

Cehu Silvaniei

8.260 2.839 2.839

0%

20%

40%

60%

80%

100%

PopulaŃia urbană din judeŃul Sălaj racordată la reŃeaua publică

de canalizare

Zalău 80.56% 80.56% 77.40% 85.10% 85.85%

Şimleu Silvaniei 44.28% 45.52% 39.29% 38.17% 38.39%

Jibou 43.79% 43.89% 44.48% 48.25% 48.64%

Cehu Silvaniei 29.58% 29.71% 30.10% 34.18% 34.37%

2000 2001 2002 2003 2004

(Sursa: APM – Sălaj)


44

Volumul de apă uzată epurată în mediul urban este de 7.624 mii mc. Cea mai mare parte din acest volum se epurează în municipiul Zalău (68 %), în oraşe volumele epurate fiind mai mici, respectiv: 125 mii mc în Cehu Silvaniei, 1.047 mii mc în Jibou şi 1.290 mii mc în Şimleul Silvaniei.

StaŃiile de epurare din mediul urban se află într-un avansat grad de uzură fizică şi morală (în special) având totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru debitele sporite de apă uzată rezultate în urma dezvoltării localităŃilor sau ale unor obiective economice racordate la canalizare şi în general nu au profilul tehnologic necesar pentru epurarea întregii game de substanŃe poluante deversate în reŃeaua de canalizare menajeră. StaŃiile de epurare orăşeneşti nu realizează parametrii calitativi reglementaŃi, deversând în cursurile de apă receptoare debite relativ mari de ape insuficient epurate.

La această dată este în execuŃie proiectul „Modernizare staŃie de epurare orăşenească şi extindere canalizare menajeră în municipiul Zalău” (fonduri PHARE) - proiect ce urmează a fi finalizat în 2006.

În mediul rural reŃea de canalizare este regăsită doar în comunele Sărmăşag (7,25 km) şi Hida (0,8 km), fapt care situează judeŃul Sălaj pe ultimul loc la nivel de regiune din punct de vedere al calităŃii vieŃii şi accesului populaŃiei la infrastructuri edilitare. La finele anului 2005, în comuna Sărmăşag a fost pusă în funcŃiune staŃia de epurare în două trepte (fonduri Program SAPARD).

Sistemul centralizat de canalizare publică are o problemă serioasă la nivel judeŃean datorată sub-investiŃiilor cronice în reŃele şi staŃii de epurare, dezvoltarea urbană fiind grav afectată de aceasta.

Dacă ne raportăm la reŃeaua totală de distribuŃie a apei (319,6 km), lungimea reŃelei de canalizare (162,55 km) acoperă doar 52,15%. În mediul urban însă acest raport este de 82,53%.

De aici rezultă faptul că există numeroase străzi care deşi au reŃele de distribuŃie a apei, nu au reŃele de canalizare, apele uzate menajere fiind de cele mai multe ori deversate la suprafaŃa solului, producând fenomene de poluare. Mai mult, dintre cele 22 de localităŃi din mediul rural care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, doar două au şi sistem de canalizare a apelor menajere, Hida şi Sărmăşag, doar acesta din urmă fiind unul corespunzător cerinŃelor actuale.

Directiva UE 91/271/CEE, transpusă în legislaŃia românească prin H.G. 188/2002 prevede asigurarea cu sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate orăşeneşti a tuturor aglomerărilor umane cu peste 2.000 l.e. (locuitori echivalenŃi), la aglomerările cu peste 10.000 l.e. inclusiv cu treaptă de epurare terŃiară, iar la cele cuprinse între 2.000 şi 10.000 l.e. cu treaptă secundară de epurare.

Din totalul celor 285 localităŃi, doar 44 sunt aglomerări umane cu peste 2 000 l.e. (locuitori echivalenti), iar dintre acestea doar 5 au staŃii de epurare, respectiv municipiul Zalău, oraşele Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei şi localitatea Sărmăşag. Toate cele 5 staŃii de epurare sunt staŃii de epurare mecano-biologice.

SC PUBLISERV SA Zalău este operatorul în exploatarea căruia se găsesc cele 4 staŃii de epurare din mediul urban.

StaŃia de epurare din municipiul Zalău utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi prezintă următorele caracteristici: - capacitate instalată 600 l/s;

- mecano-biologic (linia veche) 100 l/s - în conservare; - mecano-biologic (linia nouă) 500 l/s.

În anul 2005, de la această staŃie de epurare, evacuarea apelor uzate în emisarul Valea Zalău s-a realizat atât în mod direct, cât şi prin staŃia de epurare, astfel:

• evacuare directă - 94.91 l/s (debit mediu anual); • evacuare prin staŃia de epurare

- linia veche - nu s-au evacuat ape uzate, în cursul anului 2005; - linia nouă - 196,45 l/s (debit mediu anual).

Din volumul total de apă uzată 9.188.460,3 mc (291,36 l/s) evacuat în anul 2005, 6.195.483,7 (196,45 l/s) îl reprezintă apele uzate epurate prin staŃia de epurare mecano-biologică, iar 2992976,6 mc (94,91 l/s) îl reprezintă evacuările directe de ape uzate brute în Valea Zalău.

StaŃia de epurare din oraşul Şimleu Silvaniei utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi are o capacitate instalată de 100 l/s. Volumul total de apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în Râul Crasna, în anul 2005, a fost de 1.028.336,4 mc, cu un debit mediu anual de 32,61 l/s.

StaŃia de epurare din oraşul Jibou utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi are o capacitate instalată de 100 l/s. Volumul total de apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în anul 2005 a fost de 1.043.184,6 mc, cu un debit mediu anual de 33,08 l/s.


45

StaŃia de epurare din oraşul Cehu Silvaniei utilizează un procedeu de tip mecano-biologic şi are o capacitate instalată de 50 l/s. Volumul total de apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în Valea Sălaj, în anul 2005, a fost de 534.745,44 mc, cu un debit mediu anual de 16,96 l/s.

łinând cont de aspectele privind protecŃia mediului şi de aşezarea sa geografică în bazinul Dunăre -

Marea Neagră, România a declarat prin HG 352/2005 întregul său teritoriu drept arie sensibilă, acest aspect generând obligaŃia ca toate aglomerările umane cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenŃi să fie prevăzute cu staŃii de epurare cu grad avansat de epurare, respectiv treapta terŃiară. În conformitate cu obligaŃiile asumate în procesul de negociere România va trebui să se conformeze Directivei 91/271/CE până în anul 2018.

Pentru conformarea cu Directiva UE 91/271/EEC, transpusă în legislaŃia românească prin HG 188/2002 şi încadrarea efluentului final epurat în limitele admise, aceste unităŃi au fost reglementate cu Programul de etapizare.

InstalaŃiile de prelucrare a calităŃii apelor uzate din cadrul staŃiilor de epurare mecano-biologice orăşeneşti sunt funcŃionale, însă, datorită tehnologiilor de epurare neperformante şi utilajelor învechite nu se realizează parametrii calitativi la nivelul HG 188/2002, modificată şi completată cu HG 352/2005 - NTPA 001.

SituaŃia prezentată reflectă faptul că sunt necesare investiŃii substanŃiale atât pentru reabilitarea/extinderea sistemelor de colectare, cât şi pentru construirea de staŃii de epurare a apelor uzate. Probleme cheie • DistribuŃia neuniformă în spaŃiu şi timp a resurselor de apă din judeŃ. • Calitatea necorespunzătoare a apei din lacul de acumulare VîrşolŃ, tratarea acesteia necesitând costuri

relativ ridicate. • Dotarea deficitară cu sisteme de alimentare cu apă şi canalizare a mediului rural. • SituaŃia critică privind funcŃionarea staŃiilor de epurare. • Poluarea atmosferei. • InvestiŃiile insuficiente în înlocuirea dotărilor şi în managementul utilităŃilor care au condus la o condiŃie

precară atât a reŃelelor de apă şi apă uzată, cât şi a facilităŃilor de tratare/epurare; • Servicii neperformante de operare şi întreŃinere; • Necesitatea accelerării şi finalizării procedurilor administrative pentru funcŃionarea operatorului regional

Compania de Apă Someş - Tisa; • Managementul ineficient în ceea ce priveşte costurile de personal şi de operare; • Lipsa resurselor financiare locale, mai ales în mediul rural, pentru susŃinerea unor programe investiŃionale în

infrastructura edilitară (apă, canalizare, staŃii de epurare).

III.3. ReŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale Standardele europene impun o serie de criterii care vizează îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în aşezările

rurale şi atenuarea discrepanŃei dintre mediul urban şi cel rural. De aceea, dezvoltarea sistemului de distribuŃie al gazelor naturale pentru facilitarea alimentării localităŃilor judeŃului Sălaj trebuie să se constituie într-unul din obiectivele strategice, cu următoarele priorităŃi:

• continuarea şi finalizarea lucrărilor aflate în execuŃie; • stimularea (prin sprijin pentru întocmirea documentaŃiilor tehnice şi identificarea surselor de finanŃare)

consiliilor locale, situate în proximitatea reŃelelor existente, pentru demararea demersurilor în vederea racordării la alimentarea cu gaze naturale;

• iniŃierea de noi programe pentru extinderea reŃelelor de distribuŃie ale gazelor naturale în cadrul zonelor deficitare din acest punct de vedere.

Numărul localităŃilor în care se distribuie gaze naturale a fost la sfârşitul anului 2005 de 18, în creştere faŃă de anii anteriori. Lungimea simplă a conductelor de distribuŃie a gazelor naturale era la finele anului 2005 de 262,131 km, în creştere faŃă de anul 2000 cu 31,942 km (12,19%).

Analiza fizică şi calitativă arată o situaŃie relativ bună a reŃelei de distribuŃie a gazelor naturale din judeŃ, cu amendamentul că apariŃia în acest sector în ultimii ani a operatorilor privaŃi a dus la dezvoltarea reŃelei de


46

distribuŃie. ReŃeaua de alimentare cu gaze naturale s-a dezvoltat în zonele unde există operatori economici care justifică o fezabilitate mai mare a proiectelor de investiŃii şi mai puŃin în zonele în care activitatea economică nu este suficient de intensă pentru a justifica astfel de investiŃii.

Conducta de transport gaze naturale, Dn 400x40 bar Zalău - Şimleu Silvaniei a fost dimensionată astfel încât să deservească întreaga zonă de vest a judeŃului nostru, respectiv 40% din totalul populaŃiei. Comunele aflate în această parte a judeŃului s-au constituit în “AsociaŃia PRO GAZ NORD-VEST Sălaj”, care are ca scop angajarea, organizarea, supravegherea coordonarea şi recepŃia lucrărilor de distribuŃie a gazelor naturale realizate în oraşul Şimleu-Silvaniei şi în celelalte localităŃi rurale fondatoare ale asociaŃiei.

Din această asociaŃie fac parte oraşul Şimleu-Silvaniei şi un număr de 25 comune (Bănişor, Bobota, Bocşa, Camăr, Carastelec, Chieşd, Cizer, Coşeiu, Crasna, Dobrin, Halmăşd, Hereclean, Horoatu Crasnei, Ip, Măerişte, Meseşenii de Jos, Mirşid, Nuşfalău, Pericei, Plopiş, Sărmăşag, Sâg, Şamşud, Valcău de Jos, VîrşolŃ).

Din anul 2005, în oraşul Şimleu Silvaniei funcŃionează reŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale având ca operator SC AMARAD SA Arad. Pentru îmbunătăŃirea sistemului de aprovizionare şi distribuŃie al gazelor naturale în partea de nord a judeŃului, în oraşul Cehu Silvaniei şi comuna Mirşid sunt în execuŃie lucrări pentru alimentarea cu gaze naturale, executate de către operatori privaŃi, firme licenŃiate în distribuŃia gazelor naturale. Desigur, dimensionarea conductelor de medie presiune s-a făcut astfel încât comunele aflate pe traseul acestora să poată fi racordate, asigurând necesarul pentru toŃi potenŃialii consumatori.

În judeŃul Sălaj numărul total de branşamente, la finele anului 2005, era de 5.872, din care în mediul urban 4.049 (68,95%), incluzând atât consumatori casnici (blocuri şi locuinŃe individuale), agenŃi economici cât şi consumatori industriali. Numărul de abonaŃi a fost de 27.481, din care în sectorul economic 876 (3,15%). Cei 26.605 abonaŃi casnici reprezintă 27,3% din totalul gospodăriilor din judeŃ.

Există o serie de localităŃi care deşi sunt situate în imediata apropiere a reŃelelor de distribuŃie ale gazelor naturale, deja existente, nu sunt racordate la sistemul de alimentare. Ba mai mult, la unele dintre aceste localităŃi, deşi era legitimă racordarea lor la sistemul de distribuŃie şi alimentare cu gaze naturale, din motive financiare, nu s-a realizat acest deziderat.

În legătură cu aşezările rurale din spaŃiul montan (cu trimitere directă la programul de asigurare al surselor de energie), considerăm că racordarea satelor din zona respectivă, la reŃeaua de distribuŃie a gazelor naturale, ar constitui un demers foarte costisitor, greu suportabil de populaŃia în descreştere din aceste localităŃi. De aceea, pentru localităŃile din respectivul spaŃiu montan propunem utilizarea - în continuare - a resurselor lemnoase pentru încălzirea locuinŃelor, iar pentru completarea acestora, mai ales pentru necesităŃile de preparare a hranei, considerăm drept cea mai potrivită soluŃie înfiinŃarea sau, după caz, dezvoltarea unor centre de distribuŃie a gazului petrolier lichefiat (GPL).

La nivelul judeŃului Sălaj, pentru aprovizionarea localităŃilor din bazinul superior al Almaşului, se are în vedere prelungirea, până la Huedin, a conductei Jibou - Zimbor şi interconectarea sa cu sistemul Cluj-Napoca – Ciucea.

Prin realizarea obiectivelor vizate, s-ar crea o reŃea destul de bine articulată pentru întreagul judeŃ. Practic, ar fi acoperite spaŃiile cu cel mai semnificativ potenŃial demografic şi cu perspective de dezvoltare economică, astfel încât ar exista premise favorabile pentru racordarea la sistemul de alimentare cu gaze naturale pentru majoritatea localităŃilor judeŃului.

Procesul de liberalizare a pieŃei gazelor naturale din România va continua până la asigurarea deschiderii integrale a acesteia în anul 2007, conform următorului calendar: 75% la 30 iunie 2006; 100% pentru consumatorii industriali la 1 ianuarie 2007 şi 100% pentru consumatorii casnici, la 1 iulie 2007.

ANRGN a finalizat noile metodologii de tarifare în domeniul gazelor naturale, aplicarea acestora fiind realizată în anul 2005. Pentru distribuŃia şi furnizarea reglementată, metodologia de tarifare va fi de tipul “price-cap”, iar pentru transport şi înmagazinare subterană, de tipul “revenue cap”. Tarifele astfel calculate acoperă integral toate costurile, inclusiv cele de mediu şi cele pentru investiŃiile pe termen lung. În ceea ce priveşte costurile de mediu, agenŃii economici licenŃiaŃi în domeniul gazelor naturale au posibilitatea constituirii de provizioane pentru refacerea mediului, care sunt recunoscute, în calculul tarifelor, ca şi element al costurilor de capital

PreŃul de valorificare a producŃiei interne de gaze naturale va creşte gradual astfel încât să se alinieze celui de import în anul 2007.


47

Probleme cheie • Costurile ridicate ale măsurilor de protecŃie a mediului la centrala termoelectrică faŃă de cerinŃele UE. • InexistenŃa unei infrastructuri echilibrat repartizate spaŃial; • Valoarea mare a investiŃiilor şi lipsa surselor de finanŃare; • Tarifele în creştere aferente serviciului, relativ inaccesibile unei părŃi a populaŃiei; • Perioada de amortizare a investiŃiilor în acest domeniu este relativ îndelungată; • Nevoia economisirii energiei prin scăderea intensităŃii energetice la nivelul Ńărilor din UE, şi implicit a

creşterii eficienŃei energetice pe întregul lanŃ resurse naturale – producere – transport - distribuŃie - utilizare finală a energiei.

• EficienŃă energetică relativ redusă. • Un grad încă redus de valorificare a resurselor regenerabile (energie solară, biomasă şi eoliană). • Necesitatea creşterii capacităŃii de interconectare a reŃelelor de transport a petrolului şi gazelor naturale cu

reŃelele din Uniunea Europeană. • DependenŃa de importul de gaze naturale.

III.4. Infrastructura de transport a energiei electrice Dacă la nivelul Regiunii Nord-Vest se remarcă discrepanŃe între judeŃe în ceea ce priveşte situaŃia

alimentării cu energie electrică, în judeŃul Sălaj se distinge o situaŃie favorabilă fiind, alături de Bihor, unul din judeŃele care prezintă cele mai puŃine localităŃi cu disfuncŃionalităŃi precum şi cel mai scăzut număr de gospodării / localitate neelectrificate. Astfel, în Sălaj mai există doar două cătune care nu sunt racordate la sistemul naŃional de alimentare cu energie electrică: Valea Ragului aparŃinând de localitatea Stîrciu, comuna Horoatu Crasnei (7 locuinŃe) şi Drojeşti aparŃinând de localitatea Pericei, comuna Pericei (5 locuinŃe)

Prin intermediul instalaŃiilor de distribuŃie sunt alimentate toate localităŃile judeŃului, evidenŃiindu-se: 98.798 consumatori casnici, 106 mari consumatori şi 7.970 mici consumatori.

SituaŃia instalaŃiilor energetice se prezintă astfel: - Linii electrice de înaltă tensiune:

- 400 kV: 41 km - 220 kV: 86 km - 110 kV: 173,2 km

- Linii electrice de medie tensiune: - 1.142 km aerian (+78 km aflaŃi în proprietatea terŃilor) - 152 km în cablu (+27 aflaŃi în proprietatea terŃilor)

- Linii electrice de joasă tensiune: - 2.246 km aerian - 312 km în cablu - 84.500 branşamente

- StaŃii de transformare 220/100 kV: 2 buc. - StaŃii de transformare 110/20 kV: 6 buc. - StaŃii de transformare 110/6 kV: 3 buc. (aflate în proprietatea terŃilor) - Posturi de transformare:

- aeriene: 570 buc. (+ 59 buc. aflate în proprietatea terŃilor) - la sol: 196 buc. (+34 buc. aflate în proprietatea terŃilor).

Sistemul de producŃie, transport şi distribuŃie se află încă în proprietatea statului şi cea mai mare parte a energiei provine din sistemele clasice de producere a acesteia şi mai puŃin din sursele alternative de energie.

Probleme cheie • Reabilitarea/retehnologizarea capacităŃilor energetice cu grad de uzură ridicat sau care utilizează tehnologii

învechite, sau închiderea celor nerentabile; promovarea investiŃiilor private în noi capacităŃi de producŃie bazate pe cogenerare şi resurse regenerabile.


48

• Lipsa internalizării costurilor de mediu, a dezafectării instalaŃiilor şi a certificatelor „verzi”. • Costurile ridicate ale măsurilor de protecŃie a mediului la majoritatea centralelor termoelectrice faŃă de

cerinŃele UE. • Nevoia economisirii energiei prin scăderea intensităŃii energetice la nivelul Ńărilor din UE, şi implicit a

creşterii eficienŃei energetice pe întregul lanŃ resurse naturale – producere – transport - distribuŃie - utilizare finală a energiei electrice.

• EficienŃă energetică relativ redusă. • Pierderi relativ mari în reŃele de transport şi distribuŃie a energiei electrice, accesarea de fonduri în vederea

realilitării lor.

III.5. Infrastructuri social - culturale În categoria infrastructurilor social – culturale includem: unităŃile sanitare, instituŃiile de protecŃie socială

şi aşezămintele culturale.

III.5.1. Infrastructura de sănătate Ocrotirea sănătăŃii este asigurată, în judeŃul Sălaj, prin reŃeaua de sănătate alcătuită din unităŃi care

activează în sistem public şi unităŃi care activează în sistem privat, asistenŃa medicală primară desfăşurându-se în sistemul public tradiŃional, cu o tendinŃă de trecere spre sistemul mixt, public - privat.

Infrastructura corespunzătoare asigurării serviciilor de asistenŃă medicală este organizată după cum urmează:

• În domeniul asistenŃei primare: - cabinete medicale de medicină de familie:

- rural - 6 - urban - 52

- dispensare medicale (în localităŃi fără medic de familie): - rural - 5

- dispensare şcolare: - urban - 6

- dispensare de întreprindere: - urban - 3 - rural - 1

- cabinete stomatologice: - urban - 52 - rural - 6

- farmacii: - urban - 28 - rural - 12

- puncte farmaceutice: - rural - 10

- serviciu de ambulanŃă: - urban - 1

- furnizori de îngrijiri la domiciliu: - urban - 2

- centre de permanenŃă: - rural - 6


49

• În domeniul asistenŃei ambulatorii de specialitate: - ambulatoriile de specialitate ale spitalelor: - urban – 4

- rural - 1

- centre medicale: - urban - 3

- cabinete medicale de specialitate organizate după OUG 124/ 1998: - urban - 56

- rural - 1 - laboratoare medicale:

- urban - 4 • În domeniul asistenŃei spitaliceşti:

- spitale pentru îngrijiri acute: a) complexe - Spitalul JudeŃean Zalău - 866 paturi; b) de bază:

- Spitalul orăşenesc Şimleu Silvaniei - 230 paturi - Centrul de Cercetări şi AsistenŃă Medicală Şimleu-Silvaniei -80 paturi - Spitalul orăşenesc Jibou - 115 paturi - Spitalul orăşenesc Cehu Silvaniei - 55 paturi

- spitale pentru îngrijiri de lungă durată: - de cronici – Spitalul de Boli Cronice Crasna - 40 paturi

- unităŃi de asistenŃă medico-socială - Unitatea medico-socială Ileanda - 30 paturi

Ca urmare a evaluării eficienŃei şi aplicării programului de reformă, începând cu anul 2002, numărul de

paturi în spitale, unităŃi TBC, preventorii şi creşe a început să scadă, respectiv de la 6,8 paturi / 1000 locuitori în 1997 la 5,6 paturi în 2003.

Relativ la infrastructura de sănătate, se constată inechităŃi în accesul la servicii între mediul urban şi cel rural. Conform ultimului recensământ al populaŃiei efectuat în 2002, în mediul rural trăieşte mai mult de jumătate din populaŃia judeŃului (60,3%), care este dezavantajată sub raportul sănătăŃii şi al accesului la asistenŃa medicală (Vezi capitolul „Indicatori ai dezvoltării rurale”). Rata brută a mortalităŃii a fost în mediul rural de 1,65 ori mai mare decât în mediul urban, atât din cauza unui grad mai mare de îmbătrânire a populaŃiei, dar şi din cauza unor carenŃe în asigurarea serviciilor de sănătate necesare. Categorii relativ mari de persoane nu sunt înscrise pe lista medicilor de familie, chiar dacă sunt asigurate prin efectul legii (persoane cu venituri mici, agricultori, etc), în virtutea liberei alegeri a medicului şi a dreptului medicului de a-i primi sau nu pe lista sa de pacienŃi.

În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente, având în vedere faptul că sistemele de sănătate au devenit tot mai dependente de tehnologie, iar în judeŃul Sălaj, ca de altfel în întreaga Ńară, echipamentele medicale de înaltă performanŃă sunt mult sub necesar, se impune o finanŃare considerabilă şi dezvoltarea unui sistem competent de management în domeniu.

III.5.2. AsistenŃă socială - adulŃi În cadrul sistemului de asistenŃă socială funcŃionează în prezent 2 tipuri de instituŃii rezidenŃiale

destinate asistenŃei şi îngrijirii persoanelor adulte: - centre de recuperare şi reabilitare (Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională pentru Persoane

cu Handicap Bădăcin,Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jibou) - centre de îngrijire (Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Crasna,Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Boghiş).


50

Centre de recuperare şi reabilitare pentru persoanele adulte cu handicap • Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică (CRRN)

- Capacitate aprobată: 125 locuri (3 pavilioane de cazare) - Număr actual de beneficiari: 136 persoane - Servicii oferite: cazare, masă, supreveghere, tratament medical de specialitate şi activităŃi de

terapie ocupaŃională • Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională pentru Persoane cu Handicap Bădăcin (CITOPH)

- Capacitate aprobată: 106 locuri (5 pavilioane de cazare) - Număr actual de beneficiari: 117 persoane - Servicii oferite: cazare, masă, supraveghere, tratament medical de specialitate şi activităŃi de

terapie ocupaŃională Urmare a realizării unui proiect de către Consiliul JudeŃean Sălaj prin DirecŃia de RelaŃii Externe şi

Managementul Proiectelor, finanŃat în cadrul Programului PHARE „Schemă de grant pentru reforma instituŃională în sectorul protecŃiei persoanelor cu dizabilităŃi”, a fost atras un grant U.E. în valoare de 600.000 € , care vor fi utilizaŃi pentru construirea a două centre, în oraşul Jibou şi în localitatea Crasna, cu o capacitate de 50 de locuri fiecare. Centrele nou create vor fi în conformitate cu standardele europene privind protecŃia persoanelor cu dizabilităŃi şi vor rezolva problema persoanelor asistate în acest moment în cadrul CRRN Jibou. Centre de îngrijire pentru persoane vârstnice

• Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Boghiş - Capacitate aprobată: 55 locuri (2 pavilioane de cazare) - Număr actual de beneficiari: 52 persoane - Servicii oferite: cazare, masă, supraveghere, tratament medical de specialitate şi activităŃi de

terapie ocupaŃională. • Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Crasna

- Capacitate aprobată: 105 locuri (2 pavilioane de cazare) - Număr actual de beneficiari: 105 persoane - Servicii oferite: cazare, masa, ingrijire, tratament medical şi activitati de petrecere a timpului liber

Centrul a fost extins prin darea în folosinŃă, în anul 2005, a unui pavilion cu o capacitate de 70 de locuri. Clădirea nouă este dotată şi echipată conform standardelor în vigoare şi a fost realizată cu sprijinul OrganizaŃiei Evanghelice – Bad Schwalbach – Germania.

Procesul de asistenŃă socială pentru persoanele adulte este completat de instituŃiile de asistenŃă socială private, gestionate de organizaŃii şi fundaŃii (Societatea HandicapaŃilor Zalău, FundaŃia “Acasă” Zalău, FundaŃia “Rainbow” Cehu Silvaniei, FundaŃia Umanitară “Agape” Tihău) şi de serviciile oferite de DirecŃia de AsistenŃă Socială Comunitară din subordinea Consiliului Local al Municipiului Zalău:

Tipul serviciului Număr persoane asistate

Personal angajat

Buget (RON)

Cantina de Ajutor Social 80 4 128.256 Pensiune cu autofinanŃare 120 2 152.530 Serviciu de asistenŃă la domiciliu 126 126 599.450 IndemnizaŃii persoane cu handicap 90 - 279.000 Serviciul de integrare socioprofesională 10 1 40.704

Serviciul de găzduire temporară – adăpost de noapte 25 5 114.492

Serviciul de informare şi consiliere persoane vârstnice Centrul “Senior” 213 3 53.000


51

III.5.3. AsistenŃă socială - copii ProtecŃia copilului - componenta instituŃională este în prezent realizată prin 6 instituŃii de profil având un

efectiv de 446 copii din care 80 sunt beneficiari ai centrelor de zi, iar 361 sunt ocrotiŃi în structuri rezidenŃiale de tip familial. În afara celor 6 unităŃi subordonate Consiliului JudeŃean Sălaj - DGASPC, în judeŃ funcŃionează sub patronajul bisericii reformate un centru de plasament, în localitatea Jebucu (44 de copii/tineri).

ProtecŃia copilului - alternativă non-rezidenŃială de tip familial se realizează la nivel judeŃean prin reŃeaua de asistenŃi maternali profesionişti, adopŃii şi prioritar plasament familial/persoane. InstituŃii rezidenŃiale pentru copii

• Complexul de Servicii Comunitare nr.1 Zalău Profil servicii:

- Centrul de zi (40 locuri, 38 beneficiari) - Centrul de plasament în regim de urgenŃă - Centrul de asistenŃă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psiho - sociale - Serviciu de intervenŃie în situaŃii de abuz, neglijare, trafic şi migraŃie - Telefonul copilului

• Complexul de Servicii Comunitare nr. 2 Zalău Profil servicii:

- Module de tip familial ( 67 beneficiari) -copii şi tineri cu cerinŃe educative speciale - Centrul de asistenŃă şi sprijin pentru readaptarea tânărului cu probleme psiho - sociale - Serviciul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea integrării socio - profesional

• Complexul de Servicii Comunitare Jibou Profil servicii:

- Centru rezidenŃial (77 beneficiari – băieŃi) - Casa de tip familial Someş-Odorhei (10 beneficiari) - Centru de zi (17 beneficiari) - Centrul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea integrării socio - profesionale - Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinŃi

• Complexul de Servicii Comunitare Cehu-Silvaniei Profil servicii:

- Module de tip familial (92 beneficiari) - Case de tip familial (22 beneficiari) - Centru maternal - Centrul de plasament în regim de urgenŃă, - Centrul de zi - Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinŃi - Serviciul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea integrării socio - profesionale

• Complexul de Servicii Comunitare Şimleu-Silvaniei Profil servicii:

- Module de tip familial (64 beneficiari) - copii cu cerinŃe educative speciale - Centrul de zi (25 beneficiari) - Casă de tip familial cu în localitatea Iaz (10 beneficiari) - parteneriat cu AsociaŃia „Pro Vita” Iaz - Centrul de recuperare -vizează recuperarea neuro-motorie prin intervenŃii specializate - Centrul de consiliere şi sprijin pentru părinŃi - Centrul de asistenŃă şi sprijin al tinerilor pentru pregătirea reintegrării socio - profesionale - Centrul de asistenŃă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psiho - sociale

• Complexul de Servicii Comunitare pentru copii cu handicap Zalău Complexul este rezultatul implementării proiectului ce viza ca finalitate închiderea unei unităŃi

rezidenŃiale destinate copiilor cu handicap sever cu scopul de a le oferi servicii personalizate într-un mediu cât mai apropiat celui familial


52

Profil servicii: - Centrul de recuperare - programe de recuperare neuro - motorie - Case de tip familial (5 case - 36 beneficiari)

III.5.4. Aşezăminte culturale

Municipiul Zalău, reşedinŃa judeŃului Sălaj, se distinge ca şi centru de polarizant şi pentru viaŃa culturală din judeŃ. Cea mai mare parte a activităŃilor culturale este administrată de instituŃii judeŃene:

- DirecŃia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural NaŃional a JudeŃului Sălaj, - Biblioteca JudeŃeană “IoniŃă Scipione Bădescu” Sălaj, - Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă Zalău, în cadrul căruia se află şi Galeriile de Artă “Ioan Sima” precum

şi Muzeul de la Buciumi (filială a Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă Zalău), - Centrul JudeŃean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiŃionale Sălaj, - Şcoala Populară de Arte şi Meserii Sălaj, - Ansamblul Folcloric Meseşul Zalău - Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău.

În subordinea Consiliilor Locale din cele patru oraşe ale judeŃului se află Casele Orăşeneşti (Municipale) de Cultură unde se desfăşoară majoritatea evenimentelor culturale din oraş: spectacole, expoziŃii, piese de teatru. Pe lângă Casa de Cultură Municipală Zalău activează ansamblul profesionist „Porolissum” şi Ansamblul de copii / tineret „Columna”.

Copiii se pot iniŃia şi forma în diverse domenii în cadrul Liceului de Artă “Ioan Sima” Zalău sau pot participa la diferite activităŃi recreative în cadrul Palatului Copiilor Zalău sau în Cluburile Copiilor situate în celelalte trei oraşe ale judeŃului.

În municipiul Zalău se remarcă printr-o valoare specială, de unicat, Biblioteca Documentară, care datează din anul 1646. Astăzi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rară sau unicat. În fiecare dintre oraşe există biblioteci orăşeneşti, însumând împreună peste 120.000 de volume. Anual sunt eliberate în toate bibliotecile judeŃului aproximativ 740.000 de volume.

ActivităŃile sportive se desfăşoară în 54 de secŃii şi cluburi, având înregistraŃi 1935 de sportivi. Aceştia beneficiază de asistenŃa a 41 de antrenori şi 32 de instructori.

Deşi componenta culturală este foarte importantă putând să crească gradul de atractivitate a satului

pentru populaŃia tânără, infrastructura adecvată actului cultural în mediul rural este fie insuficientă, fie uzată moral sau deteriorată. Mijloacele prin care se poate induce cultură în mediul rural sunt: căminele culturale, bibliotecile, colŃurile muzeistice şi casele memoriale.

Conform datelor furnizate de DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural NaŃional,

din totalul de 197 de cămine culturale existente, 63 sunt în stare necorespunzătoare, unele fiind total improprii oricărei activităŃi culturale sau necesitând ample lucrări de reabilitare. Deşi majoritatea beneficiază de un sediu propriu, în foarte puŃine cazuri există o persoană responsabilă cu întreŃinerea şi funcŃionarea lor (doar 13 angajaŃi). Cunoscând starea precară în care se găsesc căminele culturale, Consiliul JudeŃean Sălaj a lansat schema de finanŃare “Dezvoltare prin Proiecte” în cadrul căreia una dintre activităŃile eligibile a fost reabilitarea căminelor culturale. Astfel, au fost reabilitate prin acest proiect, un număr de 27 de cămine culturale din judeŃ.

SituaŃia bibliotecilor se încadrează în tendinŃele generale de deteriorare a vieŃii culturale la sate.

PopulaŃie Documente Nr. biblioteci comunale

Puncte de

servicii

Total personal Total

Nr. cititori înscrişi

Total Documente consultate

Frecventa (nr. vizite)

55 61 43.5 149.750 18.508 495.211 159.211 89.700 (Sursa: Biblioteca JudeŃeană “IoniŃă Scipione Bădescu” Sălaj)


53

După cum se poate observa, la un număr de 55 de biblioteci comunale există 18.508 cititori înscrişi,

ceea ce înseamnă aproximativ 336 cititori/ bibliotecă pe an. În mediul rural sălăjean funcŃionează un singur muzeu: Muzeul de la Buciumi, filială a Muzeului de

Istorie şi Artă Zalău. Complementar, au fost constituite muzee şcolare şi colŃuri muzeistice, precum Meseşenii de Sus, Gâlgău pe Someş (Muzeu şcoală), Sighetu Silvaniei, Agrij, Ciumărna (colecŃia Ileana GraŃiana Pop).

Alte instituŃii cu funcŃionalitate culturală: - Aşezământul Spiritual – Filantropic “SfinŃii Apostoli” Şimleu Silvaniei - Centrul Cultural Bocşa - Centrul Cultural Bobota. - Casa Memorială Iuliu Maniu, Bădăcin - Casa Memorială Iuliu Maniu, Şimleu Silvaniei

O dimensiune importantă a patrimoniului cultural al judeŃului o reprezintă monumentele, în număr de 171, conform Listei Monumentelor Istorice aprobată prin O.M.C.C nr. 2314/2004, publicată în M.O.R nr. 646/2004 – partea I:

- 68 biserici de lemn - 27 biserici de piatră - 4 cetăŃi - 9 castele - 4 conace - 59 alte monumente

Dintre cele mai reprezentative enumerăm: Castrul roman Porolissum, bisericile de lemn de la Fildu de Sus, Sânmihaiu Almaşului, Baica şi Racîş, monumetul lui Mihai Viteazul de la Guruslău, castelul Wesselenyi Jibou, castelul Bathory Şimleu Silvaniei şi Monumentele Eroilor Martiri de la Ip şi Treznea. Probleme cheie: • InegalităŃi în accesibilitatea populaŃiei la serviciile medicale şi culturale (urban – rural) • Număr insuficient şi repartiŃie inegală a furnizorilor de servicii medicale în unităŃile sanitare cu paturi cât şi în

ambulatoriile de specialitate; • Infrastructură de sănătate subdimensionată în mediul rural • Costurile ridicate existente în sistemul protecŃiei sociale pentru copii şi adulŃi la nivel judeŃean şi necesitatea

preluării acestei responsabilităŃi de către autorităŃile locale • InexistenŃa unui teatru şi a unor instituŃii culturale pentru tineret (Club al Tineretului) • Reducerea drastică a locaŃiilor destinate culturii, în favoarea activităŃilor comerciale, economice (ex. Clubul

Tineretului Zalău).


54

IV. PROFILUL ECONOMIC AL JUDEłULUI IV.1. Sectoare judeŃene semnificative

Pornind de la ponderea în total populaŃie ocupată, un număr de 9 sectoare sunt semnificative (cu peste 2 % pondere în total populaŃie ocupată) în economia judeŃului:

PopulaŃia ocupată civilă, pe sectoare ale economiei / populaŃia salariată în 2004

Sector semnificativ PopulaŃie ocupată (mii persoane)

Pondere din totalul populaŃiei ocupate

(%)

PopulaŃia salariată (nr. persoane)

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 37.700 40,10 1.125

Industrie prelucrătoare 20.800 22,12 14.138 ConstrucŃii 2.800 2,97 2.403 ComerŃ 10.300 10,95 5.164 Transport, depozitare şi comunicaŃii 3.700 3,93 1.944

Tranzactii imobiliare şi alte servicii 3.500 3,72 1.184

AdministraŃia publică şi aparare 1.900 2,02 1.786

ÎnvăŃământ 5.000 5,31 4.579 Sănătate şi asistenŃă socială

3.500 3,72 3.064

(Sursa: Anuarul Statistic al României 2004) În anul 2004, din totalul populaŃiei judeŃului 247.796 locuitori, 38% reprezintă populaŃia ocupată şi doar 15,8% populaŃia salariată. Observăm că mai puŃin de jumătate din populaŃia ocupată este salariată, respectiv 41,57%, din totalul de 94.000 persoane ocupate. 40,10% din total populatie este ocupata in agricultura desi un procent de doar 2,98% reprezintă populaŃia salariată în acest sector. Chiar dacă în perioada 2001-2004 s-a înregistrat o scădere uşoară a procentului populaŃiei ocupate în agricultură, concluzia este ca majoritatea populatiei ocupate in acest sector practica agricultura pentru autoconsum (agricultura de subzistenta). Sălajul nu prezintă notă discordantă la acest indicator, întrucât şi situaŃia la nivel regional/naŃional este similară în ceea ce priveşte distribuŃia gradului de ocupare a populaŃiei. Analizând repartizarea salariaŃilor pe domenii de activitate în anul 2004, se constată că ramurile în care activează cei mai mulŃi salariaŃi, sunt: industria prelucrătoare – 36,17%; comerŃ – 13,21%; învăŃământ- 11,71; sănătate şi asistenŃă socială- 7,83; construcŃii- 6,14%; celelalte domenii deŃinând sub 5% din numărul total al salariaŃilor. Prin urmare, ponderea cea mai mare a salariatilor este in industria prelucrătoare, sector care se remarcă astfel ca o axă pentru antrenarea potenŃialului de competitivitate a economiei judeŃului pe termen mediu. DiferenŃele sensibile la sectorul industriei prelucrătoare provin din categoria angajatorilor, patroni, asociaŃi, fără statut de salariaŃi şi lucrători pe cont propriu neremuneraŃi. În perioada 2001-2004, numărul salariaŃilor în sectorul Hoteluri şi Restaurante a scăzut progresiv şi substanŃial de la 514 salariaŃi în anul 2001, la 123 salariaŃi în anul 2004, ceea ce exprimă valorificarea ineficientă a potenŃialului turistic al judeŃului Sălaj.


55

IV.2. Industria În conformitate cu datele furnizate de către DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj, principalele ramuri ale industriei în care îşi desfasoara activitatea agentii economici în anul 2004 sunt:

1. industria prelucrătoare (608 agenŃi economici), din care : • alimentara, bauturi si tutun (132); • producŃia de mobilier şi alte activităŃi industriale n.c.a. (82); • fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (67); • fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută (60); • industria construcŃiilor metalice şi a produselor din metal (51); • fabricarea altor produse din minerale nemetalice (42); • constructii de masini, utilaje si echipamente (20);

2. industria extractiva (14 agenŃi economici); 3. energie electrică şi termică (10 agenŃi economici).

În anul 2005 producŃia industrială realizată de agenŃii economici cu capital public, mixt şi privat

(eşantion stabilit de I.N.S.) a fost de 156571,4 mii RON. Structura producŃiei industriale pe principalele ramuri ale economiei judeŃului Sălaj se prezintă astfel (eşantion stabilit de INS):

ProducŃia industrială realizată în decembrie 2005

(mii RON)

%

INDUSTRIE - TOTAL (eşantion I.N.S.) 156.571,4 100,0 Industria alimentară si a băuturilor 5.518,1 3,5 Fabricarea produselor textile 10.962,7 7,0 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor

8.416,7

5,4

Fabricarea substanŃelor şi a produselor chimice 174,7 0,1 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 18.386,7 11,8 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 1.480,0 0,9 Industria metalurgică 78.572,2 50,2 Industria de maşini şi echipamente 1.717,7 1,1 ProducŃia de mobilier şi alte activităŃi industriale (n.c.a) 7.571,3 4,8 ProducŃia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă

3.170,9

2,0

Alte activităŃi industriale nenominalizate din motive de confidenŃialitate

20.600,4

13,2

(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj) Din situaŃia prezentată rezultă o anumită podere ierarhică a ramurilor în ansamblul producŃiei industriale : ponderea cea mai mare o deŃine industria metalurgică urmată de cea a fabricării produselor din cauciuc şi mase plastice şi fabricarea produselor textile. Industria prelucrătoare constituie componenta principală a industriei din judeŃul Sălaj, 608 unităŃi locale active în anul 2004, în care îşi desfăşoară activitatea 22,12% din personalul ocupat în industrie. Productivitatea muncii în industrie a avut o evoluŃie ascendentă, atât datorită descreşterii numărului de personal angajat, dar şi ca rezultat al investiŃiilor pentru modernizarea fluxurilor de fabricaŃie şi unei mai bune organizări a muncii, bazată pe un management mai performant. Ca urmare, în anul 2005 indicele productivităŃii muncii din industrie a crescut cu 13% faŃă de anul precedent.


56

Motoarele creşterii economice din ultimii ani au fost reprezentate de investiŃii şi export.

InvestiŃiile brute din unităŃi locale active (mld. lei) Domenii de activitate 2002 2003 2004

Industria extractivă 26 63 36 Industria prelucrătoare 1.426 1.220 2.939 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 172 151 98 ConstrucŃii 22 46 80 ComerŃ 270 301 551 Hoteluri şi restaurante 15 27 41 Transport, poştă şi comunicaŃii 343 598 1.312 TranzacŃii imobiliare 70 50 39 ÎnvăŃământ - 1 1 Sănătate şi asistenŃă socială 5 4 3 Alte activităŃi 3 6 18

(Sursa: DirecŃia judeŃeană de Statistică 21.12.2005) InvestiŃiile brute au totalizat 5118 mld. lei în anul 2004, cunoscând o creştere de 117% faŃă de anul 2002. Din acestea, 57% (2939 mld. lei) au fost realizate de către firmele din industria prelucrătoare, iar 25% de către firmele de transport, poştă şi comunicaŃii. Din analiza situaŃiei investiŃiilor brute şi a ponderii salariaŃilor în industria prelucrătoare, se observă că acest sector a trecut cu succes peste faza de restructurare, fiind privatizate cu capital străin (65.093.545,52 $ capital social subscris de către investitori străini în industria prelucrătoare în 2005). În ceea priveşte sectorul Hoteluri şi Restaurante, observăm că deşi numărul salariaŃilor a scăzut în perioada 2001 - 2004, creşterea investiŃiilor brute în aceeaşi perioadă cu 173%, demonstrează o creştere a competitivităŃii acestui sector, un pas important în valorificarea potenŃialului turistic al judeŃului. Creşterea, reprezentând aproape o dublare, remarcăm tendinŃa accelerării procesului investiŃional, orientat spre structuri şi locaŃii de primire turistică.

Exportul FOB (FREE ON BOARD) pe mărfuri, în ordinea contribuŃiei la total exporturi FOB în judeŃul Sălaj în 2005:

Cod Denumire secŃiune Mii euro Structura în % faŃă de total exporturi

XV Metale comune şi articole din acestea 72.275 46,7 XI Materiale textile şi articole din acestea 59.165 38,2 XX Mărfuri şi produse diverse 10.646 6,8

XVI Maşini şi aparate; echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile

4.899 3,1

IX Produse din lemn, exclusiv mobilier 2.204 1,4

I Animale vii şi produse animale 1.787 1,1

(Sursa: date preluate de la DirecŃia JudeŃeană de Statistică) În anul 2005, exporturile au crescut cu 19,6% faŃă de anul 2003. Cel mai mare procent de mărfuri exportate, 46% dintr-un total de mărfuri export FOB de 154.548 mii euro îl reprezintă, Metalele comune şi articole din acestea, fiind urmată de industria confectiilor textile, în care predomină activitatea de perfecŃionare activă (lohn). Prin urmare, mare parte din exporturile judeŃului Sălaj depind considerabil de procese ce transformă mărfurile importate în produse finale, acestea fiind de obicei produse cu valoare adăugată mică.


57

Trebuie remarcat însă că a crescut exportul de produse ale industriei de echipamente electrice, sector caracterizat de produse cu valoare adăugată crescută. Importurile realizate în anul 2005 au totalizat 233865 mii euro, înregistrându-se o creştere cu 40,7% faŃă de anul 2003. În structura pe mărfuri a importurilor, trei secŃiuni deŃin 74,5% din total importuri: “Materiale textile şi articole din textile” (18,2%); “Metale comune şi articole din acestea” (41,6%) şi “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat” (14,7%). Cifra de afaceri totală a întreprinderilor cu activitate principală de industrie (eşantion stabilit de I.N.S.), a crescut în luna ianuarie 2006 cu 25,8% faŃă de luna corespunzătoare din anul precedent (faŃă de o creştere cu 6,9% pe total Ńară). Aceste date indică o accelerare a ritmului de creştere a industriei judeŃului, determinat atât de însănătoşirea mediului IMM-urilor, cât şi de punerea în funcŃiune a unor investiŃii mari.

Pe sectoare industriale, indicii volumului cifrei de afaceri se prezintă astfel:

- %- Nr. crt. Ianuarie 2005=100% Ianuarie 2006

Ianuarie 2005 Industrie - total 125,8 1 Industria extractivă 67,9 2 Industria prelucrătoare 127,9 3 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 115,0

(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică)

Analizând sectorul industriei prelucrătoare în judeŃul Sălaj, observăm creşterea investiŃiilor brute din acest sector cu 106,1% în anul 2004 faŃă de anul 2002, care se reflectă în creşterea volumului cifrei de afaceri cu 103,3% în aceeaşi perioadă, şi implicit în creşterea competitivităŃii întreprinderilor care activează în acest domeniu. Pe de altă parte, semnalăm o tendinŃă de scădere a cifrei de afaceri în industria extractivă, cu 32,1% în anul 2006 faŃă de anul 2005, generată de închiderea unor exploataŃii miniere în contextul restructurării industriei miniere. Probleme cheie în industrie şi servicii: • Diversificarea redusă în structura industrială. • Indice încă scăzut al productivităŃii muncii în industrie (89% din media naŃională), cu toată dinamica

ascendentă din ultimii ani. • Ponderea redusă a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în domenii de vârf. • Slaba dezvoltare a serviciilor destinate populaŃiei şi a sectorului terŃiar, cu alte servicii decât comerŃul.


58

IV.3. Agricultura Prin condiŃiile naturale şi socio-economice pe care le prezintă judeŃul Sălaj, precum şi prin structura şi

gradul de ocupare a populaŃiei, agricultura şi industria de prelucrare a produselor agricole vor constitui şi în viitor principalele activităŃi care vor contribui la dezvoltarea economică a judeŃului. Profilul dominant al agriculturii este dat de producŃia mixtă, vegetală şi animală, fapt care reiese şi din structura suprafeŃei agricole: din totalul suprafeŃei agricole, 50% sunt suprafeŃe arabile, viile şi fâneŃele ocupând o suprafaŃa foarte mică. În domeniul forestier, din 106.645 ha total judeŃ, 62.042 ha sunt administrate de către DirecŃia Silvică Zalău, din care 51.365 ha fond forestier proprietate publică de stat şi 10.677 ha fond forestier proprietate privată a statului.

Fondul funciar după modul de folosinŃă la 31 decembrie 2004

JudeŃul Sălaj Ha %

SuprafaŃa totală

% SuprafaŃa agricolă

SuprafaŃa totală 386.438 100 240.690 62,2 100 SuprafaŃa agricolă, din care

Proprietate privată 238.866 61,7 99,2

121.505 31,4 50,4 78.814 20,3 32,7 34.320 8,8 14,2 1.936 0,5 0,8

SuprafaŃa agricolă pe categorii de folosinŃă: - arabil - păşuni - fâneŃe - vii şi pepiniere pomicole - livezi şi pepiniere pomicole 4.115 1,06 1,7

Păduri şi alte terenuri cu vegetaŃie forestieră 106.645 27,5 44,3 Ape şi bălŃi 5.786 1,4 2,4 Alte suprafeŃe 33.317 8,6 13,8

(Sursa: Anuarul Statistic al României 2005) Deşi 62,2 % din suprafaŃa totală a judeŃului este suprafaŃa agricolă, explicându-se astfel gradul mare de ocupare a populaŃiei în agricultură, acesta nu reprezintă un indicator de modernitate, competitivitate sau eficienŃă în acest sector. Acest lucru se reflectă şi în contribuŃia judeŃului Sălaj la producŃia agricolă a Regiunii Nord-Vest, doar 11% in anul 2003, evidenŃiind slaba productivitate a muncii în agricultură. În privinŃa sursei de formare a producŃiei agricole constatăm ca 99,2 % din productia judeŃeană provine din sectorul privat, situaŃie care se regăseşte şi la nivelul Regiunii Nord-Vest.

Analizând structura producŃiei agricole la nivel judeŃean se observă că producŃia vegetală are o pondere mai mare decât producŃia animală, respectiv 69,7% din totalul producŃiei agricole, aceeaşi situaŃie înregistrându-se şi la nivel regional unde reprezintă 66,5 %. Raportul dintre producŃia vegetală şi cea animală se găseşte evident într-un dezechilibru nenatural, reflectând o valorificare inegală şi insuficientă a potenŃialului natural favorabil dezvoltării zootehniei. Observăm că, în vreme ce la nivel regional producŃia agricolă a crescut în 2004 comparativ cu anul 2003, în judeŃul Sălaj aceasta a înregistrat o scădere semnificativă, fapt explicabil şi prin diminuarea sensibilă a suprafeŃelor cultivate. Serviciile agricole sunt slab dezvoltate atât la nivel judeŃean cât şi la nivel regional (sub 1% din total producŃiei agricole). JudeŃul Sălaj se conturează ca o arie cu posibilităŃi multiple pentru dezvoltarea agriculturii, dar accentul trebuie pus pe ridicarea sectorului zootehnic la rang de sector predominant, având în vedere ponderea ridicată a păşunilor în totalul suprafeŃei agricole (32,7% în anul 2003) şi relieful deluros montan favorabil. Orientarea spre o agricultură ecologică impune cu necesitate dezvoltarea unui sector zootehnic puternic care să furnizeze îngrăşămintele naturale necesare care să le înlocuiască pe cele chimice.


59

ProducŃia agricolă de bunuri şi servicii agricole în 2004 milioane lei preŃuri curente

ProducŃia agricolă de bunuri şi servicii Vegetală Animală Servicii agricole

Teritoriu Total din care

proprietate majoritar privată Total

din care proprietate majoritar privată

Total


Total


Nord –Vest 74.148.491 71.302.242 49.367.718 46.754.764 24.573.508 24.486.018 207.265 61460 Sălaj 7.122.105 6.817.197 4.964.813 4.675.768 2.137.524 2.136.087 19.768 5342

(Sursa: Anuarul Statistic al României 2005)

Indicii producŃiei agricole de bunuri şi servicii agricole %

Indicii producŃiei agricole de bunuri şi servicii agricole (2003 = 100)

Vegetală Animală Teritoriu Total

din care proprietate majoritar privată Total


Total


Total


Nord –Vest 74.148.491 71.302.242 106,1 104,2 111,6 108,5 96,8 96,9 Sălaj 7.122.105 6.817.197 88,9 86,5 86,2 82,7 96,5 96,5


ProducŃia medie la hectar a principalelor culturi

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2001 2002 2003 2004

ani

kg/h

a

Grâu şi secară

Orz şi orzoaică

Ovăz

Porumb

Fasole

Plante uleioase

Sfecla de zahăr

Legume


IV.3.1. ProducŃia vegetală

În ceea ce priveşte suprafaŃa cultivată a principalelor culturi, în perioada 2001-2004, se observă că în afară de suprafeŃele cultivate cu plante uleioase, grâu şi secară, ovăz, care nu au înregistrat modificări semnificative, a crescut producŃia medie la hectar a culturilor de porumb şi orz, iar producŃiile medii cele mai mari s-au înregistrat la culturile de legume şi sfeclă de zahăr. În judeŃul Sălaj există un potenŃial agricol ridicat şi tradiŃie pentru cultura plantelor tehnice: inul pentru ulei, inul şi cânepa pentru fibră. Creşterea suprafeŃelor cultivate cu aceste plante textile este o condiŃie esenŃială pentru dezvoltarea sectorului industriei textile, care va trebui sa se reorienteze spre producŃia sub marcă proprie, utilizând materii prime indigene.


60

Pentru cultura viŃei de vie pentru vin, condiŃiile naturale sunt mai favorabile în comparaŃie cu producŃia pentru struguri de masă. În ceea ce priveşte cultura pomilor fructiferi, cele mai bune condiŃii le întrunesc prunii, urmaŃi de meri, peri, cireşi şi vişini. Zonele care întrunesc condiŃiile naturale cele mai favorabile pentru pomi fructiferi sunt: Şimleu Silvaniei, Nuşfaşău, Valea Pomilor şi Zalău.

IV.3.2. ProducŃia animală

Efectivele de animale din judeŃul Sălaj s-au redus semnificativ in perioada 1990-2004; scaderea cea mai importanta se poate observa la efectivele de porcine cu 45% şi bovine cu 53%; efectivele de caprine au înregistrat o creştere nesemnificativă în 2004 faŃă de anul 2000, iar familiile de albine au crescut cu 57% în perioada mentionată mai sus.

Dinamica efectivelor de animale (1990 – 2004)

Nr. crt. Specificare U.M. 1990 2000 2004 %

capete 108.615 56.032 51.229 47 1 Bovine total din care matcă capete 47.612 38.622 32.168 68

capete 122.918 80.334 67.058 55 2 Porcine total din care matcă capete 8.216 3.431 3.340 41

capete 235.204 102.316 112.154 48 3 Ovine + caprine din care matcă capete 151.228 85.644 106.172 70

4 Păsări total mii capete 1.612,6 930,3 858,2 53 5 Familii de albine familii 16.450 20.619 25.821 157

(Sursa: DirecŃia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj) Obiectivul cel mai important al zootehniei sălăjene îl constituie trecerea la economia de piaŃă şi pregătirea adaptării producŃiei animaliere la cerinŃele comunităŃii europene prin dezvoltarea unor ferme zootehnice moderne în mediul rural. În ceea ce priveşte dotarea tehnică a agriculturii, s-a înregistat o creştere a numărului de tractoare cu 42%, în perioada 1990-2004, ceea ce nu se reflectă însă direct în creşterea producŃiei agricole. În Sălaj suprafaŃa arabilă ce revine pe un tractor este de 40 hectare în 2004, însă aceasta nu constituie un avantaj în contextul situaŃiei menŃionate.ExplicaŃia constă în fărâmiŃarea excesivă a exploataŃiilor agricole în proprietăŃi de dimensiuni mici, ceea ce reduce randamentul de exploatare al utilajelor agricole. Este necesară dezvoltarea în mediul rural a întreprinderilor mici şi mijlocii cu activităŃi prestatoare de servicii, de prelucrare a produselor agricole, care să asigure o mai bună valorificare a producŃiei vegetale şi animale. Probleme cheie: • Productivitate redusă cauzată de modul de exploatarea agricolă (loturi reduse de cca.2 ha); • Număr redus al formelor asociative; • Nivel scăzut al producŃiei animale; • Dotarea insuficientă cu utilaje agricole; • Structura mono-economică a mediului rural (inexistenŃa unor activităŃi complementare agriculturii,

generatoare de venit).


61

IV.4. Turism JudeŃul Sălaj dispune de un potenŃial turistic mai mult decât remarcabil, caracterizat de o situaŃie geografică favorabilă, plină de pitoresc şi diversitate ale peisajului. Cu toate astea contributia turismului la PIB-ul judetului este nesemnificativă, usor sub 1%, comparativ cu nivelul regional care este de 1,6% sau nivelul naŃional cu 2,1% în anul 2003. PiaŃa turismului la nivel judeŃean este asemănătoare cu cea de la nivel regional, axându-se pe doua tipuri de turism: balnear şi cultural. Cea mai mare parte a turiştilor provin din Ungaria, precum şi din Ńările UE (FranŃa, Germania, Olanda,etc.). În judeŃul Sălaj au intrat în anul 2005 (trim.3) un număr total de 15.005 turişti, din care 12.263 turişti români şi 2742 străini.

Se remarcă numărul foarte redus de turişti atât români dar mai ales străini care au intrat în judeŃ, datorită infrastructurii de acces la obiectivele turistice sau culturale, bazei de cazare inadecvate unui turism modern, dar şi slabei promovari a potenŃialului natural turistic al zonei.

Structuri de primire turistică în 2004

Structuri de primire turistică

cu funcŃiuni de cazare turistică - număr-

Hoteluri şi moteluri 5 Campinguri şi unităŃi tip căsuŃă 1 Vile turistice şi bungalouri 3 Tabere de elevi şi preşcolari 2 Pensiuni turistice urbane 3 Pensiuni turistice rurale 6 TOTAL 20

(Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2005) În totalul structurilor de primire turistică din Regiunea Nord-Vest (427 în anul 2004), judeŃul Sălaj se clasează pe ultimul loc, fiind devansat net de Cluj şi Maramureş, cu un număr de 143, respectiv 98 de structuri de primire.

Capacitatea de cazare

Existentă (locuri)

În funcŃiune (mii locuri-zile)

Sosiri Înnoptări

Indicii de utilizare netă a capacităŃii în funcŃiune

2002 Nord-Vest 24561 6495 629 2132 32,8

Sălaj 1028 248 22 63 25,6 2004

Nord-Vest 24576 6700 698 2221 33,2 Sălaj 1044 254 19 68 26,7

(Sursa datelor: Anuarul Statistic al României 2003 şi 2005) Observăm ca atât la nivel regional cât şi la nivel judeŃean doar 25% din capacitatea de cazare existentă este utilizată, fapt care se poate datora şi lipsei de promovare a turismului în Regiunea Nord - Vest. Analizând sosirile în structurile de primire turistică pe regiune, cele mai multe sosiri sunt în judeŃul Cluj, cu o excepŃie în lunile de vară (iulie,august) când Clujul este devansat de judeŃul Bihor, ca urmare a turismului balnear şi de tranzit din perioada vacanŃei de vară. La polul opus se situează judeŃele Sălaj şi BistriŃa Năsăud cu doar 16,12% din totalul capacităŃilor de cazare. În ceea ce priveşte numărul personalului ocupat în agenŃii de turism ierarhia rămâne neschimbată, judeŃul Sălaj având cele mai puŃine persoane angajate în aceste structuri 15, comparativ cu judeŃul Cluj 172 persoane, Bihor 98 persoane sau Maramureş 43 de persoane.


62

IV.4.1. Resurse turistice

Se constată existenŃa a două categorii: • Premise turistice naturale ambientale

VocaŃia turistică a reliefului în corelaŃie cu specificul zonei. - zona montană - podiş - zona depresionară - potenŃialul turistic al resurselor de apă (izvoare naturale, minerale) - valenŃele turistice ale climei - biodiversitatea ca resursă turistică

• Premise turistice antropice - factorul socio-demografic - aşezări urbane de importanŃă turistică şi turism periurban - zone rurale cu vocaŃie turistică (peste 50% din totalul localitatilor) - vestigii arheologice, monumente de arhitectură şi artă, edificii religioase, muzee, case

memoriale - zone etno - folclorice

IV.4.2. Turism montan - bisezonal

Pe teritoriul judeŃului Sălaj, se află zona montană de nord a MunŃilor Apuseni, cea mai complexă grupă din CarpaŃii Occidentali, cu cele două ramificaŃii de nord şi vest, respectiv cele ale MunŃilor Meseş şi Plopiş, cu înălŃimi de 700 – 900 m, vârful cel mai inalt (Osoiul Ciontului 998 m în partea de sud a MunŃilor Meseş). Sunt acoperiŃi cu păduri de fag şi răşinoase, fiind traversaŃi de la est la vest dar şi de la sud la nord de numeroase trasee turistice cu caracter uşor, practicate în general de turişti ocazionali în zilele, de sâmbătă şi duminică sau în perioada concediilor (vara – iarna), acestea nefiind semnalizate sau marcate, fiind propuse a fi incluse în circuitele traseelor turistice la nivelul regiunii. Zone turistice recunoscute şi privilegiate în spaŃiul montan sălăjean sunt:

- Valea Poicului (MunŃii Meseş) - Zona Văii Iazului (MunŃii Plopiş) - Zona Pădurea Neagră (MunŃii Plopiş) - Pădurea Lapiş - Arealul peisagistic Sîg- Tusa - Grădina Zmeilor - Valea Someşului

IV.4.3. Zone naturale protejate de interes naŃional şi monumente ale naturii IV.4.3.1. RezervaŃii ale biosferei, parcuri naŃionale sau naturale

La sfârşitul anului 2005, în judeŃul Sălaj erau înregistrate un număr de 15 arii naturale protejate, cu o suprafaŃă totală de 516,73 ha.

• Grădina Zmeilor - poziŃia: 2.682, localizată în comuna Bălan, sat Gâlgău Almaşului, având o suprafaŃă de 3,00 ha;

• Pietrele Moşul şi Baba - poziŃia 2.583, localizată în comuna Năpradea, sat Someş Guruslău, având o suprafaŃă de 0,20 ha;

• Poiana cu Narcise de la Racăş – Hida - poziŃia: 2684, comuna Hida, sat Racăş, cu o suprafaŃă de 1,50 ha;

• Calcarele de la Rona - poziŃia: 2.685, oraş Jibou, sat Rona, cu o suprafaŃă de 0,50 ha;

• Balta Cehei - poziŃia 2.686, oraşul Şimleu Silvaniei, sat Cehei, cu o suprafaŃă de 18.20 ha;


63

• RezervaŃia Peisagistică Stanii CliŃului - poziŃia 2688, comuna Băbeni, sat CliŃ, cu o suprafaŃă de 16,00 ha;

• Gresiile de pe Stânca Dracului - poziŃia 2.689, comuna Hida, cu o suprafaŃă de 1,00 ha;

• RezervaŃia Peisagistica Tusa – Barcău - poziŃia 2.690, comuna Sîg, sat Tusa, cu o suprafaŃa de 13,43 ha;

• Mlaştina de la Iaz - poziŃia 2 691, comuna Plopiş, sat Iaz, cu o suprafaŃă de 10,00 ha;

• Pădurea La Castani - poziŃia 2.692, comuna Ileanda, sat Rogna, cu o suprafaŃa de 7,80 ha;

• Lunca cu lalea pestriŃă - poziŃia 2.687, oraşul Cehu Silvaniei, cu o suprafaŃă de 10,00 ha;

IV.4.3.2. RezervaŃii şi monumente ale naturii

Toate ariile naturale protejate ale judeŃului Sălaj corespund categoriilor III şi IV IUCN, respectiv monumente ale naturii şi rezervaŃii naturale.

• Peştera Măgurici - poziŃia III.3, comuna Ileanda, cu o suprafaŃă de 1,00 ha; • Pădurea Lapiş - poziŃia IV.45, comuna Nuşfalău, cu o suprafaŃă de 430,40 ha.

IV.4.4. Turism de iarnă

Deşi în judeŃul Sălaj nu există organizat turism de iarnă sau staŃiuni de schi, acesta se poate practica în perioada de iarna în condiŃii foarte bune, existând pârtii ne-organizate în zonele montane ale Meseşului şi Plopişului îndeosebi partea lor sudică şi estică, zonele Tusa şi Vînători, dar şi pe Valea Someşului (Ileanda) şi cu toate că nu sunt dotate, pot fi destinaŃii de interes atunci când turiştii caută locuri fără aglomeraŃie, peisaje încantatoare şi preŃuri mai mici.

IV.4.5. Turismul cultural

Cele mai importante atracŃii culturale din judeŃul Sălaj sunt: • Castrul Roman de la Porolissum - Complexul arheologic Porolissum - Moigrad (comuna

Mirşid, 7 km de Zalău) reprezintă o atracŃie unică la nivel european şi mondial, datorită numărului foarte mare de vestigii bine conservate din epoca preromană şi romană. Se întinde pe o suprafaŃă de aproximativ 40 ha, având ca principale repere turistice: oraşul roman, amfiteatrul, vama, terasa sanctuarelor, drumul roman, basilica paleocreştină sapată în stâncă, vicus-ul military, comandamentul, terme romane. Obiectivul Porta Praetoria a fost restaurat şi amenajat ca muzeu pentru castrul roman.

• Castru şi Vicus Militar cu sistem de supraveghere şi apărare a limesului Daciei la Buciumi datând din secolele II – III, epoca romană;

• Dealul CetăŃii - aşezare fortificată din epoca medievală în oraşul Şimleu Silvaniei, datând din secolele X – XV, cod LMI 2004: SJ - I – m – A - 04966.01

• Oraş târg: comuna Crasna, judeŃul Sălaj • Muzee de istorie şi arheologie: Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă din Zalău (fost Cazino al

AsociaŃiei Mesteşugarilor), Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău. • Sinagoga din Şimleu Silvaniei, azi Muzeul Holocaustului, Ansamblul cetăŃii familiei Báthory

(ziduri de incintă, bastioane, poarta) din centrul oraşului Şimleu Silvaniei, cetatea exista în anul 1532, fiind reşedinŃa familiei nobiliare a Báthoreştilor, care a dat principi ai Transilvaniei, regi ai Ungariei şi numeroşi prelaŃi. Cetatea era centrul unui întins domeniu nobiliar şi a suferit de-a lungul timpului numeroase atacuri şi devastări din partea turcilor şi tătarilor. Declinul cetăŃii a fost marcat de atacul din 1774, Mănăstirea Bic

• Grădina Botanică din Jibou


64

În judeŃul Sălaj sunt 68 de biserici din lemn, datate din secolele XVIII-XIX, monumente de arhitectură de o valoare artistică şi istorică, dintre care cu o semnificaŃie mai deosebită menŃionăm:

• Biserica de lemn „Pogorârea Duhului Sfânt” – 1727, sat Fildu de Sus, comuna Fildu de Jos • Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – 1794, sat Sânmihaiu Almaşului, comuna

Sânmihaiu Almaşului • Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – înc. sec. XVII, sat Poarta Sălajului,

comuna Românaşi • Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – 1783, sat Racâş, comuna Hida • Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – sat Baica, comuna Hida • Biserica de lemn „SfinŃii Arhangheli Mihail şi Gavril” – înc. sec. XVIII, sat Ciumărna, comuna

Românaşi • Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - atestată în secolul al XVII-lea, sat Letca,

comuna Letca. Dintre mănăstirile din judetul Sălaj amintim:

• Mănăstirea Bic de rit ortodox, cu biserica de lemn, situată în apropierea Oraşului Şimleu Silvaniei (4 km),

• Mănăstirea Strâmba (Comuna Hida) este aşezată pe un deal în partea stângă a Văii Strâmba, de unde se deschide o perspectivă asupra dealurilor ce ascund satele Păduriş, Călacea, Poptelec şi Sînpetru Almaşului,

• Mănăstirea Voevodeni (Comuna Dragu), • Mănăstirea Rus (Comuna Rus).

IV.4.5.1. Evenimente culturale, festivaluri, tabere de creaŃie, sărbători populare: • februarie: ExpoziŃie - Lucrări reprezentative din colecŃia Ioan Sima, Masă rotundă cu tema Monumente istorice în

zona turistică Valea Agrijului • mai: Serbare pastorală Măsurişul de la Pria, Voces Primăvera – Festival cultural-artistic al

elevilor, Festivalul Cântecului şi Dansului Codrenesc, Zilele Oraşului Jibou, Întâlnire cu fiii satului Brebi

• iunie: Fiii satului Pria - comuna Cizer, Festivalul folcloric De dor şi de omenie, Întâlnire cu fiii satului Dragu - comuna Dragu, Balul Cireşelor sat Bădăcin, Zilele culturale ale comunei Zimbor – Fiii Satului, Tabăra InternaŃională de Dansuri Populare şi Meşteşuguri Populare Zsibai – Cehu Silvaniei, La Fântâna Dorului – festival folcloric internaŃional al românilor de pretutindeni - Şimleu Silvaniei, Zilele oraşului Jibou

• iulie: Festivalul folcloric “Porolissum” - Moigrad, Castrul roman Porolissum, Tabără de dansuri populare maghiare, tabără de meşteşuguri populare - Cehu Silvaniei, Serbarea omagială Simion BărnuŃiu, întâlnire cu fiii satului - localitatea Bocşa, „Zilele Romane” - Târgul meşterilor populari - Municipiul Zalău

• august: Manifestări culturale legate de Zilele CetăŃii, Festivalul InternaŃional al dansului femeiesc Ecouri Meseşene - Zalău şi Guruslău, Serbare câmpenească – Castrul Roman - Buciumi,

• septembrie: Zilele Crasnei – Crasna, Zilele Bathory – Şimleu Silvaniei • octombrie: Zilele Bibliotecii JudeŃene IoniŃă Scipione Bădescu – Rememorări, Balul

Strugurilor - Crasna, Ziua Armatei Române - Jibou, Fii ai Sălajului - Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou

• decembrie: Zilele bărbaŃilor din Crasna (Festivalul vinului) – Crasna, Obiceiuri din străbuni IV.4.5.2. Castele, conace, palate, case memoriale • Casa Memorială Ady Endre - Municipiul Zalău, Str. 22 Decembrie 1989, nr.45, datând de la sf.

sec. XIX; • Castelul Csaky şi parcul castelului - comuna Almaşu, nr.316, datând din anii 1815 – 1819; • Centrul Cultural “Simion BărnuŃiu” - comuna Bocşa nr. 22, datând din anii 1937 – 1938;


65

• Conacul Hatfaludy şi parcul conacului - satul Hida, str. Stadion, nr.8 datând de la sf. sec. XIX;

• Ansamblul Castelului Wesselenyi – Jibou - între anii 1779 - 1810, familia nobiliară Wesseleny a construit aici un castel, astăzi în perimetrul Grădinii Botanice. Grajdul a fost construit în anul 1775, sera şi cripta la începutul sec. al XIX-lea, iar manejul în 1771. Prin înrudire, castelul a revenit mai târziu familiei nobiliare Teleki; str. Parcului nr.14;

• Casa Memorială “Iuliu Maniu” - oraşul Şimleu Silvaniei, str. 1 Decembrie 1918, nr.26, datând de la înc. sec. XX;

• Conacul Zsombory - comuna Zimbor, nr.34, datând din sec. XIX; • Cetatea Bathory - (ziduri de incintă, bastioane, poarta) din centrul oraşului Şimleu Silvaniei,

cetatea exista în anul 1532, modificată în anul 1679, fiind reşedinŃa familiei nobiliare a Báthoreştilor, care a dat principi ai Transilvaniei, regi ai Ungariei şi numeroşi prelaŃi. Cetatea era centrul unui întins domeniu nobiliar şi a suferit de-a lungul timpului numeroase atacuri şi devastări din partea turcilor şi tătarilor. Declinul cetăŃii a fost marcat de atacul din 1774; str. Bathory Stefanus, nr.1;

IV.4.5.3. Muzee de istorie, arheologie, de artă • Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă din Zalău (fost Cazino al AsociaŃiei Mesteşugarilor) - este

una dintre cele mai importante atracŃii urbane pentru turiştii străini şi autohtoni ai municipiului. InstituŃia are 5 sectii, funcŃionând în două clădiri: clădirea principală în care funcŃioneaza 4 secŃii - este obiectiv de patrimoniu, fiind construită la sfârşitul secolului al XIX-lea stil “Art nouveau”.

• Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău înfiinŃate în 1981 sunt localizate într-o clădire monument istoric, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, expunând pentru public colecŃia pictorului sălăjean Ioan Sima, precum şi o colecŃie impresionantă de lucrări de artă plastică ale artiştilor contemporani.

• Muzeul castrului de la Buciumi, din comuna Buciumi, în sediul Şcolii Gimnaziale, ce conŃine şi o colecŃie de importante piese (etnografice de pe Valea Agrijului)

• Muzeul etnografic din Meseşenii de Sus, comuna Meseşenii de Jos, în clădirea Şcolii Gimnaziale

• Muzeul Memorial “Simion BărnuŃiu” din Bocşa • Casa memorială “Iuliu Maniu” Bădăcin, în conacul familiei Maniu • Centru cultural Şincai-Coposu din Bobota • Muzeul etnografic Marca • Casa memorială Ady Endre, Zalău, strada Crasnei • Muzeul etnografic al Văii Someşului din comuna Năpradea • Muzeul etnografic din Agrij

IV.4.6. Turism urban

Zalău: • Muzeul JudeŃean de Istorie şi Artă din Zalau (fost Cazino al AsociaŃiei Mesteşugarilor), • Galeriile de Artă “Ioan Sima” din Municipiul Zalău . • Clădirea “Transilvania”, fost teatru orăşenesc, este una dintre puŃinele clădiri din categoria

monumentelor istorice rămasă în centrul istoric al oraşului. Clădirea este situată în partea de sud a zonei centrale a municipiului, în centrul vechi al oraşului şi este înregistrată pe lista Monumentelor şi Ansamblurilor de Arhitectură a DirecŃiei Monumentelor Istorice Bucureşti la poziŃia 32B015. ConstrucŃia este alcătuită din 3 corpuri de clădire, după cum urmează: corpurile A şi C dispuse lateral, şi corpul B, amplasat central, cu înălŃimea mai mare. Din punct de vedere arhitectural, clădirea a fost proiectată în stil eclectic cu influenŃe neoclasice, cu faŃada decorată cu forme de relief în zona ferestrelor, a cotelor de nivel şi a cornisei. FaŃada posterioară şi faŃadele laterale au suprafeŃe drepte, fără decoraŃiuni. Este situată în municipiul Zalău, P-ta Iuliu Maniu nr. 5 – 7, datând din anul 1895


66

• Casa memorială “Ady Endre”, str. 22 Decembrie 1989, nr.45, datând de la sf. sec. XIX • Cazinoul AsociaŃiei meşteşugarilor, azi Muzeul JudeŃean de Istorie şi Arta, secŃia Istorie, Str.

Unirii nr.9 datând din anul 1900; • Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, P-ta 1 Decembrie 1918, nr.12, datând din anii 1930-1934; • Biserica romano-catolică, B-dul Mihai Viteazu, nr.6, datând din anul 1878

Şimleu Silvaniei: • Casa Memorială “Iuliu Maniu”, str. 1 Decembrie 1918, nr.26, datând de la înc. Sec XX; • Biserica romano-catolică, str 1 Mai, nr.1°, datând din anul 1532, refăcută în anul 1666 şi

supraînălŃată în anul 1892; • Sinagoga, str.1 Mai, nr.6, datând din sec. XIX; • Cetatea Bathory, str. Bathory Stefanus, nr.1, datând din anul 1532, modificată în anul 1679;

Jibou: • Ansamblul castelului Wesselenyi, str. Parcului nr.14, datând din anii 1779 – 1810; • Grădina Botanică, una dintre cele mai importante din Romania şi cea mai diversificată ca număr

de specii; Cehu Silvaniei:

• Biserica reformată, str. Ghe. Pop de Băseşti, nr.19, datând din anii 1519 -1614, cu adăugiri în 1801, 1845;

• Biserica de lemn “Sfintii Arhangheli”(sec. al XVII-lea) IV.4.7. Turismul rural şi agroturismul În judeŃul Sălaj, turismul rural constituie una dintre resursele foarte putin exploatate de către

proprietarii potenŃialelor pensiuni agroturistice. Deşi la nivelul judeŃului există o filială a unei asociaŃii naŃionale a proprietarilor de pensiuni agroturistice

(AsociaŃia NaŃională a Turismului Rural, Ecologic si Cultural – Filiala Salaj) totuşi proprietarii din judeŃ sunt încă reticenŃi în a deschide noi pensiuni în zonele atractive ale judeŃului unde şi fluxul de turişti este mai mare, în judet fiind atestate şi functionând un număr de doar 3 pensiuni agroturistice conform datelor furnizate de I.N.S. Dezvoltarea turismului ecologic este posibilă având în vedere numeroasele habitate naturale, a biodiversităŃii, a fondului peisagistic precum şi a potenŃialului natural nealterat dar nu mai puŃin important cu gospodării Ńărăneşti solide cu cultul ospitalităŃii, bunei primiri, şi cu un habitat rural bine conservat.

Dintre habitatele naturale de o importanŃă deosebită pentru judeŃ care întregesc peisajul, menŃionăm: - RezervaŃia Naturală “Grădina Zmeilor” din localitatea Gîlgău Almaşului, comuna Bălan, cu o

suprafata de 3 ha; - Poiana Narciselor din Localitatea Chendrea, comuna Bălan, cu o suprafaŃa de 1,50 ha; - RezervaŃia Peisagistică Tusa-Barcău, Comuna Sîg, în suprafaŃă de 13 ha; - Pădurea Lapiş, comuna Nuşfalău cu o suprafaŃă de 430 ha, este o arie de protecŃie specială

avifaunistică. IV.4.7.1. Servicii hoteliere şi turistice În 2005 în judeŃul Sălaj existau 20 astfel de structuri cu funcŃiuni de cazare (faŃă de 17 în 2000), cu o

capacitate totală de 254 mii locuri-zile (cu 16 mii locuri-zile mai mult faŃă de 2000), din care cele mai multe sunt în hoteluri şi vile turistice. În raport cu oferta europeană, în judeŃul nostru constatăm o insuficientă ofertă a structurilor de cazare de tip pensiune urbană, pensiune rurală şi agroturistică. O ofertă turistică omniprezentă peste hotare şi insuficient dezvoltată încă în zona noastră este în ceea ce priveşte cazarea prin “turism neorganizat”, adică turism practicat fără intermediul unor agenŃii de turism. Deseori regăsim în această categorie camere de închiriat în locuinŃe familiale.


67

IV.4.7.2. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de alimentaŃie publică În ceea ce priveşte unităŃile de alimentaŃie publică constatăm o destul de slabă reprezentare a celor

specializate (pescăresc, vânătoresc, dietetic), a celor cu specific local, sau a celor având program artistic. Considerăm că anumite specialităŃi gastronomice sau băuturi specific locale (cum este Ńuica de Zalău

care urmează a fi omologată printr-un proiect de lege) ar putea face obiectul unor degustări în unităŃi specializate care să se înscrie în pachete de servicii oferite turiştilor în mod organizat.

În judeŃul Sălaj se remarcă existenŃa în extravilanul unor localităŃi rurale (cu tradiŃie viticolă mai ales), a unor încăperi speciale având caracter agricol care au şi încăperi de odihnă ce pot să capete funcŃiuni de săli de degustare (sunt aşa-zisele pivniŃe). Unele comune au zeci, chiar sute de astfel de vechi încăperi care prin măsuri de amenajare adecvate ar putea intra într-un mod particular şi pitoresc în circuitul turistic.

IV.4.7.3. Structuri de primire turistică cu funcŃiuni de tratament balnear

Apele termale şi cu proprităŃi curative fiind bine reprezentate în judeŃul Sălaj, au determinat dezvoltarea unor nuclee de turism balnear, care au reuşit de-a lungul timpului să atragă interesul turiştilor din zonele apropiate. Privatizările nereuşite ale acestora, precum şi inerŃia unor autorităŃi locale au condus la deteriorarea şi degradarea infrastructurilor fizice şi implicit la inhibarea fluxurilor turistice.

• Băile Boghiş, din Sălaj, situate în comuna Boghiş, pe DJ 191 D, la 4 km sud - sud-est de comuna Nuşfalău, pe malul drept al râului Barcău, în lunca râului, având o uşoară înclinare spre Vale; este situată la 100 km de Oradea, 7 km de oraşul Şimleul Silvaniei, 40 de km de Municipiului Zalău, într-un areal de multiculturalitate şi peisagistică generoasă. Este o staŃiune cu caracter permanent, cu o serie de foraje cu apă rece şi termală la temperatura de 42ºC utilizată într-o bază de tratament (1 bazin acoperit şi 3 bazine descoperite, acestea din urmă utilizate doar în perioada sezonului de vară). Apele sunt termominerale, bicarbonatate, sulfuroase, clorurate, sodice; afecŃiunile care sunt tratate aici sunt: cele ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice. StaŃiunea ocupă o suprafaŃă de 61.997 mp, din care 10.061 mp sunt construcŃii, având un grad anual de ocupare de 30%.

• Băile Bizuşa, situată pe DN 1C, este o staŃiune cu caracter permanent, unde au fost puse în evidenŃă strate acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Caracteristic pentru apele acestui zăcământ este prezenŃa gazelor H2 S şi CO2 . Hidrogenul sulfurat (H2 S) are valori de 0,7 mg/l în sonde şi de 4,2 mg/l în izvoare şi este compusul care conferă calităŃi deosebite acestor ape, atît pentru cura internă internă în afectiuni hepato-biliare, de nutriŃie şi urinare, iar în cura externă în afecŃiuni ale aparatului locomotor, reumatism degenerativ, sechele postraumatice şi afectiuni ale sistemului nervos periferic.

• Băile Jibou, microstaŃiune balneară sezonieră este situată în intravilanul oraşului Jibou, la o distanŃă de aproximativ 100 m de DN 1H, la o altitudine de 190m, având un climat de deal şi coline cu amplitudini termice anuale reduse. Sursa de apă minerală o constituie un izvor natural, captat într-un bazin betonat, amenajat direct pe o emergentă naturală. Factorii naturali terapeutici sunt: apa minerală sulfuroasă, clorurată, sulfatată, izotonă, nămol, bioclimat sedativ de crutare. IndicaŃii terapeutice:

- boli ale aparatului locomotor: reumatismale, degenerative şi articulare - boli asociate: gineologice şi boli ale tubului digestiv

• Băile Zalnoc - Zăuan reprezintă cea mai importantă zonă de atracŃie plasată în centrul satului, într-un cadru natural pitoresc înconjurată de dealuri cu livezi de pomi fructiferi şi vii, apa izvoarelor a fost evaluată în urma analizei chimice ca una dintre cele mai valoroase, conŃinând fier şi sulf, fiind renumită în tratarea bolilor reumatismale şi ale aparatului digestiv.

• Băile Crişeni, cu un izvor de apă balneoterapeutică care alimentează un bazin 1.600 m³, un bazin de 200 m³ şi un bazin pentru copii de 25 m³. Apa balneotermală a ştrandului are următoarele caracteristici: temperatura 25 º C, pH 7,23, cloruri 5993, 32 mg/l, alcalinitate 7,5 ml/l, sulfaŃi 1,150 mg/l.

• Băile Şimleu Silvaniei localizate pe DN 1H Zalău – Şimleu Silvaniei sunt situate într-un parc în afara oraşului, la aproximativ 1 km. Apa termală, din analiza chimică, se caracterizează ca apă clorosodică şi bromoiodurată şi are proprităŃi terapeutice în afecŃiuni ca: reumatism degenerativ; stări preartrozice,


68

reumatism articular; sechele post-traumatice, afecŃiuni ale sistemului nervos periferic, afecŃiuni dermatologice, băi tonifiante, de întreŃinere a condiŃiei fizice a organismului.

• Băile Meseşenii de Sus, staŃiune cu caracter sezonier, situată într-un peisaj submontan cu caracter de crutare, a fost recunoscuta în trecut datorită apelor recomandate pentru cura externă în scopul tratării afecŃiunilor aparatului locomotor, reumatismului degenerativ şi inflamator, sechele post-traumatice ale membrelor, afecŃiuni ale sistemului nervos periferic.

În conformitate cu H.G. nr.1122/2002 anumite localităŃi ar îndeplini condiŃiile necesare declarării lor ca

staŃiuni de interes local. Acest aspect a fost adus la cunoştinŃa autorităŃilor locale, iar demersurile începute de către Consiliul JudeŃean Sălaj s-au materializat în parcurgerea primei etape de atestare şi obŃinerea avizului ANT pentru următoarele locaŃii cu profil turistic:

- Bălan - Grădina Zmeilor - Bobota - Zalnoc - Boghiş - Boghiş Băi - Crişeni - Băile Crişeni - Ileanda - Băile Bizuşa - Jibou - Băile Jibou - Meseşenii de Jos - Băile Meseşenii de Sus - Mirşid - Castrul Roman de la Porolissum - Plopiş - Băile Iaz - Sîg - StaŃiunea Izvoarele Barcăului - Şimleu Silvaniei - Băile Şimleu.

Urmează ca autorităŃile locale să elaboreze documentaŃia de urbanism pentru finalizarea atestării. Probleme cheie: • Starea necorespunzătoare a reŃelelor de infrastructură turistică din judeŃ (drumuri, reŃele de apă, canal, etc.). • Promovare insuficientă a obiectivelor turistice din judeŃ atât la nivel naŃional cât şi internaŃional. • Servicii turistice precare. • Lipsa unor centre de informare turistică la nivel judeŃean.

IV.5. Întreprinderile mici şi mijlocii1 Sectorul IMM este un sector dinamic, cu cel mai substanŃial potenŃial de antrenare a

competitivităŃii economice şi cu mare capacitate de adaptare la cerinŃele pieŃei. Pe această bază, a determinat crearea de noi locuri de muncă, absorbind forŃa de muncă disponibilizată din celelalte sectoare ale economiei. În perioada 2001-2004, numărul IMM a înregistrat creşteri semnificative în judeŃul Sălaj: numărul microîntreprinderilor a crescut cu 43 %; numărul întreprinderilor mici a înregistrat o creştere de 18%, iar numărul întreprinderilor mijlocii a crescut cu 40%. Cu toată această dinamică ascendentă, judeŃul este sub media regională (20 IMM/1000 locuitori) şi mult sub media UE (52 IMM/1000 locuitori).

Nr. IMM/1000 locuitori Total populaŃie 2001 10,56 258.109 2002 11,11 248.015 2003 12,73 249.194 2004 15,40 247.796

1 IMM reprezintă întreprinderile cu un număr mediu de salariaŃi mai mic de 250 (conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfinşării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii)


69

UnităŃile locale active din industrie, construcŃii, comerŃ şi alte sectoare pe forme juridice, activităŃi şi clase de mărime în anul 2004

din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaŃi ActivităŃi Total

0-9 10-49 50-249 250 şi peste Sălaj - total 3.833 3.321 395 99 18 Regii autonome 3 1 1 0 1 TranzacŃii imobiliare, închirieri şi alte activităŃi de servicii

1 0 1 0 0

Diverse activităŃi 2 1 0 0 1 SocietăŃi pe acŃiuni 210 86 69 42 13 Industria extractivă 7 2 4 0 1 Industria prelucrătoare 59 11 18 20 10 Energie electrică şi termică 9 2 2 4 1 ConstrucŃii 26 5 16 5 0 ComerŃ cu ridicata, amănuntul, reparaŃii auto şi moto 50 31 12 7 0

Hoteluri şi restaurante 6 2 4 0 0 Transport, depozitare şi comunicaŃii 18 8 3 6 1 TranzacŃii imobiliare, închirieri şi alte activităŃi de servicii

9 6 3 0 0

Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi personale 3 2 1 0 0

Diverse activităŃi 23 17 6 0 0 SocietăŃi cu răspundere limitată 3429 3078 298 49 4 Industria extractivă 7 4 3 0 0 Industria prelucrătoare 524 370 121 29 4 ConstrucŃii 250 222 23 5 0 ComerŃ cu ridicata, amănuntul, reparaŃii auto şi moto

1522 1420 98 4 0

Hoteluri şi restaurante 160 147 13 0 0 Transport, depozitare şi comunicaŃii 356 329 24 3 0 TranzacŃii imobiliare, închirieri şi alte activităŃi de servicii

415 403 7 5 0

ÎnvăŃământ 12 12 0 0 0 Sănătate şi asistenŃă socială 34 32 1 1 0 Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi personale 39 36 1 2 0

Diverse activităŃi 110 103 7 0 0 SocietăŃi cooperatiste 71 40 23 8 0 Industrie prelucrătoare 11 1 3 7 0 ComerŃ cu ridicata, amănuntul, reparaŃii auto şi moto

40 20 20 0 0

TranzacŃii imobiliare, închirieri şi alte activităŃi de servicii

1 1 0 0 0

Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi personale 1 0 0 1 0

Diverse activităŃi 18 18 0 0 0


70

din care: pe clase de mărime, după numărul de salariaŃi ActivităŃi Total

0-9 10-49 50-249 250 şi peste Alte tipuri de societăŃi necooperatiste 120 116 4 0 0 Industrie prelucrătoare 14 13 1 0 0 ConstrucŃii 4 3 1 0 0 ComerŃ cu ridicata, amănuntul, reparaŃii auto şi moto 65 63 2 0 0

Hoteluri şi restaurante 7 7 0 0 0 Transport, depozitare şi comunicaŃii 8 8 0 0 0 TranzacŃii imobiliare, închirieri şi alte activităŃi de servicii 6 6 0 0 0

ÎnvăŃământ 1 1 0 0 0 Sănătate şi asistenŃă socială 1 1 0 0 0 Alte activităŃi de servicii colective, sociale şi personale

6 6 0 0 0

Diverse activităŃi 8 8 0 0 0 (Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică)

O analiză succintă a situaŃiei în tabelul anterior evidenŃiază faptul că, 86% din totalul întreprinderilor active din judeŃul Sălaj sunt micro-întreprinderi, ceea ce indică o capacitate antreprenorială în creştere dar şi o anumită fragilitate dată de forŃa competiŃională redusă. Micro-întreprinderile (unităŃile cu până la 9 angajaŃi) deŃin cea mai mare pondere în aproape toate sectoarele, realizând 17,6 % din totalul cifrei de afaceri a unităŃilor active din Sălaj. Acest segment poate deveni un nucleu semnificativ de creştere şi dinamism economic, cu condiŃia stabilizării pe piaŃă şi a capitalizării obligatorii. În anul 2004, cele mai multe firme desfăşoară activităŃi de comerŃ (1.534 microîntreprinderi şi 132 întreprinderi mici şi 11 întreprinderi mijlocii), fiind urmate de cele care activează în industria prelucrătoare (395 microîntreprinderi ; 143 întreprinderi mici, 56 întreprinderi mijlocii şi 14 întreprinderi mari), tranzacŃii imobiliare, închirieri şi alte activităŃi de servicii (416 microîntreprinderi, 10 întreprinderi mici şi 5 întreprinderi mijlocii) şi transport, depozitare şi comunicaŃii (345 microîntreprinderi, 27 întreprinderi mici şi 9 întreprinderi mijlocii).

IMM-urile din domeniul serviciilor sunt mai flexibile, majoritatea încadrându-se în clasa micro-întreprinderilor cu activităŃi de comerŃ care îndeplinesc funcŃia de intermediari pe piaŃă. Acestea sunt caracterizate ca având o mobilitate suplimentară de piaŃă şi funcŃională (intră/ies sau se restructurează şi reorientează mult mai rapid). Implicarea unui număr din ce în ce mai mare de IMM-uri în sectorul industrial dovedeşte că acest sector se află în fază de dezvoltare incontestabilă, proces cu multiple implicaŃii pozitive, deoarece IMM-urile din sectorul industrial sunt companii mai mari ca dimensiune, cu procese organizatorice şi de producŃie complexe, care induc infrastructură performantă, personal calificat şi stabilitate pe piaŃă. De asemenea, ele pot dezvolta sau genera nevoi şi servicii pe orizontală care multiplică efectele de creştere economică.


71

EvoluŃia cifrei de afaceri pe categorii de intreprinderi între 2000 - 2004

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

2000 2001 2002 2003 2004

ani

po

nd

ere

cif

ra d

e a

faceri Micro-intreprinderi

Intreprinderi mici

Intreprinderi mijlocii

Intreprinderi mari si

foarte mari

(Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului)

Analizând cifra de afaceri la nivel judeŃean pe categorii de unităŃi economice, dupa clasa de marime, constatăm urmatoarea structura de participare:

- IMM-urile cu 43,59% - întreprinderile mari cu 43,27% - microintreprinderi 13,14%.

Şi la nivel regional, tot IMM-urile îşi aduc contribuŃia cea mai semnificativă la cifra de afaceri a regiunii (45%), urmate de întreprinderile mari cu 34%.

Analizând ponderea cifrei de afaceri a IMM-urilor pe domenii de activitate, constatăm, între anii 2000-2004, o fluctuaŃie a sectoarelor care deŃin ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri: în 2000- industria metalurgică şi a construcŃiilor metalice cu 31,04%; în 2001- industria produselor primare şi energetică cu 32,21%; în 2003- comerŃul, iar în 2004- industria prelucrătoare. Productivitatea muncii în IMM a crescut de asemenea cu 18% în anul 2003 faŃă de anul precedent şi cu 42% faŃă de anul 2001.

IV.5.1.Servicii suport pentru IMM Infrastructura suport pentru mediul de afaceri, cu deosebire pentru start-up-uri, este inca slab

dezvoltata, Parcul Industrial Jibou fiind o asemenea investiŃie care îşi propune realizarea infrastructurii fizice-suport pentru industrii nepoluante de înaltă tehnologie şi servicii. Proiectul a fost realizat prin Programul PHARE 2000, valoarea investiŃiei fiind de 2 milioane Euro. Întins pe 22 ha, Parcul Industrial asigură toate facilităŃile necesare dezvoltării unor industii nepoluante:

- reŃea de alimentare cu apă potabilă (2.979 m) - energie electrică (1.900 m şi 2 posturi de transformare 630 KVA) - alimentare cu gaz metan (683 m) - canalizare menajeră (6.304,5 m) - telecomunicaŃii (1.900 m) - clădire administrativă (160 m, P+E) - clădire vamală (160 m, P+E) - drumuri (1.863 m).

În prezent, Parcul Industrial Jibou este ocupat în proporŃie de 77%, doar o suprafaŃă de 4,6 ha fiind neocupată.

În domeniul serviciilor de consultanŃă pentru IMM-uri, funcŃionează Centrul de Afaceri Transilvania în municipiul Zalău.


72

IV.5.2. InvestiŃii străine InvestiŃiile reprezintă o forŃă motrice importantă pentru dezvoltarea economiei. InvestiŃiile străine antrenează, de regulă, o creştere substanŃială a productivităŃii prin faptul că asigură accesul la un management eficient, la tehnologii moderne, la resurse financiare şi la noi segmente de piaŃă. După valoarea investitiilor străine în judeŃul Sălaj, primele trei Ńări de origine a capitalului sunt Olanda (40% din total capital social subscris in dolari la sfarsitul anului 2005), Gibraltar (39%) şi Italia (8,7%). InvestiŃiile străine s-au concentrat, în mare parte, în industria prelucrătoare (97,5 % capital social subscris în dolari din totalul de 66.698.233,52 $) şi în mai mică măsură în sectoare cu valoare adăugată mare.

Domenii de activitate Capital social subscris ($) Număr firme

Industria prelucrătoare 65.093.545,52 129 ComerŃ 843822 166 ConstrucŃii 226695 32 Servicii 205699 57 Transporturi 188813 22

Domenii de activitate Capital social subscris ($) Număr firme

Agricultura 96782 23 Energie electrică gaze şi apă 40446 3 Hoteluri şi restaurante 1335 9 Silvicultura şi Piscicultura 569 2 Industria extractivă 527 2 (Sursa: Oficiul Registrului ComerŃului Sălaj)

În Zalău, s-au stabilizat cu succes firme mari: MICHELIN ROMSTEEL CORD SA, SILVANIA SA, SILCOTUB SA, CUPROM S.A. Bucureşti Sucursala Zalău, care concentrează mare parte din activitatea economică a judeŃului.

IV.5.3. Cercetare - Dezvoltare Deşi în perioada 1995-2003, cheltuielile în activitatea de cercetare-dezvoltare din judeŃul Sălaj au crescut cu peste 90%, de la 2305 mil. lei la 23873 mil. lei, numărul salariaŃilor din acest sector calculat la 10000 persoane civile ocupate este foarte scăzut (17% în 1995 şi doar 15,3% în anul 2003). Nuclee de cercetare prezente în judeŃul Sălaj:

- Centrul de Cercetări şi AsistenŃă Medicală Simleu Silvaniei care desfăşoară activitatea de asistenŃă medicală prin secŃiile de boli interne şi gastroenterologie şi activitatea de cercetare ştiiŃifică medicală prin laboratorul de cercetări fundamentale. Centrul colaborează cu Universitatea din Oradea şi Universitatea de Vest “Vasile Goldiş”, desfăşurând în comun studii privind depistarea şi tratamentul cancerelor cu diferite localizări.

- Institutul de Cercetări biologice Jibou, în cadrul căruia se realizează multiplicarea „in vitro” a unui variat sortiment de plante ornamentale ca: orhidee, garoafe, gerbera, gloxinia, aloe, ş.a. precum şi multiplicarea unor specii rare sau pe cale de dispariŃie, care să poată apoi să fie introduse în mediul lor natural.

IV.5.4. Societatea informaŃională

Penetrarea tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor are un nivel destul de redus, atât din cauza unei cereri deficitare, determinată parŃial şi de puterea scăzută de cumpărare a populaŃiei, de educaŃia TIC deficitară, cât şi de disponibilitatea redusă a infrastructurii din punct de vedere al accesului şi al costului utilizării.


73

Conform datelor furnizate de către DirecŃia Generală de Statistică a Întreprinderilor, în perioada 2002-2004, numărul de echipamente/100 de salariaŃi a crescut cu 61% (de la 7,7 în 2002 la 12,4 în 2004), în vreme ce numărul salariaŃilor care utilizează internetul/100 de salariaŃi a crescut cu 150% în aceeaşi perioadă (de la 2,0 în 2002 la 5,0 în 2004), tendinŃă insuficientă pentru o societate informaŃională şi o economie bazată pe cunoaştere. În ceea ce priveşte informatizarea învăŃământului, deŃinem date doar cu privire la unităŃile de învăŃământ preuniversitar: în martie 2006, din totalul de 1.953 de calculatoare, un număr de 1.453 se află în dotarea unităŃilor şcolare din mediul urban, şi doar 518 în mediul rural. Astfel la 37.036 elevi existenŃi în învăŃământul preuniversitar din judeŃ, se înregistrează un indice de dotare cu echipamente IT de 0,05 calculatoare/elev. La nivelul administraŃiei publice, dotările cu echipamante IT, precum şi accesul la internet au înregistrat progrese vizibile. Serviciul electronic de plată a taxelor şi impozitelor locale din Municipiul Zalău facilitează plata datoriilor către stat a agenŃilor economici. Sistemul informatic existent în cadrul Consiliului JudeŃean Sălaj:

- din punct de vedere hardware: - reŃea de calculatoare formată din 42 de calculatoare şi 4 servere (1 server Novell, 1 server

Windows NT, 1 server Intranet, 1 server Internet) - 12 imprimante tehnologia Laser format A4, 3 imprimante tehnologia InkJet format A4 şi 8

imprimante matriciale format A3 - din punct de vedere software:

- aplicaŃii financiar contabile şi de gestiune - aplicaŃii specifice compartimentului buget - aplicaŃii specifice compartimentului impozite şi taxe - aplicaŃii specifice compartimentului resurse umane - aplicaŃii specifice compartimentului salarizare - aplicaŃii de gestiune personal contractual şi funcŃionari publici - gestiune baze de date de la direcŃia tehnică - aplicaŃia edil pentru elaborarea documentelor de licitaŃii în construcŃii şi calcul devize - aplicaŃii specifice direcŃiei juridice - aplicaŃia GIS- soluŃia informatică privind gestiunea drumurilor judeŃene - aplicaŃia registratura electronică - aplicaŃia care gestionează informaŃiile utile pentru cetăŃeni

Probleme cheie: • Număr redus de IMM-uri / 1000 locuitori (15,4 în judeŃul Sălaj comparativ cu 20 în regiunea Nord-Vest şi 52

în UE 15); • Tehnologiile, echipamentele moderne şi gradul de capitalizare la nivelul IMM-urilor sunt încă insuficiente; • Insuficientă promovare a judetului Sălaj pentru atragerea investiŃiilor străine directe; • Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii activităŃilor economice; • Lipsa unor structuri organizaŃionale active în domeniul IMM-urilor; • Interesul încă scăzut al investitorilor străini pentru alte sectoare decât cele tradiŃionale din cadrul mediului de

afaceri local; • Insuficienta diversificare a IMM-urilor în sectorul terŃiar.


74

V. MEDIU

Diversitatea aparent inepuizabilă a naturii nu a încetat niciodată să-l fascineze pe om, resursele ei ne-au părut infinite, dar avântul tehnic face civilizaŃia să uite adevăratele izvoare ale vieŃii şi o împinge spre distrugerea mediului, de fapt spre propria distrugere. În aceste condiŃii, poluarea mediului a devenit, o problemă fără graniŃă, o problemă a întregii omeniri.

Starea calităŃii mediului V.1. Resurse naturale neregenerabile Productivitatea terenurilor arabile şi condiŃiile climatice permit cultivarea cerealelor, legumelor şi a

plantelor tehnice. De asemenea pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor au vechi tradiŃii în Sălaj. Piscicultura se practică la scară mică la S.C. Piscicola SA Cehu Silvaniei.

Terenurile cu vegetaŃie forestieră însumează o suprafaŃă de 106.645 ha. Industria de prelucrare a lemnului bazată pe această resursă este dezvoltată în toate zonele judeŃului, utilizând şi lemn provenit din alte zone ale Ńării, în special cheresteaua de răşinoase şi buştenii de stejar.

Resursele naturale sunt variate: cărbune brun, lignit, calcar, mari rezerve de nisipuri cuarŃoase, alabastru, argilă şi o varietate de tuf vulcanic denumit „Trass”.

O parte din cărbunele extras în cele trei zone: Sărmăşag, Surduc, Zăuan este utilizată de industria energetică locală (S.C. Uzina electrică SA Zalău), iar restul în judeŃul Bihor.

Calcarul şi cea mai mare parte a tufului vulcanic se prelucrează în alte judeŃe, în industria cimentului. ExtracŃia nisipului cuarŃos şi a caolinei în zona Surduc a încetat. Sunt închise exploatările de alabastru de la Stana. Se utilizează argila pentru fabricarea blocurilor ceramice la S.C. Cemacon SA Zalău. Se găsesc, de asemenea, ape minerale eficiente în tratarea bolilor reumatismale, gastrice şi diabetice,

dar şi importante surse de ape termale (41°C) similare cu cele din staŃiunea Felix din judeŃul Bihor.

Apele minerale din judeŃul Sălaj se utilizează pentru tratamente locale; nu se îmbuteliază. UnităŃile de tratament cu caracter permanent (Boghiş şi Bizuşa) şi sezonier (Jibou) sunt frecventate de populaŃia din zonă, iar altele s-au închis (Meseşenii de Sus, Zalnoc).

V.2. Poluarea istorică Pe teritoriul judeŃului a fost identificată o zonă afectată de poluare istorică cu produse petroliere, zonă

situată în perimetrul SC SNP Petrom SA Sucursala Petrom Suplacu de Barcău. SuprafaŃa afectată este de aproximativ 48 000 mp. Prin avizul de privatizare nr.3/06.03.2003, APM Sălaj a impus societăŃii unele măsuri de reconstrucŃie ecologică a terenurilor afectate de poluarea istorică. Aceste măsuri se referă în special la

• echipări ecologice pentru toate sondele din zona inundabilă situate pe teritoriul judeŃului Sălaj; • îndiguirea şi împrejmuirea craterului nou; • redarea în circuitul agricol a suprafeŃelor aferente Parcului nr.32.

V.3. Calitatea atmosferei

Calitatea precipitaŃiilor este urmărită printr-o reŃea de supraveghere formată din 5 puncte de prelevare probe. Indicatorii monitorizaŃi sunt cei prezentaŃi în tabelul de mai jos. De asemenea tabelul redă valorile medii şi maxime înregistrate pentru indicatorii determinaŃi în anul 2004, referitor la calitatea precipitaŃiilor. După cum se observă în tabel, în judeŃ există zone în care se înregistrează precipitaŃii cu caracter acid. ConŃinutul de ioni SO42- , NO3- ,NH4+ şi Cl- în apele de precipitaŃii se menŃin relativ constante faŃă de cel înregistrat în anul 2003. În zonele industriale şi cele cu aglomerări urbane precipitaŃiile îşi menŃin caracterul acid, cu conŃinut ionic mediu sau mare.


75

StaŃia Meteo A.P.M. Zalău

Zalău Şimleu Silvaniei

Cehu-Silvaniei Jibou

Nr.crt.

Indi-cator

media max. media max media max media max. media max. 1. pH 5,74 7,00 5,53 6,90 5,56 6,30 5,89 6,60 6,41 9,20 2. Cond. 38,68 118,1 38,82 100,1 39,83 72,6 41,23 101,5 32,45 70,20 3. SO4 4,37 15,05 4,28 14,10 7,80 16,25 4,45 9,30 4,70 10,15 4. NO3 1,87 10,46 1,94 5,07 1,83 3,97 2,26 9,96 1,092 3,10 5. NO2 0,078 0,90 0,053 0,170 0,035 0,101 0,047 0,110 0,048 0,146 6. Cl– 0,679 2,41 0,603 2,00 1,398 3,04 1,063 2,57 1,120 1,820 7. NH4 1,54 6,69 1,465 3,91 1,57 2,74 1,70 5,50 1,63 3,38 8. Ca 1,64 5,61 1,22 7,21 2,38 5,21 1,76 2,80 1,93 4,60 9. Mg 0,024 0,192 0,018 0,116 0,085 0,320 0,053 0,226 0,027 0,242

În anul 2004 s-au colectat şi analizat un număr de 124 probe de precipitaŃii, din cele cinci puncte de supraveghere. Dintre acestea , 10 probe au avut un pH<4,5 considerat ca fiind cu efecte imediate asupra mediului ( nu s-a luat în considerare valoarea pH-ului de 5,6 care este considerată a fi limita inferioară a unei precipitaŃii fără efecte acidifiante). Valoarea cea mai joasă de pH – 3,38 s-a înregistrat în punctul de recoltare StaŃia Meteorologică Zalău, în data de 03 februarie 2004, la un volum de 6 l/mp precipitaŃie. Nu putem afirma că acest fapt se datorează exclusiv poluării produse de sursele de emisii de pe teritoriul judeŃului Sălaj. Numărul restrâns de puncte care formează reŃeaua nu ne permite să elaborăm o caracterizare generală la nivelul judeŃului.

Poluarea de fond reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenŃa surselor de poluare.

În judeŃul Sălaj, reŃeaua de supraveghere a calităŃii aerului nu are în compunere staŃii de supraveghere a poluării de fond, fiind o reŃea de supraveghere a poluării de impact

Poluarea de impact este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor de poluare. În anul 2004 în reŃeaua de supraveghere a poluării de impact au fost efectuate măsurători privind dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile, oxidanŃi, calitatea precipitaŃiilor. ReŃeaua APM de supraveghere a calităŃii aerului cuprinde 23 puncte de prelevare probe, dispuse în 7 localităŃi ale judeŃului (zone locuite, industriale şi cu trafic auto intens). Analizând datele de monitorizare a calităŃii aerului din anul 2004 putem concluziona următoarele : ConcentraŃiile medii ale poluanŃilor gazoşi monitorizaŃi s-au situat sub valorile limită stabilite de normativele şi standardele de calitate a aerului.

Depăşiri semnificative s-au înregistrat la indicatorii pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile în zonele centrale ale localităŃilor urbane şi în zonele industrializate.

V.4. Poluarea datorată apelor uzate urbane Surse de poluare Apele uzate industriale provin din industriile: metalurgică (Rominserv Valves IAIFO Zalău, Cuprom SA -

Sucursala Zalău, SC Silcotub SA Zalău), producătoare de anvelope (SC Silvania SA Zalău), energetică (SC Uzina Electrică Zalău SA), minieră (Exploatarea Minieră Sărmăşag), extractivă (Schela Suplacu de Barcău - SecŃia V). Apele uzate industriale sunt evacuate în receptorii naturali după o prealabilă epurare în staŃiile de preepurare proprii (staŃia de preepurare SC Silvania SA Zalău).


76

StaŃia de pre-epurare SC Silvania SA Zalău

În judeŃul Sălaj, colectarea şi epurarea apelor uzate menajere se realizează în 6 localităŃi, şi anume:

municipiu Zalău, oraşele Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi localităŃile rurale Crasna şi Sărmăşag. • SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Zalău a înregistrat penalităŃi în valoare de 9 413

000 lei, reprezentând 35,8%, din totalul penalităŃilor aplicate în anul 2004. Din volumul total de apă uzată evacuat la nivelul anului 2004 de 9 492 200 mc (301 l/s), 6 622 560 mc (210 l/s) îl reprezintă apele uzate epurate prin staŃia de epurare mecano-biologică şi 2 869 640 mc (91l/s) îl reprezintă evacuările directe de ape uzate brute în emisarul v. Zalău. Evacuările directe reprezintă principala sursă de poluare cu nutrienŃi şi substanŃe organice a cursului de apă v. Zalău.

• SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Jibou a înregistrat penalităŃi în valoare de 15 723 000 lei, reprezentând 59,8 % din totalul penalităŃilor aplicate în anul 2004. Volumul de apă uzată epurată evacuat din staŃia de epurare în anul 2004 a fost de 962 273 mc (30,5 l/s).

• SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Şimleu Silvaniei a înregistrat penalităŃi în valoare de 1 161 000 lei, reprezentând 4,4% din totalul penalităŃilor aplicate în anul 2004. Volumul de apă uzată evacuat din staŃia de epurare în r.Crasna a fost în anul 2004 de 899.681 mc ( 28,5 l/s) faŃă de 31,5 l/s în 2003.

• SC „PUBLISERV”SA Zalău - SecŃia Apă - Canal Cehu Silvaniei nu a înregistrat depăşiri ale limitelor reglementate în anul 2004. Volumul de ape uzate epurate evacuate din staŃia de epurare în v.Sălaj, în anul 2004 a fost de 500 462 mc (15,87 l/s) faŃă de 13,2 l/s în anul 2003.

CantităŃile de impurificatori evacuate peste limitele admise în anul 2004 sunt redate în tabelul de mai

jos: CantităŃi de impurificatori evacuaŃi peste

limitele admise (kg) Nr. crt Agent economic

Suspensii SubstanŃe în

soluŃie Amoniu

1. SC Publiserv SA Zalău – evacuări directe 94 133,803 - -

2. SC Publiserv SA Zalău, SecŃia Apă-Canal Jibou - 39 873,071 589,026

3. SC Publiserv SA Zalău, SecŃia Apă-Canal Şimleu Silvaniei

- - 387,087

Total 94 133,803 39 873,071 976,113


77

Toate cele patru surse de poluare au fost reglementate cu Program de etapizare, raportările

depăşirilor la indicatorii de calitate s-a făcut la NTPA 002/2001, admise la evacuări în receptorii naturali prin autorizaŃiile de gospodărire a apelor.

Pentru conformarea cu Directiva UE 91/271/EEC, transpusă în legislaŃia românească prin HG 188/2002 şi încadrarea efluentului final epurat în limitele admise, aceste unităŃi au fost reglementate cu Programul de etapizare.

InstalaŃiile componente ale staŃiilor de epurare mecano-biologice orăşeneşti sunt funcŃionale însă, datorită tehnologiilor de epurare neperformante şi utilajelor învechite nu se realizează parametrii calitativi la nivelul NTPA 001/2002.

V.5. Calitatea fondului forestier Fondul forestier este alcătuit din totalitatea suprafeŃelor ocupate de păduri, a terenurilor destinate

împăduririi, celor care servesc nevoilor de cultură, producŃie ori administraŃie silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive, astfel incluse în amenajamentele silvice.

La sfârşitul anului 2004, suprafaŃa totală a fondului forestier a judeŃului Sălaj este de 106.645 ha. Această suprafaŃă este distribuită în funcŃie de principalele grupe de specii lemnoase după cum urmează:

- răşinoase – 7.444 ha, reprezentând 6,98% din suprafaŃa totală - foioase - 98.220 ha, reprezentând 92,1% din suprafaŃa totală - alte specii – 981 ha, reprezentând 0,92% din suprafaŃa totală

Răşinoase

Foioase

Alte specii

V.6. Calitatea apelor de suprafaŃă

Pe teritoriul judeŃului Sălaj, apele curgătoare de suprafaŃă monitorizate pe raza judeŃului Sălaj aparŃin bazinelor hidrografice Someş Crasna şi Crişuri. Bazinul hidrografic Someş Crasna este urmărit de către AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, DirecŃia Apelor Someş -Tisa, Sistemul de Gospodărire a Apelor Sălaj, iar bazinul hidrografic Crişuri de către AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, DirecŃia Apelor Crişuri. Monitorizarea apelor de suprafaŃă se realizează în flux rapid şi în flux lent.

V.6.1. Bazinul hidrografic Someş - Crasna Apele de suprafaŃă monitorizate în flux rapid Apele de suprafaŃă monitorizate în flux rapid, în cursul anului 2004, au fost Râul Someş în secŃiunea de

control Jibou şi Valea Zalău la staŃia hidrometrică Borla. Fluxul informaŃional rapid (zilnic) asigură supravegherea operativă a calităŃii apelor de suprafaŃă sub aspectul efectului imediat al impactului produs de evacuările de ape uzate de la sursele de poluare. EvoluŃia calităŃii cursurilor de apă monitorizate în flux rapid, pentru anul 2004, se prezintă astfel:


78

• Râul Someş – în secŃiunea Jibou

Râul Someş în secŃiunea de control Jibou se încadrează în general în limitele prevăzute de normativul aprobat prin Ord. MAPM 1146/2002 clasa a IV-a de calitate, cu o singură excepŃie la substanŃele organice exprimate prin CCO-Mn, care a înregistrat o depăşire în data de 01.08.2005 a limitei aprobată prin normativul amintit, pentru clasa a IV-a de calitate. ConcentraŃia măsurată a fost de 69,00 mg/l faŃă de 50 mg/l admis şi este uşor mai ridicată comparativ cu maxima de 63,6 mg/l atinsă la data de 01.01.2003. Depăşirea se datorează precipitaŃiilor căzute (27,4 l/mp) în bazinul de recepŃie al râului, cu producerea de viituri şi antrenări de substanŃe organice.

● Valea Zalău – în secŃiunea Borla Valea Zalău în secŃiunea de control situată la staŃia hidrometrică Borla a înregistrat în cursul anului 2004

o serie de depăşiri a limitelor prevăzute de normativul aprobat prin Ord. MAPM 1146/2002 clasa a IV-a de calitate. Indicatorii care au depăşit limitele reglementate au fost:

- pH – o singur[ depăşire în data de 10.12.2004, când pH=6,0; - oxigen dizolvat – 3 depăşiri, cea mai mică valoare a fost 2,24 mg/l şi s-a înregistrat în data de

27.08.2004; - CCOMn – 10 depăşiri, cu o maximă de 115,60 mg/l înregistrată în data de22.08.2004.

Depăşirile s-au datorat în principal precipitaŃiilor abundente căzute 37,3 l/mp în data 22.08.2004 şi respectiv 24,1 l/mp în data de 27.08.2004.

Apele de suprafaŃă monitorizate în flux lent Caracterizarea calităŃii apelor din punct de vedere chimic Monitorizarea calităŃii principalelor ape curgătoare de suprafaŃă din judeŃul Sălaj, în anul 2004, s-a făcut

pe principalele grupe de indicatori: regimul de oxigen (RO), regimul nutrienŃilor (RN), ioni generali, salinitate (IG), metale, micropoluanti (MP), respectiv categoria de calitate generală (G).

În bazinul hidrografic Someş Crasna a fost evaluată calitatea apelor curgătoare de suprafaŃă în 10 secŃiuni de control, din care: 4 secŃiuni de control de ordinul I şi în 6 secŃiuni de control de ordinul II. Caracterizarea calităŃii apelor, din punct de vedere fizico-chimic s-a făcut conform prevederilor Ordinului MAPM 1146/2002. În tabelul sunt redate categoriile de calitate pentru principalelor cursuri de apă din judeŃ pe anul 2004.

SecŃiune de control Debit mediu Clasa de calitate Nr.

crt. Curs de

apă Localizare Ord. mc/s RO RN IG Metale MP G

1. R. Someş Răstoci I 72,008 II IV III III II III 2. R. Crasna Crasna I 1,196 II III III III* II III 3. R. Crasna Moiad I 2,207 II IV III III II IV

Râul Someş


79

SecŃiune de control Debit mediu Clasa de calitate Nr.

crt. Curs de

apă Localizare Ord. mc/s RO RN IG Metale MP G

4. V.Almaş am. cf. R. Someş II 1,214 II III III III* II III 5 V.Agrij am. cf. R. Someş II 0,874 II III III III* II III

6. V.Sălaj av. staŃie epurare Cehu Silvaniei II - II V IV III III III

7. V.MortăuŃa am. Ac. VârşolŃ II 0,007 II III II III* II III 8. V.ColiŃca am. Ac. VârşolŃ II 0,28 I III II III* II III 9. V.Zalău am. mun. Zalău II 0,034 I III II III II III 10. V.Zalău s.h. Borla I 0,599 III V III III V V

Notă: *valori ridicate datorită fondului natural Analizând încadrarea în categoria generală constatăm că majoritatea cursurilor de apă se încadrează în

clasa a III-a, excepŃie făcând r.Crasna la Moiad (clasa a IV-a de calitate) şi v.Zalău la staŃia hidrologică Borla (clasa a V-a de calitate).

RepartiŃia lungimilor cursurilor de apă din bazinul hidrografic Someş Crasna pe clase de calitate este redată în tabelul următor:

Calitatea F. Bună Bună Moderată Slabă F. Slabă

Clasa I a II-a a III-a a IV-a a V-a

Nr crt

Curs de

apă Tronson râu

Total km

moni-torizaŃi

km km km km km r.Someş Răstoci-lim.jud.MM 95 95 1 Total r.Someş Răstoci-lim.jud.MM 95 0 0 95 0 0

izvoare-SH.Crasna 22 22 SH.Crasna-Ac.VîrşolŃ 4 4 Ac.VîrşolŃ-am.cfl.v.Zalău 34 34

r.Crasna

am.cfl.v.Zalău-lim.jud.SM 13 13 2

Total r.Crasna izvoare - lim.jud.SM 73 0 0 26 34 13 v.Almaş izvoare - cfl.r.Someş 68 68 3 Total v.Almaş izvoare - cfl.r.Someş 68 0 0 68 0 0 v.Agrij izvoare - cfl.r.Someş 48 48 4 Total v.Agrij izvoare - cfl.r.Someş 48 0 0 48 0 0

izvoare-av.Cehu Silv 22 22 v.Sălaj av.Cehu Silv-lim.jud.MM 3 3 5

Total v.Sălaj Izvoare-lim.jud.MM 25 0 0 25 0 0 v.MortăuŃa izvoare - cfl.Ac.VîrşolŃ 12 12

6 Total v.MortăuŃa izvoare - cfl.Ac.VârşolŃ 12 0 0 12 0 0

v.ColiŃca izvoare - cfl. Ac.VârşolŃ 11 11 7 Total v.ColiŃca izvoare - cfl. Ac.VîrşolŃ 11 0 0 11 0 0

izvoare-am.m.Zalău 6 6 v.Zalău am.m.Zalău - cfl.r.Crasna 32 32 8

Total v.Zalău izvoare - cfl.r.Crasna 38 0 0 6 0 32 TOTAL (km) 370 0 0 291 34 45

Din datele prezentate în tabel se poate observa că din lungimea totală de 370 km cursuri de apă monitorizată de către SGA Sălaj, 291 km (adică 78,65%) se încadrează în clasa a III-a de calitate, 34 km (9,19%) în clasa a IV-a de calitate, iar 45 km (12,16%) clasa a V-a de calitate.


80

0

100

200

300

km

RepartiŃia lungimii cursurilor de apă din bazinul hidrografic Someş Crasna

clasa a III-a

clasa a IV-a

clasa a V-a

SituaŃia calităŃii cursurilor de apă din judeŃul Sălaj, la nivelul anului 2004, din punct de vedere biologic şi microbilogic s-a prezentat astfel:

Biologic Nr crt

Curs de apă

SecŃiune de control

(localizare) Index

saprob Zona saprobă

Microbiologic**

(clasa)

1 R.Someş Răstoci 2,52 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) II 2. R.Crasna Crasna 1,98 Beta-mezosaprobă (II) IV 3. R.Crasna Moiad 2,13 Beta-mezosaprobă (II) IV 4. V.Almaş am. cf. r.Someş 2,36 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) II 5. V.Agrij am. cf. r.Someş 1,96 Beta-mezosaprobă (II) III

6. V.Sălaj av.staŃie epurare Cehu Silvaniei

2,47 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) V

7. V.MortăuŃa am. Ac. Vârsolt 1,82 Beta-mezosaprobă (II) IV 8. V.ColiŃca am. Ac. Vârsolt 1,57 Oligo-beta-mezosaprobă (I) III 9. V.Zalău am. mun. Zalău 1,54 Oligo-beta-mezosaprobă (I) II

10. V.Zalău s.h. Borla 2,45 Beta-mezo-alfa-mezosaprobă (III) III

Notă:**germeni coli totali

Apele curgătoare de suprafaŃă, monitorizate în secŃiunile de ordinul I şi II, se încadrează din punct de vedere biologic (index saprobic) în clasele de calitate I - III, iar din punct de vedere al analizelor microbiologice în clasele de calitate II-V.

Priza de apă brută VîrşolŃ destinată potabilizării Priza de apă brută a acumulării VîrşolŃ, secŃiune introdusă pentru monitorizare în flux lent începând din

anul 2003, a înregistrat o calitate similară cu cea a râului cu aport de debit maxim (r.Crasna). În cursul anului 2004, priza de apă brută s-a încadrat în categoria A2, îndeplinind condiŃiile de potabilizare conform HG 100/2002, mai puŃin în cazul depăşirilor ocazionale înregistrate la indicatorii Mn (în perioada februarie-decembrie), Cd (în perioada martie-aprilie) şi Pb (în luna septembrie).

V.6.2. Bazinul hidrografic Crişuri

În cazul bazinului hidrografic Crişuri, pe teritoriul judeŃului Sălaj, a fost urmărit r.Barcău în secŃiunea de control de ordinul I situată la Valcău de Jos. În anul 2004, încadrarea în clase de calitate s-a făcut conform Ordinului 1146/2002.

SecŃiune de control Clasa de calitate Curs de

apă Localizare Ord. RO RN IG Metale MicropoluanŃi org.şi anorg. G

R.Barcău Valcău de Jos I I II II IV V III

RepartiŃia lungimii râului Barcău de pe raza judeŃului Sălaj pe clase de calitate este redată în tabelul ce urmează.

Se observă că 100% (59 km) din lungimea râului Barcău care traversează judeŃul Sălaj se încadrează din punct de vedere global în clasa a III-a de calitate.


81

Calitatea F.Bună Bună Moderată Slabă F.Slabă

Clasa I a II-a a III-a a IV -a a V-a

Nr crt

Curs de apă Tronson râu

Total km monitori-

zaŃi km km km km km

1 r.Barcău izvor-Valcău de Jos 59 0 0 59 0 0 TOTAL (km) 59 0 0 59 0 0

V.7. Calitatea habitatelor naturale Conservarea habitatelor naturale şi a biodiversităŃii are ca scop menŃinerea potenŃialului natural

nealterat, a fondului peisagistic şi a biodiversităŃii, asigurându-se astfel perenitatea ecosistemelor naturale şi implicit îmbunătăŃirea factorilor de mediu atât la momentul actual cât şi pentru vremurile viitoare.

Nr crt Tip de habitat SuprafaŃă

(ha) %

din suprafaŃa judeŃului 88.953 23,02 1. Păduri - de foioase

- de conifere 6.738 1,9 2. Păşuni naturale 78.594 20,34 3. FâneŃe naturale 34.098 8,82 4. Stâncării 141.154 3,6 5. Ape 5.782 1,5 6. Habitate de turbării şi mlaştini 81 1

Habitatele de pădure se distribuie mai ales în zonele deluroase şi montane ale judeŃului reprezentate de

principalele dealuri ale Sălajului şi de MunŃii Meseş şi Plopiş. În aceste habitate de pădure se întâlneşte cea mai consistentă componentă a inventarului speciilor de plante şi animale sălbatice ale judeŃului, atât din punct de vedere numeric cât şi ca bogăŃie specifică. Habitatele de tipul păşunilor şi a fâneŃelor naturale se întâlnesc mai ales în zona de deal a judeŃului, cât şi de-a lungul văilor principalelor râuri ce traversează judeŃul.

Habitatele acvatice sunt constituite din cursurile naturale de apă, bălŃi, zone umede precum acumularea de apă de la VârşolŃ. În cazul lacului de acumulare de la VârşolŃ, se remarcă un proces de eutrofizare incipientă, datorat acumulării de aluviuni şi masă organică deversate de răul Crasna, proces ce are mai mare amploare în timpul verii datorită nivelelor scăzute ale apei din lac şi a creşterii temperaturii acesteia.

38%

3%34%

15%

6% 2% 2%

Păduri de foioase

Păduri de conifere

Păşuni naturale

FâneŃe naturale

Stâncării

Ape

Habitate de turbării şi mlaştini


82

Un alt fapt semnalat în cazul lacului de acumulare VârşolŃ, este regresul unor specii de peşti (crap,

ştiucă, clean) şi progresul numeric al altora(caras, babuşcă), o dezvoltare accentuată având şi scoicile de lac (Anodonta cygnaea).

De o mare importanŃă sunt şi habitatele cavernicole reprezentate de grotele şi peşterile judeŃului, de mare importanŃă fiind Peştera Măgurici declarată monument al naturii ce reprezintă un habitat cu însemnătate crescută pentru fauna de chiroptere din Podişul Someşan aici fiind identificat un număr de 5 specii de lilieci aflate sub regim de protecŃie strictă conform O.U.G. 236/2000. De asemenea, în această peşteră, au fost identificate o serie de minerale unicat pentru Europa, ceea ce întăreşte şi mai mult însemnătatea acestui sit protejat.

V.8. Habitate protejate Prin valoarea lor naturală şi gradul lor redus de afectare de către intervenŃia antropică, ariile naturale,

constituie cele mai bune modele de raportare pentru valoarea sistemelor ecologice naturale sau seminaturale.

Fie că ele sunt rezervaŃii naturale, zone umede sau monumente ale naturii, ariile protejate şi realizarea

unui management eficient a acestora devin scopuri tot mai importante avându-se în vedere că: - ariile protejate se constituie ca exponente ale stării actuale şi de perspectivă ale ecosistemelor

naturale şi seminaturale, ce pot fi astfel evaluate şi monitorizate, putându-se astfel realiza o raportare a stării acestora la un moment dat. Aceasta devine o necesitate, deoarece ecosistemele naturale reprezintă componentele primordiale ale capitalului natural, ce au ca rol asigurarea resurselor şi a proprietăŃilor ce stau la baza dezvoltării socio-economice.

- prin calităŃile lor, ariile protejate se constituie ca modele în care se poate acumula cunoaşterea necesară pentru asigurarea tranziŃiei spre o dezvoltare durabilă.

- aceste arii protejate pot fii considerate ca adevărate săli de clasă în aer liber, în care omul poate fi educat cu privire la rolul naturii în viaŃa sa şi, mai ales cu privire la necesitatea conservării patrimoniului natural.

La sfârşitul anului 2004, în judeŃul Sălaj erau înregistrate un număr de 12 arii naturale protejate, cu o suprafaŃă totală de 51,67 ha., ele fiind de diverse categorii, atât rezervaŃii naturale, cât şi monumente ale naturii, zone umede sau rezervaŃii botanice.

PoziŃia în Legea 5/2000

Denumirea ariei protejate Localizare Tipul ariei protejate SuprafaŃa

(ha)

2.682 Grădina Zmeilor Comuna Bălan, sat Gâlgău Almaşului

geologică şi peisagistică 3,00

2.683 Pietrele „Moşu şi Baba” Comuna Năpradea, sat Someş Guruslău monument al naturii 0,20

Grădina Zmeilor RezervaŃia peisagistică Tusa-Barcău


83

PoziŃia în legea 5/2000

Denumirea ariei protejate localizare Tipul ariei protejate SuprafaŃa

(ha)

2.684 Poiana cu narcise de la Racâş-Hida Comuna Hida, sat Racâş botanică 1,50

2.685 Calcarele de la Rona Oraşul Jibou, sat Rona geologică 0,49

2.686 Balta Cehei Oraşul Şimleul Silvaniei, sat Cehei zonă umedă 7,30

2.688 RezervaŃia peisagistică Stanii CliŃului Comuna Băbeni, sat CliŃ peisagistică 16,00

2.689 Gresiile de pe Stânca Dracului Comuna Hida geologică şi

peisagistică 0,001

2.690 RezervaŃia peisagistică Tusa-Barcău Comuna Sâg, sat Tusa peisagistică 13,47

2.691 Mlaştina de la Iaz Comuna Plopiş, sat Iaz zonă umedă 1,20 2.692 Pădurea „La castani” Comuna Ileanda, sat Rogna forestieră şi peisagistică 7,80

2.693 Stejărişul Panic Comuna Hereclean, sat Panic forestieră şi peisagistică 0,50

2.694 Stejărişul de baltă Panic Comuna Hereclean, sat Panic forestieră şi peisagistică 0,20

RezervaŃii geologice

RezervaŃii botanice

RezervaŃii peisagistice

RezervaŃii mixte

Zone umede

Monumente ale naturii

În luna iulie 2004, au fost înregistrate 2 noi propuneri de arii naturale protejate:

- Pădurea Lapiş, situată în perimetrul comunei Nuşfalău, cu o suprafaŃă de 430,4 ha, la propunerea DirecŃiei Silvice Zalău

- Peştera Măgurici, situată în comuna Ileanda, cu o suprafaŃă de 1,0 ha, la propunerea Institutului Speologic Emil RacoviŃă - secŃia Cluj Napoca.

Odată cu aceste 2 noi propuneri, este de aşteptat ca proporŃia între tipurile de rezervaŃii să se schimbe mult în favoarea celor peisagistice, forestiere, apărând totodată tipuri noi de valori ale patrimoniului natural cum sunt rezervaŃiile speologice.

În cursul anului 2004 principalele activităŃi au avut ca scop evaluarea stării de conservare a ariilor protejate, evaluarea impactului activităŃilor umane asupra integrităŃii factorilor de mediu din aceste zone, informarea reprezentanŃilor autorităŃilor publice locale asupra responsabilităŃilor ce le revin din O.U.G. nr. 236/2000 privitoare la regimul ariilor naturale protejate, informarea populaŃiei prin diverse mijloace de informare în masă cu privire la valoarea potenŃialului natural din aceste arii şi la necesitatea conservării şi ocrotirii acestor eşantioane de patrimoniu natural.


84

În luna iunie 2004, a fost finalizată procedura de atribuire a custodiei pentru un număr de 6 arii protejate,

procedură evidenŃiată prin încheierea unui număr de 6 convenŃii de custodie între AgenŃia de ProtecŃie a Mediului Zalău şi DirecŃia Silvică Zalău pentru încredinŃarea administrării următoarelor arii protejate: Pădurea la castani, Pietrele "Moşu şi Baba", Stejărişul Panic, Stejărişul de baltă Panic, RezervaŃia peisagistică Tusa-Barcău, RezervaŃia peisagistică Stanii CliŃului.

V.9. SituaŃia zonelor verzi şi de recreere

SpaŃiul verde este o categorie funcŃională din cadrul

localităŃilor sau din afara acestora, care se caracterizează prin: ● existenŃa unui cadru vegetal natural sau amenajat; ● existenŃa unui cadru construit, cuprinzând amenajări şi

dotări corespunzătoare unor activităŃi recreative sau cultural educative, sportive ale populaŃiei în aer liber.

Una din problemele identificate, la nivelul fiecărei localităŃi urbane din judeŃ, este cea legată de diminuarea, degradarea sau lipsa spaŃiilor verzi şi de agrement.

În municipiul Zalău există amenajate, sau se află în stare naturală, următoarele parcuri:

● Parcul Municipal (4,48 ha) ● Parcul Eroilor (0,70 ha gazon) ● Parcul Tineretului (2,1 ha gazon) ● Parcul Brădet (0,4 ha) ● Cartier Brădet (gazon 17,3 ha) ● Cartier Stadion (4,2 ha gazon) ● Cartier Simion BărnuŃiu (4,7 ha gazon) ● Cartier Dumbrava Nord (16,3 ha)

Parcurile sunt amenajate cu terenuri de joacă pentru copii, cu plantaŃii de arbori, arbuşti ornamentali şi flori.

În zonele locuite există un număr de 13 de terenuri de joacă pentru copii, cu suprafaŃa de 6941 mp. De asemenea se mai pot aminti spaŃiile verzi stradale – 130 000 mp şi cele din cartiere – 593.000 mp, gard viu – 73.400 ml, 49.160 buc arbori şi arbuşti, 9.300 mp cu flori şi plante floricole.

Zonele de agrement, din municipiul Zalău, ocupă o suprafaŃă de 11,9 ha din care:

● Grădina Poporului (1,98 ha cu 0,88 ha gazon şi 0,1 ha teren sport) ● Brădet (6,22 ha şi scenă spectacol) ● Lac Brădet (3,72 ha din care 2,2 ha luciu de apă şi 1,53 ha zonă)

Balta Cehei Mlaştina de la Iaz


85

La nivelul oraşului Şimleu Silvaniei se înregistrează o degradare a zonelor verzi, în special cele cu rol de agrement, precum şi colmatarea unui luciu de apă în zona centrală. Oraşul Şimleu Silvaniei se remarcă prin prezenŃa ariei protejate Balta Cehei.

Oraşul Şimleu Silvaniei dispune de spaŃii verzi având o suprafaŃa totală de 45.830 mp (plantaŃii de arbori, arbuşti şi flori de sezon).

Zonele de agrement şi recreere din oraşul Şimleu Silvaniei sunt: • Parcul Central – 0,2 ha • Parcul Cetate – 0,085 ha • Ştrandul Termal – 0,77 ha • Baza Sportivă Kubik – 0,15 ha • Stadionul Măgura – 0,35 ha • Baza de antrenament Măgura – 0,15ha

SpaŃiile verzi şi zonele de agrement existente în oraşul Cehu Silvaniei, din punct de vedere juridic aparŃin domeniului public al oraşului, potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998, şi în acest context au fost inventariate ca atare, iar Guvernul României prin MO nr. 681 bis consfinŃeşte acest lucru.

SpaŃiile verzi se compun din: parcuri unde alternează plantaŃii de arbori şi arbuşti ornamentali cu gazon şi flori, traversate de alei pietonale şi mobilier urban, respectiv bănci pentru odihnă, având o suprafaŃă totală de circa 1,00 ha, şi anume:

● Parcul din zona centrală a oraşului – 0,25 ha ● Parcul din faŃa internatului Grupului Şcolar „Gh. Pop de Băseşti” – 0,25 ha ● Parcul din faŃa Grupului Şcolar „Gh. Pop de Băseşti” – 0,20 ha ● Parcul din incinta Grupului Şcolar „Gh. Pop de Băseşti” – 0,30 ha

Zonele verzi constând din plantaŃii de arbori şi arbuşti ornamentali intercalaŃi în gazon, situate în zona centrală a oraşului, de-a lungul căilor de circulaŃie şi în zonele blocurilor de locuinŃe în suprafaŃă totală de 0,91 ha.

Zone de agrement: ● Zona Stadion cu o suprafaŃă de 3,36 ha – cuprinde baza sportivă propriu zisă, cu suprafaŃa de joc

aferentă, tribune, vestiare, şi o parte neamenajată, care se prezintă în stare naturală şi cuprinde zone verzi, plantaŃii, păşune, situate în jurul bazei sportive.

● Parc Dendrologic zona Castel (S = 4,5 ha) – în această zonă se află arbori, arbuşti ornamentali. SuprafaŃa totală spaŃii verzi şi zone de agrement însumează circa 9,77 ha. Având în vedere că oraşul

fără satele componente numără circa 5500 locuitori, în aceste condiŃii revine pe un locuitor din oraş o suprafaŃă de 17,8 mp zonă verde.

În zona blocurilor de locuinŃe există două locuri de joacă pentru copii, fiecare având circa 250 mp, suprafaŃa aferentă, acestea sunt dotate cu mobilier specific, balansoare, tobogane, gropi de nisip.

Aceste zone verzi, mai precis parcurile şi zonele verzi din zona centrală a oraşului sunt amenajate şi întreŃinute în permanenŃă de către formaŃia de gospodărire comunală şi administrare a domeniului public, proprie a primăriei, care curăŃă, fertilizează, defrişează, replantează zonele în permanenŃă şi în funcŃie de sezon, astfel încât acestea se prezintă pe tot parcursul anului în mod corespunzător.

Oraşul Jibou se remarcă printr-un edificiu singular în judeŃ şi anume Centru de Cercetări Biologice, fondat în anul 1968, creat în ideea de a fi bază didactică pentru învăŃământul biologic şi instituŃie de educaŃie pentru publicul vizitator în spiritul dragostei şi respectului faŃă de natură. Grădina Botanică, componenta principală a Centrului de Cercetări Biologice, cu suprafaŃa de 25 ha, este situată în partea de N-E a oraşului, pe terasa a doua a râului Someş, valorifică în mod fericit vestigiile vechiului parc din preajma castelului medieval, fostă reşedinŃă nobiliară a familiei Weseleny. Grădina Botanică este organizată pe sectoare, fiecare sector grupează plantele dintr-un anumit punct de vedere: ornamental, fitogoegrafic, ecologic şi genetic,


86

sistematic, dendrologic, complexul de sere, economic, plante medicinale şi sectorul gospodăresc. ColecŃiile de plante cuprind peste 5.000 taxoni proveniŃi de pe toate meridianele lumii.

SpaŃiile verzi şi zonele de agrement (parcuri, zone amenajate pentru jocul copiilor) în oraşul Jibou însumează 31,5519 ha, şi se prezintă astfel:

● Zone verzi aparŃinând domeniului public (parcuri, aliniamente, arbori, zona verde, gard viu) – suprafaŃa ocupată 3,4557 ha

● Zone de agrement (incluzând şi lucii de apă) � Zona Stadion – suprafaŃa ocupată fiind de 2 ha, şi aparŃine domeniului public � Băile Jibou – proprietate privată, suprafaŃa este de 1,10 ha

● Zone cu floră şi faună de interes ştiinŃific: � Centrul de Cercetări Biologice – suprafaŃa totală 25 ha

V.10. SituaŃia deşeurilor urbane

Deşeurile sunt obiecte sau substanŃe pe care deŃinătorul le aruncă sau are intenŃia sau obligaŃia să le arunce. De regulă deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaŃă al unui produs. Ciclul de viaŃă al produsului reprezintă perioada cuprinsă între data de fabricaŃie a produsului şi data la care acesta devine deşeu. O altă categorie de deşeuri o reprezintă deşeurile de fabricaŃie. Cantitatea acestora variază în funcŃie de tehnologia aplicată. În scopul reducerii cantităŃilor de deşeuri se recomandă aplicarea celor mai bune

tehnologii disponibile. O altă cale de reducere a deşeurilor este reproiectarea produselor astfel încât: să se prelungească ciclul de viaŃă al acestora, să se elimine utilizarea substanŃelor care generează deşeuri periculoase, să se reducă procentul de deşeuri din fabricaŃie, iar produsul devenit deşeu să poată fi uşor refolosit ca materie primă.

Constrângerile în sensul celor de mai sus sunt determinate de mai multe cauze, din care amintim:

• reducerea resurselor de materii prime. Aceste resurse nu sunt nelimitate. Pe măsura epuizării acestora, rămân resursele mai greu accesibile şi deci mai scumpe. Efortul de valorificare a acestora necesită mai ales cheltuieli energetice, care au ca premisă intensificarea arderilor de combustibili fosili având ca rezultat creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră.

• accentuarea impactului deşeurilor asupra factorilor de mediu şi sănătăŃii populaŃiei. În vederea contracarării efectelor menŃionate sunt necesare măsuri de prevenire a generării deşeurilor şi

a efectelor acestora şi valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces ce vizează obŃinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.

Deşeurile municipale sunt constituite în special din deşeuri de consum provenite din gospodăriile populaŃiei, materiale organice rezultate din prepararea hranei, deşeuri de ambalaje. De asemenea, din activitatea agenŃilor economici rezultă anumite deşeuri asimilabile celor provenite de la populaŃie.

AdministraŃia publică are îndatorirea de a colecta aceste deşeuri precum şi altele provenite din curăŃirea străzilor, pieŃelor, a spaŃiilor verzi.

CantităŃile de deşeuri menajere depind de evoluŃia numărului de locuitori şi de structura consumului. În judeŃul Sălaj numărul populaŃiei s-a redus de la 262.873 în 1995 la 256.307 în 2000, 249.194 în 2003, prognoza indicând un număr de 247.097 pentru anul 2010. Un număr de 107.707 locuitori sunt în 4 aşezări urbane: Zalău, Şimleul Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei, 18.654 persoane în comune cu peste 5.000 de locuitori: Crasna, Nuşfalău, Sărmăşag, 103.017 locuitori în 34 comune cu o populaŃie cuprinsă între 2.500 – 5.000 de locuitori, iar 26.229 locuitori trăiesc în 18 comune cu până la 2.500 persoane.

EvoluŃia în timp a cantităŃilor de deşeuri municipale colectate este prezentată în cele ce urmează:


87

Tipuri principale de

deşeuri Cod

deşeu 1999 mc

2000 mc

2001 mc

2002 mc

2003 mc

TOTAL 225.040 240.106 187.337 80.674 59.553,5 Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaŃie

200.301 177.040 190.000 157.690 44.814 40.363,5

Deşeuri menajere de la agenŃi economici

200.301 13.900 15.000 2.605 17.842 16.510

32.600 35.106 27.042 18.018 2.680

200.303 16.700 1.800 18.855 10.052 1.850 200.302 13.400 14.000 312 2.842 215

Deşeuri din servicii municipale total, din care: - deşeuri stradale - deşeuri din pieŃe - deşeuri din grãdini, parcuri, şi spaŃii verzi

200.200 2.500 3.106 7.875 5.124 615

Până în prezent nu au intervenit modificări esenŃiale în modul de evacuare şi tratare a acestor deşeuri.

LocalităŃile Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei şi Sărmăşag sunt deservite de aceaşi firmă de salubritate S.C.Romentrans SRL, care colectează neselectiv deşeurile de la populaŃie şi deşeurile menajere de la agenŃii economici. Deşeurile stradale şi cele provenite din pieŃe şi spaŃii verzi sunt colectate prin servicii de salubritate din subordinea primăriilor. La Şimleu Silvaniei Primăria Oraşului nu a încheiat contracte cu firme de salubritate şi colectează deşeurile prin serviciul propriu de gospodărie comunală.

CompoziŃia deşeurilor menajere diferă în funcŃie de mediul din care provin (urban, rural) şi de tipul de locuinŃe (blocuri, locuinŃe unifamiliale) sau zonă (centrală sau periferică). Materiile organice sunt mai reduse în mediul rural, unele componente care în mediul urban sunt aruncate, sunt utilizate în hrana animalelor sau compostate în gospodărie.

CompoziŃia medie a deşeurilor menajere este dată în tabelul următor:

Hârtie, carton

%

Sticlă %

Metale %

Plastice %

Textile %

Materiale organice

%

Altele % Total

CompoziŃia deşeurilor 20 3 4 7,3 4 57 4,7 100%

În planul judeŃean de gestionare a deşeurilor sunt prevăzute etapele şi măsurile necesare de adoptat în

vederea reducerii cantităŃilor de materiale biodegradabile depuse în depozitele urbane. Recuperarea deşeurilor reutilizabile din deşeurile urbane, prin organizarea colectării selective, este prevăzută de OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr.78/2000 privind deşeurile, ca o obligaŃie a primarilor şi a consiliilor locale, dar acest lucru nu se realizează în mod organizat. Sortarea şi colectarea selectivă a deşeurilor menajere în vederea reducerii volumului de deşeuri depozitate în rampă şi a valorificării materiilor prime utile sunt în stadiul incipient şi experimental, piaŃa acestor produse fiind dezvoltată numai la sortimentele de deşeuri metalice şi la hârtie. Unii cetăŃeni realizează colectarea acestor materiale refolosibile din pubelele de colectare amplasate în punctele gospodăreşti de cartier sau direct din rampele de deşeuri municipale, dar această activitate nu se desfăşoară organizat şi expune infecŃiilor persoanele care practică această ocupaŃie.

Cantitatea de hârtie şi carton valorificată şi reciclată prin fabricile de hârtie din Ńară a fost de 1207,67 tone, iar în cazul deşeurilor provenite din ambalaje din PET nici o societate nu a început colectarea şi prelucrarea acestor deşeuri.

Nu se practică metoda incinerării deşeurilor municipale şi nu sunt prevăzute investiŃii pentru realizarea incineratoarelor.


88

V.11. SituaŃia deşeurilor toxice şi periculoase Deşeurile periculoase sunt definite conform OUG 78/2000 aprobată cu modificări prin Legea 426/2001

ca deşeuri conŃinând constituenŃi cu proprietăŃi care le fac să fie periculoase (explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice, cancerigene, corosive, infecŃioase, teratogene, mutagene, ecotoxice) ca atare sau în contact cu alte substanŃe sau în cursul depozitării. Deşeurile periculoase sunt colectate şi valorificate prin grija producătorilor de astfel de deşeuri.

Dintre deşeurile industriale periculoase, uleiurile uzate sunt reglementate prin HGR 662/2001. Din informaŃiile furnizate de Ministerul Industriilor singura instalaŃie de reciclat din Ńară, de la Rm. Sărat este veche , poluantă şi produce combustibil lichid din uleiurile uzate colectate. Majoritatea producătorilor de uleiuri uzate din judeŃ valorifică intern acest deşeu. Şi fabricile de ciment sunt interesate de valorificarea energetică a uleiurilor uzate. În cursul anului 2004 s-au colectat 2,335 tone ulei uzat de către colectorii autorizaŃi, realizându-se un stoc de 26,115 tone, aflate în special în proprietatea SNP PETROM SA. AgenŃii economici utilizatori au colectat o cantitate de 68,78 tone valorificând o cantitate de 69,561 tone. CantităŃile de uleiuri uzate colectate sunt foarte reduse în comparaŃie cu uleiul proaspăt consumat, societăŃile de transport raportând valorificarea internă a acestora prin utilizarea uleiului de motor uzat la instalaŃiile hidraulice şi de transmisie.

Regimul bateriilor şi acumulatorilor este reglementat de HGR 1057/2001 care prevede predarea spre reciclare a acumulatorilor uzaŃi în momentul cumpărării acumulatorilor noi. În anul 2004 s-au colectat peste 307 tone de acumulatori cu plumb uzaŃi.

Nu este rezolvată problema incinerării unor deşeuri periculoase ca de exemplu: - deşeuri de lac din industria mobilei - deşeuri din industria bunurilor din poliester armat cu fibră de sticlă - chimicale şi vopsele expirate - deşeuri de ambalaje care au conŃinut de lacuri şi alte substanŃe periculoase

Toate aceste deşeuri periculoase se dirijează spre firma PRO AIR CLEAN Timişoara, care practică tarife foarte mari.

În ultima perioadă fabricile de ciment şi-au manifestat interesul faŃă pentru utilizarea materială şi energetică a acestor deşeuri.

Deşeurile periculoase rezultate din exploatările petroliere aparŃinând SNP Petrom Sucursala Suplacul de Barcău-secŃia 5, de pe teritoriul judeŃului Sălaj, sunt dirijate pentru eliminare în instalaŃii aflate în judeŃul Bihor.

łunderul uleios de la SC Silcotub SA Zalău este depozitat în depozitul de deşeuri periculoase, aparŃinând societăŃii, în perioadele când acest tip de deşeu nu este preluat de siderurgie( CS GalaŃi ).

În judeŃul Sălaj există un stoc de pesticide expirate de cca.30,7 tone, care au fost inventariate de DirecŃia Fitosanitară Sălaj, în colaborare cu Inspectoratul JudeŃean de PoliŃie. Transportul şi distrugerea acestora necesită măsuri speciale şi cheltuieli mari.

Deşeurile medicale periculoase sunt: deşeurile infecŃioase, medicamente expirate, chimicale, citostatice şi citotoxice, deşeurile de amalgam de la tratamentele stomatologice, deşeurile similare din unităŃile veterinare. Potrivit datelor furnizate de DirecŃia de Sănătate Publică Sălaj cantitatea totală de deşeuri medicale periculoase produsă în 2004 a fost de 15,966 tone.

Deşeurile spitaliceşti rezultă din activităŃi medicale şi cuprind deşeurile nepericuloase asimilabile celor menajere şi deşeurile periculoase. Deşeurile nepericuloase sunt gestionate similar cu deşeurile menajere. În judeŃ, producătorii acestor deşeuri sunt în localităŃile urbane, precum şi în Ileanda şi Crasna. Majoritatea acestor deşeuri periculoase se incinerează la Spitalul orăşenesc Şimleu. Incineratorul din Şimleu Silvaniei nu este ecologic. Nu este rezolvată problema deşeurilor solide rezultate după incinerare. Cantitatea de deşeuri medicale incinerate în anul 2004 a fost de 15,966 tone.


89

Caracteristicile incineratorului de deşeuri medicale:

Tipul de incinerator

Temp. de incinerare

[°C]

Cu/fără recuperare de

energie

Tipuri de deşeuri

incinerate

Capacitate [tone/zi sau

tone/ora]

Cantitate de cenuşa

rezultată [tone/zi]

Incinerator judeŃean pentru

deşeuri spitaliceşti

800—900 fără

recuperare de energie

180102 180103

0,510 t/zi 0,085 t/oră 0,070 t/zi

Pentru anumite tipuri de deşeuri industriale au fost înfiinŃate depozite proprii de deşeuri aflate în administrarea societăŃilor comerciale. Aceste depozite sunt reglementate în acelaşi timp cu societăŃile în cauză şi se stabilesc programe pentru conformare.

Societatea comercială Silcotub a realizat un depozit de Ńunder uleios pentru situaŃiile în care nu îşi găseşte beneficiar pentru valorificarea acestui deşeu în siderurgie. Depozitul este impermeabilizat, executat din beton, iar pânza freatică este monitorizată prin foraj de observaŃie.

Localizarea depozit CRIŞENI Denumire depozit Depozit şlam Ńunder uleios SuprafaŃa depozit 0,580 Ha Deşeuri depozitate 120118*

Potrivit Legii nr.360/2003 privind regimul substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase (art. 14 lit.c) Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor are obligaŃia depozitării, deŃinerii şi difuzării informaŃiilor specifice referitoare la substanŃele care epuizează stratul de ozon precum şi controlul şi supravegherea modului de aplicare a legislaŃiei interne specifice acestui domeniu.

Preocupările pentru asigurarea protecŃiei juridice a atmosferei au debutat cu adoptarea, în anul 1976, a primului plan mondial de cercetare privind stratul de ozon ale cărui rezultate au stat la baza reglementărilor internaŃionale ulterioare. În anul 1985 a fost adoptată la Viena ConvenŃia Cadru pentru protecŃia stratului de ozon care ulterior a fost completată prin protocoale şi amendamente. Protocolul de la Montreal privind substanŃele care epuizează stratul de ozon prin care s-a convenit limitarea utilizării substanŃelor care au ca efect distrugerea stratului de ozon; Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în anul 1990, care scurtează termenul de reducere a producŃiei şi a consumului de gaze şi alte substanŃe care distrug stratul de ozon; Amendamentul din 1992 convenit şi adoptat la Copenhaga care stabileşte termene ferme de interzicere a utilizării acestor substanŃe dăunătoare.

Din studiile efectuate până în prezent, substanŃele care au capacitatea de a modifica proprietăŃile stratului de ozon sunt : monoxidul şi bioxidul de carbon, metanul şi alte hidrocarburi, protoxidul şi oxizii de azot, cloro-florocarbonii (CFC). Acestea provin în special din instalaŃiile şi centralele termoelectrice care ard combustibil ca păcură şi cărbune, incineratoarele pentru reziduurile solide, motoarele autovehiculelor, echipamentele frigotehnice, spray-urile pe bază de freoni, industriile ce utilizează spume, aditivi sau alte materiale pe bază de CFC.

Pericolul destrămării stratului de ozon este doar unul din aspectele problemei, oamenii de ştiinŃă leagă acest fenomen de altul previzibil – efectul de seră şi de evoluŃiile climei în general.

Diminuarea stratului de ozon în emisfera sudică a ajuns în anul 1998 la cote nemaiîntâlnite, regiunea arctică a fost grav afectată de reducerea stratului de ozon. Stratul de ozon se constituie ca un filtru care absoarbe o parte din radiaŃiile UV-B emise de soare care sunt nocive vieŃii pe pământ. RadiaŃiile UV-B, crescute ca urmare a diminuării stratului de ozon, reprezintă o ameninŃare serioasă pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Dintre efectele pe care aceste radiaŃii le produc asupra omului putem aminti arsurile solare şi cancerul pielii, se presupune că mai produce şi cataractă precum şi o slăbire a sistemului imunitar. S-au constatat de asemenea efecte de fotodegradare biologice asupra culturilor, pădurilor şi altor ecosisteme terestre şi asupra lanŃului trofic acvatic şi pescuitului, ca şi asupra posibilei inhibiŃii a capacităŃii de producere a oxigenului de către fitoplanctonul marin. Este prin urmare necesar să se ia măsuri suplimentare în scopul protejării sănătăŃii oamenilor şi a mediului împotriva efectelor negative ale emisiilor de substanŃe care distrug stratul de ozon.


90

Hotărârea de Guvern nr.58/2004 aprobă Programul naŃional de eliminare treptată a substanŃelor care epuizează stratul de ozon, care are ca scop actualizarea pe termen scurt a unei strategii de eliminare eşalonate şi fezabile a ODS - urilor rămase în utilizare în România, aplicabilă în perioada 2003-2005.

InformaŃiile prezentate în această lucrare provin din baza de date proprie a AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Sălaj, precum şi din alte surse de date reprezentative ale unor instituŃii care au ca obiect de activitate protejarea unor factori de mediu.

Nu trebuie să ne facem iluzia că poluarea, denaturarea mediului vor dispărea complet, dar putem lupta pentru reducerea lor considerabilă bazată pe cercetare fundamentală.

Probleme de mediu în judeŃul Sălaj În baza calităŃii mediului şi a surselor de poluare existente, prin aplicarea metodologiei de evaluare şi

ierarhizare, s-a obŃinut următoarea listă ierarhizată de probleme/ aspecte de mediu: � Calitatea şi cantitatea apei potabile

• InsuficienŃa resurselor de apă utilizată în scopul potabilizării • Utilizarea nedurabilă a resurselor de apă potabilă care asigură cerinŃa sistemelor centralizate de

alimentare cu apă potabilă • Accesul limitat al populaŃiei în unele zone urbane, la sistemele de alimentare cu apă centralizată • Accesul limitat al populaŃiei rurale la sistemele de alimentare cu apă centralizată • Calitatea necorespunzătoare a apei potabile asigurate de sistemele centralizate în mediul urban • Calitatea necorespunzătoare a apei potabile din surse individuale în mediul rural • Eutrofizarea lacului VârşolŃ

� Poluarea apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane • Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor, fără epurare, a apelor uzate orăşeneşti din

sistemele de canalizare ale municipiului Zalău şi oraşelor Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei • Poluarea apelor de suprafaŃă datorată accesului limitat la serviciul public de canalizare menajeră în

mediul urban, pentru locuitorii din municipiul Zalău şi oraşele Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei

• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de ape uzate insuficient epurate din staŃiile de epurare orăşeneşti: Zalău, Jibou, Şimleul Silvaniei şi Cehu Silvaniei

• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor necontrolate de ape menajere uzate la nivelul tuturor localităŃilor din mediul rural

• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de ape industriale uzate, insuficient epurate sau preepurate necorespunzător

• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de substanŃe periculoase (benz-b-fluorantren + benz-k-fluorantren) provenite de la SC SILCOTUB SA

• Poluarea apelor de suprafaŃă datorată evacuărilor de substanŃe periculoase (naftalina, antracen, benz-a-piren, benz-b-fluorantren + benz-k-fluorantren) provenite de la SC Samtex SA Jibou

• Risc ridicat de poluare a apelor de suprafaŃă şi subterane cu nitraŃi proveniŃi din activităŃile de creştere a animalelor şi administrare a îngrăşămintelor azotoase

� Poluarea atmosferei • Poluarea atmosferei în municipiul Zalău generată de instalaŃii mari de ardere (SC Uzina Electrică

Zalău) • Poluarea atmosferei în localităŃile Prodăneşti şi Cuciulat datorită activităŃilor de extracŃie a calcarului

(SC Cominex Nemetalifere Cluj) • Poluarea atmosferei localităŃii Crişeni, datorată depozitului neecologic de deşeuri menajere • Poluarea atmosferei generată de traficul rutier din municipiul Zalău • Poluarea atmosferei municipiului Zalău generată de activităŃile de producŃie şi prelucrare a metalelor

(SC Rominserv-Valves Zalău) • Poluarea atmosferei oraşului Şimleul Silvaniei datorită activităŃii de incinerare a deşeurilor spitaliceşti


91

• Poluarea atmosferei generată de încălzirea proprie a locuinŃelor din oraşul Cehu Silvaniei şi localităŃilor rurale

• Poluarea atmosferei datorată activităŃilor de extracŃie a ŃiŃeiului la Schela Suplacu de Barcău • Poluarea atmosferei localităŃii Cehu Silvaniei, datorată depozitului neecologic de deşeuri menajere • Poluarea atmosferei în special cu compuşi organici volatili proveniŃi di utilizarea substanŃelor organice

în industrie (SC West CO Zalău, SC Fibrex Crasna, SC Alufil Şimleu, SC Silcotub SA, SC Elite Bobota)

• Poluarea atmosferei oraşului Şimleul Silvaniei generată de centrale termice de cartier • Poluarea atmosferei cu compuşi organici volatili proveniŃi din activitatea de transport, depozitare şi

distribuŃie a benzinei • Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite din procese de ardere din industria mineralelor (SC

Cemacon SA, SC DP Sălaj) • Poluarea atmosferei datorită activităŃii de creştere intensivă a păsărilor (SC Flavoia SRL Oradea, SC

Oncos SA Cluj) � Gestionarea deşeurilor

• Riscuri pentru sănătatea populaŃiei, calitatea vieŃii şi pentru factorii de mediu în localităŃile: Zalău, Jibou, Şimleul Silvaniei şi Cehu Silvaniei, generate de activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor

• Poluarea mediului datorată gestionării deşeurilor menajere generate în mediul rural • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor spitaliceşti • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de ambalaje • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor de pesticide stocate • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria lemnului • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria energetică • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor veterinare • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a uleiului uzat şi a materialelor contaminate

cu ulei • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a anvelopelor uzate • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a bateriilor şi acumulatorilor uzaŃi • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria metalurgică

feroasă (SC Rominserv Valves; Silcotub) • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din zootehnie(SC Oncos, SC

Flavoia) • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din prelucrarea cauciucului (SC

Silvania-Michelin) • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din industria metalurgică

neferoasă (SC Cuprom SA) • Poluarea mediului datorată gestionării necorespunzătoare a deşeurilor din construcŃii şi demolări

� Poluarea şi degradarea solului • Poluarea solului şi a apei subterane datorată gestiunii necorespunzătoare a dejecŃiilor animaliere în

gospodăriile individuale • Deteriorarea solului datorită extracŃiei de cărbune • Poluarea solului şi a apelor subterane datorită activităŃilor de extracŃie a ŃiŃeiului în zona comunei

Marca • Deteriorarea mediului datorită extracŃiei de minerale utile(calcar, argilă, agregate minerale) (SC

Cominex, SC Cemacon, SC Somin) • Riscul poluării solului asociat utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor pe terenurile agricole • Degradarea solului prin supraexploatare şi utilizare de tehnologii neadecvate


92

� Dezastre naturale • InsuficienŃa lucrărilor de apărare împotriva inundaŃiilor • Terenuri degradate datorită fenomenelor naturale(exces de umiditate, alunecări de teren, eroziuni) • Instabilitatea terenurilor în zona carierei Cemacon- cartier Ortelec

� Urbanizarea mediului • Diminuarea, degradarea şi lipsa spaŃiilor verzi şi de agrement / joacă în zonele urbane şi periurbane • InsuficienŃa implementării conceptelor de dezvoltare şi reabilitare urbanistică, în abordare durabilă • VibraŃii şi zgomot generate în special de traficul greu • Nivelul calitativ scăzut al construcŃiilor, în mediul urban

� Reducerea suprafeŃelor împădurite şi degradarea pădurilor • Supraexploatarea fondului forestier • Supraexploatarea resurselor naturale din flora şi fauna sălbatică

� Starea ariilor naturale protejate • Lipsa infrastructurii necesare pentru promovarea în circuit turistic şi educaŃional a ariilor protejate

Managementul deficitar al ariilor protejate şi resurselor naturale • Cercetarea ştiinŃifică insuficientă referitoare la identificarea ariilor de interes şi biodiversitate specifice

judeŃului Sălaj � Starea de sănătate a populaŃiei

• Evaluarea insuficientă a stării de sănătate a populaŃiei în legătură cu calitatea apei potabile din mediul rural şi urban

• Evaluarea insuficientă a stării de sănătate în raport cu starea de nutriŃie a populaŃiei • Evaluarea insuficientă a stării de sănătate influenŃate de mediul de muncă • Evaluarea insuficientă a stării de sănătate a populaŃiei în legătură cu fenomenele de poluare a aerului

care pot determina nivelul ridicat al morbidităŃii aparatului respirator, circulator şi a bolilor de piele � EducaŃia ecologică

• EducaŃia ecologică insuficientă în instituŃiile de învăŃământ • Lipsa cunoştinŃelor despre mediu; drepturi, obligaŃii şi responsabilităŃi ale cetăŃenilor • Neimplicarea societăŃii civile în problemele de mediu ale comunităŃii precum şi lipsa ONG-urilor active

în domeniul protecŃiei mediului • EducaŃie ecologică insuficientă a publicului, realizată de unele instituŃii publice • Efort insuficient din partea mass-mediei locale pentru protecŃia mediului

� Capacitatea instituŃională redusă în domeniul mediului • Capacitatea instituŃională insuficientă(resurse financiare, umane şi materiale) a administraŃiei publice,

agenŃilor economici cu atribuŃii, răspunderi şi obligaŃii în domeniul protecŃiei mediului • Dezvoltarea insuficientă a reŃelei de supraveghere şi urmărire a stării mediului din judeŃul Sălaj • Capacitatea instituŃională insuficientă(resurse financiare, umane şi materiale) a instituŃiilor publice cu

atribuŃii în coordonarea şi controlul activităŃii de protecŃie a mediului • Comunicare/cooperare deficitară între partenerii implicaŃi în conservarea şi îmbunătăŃirea stării

mediului � Turism şi recreere

• Degradarea avansată a infrastructurii sau lipsa infrastructurii în zonele cu potenŃial turistic • Lipsa turismului ecologic la nivelul judeŃului Sălaj • Managementul deficitar în turism la nivelul judeŃului Sălaj

� EvidenŃa cadastrală deficitară • EvidenŃă cadastrală deficitară la nivelul judeŃului Sălaj.


93

VI. RESURSE UMANE

VI.1. PopulaŃia VI.1.1. EvoluŃii

Pe teritoriul judetului Sălaj se înregistrau în 2002, 248.015 locuitori reprezentând 9,05% din populaŃia Regiunii. Densitatea medie a populaŃiei era de 64,2 locuitori/kmp faŃă de 69 locuitori/kmp în 1992 şi faŃă de 90,9 locuitori la nivel naŃional. Comparativ cu celelalte judeŃe componente ale Regiunii, Sălajul prezintă o distribuŃie normală, echilibrată şi relativ omogenă a populaŃiei pe întreg teritoriul.

Scăderea în densitate se corelează natural cu situaŃia înregistrată în ultimul recensământ. Astfel, populaŃia totală a judeŃului este în scădere cu 7% între cele două recensăminte, (1992 – 2002) scăderea fiind mai puternică decat cea constatată la nivel regional (5,8%).

Analizând tendinŃele demografice pe medii de habitat, se constată o diferenŃă sensibilă între urban şi rural şi anume: 8,1% în mediul urban în comparaŃie cu mediul rural unde sporul negativ este de 6,3%.

PopulaŃia stabilă la recensământul din martie 2002 persoane

An JudeŃul Salaj Mediul urban Mediul rural

1992 266.797 106.989 159.808 2002 248.015 98.307 149.708

EvoluŃie - 7,03% - 8,1% - 6,3% (Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj)

Cauzele acestei tendinŃe de încetinire demografică sunt legate atât de factorii intrinseci mişcării naturale

a populaŃiei cât şi de fluxurile de mobilitate formate în noul cadru economic, social şi legislativ: migraŃia în exterior pentru muncă, concentrarea spre aglomerările urbane învecinate, cu atractivitate mai mare pe piaŃa muncii şi nu în ultimul rând întregul context social-economic al tranziŃiei.

VI.1.2. Factori care influenŃează mişcarea naturală a populaŃiei

Rata de natalitate a scăzut în judeŃul Sălaj începând cu anul 1997 de la 11,4‰ la 10,3‰ în 2003 şi este în continuă scădere, fiind totuşi mai mare decât rata la nivel regional (9,8‰). Această perioadă înregistrează cei mai scăzuŃi indicatori de natalitate şi fertilitate din istoria modernă a României, fenomen demografic de mare gravitate şi cu impact socioeconomic major pe termen mediu şi lung.

Creşterea nivelului educaŃiei sanitare, contraceptive, a costului îngrijirii şi creşterii unui copil (în special în mediul urban), precum şi numărul mare de divorŃuri sunt printre cauzele unei rate mici a natalităŃii.

11.410.5

11.5

10.59.1

10.411.4

10.5 10.59.8

10.89.7

10.39.8

0

2

4

6

8

10

12

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Rata natalităŃii 1997-2003

Sălaj

România

(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Sănătate Publică Sălaj)


94

Fertilitatea feminină per total este în scădere de la 47,1 născuŃi-vii la 1000 locuitori în anul 1997 la

42,4 născuŃi-vii la 1000 locuitori în 2003, cu o deplasare a indicatorului către grupele superioare de vârstă, cauzele acestei schimbări fiind în cea mai mare parte de ordin economic şi social (creştere a vârstei la căsătorie, posibilitatea de a controla numărul şi frecvenŃa naşterilor etc.).

Rata mortalităŃii generale a scăzut în 2003 la 12,2‰ de la 14,6‰ cât era în 1997, fiind sensibil mai mică decât rata mortalităŃii pe regiune (12,6‰), dar totuşi mai ridicată fata de rata pe tara (11,3‰). În judeŃul Sălaj, modelele de morbiditate şi mortalitate au suferit modificări importante în ultimele decenii, în sensul creşterii prevalenŃei bolilor cronice şi a mortalităŃii prin aceste cauze, în contextul creşterii ponderii populaŃiei vârstnice, asociată cu acŃiunea multiplă a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali şi cu influenŃa condiŃiilor socio-economice şi de asistenŃă medicală. Astfel, rata mortalităŃii generale este superioară în mediul rural (11,3‰) faŃă de mediul urban (10,1‰), în special datorită lipsei serviciilor medicale adecvate, dar şi pentru că în mediul rural este preponderentă populaŃia de vârstă medie şi înaintată.

14.613.8 13.6

13.2 13 12.812.112.2 12.9 12.3 12.512.5 12.2 12.4

0

5

10

15

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Rata mortalităŃii generale 1997-2003

Sălaj

Regiunea N-V


Rata de mortalitate infantilă a avut evoluŃii pozitive, scăzând numărul deceselor sub 1 an de la 16,4‰

în 1997 la 14,7‰ în 2003, pe fondul îmbunătăŃirii condiŃiilor din sistemul sanitar din judeŃul Sălaj. Sporul natural la 1000 locuitori: -3,4 ‰ - se menŃine în continuare la valori negative şi sub media

Ńării:

-3.5

-1.9

-2.5

-1.5

-2.3

-1.4 -1.4

-0.9

-3.3

-1.8

-3.2

-2.7

-3.4

-2.5

-3.5

-3

-2.5

-2

-1.5

-1

-0.5

0

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sălaj

România


Efectul sporului natural negativ îl reprezintă schimbarea ponderilor între diferite grupe de vârstă şi

totodată un fenomen general de îmbătrânire a populaŃiei judeŃului. Ponderea populaŃiei de vârstă medie a crescut în dauna populaŃiei tinere, acest lucru fiind o ameninŃare pentru viitoarea populaŃie activă.


95

Structura populaŃiei judeŃului Sălaj pe grupe de vârstă în 2002

21.2%

19.8%

19.4%

18.6%

18.0%

59.7%

60.4%

60.7%

61.2%

61.9%

19.1%

19.8%

19.9%

20.2%

20.1%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

1995

2000

2001

2002

2003

0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Statistică Sălaj)

Sold negativ al migraŃiei externe Chiar dacă fluxurile migratorii sunt dificil de cuantificat, judeŃul se confruntă cu un fenomen care ia

amploare - cel al plecării cu contracte de muncă în străinătate. De aceea, ponderea populaŃiei masculine în total populaŃie este mai scăzută, şi ca urmare a acestui fenomen de migrare a forŃei de muncă calificate.

Principalele destinaŃii sunt cele din spaŃiul Uniunii Europene, pe fondul eliminării restricŃiilor de deplasare în spaŃiul european. DestinaŃiile sunt în special Ńări ca Spania, Italia, FranŃa şi Ungaria, existând deja chiar o anumită „specializare” geografică a muncitorilor în funcŃie de localitatea de provenienŃă. Ei prestează munci sezoniere în sectorul agricol, în domeniul hotelier sau în sectorul construcŃiilor, cum ar fi calificările tradiŃionale: zidar, tâmplar, faianŃor, zugrav.

SperanŃa de viaŃă Pe fondul îmbunătăŃirii nivelului de trai a crescut şi speranŃa de viaŃă în judeŃ, ajungând la 70,05 ani pe

ambele sexe în 2000/2002. Această valoare este aproximativ egală cu speranŃa de viaŃă regională (70,2 ani), dar sub speranŃa de viaŃă naŃională (71,18 ani).

SperanŃa de viaŃă pe judeŃ între anii 1995-2003, pe sexe

62

64

66

68

70

72

74

1995-1997 1998-2000 1999-2001 2000-2002 2001-2003

Total

Masculin

Feminin



96

Studiind durata medie a vieŃii în judeŃ pe sexe în perioada 1995-2003 se constată că aceasta este inferioară mediei regionale, crescând însă de la 67,7 ani în 1995-1997 la 70,08 ani în 2001-2003. Între sexe speranŃa de viaŃă este diferită: doar 66,44 ani pentru bărbaŃi şi de 73,95 ani pentru femei.

Regiunea se plasează pe ultimul loc la nivel naŃional din punct de vedere al speranŃei de viaŃă având valori net inferioare mediei europene: 70,20 ani comparativ cu 81,6 ani în UE (Eurostat „First results of the demographic data collection for 2002 in Europe” - Statistics in Focus Theme 3 – 20/2003), cu menŃiunea că ritmul de creştere al speranŃei de viaŃă în România este nesatifăcător.

VI.1.3. Caracterul multicultural al judeŃului Sălaj

MinorităŃile etnice reprezintă circa 28,7% din populaŃia judeŃului Sălaj. Cea mai numeroasă minoritate este cea maghiară, 57.167 locuitori, reprezentând, conform datelor ultimului recensământ (2002), 23,04% din populaŃia judeŃului, cele mai compacte comunităŃi aflându-se în localităŃile: Zalău (11.016 persoane), Sărmăşag (5.168 persoane) şi Crasna (4.066 persoane).

PopulaŃia rromă număra la recensământul din 2002, 12.544 persoane (respectiv 5,05% din populaŃie), reprezentând minoritatea etnică cu cea mai accentuată dinamică pozitivă după 1990. Cele mai compacte comunităŃi de populaŃie rromă se găsesc în localităŃile: Şimleul Silvaniei (1425 persoane), Jibou (603 persoane) şi Bobota (537 persoane). Minoritatea rromă din judeŃul Sălaj este reprezentată prin numeroase organizaŃii şi fundaŃii care militează pentru:

- îmbunătăŃirea sistemului educaŃional – accesul la educaŃie a copiilor de etnie rromă - eliminarea disparităŃilor dintre rromi şi restul populaŃiei (infrastructură, crearea de locuri de

muncă etc.) - eliminarea stereotipurilor atribuite populaŃiei de etnie rromă - îmbunătăŃirea educaŃiei sanitare

O altă minoritate etnică semnificativă a judeŃului Sălaj o reprezintă slovacii, în număr de 1.366 persoane (0,5% din populaŃia judeŃului), cea mai compactă comunitate fiind în localitatea Plopiş (901 persoane).

Peisajul etnic multicultural se caracterizează prin relaŃii de respect reciproc şi bună convieŃuire, reprezentând unul dintre avantajele competitive ale judeŃului atât în sensul atragerii de investiŃii străine, cât şi al comunicării şi relaŃiilor parteneriale cu spaŃiul european. Creuzetul multietnic oferă oportunitatea transferului de tradiŃii, cultură, practici de muncă şi valori, într-un profil civic tot mai aproape de cel european.

VI.2. Nivelul de educaŃie Asumarea de către Guvernul României a obligaŃiilor şi obiectivelor strategice pentru sistemele

educaŃionale şi de formare profesională, stabilite de Comisia Europeană în anul 2002, în cadrul Consiliului European de la Barcelona, precum şi deciziile adoptate la nivel european în cadrul „procesului Bologna” au determinat accelerarea procesului de reformă a sistemului educaŃional românesc şi totodată restructurarea acestuia. În consecinŃă, modificările aduse Legii ÎnvăŃământului nr. 84/1995 în anii 2003 şi 2004 şi legislaŃia adoptată în anii 2004 şi 2005 în domeniul învăŃământului superior au condus în principal la următoarele modificări de structură: extinderea duratei învăŃământului obligatoriu de la 8 la 10 clase şi reorganizarea studiilor universitare în trei cicluri. În prezent, sistemul de educaŃie şi formare iniŃială, este structurat pe următoarele niveluri: învăŃământ preşcolar, învăŃământul obligatoriu, învăŃământul secundar superior, învăŃământ post-secundar, învăŃământul superior, învăŃământ postuniversitar.

Nivele de învăŃământ

Nivelul de învăŃământ Total unităŃi Efective elevi

Cadre didactice

Preşcolar 30 de grădiniŃe şi 205 secŃii 9.728 553 Primar şi gimnazial 105 şcoli şi 152 de secŃii 24.163 2.099


97

Nivelul de învăŃământ Total unităŃi Efective elevi

Cadre didactice

Liceal – zi, seral, frecvenŃă redusă

19 9.732 658

ÎnvăŃământul de arte şi meserii, de ucenici, postliceal şi tehnic de maiştri

3 unităŃi 2 şcoli de arte şi meserii 1 şcoală postliceală cu o secŃie

de şcoală de maiştri

3141 2.963 178 133

ÎnvăŃământ special 3 unităŃi 174 43 Superior - public Colegii Universitare aparŃinând:

- UniversităŃii “Babeş-Bolyai”şi - UniversităŃii Tehnice Cluj -

Napoca

253

Alte unităŃi de învăŃământ: - o filială a UniversităŃii de Vest “Vasile Goldiş” Arad (privat) - o filială a UniversităŃii “Spiru Haret” Bucureşti – învăŃământ la distanŃă (privat) - un club sportiv şcolar - 4 palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor

(Sursa: Inspectoratul Şcolar JudeŃean Sălaj)

VI.2.1. ÎnvăŃământul primar şi gimnazial PopulaŃia şcolară din judeŃul Sălaj în învăŃământul primar şi gimnazial a fost în anul şcolar 2004/2005

de 24 163 persoane (Inspectoratul Şcolar al JudeŃului Sălaj). Se constată o scădere a populaŃiei şcolare în 2004, cu aproape 9,39% faŃă de anul şcolar 2002/2003. Numărul de elevi din învăŃământul liceal a înregistrat însă o creştere sensibilă , în perioada 2002 – 2004, cu 3,47%.

Astfel, media pe judeŃ era, la nivelul anului 2004 de 98 elevi la 1000 locuitori, valoare relativ normală comparativ cu celelalte judeŃe componente ale Regiunii Nord - Vest.

VI.2.2. ÎnvãŃãmântul liceal este organizat pe trei filiere: general/teoretic, tehnologic (rută tehnologică) şi vocaŃional.

ÎnvăŃământul liceal din judeŃul Sălaj pregăteşte absolvenŃi cu următoarele profile şi specializări: - licee cu profil teoretic

- 24 secŃii (4.992 elevi); - licee cu profil tehnologic

- 11 secŃii cu profil tehnic (2.330 elevi); - 2 secŃii cu profil silvic (49 elevi); - 9 secŃii cu profil economic (1447 elevi); - 1 secŃie cu profil administrativ (167 elevi); - 1 secŃie cu profil veterinar (61 elevi);

- licee cu profil vocaŃional - o secŃie cu profil de muzică (43 elevi); - liceul pedagogic, cu o secŃie (166 elevi); - un liceu cu profil de arte plastice, fără secŃii (99 elevi); - un liceu cu profil de educaŃie fizică şi sport, fără secŃii (99 elevi) - 2 licee cu profil teologic, fără secŃii (279 elevi).

La începutul anului şcolar 2004/2005 au fost înscrişi 9.732 elevi, cu 33 elevi mai mult faŃă de anul şcolar precedent (în medie pe judeŃ revin 39,3 elevi la1000 locuitori), din care 9.015 (92,6%) elevi în învăŃământul de zi; 191 (2,0%) elevi la seral şi 526 elevi în învăŃământul cu frecvenŃă redusă (5,4%).


98

VI.2.3. Formele de învãŃãmânt seral şi cu frecvenŃã redusã sunt cuprinse în cadrul programelor „A doua şansă”, care, neavând restricŃii cu privire la vârsta cursanŃilor, permit celor care nu şi-au finalizat studiile să le poată continua. De asemenea, mai există programe care se adresează grupurilor care sunt în risc de marginalizare socială, aşa cum este cazul persoanelor aparŃinând etniei rome pentru care Ministerul EducaŃiei şi Cercetării derulează diferite programe.

VI.2.4. ÎnvãŃãmântul profesional şi tehnic (TVET) pregăteşte pentru piaŃa muncii un număr de 3141

elevi cu specializări în: electronică şi automatizări, mecanică, electromecanică, prelucrarea lemnului, textile-pielărie, agricultură, construcŃii, alimentaŃie publică şi turism, estetică şi igiena corpului uman.

VI.2.5. Resurse umane din sistemul educaŃional La nivelul anului 2004, datele arată că resursele umane care lucrează în sistemul de educaŃie

reprezintă 5,31% din totalul populaŃiei ocupate din judeŃul Sălaj. Cadrele didactice au o pondere de 74,8% din totalul personalului din sistemul de educaŃie, ponderea cea mai ridicată înregistrându-se în cazul nivelului primar şi gimnazial (60%), iar cea mai scăzută în nivelul învăŃământului profesional şi tehnic (3,81%).

În ceea ce priveşte încadrarea cadrelor didactice, în anul şcolar 2004-2005, existau la nivel de judeŃ un număr de 3760 posturi (personal didactic de predare) dintre care doar 217,5 erau ocupate de persoane necalificate. Totuşi, diferenŃele pe medii rămân semnificative: din cele 217,5 posturi ocupate de personal necalificat, 186 se găseau în mediul rural.

În contextul realizării unui nou management, specific reformei, managementul calităŃii - în care autonomia şi responsabilitatea tind să devină componente funcŃionale ale procesului de învăŃământ, s-a pus un mare accent pe reconsiderarea rolului/funcŃiilor inspecŃiei şcolare. InspecŃia şcolară, cea mai importantă formă de control, de evaluare şi consiliere, este asigurată de Inspectoratul Şcolar JudeŃean, prin personalul de specialitate.

VI.2.6. Indicatori privind accesul şi participarea la educaŃie Rata de cuprindere în învăŃământ era în 2002 de 60,2%, valoare apropiată de celelalte judeŃe ale

regiunii (ex. Maramureş – 60,9%, Satu Mare – 56,1%), dar mai mică decât valoarea pe Ńară care se situa în jurul valorii de aproximativ 70,2%.

Rata de cuprindere în învãŃãmântul obligatoriu, în perioada 2003-2004, în care acŃionează noile prevederi ale Legii învăŃământului privind prelungirea duratei învăŃământului obligatoriu la 10 ani, înregistrează valori de peste 98%. Aceste valori sunt însă supradimensionate, dată fiind acŃiunea unei alte prevederi a Legii învăŃământului referitoare la coborârea vârstei debutului şcolar de la 7 la 6 ani, fapt ce a determinat intrarea în clasa I, în anul şcolar 2003/2004, atât a copiilor în vârstă de 7 ani, cât şi a unei anumite proporŃii dintre copiii de 6 ani. În învăŃământul liceal şi profesional, rata de cuprindere înregistrează o tendinŃă descendentă: de la 71,6% în 2002 la 59,4% în 2004. Una din cauzele acestei scăderi este accesul mai dificil la unităŃile de învăŃământ liceal a populaŃiei din mediul rural.

Analizând rata abandonului şcolar pe nivele şi medii observăm că, în timp ce la nivelul învăŃământului primar şi gimnazial valorile acesteia sunt aproximativ egale pentru mediul urban (învăŃământ primar – 0,96%, învăŃământ gimnazial – 0.90%) şi cel rural (învăŃământ primar – 0,98%, învăŃământ gimnazial – 0.88%), în cazul învăŃământului liceal se înregistrează o valoare de 2 ori mai mare în mediul rural (0,66%), comparativ cu mediul urban (0,30%). Studiile efectuate indică faptul că, în cazul copiilor care trăiesc în gospodării sărace există de 2,3 ori mai multe şanse de a abandona şcoala, comparativ cu copiii care trăiesc în gospodării care nu sunt sărace, acest raport crescând până la 3,1 în cazul celor care trăiesc în gospodării sărace sever.

VI.2.7. Evaluările naŃionale – indicatori ai calităŃii În anul 2004, examenele naŃionale din învăŃământul preuniversitar au fost: testele naŃionale

desfăşurate, conform legii, într-o singură sesiune (iunie-iulie) şi examenul de bacalaureat, desfăşurat în două sesiuni (sesiunea iunie-iulie şi sesiunea august-septembrie).

Procentul de promovabilitate la testele naŃionale – sesiunea iunie-iulie 2005 a fost de 73,52%, mai mare decât procentul pe Ńară (70.41%). Anul 2004 a fost primul an în care testele naŃionale au înlocuit examenul


99

naŃional de capacitate, conform prevederilor Legii învăŃământului. Comparativ cu rezultatele obŃinute în anii anteriori la capacitate, rezultatele din anul 2004 la testele naŃionale se înscriu într-o tendinŃă de stabilitate, cu mici variaŃii nesemnificative statistic. Procentul de promovabilitate a fost şi în cazul examenului de bacalaureat destul de ridicat:

- 88,89% - sesiunea iunie-iulie 2005; - 95,33 % - sesiunea septembrie 2005.

VI.2.8. Gradul de promovare, luat ca un alt indicator al nivelului de educaŃie, nu diferă substanŃial în

funcŃie de nivelul de învăŃământ. Astfel în învăŃământul primar şi gimnazial în anul şcolar 2004/2005, gradul de promovare a fost de 96,4% - învăŃământul primar şi 97,3% - învăŃământul gimnazial. La sfârşitul anului şcolar 2004-2005 în învăŃământul liceal au promovat 9467 elevi (98,8%). Gradul de promovare a fost de 98,9% în învăŃământul de zi, 98,7% în învăŃământul seral şi 97,3% în învăŃământul cu frecvenŃă redusă.

VI.2.9. ÎnvăŃământul în limba minorităŃilor naŃionale În general repartiŃia învăŃământului în limba maternă reflectă compoziŃia etnică a fiecărui judeŃ. MinorităŃile au acces la învăŃământ în limba maternă şi în judeŃul Sălaj. Infrastructura şcolară cuprinde:

- şcoli maghiare (16 unităŃi) şi slovace (4 unităŃi) - şcoli cu secŃii maghiare (97 unităŃi), germane (2 unităŃi), slovace (1 unitate).

O situaŃie specială se înregistrează în cazul populaŃiei de rromi: deşi conform datelor ultimului recensământ această etnie are o pondere de 5,05% in ansamblul populatiei, în judeŃul Sălaj nu există clase în limba rromani sau şcoli ale acestei minorităŃi.

VI.2.10. Corelarea ofertei sistemului educaŃional şi de formare profesională cu nevoile de pe piaŃa muncii

Preocupările privind calitatea învăŃământului şi prevederile noului cadru legislativ constituie premise pentru asigurarea unei corelări corespunzătoare între obiectivele educaŃionale şi nevoile de dezvoltare economică şi socială specifice unei economii bazate pe cunoaştere.

Astfel, analizând datele prezentate, se poate constata creşterea numărului absolvenŃilor calificaŃi în domeniul servicii, unde în 2004 s-a înregistrat un efectiv de 3.944 elevi, precum şi scăderea celor calificaŃi în agricultură (profil silvic şi veterinar) – 110 elevi în anul 2004 . Cauza creşterii absolvenŃilor calificaŃi în domeniul servicii este reprezentată de investiŃiile, străine şi naŃionale, realizate în acest domeniu, care au generat aşteptări cu privire la sporirea şanselor de ocupare.

Corelarea ofertei educaŃionale cu cererea pieŃei muncii se realizează şi prin modul de fundamentare a cifrei de şcolarizare. În învăŃământul preuniversitar cifra de şcolarizare se realizează potrivit metodologiilor aprobate de MEdC, pe baza nevoilor de dezvoltare economică identificate la nivel judeŃean de către Inspectoratul Şcolar împreună cu partenerii sociali. Din anul şcolar 1998-1999, partenerii sociali participă instituŃionalizat la avizarea ofertei de şcolarizare prezentată pe profiluri de şcolarizare, în cadrul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în ÎnvăŃământul Profesional şi Tehnic.

VI.3. Participarea pe piaŃa forŃei de muncă EvoluŃia resurselor de muncă în judeŃul Sălaj s-a aflat, în ultimul deceniu, sub impactul unor fenomene

demografice şi sociale specifice sindromului economic al tranziŃiei şi reformelor de macrostabilizare economică, precum: accelerarea scăderii natalităŃii (de la 11,4‰ în 1997 la 10,3‰ în 2003) şi menŃinerea mortalităŃii la un nivel ridicat (12,2‰ în 2003), creşterea migraŃiei externe, scăderea calităŃii serviciilor medicale şi de asistenŃă sanitară. Aceste fenomene au contribuit la creşterea ponderii populaŃiei în vârstă de 60 ani şi peste de la 19,1% în 1995 la 20,1% în 2003, precum şi la menŃinerea la un nivel înalt a ratei de dependenŃă demografică, cu deosebire în mediul rural.


100

VI.3.1. Ocuparea populaŃiei pe sectoare ale economiei Structura ocupării este deosebit de sensibilă la variaŃiile creşterii economice. Actuala structură a

ocupării în judeŃul Sălaj şi în România în general, este diferită faŃă de cea a UE-25, fiind rezultatul unui proces de restructurare economică lentă şi a alternanŃei, în cursul perioadei de tranziŃie, a perioadelor de creştere economică pozitivă cu perioade de creştere economică negativă.

În anul 2004, în judeŃul Sălaj activau în industrie şi construcŃii 26,38% din persoanele ocupate, pondere în creştere faŃă de anul 2002 (25,15%). În perioada 2002 - 2004, ponderea populaŃiei ocupate în sectorul agricol s-a redus cu 3,8 puncte procentuale, de la 43,9% în 2002, la 40,1% în 2004.

În servicii, ponderea populaŃiei ocupate a crescut cu 3 puncte procentuale în totalul populaŃiei ocupate - de la 29,4% în 2002 la 32,4% în 2004.

PopulaŃia ocupată civilă cuprinde, potrivit metodologiei balanŃei forŃei de muncă, toate persoanele care au desfăşurat o activitate economico - socială aducătoare de venit, cu excepŃia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora , a salariaŃilor organizaŃiilor politice şi a deŃinuŃilor. La nivelul anului 2004 ponderea populaŃiei ocupate civile în totalul populaŃiei judeŃului Sălaj era de 38,8% faŃă de 38,95% în 2002, observându-se o tendinŃă neglijabilă de scădere a populaŃiei ocupate civile în anul 2004 faŃă de 2002. RepartiŃia pe sectoare ale economiei a populaŃiei ocupate, respectiv gruparea populaŃiei ocupate pe cele trei sectoare: sectorul primar (agricultură, silvicultură, economia vânatului şi pescuitul), sectorul secundar (industria şi construcŃiile) şi sectorul terŃiar (serviciile), este unul din criteriile de analiză a nivelului de dezvoltare economică. Asfel, compararea structurilor sectoriale ale populaŃiei active din judeŃe cu niveluri diferite de dezvoltare economică ne conduce la constatarea că judeŃele mai dezvoltate se caracterizează – în opoziŃie cu judeŃele mai puŃin dezvoltate - printr-o pondere ridicată a populaŃiei ocupate din sectorul terŃiar şi o pondere foarte scăzută în sectorul primar. Din acest punct de vedere, judeŃul Sălaj prezintă o structură defavorabilă, cu o pondere mare şi în creştere a populaŃiei active din sectorul primar şi cu o pondere încă redusă a serviciilor.

VI.3.2. Structura populaŃiei ocupate după statutul profesional Comparând situaŃia populaŃiei ocupate cu situaŃia numărului de salariaŃi pe perioada anilor 2002 - 2004 se observă o diferenŃă absolută, ceea ce înseamnă că în anul 2002 un număr de 54.463 persoane, adică 55,91% din totalul populaŃiei ocupate nu au fost retribuite pentru munca pe care au depus-o, fie că au practicat o agricultură de subzistenŃă, în gospodăriile proprii, fie nu au declarat activitatea pe care au desfăşurat-o. În anul 2004 această diferenŃă era de 52.428 persoane, adică 55,77% nu au fost retribuite din aceleaşi motive. DiferenŃele cele mai semnificative raportând cele 2 structuri de comparaŃie, atât la nivelul anului 2002 şi 2004 sunt înregistrate în domeniul agricultură, industrie, comerŃ, tranzacŃii imobiliare şi alte servicii. În anul 2004, ponderea salariaŃilor bărbaŃi în total populaŃie ocupată de sex masculin era de 43,1%, iar cea a salariaŃilor femei era de 45,4%. Această rată ridicată de includere a femeii pe piaŃa muncii se datorează şi faptului că în Sălaj există anumite specializări funcŃionale care impun femeile ca forŃă de muncă: confecŃii, textile, încălŃăminte, industria alimentară. La nivelul Regiunii Nord-Vest, judeŃul sălaj se distinge prin indicele superior de incluziune a femeilor pe piaŃa muncii.

VI.3.3. Şomajul Şomajul este o stare de dezechilibru pe piaŃa muncii, în cadrul căreia există un excedent de ofertă de

muncă faŃa de cererea de muncă, adică un surplus de populaŃie activă care nu-şi gaseste loc de muncă. În judeŃul Sălaj apariŃia şi accentuarea şomajului are o mulŃime de cauze obiective, dar şi subiective. Dezechilibre de amploare se manifestă pe segmentul de piaŃă al forŃei de muncă tinere, care au drept cauză nu numai lipsa locurilor de muncă, ci şi a unei pregătiri profesionale în concordanŃă cu structura cererii de muncă. Există şi cauze de ordin subiectiv, ce Ńin de comportamentul reŃinut al agenŃilor economici de a angaja tineri, fie din cauza lipsei de experientă, fie că aceştia nu se încadrează suficient în rigorile şi disciplina muncii.

La sfârşitul anului 2003 rata şomajului era de 7,28%, fiind cuprinsă între rata şomajului din Regiunea Nord-Vest care era de 6,7% şi media naŃională 8,4%.


101

Deşi evoluŃia aşteptată pe piaŃa muncii ar fi trebuit să înregistreze o creştere a ratei şomajului şi a numărului de şomeri, agricultura de subzistenŃă înregistrată în special la mijlocul anilor `90, ilustrată de ponderea mare a agriculturii în ocuparea totală - şi migraŃia recentă pentru munca în străinătate au avut până în prezent un efect de protecŃie pe piaŃa muncii împotriva unei creşteri mari a şomajului, lucru care se reflectă în scăderea cu aproximativ 1 procent a ratei şomajului la nivelul anului 2005 (6,24%).

Analizând structura şomajului pe sexe, constatăm valori mai ridicate ale şomajului masculin decât ale şomajului feminin. Rata şomajului pentru bărbaŃi a înregistrat în anul 2005 la nivelul judeŃului o valoare de 7,14%, în scădere comparativ cu anul 2003 când această rată era de 8,52%. Rata şomajului pentru femei a scăzut de asemenea, de la 5,9% cât era în 2003 la 5,2% în 2005 .

Structura şomajului pe sexe 2003-2005

JudeŃul Sălaj Numărul şomerilor înregistraŃi

Rata şomajului (%)

Femei 2.444 5,22 BărbaŃi 3.811 7,14 2005 Total 6.255 6,24 Femei 2.464 5,00 BărbaŃi 3.714 6,74 2004 Total 6.178 5,91 Femei 3.046 5,97 BărbaŃi 4.608 8,52 2003 Total 7.654 7,28

(Sursa: AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Sălaj)

DiferenŃele pe sexe arată pe de o parte efectul restructurării care, în cea de a doua recesiune a tranziŃiei a afectat în principal ramurile de activitate cu o prevalenŃă a forŃei de muncă masculine, iar, pe de altă parte, caracteristicile creşterii economice actuale „conduse” într-o măsură destul de accentuată de ramuri de activitate cu o prevalenŃă a forŃei de muncă feminine. Specific pentru Sălaj este relansarea în peisajul economic a industriei uşoare, în sistem lohn – care absoarbe o parte semnificativă a forŃei de muncă feminine calificate.

În funcŃie de nivelul de instruire, la nivelul judeŃului Sălaj în anul 2005, 3,3% din totalul şomerilor erau absolvenŃi ai unei universităŃi, în anul 2004 acest procent era de 7,02%, iar în anul 2003 aceştia reprezentau 3,6% din totalul şomerilor. Această fluctuaŃie procentuală se poate pune pe seama faptului că, în rândul tinerilor, şomajul apare şi ca urmare a tendinŃei de a căuta locuri de muncă bine plătite, fapt ce intârzie integrarea lor activă. De asemenea, universităŃile măresc anual oferta de locuri de studii care nu este acoperită în oferta de muncă, ceea ce duce la creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenŃi de învăŃământ superior.

Structura şomajului pe nivele de instruire

JudeŃul Sălaj Nivel primar,

gimnazial, profesional

Nivel liceal, postliceal

Nivel universitar

Femei 1674 670 100 BărbaŃi 3027 676 108 2005 Total 4701 1346 208 Femei 1361 868 235 BărbaŃi 2704 811 199 2004 Total 4065 1679 434 Femei 1946 936 164 BărbaŃi 3745 745 118 2003 Total 5691 1681 282



102

Reducerea numărului şomerilor cu studii medii sau profesionale este o reflectare a structurii economiei,

axată pe ramurile cu valoare adăugată redusă sau medie, ce reprezintă în prezent o pondere însemnată în economia judeŃului. Aceasta justifică necesitatea mutării accentului către investiŃii în învăŃământul vocaŃional şi, mai ales, către cele în formarea profesională continuă a adulŃilor.

În raport cu stocul şomerilor, ponderea tinerilor era de 23,36% la nivelul anului 2003, scăzând cu 1,8% în 2005 (21,52%). Ponderea tinerilor în raport cu stocul şomerilor exprimă insuficienŃa locurilor de muncă nou create, şi mai ales a locurilor de muncă atractive pentru tineri, Ńinând cont de nivelul mai ridicat de pregătire al generaŃiilor tinere, precum şi de aşteptările acestora situate la un nivel mult mai ridicat decât acela al generaŃiilor ce şi-au petrecut cea mai mare parte a vieŃii active în sistemul planificării centralizate, marcat de permanente privaŃiuni şi constrângeri.

VI.3.4. Formarea profesională continuă Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le

asigure creşterea şi diversificarea competenŃelor profesionale în scopul asigurării mobilităŃii şi reintegrării pe piaŃa muncii. Programele de formare profesională asigură, conform legii, iniŃierea, calificarea, recalificarea, perfecŃionarea şi specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.

Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face Ńinându-se seama de cerinŃele de moment şi de perspectivă ale pieŃii muncii şi în concordanŃă cu opŃiunile şi aptitudinile individuale ale persoanelor respective. Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică şi specializare, precum şi alte forme, în condiŃiile legii.

Conform noii legislaŃii în vigoare, grupelor de beneficiari ce aveau acces gratuit la formare profesională li s-au adăugat şi alte categorii de persoane, astfel: persoane aflate în detenŃie; persoane care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creşterea copilului; persoane care au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar; persoane care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităŃii de muncă după pensionarea pentru invaliditate; persoane angajate şi cuprinse la cursuri în scopul prevenirii şomajului (pentru pregătirea acestor persoane se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj o sumă reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat); persoane care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural.

Un raport recent AJOFM arată că în 2004 au fost încadrate, prin realizarea programului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă, un număr de 5.466 persoane, reprezentând 88,4% din totalul şomerilor înregistraŃi în acel an.

Numărul persoanelor încadrate prin realizarea programului naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă, pe grupe de vârstă şi sexe

din total: JudeŃul

Sălaj Total din care femei: sub 25 ani

între 25 – 34

ani 35 - 45 peste 45

2004 5.466 2.096 1.153 1.520 1.545 1.248 2005 3.215 1.109 499 943 940 833

(Sursa: AgenŃia JudeŃeană pentru Ocuparea ForŃei de Muncă Sălaj)

Deşi oferta de formare profesională a fost considerabil îmbunătăŃită, procentul de încadrare a şomerilor a scăzut la 51,3% din numărul persoanelor înregistrate la nivel de 2005. Majoritatea şomerilor care au urmat cursuri de formare profesională sunt din rândul celor peste 25 de ani, fapt datorat în mare măsură schimbărilor din economia românească şi dezvoltării altor calificări cerute pe piaŃa forŃei de muncă. Nevoia de recalificare, în scopul întreŃinerii familiei, stau la baza ponderii mai ridicate (55%) a persoanelor cu vârsta peste 35 de ani care au beneficiat de „Programul naŃional de acŃiune pentru ocuparea forŃei de muncă”.

Pe termen lung, impactul politicilor de ocupare se va reflecta în creşterea gradului de ocupare a forŃei de muncă, a calităŃii forŃei de muncă în ceea ce priveşte pregătirea profesională, pentru asigurarea competenŃelor necesare pentru accesarea unei pieŃe a muncii libere europene.


103

VI.4. Sănătate Ca urmare a evaluării eficienŃei şi aplicării programului de reformă, începând cu anul 2002, numărul de

paturi în spitale, sanatorii TBC, preventorii şi creşe a început să scadă. De asemenea, toŃi ceilalŃi indicatori relevanŃi pentru activitatea reŃelei sanitare au înregistrat o scădere a valorilor în perioada 1997-2003. Spre exemplu, conform datelor furnizate de DirecŃia de Sănătate Publică Sălaj, numărul de consultaŃii ce reveneau pentru un locuitor în 2003 era de 3,8, în scădere de la 4,5 consultaŃii înregistrate în 1997.

4.5 4.2 4.1 4 3.9 3.84.1

3.6 3.8 3.8 4.1 4.23.8 4.1

0

1

2

3

4

5

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sălaj

România

(Sursa: DirecŃia JudeŃeană de Sănătate Publică Sălaj )

DiferenŃe semnificative în accesul la servicii de sănătate pot fi observate între municipiu, oraşe şi comune, diferenŃe exprimate prin calitatea serviciilor şi tipurile de servicii disponibile în urban, faŃă de rural (incluzând aici şi oraşele mici).

DistribuŃia spitalelor la nivelul judeŃelor regiunii indică discrepanŃe semnificative între judeŃele Bihor, Cluj şi Maramureş, care au număr relativ mare de spitale şi cele cu un număr redus de spitale: Sălaj, BistriŃa-Năsăud şi Satu Mare). În judeŃul Sălaj există un număr de 5 spitale, situându-se din acest punct de vedere pe ultimul loc între judeŃele regiunii.

Numărul celor care au beneficiat de serviciile acestor spitale a înregistrat o creştere nesemnificativă în perioada 1997 – 2003 de la 19% în 1997 la 20,5% în 2003

19,8 20,918,4

20,317,6

20,719,1

22,4 21,524,4 23,5

26,8

20,524,9

0

5

10

15

20

25

30

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Număr internaŃi în spitale la 100 locuitori - 20,5 %

Sălaj

România


Personal medico - sanitar Comparativ UE 25, România se prezintă cu o acoperire mai mică a populaŃiei cu medici dentişti,

farmacişti, asistenŃi medicali şi moaşe. Urmărind evoluŃia numărului de medici şi stomatologi precum şi evoluŃia farmaciştilor pe perioada 1997-

2003, se constată că numărul acestora a rămas constant , în contrast cu celelalte judeŃe unde s-au înregistrat scăderi semnificative de personal.(excepŃie face judeŃul Cluj unde în perioada menŃionată s-a înregistrat o creştere cu peste 10 procente a personalului medical)


104

● Număr medici (exclusiv stomatologi) - 315 medici Locuitori pentru un medic - 791 locuitori / medic

873

546

843

530

778

486

777

490

760

479

725

476

791

463

0

200

400

600

800

1000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sălaj

România


● Număr medici stomatologi - 49 medici stomatologi

Locuitori la un medic stomatolog – 5.085 locuitori / medic stomatolog

6483

3436

6618

3200

5973

2914

5340

2701

6384

2577

5953

2468

5085

2301

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sălaj

România


● Număr farmacişti - 76 farmacişti

Locuitori la un farmacist – 3278 locuitori / farmacist

39893786

40973624

4077

3398

4272

3121

3869

3070

3906

29743278

2789

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sălaj

România


În schimb, numărul personalului sanitar mediu a avut o evoluŃie oscilantă, cu tendinŃă de scădere în

perioada menŃionată anterior.


105

● Personal sanitar mediu - 1094 asistenŃi medicali Locuitori la un personal mediu - 227 locuitori / personal mediu

182 185 180 183 193 189 196 188203

186201

176

227

180

0

50

100

150

200

250

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Sălaj

România


Conform datelor referitoare la înscrierea la medicii de familie observăm o rată ridicată la nivelul judeŃului Sălaj. Astfel dintr-un total de 249.194 persoane, populaŃie stabilă la 1 iulie 2003, un număr de 228 763 persoane erau înscrise la medicii de familie, reprezentând 91,80%, superior nivelului naŃional - 87.97%.

Problemele critice ale sistemului de sănătate sălăjean în materie de personal sunt: personal de specialitate în număr insuficient (mai ales pentru sectoarele preventive, medico-social, sănătate publică şi managementul îngrijirilor de sănătate), inegalităŃi în distribuŃia teritorială a personalului medical, pondere inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane şi spitale. Alte probleme se referă la lipsa stimulentelor pentru alegerea carierei medicale şi a susŃinerii specialiştilor tineri, slaba organizare a procesului de formare continuă şi postuniversitară a medicilor, nivelul scăzut al salariilor etc. Sistemul medical de urgenŃă este, de asemenea, slab dezvoltat, existând un singur spital de urgenŃă, dar şi aici echipamentele sunt uzate şi de slabă calitate. Serviciile judeŃene de ambulanŃă, în principal auto-finanŃate din fonduri de asigurare, se ocupă de urgenŃe, transportul pacienŃilor şi apeluri la domiciliu, fiind concentrate mai ales în zonele urbane (cu un timp mediu de răspuns de 15 minute). În zonele rurale, timpul de răspuns ajunge până la 30 sau 45 de minute.

VI.5. AsistenŃă socială VI.5.1. AdulŃi

Procesul de asistenŃă socială pentru persoanele adulte se desfăşoară în cadrul următoarelor instituŃiilor rezidenŃiale:

InstituŃia Număr persoane asistate Personal angajat Cost mediu /

beneficiar/lună (ROL - 2004)

Centrul de Integrare prin Terapie OcupaŃională pentru Persoane cu Handicap Bădăcin

117 persoane cu handicap 85 posturi aprobate 73 posturi ocupate 9.490.125

Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Jibou

136 persoane cu handicap 80 posturi aprobate 66 posturi ocupate

7.403.283

Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Crasna

66 persoane cu handicap 39 persoane cu boli cronice

47 posturi aprobate 24,5 posturi ocupate

7.425.000

Centrul de Îngrijire şi AsistenŃă Boghiş

3 persoane cu handicap 49 persoane vârstnice

89 posturi aprobate 81,5 posturi ocupate

5.566.987


106

Primele două instituŃii sunt componente funcŃionale ale DGASPC – Consiliul JudeŃean Sălaj şi sunt subordonate AutorităŃii NaŃionale pentru Persoane cu Handicap, iar celelalte sunt subordonate Consiliului Local al Comunei Crasna respectiv Consiliul Local al Comunei Boghiş.

Cele două centre subordonate DGASPC Sălaj sunt instituŃii rezidenŃiale mixte, de tip vechi, cu peste 100 de beneficiari fiecare. Din totalul de 408 persoane adulte instituŃionalizate, 62% se află în aceste două centre propuse pentru restructurare. Beneficiarii celor două centre au fost reevaluaŃi şi încadraŃi în grade de handicap.

Astfel, dintre persoanele asistate în CRRN Jibou 7,35% au handicap grav, iar 92,65% au handicap accentuat. Din punct de vedere al mobilităŃii, aceştia sunt deplasabili în proporŃie de 100%. În urma evaluării SOS (gradul de abilitate al persoanei cu handicap) 29,4% au abilitate ridicată, 36,8% au abilitate medie iar 33,8% au abilitate scăzută.

În CITOPH Bădăcin 55,5% au handicap grav, 34,2% handicap accentuat iar 10,3% handicap mediu. Din punct de vedere al mobilităŃii aceştia sunt deplasabili în procent de 88%. În urma evaluării SOS s-a constatat că 12,8% au abilitate ridicată, 25,7% abilitate medie şi 61,5% abilitate scăzută.

Personalul este insuficient şi nu este normat conform nevoilor beneficiarilor. Actuala normare a personalului este orientată exclusiv spre funcŃia de îngrijire şi asistenŃă medicală şi nu permite desfăşurarea activităŃilor necesare dezvoltării abilităŃilor persoanelor instituŃionalizate şi capacităŃii de integrare socio-profesională a acestora. Se constată lipsa de atractivitate pentru posturi de asistenŃi sociali, psihologi, psihiatri, ergoterapeuŃi şi terapeuŃi.

VI.5.2. Copii Un progres important în procesul de reformă privind protecŃia copilului l-a constituit dezvoltarea

serviciilor alternative care previn abandonul copiilor şi instituŃionalizarea acestora, cum sunt: centrele maternale, centrele de îngrijire de zi, centrele de zi pentru recuperarea copilului cu dizabilităŃi, centrele de consiliere şi sprijin pentru părinŃi, serviciile de monitorizare şi asistenŃă a femeii gravide predispuse să-şi abandoneze copilul, servicii pentru prevenirea abandonului în perioada preconceptivă prin consiliere şi planning familial şi altele.

Din totalul populaŃiei judeŃului Sălaj - 248.015 locuitori (înregistrată la recensământul din 2002) - 13,49 % sunt copii, din care 1632 respectiv 4,89 % sunt în sistemul de protecŃie din cadrul DGASPC Sălaj:

● 446 de copii, reprezentând 27,32 % din totalul copiilor din sistemul de protectie beneficiază de serviciile din cadrul unităŃilor de protecŃie, de tip Complexe de Servicii Comunitare

● un număr de 599 copii beneficiază de servicii alterantive de tip familial , aceştia reprezentând 36,70 % din totalul copiilor din sistemul de protecŃie - 167 de copii se află în plasament în reŃeaua asistenŃilor maternali profesionişti şi reprezintă

27,87 % din numărul copiilor protejaŃi în servicii alternative de tip familial; - 432 de copii se află în plasament la familii/persoane şi reprezintă 72,12% din numărul copiilor

protejaŃi în servicii alterantive de tip familial ● un număr de 8 copii sunt monitorizaŃi pentru adopŃii şi reprezintă 0,49 % din totalul copiilor din

sistemul de protecŃie ● un număr de 20 abandonaŃi în spitale, aceştia reprezentând 1,22 % din totalul copiilor din sistemul

de protectie. ● copiii cu dizabilităŃi sunt în număr de 559 - aceştia reprezintă 34,25 % din totalul copiilor din

sistemul judeŃean de protecŃie.

În prezent din totalul copiilor/tinerilor din unităŃile de protecŃie – Complexe de Servicii Comunitare - 63% sunt rezidenŃi în centrele de plasament, 16,81 % sunt cuprinşi în centrele de zi , 17,48% sunt protejaŃi în Casele de tip familial (CTF) iar aproximativ 1% beneficiază de alte servicii.

O componentă fundamentală a procesului de reformă o constituie dezvoltarea şi diversificarea modalităŃilor de intervenŃie în vederea prevenirii abandonului şi reducerii instituŃionalizării

În vederea diminuării fenomenului de abandon, în parteneriat cu FundaŃia SERA România şi cu DirecŃia de Sănătate Publică, s-a organizat Serviciul de prevenire a sarcinii nedorite prin planificare familială şi educaŃie contraceptivă. De la înfiinŃarea serviciului – aprilie 2004 -până în prezent, au fost vizitate un număr


107

de 434 femei, din care 385 au beneficiat de programe de consiliere. Pentru 183 de femei s-a instituit o măsură de contracepŃie.

AsistenŃa maternală profesionistă reprezintă o alternativă a asigurării creşterii şi dezvoltării copiilor, atunci când copilul nu poate să rămână în propria familie. În prezent sunt 167 de copii în această formă de protecŃie, monitorizaŃi permanent. Pentru asistenŃii maternali profesionişti sunt organizate periodic cursuri de formare şi perfecŃionare profesională.

Plasamentele la familii, persoane sau rude până la gradul IV, constituind măsuri prioritare de protecŃie, continuă să stea în centrul activităŃii serviciilor de protecŃie socială, ca alternativă prioritară la instituŃionalizare. În prezent, un număr de 432 de copii beneficiază de măsura de plasament la rude până la gradul IV, iar un număr de 14 copii se află în plasament la familii/ persoane.

AdopŃii - Plecând de la principiul conform căruia mediul familial pierdut trebuie înlocuit cu unul în care copilul abandonat să-şi poată regăsi condiŃiile de bază pierdute, s-a continuat promovarea adopŃiilor naŃionale. Astfel, în anul 2005, au fost emise un număr de 8 hotărâri judecătoreşti privind deschiderea adopŃiei interne, un număr de 2 hotărâri judecătoreşti privind încredinŃarea în vederea adopŃiei.

Abandonul copilului în spitale are o evoluŃie fluctuantă şi continuă să fie o problemă gravă. Acest lucru se datorează în primul rând lipsei de informare asupra modalităŃilor de accesare a mijlocelor de planificare familială, în primul rând a femeilor/tinerilor din mediul rural şi din comunităŃile sărace de romi.

Din cei 20 copii părăsiŃi în spitale anul acesta, în urma evaluării şi consilierii repetate, au putut fi reintegraŃi în familie 8 copii. Pentru alŃi 12 copii instanŃa a stabilit măsura de plasament în asistenŃă maternală profesionistă.

De asemenea, sunt de menŃionat demersurile iniŃiate în vederea integrării sociale a unor categorii defavorizate (copiii străzii, tinerii care părăsesc sistemul de protecŃie, copiii din învăŃământul special), precum şi cele legate de protecŃia copiilor împotriva abuzului, exploatării sau traficului, în vederea promovării egalităŃii de şanse pentru acest grup ameninŃat şi chiar confruntat cu riscul excluziunii sociale. DelincvenŃa juvenilă este în creştere şi în judeŃul Sălaj. În anul 2005 au fost înregistraŃi un număr de

43 de copii care au săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspund penal. Cu toate că în cadrul DGASPC s-a înfiinŃat în 2004 Compartimentul de Evaluare Supraveghere Copil Delincvent, problematica fenomenului delincvenŃei juvenile este insuficient acoperită la nivelul judeŃului datorită lipsei unor servicii specializate de supraveghere şi orientare a copilului delincvent.

În judeŃul Sălaj există un număr de 656 copii cu dizabilităŃi. Dintre aceştia 14,78% sunt instituŃionalizaŃi iar restul de 85,32 % se află în familii. Probleme cheie: ● TendinŃe de evoluŃie negativă ale majorităŃii indicatorilor demografici: spor natural, morbiditate etc. ● MigraŃie externă ridicată, în special a forŃei de muncă calificate, cu aspectele sale pozitive, dar şi negative ● Scădere accentuată a ratei de cuprindere în nivelele superioare de învăŃământ, în mediul rural ● Lipsa locurilor de muncă bine plătite, mai ales pentru absolvenŃii de studii superioare ● Dezechilibrele în scădere de pe piaŃa forŃei de muncă nu sunt contracarate de creşterea atractivităŃii

salariilor, comparativ cu indemnizaŃia de şomaj ● InexistenŃa unei reŃele dezvoltate a furnizorilor de formare continuă a adulŃilor ● Sistem medical de urgenŃă – slab dezvoltat ● Procent ridicat de copii instituŃionalizaŃi – costuri foarte ridicate pentru asigurarea asistenŃei necesare ● Problematica fenomenului delincvenŃei juvenile este insuficient prevenit.


108

SECłIUNEA B

AANNAALLIIZZAA SSWWOOTT

jjuuddeeŃŃuull SSăăllaajj


109

I. PUNCTE TARI ● Centralitatea judeŃului în spaŃiul economico - geografic al Regiunii de Nord-Vest. ● Accesibilitatea în creştere la coridoarele de transport moderne către pieŃele europene.

- E81 – Cluj – Zalău – Satu-Mare (Vama Petea) modernizat după standarde europene. - AUTOSTRADA Braşov – Borş (în construcŃie): traversează judeŃul pe o lungime de 84 km

permiŃând dezvoltarea a cel puŃin 3 poli de creştere: � Municipiul Zalău � Zimbor � Nuşfalău

- Servicii de transport aerian accesibile la o distanŃă între 80 şi 120 km: � Aeroportul Cluj-Napoca � Aeroportul Oradea � Aeroportul Baia-Mare � Aeroportul Satu-Mare

● Avantajele naturale insuficient puse în valoare pot constitui un semnificativ potenŃial de dezvoltare economică:

- Resurse naturale generale - Resurse minerale-materiale de construcŃie - Arii protejate - PotenŃial ridicat pentru un turism diversificat (balnear, cultural, rural, cinegetic) de circuit şi de nişă.

● Resurse şi tradiŃie pentru dezvoltarea ramurilor de potenŃial: - Agricultura – zootehnie, - Silvicultura, viticultura, pomicultura, - Industria de procesare a produselor agricole şi a băuturilor.

● Privatizarea de succes (în procent de 70% cu capital străin) a fostei industrii de stat, având o piaŃă (vest şi est europeană) deja consolidată.

● UnitaŃi economice mari, cu marcă şi tradiŃie în industria metalurgică şi prelucrarea cauciucului. ● Proximitatea pieŃei europene ( 90-130 km de trei puncte de frontieră). ● ForŃa de muncă are în medie un nivel educaŃional ridicat, rata populaŃiei active este mare, un avantaj ce

oferă încă competitivitate, dat fiind preŃul scăzut al forŃei de muncă.Femeile au un rol activ – deja tradiŃional – pe piaŃa muncii. Calitatea sistemului educaŃional în centrele urbane este încă bine conservată.

● MigraŃia temporară a forŃei de muncă în străinătate (20-25% din populaŃia activă) reprezintă, pe termen scurt şi mediu, o potenŃială sursă pentru dezvoltare şi capitalizare (IMM, piaŃa imobiliară, servicii, educaŃie).

● AutorităŃile locale (cu deosebire la nivel judeŃean şi urban) sunt deschise pentru inovare instituŃională şi sustenabilitatea proiectelor comunitare.

● ExperienŃa partenerială (asociativă) a autorităŃilor locale, judeŃene în derularea unor proiecte cu finanŃare nerambursabilă: - SAMTID, ADIL, P.D.R.

● InvestiŃii în domeniul imobiliar, piaŃă imobiliară dinamică, atractivă.


110

II. PUNCTE SLABE ● Infrastructura rutieră judeŃeană (drumuri judeŃene) şi cea rurală (drumuri comunale) neadecvată creşterii

economice şi dezvoltării rurale. ● Majoritatea zonelor rurale aflate în impas de dezvoltare, incapabile să genereze venituri şi să gestioneze

eficient şi prin forŃe proprii resursele naturale şi locale. ● Riscul accentuării fenomenului sărăciei şi marginalizării sociale în mediul rural. ● Sistemul exploataŃiilor agricole fărâmiŃate, de dimensiuni mici (cca 2 ha), insuficient dotate cu tehnologie

modernă, pune în pericol capacitatea de a regenera şi diversifica mediul economic rural. ● Infrastructură rutieră şi feroviară neadecvată dezvoltării durabile în mediul urban şi rural. • AbsenŃa serviciilor publice (apă, canal, energie termică) la nivelul localităŃilor rurale, inadecvarea şi

gradul ridicat de uzură ale unor servicii publice urbane (apă, reŃele de canalizare, agent termic). ● PotenŃialul turistic este în proporŃii covârşitoare nevalorificat datorită:

- Unor privatizări nereuşite - Lipsa tradiŃiei, inerŃia de inovare şi diversificare a economiei rurale - Lipsa unor mărci, branduri localeşi a produselor turistice proprii - Lipsa agenŃiilor de turism şi de activităŃi promoŃionale.

● DispariŃia treptată a meşteşugurilor tradiŃionale, în concurenŃa cu industrializarea anilor 60-70. ● Nivel scăzut al învăŃării continue, structuri organizaŃionale insuficiente pentru educaŃia adulŃilor. ● ReŃea rutieră necorespunzătoare între centrele urbane din judeŃ. ● Infrastructură deficitară de transport urban (parcări, parcuri de maşini uzate). ● AbsenŃa structurii organizaŃionale antreprenoriale şi de afaceri. ● Ponderea nesemnificativă a turismului în PIB (1,15%). ● DificultăŃi de stabilizare a tineretului superior calificat în economia judeŃeană. III. OPORTUNITĂłI ● Valorificarea Autostrăzii ca traseu şi vector al creşterii economice. ● Valorificarea mediului natural nepoluat, a habitatului rural bine conservat, în activităŃi economice

inovative, ecologice şi de nişă. ● Centralitatea spaŃială în Regiunea Nord-Vest şi accesibilitatea la culoarele europene - avantaje pentru

parcuri tematice, interporturi (servicii de tranzit, turism de tranzit, procesare primară) dezvoltarea IMM şi atragerea investiŃiilor străine directe.

● Definirea turismului ca sector economic prioritar, (atât la nivel judeŃean, cât şi regional) poate antrena creşterea capacităŃii de cazare şi a fluxului de turişti.

● Parcurgerea primei etape în procedura de atestare a unor locaŃii ca staŃiuni turistice. ● Dezvoltarea învăŃământului universitar (noi filiale, specializări tehnice) va îmbunătăŃi ponderea forŃei de

muncă superior calificată. ● Procentajul mare al segmentului vârstnic în ansamblul populaŃiei va determina creşterea interesului

pentru turismul balnear. ● Promovarea pe AsistenŃă Tehnică – ISPA a proiectelor privind managementul apei/ apei uzate şi

managementul integrat al deşeurilor creşte capacitatea de administrare a problemelor de mediu în judeŃul Sălaj.

● Aderarea la Uniunea Europeană va impune obligaŃia creşterii cheltuielilor de Cercetare-Dezvoltare, conform Strategiei de la Lisabona.

●Intrarea în finanŃare nerambursabilă a unii proiect privind realizareaunor studii de marketing pentru dezvoltarea turismului judeŃean.


111

IV. AMENINłĂRI ● Capacitate administrativă insuficientă pentru implementarea obligaŃiilor şi legislaŃiei post-aderare. ● Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de pre-aderare şi aderare. ● Şocuri post - integrare în zonele vulnerabile: - agricultură - IMM-uri. ● Întârzierea lucrărilor la Autostrada Braşov-Borş. ● Creşterea predictibilă a fluxurilor de migraŃie externă a forŃei de muncă înalt calificate. ● Accelerarea îmbătrânirii populaŃiei şi a depopulării satelor. ● Complexitatea procedurilor de accesare a instrumentelor structurale şi a legislaŃiei europene pentru

parteneriatele public-privat.


112

SECłIUNEA C

VVIIZZIIUUNNEE –– MMIISSIIUUNNEE

SSăăllaajj 22000077 -- 22001133


113

SĂLAJ 2007 - 2013

V I Z I U N E

„SĂLAJUL – UN MOTOR AL DEZVOLTĂRII REGIONALE, O COMUNITATE

CAPABILĂ SĂ ATRAGĂ INVESTIłII ŞI PROIECTE EUROPENE ÎN TOATE DOMENIILE”

M

I

S

I

U

N

E

• În parteneriat activ cu toŃi cetăŃenii şi prietenii săi, cu autorităŃile locale, instituŃiile publice, cu mediul de afaceri, societatea civilă, SĂLAJUL devine un spaŃiu deschis către prosperitatea şi civilizaŃia de tip european.

• Transformând potenŃialul de RESURSE ÎN AVANTAJE COMPETITIVE, comunitatea noastră se distinge prin centralitatea sa regională - ca un spaŃiu privilegiat al dinamismului economic şi dezvoltării durabile.

• CetăŃenii judeŃului, având exerciŃiul multiculturalităŃii, al ethosului de muncă central-european, sunt capabili să asume toate rigorile, standardele şi beneficiile europene pentru a-şi construi o viaŃă prosperă.

• Prin gestionarea inovativă a resurselor şi managementul eficient al inteligenŃei, comunităŃile din Sălaj vor coopera pentru dezvoltarea unei economii funcŃionale şi competitive pe piaŃa europeană, concentrând investiŃiile şi intervenŃiile strategice spre următoarele sectoare prioritare:

- Industria metalurgică - ProducŃie de mobilier - Industria de prelucrare a cauciucului - Agricultură - Industria altor produse din materiale nemetalice - Cercetare - Turism - Agroturism


114

SECłIUNEA D

CCAADDRRUU SSTTRRAATTEEGGIICC


115

STRATEGIA SECTORIALĂ I

- TT RR AA NN SS PP OO RR TT UU RR II -

Zimbor

ZALĂU

Nuşfalău

judeŃul BIHOR

judeŃul CLUJ


116

I.1. Analiza SWOT PUNCTE TARI • Centralitatea judeŃului în spaŃiul economico - geografic al Regiunii Nord - Vest. • Autostrada Braşov – Borş (în construcŃie): traversează judeŃul pe o lungime de 84 km permiŃând dezvoltarea

a 3 poli de creştere: municipiul Zalău, Zimbor şi Nuşfalău • Densitatea mare de drumuri europene, în regiune existând şapte drumuri europene, mai multe decât în

oricare altă regiune din România • Accesibilitatea în creştere la coridoarele de transport moderne către pieŃele europene E 81 – Cluj – Zalău –

Satu-Mare (Vama Petea) modernizat după standarde europene • Densitatea medie a drumurilor în judeŃ (0,4 km / km2) este superioară densităŃii medii în regiune (0,34 km /

km2) şi densităŃii medii naŃionale (0,33km / km2) • La nivel de regiune drumurile din categoriile superioare sunt reprezentate în proporŃie mult mai semnificativă

faŃă de media pe Ńară • Drumurile cu îmbrăcăminŃi asfaltice uşoare au cam aceeaşi pondere la nivel regional şi naŃional • La nivel de regiune drumurile judeŃene precum şi cele comunale cu îmbrăcăminŃi bituminoase modernizate

sunt reprezentate în proporŃie mai ridicată faŃă de media naŃională • Densitatea reŃelei feroviare din judeŃ (45,5km/1000km) apropiată de cea la nivel naŃional (48,2km/1000km),

întreaga reŃea de căi ferate din judeŃ fiind cu ecartament normal • Regiunea este traversată de ramura nordică a coridorului feroviar X • Nivelul de serviciu al transportului feroviar din regiune a crescut prin introducerea trenurilor săgeata albastră • Existenta unei reŃele de drumuri forestiere şi de exploatare care prin efort minim pot fi folosite ca şi căi de

acces şi drumuri turistice • DistanŃe mici, cuprinse între 80 şi 120 km, faŃă de cele 4 aeroporturi din regiune. Infrastructura aeriană este

bine dezvoltată la nivel de regiune - 23,5% din cele 17 aeroporturi din România se află în Regiunea Nord - Vest (Cluj Napoca – aeroport internaŃional, Oradea, Satu Mare, Baia Mare). Traficul internaŃional de pasageri în cazul Aeroportului internaŃional Cluj-Napoca este superior traficului naŃional.

PUNCTE SLABE • PoziŃie periferică fata de coridoarele de transport europene (regiunea nu este traversată de nici un coridor

pan-european de transport) • InexistenŃa drumurilor rapide sau autostrăzilor care sa facă joncŃiunea cu coridoarele IV şi IX Pan-Europene • Din totalul de 627,974 km drumuri judeŃene, doar o proporŃie aproape nesemnificativă sunt modernizate • Drumurile comunale nu au deloc îmbrăcăminŃi asfaltice modernizate • Numeroase sectoare de drumuri comunale cu dificultăŃi de acces • Legătura cu polii importanŃii din vecinătate se face greu • Legatura slabă cu estul şi sudul Ńării • Lipsa centurilor ocolitoare pentru localităŃile urbane din judeŃ: Zalău, CehuSilvaniei, Jibou şi Şimleu Silvaniei • Infrastructura de acces la zonele cu potenŃial turistic ale regiunii, în special de turism montan, slab

dezvoltată • Conectivitate feroviară redusă şi inexistenŃa în judeŃ a căilor ferate electrificate • Lipsa unei dezvoltări integrate a aeroporturilor din regiune • Nu există programe de educaŃie şi cercetare privind managementul, logistica şi finanŃele infrastructurii şi a

sistemelor de transport • Nu există facilităŃi de transport intermodal


117

OPORTUNITĂłI • Valorificarea autostrăzii Braşov – Borş ca traseu, intermodalitate şi vector al creşterii economice • PosibilităŃi de finanŃare prin fondurile structurale • Centralitatea spaŃială a judeŃului în Regiunea Nord-Vest şi accesibilitatea la culoarele europene = avantaje

pentru parcuri tematice (servicii de tranzit, turism de tranzit, procesare primară) dezvoltarea Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, a antreprenoratului şi atragerea investiŃiilor străine directe

• Regiunea ocupă locul 5 din 8 din punctul de vedere al densităŃii reŃelelor TEN (Trans-European-Network), aceste reŃele urmând să atragă în viitorul apropiat majoritatea investiŃiilor în infrastructura de transport, cu beneficii certe pentru Sălaj

• Polarizarea principalelor coridoare de transport în regiune pe teritoriul judeŃului Sălaj • Interesul crescând la nivel european pentru transportul feroviar • Creşterea cererii de servicii în domeniul transporturilor ca urmare dezvoltării turismului AMENINłĂRI • Zone cu restricŃii de viteză pentru trenurile de mare viteză • Realizarea autostrăzii Borş – Braşov fără dezvoltarea unei infrastructuri adiancente performante de

distribuire şi colectare a traficului va face ca investitorii/turiştii să ocolească sau doar să tranziteze judeŃul

• PotenŃialul de punct nodal al Regiunii Nord-Vest pe relaŃia între Europa Centrală şi cea sudică nu poate fi valorificat

• Congestia traficului şi poluarea excesivă a centrelor urbane • Depăşirea, pe anumite tronsoane rutiere, a capacităŃii de transport • Infrastructura feroviară insuficient dezvoltată şi cu posibilităŃi reduse de conectare va determina o mare

parte din investitori şi turişti să ocolească sau doar să tranziteze judeŃul • Perspectiva pesimistă în ceea ce priveşte transportul de călători pe calea ferată în etapa următoare, mai cu

seamă dacă se are în vedere concurenŃa accentuată a ultimei perioade dintre aceasta şi deplasarea populaŃiei cu mijloace auto, care este mai rapidă (ca timp de a ajunge la destinaŃie) şi se realizează la preŃuri mai reduse

• Scăderea transportului de mărfuri pe calea ferată ca urmare a faptului că locul transportului pe calea ferată a fost înlocuit cu cel rutier, care este simŃitor mai funcŃional, mai cu seamă în ceea ce priveşte posibilitatea reducerii evidente timpului de circulaŃie a bunurilor materiale de la expeditor la destinator

• InsuficienŃa fondurilor necesare pentru întreŃinerea aeroporturilor va contribui la degradarea acestora • IneficienŃa unor investiŃii realizate în infrastructura de transport datorită necorelării cu investiŃiile din alte

sectoare (turism, competitivitate, etc.)

* * * O infrastructură de transport eficientă, conectată la reŃeaua europeană de transport contribuie la

creşterea competitivităŃii economice, facilitează integrarea în economia europeană şi permite dezvoltarea de noi activităŃi pe piaŃa internă.

Scopul strategiei pentru domeniul infrastructurii de transport este de a genera o dezvoltare echilibrată a tuturor modurilor de transport prin asigurarea infrastructurilor de transport moderne şi durabile împreună cu o creştere a calităŃii serviciilor şi realizarea unui sistem funcŃional de ”unitate în diversitate”.

Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condiŃie necesară pentru implementarea cu succes şi a celorlalte priorităŃi de dezvoltare ale României pentru perioada 2007–2013, contribuind la creşterea mobilităŃii persoanelor şi a mărfurilor, la integrarea polilor de creştere cu reŃeaua regională. naŃională şi internaŃională de transport, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate şi, nu în ultimul rând, la dezvoltarea infrastructurii de transport locale şi regionale.

JudeŃul Sălaj trebuie să profite de centralitatea sa geografică în cadrul Regiunii Nord – Vest, prin atragerea de investiŃii în infrastructură şi în servicii din domeniul transporturilor. Dezvoltarea infrastructurii de


118

transport va spori accesibilitatea atât la zone situate în interiorul, cât şi în afara judeŃului, îmbunătăŃind astfel flexibilitatea pieŃei forŃei de muncă şi competitivitatea economică.

Un avantaj îl reprezintă distribuirea relativ armonioasă a infrastructurii de transport pe teritoriul judeŃului, dar este necesară demararea unor acŃiuni susŃinute pentru a dezvolta transportul inter-modal. Acest mod de transport permite transportul materiilor prime şi al mărfurilor la costuri scăzute, având în vedere şi atingerea obiectivului de dezvoltare durabilă. Ca urmare, este necesară stabilirea unui echilibru între transportul feroviar şi cel rutier.

Dezvoltarea transportului rutier şi alinierea la standardele europene este motivată de necesitatea racordării coerente a reŃelei judeŃene la reŃeaua regională, naŃională şi europeană, precum şi corelarea proiectelor de dezvoltare ale judeŃului cu cele de la nivel regional, naŃional şi cu cele din Ńările vecine.

I.2. Obiective strategice Analiza situaŃiei curente şi concluziile Analizei SWOT au evidenŃiat faptul că sistemul de transport

din judeŃul Sălaj este încă insuficient dezvoltat şi de calitate slabă comparativ cu statele membre ale UE şi cu alte Ńări est-europene. OBIECTIV GENERAL:

OBIECTIVE SPECIFICE: 1. Asigurarea dreptului la mobilitate prin crearea unor legături funcŃionale între polii de creştere,

precum şi cu marile centre regionale 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru asigurarea legăturilor funcŃionale spre zonele

industriale, zonele turistice şi alte zone critice (mediu rural, localităŃi izolate) 3. Combaterea congestiei în centrele de influenŃă din judeŃ pentru asigurarea dezvoltării teritoriale 4. ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între principalele drumuri de tranzit şi zonele cu concentrare mare a

populaŃiei 5. Asigurarea condiŃiilor de siguranŃă a circulaŃiei, refacerea echilibrului între diferitele tipuri de

transport şi dezvoltarea intermodalităŃii Obiectiv specific 1. Asigurarea dreptului la mobilitate prin crearea unor legături funcŃionale între polii

de creştere, precum şi cu marile centre regionale: • Prioritate Dezvoltarea infrastructurii rutiere de legătură cu judeŃele din Regiunea Nord - Vest, în

scopul facilitării dezvoltării economice şi creşterii competitivităŃii Măsuri: - Reabilitarea drumului judeŃean DJ 108A+DJ108G: Ciucea – Crasna – VîrşolŃ, în parteneriat cu

Consiliul JudeŃean Cluj; - Reabilitarea drumului judeŃean DJ 108D: Crişeni – Cehu Silvaniei – Baia Mare, în parteneriat cu

Consiliul JudeŃean Maramureş – Drumul Nordului; - Reabilitarea, asigurarea capacităŃii de circulaŃie şi a derulării acesteia în condiŃii de siguranŃă pe

drumurile judeŃene care: - asigură legătura între judeŃele limitrofe şi legătura între centrele de dezvoltare din judeŃele

vecine (legătura între judeŃul Sălaj cu reşedinŃa judeŃului Maramureş, a zonei Someşului cu zona Lăpuşului, legătura între localităŃile din zona Codru din judeŃele Satu Mare şi Maramureş şi Cehu Silvaniei, legătura zonei Someşului cu centrul de dezvoltare Dej;

REABILITAREA, MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA ECHILIBRATĂ A ÎNTREGII INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT DIN JUDEł ŞI ASIGURAREA INTERMODALITĂłII,

ÎN SCOPUL CONECTĂRII LA CORIDOARELE DE TRANSPORT REGIONALE, NAłIONALE ŞI EUROPENE


119

- asigură legatura cu drumul european E 81 Cluj – Zalău - Satu Mare şi prin acestea legătura între municipiul Zalău, municipiul Cluj, municipiul Satu Mare şi municipiul Oradea;

- Înlăturarea efectelor alunecărilor de teren (refacerea sectoarelor de drum afectate); - Punerea în siguranŃă prin consolidare sau refacere a podurilor aflate pe traseele drumurilor judeŃene

menŃionate mai sus; - Mobilitatea urbană – condiŃie pentru creşterea atractivităŃii municipiului Zalău (amenajare staŃii de

autobuz, introducerea sistemului GPS pe mijloacele de transport în comun, sisteme moderne de informare a publicului;

- Modernizarea şi reabilitarea de drumuri locale pentru facilitarea mobilităŃii populaŃiei şi a mărfurilor în municipiul Zalău.

Obiectiv specific 2. Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru asigurarea legăturilor funcŃionale

spre zonele industriale, zonele turistice şi alte zone critice (mediu rural, localităŃi izolate): • Prioritatea 1. Asigurarea conexiunilor rutiere de interes regional, naŃional şi european cu Parcul

industrial Jibou Măsuri: - Reabilitarea drumurilor judeŃene care asigură legături rutiere:

- între Parcul industrial Jibou, judeŃele vecine (judetul Maramureş, judetul Cluj) şi principalele zone de dezvoltare din acestea,

- între Parcul industrial Jibou şi drumul European E 81 Cluj - Zalău – Satu Mare în vederea facilitării dezvoltării activităŃilor economice şi industriale din parc şi a schimburilor comerciale;

- Punerea în siguranŃă a podurilor şi podeŃelor de pe aceste sectoare de drum;

• Prioritatea 2. Reabilitarea drumurilor care asigură legătura principalelor obiective turistice din judeŃ cu principalele artere rutiere (drumuri naŃionale şi/sau drumuri europene) şi a celor care vor determina valorificarea potenŃialului turistic

Măsuri: - Reabilitarea drumurilor judeŃene care asigură legătura între obiectivul turistic „Băile Boghiş” cu

drumurile naŃionale care străbat judeŃul Sălaj (DN 1H, DN 19B, DN 1F) şi drumul naŃional DN 1 (Cluj – Oradea) din care se realizează legătura cu partea de sud a judeŃului.

- Reabilitarea drumurilor prin care se asigură legătura între drumurile judeŃene şi naŃionale şi obiectivul „Băile Bizuşa”

- Modernizarea drumurilor de acces spre zonele cu potenŃial turistic situate pe Valea Almaşului (drumuri de exploatare), Izvoarele Barcăului (drum judeŃean şi drum de exploatare), Băile Zalnoc (drum judetean), zona Poic (drumuri judeŃene situate la limita jud.Sălaj şi jud. Cluj); zona Iaz (drum comunal), a drumurilor care asigură accesul la zonele naturale protejate precum şi a drumurilor de acces la mănăstirile din judeŃ

- Refacerea drumurilor afectate de alunecări de teren; - Punerea în siguranŃă a podurilor situate pe aceste sectoare de drum;

Obiectiv specific 3. Combaterea congestiei în centrele de influenŃă din judeŃ pentru asigurarea

dezvoltării teritoriale: • Prioritatea 1. ConstrucŃia infrastructurii rutiere de acces şi ocolire a zonelor urbane

congestionate Măsuri: - Realizarea centurii de ocolire a municipiului Zalău, etapa I şi etapa a II-a; - Realizarea centurii de ocolire a oraşului Jibou; - Stabilirea rutelor şi consolidarea arterelor prin care să se asigure tranzitarea traficului rutier prin

oraşele Şimleul Silvaniei şi Cehu Silvaniei;


120

• Prioritatea 2. Dezvoltarea unui sistem de transport urban de înaltă calitate prin susŃinerea unui transport nepoluant, eficient, în toate localităŃile urbane ale judeŃului

Măsuri: - Amenajarea staŃiilor de autobuz în municipiul Zalău; - Extinderea şi modernizarea parcului auto, a staŃiilor de autobuz pentru transportul în comun în

centrele urbane din judeŃ; - Introducerea sistemului GPS pe mijloacele de transport în comun din municipiul Zalău; - Realizarea unor sisteme moderne de informare a publicului privind orarul şi accesul la mijloacele de

transport în comun; - Fluidizarea traficului în municipiul Zalău prin sistemul de semaforizare „UNDA VERDE”; - Parcări subterane în zonele aglomerate şi centrale; - Extinderea transportului în comun în zona periurbană a municipiului zalău în funcŃie de noile investiŃii

şi noile locuri de muncă apărute. Obiectiv specific 4. ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între principalele drumuri de tranzit şi zonele cu

concentrare mare a populaŃiei: • Prioritate ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între centrele economico-sociale, polii de creştere şi

microregiunile judeŃului Măsuri: - Reabilitarea drumurilor judeŃene (DJ 191C şi DJ 191D) care asigură legătura între drumurile care

străbat cele 2 zone; - Modernizarea drumului comunal care asigură legătura între zona Crasna şi zona Valcău; - ÎmbunătăŃirea legăturilor rutiere între Valea Crasnei şi Valea Barcăului - Reabilitarea drumurilor judeŃene care realizează legătura reşedinŃei de judeŃ cu principalele centre

economice ale judeŃului: Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu – Silvaniei, Crasna, Sărmăşag, Nuşfalău, Hida - Zimbor, Ileanda.

- Reabilitarea drumurilor judeŃene care realizează legătura între principalele localităŃi ale judeŃului (localităŃile considerate centre de dezvoltare) precum şi între acestea şi principalele artere deschise traficului de tranzit (drumuri naŃionale importante, drumuri europene)

Obiectiv specific 5. Asigurarea condiŃiilor de siguranŃă a circulaŃiei, refacerea echilibrului între

diferitele tipuri de transport şi dezvoltarea intermodalităŃii: • Prioritatea 1. Reducerea riscului de accidente rutiere pe reŃeaua de drumuri judeŃene şi în

sistemul de transport urban Măsuri:

- ÎmbunătăŃirea elementelor geometrice ale drumurilor şi în mod deosebit amenajarea curbelor (asigurarea vizibilităŃii, mărirea razelor curbelor);

- Semnalizarea adecvată a reŃelei rutiere Ńinând cont de valorile de trafic, de configuraŃia reliefului şi de starea tehnică a suprafeŃei de rulare;

- Amenajarea intersecŃiilor principalelor drumuri judeŃene astfel încât să ofere siguranŃă şi confort partipanŃilor la trafic;

- Amenajarea intersecŃiilor în municipiul Zalău şi extinderea de la 2 la 4 benzi a DN 1F în zona Parcului Industrial Zalău

- Realizarea unui sistem modern şi unitar de marcaje şi semnalizare rutieră pe drumurile judeŃene şi comunale;

- Amplasarea de indicatoare de vizibilitate şi orientare pentru zonele şi obiectivele turistice din judeŃ.

• Prioritatea 2. Punerea în siguranŃă a podurilor de pe reŃeaua de drumuri judeŃene (cca. 20 de poduri)

Măsuri: - Expertizarea tuturor podurilor care sunt afectate şi stabilirea priorităŃilor de refacere sau de punere în

siguranŃă în funcŃie de importanŃa socio - economică a arterei rutiere şi gravitatea defectelor podurilor;


121

- Elaborarea studiilor şi documentaŃiilor specifice pentru demararea activităŃilor de reabilitare a podurilor.

• Prioritatea 3. Refacerea sectoarelor de drum afectate de alunecările de teren (cca. 25 de zone

afectate) Măsuri: - Elaborarea studiilor geotehnice pentru sectoarele de drum afectate de alunecările de teren şi

stabilirea unei strategii de refacere; - ÎntreŃinerea acostamentelor, rigolelor, şanŃurilor şi a spaŃiilor verzi adiacente drumurilor judeŃene şi

comunale, igienizarea permanentă a acestora.

• Prioritatea 4. Creşterea calităŃii serviciilor în transporturi Măsuri: - Realizarea Parcului Industrial Zalău (cu includerea Centrului ExpoziŃional); - Dezvoltarea intermodalităŃii în reŃelele de transport feroviar şi rutier; - Realizarea unui Terminal Intermodal în Parcul Industrial Zalău

• Prioritatea 5. Implementarea unor sisteme informatice integrate de care să beneficieze toate modalităŃile de transport

Măsuri: - Includerea pe site-ul Consiliului JudeŃean Sălaj a datelor care să ofere informaŃii cu privire la reŃeaua

rutieră (drumuri judeŃene şi nationale din judeŃ), respectiv condiŃiile de transport ale momentului şi evoluŃia prognozată a calităŃii drumurilor în vederea facilitării activităŃilor specifice desfăşurate de către transportatori pentru elaborarea schemelor de circulaŃie pentru moment şi pentru perspectivă în judeŃ (legături optime actuale şi de perspectivă între principalele localităŃi, între diferitele categorii de drumuri şi între reŃeaua de drumuri şi reŃeaua de cale ferată).

* * *

Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliile de proiecte, după cum urmează:

- POS Transporturi - POR Axa Prioritară 1.1 – Transporturi


122

STRATEGIA SECTORIALĂ II

- CC OO MM PP EE TT II TT II VV II TT AA TT EE -

În martie 2000, Consiliul Europei a stabilit la Lisabona o strategie de 10 ani pentru a face Uniunea “cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere, capabilă dezvoltare economică durabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o coeziune socială mai intensă”.

Obiectivul Strategiei de la Lisabona privind PIB-ul este de a menŃine o creştere medie anuală a acestui indicator de aproximativ 3 %.


123

II.1. ANALIZA SWOT PUNCTE TARI • Valoarea PIB creată în industrie în 2002 este de 27,1% din totalul economiei (depăşind nivelul regional)

reflectând potenŃialul de relansare a industriei judeŃului • Cifra de afaceri pe economia judeŃului la nivelul anului 2004 înregistrează o creştere cu 97% faŃă de 2002,

datorită, în special, creşterii acestui indicator în construcŃii cu 138% şi în industria prelucrătoare cu 103%

• SituaŃia indicatorilor de eficienŃă este ameliorată semnificativ în ultima perioadă : productivitatea muncii pe economia judeŃului înregistrând o creştere de 111%, în perioada 2002-2004, şi de 132% în industrie, reflectând potenŃialul de competitivitate

• Privatizarea de succes a fostei industrii de stat, de regulă cu capital străin, având o piaŃă deja consolidată • Sector activ al confecŃiilor, textile, pielărie şi încălŃăminte, cu potenŃial de ocupare - (ex. Universal Zalău,

ConfecŃii Jibou); • ForŃă de muncă stabilă, preponderent feminină, specializată în sectorul confecŃiilor şi industriei uşoare • UnităŃi economice de tradiŃie în industria metalurgica, prelucrarea cauciucului, trecute de faza de

restructurare, aflate în expansiune economică (ex. Silcotub, IAIFO Zalau, Steel Cord Michellin Romania, SC Silvanie SA)

• UnităŃi economice de tradiŃie în industria mobilei (Zalău, Şimleu Silvaniei, Nuşfalău, Sărmăşag) • Parcul industrial Jibou, dat în funcŃiune, dotat cu toate utilităŃile pentru dezvoltarea unor afaceri şi industrii

nepoluante • Platformele industriale din Zalău, Şimleu-Silvaniei, Cehu-Silvaniei - bază de pornire pentru implantarea de

noi firme – utilităŃi în apropiere şi hale disponibile • Costul moderat al chiriilor pentru clădiri şi terenuri • Reabilitarea reŃelei de apa şi canalizare în mediul urban prin programul SAMTID, creşte atractivitatea

mediului de afaceri local (permite racordarea unor noi consumatori, mici, mijlocii şi mari) • ReŃea de drumuri modernizată (E 81 Satu-Mare - Cluj-Napoca) • Accesibilitate la transportul feroviar (Jibou- nod de cale ferată aflat în proximitatea Parcului Industrial

Jibou) • 4 aeroporturi situate la distanŃe între 80-120 km • Nuclee cu potenŃial de dezvoltare a mediului universitar:

- Zalău - filiala Universitatii de Vest «Vasile Goldis» Arad - colegii universitare ale UniversităŃii « Babes-Bolyai » şi UniversităŃii Tehnice Cluj-

Napoca - filiala UniversităŃii «Spiru Haret» Bucureşti

• Nuclee instituŃionale (licee, colegii, universităŃi) cu vocaŃie de performanŃă în pregătirea specialiştilor I.T. • Nuclee de cercetare în domenii inovatoare (microbiologie - Jibou, medicină - Şimleu Silvaniei) • Utilizarea Internetului în zonele urbane ca sursă alternativă de informare şi comunicare • ReŃea intranet între Consiliul JudeŃean şi autorităŃile locale din judeŃ • Sistem electronic de plată a impozitelor şi taxelor la nivelul municipiului Zalău care facilitează plata

datoriilor către stat pentru agenŃii economici • PotenŃial turistic ridicat:

natural: - munŃii Meses şi Plopiş, - zonele de pescuit şi vânătoare: valea Someşului, pădurea Lapiş, - lacuri, staŃiuni cu ape termale în curs de atestare: Boghiş, Bizuşa, Mesesenii de Jos, Jibou, Şimleu

Silvaniei; - Grădina Botanică din Jibou, care se întinde pe o suprafaŃă de 25 de hectare şi cuprinde 5000 de

specii de plante


124

cultural: - bisericile de lemn (68 de biserici situate pe întreg teritoriul judetului) - monumente - tradŃii populare şi zone folclorice prezervate - evenimente folclorice - case memoriale

istoric: - castrele romane de la Moigrad şi Buciumi - cetăŃile medievale de la Almaş, Şimleu Silvaniei, Cheud - conacele de la Jibou, Treznea şi Zimbor - bisericile reformate din VârşolŃ, Nuşfalău

PUNCTE SLABE • Ponderea redusă a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în domenii de vârf • InvestiŃii încă reduse în sectoare cu valoare adăugată mare • Slaba dezvoltare a serviciilor destinate populaŃiei şi a sectorului terŃiar • Număr redus de IMM-uri / 1000 locuitori (15,40/1000 locuitori comparativ cu 20/1000 locuitori în Regiunea

Nord-Vest) • Tehnologiile, echipamentele moderne şi gradul de capitalizare sunt încă insuficiente la nivelul IMM-urilor • Slaba reprezentare a unităŃilor de valorificare şi reciclare a deşeurilor (doar 4 unitati de reciclare a hartiei si

cartonului: Remat Salaj S.A, S.C. Rematex S.R.L, Imperial Exim S.R.L, S.C. Absolut Grup Jibou) • InsuficienŃa tehnologiilor ecologice şi de ecologizare în procesele de fabricaŃie a agenŃilor economici • Competitivitatea IMM-urilor pe pieŃele externe este foarte redusă. • Ponderea redusa a fortei de munca inalt calificata • Slaba reprezentare a infrastructurii de afaceri • Oferta redusă de terenuri şi clădiri aflate în proprietate publică, disponibile pentru investiŃii • InexistenŃa unor centre expoziŃionale şi logistice pentru promovarea ofertelor agenŃilor economici • Lipsa culturii antreprenoriale şi a experienŃei manageriale • Sprijin redus acordat agenŃilor economici în desfăşurarea activităŃilor de marketing, consultanŃă, publicitate,

prospectarea pieŃelor potenŃiale(piaŃă locală de consultanŃă slab reprezentată) • Capacitate redusă de atragere a investitorilor străini în alte sectoare decât cele tradiŃionale • Lipsa unor instituŃii specializate, guvernamentale şi neguvernamentale, care sa colaboreze cu autorităŃile

locale în atragerea investitorilor străini • Insuficienta dezvoltare a comunicării între mediul de afaceri şi instituŃiile publice din judeŃ • Parteneriate neconvingătoare, cu slabă prezenŃă, între universităŃi şi mediul economic • Marile companii cu capital străin nu dezvoltă strategii locale pentru servicii proprii de dezvoltare • Brevetele cu protecŃie internaŃională la nivelul agenŃilor economici din regiune sunt inexistente • IMM insuficient consolidate şi interesate în absorbŃia echipamentelor IT şi în susŃinerea cercetării • Număr redus de utilizatori casnici de Internet • Pondere foarte redusă a cetăŃenilor care interacŃionează cu autorităŃile publice prin intermediul Internetului • PotenŃial turistic insuficient valorificat • Slaba diversificare a serviciilor turistice şi agroturistice • Exploatarea deficitară a apelor termale şi balneare • InexistenŃa unei agenŃii şi a unor puncte de informare pentru promovarea obiectivelor turistice din judeŃ OPORTUNITĂłI • Integrarea în Uniunea Europeană va asigura oportunitatea finanŃărilor pe probleme asociate

competitivităŃii economice • Construirea autostrazii Brasov-Bors va favoriza dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi de tranzit în

punctele de conexiune cu autostrada (Zalău, Zimbor, Nuşfalău);


125

• Construirea şoselei de centură a municipiului Zalău şi conectarea acesteia la autostradă va conduce la dezvoltarea investiŃiilor în zonă

• Creşterea cererii pentru produsele tradiŃionale pe pieŃele externe (participarea la targuri si expozitii internationale)

• Creşterea numărului de firme străine atrase în judeŃ ca urmare a promovării Parcului Industrial Jibou, Zalău, etc

• Disponibilitatea autorităŃilor locale de a sprijini extinderea activităŃii investitorilor străini existenŃi în judeŃ, prin acordarea unor facilităŃi

• Creşterea ofertei interne de materii prime pentru industria textila • Cererea la export pentru produse metalurgice şi ale industriei cauciucului • Creşterea exporturilor directe (îndepartare de sistemul lohn) prin încurajarea firmelor să se perfecŃioneze în

design şi comerŃ cu amănuntul – dezvoltarea unor mărci proprii • ÎmbunătăŃirea calităŃii şi diversificarea produselor din industria mobilei pentru a obŃine valoare adăugata

ridicată • Dezvoltarea unor centre de excelenŃă în domeniul tehnologiei construcŃiilor şi industriei uşoare • Definirea turismului ca sector prioritar poate antrena creşterea capacităŃii de cazare şi a fluxului de turişti • Dezvoltarea unor amenajări turistice integrate (interjudeŃene-regionale) • Renovarea şi întreŃinerea obiectivelor istorice şi culturale şi includerea acestora în circuite cu temă de

interes internaŃional • Creşterea interesului pentru turismul balnear datorită procentului ridicat al persoanelor vârstnice • Crearea de staŃiuni turistice în judeŃ (proceduri în derulare) • Dezvoltarea de zone de agrement periurbane AMENINłĂRI • Capacitate redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de aderare • Întârzieri în realizarea proiectului de construire a autostrăzii Braşov-Borş • Ritm redus de dezvoltare a reŃelei de drumuri din judeŃ • Migrarea forŃei de muncă înalt calificate către alte centre urbane sau în străinătate • Neadaptarea IMM-urilor la standardele UE de mediu, calitate, comunicare, practici manageriale • Creşterea preŃului utilităŃilor şi terenurilor va conduce la scăderea atractivităŃii judeŃului pentru investitorii

străini • Costuri suplimentare pentru agenŃii economici necesare pentru ecologizarea întreprinderilor şi a

tehnologiilor • Creşterea costurilor cu achiziŃiile de echipamente şi tehnologii moderne • Cheltuielile mari pentru Cercetare-Dezvoltare induc riscul stagnării şi necompetitivităŃii economiei

judeŃului • Şomaj crescut ca urmare a dispariŃiei naturale a industriei lohn odata cu integrarea în U.E • ConcurenŃa pe piaŃa mobilei din partea producătorilor cu tradiŃie (Germania, Polonia) şi cererea în scădere

pe piaŃa UE; • Măsurile complexe şi riguroase negociate pentru industria alimentară constituie un risc pentru micile firme

de profil • Sectoare turistice din alte judeŃe ale Ńării au o rată ridicată de dezvoltare • Ofertele de produse turistice ale judeŃului nu sunt competitive pe plan internaŃional


126

II.2. Obiective strategice OBIECTIV GENERAL:

Realizarea acestui obiectiv va duce la:

- dezvoltarea capacităŃii inovative a economiei - creşterea ponderii IMM-urilor, a sectorului terŃiar şi a turismului în PIB-ul judeŃului - creşterea numărului locurilor de muncă - reducerea migraŃiei forŃei de muncă - reducerea decalajelor între urban şi rural.

OBIECTIVE SPECIFICE: 1. Dezvoltarea inovativă a sectoarelor prioritare (menŃinere, susŃinere, complementare) ale economiei

judeŃului - industrie metalurgică - producŃie mobilier - industria de prelucrare a cauciucului - agricultura - industria altor produse din minerale nemetalice - cercetare - turism – agroturism – turism de nişă

2. Creşterea atractivităŃii mediului de afaceri local 3. Accelerarea dezvoltării societăŃii informaŃionale PriorităŃi/ Măsuri: • Prioritatea 1. Creşterea competitivităŃii şi îmbunătăŃirea accesului pe piaŃă al întreprinderilor, în

special al celor mici şi mijlocii Creşterea investiŃiilor productive şi îmbunătăŃirea accesului pe piaŃă, pe baza principiilor dezvoltării

durabile, reprezintă condiŃiile esenŃiale pentru funcŃionarea competitivă a economiei judeŃului şi regiunii în cadrul UE.

În judeŃul Sălaj există încă dificultăŃi datorate resurselor limitate de care dispun IMM-urile, accesului dificil la finanŃare, decalajului tehnologic semnificativ şi lipsei de know-how, care să le permită o adaptare rapidă la cerinŃele pieŃei europene şi la schimbările din economia globală.

Liberalizarea pieŃelor va provoca noi presiuni concurenŃiale asupra întreprinderilor, mai ales în sectoarele industriale tradiŃionale, iar IMM-urile, cu precădere, vor fi expuse numeroaselor schimbări ale mediului de afaceri. De aceea, eforturile de susŃinere a întreprinderilor se vor concentra cu precădere pe îmbunătăŃirea accesului la piaŃă, capital şi pe procesul de dezvoltare tehnologică, tendinŃe de evoluŃie pe care trebuie să se centreze politica de dezvoltare a IMM-urilor conform principiului propus la nivel european „gândeşte mai întâi la nivel mic”.

Este evident că, în prezent, majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii din Sălaj, dar şi la nivel regional şi naŃional, nu sunt suficient pregătite pentru a răspunde misiunii lor de motor al economiei, lipsa competitivităŃii fiind provocata, în cea mai mare parte, de situaŃii de neadaptare a acestora la standardele europene, sau datorită incapacităŃii acestora de a accesa surse de finanŃare destinate investiŃiilor în tehnologii noi şi în implementarea sistemelor de calitate sau de a beneficia de servicii de consultanŃă care sa le ofere orientarea adecvată pe piaŃă.

CREŞTEREA COMPETITIVITĂłII SECTOARELOR PRIORITARE JUDEłENE ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII UNEI ECONOMII BAZATE PE CUNOAŞTERE


127

Măsura 1.1 SusŃinerea investiŃiilor productive şi pregătirea IMM-urilor pentru concurenŃa pe piaŃa internă europeană

O creştere solidă şi dezvoltarea întreprinderilor din judeŃ este condiŃionată în mare măsură de achiziŃionarea de utilaje şi tehnologii noi care să permită adaptarea producŃiei la cerinŃele pieŃei unice europene. Sprijinul direct acordat IMM-urilor în sporirea investiŃiilor productive, tangibile şi intangibile, este un element cheie pentru grăbirea procesului de convergenŃă.

Implicarea unui număr din ce în ce mai mare de IMM-uri sălăjene în sectorul industrial dovedeşte că acest sector se află în fază de dezvoltare şi consolidare, acestea fiind companii mai mari ca dimensiune, cu procese organizatorice şi de producŃie complexe, care induc infrastructură performantă, personal calificat şi stabilitate pe piaŃă.

Însă aceste procese necesită investiŃii constante în tehnologie şi utilaje moderne şi cercetare, accesibile doar companiilor mari din industria metalurgică, a cauciucului şi mobilei. Mult mai vulnerabile şi mai expuse riscurilor sunt micro-întreprinderile din industria prelucratoare care nu au resursele necesare pentru investitii de amploare în tehnologie şi cercetare.

De asemenea în condiŃiile concurenŃei acerbe de pe piaŃa internă a UE, şi a creşterii gradului de protecŃie a consumatorilor, firmele sălăjene vor trebui să îmbunătăŃească produsele care se introduc pe piaŃa şi să certifice performanŃa acestora, asigurând un grad sporit de securitate şi protecŃie a consumatorului. Aplicarea pe scară largă a standardelor voluntare europene şi internaŃionale reprezintă o bună practică, deja uzuală pe pieŃele dezvoltate. Implementarea managementului de mediu şi de calitate şi certificarea produselor, nu reprezintă altceva decât o investiŃie ce asigură acceptarea produselor româneşti în spaŃiul european şi accesul la piaŃa internă. În mod evident, existenŃa unei infrastructuri de certificare adecvată este o condiŃie critică pentru eliminarea barierelor concurenŃiale.

Sunt avute în vedere două seturi de acŃiuni indicative, după cum urmează: a) SusŃinerea investiŃiilor productive, în special pentru IMM-uri

- InvestiŃii în echipamente, tehnologii noi şi alte active destinate producŃiei; - SusŃinerea investiŃiilor intangibile vizând achiziŃionarea de brevete, mărci, licenŃe şi know-

how b) SusŃinerea certificării întreprinderilor

- Sprijinirea implementării şi certificării voluntare a sistemelor de management de mediu ISO 14001

- SusŃinerea implementării şi certificării voluntare a sistemelor de calitate ISO 9001/2000 - Stimularea certificării voluntare a produselor şi etichetarea eco. - Sprijinirea dezvoltării şi acreditării laboratoarelor de calibrare şi testare.

Datorită gradului redus de sensibilizare faŃă de aceste aspecte în rândul întreprinderilor, va fi iniŃiată o campanie de promovare a beneficiilor certificării de mediu şi calitate şi de implementare a acestora.

Măsura 1.2 Dezvoltarea accesului la finanŃare al întreprinderilor, în special al IMM Noile întreprinderi au o importanŃă crucială în creşterea competitivităŃii. Ideile inovatoare, produsele şi

serviciile noi, modelele noi de afaceri sunt de cele mai multe ori testate prin start-up-uri. Nu în ultimul rând, asemenea întreprinderi inovative, fără profituri tangibile care să poata fi utilizate colateral, comportă riscuri considerabile, ceea ce face prohibitiv costul unei finanŃări tipice prin credite bancare. Coroborat cu absenŃa unei verificări anterioare a fezabilităŃii produsului / ideii noi ca producător de cash-flow, şi accesul la piaŃa de capital este limitat.

Crearea unui mediu favorabil finanŃării afacerilor, în condiŃii de piaŃă financiară competitivă, este un salt calitativ şi cantitativ faŃă de abordările anterioare, bazate preponderent pe sprijin investiŃional direct. Sunt necesare intervenŃii pentru anumite categorii de IMM (cum ar fi start-up sau high tech), care sunt dezavantajate de experienŃa insuficientă pentru obŃinerea finanŃării şi de criteriile de eligibilitate impuse de instituŃiile financiare (incapacitate de garantare).

AcŃiunile indicative prin care vor fi sprijinite sunt: - ÎnfiinŃarea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare în vederea susŃinerii întreprinderilor, în

special a IMM-urilor (prin structuri parteneriale de tip consorŃiu); - ÎnfiinŃarea şi dezvoltarea fondurilor de risc în vederea susŃinerii întreprinderilor în special IMM-urile.


128

Măsura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri şi a serviciilor de consultanŃă pentru afaceri Un factor important în consolidarea întreprinderilor existente şi în susŃinerea start-up-urilor îl constituie

dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri adecvate, prin instrumente specifice soft şi hard, armonizate cu nevoile IMM, prin care acestea să beneficieze de avantajele managementului corporativ, de surse de finanŃare adecvate şi garanŃii asociate, de avantajele tehnice ale serviciilor societăŃii informaŃionale şi de cooperarea activă cu mediul universitar şi de cercetare pentru a beneficia de cunoştinŃele ştiinŃifice şi a valorifica potenŃialul creativ propriu.

Infrastructura suport este înca slab dezvoltată în Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) fiind constituită pe de o parte din incubatoare de afaceri şi centre de consultanta care asigură servicii pentru investitori, şi pe de altă parte, din parcuri industriale care asigură doar dotările şi utilităŃile necesare dezvoltării unei afaceri.

În judeŃul Sălaj, infrastructura de afaceri este insuficient reprezentată, funcŃionând doar Parcul Industrial Jibou- suport pentru dezvoltarea industriilor nepoluante.

Incubatoarele au efecte benefice atât asupra dezvoltării de noi firme competitive, cât şi asupra fructificării potenŃialului de inovare la nivelul IMM pregătindu-le pe acestea pentru competiŃia pe piaŃă. În regiunea Nord-Vest există doar un singur incubator la Baia Mare.

Un element cheie al infrastructurii de afaceri este dezvoltarea serviciilor suport în domeniul larg al consultanŃei şi pregătirii profesionale. PiaŃa serviciilor suport trebuie să fie suficient de mare si concurentiala pentru a permite firmelor, in special IMM-uri, să beneficieze de o consultanŃă atât generală cât şi specializată pentru a deveni mai competitive pe piaŃă. În judeŃ, serviciile de consultanŃă sunt de asemenea slab dezvoltate în special în domeniul calităŃii şi specializării. Aceasta este datorată în principal subdezvoltării principalilor furnizori de servicii de consultanŃă-asociaŃiile de întreprinzători şi camera de comerŃ.

a) Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de administrare în incubatoare şi alte centre de afaceri (sprijin instituŃional), precum şi crearea şi extinderea parcurilor industriale: - investiŃii hard şi soft (ex. consolidări de clădiri, înnoire şi modernizare, achiziŃionarea de

echipamente), - schimb de bune practici, - susŃinerea activităŃilor de mentoring şi coaching, - transfer de know-how, - seminarii, workshop-uri etc;

b) Promovarea serviciilor suport (inclusiv consultanŃă) orientate către piaŃă, mai ales în cadrul infrastructurii institutionalizate de afaceri (ex: dezvoltare de produse şi strategii de marketing, plan de afaceri, managementul proiectelor, acces pe piaŃa internă etc.).

c) SusŃinerea integrării şi dezvoltării capacităŃii competitive a IMM-urilor şi start-up-urilor în cadrul structurilor de afaceri, prin investiŃii iniŃiale în întreprinderi noi şi asigurarea pregătirii de scurtă durată pentru întreprinderile găzduite în aceste structuri;

În cadrul măsurii vor fi prevăzute resurse pentru o campanie de promovare-sensibilizare la nivelul întreprinderilor privind structurile moderne de infrastructură de afaceri tip incubator, centru de afaceri etc.

Măsura 1.4 Dezvoltarea serviciilor de tranzit, interporturi Această măsură vine să valorifice efectele produse de construcŃia şi darea în exploatare a autostrăzii

Transilvania. În jurul localităŃilor Nuşfalău, Zimbor (puncte de inserŃie pe autostradă), precum şi în Zalău (punct de intersectare a principalelor rute comerciale: autostrada şi legăturile cu municipiile Satu Mare, Baia Mare, Cluj şi Oradea) se vor dezvolta zone de tranzit spre şi dinspre autoastradă, parcuri logistice, spaŃii de cazare de tranzit, infrastructură de comerŃ, în paralel cu asigurarea intermodalităŃilor.

Măsura 1.5 Creşterea accesului pe pieŃe externe şi sprijinirea eforturilor de internaŃionalizare ale

întreprinderilor, în special ale IMM IMM-urile româneşti au o participare redusă pe piaŃa internaŃională. PuŃine întreprinderi sunt implicate în

simpla activitate de export şi un foarte mic procent al acestora penetrează noi pieŃe prin investiŃii străine


129

directe. Este important pentru Romania în stadiul actual de dezvoltare, să aibă cel puŃin o expansiune a iniŃiativelor de export din partea IMM-urilor.

În Sălaj, 38% din export provine din industria textilă, majoritatea reprezentând producŃie în sistem lohn. Firmele din industria textilă vor trebui încurajate să investească în activităŃi de design şi marketing în vederea supravieŃuirii pe pieŃele Europene foarte competitive şi concurenŃiale.

Printre acŃiunile indicative avute în vedere, se pot evidenŃia următoarele: - Sprijinirea internaŃionalizării afacerilor, incluzând sprijinirea misiunilor economice şi participarea la

târguri şi expoziŃii internaŃionale, parteneriate, cooperări economice - AsistenŃă furnizată IMM-urilor pentru îmbunătăŃirea sistemelor de management (logistică internaŃională

şi identificarea furnizorilor externi) - SusŃinerea creării de reprezentanŃe şi filiale în afara pieŃei interne, incluzând sprijin în vederea

pregătirii internaŃionalizării activităŃilor. • Prioritatea 2. Promovarea cercetării - dezvoltării şi a inovării

Slaba capacitate de inovare a întreprinderilor, şi în special a IMM-urilor este strâns legată de nivelul scăzut de finanŃare (atât public, cât şi privat) pentru activităŃile de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Infrastructura de cercetare-dezvoltare inadecvată, precum şi insuficienta cooperare între instituŃiile CD şi întreprinderi reprezintă elemente de risc pentru atingerea performanŃei cerute de competitivitatea economică.

Numărul scăzut de produse, tehnologii şi servicii noi, cu valoare adăugată ridicată, bazate pe activităŃi susŃinute şi în cooperare de cercetare-dezvoltare are implicaŃii directe asupra unei creşteri economice durabile.

În judeŃul Sălaj, domeniul Cercetare-Dezvoltare este extrem de slab dezvoltat; nucleele existente (Jibou, Şimleu Silvaniei) au ca sursă fonduri publice insuficiente ca nivel de alocare, profilul activităŃilor fiind preponderent teoretic sau asociat ştiinŃelor experimentale (medicina, biologia).

Cercetarea aplicată orientată spre producŃie şi inovare tehnologică este inexistentă, impunându-se ca marile companii private să contribuie, prin firmele din Sălaj, la iniŃierea şi înfiinŃarea unor departamente de cercetare-dezvoltare.

Măsura 2.1 Dezvoltarea cercetării medicale aplicate - Asigurarea infrastructurii necesare modernizării şi extinderii Centrului de Cercetări Medicale de la

Şimleul Silvaniei. - Orientarea spre producerea de medicamente. - Extinderi spre medicina naturistă. - Valorificarea florei spontane din judeŃ

Măsura 2.2 Dezvoltarea cercetării agricole - Dezvoltarea unui parteneriat între Gradina Botanică Jibou şi AsociaŃia Fermierilor (Producători) în

scopul valorificării cercetărilor în domeniul agricol. - ÎnfiinŃarea Centrului de Cercetare Regional a distilatelor naturale din fructe şi a Ńuicilor cu drept de

origine controlată - Crearea unui centru regional-local de cercetare ştiinŃifică în domeniul biogeografiei în vederea

inventarierii şi cartării habitatelor, florei şi faunei sălbatice a judeŃului

Măsura 2.3 Dezvoltarea cercetării în industrie - Constituirea de departamente proprii de cercetare în cadrul companiilor private consolidate (industria

cauciucului, metalurgică) - Sprijin organizaŃional acordat IMM-urilor pentru constituirea unui fond comun în scopul finanŃării unor

activităŃi de cercetare, destinate sectoarelor productive şi de lansare competitivă a IMM-urilor. - Realizarea de parteneriate între întreprinderile locale şi universităŃile din regiune în scopul dezvoltării

unor nuclee de cercetare în industria textilă, a materialelor de construcŃii şi în industria lemnului pentru o valorificare optimă a resurselor locale existente. Prin aceasta se asigură suport pentru


130

activităŃi de cercetare industrială şi precompetitivă care conduc la realizarea de produse, tehnologii şi servicii noi sau cu îmbunătăŃiri semnificative, cu cerere de piaŃă.

• Prioritatea 3. Dezvoltarea tehnologiei informaŃiei şi comunicaŃiilor în sectoarele privat şi public

Utilizarea pe scară mai largă a comunicaŃiilor şi tehnologiei informaŃiei în mediul privat poate conduce la creşterea productivităŃii şi oferă oportunitatea firmelor româneşti de a accesa noi pieŃe şi de a promova şi comercializa produse şi servicii prin mijloace electronice.

În mediul public, utilizarea TIC va asigura o creştere a calităŃii informaŃiei, o scădere a timpului de diseminare a acesteia, precum şi o îmbunătăŃire a comunicării la nivelul administraŃiei publice locale şi judeŃene.

Măsura 3.1 SusŃinerea utilizării tehnologiei în mediul privat La nivelul companiilor aplicaŃiile TIC eficientizează comunicaŃiile în interiorul şi exteriorul firmei, precum

şi managementul resurselor şi clienŃilor. Se va sprijini accesul IMM-urilor la internetul de mare viteză şi dezvoltarea infrastructurii de acces în bandă largă precum şi accesul la serviciile conexe.

Măsura 3.2 Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice moderne Necesitatea furnizării unor servicii de calitate cetăŃenilor, precum şi crearea unui plus de eficienŃă în

activitatea instituŃiilor administraŃiei publice locale sunt condiŃionate atât de computerizarea completă a organismelor administraŃiei publice locale, cât şi de interconectarea sistemelor operaŃionale ale tuturor unităŃilor administraŃiei publice. Aceasta presupune realizarea unui Sistem Informatic Integrat, propriu Consiliului JudeŃean Sălaj, care să interacŃioneze cu un Sistem Informatic consolidat la nivelul fiecărei primării din judeŃ şi care să permită interfaŃarea cu celelalte sisteme informatice ale organismelor şi insituŃiilor cu care Consiliul JudeŃean Sălaj are relaŃii informaŃionale.

Dezvoltarea info-chioşcurilor facilitează accesul cetăŃenilor la informaŃia publică prin eliminarea birocraŃiei şi reducerea timpului de necesar circulaŃiei informaŃiei. • Prioritatea 4. ÎmbunătăŃirea eficienŃei energetice, în condiŃiile dezvoltării durabile a sistemului

energetic Competitivitatea unei economii se bazează şi pe consumul eficient de resurse energetice şi de energie.

În acest context, trebuie să se acorde o importanŃă specială utilizării eficiente a energiei. Valorificarea resurselor regenerabile de energie poate oferi un avantaj economic competitiv pe termen

lung. Totodată, valorificarea resurselor regenerabile de energie disponibile este necesară pentru înlocuirea treptată a energiei produse pe baza combustibililor fosili cu energie “curată”.

Măsura 4.1 ÎmbunătăŃirea eficienŃei energetice - realizarea de investiŃii în construirea de noi capacităŃi de producere a energiei electrice şi termice, în

retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor existente (Uzina Electrică Zalău) în scopul creşterii eficienŃei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice şi termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate);

- modernizarea şi extinderea iluminatului public în municipiul Zalău în scopul îmbunătăŃirii eficienŃei energetice.

Măsura 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie - SusŃinerea investiŃiilor în noi capacităŃi de producere a energiei electrice şi termice prin valorificarea

biomasei, ca resursă regenerabilă de energie, în vederea reducerii emisiilor de poluanŃi în atmosferă, la Uzina Electrică Zalău.


131

• Prioritatea 5. Creşterea competitivităŃii sectorului turistic în judeŃul Sălaj Dezvoltarea strategică a turismului în judeŃ poate fi abordată pe următoarele direcŃii privilegiate: - turismul de circuit regional, considerând că atractivitatea unui circuit limitat la judeŃul Sălaj restrânge

atractivitatea şi expansiunea de piaŃă (cuprinde toate tipurile de obiective şi atracŃii turistice culturale, peisagistice, religioase, rurale, cinegetice)

- turismul termal şi de staŃiune având ca potenŃial de piaŃă populaŃia judeŃului şi a zonelor limitrofe lipsite de resurse. Structura demografică a populaŃiei judeŃului (număr mare de pensionari) va asigura permanentizarea fluxului de clienŃi

- agroturismul prin dezvoltarea pensiunilor şi spaŃiilor de cazare, concentrându-se în zone ale judeŃului cu caracter unic şi atracŃie specifică (arealul Văii Barcăului, Ileanda-Valea Someşului, Valea Agrijului). Se vor dezvolta produse turistice specifice tradiŃionale, de unicat naŃional şi multicultural (tradiŃii, obiceiuri casnice, gastronomice, etnografice, evenimente de identificare).

- turismul de nişă care poate fi abordat în dezvoltarea locaŃiilor pentru turism montan, sporturi de iarnă, turism ecologic, turism cultural (biserici de lemn, casre romane, cetăŃi medievale, mănăstiri care pot deveni puncte de pelerinaj- Bic, Strâmba, Voivodeni, Rus), turism cinegetic

- forme de masă ale turismului- petrecerea activă a timpului liber (piscine, terenuri de tenis), pe lângă care pot funcŃiona locaŃii turistice cu spaŃii de cazare.

- construcŃia autostrăzii va genera dezvoltarea turismului de trazit - formarea reŃelei judeŃene şi regionale de informare şi promovare turistică Dezvoltarea turismului este identificată ca o prioritate de dezvoltare datorită potenŃialului turistic al

judeŃului, prin valorificarea căruia se vor crea noi locuri de muncă şi noi venituri la nivel local şi judeŃean. Valorizarea atracŃiilor turistice din judeŃ poate transforma zonele cu competitivitat6e scăzută în zone atractive pentru investitori.

Veriga slabă o reprezintă infrastructura turistica care este încă insuficient dezvoltată relativ la nevoile judeŃului şi regiunii: capacităŃile de cazare sunt reduse, infrastructura de acces la zonele cu potenŃial turistic este precară iar serviciile sunt de calitate medie. În consecinŃă, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice este primul pas in dezvoltarea turismului in judet.

Măsura 5.1 Valorificarea patrimoniului natural şi promovarea acestuia Dezvoltarea responsabilă a zonelor protejate ar putea fi realizată prin practicarea unui regim turistic

controlat, pentru a avea o distribuire echilibrată a turiştilor şi a reduce efectul sezonalităŃii. Valorizarea resurselor naturale turistice se va realiza prin: - acŃiuni de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de acces şi valorificare a potenŃialului turistic al

rezervaŃiilor naturale şi al ariilor naturale protejate (Grădina Zmeilor, Pădurea Lapiş, RezervaŃia peisagistică Tusa-Barcău, etc).

- dezvoltarea de zone de agrement în zonele periurbane ale Municipiului Zalău şi ale oraşelor. - introducerea în circuit a zonelor montane Meseş şi Plopiş prin construirea infrastructurii necesare:

drumuri, trasee drumeŃie, pârtii de schi. - înfiinŃarea de pensiuni agro-turistice în zone cu peisagistică atractivă.

Măsura 5.2 Dezvoltarea unor staŃiuni turistice de tratament şi recreere în localităŃi cu resurse

termale şi balneare - Atestarea si remodelarea functionala a statiunilor balneare din judet (Boghis, Bizusa, Jibou, Meseşenii de

Jos ) - ÎnfiinŃarea de parteneriate public-private pentru diversificarea serviciilor şi dezvoltarea de produse turistice

recunoscute calitativ - Reabilitarea/ÎnfiinŃarea de mici staŃiuni balneare (Zalnoc, Şimleu Silvaniei)

- reabilitare baze de tratament - amenajare spaŃii de cazare şi masă - dotări cu echipamente specifice.


132

Măsura 5.3 Restaurarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural din judeŃul Sălaj Turismul cultural este strict legat de prezenŃa pe teritoriul judeŃului Sălaj a unor valori care exprimă

identitatea culturală a zonei şi pot constitui axe modale în dezvoltarea generală a sectorului turism. Aceste locaŃii şi elemente de patrimoniu pot fi abordate fie ca obiective distincte, fie ca produse turistice complementare pentru celelalte tipuri de turism (turismul de staŃiune, turismul de circuit).

Pentru realizarea acestei măsuri se vor sprijini: - acŃiuni de restaurare, protejare şi conservare a patrimoniului cultural judeŃean - introducerea în circuite turistice a centrelor cultural-istorice, bisericilor de lemn, castrelor şi cetăŃilor

medievale din judeŃ - reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii din zona acestor obiective turistice.

Măsura 5.4 SusŃinerea mediului de afaceri prin îmbunătăŃirea serviciilor turistice ÎmbunătăŃirea calităŃii serviciilor de cazare, prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea structurilor

destinate pentru aceasta, precum şi prin crearea şi/sau reabilitarea structurilor de divertisment (piscine, terenuri de mini golf, tenis, etc).

Măsura 5.5. Afirmarea unor noi forme de turism (turism de nişă): - Turism viticol (zonele Şimleu Silvaniei, Samşud) - Turism piscicol (Valea Someşului, Râurile Crasna, Barcău, Pescăria de la Cehu Silvaniei, Lacul VârşolŃ) - Speoturism (Amenajarea Peşterii Lii din zona PurcăreŃ – Boiu Mare) - Turism cinegetic (zonele împădurite ale MunŃilor Meseşului şi Plopişului, Pădurea Lapiş, Podişul PurcăreŃ -

Boiu Mare, Valea Someşului)

Măsura 5.6 Promovarea potenŃialului turistic al judeŃului Dezvoltarea unor branduri turistice judeŃene reprezintă atât o prioritate generală, cu efecte în atragerea

de investiŃii străine cât şi specifică, daca avem în vedere dezvoltarea turismului şi efectele sale de antrenare, care deşi în prezent sunt reduse mai ales datorită unei infrastructuri precare, pe termen mediu pot avea un rol important în creşterea competitivităŃii economiei judeŃului şi regiunii.

AcŃiuni indicative pentru realizarea acestei măsuri: - Crearea unei imagini ca destinaŃie turistică a judeŃului prin definirea şi promovarea unui brand turistic

(Ńuica de Zalău, Castrul roman Porolissum); - Dezvoltarea turismului prin creşterea susŃinută a produselor turistice specifice Sălajului şi activităŃi de

marketing; - ReŃea judeŃeană şi regională de informare şi promovare turistică. Propunerile de proiecte pe aceste măsuri se regăsesc în Portofoliile de proiecte, după cum

urmează: - POS Competitivitate - POR - Prioritatea 2 Mediul de afaceri - POR - Prioritatea 3 Turism


133

STRATEGIA SECTORIALĂ III

- RR EE SS UU RR SS EE UU MM AA NN EE -


134

Strategia de la Lisabona

łintele Strategiei de la Lisabona privind EducaŃia: • Reducerea numărului celor care părăsesc şcoala înainte de termen cu 50% • Cel puŃin 85% dintre cei cu vârste de 22 ani şi 80% dintre cei cu vârste între 25 şi 64 de ani din

Uniunea Europeană să aibă studii complete de educaŃie secundară superioară • Nivelul mediu de participare la educaŃia continuă în Uniunea Europeană trebuie să fie de cel puŃin

12,5% din populaŃia adultă angajată • Reducerea ratei medii UE a abandonurilor şcolare sub 10% • O creştere a numărului absolvenŃilor MSTE (tehnologie şi inginerie) cu cel puŃin 15% până în 2010

Obiectivele de la Lisabona în termeni de ocuparea forŃei de muncă: • O rată globală a ocupării de 70% în 2010 (67% în 2005) • O rată de ocupare în rândul femeilor de 60% în 2010 (57% în 2005) • O rată de ocupare pentru persoane în vârstă (vârste între 55 şi 64 de ani) în 2010 de 50% • O creştere până în 2010 de 5 ani a vârstei medii la care persoanele părăsesc piaŃa muncii

(pensionare efectivă medie pentru a asigura media de 65 de ani în UE până în 2010) • Disponibilitatea de servicii de îngrijire a copilului până în 2010 pentru 90% dintre copiii cu vârsta între

3 ani şi vârsta obligatorie pentru şcoală şi pentru 33% dintre copiii sub 3 ani (Ńintă stabilită de către Consiliul European la Barcelona în 2002)


135

III.1. Analiza SWOT PUNCTE TARI • Structura multietnică a populaŃiei judeŃului (români – 71,23%, 23,04% - maghiari, 5,05% - rromi, alte etnii

– 0,66%) • Grad ridicat de toleranŃă, nivel scăzut de conflicte sociale • Ponderea mare de cadre didactice calificate, atât în mediul urban cât şi în mediul rural (dintr-un număr de

3760 posturi în învăŃământul preuniversitar, doar 217,5 sunt ocupate de persoane necalificate) • PerformanŃe bune la testele naŃionale, examenul de bacalaureat şi concursurile naŃionale • InvestiŃii incipiente în reabilitarea infrastructurii educaŃionale prin Programul Phare TVET • Infrastructura educaŃională, cu precădere în mediul urban, este acceptabilă, cu dotări funcŃionale, bine

întreŃinută • Dotare bună cu mijloace IT a şcolilor din mediul urban, sisteme Internet generalizate • ExistenŃa unor nuclee ale învăŃământului universitar cu potenŃial de dezvoltare • Eforturi incipiente pentru constituirea unor reŃele parteneriale şi diversificare curriculară la nivel judeŃean

între instituŃiile educaŃionale abilitate, autorităŃile locale, mediul de afaceri şi reprezentanŃi ai societăŃii civile

• ForŃa de muncă are în medie un nivel educaŃional ridicat, rata populaŃiei active este mare, un avantaj ce oferă încă competitivitate, dat fiind preŃul scăzut al forŃei de muncă

• Intelectualitate tehnică, socio-umană şi culturală bine pregătită şi reprezentată • Elita locală recunoaşte importanŃa valorilor culturale locale şi a identităŃii judeŃului, este optimistă în

privinŃa posibilităŃilor de dezvoltare • Rata ridicată de includere a femeilor pe piaŃa muncii - tradiŃie în anumite specializări funcŃionale care

impun şi stabilizează femeile ca forŃă de muncă: confecŃii, textile, pielarie, încălŃăminte, industria alimentară

• Nivel scăzut al ratei şomajului • MigraŃia temporară a forŃei de muncă în străinătate (20-25% din populaŃia activă) reprezintă, pe termen

scurt şi mediu, o potenŃială sursă pentru dezvoltare şi capitalizare (IMM, piaŃa imobiliară, servicii, educaŃie)

• Comportamente şi mentalităŃi de muncă acceptabile, apropiate ethosului central-european • Receptivitatea autorităŃilor judeŃene şi locale la conceptele dezvoltării durabile şi la iniŃiativele inovative • Servicii de formare profesională (cursuri, stagii de practica si specializare) oferite gratuit anumitor categorii

de persoane, în condiŃiile legii • ExistenŃa unei baze de date privind situaŃia şi dinamica şomajului la AgenŃia JudeŃeană de Ocupare a

ForŃei de Muncă, actualizată periodic • Sectorul privat este bine reprezentat în dezvoltarea şi ofertarea de servicii de sănătate (Policlinica

Salvosan Ciobanca, Laborator dr. Haller) • Implicarea sectorului asociativ şi a ONG-urilor în susŃinerea educaŃiei pentru sănătate şi monitorizarea

stării de sănătate a populaŃiei • Bună colaborare între DSP, CAS Sălaj şi unităŃile medicale • Implicarea ONG-urilor în acordarea asistenŃei sociale pentru persoanele cu dizabilităŃi (ex. Societatea

HandicapaŃilor Zalău, FundaŃia „Maya”, AsociaŃia „Prader-Willi” Zalău,) • Număr mare de furnizori de servicii sociale acreditaŃi în judeŃul Sălaj (24 furnizori – iunie 2006) • UnităŃi rezidenŃiale mari de asistenŃă socială restructurate sau în proces de restructurare prin

implementarea unor proiecte PHARE ale Consiliului JudeŃean Sălaj • Există strategii, planuri judeŃene pe termen mediu pentru dezvoltarea reŃelei şcolare, a sănătăŃii şi a

asistenŃei sociale • Consiliul JudeŃean şi autorităŃile locale sunt interesate şi sprijină efectiv perfecŃionarea calităŃii resurselor

umane, se implică cu sprijin financiar cofinanŃând proiecte de reabilitare a instituŃiilor de profil („Dezvoltare prin proiecte” – concurs de proiecte între autorităŃile locale finanŃat de Consiliul JudeŃean)


136

• ExperienŃă, capacitate instituŃională bună şi disponibilitate la nivelul Consiliului JudeŃean, Consiliului Municipal Zalău şi al unor instituŃii publice pentru dezvoltarea de proiecte şi investiŃii în sistem partenerial

• Fază incipientă de dezvoltare a unor parteneriate micro-regionale în scopul accesării unor proiecte la nivelul comunităŃilor rurale (ex. Valea Barcăului, Valea Crasnei)

PUNCTE SLABE • Ponderea mare a populaŃiei rezidenŃiale în mediul rural din totalul populaŃiei judeŃului (60,3%), dublată de

accentuarea fenomenului de „îmbătrânire demografică” (aproximativ 1/3 din populaŃie peste 60 de ani)

• Indici demografici în accentuată regresie (indicele natalităŃii în scădere, indicele mortalităŃii în creştere) • TendinŃă accentuată de scădere a ratei de cuprindere în învăŃământul liceal (de la 71,6% în 2002 la 59,4%

în 2005) • Fenomen îngrijorător de abandon şcolar şi acces dificil la parcursurile superioare de învăŃământ liceal şi

universitar a populaŃiei şcolare din mediul rural • Bază materială inadecvată în şcoli, infrastructură într-o stare avansată de degradare, în mediul rural • Insuficienta dotare şi utilizare a mijloacelor IT în şcoli în mediul rural • Participare redusă a şcolilor din judeŃ în cadrul proiectelor Socrates • Pondere scăzută a populaŃiei şcolare în sistemul TVET (în 2005 - 2963 de elevi) • Sprijin curricular inconsistent pentru dezvoltarea aptitudinilor elevilor de învăŃare continuă • Insuficienta implicare a şcolii în viaŃa comunităŃii, pentru formarea continuă a adulŃilor, pentru conservarea

patrimoniului cultural şi a identităŃii comunitare • TendinŃa de migrare a cadrelor didactice calificate către alte domenii mai atractive salarial • Neechivalarea majorităŃii studiilor din România de către universităŃile din străinătate • Pregătire academică axată pe componente teoretice doctrinare • DificultăŃi de stabilizare a tineretului superior calificat în economia judeŃeană • Nivel ridicat al ocupării populaŃiei în ramurile din sectorul primar (agricultura, silvicultura, economia

vanatului si pescuitul) • Scăderea accentuată a populaŃiei ocupate în judeŃ în ultimii ani (cu 25,39% între anii 1992 – 2002 -

ultimele 2 recensăminte) • DiferenŃe majore între procentul populaŃiei ocupate şi numărul de salariaŃi (2002 - 54.463 persoane, adică

55,91% din totalul populaŃiei ocupate nu au fost retribuite pentru munca pe care au depus-o), însemnând o concentrare masivă a populaŃiei ocupate în agricultura de subzistenŃă şi autoconsum

• Capacitate redusă a pieŃei muncii de adaptare la schimbare - lipsa lectorilor specializaŃi pentru domenii cerute pe piaŃa muncii: construcŃii, prelucrarea lemnului, turism – slaba flexibilitare a cursurilor de calificare

• Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor (grupa de vârstă 15-24 ani) • Nivel scăzut al învăŃării continue, structuri organizaŃionale insuficiente pentru educaŃia adulŃilor • Acces inegal pe piaŃa muncii a grupurilor vulnerabile (rromi, tineri care părăsesc sistemul instituŃionalizat,

persoane cu hadicap uşor şi mediu) • Lipsa unor studii de marketing privind dinamica cerere - ofertă • Alocare necorespunzătoare (după nevoi) a resurselor financiare în sănătate • InegalităŃi în accesibilitatea populaŃiei la serviciile medicale • Insuficienta dotare a unităŃilor spitaliceşti cu tehnică de calcul, aparatură şi utilităŃi clinice de înaltă

performanŃă • AbsenŃa unor specialităŃi medicale în cabinetele din ambulatoriile spitalelor: neuropsihiatrie

infantila,oftalmologie,ORL,ortopedie-traumatologie, psihiatrie, alergologie, stomatologie, boli de nutriŃie şi metabolism, reumatologie

• Infrastructură de sănătate necorespunzătoare, insuficientă în mediul rural (cabinete medici de familie şi stomatologi, farmacii, centre de urgenŃă primară)


137

• Capacitate insuficientă de îndeplinire a standardelor pentru managementul deşeurilor medicale şi periculoase în spitale

• Rata de emigrare ridicată a persoanelor cu calificări superioare şi a celor angajaŃi în sănătate • Lipsa parteneriatului public-privat în sistemul de sănătate • Insuficienta adaptare a infrastructurii la nevoile persoanelor cu dizabilităŃi • Problemă acută, imperativă: lipsa de servicii, soluŃii pentru persoanele vârstnice, singure, dependente din

mediul rural • Problemă gravă nerezolvată: integrarea socială, profesională şi de habitat independent a tinerilor

provenind din centre de plasament (locuinŃă, loc de muncă, socializare) • Procent ridicat de copii instituŃionalizaŃi (1632 copii, reprezentând 4,89% din numărul total de copii din

judeŃ) • Aspecte negative în domeniul protecŃiei copilului: număr mic de asistenŃi maternali pentru copiii cu nevoi

speciale, agravarea fenomenului delicvenŃei juvenile, lipsa specialiştilor în psihopedagogie şi în specializări pentru copii cu hadicap

• Resurse umane necalificate, necorespunzătoare în serviciile de asistenŃă socială din mediul rural • Slaba implicare a autorităŃilor locale din mediul rural în inventarierea şi monitorizarea nevoilor de asistenŃă

socială, în dezvoltarea unor servicii alternative pentru persoane vărstnice singure şi copii aflaŃi în situaŃie de risc familial

• Lipsa de încredere a oamenilor şi a agenŃilor economici în instituŃiile publice OPORTUNITĂłI • ExistenŃa programelor de finanŃare UE pe domeniul „Resurse Umane” şi a programelor naŃionale de

educaŃie • Dezvoltarea învăŃământului universitar local (noi filiale, specializări tehnice) va îmbunătăŃi ponderea forŃei

de muncă superior calificată • Preocupare pentru elaborarea de proiecte educaŃionale • ÎnfiinŃarea Centrului de Instruire Practică pe Meserii şi Mediul de Afaceri în scopul adaptării forŃei de

muncă la cerinŃele pieŃei – parteneriat public-privat între Consiliul JudeŃean, Primăria Municipiului Zalău, alte instituŃii publice şi private

• Includerea în programa şcolară a educaŃiei în spirit antreprenorial • PosibilităŃi de colaborare şi atragere a investitorilor străini, generate de structura multiculturală a

populaŃiei judeŃului Sălaj • Creşterea numărului de firme străine atrase în judeŃ ca urmare a dezvoltării infrastructurii de afaceri prin

programe cu finanŃare din fondurile structurale • Consolidarea funcŃională şi de piaŃă a unităŃilor economice mari, de tradiŃie, cu tradiŃie în industria

metalurgică şi a prelucrării cauciucului (S.C Tenaris Silcotub S.A, S.C Cuprom S.A, S.C Silvania S.A) conferă o perspectivă de stabilitate şi dezvoltare locurilor de muncă şi a unei noi oferte

• Posibilitatea instruirii şi specializării tinerilor absolvenŃi în cadrul firmelor private şi a companiilor internaŃionale din judeŃul Sălaj (ex. Programele lansate de Tenaris Silcotub Zalău pentru studenŃi şi tinerii absolvenŃi)

• Disponibilitatea Consiliului JudeŃean şi a autorităŃilor locale de a sprijini promovarea investiŃiilor străine, prin acordarea unor facilităŃi

• Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere – cererea intensivă de forŃă de muncă înalt calificată va însemna şi stabilizarea tineretului universitar în judeŃ

• ExistenŃa de programe de formare şi perfecŃionare finanŃate din fonduri nerambursabile • Crearea unor locuri de muncă prin dezvoltarea zonelor periurbane şi a serviciilor de tranzit în punctele

de conexiune cu autostrada (Zimbor, Nuşfalău) • ExistenŃa unor resurse turistice culturale, naturale şi de nişă care vor conduce la dezvoltarea sectorului

turism - agroturism în judeŃ, permiŃând crearea unor noi locuri de muncă


138

• Cultura ospitalităŃii şi a bunei primiri, mai ales în rândul populaŃiei din mediul rural, poate deveni o atitudine activă pro-turism

• ExistenŃa resurselor umane necesare pentru creşterea productivităŃii muncii în agricultură (peste 60% din populaŃia ocupată practică activităŃi agricole)

• Dezvoltarea unei alternative private moderne la sistemul public de sănătate • ExistenŃa unor încercări de reformă şi eficientizare a sistemului de sănătate local • Descentralizarea sistemului de sănătate responsabilizează autorităŃile locale în susŃinerea şi

managementul serviciilor de sănătate • ExistenŃa unui grup de lucru la nivel judeŃean pe domeniul Resurse Umane care poate dezvolta

comunicarea între factorii de decizie ce pot influenŃa acest sector AMENINłĂRI • Accelerarea îmbătrânirii populaŃiei şi a depopulării satelor • Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de preaderare şi aderare la nivelul

autorităŃilor locale rurale, agenŃilor economici de dimensiuni mici • Servicii deficitare de orientare şi consiliere şcolară/profesională, inadecvate curicular şi fără o concordanŃă

cu piaŃa muncii • Număr redus de cadre didactice în TVET calificate în meseriile specifice sectoarelor economice aflate în

dezvoltare, ceea ce va conduce la un deficit de forŃă de muncă calificată • Participare redusă a cadrelor didactice la programe de formare continuă care duce la scăderea lentă, dar

continuă, a calităŃii demersului didactic • Accentuarea migraŃiei externe a forŃei de muncă înalt calificate în condiŃiile îngheŃării ofertei salariale la

nivelul actual • Accentuarea proceselor de dezechilibre majore pe piaŃa muncii: îngustarea mobilităŃii profesionale şi

rezidenŃiale a forŃei de muncă, creşterea ratei şomajului în condiŃiile unui scenariu de stagnare a economiei judeŃene

• InsuficienŃa reŃelelor şi a programelor de dezvoltare pentru dezvoltarea abilităŃilor antreprenoriale şi de management determină diminuarea dinamicii antreprenoriale şi a spiritului inovativ

• Număr redus de programe de formare şi reconversie profesională pentru adulŃi • Perspectiva sistemului de plăŃi compensatorii pentru disponibilizaŃi, fapt ce produce cerere de consum fără

suport economic şi agravarea balanŃei de resurse umane în economia judeŃului • Migrarea firmelor cu activităŃi de tip lohn sau care s-au bazat pe preŃul scăzut al manoperei locale creează

excedent de forŃă de muncă neocupată şi dezechilibre pe piaŃa muncii şi pe piaŃa bunurilor de consum • Slaba implicare a sectorului privat şi a mediului de afaceri în susŃinerea programelor de perfecŃionare în

domeniul resurselor umane • Precaritatea resurselor financiare ale Consiliului JudeŃean şi ale autorităŃilor locale în susŃinerea

sistemului instituŃional supradimensionat al asistenŃei sociale • Procent insuficient din PIB alocat sănătăŃii, învăŃământului, resurselor umane în general • Salarizarea neatractivă din domeniul sănătăŃii, asistenŃei sociale, educaŃiei va genera lipsa de resurse

umane adecvate în aceste sectoare • Gradul scăzut de pregătire şi informare a populaŃiei rurale privind restructurarea proprietăŃilor şi a

exploataŃiilor agricole, activităŃile agricole profitabile, comerciale • Slaba motivare a populaŃiei rurale şi din oraşele mici pentru înŃelegerea proceselor post-aderare, accesarea

programelor cu finanŃare externă, parcurgerea procedurilor complicate ale acestora • Pericol progresiv şi iminent al pierderii tradiŃiilor culturale şi meşteşugăreşti în rândul populaŃiei rurale şi

nu numai • Mentalitate conservatoare şi de rezistenŃă la parteneriate, asocieri, cooperări, atât la nivelul cetăŃenilor cât

şi al autorităŃilor publice


139

IIII.2. Obiective strategice OBIECTIV GENERAL:

OBIECTIVE SPECIFICE: 1. Dezvoltarea educaŃiei iniŃiale şi continue prin furnizarea unor oferte educaŃionale de calitate şi

relevante pentru piaŃa muncii 2. Creşterea calităŃii şi productivităŃii muncii prin educarea şi formarea continuă a forŃei de muncă,

promovarea adaptabilităŃii şi antreprenoriatului 3. Creşterea calităŃii serviciilor medico-sociale 4. Promovarea coeziunii sociale prin creşterea incluziunii persoanelor dezavantajate şi combaterea

discriminării Obiectiv specific 1. Dezvoltarea educaŃiei iniŃiale şi continue prin furnizarea unor oferte educaŃionale

de calitate şi relevante pentru piaŃa muncii • Prioritatea 1: EducaŃia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării

societăŃii bazate pe cunoaştere Măsuri: - Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din judeŃul Sălaj în vederea

creării de condiŃii optime de pregătire, la standarde minimale până în 2008 şi la standarde europene până în 2013.

Sistemul educaŃional este locul unde se formează forŃa de muncă viitoare. De gradul de dotare şi de calitatea actului educaŃional depinde gradul de pregătire a generaŃiilor următoare. ImportanŃa acestui sector este umbrită adesea din lipsa resurselor necesare asigurării unui cadru adecvat desfăşurării procesului educaŃional. În sistemul educaŃional al secolului XXI este absolut necesară dotarea cu tehnică de calcul competitivă şi de cu tehnologie corespunzătoare pentru a Ńine pasul cu progresul ştiinŃific şi tehnic.

- Dezvoltarea de programe de formare a cadrelor didactice pentru obŃinerea competenŃelor necesare includerii dezvoltării durabile în procesul de predare-învăŃare

AcŃiunile avute în vedere în cadrul acestei măsuri vizează resursele umane din educaŃie dintr-o dublă perspectivă, de participanŃi la învăŃarea pe tot parcursul vieŃii şi diseminatori de cunoaştere. Acest domeniu de intervenŃie contribuie la dezvoltarea stocului de capital uman din educaŃie capabil să furnizeze educaŃie de calitate centrată pe nevoile individuale de dezvoltare personală şi profesională ale elevilor, la reducerea fenomenului de abandon/părăsire timpurie a şcolii şi la creşterea atractivităŃii învăŃării. Principalele acŃiuni avute în vedere sunt:

- dezvoltarea ofertelor de formarea continuă a cadrelor didactice şi a resurselor umane din educaŃie (inclusiv „on the job training”)

- dezvoltarea ofertelor de educaŃie postuniversitară pentru cadrele didactice şi a resurselor umane din educaŃie (ex. masterate didactice)

- dezvoltarea ofertelor de educaŃie continuă şi postuniversitară pentru noile profesii în educaŃie - dezvoltarea unor nuclee de cercetare psiho-pedagogică şi experimentală în unităŃile mari de

învăŃământ - dezvoltarea reŃelei de furnizori de servicii şi de instrumente, asigurarea accesului la servicii de

calitate - oportunităŃi de carieră şi servicii de dezvoltare a carierei pentru resursele umane din educaŃie.

- ÎnfiinŃarea unor centre de excelenŃă pentru învăŃământul teoretic, vocaŃional , profesional şi tehnic, pe domenii prioritare

VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A RESURSELOR UMANE, ASIGURAREA UNUI NIVEL DE OCUPARE ADECVAT ŞI COMBATEREA EXCLUZIUNII SOCIALE


140

În cadrul acestei măsuri se va avea în vedere: - încurajarea grupelor de excelenŃă – elevi şi profesori – pentru participarea la olimpiade şi

concursuri pe meserii la nivel naŃional şi internaŃional - promovarea de proiecte şi programe care încurajează performanŃa şi stimularea elevilor

merituoşi prin crearea unor burse de merit acordate de Consiliul JudeŃean şi autorităŃile locale, pe baza unor criterii concepute şi promovate de aceştia.

- Sprijinirea dezvoltării învăŃământului universitar din municipiul Zalău Una dintre provocările sistemului de educaŃie european, în contextul globalizării, este aceea de a

face faŃă competiŃiei cu sistemul universitar din America şi Asia, în condiŃiile în care educaŃia devine tot mai mult o chestiune economică. Un raport al OrganizaŃiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că la toate cele trei nivele de educaŃie: gimnazial, liceal şi universitar, America şi Japonia cheltuiesc mai mult ca Europa, S.U.A investind 2,6% din Produsul NaŃional Brut în universităŃi, comparativ cu doar 1,1% cât cheltuie Germania, Italia şi FranŃa

În acest context, sprijinirea învăŃământului universitar se impune ca o prioritate extrem de importantă atât la nivel naŃional cât şi judeŃean.

Această măsură se referă la: - reabilitarea spaŃiilor şcolare disponibile sau în declin în scopul dezvoltării unei infrastructuri

proprii pentru învăŃământul universitar - dezvoltarea resurselor umane universitare - cadre didactice şi cercetatori prin pregătire

postuniversitară, facilitarea accesului la informaŃia de specialitate şi organizarea de evenimente specifice

- dezvoltarea parteneriatelor între autorităŃile publice locale şi mediul universitar în scopul fructificării experienŃei reciproce în domeniul proiectelor comunitare, al inserŃiei socio-profesionale a absolvenŃilor

- diversificarea şi flexibilizarea ofertei universitare locale în raport cu dinamica mediului de afaceri local şi cu tendinŃele de dezvoltare a economiei judeŃene

Se va acorda o atenŃie deosebită creării posibilităŃilor de creştere a accesului la educaŃie universitară a persoanelor care nu se înscriu în categoria studenŃilor tradiŃionali, cum ar fi cele provenite din medii socio-economice inferioare. Consolidarea relaŃiei universităŃilor cu mediul de afaceri şi cu cercetarea va fi transformată într-un instrument pentru îmbunătăŃirea capacităŃii de răspuns a educaŃiei universitare şi a cercetării la schimbările care au loc la nivelul societăŃii, precum şi pentru stimularea şi susŃinerea competitivităŃii şi inovării.

• Prioritatea 2. Conectarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii cu piaŃa muncii

Măsuri: - Adaptarea ofertei ÎnvăŃământului Profesional şi Tehnic din judeŃ la nevoile pieŃei muncii, din

perspectiva dezvoltării durabile JudeŃul Sălaj se confruntă cu un procent îngrijorător al şomajului în rândul tinerilor (procentul

şomerilor tineri din total şomeri era în 2005 de 21,52%). Furnizarea, de către sistemul de educaŃie şi formare profesională iniŃială, de calificări şi oferte educaŃionale relevante pentru piaŃa muncii poate contribui substanŃial la diminuarea şomajului în rândul tinerilor. Măsurile de facilitare a tranziŃiei de la şcoală la locul de muncă vor completa aceste acŃiuni şi vor facilita inserŃia absolvenŃilor pe piaŃa muncii.

EducaŃia şi formarea iniŃială furnizate de învăŃământul profesional tehnic vor fi completate de: - stagii de ucenicie - stagii practice în întreprinderi, organizate în parteneriat cu comunitatea de afaceri.

- ÎnfiinŃarea de Centre de Orientare Şcolară şi Profesională şi dezvoltarea celor existente Serviciile de orientare şi consiliere susŃin dezvoltarea unor rute/oportunităŃi de învăŃare flexibile

orientate către piaŃa muncii, rate ridicate de tranziŃie între nivelurile de educaŃie, capacitate de angajare crescută şi diminuarea decalajului existent între „produsul” sistemului de educaŃie şi cerinŃele pieŃei muncii. Studii şi analize realizate la nivel european evidenŃiază contribuŃia importantă a orientării şi consilierii în atingerea a trei dintre „obiectivele Lisabona” stabilite pentru sistemele de


141

educaŃie şi formare profesională: creşterea participării la învâŃământul liceal, creşterea participării adulŃilor la educaŃie şi formare, reducerea părăsirii timpurii a şcolii.

AcŃiunile care vor fi întreprinse la nivelul sistemului şi la cel al furnizorilor de educaŃie vor consta în:

- dezvoltarea de instrumente de orientare şi consiliere - asigurarea unui caracter sistematic în furnizarea unor servicii de orientare şi consiliere de

calitate - creşterea accesului elevilor şi personalului la aceste servicii. Acest tip de acŃiuni vor fi completate prin activităŃi specifice de instruire a personalului de

consiliere. - Sprijinirea unităŃilor de învăŃământ preuniversitar în vederea acreditării lor ca furnizori de

educaŃie şi formare profesională pentru adulŃi Formarea continuă a devenit o cerinŃă a economiei şi organizarea de cursuri şi seminarii de

formare sau reconversie profesională a devenit o activitate extinsă la scară din ce în ce mai largă. Formarea de cele mai multe ori se face pe baza unor cerinŃe concrete din partea angajatorilor, şi urmăreşte dezvoltarea unor aptitudini şi dobândirea unor cunoştinŃe care duc la creşterea productivităŃii muncii. Formarea pentru adulŃi se desfăşoară fie în cadrul unor instituŃii de învăŃământ fie în cadrul unor firme specializate în astfel de activităŃi. Deoarece în ultimii ani s-au dezvoltat în judeŃul Sălaj industrii noi, se simte nevoia acută de forŃă de muncă specializată, iar unităŃile de învăŃământ preuniversitar dispun de resursele umane şi materiale pentru pregătirea acesteia.

Obiectiv specific 2. Creşterea calităŃii şi productivităŃii muncii prin educarea şi formarea continuă a

forŃei de muncă, promovarea adaptabilităŃii şi antreprenoriatului • Prioritatea 1: Creşterea adaptabilităŃii forŃei de muncă şi a companiilor

Măsuri: - Combaterea consecinŃelor restructurării economice asupra pieŃei muncii

InvestiŃiile în formarea capitalului uman contribuie în mod indirect la dezvoltarea durabilă prin: - îmbunătăŃirea calificării forŃei de muncă - adaptarea acesteia la activităŃi de înaltă valoare adăugată, capacitatea intelectuală a forŃei de

muncă contribuind la sporirea valorii acesteia. Acest tip de intervenŃie este dedicat necesităŃii de calificare şi re-calificare permanentă a forŃei de

muncă prin actualizarea şi adaptarea competenŃelor pentru a face faŃă concurenŃei dintr-o Uniune lărgită şi o economie globală, prin Ńinerea pasului cu schimbările tehnologice şi cu creşterea ponderii importanŃei cunoştinŃelor în valoarea producŃiei. Domeniul de intervenŃie pentru instruire specifică vizează în special:

- sprijinirea dezvoltării noii economii informaŃionale - impulsionarea calificărilor profesionale în toate sectoarele, în special în industrie, mediu şi

turism, precum şi în domenii insuficient dezvoltate (ex. inovaŃii în industrie, dezvoltare IT, integrarea aspectelor de mediu în activităŃile comune de management, marketing regional şi managementul turismului).

- Promovarea culturii antreprenoriale Promovarea culturii antreprenoriale, atât prin sprijinul acordat educaŃiei iniŃiale şi formării

profesionale continue în obŃinerea calificărilor manageriale şi antreprenoriale, cât şi printr-o formare profesională continuă, care să facă din antreprenoriat o opŃiune de carieră pentru fiecare, reprezintă o soluŃie importantă pentru contracararea efectelor negative ale ajustării structurale şi ale procesului de restructurare a economiei, generând alternative economice şi sociale şi îmbunătăŃirea situaŃiei economice a grupurilor sociale vulnerabile. În judeŃul Sălaj cultura antreprenorială va fi promovată prin dezvoltarea unor:

- incubatoare de afaceri pentru tinerii fermieri şi IMM-uri - parcuri de afaceri şi dezvoltare în punctele de inserŃie pe autostradă - centre de dezvoltare antreprenorială şi inovare - centre integrate de instruire vocaŃională şi cercetare aplicată


142

• Prioritatea 2: Promovarea măsurilor active de ocupare Măsuri: - Dezvoltarea şi implementarea măsurilor de ocupare activă

Promovarea măsurilor de ocupare active şi de prevenire va avea rezultate pozitive atât în domeniul ocupării cât şi în ceea ce priveşte schimbarea mentalităŃii şomerilor şi angajaŃilor. Totodată, va presupune depăşirea diferitelor obstacole privind accesul pe piaŃa muncii, furnizarea de asistenŃă şi consultanŃă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, facilitarea accesului la măsuri active şi înlăturarea riscului de inactivitate. Măsurile active pentru persoanele afectate de şomaj vor include:

- căutarea unui loc de muncă, medierea cererii cu oferta de locuri de muncă, rotaŃia locului de muncă, cluburi de locuri de muncă;

- orientare profesională, consultanŃă şi pregătire profesională, inclusiv dobândirea de cunoştinŃe specifice în ceea ce priveşte aptitudinile antreprenoriale;

- acŃiuni pentru motivare profesională şi dezvoltare - Stimularea dezvoltării de noi activităŃi economice în special în centrele urbane mici şi în

mediul rural, pentru a crea noi locuri de muncă OperaŃiunile propuse în cadrul acestui domeniu de intervenŃie se vor adresa persoanelor din

mediul rural, implicate în agricultura de subzistenŃă. Pentru aceste persoane care vor dobândi noi ocupaŃii în domenii noi de activitate, obiectivul va fi:

- furnizarea de servicii personalizate - consiliere şi programe specifice de pregătire, adaptate nevoilor lor specifice. Obiectivul integrării persoanelor inactive din mediul rural, ca urmare a măsurilor personalizate de

activare va crea premisele asigurării sustenabilităŃii pe termen lung, prin reducerea agriculturii de subzistenŃă şi dezvoltarea de întreprinderi profitabile.

- Stimularea tinerilor în demararea unei afaceri proprii Deoarece şomajul în rândul tinerilor absolvenŃi este ridicat, stimularea iniŃiativei de a demara o

afacere proprie în rândul tinerilor poate constitui o metodă de reducere a şomajului la această categorie a populaŃiei.

- Stimularea mobilităŃii forŃei de muncă OportunităŃile de a găsi un loc de muncă corespunzător nu sunt de foarte mult ori chiar în

localitatea de domiciliu a persoanelor care caută un loc de muncă. Din motive legate de mentalitate, lipsa de resurse finaciare şi lipsa unor mijloace de transport proprii sau a transportului public, mobilitatea persoanelor în căutarea unui loc de muncă este redusă. Pentru creşterea mobilităŃii este necesară acŃionarea asupra factorilor care Ńin de posibilitatea deplasării - asigurarea de modalităŃi de transport eficiente, precum şi asupra mentalităŃii, pentru a facilita deplasarea pentru găsirea unui loc de muncă corespunzător.

Obiectiv specific 3. Creşterea calităŃii serviciilor medico-sociale • Prioritatea 1. Creşterea nivelului de finanŃare a sistemului de sănătate concomitent cu

eficientizarea utilizării resurselor. Măsuri: - ÎmbunătăŃirea finanŃării sistemului de sănătate

- diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare - introducerea şi susŃinerea mecanismelor de plată bazate pe eficienŃa şi calitatea actului

medical - dezvoltarea unor structuri cu rol în evaluarea tehnologiilor medicale care urmează să fie

finanŃate din fonduri publice (Health Technology Assesment – HTA) - Redistribuirea resurselor financiare pe principalele componente ale îngrijirilor de sănătate în

funcŃie de nevoi. - asigurarea finanŃării lucrărilor de reparaŃii, consolidări şi dotări cu echipamente a unităŃilor

spitaliceşti în vederea autorizării şi acreditării unităŃilor - creşterea finanŃării în sectorul de îngrijiri primare


143

- creşterea fondurilor destinate prevenŃiei şi promovării sănătăŃii - asigurarea unei finanŃări adecvate pentru programele naŃionale de sănătate - monitorizarea costurilor în sectorul farmaceutic - introducerea ghidurilor de practică bazate pe dovezi (EBM) ca metode consacrate de adecvare

a resurselor la nevoi • Prioritatea 2. Creşterea gradului de accesibilitate la servicii de calitate pentru întreaga populaŃie a

judeŃului. Diversificarea tipurilor de servicii medicale şi adaptarea lor la nevoi, funcŃie de morbiditate şi raportul

cost/eficienŃă. Măsuri: - Asigurarea acoperirii cu medici de familie şi cadre medii a zonelor şi categoriilor defavorizate

- identificarea opŃiunilor absolvenŃilor facultăŃilor de medicină privind alegerea specializării şi influenŃarea acestora în funcŃie de nevoile reale de medici / specialităŃi (rezidenŃiat tip B)

- identificarea problemelor medicilor de familie din zonele defavorizate şi includerea soluŃionării acestora pe lista priorităŃilor

- încurajarea reprezentanŃilor minorităŃii rrome de a absolvi colegii de asistenŃi medicali/sociali, precum şi instituŃii de învăŃământ superior

- Extinderea şi susŃinerea dezvoltării programului de asistenŃă comunitară - dezvoltarea sistemului de asistenŃă medicală comunitară (10 asistenŃi comunitari în prima

etapă) - dezvoltarea sistemului de mediatori sanitari comunitari care funcŃionează în cadrul

comunităŃilor de romi (există în comuna Nuşfalău 1 mediator, se propun încă 6) - colaborare la nivel local cu medicii de familie pentru identificarea „cazurilor sociale”

- Aplicarea unui program coerent de dezvoltare a unităŃilor medico-sociale şi a îngrijirilor la domiciliu pentru populaŃia defavorizată

- stabilirea unor acorduri de colaborare între autoritatea de sănătate publică locală şi administraŃiile locale, precum şi cu organizaŃiile non-guvernamentale cu activitate în domeniu

- implicarea activă a absolvenŃilor facultăŃilor de asistenŃă socială şi medicină (în special cei proveniŃi din zone/grupuri defavorizate) în dezvoltarea serviciilor de acest tip

- integrarea sistemului de asistenŃă primară / spitalicească / unităŃi medico-sociale prin aplicarea protocolului de trimitere de la un tip de îngrijire la altul.

- Dezvoltarea serviciilor ambulatorii (de spital şi de specialitate) - extinderea ambulatoriilor şi dotarea cu aparatură modernă de investigaŃii recuperare -

fizioterapie şi tratament - înfiinŃarea unui Centru de Radiodiagnostic şi Radioterapie la Spitalul JudeŃean Zalău - reorganizarea Spitalului de Boli Cronice Crasna în Centru de Sănătate MultifuncŃional - înfiinŃarea unui Centru de Sănătate MultifuncŃional în Ileanda.

- Dezvoltarea serviciilor integrate de asistenŃă medicală prespitalicească - reorganizarea şi modernizarea celor 6 centre de permanenŃă existente - înfiinŃarea de 5 noi centre de permanenŃă pe structură modulară - reorganizarea Serviciului de AmbulanŃă în teritoriu (substaŃii noi şi puncte de lucru) în

vederea realizării accesului rapid în caz de intervenŃie şi realizarea timpilor optimi de răspuns - dotarea cu ambulanŃe performante a centrelor de permanenŃă şi a serviciului de ambulanŃă - modernizare şi dotare Unitate de Primire a UrgenŃelor Zalău şi camere de gardă spitale

• Prioritatea 3. Deplasarea accentului către îngrijirile preventive şi creşterea nivelului de educaŃie

pentru sănătate a populaŃiei în vederea adoptării comportamentelor sănătoase Măsuri: - Recunoaşterea cât mai urgentă a promovării sănătăŃii ca prioritate a politicii de sănătate şi

creşterea importanŃei sectorului preventiv


144

- asigurarea reŃelei de promovare a sănătăŃii cu personal corespunzător ca număr şi pregătire (cel puŃin 4 persoane)

- susŃinerea formării profesioniştilor în promovarea sănătăŃii şi sănătate publică - accesarea de fonduri prin programe cu finanŃare externă pentru activităŃile de promovare a

sănătăŃii în parteneriat cu autorităŃile locale şi ONG-uri - monitorizarea indicatorilor socio-economici şi reorientarea intervenŃiilor către grupele aflate în

situaŃii de risc - Dezvoltarea reŃelei judeŃene de comunităŃi sănătoase

- susŃinerea disciplinei „educaŃie pentru sănătate” din şcoli cu materiale de specialitate şi personal instruit

- extinderea acestor programe în cadrul firmelor şi companiilor din judeŃ, în colaborare cu DirecŃia Muncii şi SolidarităŃii Sociale

- introducerea unor programe similare în instituŃiile de ocrotire pentru copii - extinderea programelor de educaŃie în comunităŃile dezavantajate socio-economic precum şi

în mediul rural, prin reŃeaua de asistenŃă comunitară şi prin intermediul mediatorilor comunitari - Încurajarea implicării comunităŃilor locale în stabilirea priorităŃilor în domeniul promovării

sănătăŃii şi educaŃiei pentru sănătate, planificarea şi aplicarea strategiilor la nivel local - dezvoltarea colaborării între autoritatea de sănătate publică judeŃeană şi consiliile locale, cu

desemnarea clară a unor reprezentanŃi ai acestora care să se implice în problemele legate de sănătate

- informarea periodică a populaŃiei în legătură cu problemele locale de sănătate publică şi încurajarea participării active a acesteia la programele în derulare

- susŃinerea colaborării cu organizaŃiile non-guvernamentale implicate în acest domeniu - Implicarea activă a medicilor de familie în consilierea pacienŃilor de pe listele de persoane

înscrise, în privinŃa modului de viaŃă sănătos. - propuneri pentru includerea în pachetul de servicii preventive stabilite prin normele Contractului

cadru a consilierii legate de alimentaŃia sănătoasă, consumul de alcool, fumat, droguri, boli cu transmitere sexuală, boli infecŃioase etc.

- stimularea medicilor de familie pentru colaborarea activă cu unităŃile destinate asistenŃei sau tratamentului cazurilor de risc identificate, precum şi asistarea la întoarcerea în comunitate a acestor cazuri

- susŃinerea colaborării medicilor de familie cu consiliile locale din mediul rural pentru conceperea şi aplicarea unor programe locale de educaŃie pentru sănătate şi prevenŃie

- supravegherea medicală activă a persoanelor din grupele cu risc ridicat la nivelul îngrijirilor primare

- înfiinŃarea unor servicii preventive şi medico-sociale în comunităŃile / zonele cu o numeroasă populaŃie defavorizată

• Prioritatea 4. ÎmbunătăŃirea managementului resurselor umane şi dezvoltarea categoriilor de

personal deficitare Măsuri: - Dezvoltarea mecanismelor de planificare a personalului medical care să corespundă nevoilor

curente şi viitoare ale sistemului de sănătate - realizarea unui studiu de evaluare a nevoilor actuale de personal medical şi a nevoilor de

pregătire profesională - ajustarea inechităŃilor teritoriale în asigurarea populaŃiei cu personal medical - elaborarea unui plan de pregătire profesională pentru fiecare specialitate la standardele Uniunii

Europene - adecvarea în funcŃie de nevoi a asigurării populaŃiei cu medici de specialitate

- Pregătirea şi instruirea în domeniul managementului sănătăŃii publice şi a serviciilor de sănătate

- asigurarea participării directorilor din unităŃile sanitare la cursuri de management


145

- dezvoltarea de stimulente pentru atragerea tinerilor medici către domeniul sănătăŃii publice şi managementului sanitar şi pentru determinarea stabilităŃii profesionale şi dezvoltării carierei specialiştilor în acest domeniu

- creşterea numărului specialiştilor de sănătate publică şi management sanitar care ocupă funcŃii de conducere

• Prioritatea 5. Alinierea sistemului informaŃional din domeniul sănătăŃii la standardele Uniunii

Europene pentru a furniza informaŃii de calitate în procesul de luare a deciziei şi de elaborare a politicilor de sănătate

Măsuri: - Reconfigurarea sistemului informaŃional din sectorul de sănătate

- unificarea fluxurilor informaŃionale paralele din sistemul de sănătate - adaptarea funcŃionalităŃii sistemului informaŃional la nevoile de informaŃii de la diferite niveluri de

decizie - aplicarea sistemelor informaŃionale din sănătate conform reglementărilor Institutului NaŃional de

Statistică, ale Ministerului ComunicaŃiilor şi Tehnologiei InformaŃiei - adoptarea standardelor de calitate şi a definiŃiilor comune de la nivel european (OrganizaŃia

Mondială a SănătăŃii şi EUROSTAT) - adoptarea metodologiilor standardizate la nivel european pentru anchetele stării de sănătate - îmbunătăŃirea procesului de diseminare a informaŃiilor prin mijloace moderne - stabilirea unor relaŃii de colaborare intersectorială cu toŃi furnizorii de informaŃii care prezintă

interes pentru sistemul de sănătate - dezvoltarea programelor de formare continuă a specialiştilor implicaŃi în managementul

informaŃiilor

• Prioritatea 6. Intensificarea colaborării intersectoriale pentru a acŃiona asupra factorilor din mediul social, politic şi economic cu impact asupra stării de sănătate.

Măsuri: - SusŃinerea colaborărilor între sectorul de sănătate şi alte sectoare în vederea acŃionării

asupra determinanŃilor stării de sănătate care nu sunt sub controlul sistemului de sănătate - dezvoltarea de parteneriate la nivel local, în care să se implice şi reprezentanŃi ai organizaŃiilor

non-guvernamentale şi ai comunităŃii - elaborarea şi implementarea unui program de îmbunătăŃire a comunicării între Autoritatea de

Sănătate Publică Locală şi alte sectoare, inclusiv societatea civilă - Evaluarea impactului politicilor altor sectoare asupra stării de sănătate a populaŃiei

- evaluarea intervenŃiilor din alte sectoare din punct de vedere al impactului asupra stării de sănătate a populaŃiei, în concordanŃă cu recomandările Uniunii Europene

- urmărirea aplicării legislaŃiei cu privire la metodologia de evaluare a impactului asupra stării de sănătate

Obiectiv specific 4. Promovarea coeziunii sociale prin creşterea incluziunii persoanelor dezavantajate

şi combaterea discriminării • Prioritatea 1. Facilitarea accesului egal la educaŃie

Măsuri: - Adaptarea infrastructurii şcolilor pentru a veni în sprijinul elevilor şi a cadrelor didactice cu

nevoi speciale Persoanele cu handicap din judeŃul Sălaj, ca de altfel din România, în general, au fost lipsite

până acum de posibilitatea de a urma cursuri într-o instituŃie de învăŃământ obişnuită. Având în vedere datoria de a asigura şanse egale de dezvoltare tuturor copiilor şi tinerilor, este necesară accesibilizarea şcolilor prin:

- amenajarea unor rampe atât la intrarea în şcoli cât şi în interiorul acestora - montarea unor lifturi


146

- dotare cu mobilier special (care să permită accesul cu scaun cu rotile) - achiziŃia unor autobuze şcolare dotate cu facilităŃi pentru persoanele cu handicap

- Creşterea participării şcolare la toate nivelurile a copiilor proveniŃi din medii defavorizate Principalele activităŃi avute în vedere sunt: - continuarea şi dezvoltarea de programe pentru acele segmente de populaŃie care nu au acces

la educaŃia de bază sau care au abandonat timpuriu sistemul de educaŃie (educaŃia de tip „a doua şansă”)

- desfăşurarea unor campanii de promovare a drepturilor copiilor în special din comunităŃile de romi din judeŃ: realizarea şi distribuirea de materiale informative (pliante, broşuri, afişe, material audio-video) cu privire la drepturile copilului, organizarea de seminarii şi mese rotunde pe această temă, organizarea unor întâlniri cu cetăŃenii (liderii comunităŃilor de romi);

- iniŃierea unor programe de educaŃie a părinŃilor şi dezvoltarea unor servicii de consiliere familială

- desfăşurarea unui program care are ca scop prevenirea exploatării prin muncă a copilului: realizarea şi distribuirea de materiale informative (pliante, broşuri, afişe, material audio-video) cu privire la drepturile copilului; organizarea de seminarii, mese rotunde pe această temă; activităŃi de informare, educare şi sensibilizare privind exploatarea prin muncă a copilului

• Prioritatea 2. Accesul grupurilor vulnerabile pe piaŃa muncii

Măsuri: Fenomenul excluziunii sociale afectează grupurile sociale care se confruntă cu riscul de marginalizare

socială. Grupurile vulnerabile se confruntă cu multe dificultăŃi în ce priveşte integrarea lor socială, determinate de discriminare în accesul lor la educaŃie şi pe piaŃa muncii.

ActivităŃile care se vor desfăşura în cadrul acestei priorităŃi vor viza motivarea persoanelor de a se integra/reintegra pe piaŃa muncii:

- Schimbarea atitudinilor sociale şi a stereotipurilor cu privire la grupurile vulnerabile, în special la locul de muncă, prin campanii de informare şi conştientizare adresate angajatorilor, lucrătorilor, comunităŃilor, factorilor de decizie etc.

- Eradicarea cazurilor de lipsă a identităŃii legale (lipsa actelor de identitate) - Programe pentru dezvoltarea calificărilor de bază, educaŃiei, calificărilor şi formării

profesionale a grupurilor vulnerabile; - Programe care să ofere stimulente pentru angajatori în scopul de a angaja grupuri

vulnerabile; - Dezvoltarea programelor de pregătire profesională specifice pentru personalul din

organizaŃiile non-guvernamentale, şi din alte instituŃii active în domeniul incluziunii sociale; - Organizarea unor cursuri de formare profesională pentru tinerii cu vârsta peste 18 ani din

centrele de plasament în funcŃie de abilităŃile practice şi motivaŃiile fiecăruia - organizarea unor cursuri de calificare pentru fete în meseriile: baby sitter, menaj, operatori PC,

ospătari, frizerie/coafor, croitorie etc. - organizarea unor cursuri de calificare pentru băieŃi în meseriile: şoferi, mecanici auto,tinichigii,

tâmplărie, zidar, ospătari, instalatori, operatori PC, pantofar, etc. - Dezvoltarea de servicii care să asigure integrarea profesională a persoanei cu handicap

- ateliere protejate - birouri de consiliere - sprijinirea dezvoltării de noi locuri de muncă protejate în întreprinderi

• Prioritatea 3. Flexibilizarea şi dezvoltarea sistemului de asistenŃă socială pentru cuprinderea

categoriilor cu grad ridicat de risc social Măsuri: - Dezvoltarea de servicii sociale la nivel local - creşterea numărului de centre de zi pentru copii şi

persoane vârsnice cu precădere în mediul rural - Dezvoltarea serviciilor de asistenŃă la domiciliu şi extinderea acestora în mediul rural


147

- Prevenirea instituŃionalizării copilului şi reducerea numărului de copii instituŃionalizaŃi prin: - înfiinŃarea unui centru maternal cu 10 locuri în Municipiul Zalău care să asigure îngrijire

mamelor alături de copiii lor cu scopul prevenirii separării cuplului mamă-copil, oferind acompaniere pe perioadă determinată în vederea depăşirii situaŃiei de criză

- dezvoltarea reŃelei de asistenŃi maternali profesionişti pentru copii cu nevoi speciale lipsiŃi temporar sau definitiv de ocrotirea părinŃilor

- promovarea cu prioritate a plasamentului copiilor la familii persoane, rude până la gradul IV prin dezvoltarea unor servicii de consiliere familială

- înfiinŃarea în cadrul Compartimentului de Planificare Familială şi EducaŃie Contraceptivă a unui birou de monitorizare a femeii gravide cu risc crescut de abandon al copilului

- Dezvoltarea de servicii specializate de monitorizare şi protecŃie a copiilor străzii: - centru pentru copiii străzii în municipiul Zalău - înfiinŃarea în cadrul DGASPC a unui compartiment special pentru copiii străzii - încheierea unor parteneriate cu ONG-urile din judeŃ în vederea desfăşurării unor proiecte ce au

ca şi grup Ńintă copiii străzii. - Crearea de locuinŃe sociale/apartamente protejate pentru tinerii cu vârsta de peste 18 ani,

care părăsesc unităŃile rezidenŃiale şi nu pot fi integraŃi în familie (8-10 apartamente/an ); - Dezvoltarea unor servicii specializate pentru copiii/tinerii delincvenŃi

- dezvoltarea compartimentului de orientare, supraveghere şi sprijin a reintegrării sociale a copilului delincvent din cadrul DGASPC Sălaj, prin completarea echipei pluridisciplinare( jurist, psiholog, psihopedagog etc.) şi formarea de specialişti în acest domeniu

- înfiinŃarea în Municipiul Zalău a unui centru (30 locuri ) de orientare, supraveghere şi sprijin a copiilor care au savârşit o faptă penală şi nu răspund penal

- Dezvoltarea unor servicii care să ofere protecŃie persoanelor victime ale violenŃei domestice - înfiinŃarea unui compartiment/serviciu în cadrul DGASPC care să ofere consiliere şi terapie

familială - înfiinŃarea unui centru pentru victimele violenŃei domestice în municipiul Zalău - susŃinerea unor campanii de informare privind drepturile persoanelor abuzate (fizic, emoŃional,

sexual) şi modalităŃiile de acces la serviciile de specialitate - ÎnfiinŃarea unui serviciu mobil care să ofere consiliere şi sprijin copiilor ai căror părinŃi sunt

plecaŃi în străinătate (fiind lăsaŃi în grija bunicilor, rudelor, prietenilor sau chiar singuri) - Organizarea unor cursuri de informare şi instruire, seminarii, work shop-uri pentru personalul

(instructorii de educaŃie, asistenŃii sociali etc.) din instituŃiile de protecŃie a copilului.

* * *

Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliile de proiecte după cum urmează:

- POS Resurse Umane - POR Axa Prioritară 1.2.1 – Sănătate - POR Axa Prioritară 1.2.2 – AsistenŃă Socială - POR Axa Prioritară 1.3 – EducaŃie


148

STRATEGIA SECTORIALĂ IV

- MM EE DD II UU - Motto:

„Adevărata generozitate faŃă de natură în viitor constă în a dărui totul naturii în prezent!”

(L. Murphy)

łintele şi Obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru Mediu PriorităŃile specifice identificate la Göteborg au fost transpuse în Ńinte după cum urmează:

• Combaterea creşterii volumului şi congestionării volumului de trafic, zgomot şi poluare. • Stoparea utilizării resurselor şi generării de deseuri. • Răspunzând preocupărilor cetăŃenilor cu privire la siguranŃa şi calitatea alimentelor,

utilizarea chimicalelor, tratarea bolilor infecŃioase, rezistenŃa la antibiotice, etc. • EvoluŃie către o Ńintă indicativă de 22% până în 2010 pentru electricitate generată din

surse regenerabile (statele membre au Ńinte separate pentru producerea electricităŃii regenerabile).

• Reducerea emisiilor de gaze (i.e. obiectivele de la Kyoto). Obiectivul pentru 2008 - 2012 este reducerea emisiilor cu 8% comparativ cu 1989 şi cu 5% comparativ cu nivelul din 1990.

• Stoparea pierderii în biodiversitate până în 2010.

Separarea PIB de creşterea în transporturi, în special prin deplasarea de la rutier la alte tipuri de transport şi acordarea de prioritate la investiŃiile pentru infrastructuri în mediu protejat.


149

IV.1. Analiza SWOT PUNCTE TARI Sectorul apă ● LegislaŃia de mediu pentru sectorul apă armonizată cu legislaŃia CE ● Structuri instituŃionale înfiinŃate pentru managementul integrat al sectorului apă (calitate şi cantitate) privind

bazinele hidrografice ● Identificarea aglomerarilor de populaŃie şi a zonelor vulnerabile poluării cu nitraŃi din surse agricole ● AsistenŃă Tehnică ISPA – nr. 2005/RO/P/PA/001, proiect în cadrul căruia va fi realizat managementul radical

al apei în 7 localităŃi urbane din Bazinul Hidrografic Someş - Tisa ● ExperienŃa în ceea ce priveşte fondurile de pre-aderare, în special Programul Programului SAMTID –

program pilot, în cadrul căruia sunt reabilitate sistemele de alimentare cu apă în cele patru localităŃi urbane ale judeŃului Sălaj

● Expertiza Tehnică a AdministraŃiei NaŃionale “Apele Romane” în domeniul managementului apei, în special protecŃia împotriva inundaŃiilor

● Folosirea sistemului GIS pentru fluxul informaŃional ● Proiectele existente dezvoltate cu ajutorul SUA în domeniul prevenirii şi prognozei hidro ● ExistenŃa surselor de alimentare cu apă ● Laboratoare de analize fizico-chimice şi microbiologice acreditate

Managementul deşeurilor

● Transpunere completă a legislaŃiei UE în acest domeniu. ● Elaborarea Strategiei şi a Planului NaŃional de Management a Deşeurilor, precum şi a Planurilor Regionale

şi JudeŃene de Gestionare a Deşeurilor. ● Structuri administrative înfiinŃate la nivel naŃional, regional şi local pentru implementarea politicii naŃionale

privind deşeurile şi pentru activităŃile de inspecŃie şi control. ● AsistenŃă Tehnică ISPA – nr. 2005 RO 16P PA 001, proiect în cadrul căruia va fi realizat managementul

integrat al deşeurilor în judeŃul Sălaj. ● Disponibilitatea datelor anuale referitoare la generarea şi managementul deşeurilor la nivel naŃional. ● ExperienŃă în implementarea proiectelor finanŃate prin fonduri de pre-aderare

Calitatea aerului

● Completa transpunere a legislaŃiei UE în acest domeniu. ● Desemnarea aglomerărilor şi a zonelor pentru managementul şi evaluarea calităŃii aerului. ● ExistenŃa la nivelul Regiunii (inclusiv a judeŃului Sălaj) a unui proiect de Twinning cu Germania şi Austria

pentru “Implementarea şi întărirea Acquis-ului de mediu, focalizat pe calitatea aerului”. ● ExistenŃa proiectului de îmbunătăŃire a reŃelei de monitorizare a calităŃii aerului la nivel national, prin dotarea

APM Sălaj cu o staŃie automată de monitorizare a calităŃii aerului, care furnizează date on-line. ● ExperienŃa în implementarea proiectelor finanŃate prin fonduri de pre-aderare.

ProtecŃia naturii

● Biodiversitatea mare şi existenŃa unor elemente floristice şi faunistice cu importanŃă internaŃională. ● Buna conservare a teritoriilor nemodificate antropic. ● PotenŃial turistic deosebit, generat atât de existenŃa peisajelor specifice montane şi deluroase, cât şi de

menŃinerea tradiŃiilor specifice zonei. ● Au fost elaborate regulamente şi măsuri de conservare pentru toate ariile naturale protejate.


150

PUNCTE SLABE

Sectorul apă ● InvestiŃii mari necesare pentru îndeplinirea cerinŃelor UE. ● Capacitatea administrativă scăzută în implementarea legislaŃiei din sectorul apă. ● Infrastructura extrem de puŃin dezvoltată în epurarea apelor uzate (instalaŃii de epurare a apelor uzate şi

sisteme de colectare), în special în zona rurală. ● Sisteme centralizate insuficiente pentru aprovizionarea cu apă şi reŃeaua de canalizare, în special în zona

rurală; ● Calitatea scăzută a apei potabile furnizată către populaŃie din cauza reŃelelor învechite. ● Alocarea insuficientă a fondurilor pentru protecŃie împotriva inundaŃiilor. ● Mărimea zonelor agricole afectate sau care ar putea fi afectate de poluarea cu nitraŃi proveniŃi din surse

agricole. ● Sisteme de monitorizare a calităŃii apei potabile insuficiente. ● Sisteme de automonitorizare insuficiente pentru evacuările de apă uzată de la agenŃi economici. ● LegislaŃia în domeniu (Legea nr.107/1996 cu completarile ulterioare, Ordin MAPM nr. 1146/2002) nu asigură

o delimitare clară a cerinŃelor de calitate a apelor de suprafaŃă).


● Infrastructura slabă pentru colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor ● O slaba capacitate a recent infiinŃatelor ARPM-uri şi ANPM în ceea ce priveşte managementul deşeurilor. ● Insuficiente resurse financiare şi umane existente la nivelul administraŃiei publice a municipiilor pentru a se

implica în managementul deşeurilor. ● Slaba conştientizare a populaŃiei şi a agentilor economici. ● Lipsa de experienŃă a populaŃiei în tratarea şi valorificarea deşeurilor biodegradabile, pentru reducerea

cantităŃilor depozitate pe rampă. ● Insuficienta promovare a instrumentelor administrative şi financiare care sa faciliteze crearea de pieŃe viabile

a deşeurilor. ● Colectarea deşeurilor, nefiind selectivă, îngreunează recuperarea, reciclarea şi refolosirea acestora. ● Numărul redus şi slaba mediatizare a existenŃei agenŃilor economici care prestează activităŃi în acest

domeniu. ● Dotarea necorespunzătoare cu utilaje a operatorilor de servicii publice de gospodărire comunală. ● Slaba educare, conştientizare şi motivare a populaŃiei, cu precădere a generaŃiei tinere şi a agenŃilor

economici ● Lipsa implicării MEC în campaniile de educare. ● Practica de a folosi mai mulŃi operatori în acelaşi judeŃ. ● Lipsa incineratoarelor de deşeuri medicale. ● Lipsa spaŃiilor special amenajate pentru amplasarea containerelor şi pubelelor. ● InexistenŃa la nivelul administraŃiei regionale a unei pagini web referitoare la managementul deşeurilor. ● Lipsa personalului şi resurselor materiale la nivel de inspecŃie şi control, generate de constrângerile

legislative. ● DificultăŃi în implementarea planurilor judeŃene şi regionale de gestionare a deşeurilor, datorită faptului că

Hotărârile Consiliului JudeŃean nu sunt obligatorii pentru Consiliile Municipale şi Orăşeneşti. ● Procedurile de realizare a Planurilor JudeŃene şi Regionale de Gestionare a Deşeurilor nu asigură interfaŃa

între cele două tipuri de documente şi sistemul decizional.

Calitatea aerului

● Folosirea într-o proporŃie ridicată a combustibililor fosili în producerea de energie. ● IneficienŃa sau inexistenŃa sistemelor de reŃinere a emisiilor de noxe în aer din sectorul industrial. ● Poluarea atmosferei generată de instalaŃiile mari de ardere (LCP). ● Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări şi zone urbane.


151

● Poluarea atmosferei rezultată din sistemele de încălzire şi preparare a apei calde cu combustibili solizi şi lichizi.

● Nefinalizarea evaluării calităŃii aerului la nivel de judeŃ şi regiune (s-a finalizat doar evaluarea preliminară a calităŃii aerului).

● InsuficienŃa dotărilor pentru monitorizarea calităŃii aerului. ● Lipsa planurilor de acŃiune pentru protecŃia atmosferei. ● InsuficienŃa dotărilor şi a sistemelor de auto-monitorizare a emisiilor în aer la operatorii industriali. ● Insuficiente propuneri de proiecte pentru reducerea emisiilor/monitorizarea aerului. ● Absenta proiectelor ISPA pentru protecŃia atmosferei, deşi acest domeniu este eligibil conform

Regulamentului nr. 1267/1999/CE. ● Calitatea aerului necorespunzătoare raportat la standardele de calitate în zone de calitate a aerului (depăşiri

la indicatorii pulberi).

ProtecŃia naturii

● SuprafaŃa totală a ariilor naturale protejate este de 516,73 ha, ceea ce reprezintă 1,33% din teritoriul judeŃului, mult sub procentul de 13% necesar conform Angajamentelor.

● Infrastructura insuficientă pentru conservarea biodiversităŃii, protecŃia naturii şi a peisajului. ● Resurse financiare şi umane scăzute pentru managementul ariilor naturale protejate şi a ecosistemelor. ● Nu au fost desemnati custozi/administraŃii pentru toate ariile naturale protejate. ● Lipsa delimitării GIS a ariilor protejate şi a cartografierii acestora. ● Nu există încă un inventar complet al tuturor habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună. ● ExistenŃa unor habitate şi specii aflate în pericol. ● SuprafaŃa mare a terenurilor degradate. ● Neinformarea publicului în vederea practicării turismului ecologic, ceea ce poate duce la distrugerea unor

bogăŃii naturale (speleoteme, monumente ale naturii etc.) ● Lipsa popularizării şi implementării practicilor durabile.

OPORTUNITĂłI

Sectorul apă ● Fondurile UE alocate pentru sectorul de mediu apă în Regiune. ● Programele Băncii Mondiale pentru sectorul apă în mediul rural. ● OportunităŃi de afaceri pentru companiile străine pentru a investi în sectorul de apă (în contextul fondurilor

alocate). ● Dezvoltarea de Parteneriate Public-Public şi Public-Private pentru sectorul de apă


● Disponibilitatea fondurilor structurale şi de coeziune. ● OportunităŃi pentru investiŃii private şi comerŃ. ● Dezvoltarea unei pieŃe viabile a deşeurilor/materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor. ● Dezvoltarea de Parteneriate Public Private pentru sectorul deşeuri. ● Finalizarea proiectelor pilot în cazul recuperării/reciclării deşeurilor de ambalaje.

Calitatea aerului

● Proiecte comune de implementare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. ● Introducerea surselor regenerabile de energie.


152

ProtecŃia naturii

● Exploatarea economică raŃională a speciilor de floră şi faună prin controlul acestor activităŃi (autorizare şi inspecŃie de mediu).

● Eligibilitatea a 10% din teritoriul judeŃului pentru includere în ReŃeua Ecologică Europeană NATURA 2000.

AMENINłĂRI

Sectorul apă ● Capacitate scazută a beneficiarilor finali/autorităŃi locale de a dezvolta aplicaŃii pe proiecte în sectorul apă. ● Capacitatea de suport redusă a mediului local BH Crasna. ● DificultăŃi în asigurarea durabilităŃii proiectelor. ● Neconformarea cu cerinŃele Directivelor UE pentru sectorul apă în cazul unei absorbŃii scăzute a fondurilor

europene din cauza procesului complex de pregătire a proiectelor, precum şi a co-finanŃării costisitoare. ● DificultăŃi în susŃinerea costurilor de investiŃii a proiectelor din domeniul infrastructurii de mediu, în special de

către comunităŃile mici şi mijlocii. ● Gradul redus de asociere al comunităŃilor rurale.


● Personal insuficient pregătit şi experimentat pentru aplicarea cadrului legal de management al deşeurilor. ● Insuficienta capacitate de absorbŃie a fondurilor europene. ● Slaba suportabilitate socială a unor bune servicii de deşeuri, în special colectarea selectivă. ● CerinŃa asistării financiare prin programele de co-finanŃare necesită alocarea unor sume importante de la

bugetul de stat.

Calitatea aerului

● Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii şi folosirea BAT. ● Presiunea crescută asupra calităŃii aerului în corelare cu intensificarea traficului rutier şi cu creşterea

economică. ● Lipsa resurselor financiare pentru finanŃarea măsurilor de mediu care cer investiŃii mari, în mod special la

nivel local. ● Insuficiente programe de finanŃare pentru reducerea emisiilor de poluanŃi în atmosferă.

ProtecŃia naturii

● Exploatarea economică raŃională a speciilor de floră şi faună prin controlul acestor activităŃilor de autorizare şi inspecŃie de mediu.

● Eligibilitatea a 10% din teritoriul judeŃului pentru includere în ReŃeua Ecologică Europeană NATURA 2000

* * *

Situat în zona centrală a regiunii Nord-Vest, judeŃul Sălaj are o moştenire naturală foarte frumoasă, diversificată şi echilibrată.

Cu toate acestea, mediul natural din Sălaj, similar situaŃiei de la nivel regional şi naŃional, a fost foarte afectat înainte de anul 1990, ca urmare a procesului de industrializare şi a dezvoltării agricole nedurabile, dublate de o lipsă de interes a sistemului politic cu privire la problemele de mediu. În acea perioadă, politica industrială avea ca Ńintă dezvoltarea industriei grele şi a celei producătoare de energie, fiind, în principal,


153

dependentă de utilizarea cărbunelui şi de un consum energetic ridicat. De asemenea, producŃia agricolă la scară largă era legată de utilizarea excesivă a chimicalelor.

Mai mult, legislaŃia de mediu nu era luată în considerare în mod serios, la acel moment. Ca urmare, la începutul anilor ’90, mediul înconjurător era serios afectat, caracterizat fiind de un nivel ridicat al emisiilor în atmosferă şi în mediul acvatic, o degradare extinsă a terenurilor, datorată deşeurilor agricole, industriale şi municipale.

Prin transpunerea directivelor europene din domeniu, România a adoptat noi legi şi standarde privind mediul. Deşi costisitoare şi solicitantă, implementarea acestora reprezintă o schimbare radicală în politicile naŃionale şi în modul de abordare referitoare la domeniul protecŃiei mediului.

De asemenea, restructurarea vastă în industrie şi agricultură, reducerea activităŃilor de extracŃie a combustibililor solizi şi de utilizare a materiilor prime au contribuit la îmbunătăŃirea calităŃii factorilor de mediu.

Începând cu anul 1995, când noua legislaŃie de protecŃie a mediului a intrat în vigoare, România a adoptat o serie de norme şi documente strategice sectoriale cu scopul de a lua în considerare principiile dezvoltării durabile. Aceste strategii naŃionale includ, de asemenea, şi concluziile şi recomandările strategiilor europene de dezvoltare durabilă (Lisabona şi Göteborg) şi ale celui de-al 6-lea Program de AcŃiune pentru Mediu, în vederea asigurării conservării, protecŃiei şi îmbunătăŃirii mediului, protejării sănătăŃii umane şi utilizării durabile a resurselor naturale.

Pentru a contribui la dezvoltarea zonelor mai puŃin dezvoltate din judeŃ, sunt necesare investiŃii semnificative în infrastructura de mediu, în particular în sectoarele apă, deşeuri şi calitatea aerului. De asemenea, De asemenea, sunt necesare investiŃii pentru dezvoltarea unor sisteme eficiente de management de mediu (în special în sectoarele apă şi deşeuri), cu scopul de a oferi îmbunătăŃi calitatea serviciilor către populaŃie şi de a crea un mediu de afaceri competitiv.

Sisteme de management viabile sunt de asemenea necesare pentru protecŃia sau valorificarea resurselor naturale. Noua dimensiune europeană impune, ca o condiŃie cheie în vederea aderării la UE, o calitate mai bună a mediului înconjurător.

Deşi România a înregistrat un progres semnificativ din 1990, numeroase eforturi şi resurse sunt necesare în continuare pentru a atinge standardele Uniunii Europene.

Pentru câteva dintre domeniile care necesită cele mai mari eforturi financiare pentru conformare şi care nu pot fi implementate până la data aderării, s-au negociat perioade de tranziŃie. Aceste domenii sunt: furnizarea de apă potabilă, construirea/reabilitarea de staŃii de epurare a apelor uzate, închiderea depozitelor neconforme, managementul deşeurilor din ambalaje şi a ambalajelor, precum şi controlul poluării industriale.


154

IV.2. Obiective strategice

OBIECTIV GENERAL:

OBIECTIVE SPECIFICE:

1. Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei 2. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor 3. Dezvoltarea investiŃiilor durabile în infrastructura de mediu 4. Stabilirea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii 5. Managementul inundaŃiilor în zonele cele mai vulnerabile 6. AsistenŃa tehnică

Obiectiv specific 1. Dezvoltarea sistemelor regionale de management al apei

• Prioritatea 1. ProtecŃia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orăşeneşti şi de ape uzate industriale

Măsuri: - ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor de colectare ape uzate orăşeneşti în mediul

urban prin reabilitarea şi extinderea reŃelelor de canalizare menajeră şi pluvială pentru 7 localităŃi urbane din bazinul hidrografic Someş-Tisa din judeŃul Sălaj: Zalău, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Jibou şi din judeŃul Cluj, Dej, Gherla şi Huedin;

- Reabilitarea staŃiilor de epurare în 7 centre urbane din bazinul Someş - Tisa, din judeŃul Sălaj: Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei şi Şimleu Silvaniei şi judeŃul Cluj: Dej, Gherla, Huedin;

- ÎmbunătăŃirea sistemelor de tratare ape uzate industriale prin retehnologizarea proceselor industriale şi/sau modernizarea sistemelor de canalizare proprii, în scopul minimizării cantităŃilor poluanŃilor evacuaŃi în reŃelele de canalizare orăşeneşti la SC Samtex SA, SC Cuprom SA, SC Silcotub SA, SC Silvania SA, SC Cuprom SA, SC Flavoia SA, etc.

• Prioritatea 2. ÎmbunătăŃirea calităŃii apei şi utilizarea raŃională a surselor de apă Măsuri: - Asigurarea calităŃii apei destinate consumului uman şi protejarea sănătăŃii populaŃiei de efectele

oricărui tip de contaminare a apei: - Alimentarea cu apă potabilă a localităŃilor urbane din judeŃul Sălaj: Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou,

Cehu Silvaniei din sursa Gilău, judetul Cluj în vederea asigurării apei curate şi sanogene pentru populaŃie;

- Modernizarea staŃiei de tratare a apei potabile VîrşolŃ din cadrul Sistemului de alimentare VîrşolŃ în vederea asigurării apei sigure la consumator (ca sursă permanentă pentru zonele rurale care nu au acces la magistrala de apă de la Cluj-Napoca – Gilău) .

PROTEJAREA ŞI AMELIORAREA CONDIłIILOR DE MEDIU PENTRU CREAREA PREMISELOR UNEI DEZVOLTĂRI DURABILE


155

Obiectiv specific 2. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor

• Prioritate Realizarea sistemului judeŃean de management integrat al deşeurilor Măsuri: - Asigurarea colectării a cel puŃin 84 % din cantitatea de deşeuri municipale generate, până în anul

2013; - Colectarea selectivă a deşeurilor inclusiv în mediul rural, cu etape de pregătire, colectare selectivă

parŃială şi generalizare la întregul judeŃ; - Reducerea riscurilor cauzate de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor medicale periculoase; - Extinderea ariei de acoperire a serviciilor publice de salubrizare, în special în mediul rural, până în

anul 2008; - Realizarea şi dotarea punctelor de colectare a deşeurilor municipale; - Dotarea serviciilor de salubritate cu mijloace adecvate pentru transportul deşeurilor (în cazul celor

neconcesionate) precum şi punctelor de colectare a deşeurilor cu numărul şi tipurile de recipiente corespunzătoare pentru colectarea selectivă a deşeurilor;

- Închiderea şi ecologizarea depozitelor de deşeuri din mediul rural, până în 16 iulie 2009; - Realizarea unui depozit ecologic zonal, până în anul 2010 (varianta Mirşid sau alt amplasament

pentru care membrii AsociaŃiei pentru Dezvoltarea Infrastructurii Locale Sălaj vor conveni); - Închiderea depozitelor de deşeuri din mediul urban, conform calendarului de închidere

- 2009 - Şimleu Silvaniei - 2016 - Cehu Silvaniei - 2017 - Zalău şi Jibou

- Realizarea staŃiilor de transfer al deşeurilor la Zalău, Jibou, Crasna, Ileanda, Nuşfalău, Sărmăşag, Cehu Silvaniei şi Zimbor.

- Realizarea sistemelor centralizate de tratare biologică a deşeurilor, în staŃiile de transfer; - ÎnfiinŃarea punctelor de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (cel puŃin 1 în

fiecare centru urban, pe lângă cel judeŃean existent); - Promovarea sistemelor alternative de eliminare a deşeurilor medicale periculoase.

Obiectiv specific 3. Dezvoltarea investiŃiilor durabile în infrastructura de mediu

• Prioritatea 1. ÎmbunătăŃirea calităŃii apei şi utilizarea raŃională a resuselor de apă Măsuri: - ProtecŃia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orăşenesti şi de ape

uzate industriale; - Asigurarea calităŃii apei destinate consumului uman şi protejarea sănătăŃii populaŃiei de efectele

oricărui tip de contaminare a apei; - Realizarea etapizată a sistemelor de canalizare inclusiv staŃii de epurare, la nivelul aglomerărilor

umane cu cel puŃin 2.000 locuitori echivalenŃi; - Retehnologizarea proceselor industriale şi/sau modernizarea sistemelor de canalizare - pre-epurare

proprii, în scopul minimizării cantităŃilor poluanŃilor evacuaŃi în reŃele de canalizare orăşeneşti; - Retehnologizarea proceselor industriale si modernizarea sistemelor de epurare a apelor uzate

evacuate în receptori naturali; - Realizarea reŃelelor de alimentare cu apă potabilă şi a tehnologiilor de tratare şi monitorizare a

calităŃii apei potabile în localităŃile judeŃului Sălaj neacoperite de sisteme de alimentare cu apă potabilă curată şi sanogenă;

- Modernizarea şi extinderea infrastructurii utilitare în zonele periferice din municipiul Zalău (cart. Dealul Morii, Sărmaş, Meseş, Merilor, Grădina Poporului Vest, Brădet – Zona Sud şi Zona Lacului).


156

• Prioritatea 2. ÎmbunătăŃirea solurilor afectate de managementul neadecvat al deşeurilor, de contaminare istorică şi eroziune

Măsuri: - ÎmbunătăŃirea calităŃii solurilor afectate de poluare şi degradare din cauze naturale şi dezvoltarea

condiŃiilor socio-economice; - ReconstrucŃia ecologică a zonelor afectate de exploatări miniere, în special a rocilor pentru industria

materialelor de construcŃii (SC Cemacon SA - cariera Ortelec, Primaria Letca - cariera Letca, EM Salaj SărmăŃag, Bobota, Ip - Zăuan, Carastelec, Zăghid, etc);

- ReconstrucŃia ecologică a terenurilor afectate de exploatarea calcarului în cariera Cuciulat şi inclusiv refacerea peisagistică în vederea punerii în valoare a Peşterii cu picturi rupestre din cariera Cuciulat;

- Refacerea ecologică a zonelor afectate de activitatea de extracŃie a ŃiŃeiului - zona Marca – Leşmir; - Ecologizarea platformelor de depozitare şi stabilizare anaerobă a dejecŃiilor animaliere din

localităŃile rurale de pe Râul Crasna. - Aplicarea în agricultură a Codului privind cele mai bune practici agricole - programe de instruire a

fermierilor în scopul promovării codului; - Inventarierea zonelor cu producŃie redusă de biomasă, în vederea ameliorării prin împădurire; - Refacerea peisajelor afectate de depozitarea deşeurilor.

• Prioritatea 3. ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în zonele critice

Măsuri: - Reducerea emisiilor de poluanŃi eliminaŃi în atmosferă, proveniŃi din instalaŃii mari de ardere (LCP) a

SC Uzina Electrică SA Zalău; - Retehnologizarea şi modernizarea Uzinei Electrice Zalău cu funcŃionare pe biomasă; - Reducerea emisiilor de poluanŃi din instalaŃii IPPC din judeŃ; - Reducerea până la 31 octombrie 2007 a emisiilor de compuşi organici volatili la instalaŃiile

industriale care utilizează solvenŃi organici cu conŃinut de compuşi organici volatili; - Reducerea nivelului de poluare a atmosferei asociată traficului rutier pe arterele principale ale

oraşului Jibou; - Reducerea nivelului de poluare a atmosferei asociată traficului rutier pe arterele principale ale

municipiul Zalău; - Reducerea emisiilor până în 31 decembrie 2009 de COV rezultaŃi din depozitarea benzinei la SC

Petrom SA zona judeŃului Sălaj; - Modernizarea instalaŃiei mari de ardere nr.1 în vederea reducerii emisiilor de pulberi în atmosferă,

până în 2013, a emisiilor de SO2 până în 2013 şi a emisiilor de Nox până în 2011 şi echiparea cu sisteme de monitorizare continuă a emisiilor;

- Moderizarea tehnologiei şi echiparea cu sisteme de reducere a poluării în vederea conformării cu BAT la SC Cemacon SA Zalău, până la 31 octombrie 2007;

- Modernizarea tehnologiei, echiparea cu sisteme de reducere a poluării şi sisteme de monitorizare a instalaŃiei IPPC din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, în vederea conformării cu BAT la SC Rominserv SA până la 31 decembrie 2012;

- Modernizarea tehnologiei, reducerea emisiilor din procese de topire-turnare-laminare a cuprului şi realizarea sistemelor de monitorizare la SC Cuprom SA, până la 31 octombrie 2007;

- Modernizarea tehnologiei, echiparea cu sisteme de reducere a poluării şi sisteme de monitorizare a instalatiei IPPC din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, în vederea conformării cu BAT la SC Silcotub SA Zalău, până la 31 octombrie 2007;

- Modernizarea tehnologiei sau echiparea cu instalatii de retinere a compusilor organici volatili la: SC West CO Impex SRL Zalău, SC Alufil SRL, SC Fibrex SA Crasna, SC Best SRL Jibou, SC Oviprod SA Zalău, SC Cesimex SA, Cehu Silvaniei, SC Simex SA Şimleu Silvaniei, SC Simex SA Şimleu Silvaniei, SC Silcotub SA Zalău, SC Silvania SA, SC Rominserv SA, SC Cuprom SA, SC Simex Plus SA, SC Elite Industries SA Bobota;

- Construirea unei artere ocolitoare pentru oraşul Jibou, care să preia traficul greu şi de tranzit;


157

- Construirea unei artere ocolitoare pentru municipiul Zalău, care să preia traficul greu şi de tranzit (finalizarea etapei I şi continuarea cu etapa a II-a);

- Reabilitarea infrastructurii rutiere urbane; - Amenajarea intersecŃiilor în municipiul Zalău şi extinderea de la 2 la 4 benzi a DN 1F în zona

Parcului Industrial Zalău; - Înlocuirea autovehiculelor, destinate transportului în comun şi de marfă, respectiv promovarea

vehiculelor economice şi cu emisii reduse; - Echiparea instalaŃiilor de depozitare la terminale conform cerinŃelor tehnice prevăzute în instalaŃiile

de incărcare-descărcare containere mobile la terminale şi dotarea cu echipamente de monitorizare a emisiilor de poluanŃi în atmosferă conform HGR 568/2001 modificată.

Obiectiv specific 4. Stabilirea sistemelor adecvate de management pentru protecŃia naturii

• Prioritate MenŃinerea biodiversităŃii şi conservarea elementelor de patrimoniu natural Măsuri: - Introducerea unui sistem integrat de management al ariilor naturale protejate; - Atragerea de fonduri în vederea asigurării unui management eficient al biodiversităŃii; - Extinderea reŃelei de arii naturale protejate a judeŃului; - Elaborarea şi implementarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale

protejate din judet - 15 arii naturale de interes naŃional (instruirea personalului, contractarea de studii de evaluare, dotarea cu echipament pentru monitorizare a habitatelor şi speciilor sălbatice);

- Crearea unui centru regional - local de cercetare ştiinŃifică în domeniul biogeografiei în vederea inventarierii şi cartării habitatelor, florei şi faunei sălbatice a judeŃului;

- Restaurarea ecologică a habitatelor naturale degradate şi reintroducerea unor specii dispărute, în ariile protejate Balta Cehei - Şimleu Silvaniei, Poiana cu narcise - Hida şi Lunca cu laleaua pestriŃă - Cehu Silvaniei;

- Realizarea infrastructurii de protecŃie a naturii şi organizare a turismului ecologic prin construirea şi dotarea sediilor de administrare a rezervaŃiilor, inclusiv centre de vizitare pentru ariile: Poiana cu Narcise, Pădurea Lapiş;

- Extinderea suprafeŃei ariilor naturale protejate până la un procent de 13% din suprafaŃa judeŃului (conform Angajamentelor) prin declararea ariilor NATURA 2000 şi în special în locaŃiile care deŃin multiple categorii de bunuri ale patrimoniului natural: Pietrele Moşu şi Baba - Năpradea, Mlaştina de la Iaz;

- Identificarea şi extinderea unor noi situri eligibile pentru declararea ca arii naturale protejate, inclusiv cele care vor fi cuprinse în reŃeaua ecologică europeană NATURA 2000;

- Prevenirea şi eliminarea riscurilor naturale de alunecări de teren în municipiul Zalău (versant str. Gh. Doja, str. Cetinii, str. M. Eminescu, Valea Benchert, versant str. A. Iancu, str. Olarilor, versant Ortelec);

- Refacere spaŃii şi baze sportive în municipiul Zalău, cartiere Brădet şi Stadion; - SpaŃii de agrement prin valorificarea potenŃialului lacurilor de retenŃie în municipiul Zalău; - Dezvoltarea de spaŃii verzi şi de agrement în municipiul Zalău (spaŃii de joacă, skatepark, pista de

biciclete, bazin de înot, terenuri de sport); - Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor Meseş.

Obiectiv specific 5. Managementul inundaŃiilor în zonele cele mai vulnerabile

• Prioritatea 1. ÎmbunătăŃirea sistemului de apărare a localităŃilor împotriva dezastrelor Măsuri: - Dezvoltarea infrastructurii judeŃene de apărare împotriva dezastrelor; - Creşterea performanŃelor măsurilor nestructurale de apărare împotriva inundaŃiilor;


158

- FuncŃionarea în siguranŃă post-utilizare a obiectivelor care au constituit obiectul unor lucrări de închidere a minelor;

- Întocmirea studiilor de inundabilitate şi cartografierea zonelor inundabile pentru fiecare localitate; - Realizarea etapizată a lucrărilor de apărare împotriva inundaŃiilor în conformitate cu prevederile

Schemelor Cadru de Amenajare a Bazinelor Hidrografice Someş – Crasna şi Crişuri - Prevenirea riscurilor în zonele expuse inundaŃiilor din municipiul Zalău prin lucrări de decolmatare şi

regularizare ale cursurilor de apă, şi amenajarea lacurilor de retenŃie; - Desfăşurarea de campanii de împăduriri, de terasare şi conservare a solului pe versanŃi în scopul

reducerii debitului de vârf al viiturilor şi prevenirii colmatărilor albiilor cursurilor de apă; - Evaluarea construcŃiilor de traversare a cursurilor de apă în scopul asigurării secŃiunii de scurgere a

viiturii corespunzătoare clasei de importanŃă a localităŃii; - AcŃiuni de creştere a performanŃelor sistemului informaŃional de avertizare şi prognozare hidrilogică

a viiturilor; - Actualizarea documentaŃiilor de urbanism în baza studiilor de inundabilitate cu scopul planificării şi

gestiunii teritoriului din punct de vedere al apărării împotriva inundaŃiilor; - Desfăşurarea de campanii de instruire teoretică şi practică a populaŃiei şi agenŃilor economici în

scopul cunoaşterii Planurilor Locale de Apărare Împotriva InundaŃiilor şi pentru a face faŃă problemelor care apar în perioada de inundaŃie;

- Desfăşurarea de campanii de conştientizare şi informare a populaŃiei aflată în aval de Acumularea VîrşolŃ asupra căilor de acces şi a zonelor de refugiu în cazul cedării barajului, prin exerciŃii de simulare a unor cazuri ipotetice, prin panouri-afişe de îndrumare a populaŃiei cu traseul de urmat în caz de viitură;

- Realizarea măsurilor tehnice identificate ca fiind necesare în cadrul procedurii de autorizare pentru fncŃionare în siguranŃă post-utilozare a lucrărilor de închidere a minelor.

• Prioritatea 2. ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului Măsuri: - ReconstrucŃia ecologică a zonelor expuse la riscuri naturale, conform HCJ nr. 55 din 2 noiembrie

1998; - Informarea cetăŃenilor privind măsurile cuprinse în planul de evacuare în caz de dezastre; - Fizarea terenurilor afectate de alunecări de teren prin plantarea de arbori; - Realizarea unor acŃiuni de refacere a malurilor degradate ale cursurilor de apă şi realizarea unor

acŃiuni locale pentru stabilizarea albiilor cursurilorde apă prin crearea de parteneriate între autorităŃi şi structurile administrative locale;

- Introducerea unor restricŃii cu privire la realizarea construcŃiilor în proximitatea apelor cu privire la exploatarea pădurilor şi a agregatelor naturale din albiile minore.

Obiectiv specific 6. AsistenŃa tehnică

• Prioritatea 1. ÎmbunătăŃirea şi extinderea sistemului de monitorizare a calităŃii mediului Măsuri: - Asigurarea conformării cu cerinŃele Directivei cadru privind calitatea aerului şi directivelor

subsecvente; - AsistenŃă tehnică pentru autorizarea laboratorului APM Sălaj; - Dotarea cu echipamente de monitorizare a APM Sălaj (analizor COV benzine şi industriale, analizor

gaze şi pulberi, alte echipamente). • Prioritatea 2. Integrarea aspectelor de mediu în deciziile administraŃiei publice local

Măsuri: - Întărirea capacităŃii instituŃionale a administraŃiei publice locale; - Organizarea de seminarii de instruire; - Angajarea de personal specializat în probleme de mediu sau profesionalizarea unor persoane cu

atribuŃii în politicile de mediu.


159

• Prioritatea 3. Participarea publicului la luarea deciziilor privind mediului Măsuri: - Conştientizarea şi implicarea comunităŃii în protecŃia mediului; - Organizarea de campanii de conştientizare/educare privind protecŃia mediului; - Dotarea cu echipament şi logistică pentru organizarea activităŃilor de informare/educare; - ÎnfiinŃarea unei şcoli de vară pe probleme de mediu pentru educarea grupurilor Ńintă; - Organizarea de seminarii pentru formarea cunoştintelor de mediu ale mass-media locală şi

regională. • Prioritatea 4. Asigurarea implementării eficiente a documentului de programare strategică

Măsuri: - Promovarea conceptelor dezvoltării durabile - Actualizarea Planului de amenajare a teritoriului judeŃean; - Actualizarea Planurilor de urbanism pentru localităŃile judeŃului Sălaj, în funcŃie de priorităŃile de

dezvoltare; - Elaborarea Planurilor urbanistice zonale pentru actualele sau potenŃialele locaŃii turistice şi alte

obiective cu impact asupra mediului; - Organizarea de seminarii pentru popularizarea principiilor agriculturii ecologice, împreună cu

DirecŃia Agricolă; - Organizarea de seminarii pentru promovarea dezvoltării meşteşugurilor tradiŃionale în vedere

valorificării durabile a resurselor naturale.

* * *

Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliul de proiecte POS Mediu.


160

STRATEGIA SECTORIALĂ V

- AA GG RR II CC UU LL TT UU RR AA şş ii DD EE ZZ VV OO LL TT AA RR EE RR UU RR AA LL ĂĂ -

„Obiectivul acestei strategii este de a face din Ńăranul român nu doar un beneficiar, ci şi un partener conştient şi activ în realizarea acestor schimbări”

Sectorul servicii

Veniturile pe cap de locuitor

Femeile şi locurile de muncă

Accesul la internet

Lipsa de oportunităŃi, contacte şi instruire

pentru femei şi tineri comparativ cu zonele

urbane

Problemele spaŃiului rural

european

Sărăcia

PopulaŃie îmbătrânită

Personal sanitar insuficient

Fermieri ocupaŃi pe cont propriu, neremuneraŃi

Lipsa instituŃiilor de învăŃământ

Agricultura de subzistenŃă Problemele spaŃiului rural

românesc


161

V.1. ANALIZA SWOT PUNCTE TARI • Ponderea mare a populaŃiei active din total populaŃie rurală (54%) • PreŃul scăzut al forŃei de muncă • ÎnvăŃământ cu tradiŃie în profilul agricol; • Sol propice dezvoltării ecologice fară contaminări chimice majore; • SuprafeŃe mari de păşuni şi fâneŃe naturale; • CondiŃii pedoclimatice favorabile pentru pomicultură şi viticultură; • TradiŃie în creşterea animalelor, pomicultură şi viticultură; • ExperienŃa asociativă, partenerială a unor autorităŃi locale şi comunităŃi rurale mici, acumulată în

derularea Programelor F.R.D.S şi PDR (Banca Mondială), A.D.I.L ; • PotenŃial diversificat şi propice dezvoltării agroturismului; • Cultura ospitalităŃii şi bunei primiri; • Resurse de ape minerale şi curative; • Produse tipice ale sectorului agricol (ceapa de Pericei, pălinca de Zalău, vinurile de Borla si Şamsud,

şampania de Şimleu, brânzeturi de capră şi oaie, etc.; • Habitate rurale care conservă înca tehnologia şi comportamentul de muncă tradiŃional PUNCTE SLABE • Infrastructura rutieră şi edilitară nedezvoltată, în stare necorespunzătoare; • PrezenŃa nesemnificativă a reŃelei feroviare • Nivelul scăzut de dezvoltare a serviciilor; • Numarul redus de IMM-uri; • Încă dominanŃa agriculturii în economia judeŃului; • Parcelare excesivă a proprietăŃilor funciare (50.000 proprietari, 2,5 ha/proprietar pe o medie de 7 parcele); • Reticenta faŃă de formele asociative la unele autoritati locale; • Dotări agricole insuficiente; • Capacitate investiŃională scazută a potenŃialilor fermieri; • Insuficiente resurse financiare locale pentru antrenarea competitivităŃii economiei rurale şi valorificarea

potenŃialului ruralului; • Lipsa modelelor de bună practică la nivel local; • Lipsa pieŃelor organizate necesare valorificării produselor agricole; • Slaba reprezentare şi farâmiŃarea locaŃiilor (terenuri, cladiri) în proprietate publică pentru potenŃialii

investitori • InexistenŃa unui cadru organizat de valorificare a produselor agro-alimentare (lipsa pieŃelor); • Produse tipice nestandardizate, lipsa unor mărci locale; • AbsenŃa unor strategii integratoare rural-urban AMENINłĂRI • Lipsa resurselor financiare pentru reabilitarea infrastructurii rutiere şi dezvoltarea celei edilitare; • Îmbatrânirea populaŃiei din mediul rural; • Depopularea satelor prin plecarea tinerilor în străinătate; • Complexitatea legislaŃiei europene în domeniul Politicii Agricole Comunitare; • Retragerea autorizaŃiilor de funcŃionare a unităŃilor de procesare: lapte, carne, legume; • Sistem greoi de informare la beneficiarii finali; • Proceduri complexe de accesare a fondurilor structurale; • Slaba mobilitate de acces în economia de nişă şi ecologică; • PUG – uri neactualizate şi neadaptate pentru dezvoltare (intravilan, zona industrială, zona agricolă);


162

• Diminuarea numărului crescătorilor de animale din lipsă de posibilităŃi de valorificare, sacrificare, abatorizare în judeŃ;

• Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de preaderare şi aderare • Migrarea forŃei de muncă calificate către alte centre, zone sau Ńări OPORTUNITĂłI • Accesul la piaŃa europeană prin proximitate geografică; • Resurse umane, naturale, valori de muncă şi culturale favorizante pentru agricultura ecologică; • PosibilităŃi de valorificare a resurselor naturale şi a culturilor din flora spontană; • Asigurarea unei importante resurse investiŃionale din fondurile structurale post-aderare; • Valorificarea pe nise de piete a produselor traditionale; • Atestarea ONDOV a podgoriei Şimleu pentru producłia de vinuri DOC; • Valorificarea potenŃialului turistic, agro-turistic şi de agrement • Dezvoltarea turismului de circuit şi nişă(castre, biserici,arii protejate, etnografie) • Stimularea mediului asociativ pentru productie si valorificare; • Structuri asociative şi consultative locale valorificabile prin Programul LEADER+; • Fonduri consistente pentru dezvoltarea agriculturii şi dezvoltării rurale; • Aportul de capital transferat în mediul rural prin prestarea de muncă în exterior; • Facilităti şi legislaŃie pentru concentrarea proprietăŃilor funciare • Refacerea sub conducere unitară a Centrelor Agricole Comunale

V.2. Obiective strategice

OBIECTIV GENERAL:

În Uniunea Europeană, dezvoltarea rurală a dobândit dimensiunea unei stategii prioritare esenŃiale în cadrul Politicii Agricole Comune, importanŃa acestui sector conturând viitorul Europei extinse.

SpaŃiul rural are o importanŃă deosebită, în principal datorită ponderii relativ mare a suprafeŃei agricole şi forestiere deŃinute şi a ponderii ridicate a populaŃiei ocupate în agricultură, a rezervelor şi resurselor de potenŃial pe care le stochează încă, cu deosebire în zona centrală şi sud-est europeană.

Prin aceste obiective specifice se vizează multifuncŃionalitatea agriculturii, o abordare multisectorială a economiei rurale, construcŃia unui mediu economic dinamic, diversificat şi competitiv.

POLITICA DE DEZVOLTARE RURALĂ A UNIUNII EUROPENE

Axe principale

Axa 1. ÎmbunătăŃirea competitivităŃii sectorului agricol şi forestier prin acordarea de sprijin pentru restructurare, dezvoltare şi inovaŃie

Axa 2. ÎmbunătăŃirea mediului şi a peisajului natural

Axa 3. ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi încurajarea diversificării activităŃilor economice

Axa 4. Programul Leader. ConstrucŃia capacităŃii locale

ECONOMIE RURALĂ DIVERSIFICATĂ - SURSĂ DE VENITURI PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ


163

OBIECTIVE SPECIFICE: 1. Creşterea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier 2. ÎmbunătăŃirea mediului şi a peisajului natural 3. Diversificarea economiei rurale, dezvoltarea unor activităŃi complementare non-agricole, de nişă

pentru creşterea calităŃii vieŃii în zonele rurale 4. Dezvoltare rurală durabilă prin promovarea acŃiunilor Leader+ Obiectiv specific 1. Creşterea competitivităŃii sectoarelor agricol şi forestier

• Prioritatea 1 Dezvoltarea sectorului vegetal Măsuri: - Cultivarea plantelor tehnice (in, cânepă, rapiŃă) în toate zonele colinare ale judeŃului, suprafaŃa

propusă fiind de 800-1000 ha; - Promovarea culturilor pretabile la obŃinerea energiei de biomasă, pentru aceste culturi sunt pretabile

terenurile mai fertile din lunca râurilor din judeŃ; - Pomicultura: - înfiinŃarea de plantaŃii intensive în suprafaŃă de 5000 ha la speciile prun, măr, cireş şi

vişin, în zonele pomicole consacrate din bazinele pomicole Şimleu – Silvaniei, Zalău, Valea Agrijului si Gârbou;

- Modernizarea si refacerea potenŃialului pomicol al plantaŃiilor cu capacitate de rodire; - Amenajarea şi punerea în funcŃiune în fiecare bazin pomicol (4) a unui spatiu de sortare, depozitare

şi ambalare fructe în vederea comercializării în stare proaspată; - Amenajarea şi punerea în funcŃiune în fiecare bazin pomicol (4) a unor spaŃii pentru industrializarea

fructelor (uscare, distilare, conservare, sucuri concentrate), în funcŃie de sortimentele cultivate si specificul zonelor.

- Viticultura: - infiinŃări de plantaŃii noi cu viŃă de vie în suprafaŃă de 1000 ha din soiuri nobile, având în vedere că anumite zone din judeŃ fac parte din regiunea viticola a Crişanei, Podgoria Şimleu – Silvaniei; plaiurile viticole din aceasta podgorie sunt: Pericei, Crasna, Nuşfalău, Zăuan, Zalău, Crişeni, Şamşud, Bocşa si Sărmaşag, denumire sub care se pot produce vinuri DOC;

- Soiurile de viŃă de vie din care se poate produce vinuri DOC, pentru judeŃul Sălaj sunt autorizate urmatoarele:

- pentru vinuri albe seci şi demiseci: Feteasca albă, Pinot gris Sauvignon, Traminer, Riesling italian, Fetească regală

- pentru vinuri albe demiseci şi demidulci :soiul Muscat Ottonel - Modernizarea şi repunerea în funcŃiune a spaŃiilor destinate vinificaŃiei existente în Sărmaşag, Zalău, Borla şi

Şimleu – Silvaniei ; - ÎnfiinŃarea prin asocierea viticultorilor din plaiurile viticole consacrate a unor case de vinuri în

vederea valorificarii în comun şi în condiŃii mult mai avantajoase atât a vinurilor de masă cât şi a celor DOC.

- Recâştigarea pieŃei pentru şampania DOC Silvania. - Legumicultura - extinderea suprafeŃelor de legume cultivate în spaŃii protejate pâna la 50 de ha pe total

judeŃ, suprafaŃă care poate asigura necesarul de legume timpurii ale judeŃului; - Creşterea în pondere a culturii legumelor de câmp a rădăcinoaselor, a vărzoaselor şi a cepei şi

concentrarea cultivării acestora în zonele legumicole consacrate (Crasna, Vârşolt, Pericei, Măierişte, Zăuan, Sărmaşag);

- ÎnfiinŃarea în fiecare zonă legumicolă consacrată, prin asocierea legumicultorilor, a unor centre de sortare depozitare si ambalare a legumelor în vederea valorificării.

- Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice în toate zonele judeŃului propunându-se 2 – 3 cultivatori pentru fiecare comună pe o suprafata de la 5,0 – 10,0 ha pe comună, pe total judeŃ suprafaŃa ridicandu-se la 300-400 ha;


164

• Prioritatea 2 Dezvoltarea sectorului zootehnic Măsuri: - Refacerea potenŃialului de productie a paşunilor si fâneŃelor prin:

- defrişarea unei suprafeŃe de 17.411 ha invadată cu vegetaŃie lemnoasă; - înlăturarea muşuroaielor înŃelenite pe 44.914 ha; - regenerări prin însamânŃare şi supraînsămânŃare a 28.135 ha; - fertilizări cu îngraşăminte chimice pe 58.459 ha; - fertilizări cu îngraşăminte organice pe 32.183 ha; - aplicare amendamente pe 42.833 ha - lucrări de întreŃinere pe 54.649 ha - desecări pe 812 ha; - combaterea eroziunii pe 10.988 ha.

- Creşterea bovinelor: - condiŃiile judeŃului Sălaj recomandă în continuare exploatarea raselor mixte de carne-lapte şi

lapte-carne (BălŃată romanească şi Brună de Maramureş pretabile la păşunat; - dezvoltarea fermelor mijlocii (20-50 de capete) autorizate sanitar- veterinar şi dotate conform

standardelor UE; - concentrarea îngrăşării tineretului bovin în 10 ferme specializate si autorizate;

- Creşterea bubalinelor: - avand în vedere că judeŃul Sălaj deŃine prin tradiŃie un efectiv însemnat (locul 2 pe Ńară) de

bubaline, cca 10.000 capete, se impune în continuare selecŃia si ameliorarea speciei în zonele consacrate, pentru mărirea capacităŃii productive a acestora;

- realizarea unei integrări pe verticală în aceste zone între crescători şi procesatori în vederea valorificarii superioare, prin produse tradiŃionale, a producŃiei de lapte obŃinute de la aceasta specie (Gârbou, Buciumi, Valcău, Crasna)

- Creşterea ovinelor: - condiŃiile judeŃului Sălaj sunt foarte propice exploatării ovinelor pentru lapte, carne si lână,

rasele recomandate sunt: łurcana şi łigaie, rase care valorifică foarte bine masa verde de pe paşuni şi fânete în toată perioada de păşunat;

- pentru rentabilizarea acestei specii sunt necesare valorificarea produselor obŃinute prin forme asociative direct către beneficiarii interni si externi, precum si crearea a unui abator pentru miei şi a cel putin 5 centre de prelucrare a laptelui de oaie şi capră (Buciumi, Gârbou, Nuşfalău, Ileanda, Zimbor);

- Creşterea pasărilor: - modernizarea şi dezvoltarea capacităŃilor celor 10 ferme de pasări pentru ouă; - dezvoltarea capacitătilor existente şi înfiinŃarea a cel putin 3 ferme pentru pasările de carne (Ip,

Zalau, Ileanda, Jibou, Cehu, Sărmaşag); - Creşterea porcinelor:

- dezvoltarea fermelor de porci în zonele cerealiere (Valea Someşului şi Vestul judeŃului) prin înfiinŃarea a cel puŃin 10 ferme mijlocii cu 500 – 1000 capete autorizate sanitar –veterinar, populate cu material biologic de înaltă productivitate;

- Sectorul piscicol: - valorificarea specificului local prin înfiinŃarea de exploataŃii piscicole mici (30-50 tone/

exploataŃii, în special speciile crap şi păstrav); - pe lângă cele două exploataŃii piscicole existente (Tusa si Cehu - Silvaniei), înfiinŃarea a înca

10 exploataŃii ajungând la o suprafaŃă totală de luciu de apă de 300 ha; - Sectorul apicol:

- organizarea apicultorilor în vederea producerii de produse apicole (miere, polen, lăptişor, venin, propolis), de calitate uniformă şi superioară care să corespundă cerinŃelor de pe piaŃa europeană.


165

• Prioritatea 3 Dezvoltarea industriei alimentare Măsuri: - ÎnfiinŃarea unui abator autorizat pentru ovine; - ÎnfiinŃarea şi autorizarea a 6 abatoare pentru porcine; - ÎnfiinŃarea şi autorizarea a 4 abatoare pentru bovine; - ÎnfiinŃarea unui abator autorizat pentru păsări; - ÎnfiinŃarea şi autorizarea în vederea funcŃionării pentru 10 unitati de procesare a laptelui cu secŃii

pentru produse tradiŃionale, pentru laptele de vacă, oaie şi de capră; - Modernizarea şi autorizarea funcŃionării celor 4 mori din judeŃ şi a cel puŃin 50 de brutării; - ÎnfiinŃarea şi autorizarea funcŃionării a 4 fabrici de prelucrare a fructelor; - Modernizarea şi autorizarea funcŃionării unei fabrici de conserve de legume şi fructe; - ÎnfiinŃarea şi autorizare funcŃionării unei fabrici de conservare a ciupercilor.

• Prioritate 4 Dezvoltarea durabilă a exploataŃiilor forestiere Măsuri: - Întocmirea şi respectarea programului anual de împădurire a suprafeŃelor situate în fond forestier de stat şi

privat ce necesită împădurite, precum şi a suprafeŃelor situate în afara fondului forestier pe terenuri degradate;

- Împădurirea a 1500 ha teren forestier aflat atât în fond forestier cât şi în afara fondului forestier (terenuri degradate).

- Creşterea ponderii regenerărilor naturale prin aplicarea tratamentelor care promovează regenerarea sub masiv. În perioada următoare se prevăd aplicarea tratamentelor care promovează regenerarea naturală pe o suprafaŃă de aproximativ 350 ha;

- Sprijinirea deŃinătorilor de terenuri forestiere cu asistenŃă tehnică şi material săditor contra cost, pentru împădurirea terenurilor forestiere proprietate privată;

- Producerea puieŃilor forestieri de calitate superioară necesari în campaniile de împădurire anuale; - Contractarea în vederea administrării în regim silvic a suprafeŃelor de pădure retrocedate în

condiŃii de eficienŃă economică; - Executarea conform prevederilor amenajamentelor a lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere pe o

suprafaŃă de aproximativ 3000 ha; - Întocmirea contractelor de pază şi administrare cu proprietari de păduri persoane fizice şi juridice de

pe raza DirecŃiei Silvice Zalău, stimularea asocierii proprietarilor de păduri cu suprafeŃe mici în asociaŃii silvice, precum şi prezentarea unui pachet de servicii oferit de către DirecŃia Silvică Zalău proprietarilor de păduri.

- Încheierea între DirecŃia Silvică Zalău şi Inspectoratul JudeŃean Şcolar Sălaj, a unui protocol de colaborare care are ca scop formarea unei atitudini responsabile faŃă de vegetaŃia forestieră a elevilor din şcoli generale şi licee si totodată promovarea în rândul elevilor a cunoştinŃelor legate de rolul pădurii;

- Implicarea mass-media în procesul de formare a conştiinŃei forestiere şi a promovării imaginii silviculturii în rândurile populaŃiei.

• Prioritatea 5 Dezvoltarea serviciilor pentru agricultură Măsuri: - ÎnfiinŃarea de centre antreprenoriale pentru tinerii fermieri în fiecare Unitate Teritorială de Planificare - Asigurarea consultanŃei agricole pentru fermierii tineri în înfiinŃarea unor asociaŃii agricole

competitive - Dezvoltarea şi comercializarea de produse fitosanitare şi îngrăsăminte - ActivităŃi de îmbunătăŃire a calităŃii producŃiei şi produselor agricole - ConsultanŃă şi informare pentru asociaŃiile de producători şi fermierii din mediul rural pentru

creşterea competitivităŃii produselor agricole şi silvice - Servicii pentru sporirea calităŃii proceselor inovatoare din sectorul agricol şi îmbunătăŃirea

competenŃelor profesionale în vedera creşterii capacităŃii manageriale - Centre de sprijin în iniŃierea afacerilor în rural, cu locaŃii situate în poli de interes, care să ajute la

crearea culturii privind consultanŃa în iniŃirea unei afaceri în agricultură


166

Obiectiv specific 2. ÎmbunătăŃirea mediului şi a peisajului natural

• Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii de mediu şi susŃinerea unor programe investiŃionale Măsuri: - Realizarea reŃelelor de alimentare cu apă potabilă şi a tehnologiilor de tratare şi monitorizare a

calităŃii apei potabile în localităŃile rurale ale judeŃului Sălaj neacoperite de sisteme de alimentare cu apă potabilă curată şi sanogenă;

- ConstrucŃia/extinderea/modernizarea de sisteme de canalizare a apei şi/sau de staŃii de tratare a apelor uzate;

- Cuprinderea serviciilor de salubritate din comune în cadrul managementului integrat al deşeurilor - Asistenta tehnica ISPA

- Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în mediul rural şi dotarea adecvată a serviciilor de salubritate comunală pentru această activitate

- Închiderea depozitelor neconforme din zona rurală până în anul 2009 - Dotarea serviciilor de salubritate rurale cu utilaje de transport şi colectare (Notă: Detalii în Capitolul „Infrastructura de Mediu” )

• Prioritatea 2 ÎmbunătăŃirea solurilor din mediul rural, afectate de managementul neadecvat al

deşeurilor, de contaminare istorică şi eroziune Măsuri: - ÎmbunătăŃirea managementului solului, incluzând zonele puternic afectate de eroziunea solului şi

prezentând risc de pierderi mari de nutrienŃi - ÎmbunătăŃirea calităŃii solurilor afectate de poluare şi degradare din cauze naturale - ReconstrucŃia ecologică a zonelor afectate de exploatări miniere şi de rocă (cariera Ortelec, cariera

Letca, Sărmăşag, Bobota, Ip - Zăuan, Carastelec, Zăghid, etc); - ReconstrucŃia ecologică a terenurilor afectate de exploatarea calcarului în cariera Cuciulat - Refacerea ecologică a zonelor afectate de activitatea de extracŃie a ŃiŃeiului - zona Marca – Leşmir; - Ecologizarea platformelor de depozitare şi stabilizare anaerobă a dejecŃiilor animaliere din localităŃile

rurale de pe Râul Crasna. - Inventarierea zonelor cu producŃie redusă de biomasă, în vederea ameliorării prin împădurire - Refacerea peisajelor afectate de depozitarea deşeurilor.

• Prioritatea 3 ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului Măsuri: - ReconstrucŃia ecologică a zonelor expuse la riscuri naturale - Fixarea terenurilor afectate de alunecări de teren prin plantarea de arbori - Realizarea unor acŃiuni de refacere a malurilor degradate ale cursurilor de apă şi realizarea unor

acŃiuni locale pentru stabilizarea albiilor cursurilorde apă prin crearea de parteneriate între autorităŃi şi structurile administrative locale;

- Introducerea unor restricŃii cu privire la realizarea construcŃiilor în proximitatea apelor cu privire la exploatarea pădurilor şi a agregatelor naturale din albiile minore.

• Prioritate 4 MenŃinerea biodiversităŃii şi conservarea elementelor de patrimoniu natural

Măsuri: - Introducerea unui sistem integrat de management al ariilor naturale protejate - Atragerea de fonduri în vederea asigurării unui management eficient al biodiversităŃii; - Extinderea reŃelei de arii naturale protejate a judeŃului; - Elaborarea şi implementarea regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale

protejate din judet - Restaurarea ecologică a habitatelor naturale degradate şi reintroducerea unor specii dispărute, în

ariile protejate ( Poiana cu narcise - Hida )


167

- Realizarea infrastructurii de protecŃie a naturii şi organizare a turismului ecologic prin construirea şi dotarea sediilor de administrare a rezervaŃiilor, inclusiv centre de vizitare pentru ariile: Poiana cu Narcise, Pădurea Lapiş;

- Extinderea suprafeŃei ariilor naturale protejate în special în locaŃiile care deŃin multiple categorii de bunuri ale patrimoniului natural: Pietrele Moşu şi Baba - Năpradea, Mlaştina de la Iaz,etc.

- Prevenirea şi eliminarea riscurilor naturale de alunecări de teren în zonele rurale - Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor Meseş.

• Prioritatea 5 Dezvoltarea agriculturii ecologice

Măsuri: - ÎnfiinŃarea unor asociaŃii ale producătorilor, în domeniul agriculturii ecologice - folosirea metodelor de producŃie agricolă ce sunt compatibile cu protecŃia şi îmbunătăŃirea condiŃiilor

de mediu şi care trec dincolo de standardele de bază relevante - Promovarea produselor ecologice prin exploatarea potenŃialului ecologic existent în zonele colinare

ale judeŃului, zone în care prin tradiŃie nu se produc poluări ale solului, florei si faunei zonei. - Promovarea prin unităŃi autorizate în domeniu a unor produse ecologice precum:

- pălinca de cireşe produsă în MunŃii Meseşului şi Plopişului, - secarica din zona colinară a Muntilor Plopişului, - mierea de albine obŃinută în zona de munte a judeŃului, - fructele de padure, - ciupercile din padure, - plantele medicinale si aromate din flora spontană, - produsele lactate ale bubalinelor şi laptele cu colesterol scazut al caprelor din zona de munte.

Obiectiv specific 3. Diversificarea economiei rurale, dezvoltarea unor activităŃi complementare non-

agricole, de nişă pentru creşterea calităŃii vieŃii în zonele rurale • Prioritatea 1 Dezvoltarea infrastructurii în mediul rural si susŃinerea unor programe

investiŃionale Măsuri: � Infrastructură rutieră şi edilitară

- Reabilitarea şi modernizarea drumurilor judeŃene ca trasee de acces la zona rurală – creerea premiselor pentru revitalizarea activităŃilor economice din zonă

- Modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale şi vicinale în Zonele Valea Someşului, Meseş - Pietruire uliŃe, amenajări trotuare şi pavaje în centrele civice - Asigurarea unor reŃele rutiere adecvate pentru ameliorarea accesului în zonele turistice - Asigurarea dreptului la mobilitate şi îmbunătăŃirea accesului în zonele critice: montane, localităŃi

izolate, slab populate, etc. - Reabilitarea şi modernizarea (în 50 de comune din judeŃ) a drumurilor comunale care să asigure

creşterea gradului de accesibilitate în aceste zone - Construirea de poduri şi drumuri de legătură între sate - ConstrucŃia/extinderea/modernizarea de poduri, podeŃe sau punŃi pietonale; - Reabilitarea şi modernizarea reŃelelor de energie electrică - Introducerea reŃelelor de energie termică - Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan în mediul rural - Dezvoltarea şi modernizarea reŃelelor de telecomunicaŃii

� Infrastructura de sănătate şi asistenŃă socială - ÎmbunătăŃirea accesului populaŃiei rurale la serviciile medicale - ÎmbunătăŃirea cantitativă şi calitativă a infrastructurii şi serviciilor de sănătate în: dispensare,

cabinete medicale şi cabinete medici de familie, farmacii - Redimensionarea infrastructurii de sănătate în mediul rural prin creşterea numărului de cabinete

medicale, farmacii şi cabinete stomatologice


168

- Asigurarea de locuinŃe de serviciu pentru personalul sanitar şi medici în scopul stabilizării profesionale şi rezidenŃiale în mediul rural

- Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităŃi clinice în spitalele din mediul rural - ÎnfiinŃarea de centre socio-medicale multifuncŃionale de permanenŃă - Construirea de Centre de Îngrijire şi AsistenŃă socială cu servicii alternative - ÎnfiinŃarea serviciilor de asistenŃă la domiciliu pentru vârstnici - RefuncŃionalizarea şi modernizarea centrelor zonale de urgenŃă

� Infrastructura culturală şi educaŃională - Consolidarea şi modernizarea şcolilor şi a gradiniŃelor rurale, - Reabilitarea infrastructurii unităŃilor de învăŃământ din mediul rural şi dotarea cu mijloace

moderne de învăŃământ şi tehnică IT - Asigurarea finanŃării pentru îmbunătăŃirea bazei materiale din şcoli - Construirea sau reabilitarea sălilor de sport - Dezvoltarea unor parcuri curriculare în şcolile rurale, destinate reînvăŃării meşteşugurilor

tradiŃionale şi tehnicilor de artizanat - ÎnfiinŃarea unor centre de regenerare a meşteşugurilor, case ale meşteşugarilor, care să

concentreze tradiŃiile zonale - Reabilitarea aşezămintelor culturale (cămine culturale, muzee, monumente) din comune - Modernizarea şi dotarea bibliotecilor comunale în scopul îmbunătăŃirii vieŃii culturale la sate - Conservarea şi protejarea patrimoniului cultural din mediul rural prin reabilitarea muzeelor şi

monumentelor istorice - Restaurarea bisericilor vechi din lemn din patrimoniul public al comunelor

• Prioritatea 2 Dezvoltarea şi diversificarea activităŃilor complementare, non-agricole

Măsuri: - Valorificarea locaŃiilor abandonate, a terenurilor proprietate publică pentru atragerea investitorilor

străini şi autohtoni în domeniul activităŃilor non agricole. - Dezvoltarea de parteneriate public - privat între autorităŃile locale şi întreprinzătorii din zonă pentru

sprijinirea şi extinderea activităŃii acestora - Dezvoltarea microintreprinderilor şi a IMM-urilor ce pot constitui o premisă pentru absorbŃia

surplusului de forŃă de muncă rurală în domenii precum:producŃia şi prelucrarea materialelor de construcŃii, servicii pentru populaŃie, comerŃ, transport, producŃia de produse apicole (albinărit), transport,

- InvestiŃii pentru înfiinŃarea şi modernizarea de ateliere meşteşugăreşti în procesarea lemnului, producŃia de ceramică

- Dezvoltarea într-un grad mai accelerat a economiei rurale şi implicit diversificarea surselor alternative de ocupare şi venit pentru populaŃia rurală prin înfiinŃarea de activităti de mică industrie (croitorie, textile - îmbrăcăminte şi încălŃăminte)

- Activităti de servicii pentru agricultura desfăsurate în 60 de comune - ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea grupurilor de producători şi a asociaŃiilor de valorificare a producŃiei

legumicole proaspete şi industrializate - ÎnfiinŃarea de unităŃi de prelucrare, condiŃionare, depozitare, ambalare a producŃiei legumicole pentru

valorificare în stare proaspătă

• Prioritatea 3 Diversificarea activităŃilor de turism rural, cu precădere a agroturismului Măsuri: � Agroturism:

- Dezvoltarea unor pensiuni agroturistice în împrejurimile Şimleului Silvaniei, Meseşenii de Sus, Boghiş, Bizuşa şi Zăuan pentru atragerea turiştilor în scopul valorificării potenŃialului de apă termală

- Formarea unor microzone specializate în agroturism cu caracter unic şi atracŃie turistică bine precizate în zonele: Tusa, Valea Someşului, Valea Agrijului, Meseşenii de Jos, Zona Codru


169

- Implicarea comunitară a autorităŃilor locale pentru susŃinerea agroturismului prin dezvoltarea de parteneriate microregionale pentru agroturism

- Dezvoltarea unor sisteme de marketing turistic zonal (pe locaŃii, produse, activităŃi turistice) - Sprijinirea gospodăriilor familiale, Ńarăneşti pentru transformarea în unităŃi de cazare agroturistică - Ospitalitatea tradiŃională va fi promovată ca mentalitate şi atitudine activă proturism (cultura

bunei primiri) - ÎnfiinŃarea unor reŃele de instruire a proprietarilor şi lucrătorilor sezonieri pentru formarea

antreprenorială şi profesională - Dezvoltarea unor programe alternative, complementare pentru îmbogăŃirea şi diversificarea

serviciilor agroturistice : ecoturism, turism cultural, turism cinegetic, stil de viaŃă natural, etc) - ÎnfiinŃarea asociaŃiei operatorilor de agroturism din judeŃul Sălaj - Dezvoltarea unor produse de agroturism specifice Sălajului şi microzonelor care să valorifice

tradiŃii culturale, obiceiuri gastronomice, agricole, legende, spaŃii magice. � Turismul rural:

- Dezvoltarea infrastructurii de acces la zonele turistice şi agroturistice - Specializarea zonelor rurale montane pe dezvoltarea turismului de iarnă (schi, obiceiuri de

iarnă) - Încurajarea unui turism rural activ care să încurajeze un stil de viaŃă natural - Valorificarea potenŃialului turismului de eveniment: „fii satului”, „zilele comunelor”, festivaluri,

spectacole - Valorificarea elementului de multiculturalitate în sporirea atractivităŃii turismului rural - Valorificarea locaŃiilor bogate în resurse de apă termală din mediul rural: Boghiş, Bizuşa,

Meseşenii de Sus, Zăuan (extinderi, reamenajări, dotări) - Organizarea de trasee turistice pe baza inventarului patrimoniului cultural natural, istoric şi

ambiental existent în mediul rural (centre istorice, case memoriale, monumente istorice, castre, cetăŃi, arii protejate, alte vestigii )

- ÎnfiinŃarea de zone de agrement şi spaŃii de divertisment în zonele periurbane prin parteneriate între consiliile locale din mediul urban şi consiliile rurale (Zona Zalău- Meseşeni, Cehu Silvaniei – Jibou, Şimleu)

- ÎnfiinŃarea de centre zonale de informare turistică care să desfăşoare activităŃi promoŃionale şi de integrare în reŃea a zonelor rurale cu potenŃial turistic

• Prioritatea 4 Regenerarea şi dezvoltarea activităŃilor meşteşugăreşti şi artizanale tradiŃionale

Măsuri: - Implicarea autorităŃilor locale, a şcolilor în reînvăŃarea tehnicilor meşteşugăreşti şi asigurarea

continuităŃii de practică în rândul tinerilor - Organizarea gospodăriilor familiale în sisteme cooperative, asociative pentru întărirea capacităŃii

economice, de marketing a economiei manufacturiere pentru dezvoltarea de perspectivă a resurselor umane

- Constituirea de reŃele de informare şi promovare pentru exterior a producŃiei şi produselor autohtone meşteşugăreşti

- Înfiintarea de centre meşteşugăreşti în comunele Crasna, Ileanda, Boghiş, Sâg, Sărmăşag, Hida, Cuzăplac, Halmaşd.

- Dezvoltarea şi înfiinŃarea de ONG-uri care să sprijine gospodăriile familiale în domeniul producŃiei şi marketingului de produse meşteşugăreşti tradiŃionale

- Dezvoltarea mărcilor locale pentru produse meşteşugareşti tipice din fiecare zonă (olărit, lemn, ceramică, Ńesături, cusături, broderii, împletituri din nuiele)

- ÎnfiinŃarea de IMM-uri şi asociaŃii pentru valorificarea produselor şi serviciilor meşteşugăreşti locale evidenŃiate prin caracterul lor tradiŃional

- Promovarea tradiŃiilor rurale privind împletituri din nuiele (coşuri, mobilier, etc.) creând în acest sens pepiniere de răchită în cel putin 3 zone ale judeŃului.


170

- Conservarea unor meşteşuguri autohtone specifice judeŃului privind împletiturile din papură, dogăria, olărit, ceramică, Ńesături şi cusături populare, broderii.

• Prioritatea 5 Dezvoltarea şi diversificarea de produse tipice standardizate cu marcă controlată

Măsuri: - exploatarea unor reŃete străvechi privind producerea caşului de oaie, a urdei, a celorlalte produse

lactate din laptele de oaie şi capră, prin concentrarea producerii şi valorificării acestor produse prin procesatori autorizaŃi;

- producerea controlată a Pălincii de Zalău şi alte sorturi de pălincă zonală în distilării autorizate, asigurând o calitate uniformă, cantitate suficientă şi mod de prezentare corespunzător;

- producerea Cepei de Pericei în cele 3 comune consacrate, asigurând printr-un centru de preluare, sortare si ambalare o calitate uniformă, cantitate suficientă şi mod de prezentare corespunzător în vederea valorificării spre marile centre comerciale;

- promovarea vinurilor DOC din Podgoria Şimleu- Silvaniei cu cele 9 denumiri recunoscute prin crearea unei case de vinuri si a unei secŃii de îmbuteliere în fiecare plai viticol;

- promovarea produselor specifice zonei rurale cum este slănina, şunca de porc şi cârnaŃi Ńărăneşti prin asigurarea acestora în pensiuni agroturistice;

Obiectiv specific 4. Dezvoltare rurală durabilă prin promovarea acŃiunilor Leader+ Ce reprezintă Programul LEADER+? Programul LEADER+ reprezintă:

• Axa 4 în Politica de Dezvoltare Rurală a UE • un instrument financiar de referinŃă la nivel comunitar • noi oportunităŃi de dezvoltare rurală prin:

- identificarea nevoilor locale - întărirea capacităŃii de dezvoltare - elaborarea şi implementarea strategiilor locale de dezvoltare - conservarea patrimoniului rural şi cultural - dezvoltarea mediului economic - îmbunătăŃirii abilităŃilor organizatorice ale comunităŃilor locale.

Cele patru cuvinte - cheie ale Programului LEADER +

• Abordare ascendentă • Abordare teritorială • Rol de laborator • Punere în reŃea

Obiectivul general al Programului LEADER +: • Dezvoltarea comunităŃilor rurale prin constituirea de parteneriate public–private şi

valorificarea resurselor locale (fizice, umane, financiare), mobilizarea comunitară pentru elaborarea şi punerea în practică a unor strategii de dezvoltare locală.

Sub-obiective: • Crearea capacităŃii pentru implementarea Programului Leader+prin :

- Sprijin în constituirea GAL-urilor (parteneriatelor public- privat) - Formarea membrilor Grupurilor de AcŃiune Locală prin organizarea de cursuri de pregătire

pentru membrii GAL implicaŃi în pregătirea şi implementarea strategiilor locale


171

• Dezvoltarea şi implementarea stategiilor locale integrate, inovatoare având ca scop realizarea axelor strategice (obiective) ale dezvoltării rurale

• Promovarea cooperării şi inovării prin: - Schimb de experienŃă, bune practici în implementarea strategiilor locale de dezvoltare (vizite de

studiu, broşuri, ghiduri, seminarii, etc.) - Dezvoltarea de tehnici şi metode inovative pentru punerea în valoare a potenŃialului local

- Beneficiarii Programului LEADER sunt Grupurile de AcŃiune Locală (GAL) care îşi desfăşoară activitatea pe un teritoriu rural, distinct, omogen.

- Grupurile de AcŃiune Locală (GAL) reprezintă: - entitatea prin care se vor elabora şi promova strategiile de dezvoltare locală. - parteneriate public-private constituite din reprezentanŃi ai sectoarelor public, privat

şi societăŃii civile din teritoriul respectiv. La nivel de decizie, partenerii economici şi reprezentanŃii societăŃii civile, precum agricultorii, femeile, tinerii din spaŃiul rural şi asociaŃiile acestora trebuie să reprezinte cel puŃin 50% din parteneriatul local

Structura partenerială a Programului Leader+

Intreprinderi

Sectorul asociativ (ONG)

Alte entităŃi instituŃionale cu

funcŃiuni economice, profesionale

Camere de comerŃ

Animatorii sunt persoane desemnate de GAL-uri ,cu pregătire specifică (care poate fi dobândită prin

participarea la cursurile de formare susŃinute de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale) cu rolul de a identifica problemele care îngreunează sau frânează dezvoltarea locală şi în acelaşi timp propune / iniŃiază concepte, măsuri şi proiecte capabile să soluŃioneze problemele locale.

Resursele financiare ale programelor - GAL-urilor

Parteneri publici: sate, comune, consilii judeŃene

P A R T E N E R I

80% în medie din FEADR

20% cheltuieli publice naŃionale

R

E

S

U

R

S

E Participare privată


172

Teritoriile eligibile pentru Programul LEADER+ sunt acele teritorii care, în conformitate cu definiŃia OECD, sunt clasificate drept rurale. DefiniŃia OECD are la bază acea parte a populaŃiei care locuieşte în comune (cu o populaŃie cuprinsă între 10.000 - 100.000 locuitori şi densitatea de maximum 150 de locuitori pe km2). Această definiŃie este unica recunoscută pe plan internaŃional referitor la spaŃiul rural.

Etapele pentru pregătirea implementării Programului LEADER+: • Formarea animatorilor reprezentanŃi ai anumitor teritorii (zone) subregionale • Constituirea Grupurilor de AcŃiune Locală (numite GAL-uri) • Elaborarea strategiei de dezvoltare locală de către GAL-uri • Selectarea proiectelor • Implementarea strategiilor de dezvoltare rurală

DirecŃia Generală Dezvoltare Rurală din cadrul MAPDR exercită rolul de Autoritate de Management

pentru Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală din România. Autoritatea pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va fi autoritatea naŃională responsabilă de

implementarea financiară şi tehnică a măsurilor din Programul LEADER. Programul LEADER se finanŃează prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul

European pentru Pescuit, în conformitate cu Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1698/2005 din 20 septembrie 2005.

Avantajele utilizării Programului LEADER+: • Răspunde nevoilor locale specifice; • Valorifică resursele locale; • Mobilizează actorii locali, reprezentanŃi ai populaŃiei rurale, de a se preocupa şi de a prelua controlul

dezvoltării zonelor rurale prin întocmirea de strategii axate pe problemele identificate în comunităŃile lor;

• Oferă zonelor rurale posibilitatea de colaborare cu alte teritorii pentru schimb şi transfer de experienŃă prin crearea de reŃele;

• Prin caracterul său descentralizat, integrat şi de jos în sus este esenŃial pentru dezvoltarea echilibrată teritorială.

• Prioritate (în cadrul Obiectivului 4 pentru pregătirea Programului Leader+ în Sălaj): ConstrucŃia capacităŃii locale prin promovarea iniŃiaivelor locale şi încurajarea acŃiunilor de tip LEADER în cadrul comunităŃilor din spaŃiul rural al judeŃului Sălaj

Măsuri: - Dezvoltarea capacităŃii instituŃionale a autorităŃilor locale de accesare a programului Leader prin

diseminarea informaŃiilor despre obiectivele şi procedurile programului cu sprijinul Consiliului JudeŃean Sălaj şi a DirecŃiei pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Sălaj

- Identificarea de către autorităŃile locale a posibililor parteneri din zona privată (întreprinzători, ONG-uri, asociaŃii profesionale, coopetative, etc)

- Studii şi diagnoze pentru identificarea teritoriului Leader şi a caracteristicilor sale de omogenitate şi identitate

- Accesarea programului de pregătire pentru instruirea formatorilor şi reprezentanŃilor teritoriilor subregionale (microzonale)

- au fost promovate 3 apeluri de candidatură la programul de formare pentru implementarea Programului Leader în judeŃul Sălaj:

- microregiunea Valea Barcăului (comunele: Boghiş, Nuşfalău, valcău, Sâg, Ip, Marca, Plopiş, Halmăşd);

- microregiunea Valea Crasnei (comunele: Crasna, Pericei, Bănişor, Meseşenii de Jos, VârşolŃ, Horoatu Crasnei şi Cizer);


173

- microregiunea Zona Fagu (comunele Camăr şi Carastelec din judeŃul Sălaj în parteneriat cu comunele Balc şi Boianu Mare din judeŃul Bihor şi comuna Cehal din judeŃul Satu Mare);

- Dezvoltarea reŃelei asociative deficitare în spaŃiul rural în domeniul ONG-urilor şi al asociaŃiilor de producători şi profesionale

- Constituirea de parteneriate public-privat pentru crearea GAL - urilor care să valorifice resursele locale (fizice, umane şi financiare)

- ÎnfiinŃarea Grupurilor de AcŃiune Locală - iniŃiatoare ale strategiei de dezvoltare şi responsabilele punerii în aplicare a acesteia

- Rolul autorităŃilor locale în responsabilizarea şi implicarea comunităŃilor rurale în promovarea şi derularea Programului Leader +

- Desfăşurarea unui larg proces participativ de consultare a societăŃii civile şi sectorului privat, a tuturor elementelor reprezentative ale comunităŃii pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală în scopul conservării patrimoniului rural şi cultural, dezvoltării mediului economic şi îmbunătăŃirii abilităŃilor organizatorice ale comunităŃilor locale.

- Implementarea riguroasă şi competentă a stategiilor de dezvoltare locală pe baza concentrării fondurilor înspre sectoarele şi domeniile relevante considerate prioritare în cadrul acestor strategii.

- Organizare de cursuri de pregătire pentru membrii Grupurilor de AcŃiune Locală, implicaŃi în pregătirea şi implementarea strategiilor locale

- Stimularea grupurilor locale în scopul dobândirii cunoştinŃelor necesare implicării în acŃiuni - Stimularea iniŃiativelor locale care să permită creşterea capacităŃii comunităŃilor rurale de a dezvolta

iniŃiative de afaceri.

* * *

Propunerile de proiecte pentru aceste măsuri se regăsesc în portofoliile de proiecte după cum urmează:

- POS Dezvoltare rurală - agricultură - POS Transporturi - POS Mediu


174

STRATEGIA TERITORIALĂ VI

- MM OO DD EE LL UU LL DD EE ZZ VV OO LL TT ĂĂ RR II II PP OO LL II CC EE NN TT RR II CC EE -

ZZoonnaa CCooddrruu ((SSăăllaajj)) ZZoonnaa

łłaarraa SSiillvvaanniieeii

ZZoonnaa

VVaalleeaa AAllmmaaşşuulluuii

ZZoonnaa

VVaalleeaa SSoommeeşşuulluuii

ZZoonnaa MMeesseeşş


175

OpŃiunea strategică pentru o dezvoltare policentrică, care să iradieze stimuli de dezvoltare din mai mulŃi centri spre arealul geografic înconjurător, este determinată de următoarele raŃiuni obiective:

- eliminarea disparităŃilor intrajudeŃene (între zonele judeŃului) şi a celor intraregionale; - necesitatea asigurării coerenŃei cu opŃiunea strategică şi modelul de dezvoltare aplicate în Planul

NaŃional de Dezvoltare (P.N.D.) şi Planul de Dezvoltare Regională (P.D.R.) 2007 - 2013; - imperativul conturării unor structuri asociative, parteneriale între autorităŃile locale (comunităŃi) din

judeŃ care să întărească capacitatea de absorbŃie a fondurilor strucurale post-aderare. Analiza ştiintifică direcŃionată spre identificarea potenŃialului şi a vocaŃiei de dezvoltare economico-

socială locală utilizează metodologia delimitării teritoriului judeŃului în unităŃi teritoriale de planificare (sau micro-regiuni de dezvoltare).

În baza acestei opŃiuni, s-a procedat la delimitarea în 5 microzone, denumite convenŃional UnităŃi Teritoriale de Planificare (U.T.P.). Demersul se înscrie atât în prevederile obiectivului prioritar al aderării la Uniunea Europeană „convergenŃa” dar şi în orientarea nouă a Comisiei Europene privind dezvoltarea rurală, respectiv includerea în viitorul Plan OperaŃional Regional de Dezvoltare Rurală a intervenŃiilor de tipul Programului LEADER+ .

Procesul s-a derulat printr-o largă consultare partenerială, organizată în jurul Comitetului JudeŃean de Planificare, dar cuprinzând şi consultarea autorităŃilor locale, a instituŃiilor deconcentrate, a mediului de afaceri, ONG-uri şi a societăŃii civile în general.

MenŃionăm, sincornizarea permanentă cu metodologia şi ritmul de lucru de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, în cadrul căreia s-au aplicat anchete pe bază de chestionare pe focus – grupuri, s-au organizat reuniuni găzduite de consiliul judeŃean cu parteneri relevanŃi pentru diferitele domenii ale analizei.

În judeŃul Sălaj cele 5 UnităŃi Teritoriale de Planificare corespund unor zone care prezintă o identitate culturală comună, caracteristici social - economice comune, fluxuri de piaŃă, transport şi educaŃionale care gravitează în jurul unui anumit centru de influenŃă, etc.

În delimitarea acestor UnităŃi Teritoriale de Planificare s-a avut în vedere de asemenea, existenŃa unor tradiŃii asociative între unităŃile administrative teritoriale componente, sau existenŃa unor relaŃii parteneriale cu caracter informal între acestea. Unitatea Teritorială de Planificare este compusă din mai multe unităŃi administrativ teritoriale (oraşe şi comune) fără ca limitele ei să Ńină cu necesitate seama de graniŃele judeŃene, sau să respecte anumite criterii privind mărimea teritoriului sau a populaŃiei.

Într-o primă fază, în baza acestor criterii, la nivelul JudeŃului Sălaj au fost identificate un număr de 9 UnităŃi Teritoriale de Planificare care, după analizele de evaluare şi validare la nivel regional, au fost reduse la 5. Criteriile pentru validarea numărului actual de UnităŃi Teritoriale de Planificare au fost în număr de 11 vizând atât componenta naturală (relief, resurse naturale, reŃea hidrografică, protecŃia patrimoniului natural, etc.), componenta antropică, socio-demografică de susŃinere (tabloul demografic, tipurile de habitat, reŃeaua infrastructurilor tehnico-edilitare, etc.).

În cadrul fiecărei U.T.P. au fost identificate 2 tipuri de centre: poli de influenŃă şi poli de dezvoltare. Polii de influenŃă sunt acele localităŃi, de regulă centre urbane sau comune mai mari, care „deservesc”

cu produse şi servicii comunităŃile din arealul de influenŃă a atrăgând tradiŃional fluxurile umane şi social – economice din zonă. Datorită conjuncturilor diferite de dezvoltare, polii de influenŃă pot traversa perioade de boom economic sau perioade de recesiune, astfel încât nu-şi menŃin constant rolul de antrenare şi stimulare competitivă a zonei controlate. În acestă accepŃiune polul de influenŃă poate să nu funcŃioneze întotdeauna sau, pe perioade lungi de referinŃă ca pol de dezvoltare. De aici, necesitatea de a distinge clar între capacitatea unui centru tradiŃional urban sau rural de a acŃiona ca pol de influenŃă sau pol de creştere.

Centrele selectate ca poli de creştere pe teritoriul JudeŃului Sălaj sunt: Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei, Nuşfalău, Zimbor, ultimele două fiind proiectate cu asemenea funcŃionalitate pe baza corelării cu traseul Autostrăzii Braşov-Borş, considerat un important ax strategic de creştere şi diversificare economică pentru judeŃ şi în mod special pentru localităŃile care sunt stabilite ca puncte de inserŃie. Este necesară precizarea că propunerile privind instituirea funcŃionalităŃilor de poli de creştere pentru aceste centre nu diminuează şi nu perturbă efortul şi potenŃialul de dezvoltare al polilor de influenŃă tradiŃionali precum Şimleu Silvaniei, Crasna, Ileanda,etc.

RaŃiunea majoră care impune identificarea şi precizarea acestor poli este aceea de a planifica şi elabora politici teritoriale de dezvoltare zonală prin care intervenŃiile să fie direcŃionate cu precădere către


176

aceşti potenŃiali poli de dezvoltare. Aceasta, cu prezumŃia că centrele respective vor induce efecte de antrenare la nivelul întregii U.T.P. sau chiar a unei zone geografice mai largi.

În Planul de Amenajare a Teritoriului Regiunii de Nord-Vest, sistemele de aşezări din regiune sunt ierarhizate după rangurile de influenŃă, însemnând diferenŃierea lor în 11 categorii de centre de polarizare din care 9 cu caracter urban şi 2 cu caracter rural. În această clasificare realizată după potenŃialul de antrenare şi arealul de exercitare a influenŃei Municipiul Zalău este încadrat (alături de BistriŃa) la categoria de centre urbane cu influenŃă judeŃeană. Oraşele Şimleu Silvaniei şi Jibou sunt evaluate ca aşezări cu influenŃă locală I, după gradul de ocupare cu dotări urbane vitale, iar oraşul Cehu Silvaniei este încadrat ca oraş cu influenŃă locală II în rândul aşezărilor urbane aflate într-o tendinŃă de declin economic vizibil şi având un potenŃial slab de polarizare (în prezent).

În categoria centrelor de polarizare supracomunală sunt nominalizate comunele Sărmăşag şi Crasna, considerate ca dispunând de unele dotări similare urbanului şi un bun potenŃial de comunicaŃie.

Conform modelului de dezvoltare spaŃială policentrică, există premisele ca acele centre care au fost desemnate ca poli de creştere să avanseze în ierarhia rangurilor de influenŃă, dar numai cu condiŃia ca intervenŃiile investiŃionale să fie concentrate cu prioritate către dezvoltarea lor. Spre exemplu Municipiul Zalău are potenŃialul de a deveni un centru urban cu influenŃă regională, iar oraşele Jibou şi Cehu Silvaniei centre de influenŃă interjudeŃeană. Cele 2 comune, Nuşfalău şi Zimbor, pot deveni, prin coerenŃa intervenŃiilor aplicate, centre cu influenŃă judeŃeană.

Modelul de dezvoltare spaŃială conturat în jurul polilor de creştere a fost dezvoltat prin aplicarea unei metodologii matematice pentru desemnare sectoarelor prioritare la nivelul fiecărei UTP şi după aceea la nivel de judeŃ. Desemnarea sectoarelor prioritare a avut la bază 3 criterii:

- resursele naturale care pot susŃine dezvoltarea sectorului; - structura economiei locale; - structura resurselor umane (acces la educaŃie, nivel de educaŃie)

În etapa a doua, sectoarele prioritare desemnate au fost evaluate şi definitivate în funcŃie de

următoarele criterii: 1. ImportanŃa sectorului pentru dezvoltarea locală(sub aspectul ocupării forŃei de muncă, venituri,

taxe, impozite, etc.); 2. PotenŃialul competitiv al sectorului(existenŃa brandurilor, prezenŃa pe piaŃa naŃională/internaŃională,

etc.); 3. PotenŃial inovativ(dezvoltarea de produse noi, etc.); 4. PotenŃial de antrenare în economia locală.

După constituirea listei sectoarelor prioritare pe U.T.P., pe baza aceloraşi criterii şi metodologii

matematice, punctajele obŃinute la nivelul U.T.P. au fost însumate rezultând punctajul sectorului la nivel de judeŃ. În continuare s-a stabilit o ierarhie care precizează sectoarele prioritare de dezvoltare la nivelul judeŃului.

• Industria metalurgică • ProducŃia de mobilier • Industria de prelucrare a cauciucului • Agricultură • Industria altor produse din minerale nemetalice • Cercetare • Turism (balnear, montan, etc.) – agroturism


177

UNITĂłI TERITORIALE DE PLANIFICARE JUDEłUL SĂLAJ

VI.1. Unitatea teritorială de planificare UTP 1 – Zona Meseş Unitatea teritorială de planificare 1 include teritoriile administrative ale Municipiului Zalău şi comunelor:

Crişeni, Hereclean, Treznea, Românaşi, Agrij, Buciumi, VîrşolŃ, Dobrin, Meseşenii de Jos, Horoatu Crasnei, Cizer, Bănişor. Aceste unităŃi administrative teritoriale au fost incluse în urma consultării Comitetului JudeŃean de Planificare, precum şi a grupurilor de lucru.

PopulaŃia totală a acestei entităŃi este de 98.786 locuitori, cu o suprafaŃă de 816,79 km2 reprezentând o densitate demografică zonală de 120,94 loc./km2.

MotivaŃia delimitării unităŃilor teritoriale de planificare se bazează pe existenŃa unei infrastructuri tehnico-

edilitare acceptabile, a unei industrii specializate şi diversificate aflată în prin proces de consolidare, a unei reŃele comerciale şi de servicii competitive, precum şi a unei forŃe de muncă calificată. Unitatea teritorială de planificare 1 se defineşte ca o zonă de atractivitate bună pentru investiŃiile autohtone şi străine, cu condiŃia unei filosofii de intervenŃii conjugate (concentrarea ofertelor, a terenurilor, sistemelor de facilităŃi unitar pentru investitori) şi a unei strategii de integrare zonală.

Centrul urban Zalău concentrând cele mai importante fluxuri comerciale, economice şi educaŃionale ale judeŃului, reprezintă un punct de atracŃie şi convergenŃă zonală sub aspectul absorbŃiei forŃei de muncă şi de servicii, cu vocaŃie de catalizator economic

Dintre societăŃile comerciale mai importante din această U.T.P. putem menŃiona: - SC Silcotub SA (domeniu de activitate: tuburi / tevi din otel) - SC Cuprom SA (domeniu de activitate: metalurgia cuprului) - SC Michelin Silvania SA (domeniu de activitate: fabricarea pneurilor şi a camerelor de aer) - SC Rominserv Valves SA (domeniu de activitate: fabricarea armăturilor industriale - SC Remat Sălaj SA (domeniu de activitate: recuperarea deşeurilor metalice reciclabile) - SC Universal SA (domeniu de activitate: fabricarea de ciorapi, şosete şi ciorapi pantalon) - SC Ceramica SA (domeniude activitate: producŃia de blocuri ceramice).

ZZaallăăuu

Zalău Crasna Bănişor Bocşa Cizer Coşei

Crişeni Dobrin

Hereclean Horoatu Crasnei Meseşenii de Jos

Mirşid Românaşi Şamşud Treznea VîrşolŃ


178

VI.1.1.Analiza SWOT

PUNCTE TARI • UnităŃi economice mari cu marcă şi tradiŃie în industria metalurgică şi a cauciucului (SC Tenaris Silcotub SA,

SC Cuprom SA, Michelin Romsteel Cord SA, SC RomInserv Valves SA). • Servicii financiar - bancare diversificate, bine reprezentate (BCR SA, BANCPOST SA, BRD-Group Societte

Generale, Raiffeissen SA, Banca Transilvania SA, etc.) • Accesibilitatea în creştere la coridoarele de transport moderne către pieŃele europene E81 – Cluj – Zalău –

Satu-Mare (Vama Petea) modernizat la standarde europene si deschis traficului European. • Autostrada Braşov – Borş (în construcŃie): va avea unul din punctele de inserŃie Municipiul Zalău. • Densitate demografică ridicată, dublă faŃă de nivelul judeŃean şi regional; • ForŃa de muncă are în medie un nivel educaŃional ridicat, rata populaŃiei active este mare, un avantaj ce

oferă încă competitivitate, dat fiind preŃul scăzut al forŃei de muncă. Femeile au un rol activ – deja tradiŃional – pe piaŃa muncii. Calitatea sistemului educaŃional în centrele urbane este încă conservată.

• PrezenŃa în creştere a mediului universitar cu diferite specializări, inclusiv pentru învăŃamânt tehnic(Universitatea Tehnică din Cluj Napoca)

• Industria, concentrată în polul de dezvoltare Zalău, privatizată şi restructurată, ceea ce a condus la stabilizarea unor investiŃii străine importante: SC Tenaris Silcotub SA, SC Cuprom SA, SC Michelin Romsteel Cord SA, SC Rominserv Valves SA.

• PiaŃă imobiliară una dintre cele mai dinamice din Ardeal – sursă pentru antrenarea competitivităŃii şi capitalizare;

• PotenŃialul turistic bine reprezentat şi diversificat, exprimând şi o identitate culturală pregnantă: - Lacurile Bodia, VîrşolŃ (oportunitatea pe viitor să fie transformate în lacuri de agrement), - Biserici de lemn valori de patrimoniu cultural (Meseşenii de Sus, Cizer, Bănişor, Treznea, etc.) - zonă cu un mare potenŃial pentru turismul montan în zonele Buciumi – Treznea – Huta, Agrij –

Cizer (zonă protejată etnografic). - Castre romane

- Moigrad – Porolissum (unicitate arheologică şi turistică la nivel naŃional şi european) - Buciumi

- LocaŃii pentru turism cu ape curative Băile de la Crişeni şi Meseşenii de Sus; - Zona are un mare potenŃial cinegetic.

• Microzone care conservă încă ocupaŃiile şi tradiŃiile meşteşugăreşti (Ciumărna, Buciumi, Treznea). PUNCTE SLABE • AbsenŃa unor strategii integratoare rural-urban; • Infrastructura rutieră rurală neadecvată, prezenŃa nesemnificativă a reŃelei feroviare; • InexistenŃa unor structuri parteneriale asociative ale autorităŃilor locale (rurale) sau la nivel de ONG-uri; • Slaba reprezentare şi fărămiŃarea locaŃiilor (terenuri, clădiri) în proprietate publică pentru potenŃialii

investitori; • Logistică şi eforturi insuficiente pentru promovarea investiŃiilor străine în zona periurbană; • AbsenŃa unei strategii locale pentru zone de agrement periurban; • Produse tipice locale nestandardizate prin mărci cretificate (brânzeturi, fructe, pălincă, miere, legume,

artizanat, Ńesături, etc.) • PotenŃialul turistic şi identitate culturală (montan, balnear, cinegetic, rural, cultural) în proporŃii covârşitoare

nevalorificate ; • Procent încă ridicat al produselor cu valoare adaugată mică(industria textilă – confecŃii, industria prelucrării

lemnului); OPORTUNITĂłI

• Valorificarea Autostrăzii Borş-Braşov ca vector al dezvoltării economice – Zalăul - punct de inserŃie; • Faza de PUZ a documentaŃiilor viitorului Parc Industrial Zalău; • Cererea la export pentru produsele metalurgice (Ńevi, sârmă) şi ale industriei cauciucului;


179

• Asigurarea unei importante resurse investiŃionale din fondurile structurale post-aderare ; • Proces în curs de atestare a locaŃiilor Crişeni şi Meseşenii de Sus ca staŃiuni turistice • Dezvoltarea turismului de circuit şi nişă (castre, biserici de lemn, arii naturale protejate, etnografie); • Zone peisagistice unitare (MunŃii Meseş) montane şi colinare, pot fi asociate cu turismul cultural şi

agroturismul; • Prin decizie ONDOV se pot produce vinuri DOC în zonele viticole:Zalău, Crasna, Crişeni; • Dezvoltarea zonelor de agrement periurban (Meseş, Lacurile Bodia, VârşolŃ) • Valorificarea mediului natural nepoluat, a habitatului rural bine conservat, în activităŃi economice inovative,

ecologice. AMENINłĂRI • DispariŃia unităŃilor din sistemul de tip lohn prin transferul către est şi disponibilizarea unui segment al forŃei

de muncă mai ales feminin; • Vulnerabilitatea mediului economic al IMM-urilor în perioada imediat următoare aderării; • Capacitatea redusă de gestionare şi co-finanŃare a fondurilor de preaderare şi aderare; • Proiectul de construcŃie a Autostrăzii Braşov-Borş să întârzie peste termenul stabilit; • Migrarea forŃei de muncă înalt calificate către alte centre/zone/Ńări; • Măsurile complexe şi riguroase negociate pentru industria alimentară – risc pentru micile firme de profil.

Analizând situaŃia existentă şi cea de perspectivă Municipiul Zalău este cel mai important centru

economic, industrial, educaŃional al zonei, cu un potenŃial de antrenare pentru întreaga zonă, ceea ce îl situează în rolul de pol de dezvoltare al acestei UTP.

Cu potenŃial predictibil de antrenare a unor efecte pozitive asupra creşterii economice în această U.T.P. este şi Comuna Crasna care poate deveni, pe termen mediu un pol de influenŃă microzonal. Transformarea Comunei Crasna în centru urban va spori atracŃia zonei şi capacitatea sa ca pol de influenŃă.

Prin aplicarea criteriilor la care am făcut referire se identifică următoarele sectoare economice prioritare:

- Industria de prelucrare a cauciucului - Industria metalurgică - Industria construcŃiilor metalice şi a produselor din metal - Industria de maşini şi aparate electrice - ProducŃie, transport şi distribuŃie energie - ProducŃie de mobilier şi alte activităŃi industriale - Industria alimentară şi a băuturilor - Cercetare

VI.1.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Meseş: 1. Managementul apei/apei uzate în Bazinul Hidrografic Someş-Tisa – proiect regional:

- Alimentare cu apă a Municipiului Zalău din sursa Gilău; - Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a Municipiului Zalău

2. Sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele Bănişor, Cizer, Coşeiu, Crasna, Horoatu Crasnei, Şamşud, Treznea;

3. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente magistralei de apă potabilă: Crişeni, Hereclean, Dobrin, Meseşenii de Jos, VîrşolŃ;

4. Modernizare StaŃie de tratare apă potabilă din cadrul Sistemului de alimentare VîrşolŃ; 5. Managementul integrat al deşeurilor – proiect judeŃean; 6. Centru logistic şi expoziŃional Zalău; 7. Parc Industrial Zalău; 8. Incubator de afaceri Zalău 9. Centru Antreprenorial pentru Dezvoltarea IMM şi tineri fermieri– Crasna.


180

10. Centru de formare profesională continuă pentru adulŃi Zalău; 11. Centru de Evaluare şi Consiliere Profesională, instruire şi stabilirea de parteneriate 12. Campus universitar la Zalău 13. Reabilitare campus şcolar la Zalău 14. EducaŃie Egală (accesibilizarea instituŃiilor de învăŃământ pentru accesul persoanelor cu handicap –

rampe, lift, bănci, mese în şcolile generale, licee şi universităŃi); 15. Dezvoltarea profesională continuă a resurselor umane care prestează servicii publice; 16. Servicii de asistenŃă socială şi medicală pentru persoanele vârstnice Zalău; 17. Reabilitarea Centrului de Servicii Sociale Zalău; 18. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice Meseşenii de Jos; 19. ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului în Municipiul Zalău prin măsuri de fluidizare a traficului; 20. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităŃi şi utilităŃi clinice la Spitalul JudeŃean Zalău; 21. Reorganizarea spitalului de boli cronice Crasna în Centru de Sănătate MultifuncŃional; 22. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Municipiul Zalău; 23. Reabilitarea infrastructurii unităŃilor de învăŃământ din mediul rural; 24. Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan în zonele rurale; 25. Stabilizarea anaerobă a dejecŃiilor animaliere din localităŃile rurale de pe valea R. Crasna; 26. Reabilitare drum judeŃean Ciucea (DJ 108A) – Crasna – VârşolŃ (DJ 108G); 27. Drum de acces din DN 1F în DJ 191C pentru devierea traficului din zona municipiului Zalău şi fluidizarea

traficului în regiune; 28. Lucrări cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor(b.h. Zalău); 29. Consolidare versant Ortelec şi refacere drum judeŃean DJ 191 C; 30. Reabilitare infrastructură rutieră rurală( drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale; 31. Modernizare drum acces Monumentul martirilor Treznea; 32. Refacerea bazelor sportive şi a spaŃiilor de agrement în cartierul Brădet- Stadion din Municipiul Zalău; 33. Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Meseşenii de Sus; 34. Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor Meseş; 35. Regenerarea centrului civic şi istoric al Municipiului Zalău 36. Zalău Nord – spaŃiu de viaŃă european(proiect de regenerare urbană); 37. Reabilitarea centrului civic şi a infrastructurii în Comuna Crasna; 38. Zone de agrement periurban (Lacurile Bodia, VîrşolŃ); 39. Casele vinului: Zalău, Crasna 40. Circuitul castrelor romane şi a cetăŃilor dacice(Porolissum, Buciumi); 41. Reabilitarea bisericilor de lemn din zonă; 42. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate în mediul rural; 43. Reabilitare cămine culturale şi alte instituŃii culturale; 44. Realizarea în sistem GIS a bazei de date cu detalii;


181

VI.2. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 2 - Valea Someşului, include teritoriul administrativ al Oraşului Jibou precum şi al comunelor: Mirşid, Creaca, Someş Odorhei, Năpradea, Bălan, Gîrbou, CristolŃ, Surduc, Băbeni, Ileanda, Gîlgău, Şimişna, Zalha, Poiana Blenchii, Rus, Letca, Lozna. PopulaŃia totală este de 50.956 locuitori, o suprafaŃă de 1.188,94 km2 , cu o densitate medie de 42,85 locuitori/ km2 Vectorii care vor asigura convergenŃa funcŃională a zonei sunt Parcul Industrial Jibou – Valea Someşului, element unificator sub aspectul resurselor, ocupaŃional, de habitat şi traditii precum şi situarea pe artere favorabile de comunicare, drum naŃional DN 1C Cluj Napoca – Dej – Baia Mare, o zonă de real interes pentru investiŃii străine, precum şi drum judeŃean DJ 108 Românaşi - Jibou cu inserŃie în DN 1F. Zona se distinge printr-o semnificativă vocaŃie agricolă, iar agroturismul poate fi susŃinut de caracteristicile ambientale ale Văii Someşului.

Dintre societăŃile comerciale mai importante la nivelul U.T.P. 2 – Valea Someşului, amintim: - SC Samtex SA (domeniu de activitate: alte Ńesături), - SC Confectii Jibou SA (domeniu de activitate: fabricarea confecŃiilor textile), - SC Absolut SRL (domeniu de activitate: fabricarea hârtiei şi cartonului), - SC Energobit Prod SRL (domeniu de activitate: producŃia de aparate pentru distributia şi comanda

electricitatii), - SC Veroline Transport SRL (domeniu de activitate: transporturi rutiere de mărfuri ),etc.

JJiibboouu

Jibou

Băbeni Bălan

Creaca CristolŃ Gîlgău Gîrbou Ileanda

Letca Lozna

Năpradea Poiana Blenchii

Rus Someş Odorhei

Surduc Şimişna Zalha


182

VI.2.1. Analiza SWOT PUNCTE TARI • Intrarea în funcŃiune a Parcului Industrial Jibou ; • Accesibilitatea bună pe transportul feroviar şi DN 1C Cluj Napoca – Baia Mare, deschis traficului european; • Resurse bogate de materii prime pentru fondanŃi, minereuri neferoase,industria materialelor de construcŃii; • Important potenŃial de resurse naturale şi antropice: ape mezotermale cu potenŃial balnear – curativ(Băile

Bizuşa, Băile Jibou), iazuri piscicole, terenuri de bună calitate(lunca Someşului),etc. • Zonă bine reprezentată pentru turismul cultural(biserici de lemn, Grădina Botanică Jibou), arii naturale

protejate(Grădina Zmeilor, Peştera Cuciulat); • Excedent de forŃă de muncă în zona rurală; • Grădina Botanică Jibou cu un nucleu de cercetare in microbiologie; • PotenŃial agroturistic pe Valea Someşului cu pensiuni in zona Ileanda, Gâlgău; PUNCTE SLABE • Infrastructura rutieră (drumuri judeŃene şi comunale) neadecvată creşterii economice şi dezvoltării ; • O mare parte din întreprinderi lucrează în sector lohn fără efect de antrenare amonte şi aval; • AbsenŃa unor investitori strategici în zonă; • Marginalitatea şi îndepărtarea faŃă de centre urbane importante; • Gradul înalt de ruralizare şi inerŃie economică a zonei; • Intrateritorialitatea este slab asigurată între localităŃile rurale ale UTP; • Capacitate redusă de absorbŃie a fondurilor europene pentru dezvoltare rurală; • Migrarea forŃei de muncă calificate către alte centre/zone/Ńări; • Riscul perpetuării şi accentuării fenomenului sărăciei şi marginalizării sociale; • Sistemul exploataŃiilor agricole fărâmiŃate; • PotenŃialul turistic (montan, balnear, cinegetic, rural, cultural) este în proporŃii covârşitoare nevalorificat; OPORTUNITĂłI • PotenŃial tradiŃional pentru agricultură şi zootehnie competitive în lunca Râului Someş; • Cererea la export de produse agricole ecologice şi produse tradiŃionale; • ExistenŃa unor cote europene care permit creşteri de producŃie pe anumite produse agricole necesare

industrializării (sfecla de zahăr, lapte, carne); • PotenŃial exploatabil pentru domenii de nişă (cerere ridicată de fructe de pădure proaspete şi produse din

fructe de pădure conservate, meşteşuguri); • ExistenŃa unui mediu prielnic pentru investiŃii străine (diversitatea resurselor, excedent de forŃă de muncă); • Valea şi lunca Râului Someş deschide posibilitatăŃi ridicate pentru dezvoltarea agroturismului şi a turismului

sportiv; • Avantaj de identitate şi integrare a microzonei: turismul termal şi de staŃiune; • Proceduri în curs pentru atestarea staŃiunilor turistice:Jibou, Bizuşa. AMENINłĂRI • Depopularea satelor şi îmbătrânirea; • Slaba capacitate a autorităŃilor locale de a se asocia şi de a accesa fonduri europene în toată complexitatea

lor procedurală; • Jiboul nu reuşeşte să exercite rolul de pol de creştere şi antrenare competitivă a zonei; • Transportul feroviar rămâne în blocaj de dezvoltare; • Nereuşita strategiilor de integrare la nivel zonal; • TendinŃe de dispersie şi mobilitate spre Dej, Baia Mare.


183

În urma analizelor efectuate, a fost identificat ca pol de dezvoltare al acestei UTP Oraşul Jibou. Cu potenŃial predictibil de antrenare a unor efecte pozitive asupra creşterii economice în această U.T.P.

este şi Comuna Ileanda care poate deveni pol de influenŃă zonală. Se identifică următoarele sectoare economice prioritare: - Industria confecŃiilor - Industria alimentară şi băuturi - Industria de maşini şi aparate electrice - Agricultura în sistem ecologic - Silvicultura - Turism (turism balnear, agroturism, turism cultural) - Industria altor produse din minerale nemetalice - Cercetare.

VI.2.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Someşului: 1. Managementul integrat al deşeurilor; 2. Managementul apei/apei uzate în Bazinul Hidrografic Someş-Tisa – proiect regional: - Alimentarea cu apă a oraşului Jibou; - Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a localităŃii Jibou

3. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele: Băbeni, CristolŃ, Gîlgău, Gîrbou, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna, Zalha;

4. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente magistralei de apă potabilă: Bălan, Creaca, Someş Odorhei, Surduc;

5. Reabilitare cămine culturale şi alte instituŃii culturale rurale; 6. Reabilitarea infrastructurilor şcolare din mediul rural; 7. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurilor de sănătate comunale; 8. ReparaŃia capitală a drumurilor judeŃeneDJ 108B Surduc – Gîrbou – Lim Jud Cluj; 9. Drum de centură EST Jibou;

10. Modernizare străzi în oraşul Jibou; 11. Reabilitare, modernizare drum pământ DC 35 Rus – Fîntânele – Rus; 12. Modernizare DC 39 Poiana Blenchii – Gostila – Guga; 13. Reabilitare infrastructură rutieră rurală (drumuri comunale, artere stradale) şi a centrelor civice comunale; 14. “Servicii de calitate în spitalul orăşenesc” Jibou – reabilitarea infrastructurii şi dotare; 15. Centru de Sănătate MultifuncŃional în Ileanda; 16. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice Ileanda 17. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Jibou; 18. RefuncŃionalizarea Parcului Industrial Jibou (extindere, acces); 19. Centru de Dezvoltare Antreprenorială şi Inovare Jibou; 20. Centru Antreprenorial pentru tineri fermieri si dezvoltarea IMM ; 21. Regenerarea centrului civic al oraşului Jibou; 22. Reabilitarea campusului şcolar din oraşul Jibou; 23. Reabilitarea centrului civic şi a infrastructurii în Ileanda; 24. Amenajarea mediului urban în zonele periferice şi periurbane ale oraşului Jibou; 25. ReparaŃii capitale Şcoala Gimnazială Rus; 26. ÎnfiinŃare Campus Şcolar Comuna Rus; 27. Centru de meşteşuguri – Ileanda şi Jibou 28. Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Băile Bizuşa; 29. Dezvoltarea integrată a turismului de circuit şi a agroturismului Valea Someşului; 30. Reabilitarea bisericilor de lemn din zonă; 31. Lucrări de apărare împotriva inundaŃiilor (b.h. Şimişna, Ileanda, Poiana);


184

VI.3. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 3 - łara Silvaniei, include teritoriul administrativ al Oraşului Şimleu Silvaniei precum şi al comunelor: Nuşfalău, Pericei, Măierişte, Camăr, Carastelec, Sărmăşag, Chieşd, Bobota, Şamşud, Coşeiu, Bocşa, Valcău de Jos, Sîg, Plopiş, Halmăşd, Marca, Ip, însumând o populaŃie totală de 71.005 locuitori, o suprafaŃă de 1.038,64 km2 şi o densitate demografică de 68,36 loc./ km2 .

Asocierea acestei unităŃi teritorial administrative în entitatea de dezvoltare denumită convenŃional łara Silvaniei, are la bază atât raŃiuni de natură spaŃial geografică, cât şi comunicaŃională, precum şi omogenitatea tradiŃiilor culturale, educaŃionale, etnografice. Aspectul de multiculturalitate etnică reprezintă un liant suplimentar al zonei de referinŃă. Oraşul Şimleu Silvaniei a reprezentat şi reprezintă centrul de gravitaŃie pentru o mare parte a comunităŃilor cuprinse în această UTP.

Dintre societatile comerciale mai importante din această U.T.P. putem menŃiona:

- SC Simex SA (domeniu de activitate: producerea de mobilier din lemn), - SC Trans Bitum SRL (domeniu de activitate: transporturi rutiere de marfuri), - SC Industries Elite SA (domeniu de activitate: productia altor tipuri de mobilier), - SC Tora Com SRL (domeniu de activitate: comert cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare,

bauturi si tutun), - SC Lorimod Prod Com SRL (domeniu de activitate: comert cu ridicata, nespecializat, de produse

alimentare, băuturi şi tutun), - SC Spumante Silvania SA (domeniu de activitate: producerea şi îmbutelierea de băuturi alcoolice), - SC Sălajul Sărmăşag SA (domeniu de activitate: extracŃia cărbunelui), - SC Ara Shoes SA (domeniu de activitate: producŃia de încalŃăminte din piele şi înlocuitori), - SC Silvania Comtur SA (domeniu de activitate: turism şi turism balnear).

NNuuşşffaallăăuu

Bobota Boghiş Camăr

Carastelec Chieşd

Halmăşd Ip

Marca Măierişte

Pericei Plopiş

Sîg Sărmăşag

Valcău de Jos

Nuşfalău Şimleu Silvaniei


185

VI.3.1. Analiza SWOT PUNCTE TARI • Privatizări cu capital străin şi autohton în unităŃi economice din Şimleu Silvaniei; • Terenuri agricole fertile în zona Nuşfalău – Ip (asemănătoare celor din Câmpia de Vest); • PotenŃial şi tradiŃii în domeniul pomicol, viticol, al industriei de procesare a produselor agricole şi a băuturilor

(Şimleu Silvaniei, Nuşfalău, Carastelec, Şamşud); • Capacitate asociativă bună şi de iniŃiativă a autorităŃilor locale; • ExperienŃă în derularea de Programe FRDS, SAPARD, PDR; • ÎnvăŃământ liceal prestigios, infrastructură şcolară modernă, bine întreŃinută; • Spirit gospodăresc, responsabilitate şi disciplina muncii; • PotenŃial pentru agroturism şi turism de circuit pe Valea Barcăului (Tusa, Sâg, Plopiş, Halmăşd); • Vestigii istorice şi cetăŃi pe teritoriul oraşului Şimleu Silvaniei (Cetatea Bathoty, sit-ul dacic); • Aşezări şi habitate rurale care conservă obiceiurile, modelele etnografice tradiŃionale (Zona Valea

Barcăului); • Zonă cinegetică şi de pescuit (Pădurea Lapiş, Tusa, Valea Barcăului) • Băile Boghiş şi Şimleu Silvaniei – potenŃial pentru integrarea în Parcul Termal Transilvania Nord. PUNCTELE SLABE • Lipsa asociaŃiilor producătorilor în mediul rural; • PotenŃial turistic nevalorificat; • Intrateritorialitatea slab conectată între zonele rurale; • Lipsa unor centre de valorificare zonale (piete de gros); • AbsenŃa centrelor manufacturiere locale; • Zone miniere în declin; OPORTUNITĂłI • Oraşul Şimleu Silvaniei continuă trendul economic pozitiv, mai ales în domeniul industrial; • Prin decizie a ONDOV în cadrul Podgoriei Şimleu Silvaniei se pot produce vinuri DOC în zonele

viticole:Şimleu Silvaniei, Pericei, Sărmăşag, Bocşa; • ExistenŃa unor unităŃi economice de tradiŃie în industria mobilei; • Resurse importante pentru dezvoltarea industriei materialelor de construcŃii; • Habitat natural nepoluat favorabil expansiunii agriculturii ecologice; • ExperienŃă şi tradiŃie în grădinărit şi comercializarea rezultatelor - domeniu de identitate economică a zonei; • Autostrada Braşov – Borş generează dezvoltare economică în zona Nuşfalău(punct de inserŃie) şi avantaje

pentru înfiinŃarea unor parcuri logistice, interporturi şi servicii de tranzit; • Multiculturalitatea – avantaj competitiv şi de atractivitate suplimentar pentru mediul de afaceri; • VocaŃia turistică a zonei, exprimată în potenŃial termal şi agroturism poate fi asociată cu produse

specifice(ceapa de Pericei, şampania de Şimleu, pălinca de Sâg, păstrăv, etc.) • Satele izolate pot deveni centre de regenerare a activităŃilor economice inovative(meşteşuguri); • Finalizarea atestării locaŃiilor Şimleu Silvaniei şi Boghiş ca staŃiuni turistice; AMENINłĂRI • Lucrările de reabilitare a infrastructurii de acces la zonele turistice şi rurale în general să nu fie realizate; • Proiectul de construcŃie a Autostrăzii Braşov-Borş să întârzie peste termenul stabilit; • Localitatea Nuşfalău să nu confirme rolul stabilit de pol de creştere şi antrenare a zonei; • AutorităŃile locale să manifeste tendinŃe centrifuge de asociere şi integrare, altele decât cele din cadrul UTP.


186

Analizând situaŃia existentă, precum şi tendinŃele de potenŃial şi expansiune ale zonei, localitatea Nuşfalău se conturează ca un viitor pol de creştere, cu condiŃia valorificării poziŃiei strategice pe Autostradă. Oraşul Şimleu Silvaniei va continua să exercite o influenŃă considerabila în zonă, neexcluzând posibilitatea de a se poziŃiona pe termen lung ca pol de creştere

Se identifică următoarele sectoare economice prioritare pentru unitatea teritorială: - Alte activităŃi de servicii prestate în principal întreprinderilor - Turism (balnear, agroturism, turism montan) - Industria alimentară şi a băuturilor - ProducŃie de mobilier şi alte activităŃi industriale - ExtracŃia şi prepararea cărbunelui - Agricultura în sistem ecologic - Piscicultura - Industria confecŃiilor de încălŃăminte - Cercetare

VI.3.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P łara Silvaniei: 1. Managementul integrat al deşeurilor - proiect judeŃean; 2. Managementul apei/apei uzate în Bazinul Hidrografic Someş-Tisa – proiect regional:

- Alimentare cu apă a oraşului Şimleu Silvaniei din sursa Gilău; - Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a localităŃii Şimleu Silvaniei

3. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele Bobota, Boghiş, Camăr, Carastelec, Chieşd, Halmăşd, Ip, Marca, Măierişte, Plopiş, Sărmăşag, Sîg, Valcău de Jos ;

4. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente magistralei de apă potabilă: Bocşa, Nuşfalău, Pericei;

5. Reabilitare ecologică a ariei naturale protejate Balta Cehei; 6. Managementul RezervaŃiei naturale Mlaştina de la Iaz; 7. Analiza pieŃei muncii în Şimleu Silvaniei şi comunele învecinate, în scopul diminuării dezechilibrelor

existnte şi creşterea gradului de ocupare; 8. Centru de Orientare Şcolară şi Profesională în Şimleu Silvaniei; 9. Centru Antreprenorial pentru tineri fermieri si dezvoltarea IMM Sărmăşag;

10. Modernizare DC 106 Şimleu Silvaniei – Bic; 11. Modernizare drum Tusa – Izvorul Izbuc; 12. Servicii de calitate în Spitalul Orăşenesc Şimleu Silvaniei – reabilitare, dotare cu echipamente specifice; 13. Reabilitarea infrastructurii şi dotarea cu echipament specializat a Centrului de Cercetări şi AsistenŃă

Medicală Şimleu Silvaniei; 14. Reabilitarea, modernizarea şi restructurarea Centrului de Integrare prin Terapie OcupaŃională a

persoanelor cu handicap – Bădăcin 15. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice Sărmăşag; 16. Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Nuşfalău(punct de inserŃie la autostradă); 17. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Şimleu Silvaniei; 18. Reabilitarea campusului şcolar din oraşul Şimleu Silvaniei 19. Reabilitare sala de sport Grup Şcolar Agricol „ Ioan Ossian” 20. Program de reabilitare a iluminatului public Şimleu Silvaniei; 21. Reabilitare cămine culturale şi alte instituŃii culturale în mediul rural; 22. Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan ; 23. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurilor de sănătate în mediul rural; 24. Reabilitare infrastructură rutieră rurală( drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale; 25. Dezvoltarea unor branduri (mărci locale) pe produse tipice (ceapa şi pâinea de Pericei, Şampania de

Şimleu, Vinul de Borla, Pălinca de Sâg, Păstrăvul de la Tusa, etc.) 26. Casele vinului: Şimleu Silvaniei, Şamşud, Sărmăşag, Nuşfalău, Bocşa; 27. Reabilitarea infrastructurii stradale şi centrului civic Nuşfalău;


187

28. Reabilitarea centrului istoric civic în Şimleu Silvaniei; 29. Reabilitarea centrului civic Sărmăşag; 30. Reabilitarea bisericilor de lemn din zonă; 31. Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Băile Boghiş şi Şimleu Silvaniei; 32. Centru de meşteşuguri şi tradiŃii – Sărmăşag.

VI.4. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 4 - Valea Almaşului, include teritoriile administrative ale

comunelor: Zimbor, Agrij, Almaşu, Buciumi, Cuzăplac, Dragu, Fildu de Jos, Hida, Sînmihaiu Almaşului, însumând o populaŃie totală de 14.320 locuitori, o suprafaŃă de 660,97 km2 şi o densitate totală de 21,66 locuitori/ km2

MotivaŃia delimitarii unităŃilor teritoriale de planificare cuprinse în U.T.P. 4 este realizată pe baza poziŃiei geografice favorabile pe culoarul Rîurilor Almaş şi Agrij, traversat de la est la vest de drumul naŃional DN 1F (E81) modernizat şi deschis traficului european Cluj Napoca – Zalău – Satu Mare şi de la sud la nord de drumul naŃional DN 1G Huedin – Sânmihaiu Almaşului – Jibou.

Omogenitatea zonei este dată de coeficientul ridicat de ruralitate, buna conservare a tradiŃiilor, spiritul gospodăresc şi de muncă al locuitorilor. Sub aspect economic, zona se află în declin, având tendinŃe de mobilitate accentuată spre Municipiul Cluj Napoca. Autostrada Braşov – Borş va constitui elementul de regenerare şi viitoare identitate economică.

Dintre societăŃile comerciale mai importante din această U.T.P. putem menŃiona: - S.C. Pescaria Bretonilor SRL (domeniu de activitate: turism) - S.C Apiturism Eliza SRL (domeniu de activitate: turism si producerea si comercializarea produselor

apicole) - S.C. Dragalex SRL (domeniu de activitate: comerŃ, turism) - S.C Romita Confex SRL (domeniu de activitate: confectii productie si export) - S.C. Obelix Impex SRL (domeniu de productie: prelucrarea lemnului)

ZZiimmbboorr

Zimbor Agrij

Almaşu Buciumi Cuzăplac

Dragu Fildu de Jos

Hida Sînmihaiu Almaşului


188

- S.C. Pan Groza SRL (domeniu de productie: panificatie) - S.C. Euroflor SRL (domeniu de productie: panificatie)

VI.4.1. Analiza SWOT

PUNCTE TARI • PotenŃial agricol ridicat în lunca Văii Almaşului (Almaşu, Sutor, Zimbor, Sânmihaiu Almaşului); • PotenŃial agroturistic, gospodării Ńărăneşti solide, cultura ospitalităŃii şi bunei primiri; • ExistenŃa de resurse minerale recunoscute (cursul V. Almaşului); • Zootehnia element de omogenitate şi potenŃial; • Habitat rural bine conservat; • Produse tipice de potenŃial: brânzeturi, obiecte meşteşugăreşti, broderii; • Accesibilitate şi centralitate regională. PUNCTE SLABE • Infrastructură edilitară şi rutieră necorespunzătoare; • Declinul accentuat al producŃiei zootehnice; • Îmbătrânirea populaŃiei şi depopularea (densitate demografică foarte redusă); • Mobilitatea accentuată spre centrele urbane apropiate • Zonă minieră în declin; • Numărul redus de investitori, firme şi IMM-uri. OPORTUNITĂłI • Agroturismul o alternativă viabilă la dezvoltarea zonei ; • SuprafeŃe importante de fâneŃe şi păşuni de deal şi podiş – dezvoltarea zootehniei – industriei mezelurilor şi

brânzeturilor; • Autostrada – vector şi axă a regenerării economice a zonei, Zimbor: punct de inserŃie la Autostradă; • Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri şi servicii de tranzit. AMENINłĂRI • InerŃia autorităŃilor locale în valorificarea resurselor şi a posibilităŃilor de finanŃare nerambursabilă; • Accentuarea tendinŃelor de mobilitate a forŃei de muncă spre exterior şi centre urbane regionale; • Incapacitatea de reconversie şi restrucurare a zonelor miniere; • Lipsa asociaŃiilor din sectorul agricol; • Lipsa unor centre de valorificare zonale (pieŃe de gross); • ConstrucŃia Autostrăzii Braşov-Borş să întârzie peste termenul stabilit.

Analizând situaŃia existentă şi perspectivele de dezvoltare, a fost propus ca pol de dezvoltare Comuna Zimbor.

Se identifica următoarele sectoare economice prioritare pentru unitatea teritorială studiată: - Alte activităŃi de servicii prestate în principal intreprinderilor - Agroturism - Agricultura - ConstrucŃii - ComerŃul cu amănuntul al carburanŃilor pentru autovehicule - Alte activităŃi extractive - Industria alimentară şi a băuturilor


189

VI.4.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P. Valea Almaşului 1. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele Agrij, Almaşu,

Buciumi, Cuzăplac, Fildu de Jos, Zimbor ; 2. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente traseului

magistralei de apă potabilă: Sânmihaiu Almaşului, Hida, Dragu; 3. Managementul integrat al deşeurilor – proiect judeŃean; 4. Dezvoltarea infrastructurii de acces şi valorificarea potenŃialului turistic al rezervaŃiei naturale Poiana cu

narcise de la Racâş (Hida); 5. Centru Logistic Zimbor; 6. Centru Antreprenorial pentru dezvoltarea IMM si tineri fermieri Hida 7. Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Zimbor (punct de inserŃie la autostradă Modernizare DC50 Hida –

Mănăstire Strâmba); 8. Infrastructură pentru servicii de tranzit - Zimbor 9. Modernizare drum comunal DC 57 Zimbor – Dolu pe o lungime de 7 km;

10. Modernizare străzi satele Zimbor şi Sutor pe o lungime de 3950 ml; 11. Reabilitare infrastructură rutieră rurală (drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale; 12. Reabilitarea bisericilor de lemn din zonă; 13. Reabilitarea centrului civic Zimbor; 14. Reabilitarea centrului civic Hida; 15. Restaurarea bisericii vechi din lemn din satul Zimbor – Monument istoric; 16. Reabilitare cămine culturale şi instituŃii culturale comunale; 17. Reabilitarea infrastructurilor unităŃilor de învăŃământ; 18. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurilor de sănătate în mediul rural; 19. Dezvoltarea brandurilor locale: brânzeturi, broderii, artizanat. 20. Lucrări cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor (b.h. Almaş); 21. Amenajare Valea Almaşului cu acumulare la Fildu, Jebuc, Băbiu; 22. Centru meşteşugăresc şi tradiŃii – Zimbor;


190

VI.5. Unitatea Teritorială de Planificare UTP 5 - Zona Codru, include teritoriul administrativ al Oraşului Cehu Silvaniei precum şi al comunelor: Benesat, SălăŃig (cu o populaŃie totală de 12.947 locuitori, o suprafaŃă de 154,43 km2 şi o densitate totală de 83,83 locuitori/ km2 ) dar şi al comunelor de pe teritoriul judeŃului Satu–Mare: Bogdand, Hodod şi a judeŃului Maramureş: Ulmeni, Fărcaşa, Ardusat, Bicaz, Ariniş, Asuaju de Sus, Sălsig, Gîrdani, Băseşti, OarŃa de Jos.

MotivaŃia delimitării unităŃilor teritoriale de planificare cuprinse in U.T.P. 5 este realizată pe baza poziŃiei geografice favorabile pe culoarul Râului Sălaj afluent al Someşului, şi a căilor de comunicaŃie.

Aflată la confluenŃa a trei judeŃe, Zona Codru îşi justifică identitatea şi omogenitatea în primul rând ca patrimoniu etnografic şi cultural comune. În lipsa unui centru actual de polarizare, zona se caracterizează printr-o anumită dispersie de fluxuri economice şi de piaŃă. Oraşul Cehu Silvaniei, propus ca pol de creştere, nu dispune în prezent de suficientă forŃă de atractivitate pentru a reface continuitatea şi omogenitatea zonei.

Fiind singurul centru urban al zonei, cu potenŃial remarcabil pentru o relansare economică în domeniul industrial şi al IMM-urilor, Cehu Silvaniei are capacitatea de a reintegra şi regenera Zona Codru, cu condiŃia de a concentra intervenŃii şi resurse investiŃionale considerabile.

Dintre societăŃile comerciale reprezentative din această U.T.P. se pot evidenŃia: - SC Silvana SA (domeniu de activitate: fabricarea de articole tricotate sau croşetate), - SC Cesimex SRL (domeniu de activitate: producŃia altor tipuri de mobilier), - SC Cesara SRL (domeniu de activitate: produse din materiale plastice), - SC Sirius Com SRL (domeniu de activitate: productia de tricotaje), - SC Izra SRL (domeniu de activitate: produse din polietilenă), - SC Valcons Exim SRL (domeniu de activitate: prelucrarea lemnului).

Cehu Silvaniei

Cehu Silvaniei Zona Codru Satu - Mare

Bogdand

Hodod

judeŃul Satu Mare

Zona Codru Maramureş

Ulmeni Fărcaşa Ardusat

Bicaz Ariniş

Asuaju de Sus Sălsig

Gîrdani Băseşti

OarŃa de Jos

judeŃul Maramureş

Benesat SălăŃig


191

VI.5.1. Analiza SWOT PUNCTE TARI • Resurse pentru dezvoltarea zootehniei şi a culturii plantelor tehnice; • Sector activ şi tradiŃional al confecŃiilor textile; • ForŃă de muncă specializată în special femei; • PotenŃial de dezvoltare pentru industria mobilei şi maselor plastice; • PotenŃial natural si cultural pentru turism şi agroturism deosebite (Lacurile de pescuit Benesat, Cehu

Silvaniei, Motiş, Ariniş, SălăŃig, Strâmtorile łicăului) • Centre rurale cu tradiŃie meşteşugărească (Sălaj, Maramureş, Satu Mare); • Conservarea aspectelor arhaice ale habitatului rural. PUNCTE SLABE • Infrastructura de acces si de cazare deficitare; • Dinamism economic nesemnificativ, prezenŃa redusă a IMM-urilor; • AbsenŃa unui centru urban, economic bine definit şi dinamic; • Lipsa unor investitori de marcă în zonă; • Slaba interteritorialitate de comunicaŃii în zonă. OPORTUNITĂłI • Întărirea capacităŃii administrative locale pentru accesarea şi gestionarea fondurilor nerambursabile; • InvestiŃii în infrastructura de afaceri şi incubare a afacerilor; • Dezvoltarea sistemului asociativ în cadrul comunităŃilor rurale; • Dezvoltarea agriculturii ecologice ca o nişă de piaŃă; • InvestiŃii publice în infrastructura de turism şi servicii; • Valorificarea potenŃialului de convieŃuire multietnică şi multiculturală. AMENINłĂRI • Accentuarea dispersiei actuale a fluxurilor de muncă şi piaŃă din zonă; • Capacitate administrativă locală insuficientă pentru implementarea obligaŃiilor şi legislaŃiei post -aderare; • Slaba coordonare în aplicarea unei strategii de regenerare economică; • Pierderea continuităŃii în transmiterea practicilor meşteşugăreşti.

Prin statutul său urban, dar şi prin configuraŃia instituŃională şi dotarea cu utilităŃi acceptabile, oraşul Cehu Silvaniei poate transforma potenŃialul existent într-un centru economic dinamic, având ca motor IMM-urile, industriua textilă şi prelucrarea plantelor tehnice. În acest sens, este identificat ca pol de creştere pentru Zona Codru.

Analizând situaŃia existentă şi a perspectivelor de dezvoltare, s-a propus ca pol de dezvoltare Oraşul Cehu Silvaniei.

Se identifică următoarele sectoare economice prioritare: - Infrastructură de sprijin pentru IMM-uri şi incubarea afacerilor Cehu –Silvaniei - Industria textilă şi produse textile - Agricultura – zootehnie – plante tehnice - Piscicultură - Industria alimentară şi a băuturilor - ProducŃie de mobilier - Turism, agroturism - Industria altor produse din materiale nemetalice.


192

VI.5.2. Portofoliu orientativ de proiecte pentru U.T.P Zona Codru 1. Managementul apei/apei uzate în Bazinul Hidrografic Someş-Tisa – proiect regional:

- Alimentare cu apă a oraşului Cehu Silvaniei din sursa Gilău; - Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială a localităŃii Cehu Silvaniei;

2. Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente traseului magistralei de apă potabilă: Benesat, SălăŃig;

3. Managementul integrat al deşeurilor – proiect judeŃean 4. Reorganizarea spitalului orăşenesc Cehu Silvaniei în Centru de Sănătate MultifuncŃional; 5. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurilor de sănătate în mediul rural; 6. Centru de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice SălăŃig; 7. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din oraşul Cehu Silvaniei; 8. Reabilitare cămine culturale şi instituŃii culturale; 9. Reabilitarea campusului şcolar din Cehu Silvaniei;

10. Reabilitarea infrastructurii unităŃilor de învăŃământ; 11. Regenerarea centrului civic al oraşului Cehu Silvaniei; 12. Amenajarea mediului urban în zonele periferice şi periurbane ale oraşului Cehu Silvaniei; 13. Modernizare (Drumul Nordului) DJ193, DJ108A, DJ108D Hideaga – Ardusat – Cehu Silvaniei – Crişeni; 14. Modernizarea străzilor din satul Motiş în zonele locuite de rromi; 15. Incubator de afaceri – Cehu Silvaniei; 16. Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan; 17. Reabilitare infrastructură rutieră rurală (drumuri comunale, artere stradale) şi centre civice rurale; 18. Valorificarea turistică a Zonei Codru (Cheile łicăului) – proiect interjudeŃean; 19. Reabilitarea bisericilor de lemn din zonă; 20. Dezvoltarea unor mărci (branduri) pentru produse tipice locale: oalele de la Deja, brânzeturi, pălincă,

plante tehnice; 21. Centru meşteşugăresc Codru; 22. Reabilitare sediu nou Primărie, sala de festivităŃi şi garaje în Cehu Silvaniei; 23. Modernizare DJ 108T Cehu Silvaniei – Ulciug - Ulmeni.


193

STRATEGIA SECTORIALĂ VII

- DD EE ZZ VV OO LL TT AA RR EE UU RR BB AA NN ĂĂ DD UU RR AA BB IILL ĂĂ -

- ContribuŃie la dezvoltarea obiectivelor Programului OperaŃional Regional - Motto:

“Oraşe pentru cetăŃeni: Oraşele ar trebui dezvoltate nu numai pentru a răspunde nevoilor economice, dar şi pentru a ajuta la împlinirea aspiraŃiilor oamenilor cu privire la calitatea vieŃii, prin măsuri menite să menŃină şi să îmbunătăŃească atractivitatea şi nivelul de trai din mediul urban.”

(Acordul de la Bristol - decembrie 2005)

În viziunea Acordului de la Bristol, caracteristicile comunităŃilor durabile sunt: (1) Active, integratoare şi sigure – tolerante şi coezive, cu o cultură locală puternică (2) Bine guvernate – cu participare şi implicare comunitară activă, reprezentare şi leadership eficient (3) Accesibile şi bine interconectate – cu servicii de transport şi de comunicare moderne (4) FuncŃionale în servicii – utilităŃi publice accesibile tuturor (5) Sensibile la protecŃia mediului – oferind un mediu de viaŃă curat şi sănătos (6) Prospere – cu o economie locală dinamică, diversă şi inovativă (7) Bine proiectate şi construite – respectând calitatea construcŃiilor şi mediul natural (8) Permisive şi prietenoase pentru toŃi – în prezent şi în viitor


194

Consiliul European din martie 2005 a reafirmat principiul strategic potrivit căruia ”Europa trebuie să-şi reînnoiască fundamentul competitivităŃii, să-şi crească potenŃialul de dezvoltare şi productivitatea, să-şi întărească coeziunea socială, punând accentul pe cunoaştere, inovare şi optimizarea capitalului uman”.

În conformitate cu aceste obiective, Comisia Europeană a emis o schiŃă a DIRECTIVELOR COMUNITARE STRATEGICE, adoptate în iulie 2005, în cadrul cărora o atenŃie aparte este acordată nevoilor specifice anumitor teritorii, precum zonele urbane şi rurale.

Dimensiunea urbană şi politicile de dezvoltare a mediului urban necesită o abordare atentă, diferenŃiată şi specială în condiŃiile extinderii.Noile state membre şi cele viitoare, printre care şi România au nevoi considerabile, nevoi grave legate de regenerarea urbană în general, de infrastructura urbană în special.

Conceptul european de dezvoltare urbană durabilă integrează componente de natură economică, socială (incluziune, locuri de muncă), culturală şi de mediu, cu servicii publice şi infrastructură de calitate, accesibile.

Parteneriatele locale incluzând autoriăŃi publice, entităŃi private, voluntare şi comunitare sunt esenŃiale pentru a realiza „comunităŃi urbane durabile” (Acordul de la Bristol, dec.2005).

În conceptul dezvoltării spaŃiale policentrice aplicată ca model în planificarea regională şi judeŃeană, oraşele din judeŃul Sălaj îndeplinesc în perspectiva orizontului proiectat (2013) un rol potenŃial de poli de creştere.Acesta poate fi potenŃat, stimulat, prin concentrarea resurselor, a investiŃiilor şi a fluxurilor social-economice şi educaŃionale.Sistemul urban actual al judeŃului Sălaj se prezintă ca unul hipertrofic, în cadrul căruia municipiul Zalău, prin rolul de reşedinŃă a judeŃului domină celelalte aşezări urbane.

DistribuŃia funcŃiilor urbane este relativ dezechilibrată, atât sub aspectul serviciilor esenŃiale, al infrastructurii cât şi al resurselor economice şi demografice.Cele trei oraşe împreună însumează o populaŃie de 35.380 locuitori, reprezentând 56% din populaŃia municipiului Zalău.

Acest model, mai degrabă monocentric, se impune să fie temperat, moderat prin organizarea şi planificarea concentrărilor investiŃionale şi a politicilor de dezvoltare locală.

Această realitate a sistemului urban din judeŃ creează diferenŃe considerabile în ce priveşte gradul de atractivitate al mediului urban din oraşele mici pentru investitorii străini şi autohtoni.


195

VII.1. Analiza SWOT

PUNCTE TARI • Medii urbane fără fenomene extreme şi cu grad seismic scăzut • Cadru natural atrăgător în municipiu, oraşe şi în zonele periurbane (văi, păduri, chei, lacuri de retenŃie,

locaŃii termale) • ExistenŃa infrastructurii pentru serviciile urbane de bază (apă, canalizare, electricitate) • Dotarea Municipiului Zalău cu o infrastructură acceptabilă de transport urban rutier, accesibilitate bună la

transportul aerian • ExistenŃa unui fond construit, cu valoare istorică şi de patrimoniu cultural în centrele urbane • ExistenŃa documentelor de planificare urbană, preocupări pentru actualizarea acestora • ExistenŃa documentaŃiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pentru dezvoltarea zonei industriale în

municipiul Zalău • Relansarea economică şi consolidarea unor nuclee de creştere şi competitivitate în marile unităŃi economice

privatizate, de regulă cu capital străin • Atractivitatea în creştere a mediului de afaceri urban prin exemplele de bună practică şi succes ale marilor

investitori străini stabilizaŃi în municipiul Zalău, Şimleul Silvaniei • ExistenŃa de parteneriate între Primăria Municipiului Zalău, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi agenŃi

economici importanŃi (SC Michellin Silvania SA, SC Rominserv SA, SC Tenaris Silcotub SA, SC Universal SA)

• PiaŃa imobiliară extrem de dinamică în Municipiul Zalău • ExistenŃa unui Parc Industrial Jibou şi preocupări pentru realizarea Parcului Industrial Zalău • AbsenŃa unor probleme, surse de poluare urbană gravă • ExperienŃa partenerială bună în derularea unor proiecte regionale (SAMTID) • Regionalizarea sistemului de operare a serviciilor de apă-canal (Compania de apă Someş-Tisa) • ExistenŃa unor instituŃii de educaŃie universitară • Fenomenele de delincvenŃă, criminalitate de gravitate şi frecvenŃă redusă • ExistenŃa unor evenimente personalizate pentru promovarea oraşelor PUNCTE SLABE • Slaba conectare a oraşelor la infrastructura de transport regională şi naŃională (servicii de transport

feroviare, infrastructura rutieră) • Dotarea (acoperirea) insuficientă cu utilităŃi urbane la nivelul celor trei oraşe, funcŃionare ineficientă,

defectuoasă a reŃelei de distribuŃie a apei şi a canalizării pluviale • Servicii de turism deficitare (inexistenŃa unui centru de informare turistică, a materialelor de promovare, lipsa

magazinelor de suveniruri şi de promovare a unor produse locale de artizanat şi artă, lipsa indicatoarelor spre punctele turistice locale şi judeŃene, lipsa plăcuŃelor de identificare a clădirilor cuprinse pe lista monumentelor, vestigii arheologice nedecopertate)

• Probleme de trafic generate de deficitul locurilor de parcare, cu deosebire în Municipiul Zalău • SpaŃii verzi, de recreere şi agrement insuficiente, lipsite de dotări, mult sub media europeană • Slaba reprezentare a infrastructurii de afaceri • Interesul încă redus al investitorilor străini şi autohtoni pentru oraşele mici (cu deosebire Cehu Silvaniei) • Servicii pentru firme deficitar reprezentate • Zone rezidenŃiale importante (cartierele) afectate de degradare semnificativă sub aspectul mediului construit

(blocuri) şi al infrastructurii stradale • Deficit de dinamism economic, inovaŃie şi atractivitate în cele trei oraşe • Municipiul Zalău exercită o influenŃă de antrenare limitată doar la nivel judeŃean, nereuşind să se propulseze

la rolul de centru regional • Clădiri de patrimoniu slab conservate, în degradare


196

• Deficit în resurse umane specifice dezvoltării urbane (arhitecŃi, peisagişti, etc) • Lipsa mecanismelor instituŃionale (Birou de dezvoltare economică, comitete consultative, etc), financiare şi

de infrastructura pentru dezvoltarea economică • Deficit de colaborare viabilă între cele trei sectoare (public, privat şi non-guvernamental), în anumite domenii • DificultăŃi ale administraŃiei locale de a asigura finanŃări şi cofinanŃări în proiecte de investiŃii de anvergură • Nu este introdus cadastrul general (baza de date cu privire la regimul juridic al clădirilor şi terenurilor din

oraşe) • Nu există o hartă digitală a municipiului şi oraşelor cu reŃele, funcŃii, zone, etc (GIS) • Lipsa asociaŃiilor de proprietari; activitate minimă a celor existente • Lipsa sistem colectare selectivă a deşeurilor şi a educaŃiei populaŃiei în această privinŃă • Imaginea centrelor urbane insuficient promovată OPORTUNITĂłI • Realizarea autostrăzii Borş-Braşov • Implementarea proiectelor PHARE 2001 şi SAMTID în domeniul managementului apei şi apei uzate premisă

pentru creştere economică şi dezvoltare urbană • Proiecte în curs de finanŃare pentru şosele ocolitoare în Municipiul Zalău şi Jibou • Proiecte de regenerare şi dezvoltare urbană finanŃate de UE • RelaŃii promiŃătoare între autorităŃile locale şi marii investitori din economic urbană • Interesul pentru asocieri, parteneriate în scopul valorificării şi dezvoltării zonelor periurbane • Asocieri instituŃionale (AsociaŃia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Bazinul Hidrografic Someş-

Tisa şi AsociaŃia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Locale din judeŃul Sălaj) între centrele urbane pentru modernizarea/extinderea serviciilor urbane - managementul deşeurilor, managementul apei/apei uzate)

• Resurse umane tinere, cu experienŃă în parcursuri de muncă în spaŃiul UE şi occidental • Dezvoltarea de zone rezidenŃiale din fonduri private • Dezvoltarea unui turism de tranzit şi a unui turism bazat pe evenimente specifice • Valorificarea UTP - urilor în contextul voinŃei politice de colaborare • ExistenŃa unui program de refacere şi dezvoltare a spaŃiilor de agrement în municipiul Zalău AMENINłĂRI • Fonduri insuficiente pentru cofinanŃarea proiectelor de regenerare urbană • DisproporŃia între volumul mare al nevoilor în domeniul dezvoltării urbane şi cuantumul fondurilor alocate

prin instrumentul POR • „NeglijenŃa urbană”- fenomenul de mutare a populaŃiei la marginea sau chiar în afara oraşelor, ceea ce duce

la congestionarea suburbiilor şi zonelor rurale înconjuratoare, presiune asupra APL şi bugetului public pentru dezvoltarea serviciilor publice, presiune asupra mediului înconjurator (v. „Cohesion Policy and Cities: the urban contribution to growth and jobs in the regions”)

• Presiune exercitată asupra APL privind dezvoltarea de noi zone rezidenŃiale sau economice • Depopularea progresivă şi îmbătrânirea demografică în cele trei centre urbane (accentuarea fenomenului de

migrare a forŃei de muncă) • Terenuri insuficiente pentru dezvoltare economică; proprietate încă neclară din cauza nefinalizării procesului

de retrocedare • DificultăŃi în aplicarea Legii autorizării construcŃiilor (ex.: exces de avize solicitate, birocraŃie, etc) • LegislaŃia naŃională şi fiscalitatea excesivă vis-a-vis de susŃinerea micilor întreprinzători privaŃi • Lipsa de specialişti în realizarea proiectelor de regenerare urbană foarte complexe • InsuficienŃa suportului economic şi al resurselor pentru eradicarea/stoparea sărăciei şi realizarea incluziunii

sociale


197

• Degradarea progresivă a infrastructurii de locuit şi a mediului construit (de cartier) în lipsa intervenŃiilor de anvergură şi conjugate (public-privat)

• Proliferarea fenomenelor critice în politicile urbane şi de planificare teritoriale • Acumularea problemelor de trafic în lipsa locurilor de parcare şi creşterea numărului autoturismelor • ConcurenŃa între oraşe şi municipii pentru obŃinerea fondurilor europene şi naŃionale • Apropierea de marile oraşe care constituie poli de atracŃie atât pentru investitori, cât şi pentru specialişti

locali şi populaŃia tânără.

IV.2. Obiectiv strategic

PRIORITĂłI: 1. Oraşe atractive - echilibru teritorial - dezvoltare policentrică 2. Transport - accesibilitate – mobilitate 3. Accesul la serviciile publice 4. Mediu urban curat - sănătos - prietenos 5. Cultura şi diversitatea culturală - dimensiuni cheie ale identităŃii şi regenerării urbane 6. Sprijinirea inovării, antreprenoriatului şi economiei bazată pe cunoaştere 7. Incluziunea socială – componentă a regenerării urbane, a atractivităŃii şi a siguranŃei oraşelor

Prioritatea 1. Oraşe atractive - echilibru teritorial - dezvoltare policentrică • Măsuri:

- Valorificarea modelului policentric pentru ca oraşele să devină poli de creştere, influenŃă şi antrenare competitivă la nivelul economiei regionale, judeŃene şi/sau microzonale:

- Zalău - centru regional - Şimleu –Silvaniei, Jibou şi Cehu-Silvaniei - centri judeŃeni microzonali

- Principala Ńintă va fi ca cele patru centre urbane să devină actorii principali ai proceselor investiŃionale, asociative, pentru atragerea comunităŃilor rurale într-un proces dinamic de dezvoltare.

- Oraşelor le revine rolul de a coordona parteneriatele strategice rural-urban, pentru a genera „efectul urban de creştere” şi a maximiza avantajele economice care pot decurge din masa critică - asocierile, parteneriatele rural - urban se vor dezvolta şi extinde până la nivelul patrimonial, urmărind concentrări imobiliare, terenuri investiŃionale, ca suport pentru creşterea interesului investitorilor străini şi interesul strategic existent.

- Parteneriatele urban - rural se dezvoltă fie în arealul delimitat al UTP-urilor, fie pe alte axe (de exemplu spaŃiul periurban) în funcŃie de scopul asocierii.

- Coordonarea eforturilor de dezvoltare de catre centrele urbane se va extinde şi în domeniul elaborării şi implementării de strategii de dezvoltare microzonale, domeniu în care oraşele au expertiză şi resurse superioare.

- Vor fi actualizate şi îmbunătăŃite documentele de planificare urbană (PUG-uri) pe baza unor politici de dezvoltare a căror viziune să urmărească reducerea fenomenului de „neglijenŃă urbană”, periferizarea urbană, suburbanizarea.

ORAŞELE JUDEłULUI SĂLAJ - MOTOARE PENTRU CREŞTEREA ECONOMICĂ, OCUPAREA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A COMUNITĂłILOR LOCALE


198

Prioritatea 2. Transport accesibilitate – mobilitate • Măsuri:

- Pentru creşterea mobilităŃii şi accesibilităŃii urbane, transportul urban va dezvolta noi trasee, parc auto modernizat, eficient şi nepoluat

- Managementul în sistem integrat al transportului urban în Municipiul Zalău. - Refacerea şi dezvoltarea reŃelei de staŃii, inclusiv prin introducerea unor sisteme electronice de

informare a cetăŃeanului şi achiziŃie bilete/abonamente. - Introducerea sistemului GIS. - Pentru decongestionarea traficului şi a spaŃiului urban, vor fi modernizate intersecŃiile, extinse

spaŃiile de parcare prin amenajarea unor parcări subterane/supraterane. În acelaşi scop, va fi urgentată construirea şoselei ocolitoare în Municipiul Zalău şi oraşul Jibou.

- În sistemul de gestiune a transportului urban se vor integra cerinŃe şi norme tehnice privind, siguranŃa rutieră, sănătatea publică, siguranŃa angajaŃilor şi utilizatorilor.

- În scopul decongestionării traficului, vor fi promovate zonele pietonale, arterele pentru extinderea ciclismului ,a mersului pe jos şi alte forme alternative pentru transport urban.

- Încurajarea vehiculelor eficiente din punct de vedere energetic şi combustibil alternativ pentru transport.

- Se vor elabora studii de trafic, audit de siguranŃă pentru planificarea şi raŃionalizarea transportului urban, având ca bază cuantificarea cererii, structura şi segmentele vulnerabile ale cererii( oameni în vârsta, cei cu probleme de mobilitate, copii).

- Extinderea traseelor de transport urban în zonele periurbane şi rurale apropiate pentru asigurarea accesului economicos şi confortabil la locurile de muncă, şcoală, servicii de sănătate etc.

Prioritatea 3. Accesul la serviciile publice • Măsuri:

- Dezvoltarea, modernizarea, extinderea reŃelelor de alimentare cu apă, canalizarea menajeră şi pluvială la nivelul tuturor centrelor urbane, în cartierele rezidenŃiale nou înfiinŃate şi zonele periurbane

- Coordonarea, conjugarea demersurilor pentru dezvoltarea şi extinderea infrastructurii de utilităŃi publice urban - rural;

- Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea serviciilor de sănătate (de calitate şi accesibile) în cartiere, zone rezidenŃiale nou construite, zone periurbane;

- ÎnfiinŃarea unor centre de medicină preventivă; - Dezvoltarea sistemului de asistenŃă socială şi îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice

singure, persoane cu dizabilităŃi sau cu vulnerabilităŃi socio-economice; - Reabilitarea clădirilor şi revigorarea zonelor în care funcŃionează sau vor funcŃiona diverse servicii

sociale - Încurajarea iniŃiativei private şi public private de către primării şi municipalitate în domeniul serviciilor

medicale şi de asistenŃă socială; - ÎnfiinŃarea de servicii on-line, accesibile şi vârstnicilor, pentru domeniile cheie: sănătate, asistenŃă

socială, administraŃie publică, taxe şi impozite,formare profesională, piaŃa muncii; - Dezvoltarea reŃelei de ONG-uri în mediul urban ca soluŃie complementară şi alternativă pentru

serviciile publice de asistenŃă socială, consiliere profesională, maritală, de familie, eşec şcolar, delincvenŃă juvenilă, alcoolism, droguri etc.

Prioritatea 4. Mediu urban curat-sănătos-prietenos • Măsuri:

- prevenirea şi diminuarea zonelor de”neglijenŃă urbană” şi suburbanizare cu tendinŃă de proliferare în cartiere şi periculoase prin activităŃi radicale şi intense de salubrizare, frecvenŃa amenajărilor pentru depozitarea deşeurilor menajere.

- impulsionarea rolului asociaŃiilor de proprietari, promovarea de proiecte de către autorităŃile locale pentru înfiinŃarea asociaŃiilor de proprietari şi accesarea de proiecte în parteneriat public-privat.


199

- promovarea de politici locale de urbanism pentru stoparea dezvoltării de cartiere rezidenŃiale în zonele neamenajate cu infrastructură fizică şi servicii elementare.

- acŃiuni conjugate între centrele urbane şi localităŃile rurale învecinate pentru planificarea utilizării terenurilor, acordarea de facilităŃi pentru reutilizarea acestora

- programe pe termen mediu pentru reabilitarea spaŃiilor comune ale locuinŃelor de bloc, demolarea clădirilor deteriorate

- investiŃii din zona public- privată pentru creşterea eficienŃei energetice a locuinŃelor în vechile blocuri, renovarea pe principii de economicitate energetică şi creşterea comfortului pentru sănătate.

- pentru conformarea cu Directivele UE privind protecŃia mediului se vor elabora şi implementa planuri de acŃiune contra poluării fonice legată de transportul urban, instituirea de zone cu acces restricŃionat, protejarea cartierelor rezidenŃiale aglomerate.

- pentru prevenirea şi gestionarea inundaŃiilor în zonele urbane vor fi reabilitate, extinse şi modernizate reŃelele de canalizare pluvială, în paralel cu lucrări de amenajare a văilor şi cursurilor de apă din zonele urbane şi periurbane.

- reabilitarea şi conservarea clădirilor care prezintă interes istoric şi cultural. - reabilitarea infrastructurii din zonele istorice. - amenajarea unor spaŃii pentru desfăşurarea de activităŃi culturale, sociale, educaŃionale, turistice şi

de servicii - renovarea spaŃiilor publice, a centrelor civice şi administrative. - reabilitarea zonelor industriale abandonate/ aflate în declin - promovarea unei abordări integrate, regionale a problemelor de apă potabilă, apă uzată,

(canalizare – epurare) în mediul urban- periurban din judeŃele Sălaj - Cluj, bazinul hidrografic Someş- Tisa pentru soluŃionarea radicală a managementului apei.

- extinderea spaŃiilor verzi, de joacă pentru copii, de agrement în scopul protejării calităŃii aerului şi promovării stilului de viaŃă natural.

- valorificarea arhitecturii peisagistice şi a potenŃialului turistic din zonele periurbane pentru dezvoltarea turismului de sfârşit de săptămână (MunŃii Meseş), Băile Meseşeni, Cheile łicăului, Băile Şimleu-Silvaniei, Băile Jibou,etc.)

- conjugarea eforturilor de planificare şi investiŃionale pentru protejarea şi valorificarea turistică a ariilor protejate din apropierea centrelor urbane.

Prioritatea 5. Cultura şi diversitatea culturală – dimensiuni cheie ale identităŃii şi regenerării urbane • Măsuri:

- Cultura şi instituŃiile culturale vor fi gestionate din perspectiva rolului esenŃial în politicile de regenerare urbană şi creştere a atractivităŃii mediului de afaceri local, fiind integrate ca dimensiuni semnificative ale planurilor de dezvoltare social-economică a municipiului şi oraşelor.

- Redescoperirea tradiŃiilor meşteşugăreşti locale şi a practicilor artizanale, crearea de centre meşteşugăreşti urbane care să stimuleze transmiterea acestor practici, să dezvolte noi industrii creative şi produse tipice în domeniul artei populare şi artizanale.

- Dezvoltarea unor strategii urbane pentru formarea imaginii de marcă a fiecărui oraş, în cadrul cărora conservarea patrimoniului istoric şi promovarea evenimentelor culturale (festivaluri, zilele oraşului, rememorări istorice şi de personalităŃi) sunt instrumente esenŃiale ale identităŃii

- Promovarea turismului cultural prin valorificarea vestigiilor istorice, arheologice romane, medievale, a diversităŃii şi multiculturalităŃii specifice centrelor urbane din Sălaj.

Prioritatea 6. Sprijinirea inovării, antreprenoriatului şi economiei bazată pe cunoaştere • Măsuri:

- dezvoltarea infrastructurii de afaceri, condiŃie esenŃială pentru stimularea mediului economic urban (Parc Industrial Zalău, extinderea Parcului Industrial Jibou, incubatoare de afaceri etc.)

- adoptarea de regulamente, facilităŃi pentru simplificarea în continuare a cerinŃelor administrative pentru înfiinŃarea de noi afaceri şi încurajarea investiŃiilor străine de către autorităŃile locale.


200

- încurajarea înfiinŃării de noi IMM-uri, consolidarea şi stabilizarea celor existente prin politici adecvate de protejare şi securizare a mediului de afaceri local.

- dezvoltarea serviciilor publice gestionate de autorităŃile locale va fi abordată ca un instrument esenŃial pentru încurajarea şi protejarea afacerilor, mai ales ale celor de dimensiuni mici

- autorităŃile locale vor asigura promovarea parteneriatelor locale între mediul de afaceri-universitate-educaŃie-ONG-uri centre de consultanŃă şi comunitatea locală, ca o modalitate de a consolida IMM-urile şi de a forma nuclee urbane de sprijin pentru afaceri

- pentru îmbunătăŃirea accesului la finanŃare al IMM-urilor, autorităŃile locale vor dezvolta reŃele de informare şi sprijin, punerea în comun a instrumentelor financiare şi non-financiare (consultanŃă) pentru a răspunde necesităŃilor mediului economic local.

- consultarea periodică a reprezentanŃilor mediului de afaceri, a investitorilor străini privind proiectele unor investiŃii publice majore pentru dezvoltarea oraşului şi implicarea acestora în procesul de decizie-strategică

- autorităŃile locale vor juca rolul de facilitatori pentru întâlnirea ofertei cu cererea pe piaŃa educaŃională şi a forŃei de muncă;

- pentru a promova o economie bazată pe cunoaştere, autorităŃile locale vor elabora şi implementa strategii integrate de dezvoltare a societăŃii informaŃionale, vor extinde accesul la serviciile proprii în sistem electronic( e-Guvern, e-Taxe, e-Afaceri, e-Includere etc.)

- prin colaborarea cu instituŃiile de educaŃie (licee,universităŃi), cu firme de consultanŃă, centre de afaceri şi ONG-uri de profil, autorităŃile locale vor înfiinŃa reŃele de formare în domeniul culturii antreprenoriale şi de afaceri, cu insistenŃă pe grupurile sociale vulnerabile: femeile, tinerii, şomerii, minorităŃile etc.

Prioritatea 7. Incluziunea socială – componentă a regenerării urbane, a atractivităŃii şi siguranŃei

oraşelor • Măsuri:

- inventarierea populaŃiei sărace, a categoriilor excluse şi cu risc ridicat de excludere şi stabilirea diferenŃiată a nevoilor acestora, a tipului de instrumente adecvat pentru stabilirea unor politici urbane de incluziune socială.

- construirea, amenajarea, reabilitarea de locuinŃe sociale, locuinŃe protejate pentru familiile şi grupurile defavorizate. Printre urgenŃe: tinerii care au părăsit sistemul rezidenŃial de asistenŃă socială, persoane cu dizabilităŃi, familii cu mulŃi copii etc.

- intervenŃie şi sprijin din partea autorităŃilor locale pentru asigurarea de locuri de muncă stabile, accesul la serviciile publice, comunitare

- în domeniul reducerii şi prevenirii şomajului şi creşterii gradului de ocupare, se vor înfiinŃa centre de formare continuă a adulŃilor, consiliere pentru grupurile sociale dezavantajate pe piaŃa muncii (tineri cu studii incomplete, tineri cu risc social crescut, femei, persoane de etnie romă)

- îmbunătăŃirea şi extinderea serviciilor sociale existente prin dezvoltarea unor servicii alternative pentru copiii străzii, persoane vârstnice singure, copii ai căror părinŃi lucrează în străinătate, copii şi femei expuşi violenŃei în familie, mame singure etc.

- asocierea măsurilor de asistenŃă cu măsuri de consiliere şi sprijin în vederea integrării în muncă. - înfiinŃarea unor puncte de sprijin şi asistenŃă socială în cartierele defavorizate, a unor centre de

cultură şi formare educaŃională pentru tinerii şi copiii aflaŃi în stare de risc social ridicat - monitorizarea fenomenelor de discriminare socială, etnică etc şi contracararea lor prin intervenŃia

suport a autorităŃilor publice, a societăŃii civile şi organizaŃiilor de cult. - dezvoltarea unor programe de integrare socială şi parteneriate în acele zone urbane aflate în declin.


201

SECłIUNEA E

PPOORRTTOOFFOOLLIIUU DDEE PPRROOIIEECCTTEE

SSăăllaajj 22000077 -- 22001133


202

Una dintre cele mai importante funcŃiuni ale Planului de Dezvoltare JudeŃean, pe lângă cea de proiecŃie a cadrului strategic, obiectivelor şi tendinŃelor de dezvoltare pe termen mediu, este cea de incubare şi planificare a temelor (titlurilor) proiectelor care vin să operaŃionalizeze şi să concretizeze priorităŃile şi măsurile enunŃate în cadrul obiectivelor specifice ale fiecărui sector.

Fără a avea caracter de obligativitate sau restrictiv, proiectele urmăresc să definească acoperirea prin investiŃii şi alocări financiare o parte din nevoile identificate la nivelul economiei judeŃului, al comunităŃilor urbane şi rurale astfel încât să prindă contur şi consistenŃă procesul dezvoltării durabile, competitive şi performante a judeŃilui Sălaj.

Aceste teme propuse pentru proiectele cuprinse în Portofoliu nu limitează în nici un caz capacitatea de iniŃiativă şi nici competenŃele de autoritate ale administraŃiilor locale în ceea ce priveşte dreptul de a genera sau a promova şi alte tipuri de proiecte care se circumscriu tematic în obiectivele, priorităŃile şi măsurile regăsite în Planul de Dezvoltare JudeŃean.

Structura portofoliului de proiecte este organizată în conformitate cu tipul instrumentelor de planificare şi alocare financiară, respectiv Planuri OperaŃionale Sectoriale (POS-uri) pe domeniile abordate sectorial în secŃiunile anterioare şi Plan OperaŃional Regional (POR) având următoarele Axe prioritare:

- Axa prioritara 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale

- Axa prioritara 2 - Consolidarea mediului de afaceri regional si local

- Axa prioritara 3 - Dezvoltarea turismului regional şi local

- Axa prioritară 4 – Dezvoltare urbană durabilă

Portofoliul de proiecte cuprins în Planul de Dezvoltare JudeŃean Sălaj conŃine:

• Program OperaŃional Sectorial Transporturi

• Program OperaŃional Sectorial Competitivitate

• Program OperaŃional Sectorial Resurse umane

• Program OperaŃional Sectorial Mediu

• Program OperaŃional Sectorial Agricultură şi Dezvoltare Rurală

• Program OperaŃional Regional


203

- POS COMPETITIVITATE - Portofoliu de proiecte

Nr. crt. Denumirea proiectului

Valoare estimată

(mii €) Perioada

1. Dezvoltarea şi promovarea unor branduri turistice locale (Castru roman Porolissum, Ńuica de Zalău) 200 2011 - 2013

2. Centru de ExcelenŃă pentru Cercetare în Tehnologia ConstrucŃiilor 300 2009 - 2011

3. Centru de ExcelenŃă pentru Cercetare în Industria Textilă 300 2009 - 2011 4. Centrul European al Artei Lemnului 400 2009 - 2011 5. Incubator de afaceri Cehu Silvaniei 400 2007 - 2009

6. AgenŃie judeŃean[ pentru dezvoltarea economică a zonei şi a afacerilor

500 2010 - 2013

7. Sistem informatic şi de comunicare integrat la nivelul administraŃiei publice locale din judeŃul Sălaj 2.500 2011 - 2013

8. Executarea de modele, prototipuri, noi tehnologii 80 9. Certificarea produselor 30

10. Implementarea şi certificarea sistemului de Manual al calităŃii 50

11. Modernizarea sectorului finisaj produse finite prin dotarea cu maşina de şlefiut QUICK WOOD, care realizează şlefuire cu hârtie abrazivă HA-120 gr. 180-220 între straturi

8,7

12. Modernizarea şi creşterea preciziei şi calităŃii produselor prin dotarea sectorului de prelucrări mecanice cu maşini pe baza de comandă numerică (CNC-uri)

15,8

13. New: Incubator de afaceri la Zalău 1.500

14. Retehnologizarea şi modernizarea Uzinei Electrice Zalău cu funcŃionare pe biomasă


204

- POS TRANSPORTURI - Portofoliu de proiecte

Nr. crt. Denumirea proiectului MEuro Beneficiar

1. Creşterea clasei tehnice a unor drumuri judeŃene intraregionale 1.1 DJ 109 Răscruci (DN 1C) – Dragu - Hida (DN 1G) CJ SJ/CJ CJ 2. ReparaŃia capitală a drumurilor judeŃene

2.1. DJ 108 B: Surduc - Gârbou - lim. jud. Cluj - Dej 7.318,5 CJ SJ/CJ CJ 2.2 DJ 108 D: Crişeni - Cehu Silvaniei - lim. jud. Maramureş 31.733,5 CJ SJ/CJ MM 2.3 Modernizare DJ 108T: Cehu Silvaniei – Ulciug - Ulmeni CJ SJ/CJ MM 3. Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale

3.1. Modernizare străzi sat Sutor, com. Zimbor- jud. Sălaj CL Zimbor

3.2. Modernizare DC 4A: DN 1F - Valea Pomilor – Şamsud – Bogdand - DJ 196 2.152,5 CL Şamşud

3.3. Modernizare DC 17: Bulgari (DJ 108D) – Domnin – Bîrsa - Someş Odorhei 2.116,6 CL Someş Odorhei

3.4. Modernizare DC 7: Guruslău – Dioşod - BocşiŃa Cl Hereclean 3.5. Modernizare DC 16: Cehu Silvaniei – Nadiş - NoŃig CL Cehu Silvaniei 4. Dezvoltarea şi reabilitarea drumurilor locale de importanŃă turistică

4.1. Modernizare DJ 110B: Sărmaşag – Bobota - Băile Zalnoc CJ Sălaj 5. ReparaŃia capitală a drumurilor judeŃene de acces la autostradă

5.1. DJ 108F: Moiad (DN 1F) - Şimleu Silvaniei (DN 1H) 2.151,1 CJ Sălaj 5.2. DJ 191D: Ciucea (DN 1) - Nuşfalău (DN 1H) 7.402,9 CJ Sălaj 5.3. DJ 108 A: lim. jud. Cluj – Buciumi - Românaşi 5.813,4 CJ Sălaj 5.4. DJ 108R: Meseş (DN 1F) –Treznea – Agrij (DJ 108A) 1.640,2 CJ Sălaj 6. ConstrucŃia de infrastructură rutieră de acces şi ocolire a zonelor urbane

6.1. Drum de centura EST Jibou 260 CL Jibou 6.2. Construire drum de ocolire mun. Zalău 10 CL Zalău

6.3. ConstrucŃia de variante ocolitoare a unor localităŃi aflate pe drumurile principale din regiune

6.4. Realizarea unei centuri de ocolire în zona industrială a oraşului Cehu-Silvaniei

1,62 CL Cehu Silvaniei

7. Reabilitarea infrastructurii intraurbane de transport rutier 7.1. Modernizarea străzilor din oraşul Cehu Silvaniei 3,5 7.2. Modernizare străzi în cartierul Sărmaş din mun. Zalău CL Zalău 7.3. Modernizare străzi în municipiul Zalău CL Zalău 7.4. Modernizare străzi în oraşul Şimleu Silvaniei CL Simleu Silvaniei 7.5. Modernizare străzi în oraşul Jibou CL Jibou 8. Consolidarea anumitor lucrări de artă de pe drumurile din regiune

8.1. Consolidare pod peste Râul Someş pe DJ 108 E, km 1+ 630 553,3 CJ Sălaj

8.2. Consolidare pod peste Valea Boului pe DJ108G, km 6 + 614 Cizer

276,6 CJ Sălaj

8.3. Refacere pod peste Valea Boului pe DJ 108 G, km 7 + 767 Cizer 275 CJ Sălaj

8.4. Refacere pod peste Valea Crasnei pe DJ 108 G, km 9 + 620 Cizer 414,9 CJ Sălaj

8.5. Consolidare pod peste Valea Brâglez pe DJ 108 B, km 8 + 935 Gârbou

262,3 CJ Sălaj

8.6. Consolidare pod peste Valea Brâglez pe DJ 108 B, km 12 + 027 Gârbou

254,8 CJ Sălaj


205

- POS MEDIU - Portofoliu de proiecte

Nr. crt.

Denumirea proiectului Valoare estimată

mil. €

Priori-tizare

1. Managementul integrat al deşeurilor în judeŃul Sălaj (AsistenŃă

Tehnică ISPA – nr. 2005 RO 16P PA 001) 32,0 0

2.

Managementul apei/apei uzate în 7 localităŃi urbane din Bazinul Hidrografic Someş - Tisa (AsistenŃă Tehnică ISPA –

nr.2003/RO/16/P/PA/013-5), cu trei subproiecte: - Alimentarea cu apă a localităŃilor Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei din judeŃul Sălaj, din sursa Gilău – judeŃul Cluj - Reabilitare şi extindere reŃele de canalizare menajeră şi pluvială pentru 7 localităŃi urbane din bazinul hidrografic Someş-Tisa: Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei din judeŃul Sălaj şi Dej, Gherla şi Huedin din judeŃul Cluj - Reabilitarea staŃiilor de epurare din 7 centre urbane ale Bazinului hidrografic Someş-Tisa: Zalău, Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei din judeŃul Sălaj şi Dej, Gherla şi Huedin din judeŃul Cluj

400,0 0

3. Închidere depozit neconform existent în oraşul Şimleu Silvaniei (2009)

0,8 1

4. Modernizare StaŃie de tratare apă potabilă din cadrul Sistemului de alimentare VîrşolŃ

4,0 5

5. Extinderea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi canalizare în zonele periurbane ale judeŃului Sălaj (localităŃi rurale componente ale unităŃilor administrativ teritoriale urbane)

3,1 2

6.

Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente traseului magistralei de apă potabilă Cluj – Sălaj (Bălan, Benesat, Bocşa, Creaca, Crişeni, Dragu, Dobrin, Hereclean, Hida, Mirşid, Nuşfalău, Pericei, Românaşi, SălăŃig, Sînmihaiu Almaşului, Someş Odorhei, Surduc, VîrşolŃ)

48,6 3

7.

Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare Meseş (Bănişor, Cizer, Coşeiu, Crasna, Horoatu Crasnei, Meseşenii de Jos, Şamşud, Treznea)

16,3 1

8.

Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare łara Silvaniei (Bobota, Boghiş, Camăr, Carastelec, Chieşd, Halmăşd, Ip, Marca, Măierişte, Plopiş, Sărmăşag, Sîg, Valcău de Jos)

35,4 2

9.

Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare Valea Someşului (Băbeni, CristolŃ, Gîlgău, Gîrbou, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna, Zalha)

19,5 2

10.

Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare Valea Almaşului (Agrij, Almaşu, Buciumi, Cuzăplac, Fildu de Jos, Zimbor)

6,5 2


206

Nr. crt.


mil. €

Priori-tizare

11. Promovarea turistică a ariilor naturale protejate sălăjene 0,7 3 12. Centrul zonal de cercetare şi monitorizare a biodiversităŃii 3 4 13. Centrul de vizitare a ariilor naturale protejate din judeŃul Sălaj 3 4

14. ÎmbunătăŃirea calităŃii aerului prin reabilitarea şi dezvoltarea reŃelei rutiere locale în municipiul Zalău

28,0 2

15. Studii de inundabilitate pentru localităŃile din judeŃul Sălaj 1,4 1

16.

Sistem integrat de colectare selectivă a deşeurilor în mediul rural şi transportul la staŃiile de transfer: - Zona Meseş - Zona łara Silvaniei - Zona Valea Someşului - Zona Valea Almaşului - Zona Codru - Sălaj

3,4 1

17. Ecologizarea platformelor de depozitare şi stabilizarea anaerobă a dejecŃiilor animaliere din localităŃile rurale de pe R. Crasna

1,2 5

18.

DesfiinŃarea depozitelor necontrolate istorice de deşeuri din mediul rural, şi reabilitarea ecologică a zonelor UTP: - Zona Meseş - Zona łara Silvaniei - Zona Valea Someşului - Zona Valea Almaşului - Zona Codru - Sălaj

5,6 0

19. Amenajarea zonelor de agrement, a spatiilor de joacă existente şi amenajarea altor spaŃii noi în oraşul Cehu Silvaniei

1,4 4

20. Amenajarea zonelor de agrement existente şi amenajarea altor spaŃii noi în oraşul Jibou

1,2 4

21. Amenajarea zonelor de agrement existente şi amenajarea altor spaŃii noi în oraşul Şimleu Silvaniei

1,5 4

22. SpaŃii de agrement – valorificarea potenŃialului spaŃiilor de retenŃie în municipiul Zalău

40,0 2

23. Amenajarea de spaŃii de parcare în oraşul Cehu Silvaniei 1,2 3

24. Reabilitarea tronsoanelor de căi rutiere poluate fonic şi expuse vibraŃiilor din oraşul Cehu Silvaniei.

2,0 4

25. Reabilitarea străzilor în oraşul Jibou 2,6 3

26. Realizarea în sistem GIS a bazei de date cu detalii şi a lucrărilor de cadastru general plan index în oraşul Cehu Silvaniei

1,4 2

27. Reducerea pierderilor de terenuri agricole generate de erodarea malurilor cursurilor de apă Someş, Agrij, Almaş

35 3

28.

Lucrări de interes local cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, în concordanŃă cu Strategia NaŃională de Apărare Împotriva InundaŃiilor şi Schema Cadru de amenajare a bazinului hidrografic Someş - Tisa în bazinele hidrografice: Almaş, Agrij, Zalău, Şimişna, Zănicel, Brâglez, Ileanda, Iapa, Poiana, Chieşd, Apa Sarată, Maja, Crasna, ş.a.

40 3

29.

Prevenirea şi eliminarea riscurilor naturale de alunecări de teren în municipiul Zalău (versant strada Gh. Doja, str. Cetinii, str. M. Eminescu, valea Benchert, versant str. A. Iancu, str. Olarilor, versant Ortelec)

17,0 1


207

Nr. crt.


mil. €

Priori-tizare

30. Amenajare valea Almaşului cu Acumulare Fildu, Jebuc, Babiu 9 1 31. Amenajarea văii Agrij cu acumularea Buciumi 5,0 1 32. Acumulări în bazinul hidrografic Poiana, judeŃul Sălaj 4,0 2 33. Acumulări în bazinul hidrografic Apa Sărată, comuna Mirşid 4,0 2 34. Acumularea Dragu, judeŃul Sălaj 4,0 2 35. Acumularea Văleni, judeŃul Sălaj 4,0 2 36. Acumularea Gârcei, judeŃul Sălaj 4,0 2 37. Amenajare valea Brâglez cu acumularea Gârbou 4,0 2

38. Amenajarea complexă a Râului Someş, sectorul Gâlgău - łicău, judeŃul Sălaj

160,0 1

39. Acumulare valea Şimişna şi afluenŃi 4,0 2 40. Acumulare valea Ileanda 4,0 2

41. Mobilitatea urbană – condiŃie pentru creşterea atractivităŃii – modernizarea intersecŃiilor din municipiul Zalău

3,0 0

42. Dezvoltarea spaŃiilor verzi şi de agrement în municipiul Zalău (spaŃii de joacă, skatepark, pistă de biciclete, bazin de înot, terenuri de sport)

2,8 2

43. Retehnologizarea şi modernizarea Centralei Electrice de Termoficare Zalău, cu funcŃionare pe biomasă

56,0 0

44. Modernizarea infrastructurii regionale de transport prin construirea şoselei ocolitoare a municipiului Zalău, etapa II, pentru un aer mai curat

15,0 2

45. Transport public eficient pentru un aer curat în municipiul Zalău 4,0 1 46. Protejarea şi valorizarea ariei naturale a munŃilor Meseş 5,0 4

47. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor în municipiul Zalău

0,36 1

48. Modernizarea şi extinderea infrastructurii utilitare de apă şi canalizare în zone periferice din municipiul Zalău

15,6 0

49 Modernizarea şi extinderea infrastructurii utilitare de iluminat public şi drumuri în zone periferice din municipiul Zalău

6,4 1

50. Prevenirea riscurilor în zonele expuse inundaŃiilor din municipiul Zalău prin lucrări de decolmatare şi regularizare ale cursurilor de apă, şi amenajarea de lacuri de retenŃie

55 1

51. Amenajare valea Solona, comuna CristolŃ şi comuna Surduc, judeŃul Sălaj

2,4 0


208

- POS RESURSE UMANE - Portofoliu de proiecte

Nr. crt. Denumirea proiectului

Valoare estimată

(mii €) Perioada

1. Centru pentru Formare Continuă AdulŃi 2.500 2007 - 2009

2. Centru pentru mobilitate naŃională / trans-naŃională şi inserŃie profesională a tinerilor 1.000 2007-2009

3. Centre de tranzit în vederea incluziunii sociale a tinerilor proveniŃi din instituŃii rezidenŃiale de stat 2.000 2007-2009

4. Dezvoltarea unei reŃele de formatori pentru promovarea incluziunii sociale a rromilor 500 2010 - 2011

5. Incubator de afaceri pentru industrii inovative şi agricultură ecologică Crasna 800 2012 - 2013

6. Centru integrat de instruire vocaŃională şi cercetare aplicată în industria textilă Cehu Silvaniei 500 2012-2013

7. Analiza pieŃei muncii în zona Şimleu Silvaniei şi comunele învecinate în scopul diminuării dezechilibrelor existente şi creşterii gradului de ocupare

30 2007-2009

8. ÎnfiinŃarea unei UniversităŃi de Vară- formă complementară a pregătirii profesionale în domenii inovative 100 2010 - 2011

9. Centru de Orientare Şcolară şi profesională Şimleu Silvaniei 6 2007-2009

10. Casa meşteşugurilor Şimleu Silvaniei 85 2007-2009 11. Dezvoltarea resurselor umane în sectorul public 30 2007-2009 12. Serviciul de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice 30 2010-2011

13. Centru de regenerare a meşteşugurilor în Zimbor, Cehu Silvaniei, Nuşfalău, Ileanda

3.000 2010-2011

14. Incluziunea socială a rromilor prin cursuri de calificare şi specializare 11 2010-2011

15. ReŃea de parteneriat public-privat în Cehu Silvaniei pentru sprijinirea integrării socio-profesionale a tinerilor

20 2007-2009

16. Servicii de asistenŃă socială şi medicală pentru persoanele vârstnice

300 2009 - 2011

17. Centrul de servicii alternative Zalău 500 2007-2009

18. Incubator de afaceri PARTENER - incluziunea tinerilor cu dizabilităŃi Zalău

1.000 2011 - 2013

19. Centru de evaluare şi consiliere profesională, instruire şi stabilirea de parteneriate

2.500 2010-2011

20. Sală de conferinŃe, instruire şi evaluare profesională 1.000 2007-2009

21. Centre zonale de mediere şi consiliere pentru persoanele de etnie romă în: Jibou, Cehu Silvaniei, Nuşfalău, Crasna, Hida

1.200 2009-2011

22. Centru de evaluare a competentelor 700 2009-2011 23. Observatorul ocupării şi formării profesionale 400 2009-2011

24. Centre antreprenoriale pentru tineri fermieri şi IMM-uri în Cehu Silvaniei, Ileanda, Sărmăşag, Nuşfalău, Zimbor 1.800 2011-2013


209

- POS AGRICULTURĂ - Portofoliu de proiecte

Nr. crt. Titlul proiectului

Beneficiar

Localizare

Buget estimat

(mil.EURO)

1. Ferme familiale pentru cultivarea plantelor medicinale şi aromate Fermieri privaŃi Sălaj 0,6

2. CapacităŃi de procesare a plantelor medicinale şi aromatice

AgenŃi economici privaŃi

Zalău 2,0

3. Ferme comerciale pt. cultivarea plantelor textile (in, cânepă) Ferme comerciale Sălaj 0,4

4. CapacităŃi de procesare pt. plante textile

AgenŃi economici privaŃi

Sălaj 2,0

5. Producere de biomasă pt biocombustibil Fermieri privaŃi Sălaj 1,5

6. Ferme pomicole Fermieri privaŃi Agenti economici Grupuri de producători

Sălaj 125,0

7. Centre de sortare, depozitare şi ambalare fructe în vederea comercializării în stare proaspătă

Grup de producători Zalău, Şimleu Silvaniei, Buciumi, Gărbou

10,0

8 UnităŃi de industrializare fructe

- fermieri privaŃi - agenti economici - grupuri de

producători

- Şimleul Silvaniei. - Cehu Silvaniei. - Jibou, Zalău, Cehu

Silvaniei, Buciumi - Sălaj

10,0

9. ÎnfiinŃarea formelor asociative şi a grupurilor de producători

- fermieri privaŃi - agenŃi economici din

domeniu - consiliile locale

- Buciumi - Gărbou

1,0

10. Fructe viticole în arealul viticol al judeŃului

- fermieri privaŃi - agenŃi economici - grupuri de

producători

- Zalău, Crişeni, Şimleul S, Bocşa, Sărmăşag, Pericei, Carastelec, Nuşfalău, Şamşud

- Sărmăşag, Nuşfalău, Zăuan, Carastelec, Şamşud, Borla, Crasna

20,0

11. Procesare, prelucrare struguri pt. producerea de vinuri DOC (9 denumiri)

- grup de producători - agenŃi economici

- Pericei, Crasna, Nuşfalău, Zăuan, Zalău Crişeni, Şamşud, Bocşa, Sărmăşag

5,4

12. Modernizarea centrelor de prelucrare struguri pt. obŃinerea materiei prime pt. sampanizare


producători

Sărmăşag, Borla, Simleul Silvaniei.

3,0


210


Beneficiar

Localizare

Buget estimat

(mil.EURO)

13.

ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea grupurilor de producători şi al coperativei agricole de valorificare a producŃiei viticole

- fermieri privaŃi - agenŃi economici - consilii locale

- Pericei, Crasna, Nuşfalău, Zăuan, Zalău

- Crişeni, Şamşud, Bocşa, Simleul S

2,5

14. ÎnfiinŃarea de ferme legumicole în spaŃii protejate şi modernizarea celor existente


producători

Sălaj

1,6

0,4

15. ÎnfiinŃarea de ferme legumicole în cămp (rădăcinoase, vărzoase, ceapă)

- fermieri privaŃi - grupuri de

producători

Crasna, VârşolŃ, Măierişte, Zăuan, Sărmăşag

1,0

16.

ÎnfiinŃarea de unităŃi de prelucrare, condiŃionare, depozitare, ambalare a producŃiei legumicole pt. valorificare şi stare proaspătă

- grupuri de producători

- agenŃi economici - cooperative agricole

- Crasna, VârşolŃ, Pericei, Măierişte, Zăuan, Sărmăşag

- Jibou 2,0

17. UnităŃi de industrializare şi conservare legume

- agenŃi economici - cooperative agricole Pericei 1,5

18

ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea grupurilor de producători şi al cooperativelor de valorificare a producŃiei legumicole proaspete şi industrializate

- fermieri privaŃi - agenŃi economici - consilii locale

- Crasna, VârşolŃ, Pericei, Măierişte, Zăuan, Sărmăşag

- Jibou - Pericei

2,0

19 Amenajarea şi îmbunătăŃirea păşunilor şi fâneŃelor

- fermieri privaŃi - agenŃi economici - consilii locale - grupuri de

producători

Sălaj 15,0

20. Ferme de taurine - Fermieri privaŃi - AgenŃi economici

Toate comunele Zonal

18,0 3,0

21. Ferme de bubaline pentru lapte Fermieri privaŃi

Gârbou, Zalha, Bălan, Buciumi, Agrij, Treznea, Meseşeni, Valcău, Cizer

4,0

22. Unităti de procesare lapte vacă, bivoliŃă şi oaie, capră

- agenŃi economici - grupuri de

producători - cooperative agricole

Crasna, Măierişte, Jibou, Bobota, Zalău, Buciumi, Bălan, Valcău, Gârbou, Ilişua

6,0

23. Ferme de creşterea şi îngrăşarea porcilor

- ferme comerciale - agenti economici

Cehu S, Sărmăşag, Jibou, Ileanda, Nuşfalău, Năpradea, Bobota, Ip, Crasna, Zalău

15,0

24. Unităti de abatorizare şi prelucrare a cărnii de vită şi porc

- agenŃi economici - grupuri de producători - cooperative agricole

Crasna, Maierişte, Jibou, Bota, Zalău, Buciumi, Bălan, Vlcău, Gârbou

24,0


211


Beneficiar

Localizare

Buget estimat

(mil.EURO)

25.

ÎnfiinŃărea şi funcŃionarea grupurilor de producători şi al cooperativelor de valorificare al animalelor şi al produselor animaliere


producători - fermieri privaŃi - consilii locale

- Crasna, Maieriste, Jibou, Bobota, Zalau, Buciumi, Balan Valcau, Gârbou

- Jibou

1,5

26 Ferme de oi pt. carne şi lână


producători

Zona colinară a judeŃului

4,8

27. Ferme de oi şi capre pt. lapte

- fermieri privaŃi - agenŃi economici - grupuri de producători

Fildu, Almaş, Hida, Dragu, Buciumi, Plopiş,Sâg, Valcău, Marca

4,0

28. Abator, procesare cane ovie, caprine



Hereclean 2,5

29. SusŃinerea funcŃionării a coopeartivei agricole al crescătorilor de ovine

Grupuri de producători Consilii locale Zalău 0,1

30. ÎnfiinŃarea de ferme avicole şi modernizarea celor existente

Fermieri privaŃi AgenŃi economici

- Zalau, Ip, Aghires, Moigrad, Cehu S. Hida, Somes O. Ileanda, Lozna, Glod,

- Zalau, Zauan, Jibou

2,6

31. ÎnfiinŃarea de ferme piscicole şi modernizarea celor existente

- agenŃi economici - fermieri privaŃi - consilii locale - composesoratele

Cehu S, Tusa, Valcău, Glod, Lozna, Plopis, Marca, Buciumi, Cuzaplac, Agrij

3,0

32. ÎnfiinŃarea şi funcŃionarea cooperativei agricole de desfacere a producŃiei piscicole

- agenŃi economici - fermieri privaŃi - grupuri de

producători - composesoratele

Zalău 0,2

33 ÎnfiinŃărea de ferme apicole inclusiv ecologice

- fermieri privaŃi - agenŃi economici

Sălaj 4,0

34. ÎnfiinŃare capacităti pt. procesare produse apicole



Hurez, Bilghezd 2,0

35. Realizarea de infrastructură rurală în vederea exoploatarii viitoarelor ferme

- agenŃi economici - fermieri privaŃi - consilii locale

50 de comune 50,0


212

- POS DEZVOLTARE RURALĂ - Portofoliu de proiecte

Nr. crt. Titlul proiectului Beneficiari Localizare

Buget estimat

(mii Euro)

1 Modernizare DC 6 Gârcei- Doba Consiliile locale Crişeni, Gârcei, Doba

2 Modernizare drumuri comunale în Măeriste, Chieşd, Şamşud, Camăr

Consiliile locale

Măeriste, Chieşd, Şamşud, Camăr

3 Modernizare DC 57 Zimbor-Dolu pe o lungime de 7 km

Consiliile locale Zimbor, Dolu 500

4 Modernizare DC 4A - DN 1 F Valea Pomilor – Şamşud – Bogdana - DJ

Consiliile locale

Valea Pomilor, Şamşud, Bogdana

5 Modernizare drumuri comunale SălaŃig, Mălădia şi DC 98 Maeriste

Consiliile locale

SălăŃig, Măerişte, Mălădia

6 Modernizare DC 26 Ciula - Şoimuşeni şi DC28 Lemniu- PurcăreŃ Consiliul local Ciula, Şoimuşeni,

Lemniu, PurcăreŃ

7 Modernizare DC 29 Ciocmani - PoieniŃa Consiliul local Băbeni, PoieniŃa

8 Modernizare DC 67 Fildu de Jos - Fildu de Sus

Consiliul local Fildu de Jos, Fildu de Sus

1.875

9 Modernizare DC17 Bulgari (DJ 108D) Domnin – Bârsa - Someş Odorhei

Consiliile locale

Bulgari, Domnin, Bârsa, Someş Odorhei

10 Reabilitare uliŃe şi poduri în satele aparŃinătoare com. Letca

Consiliul local Letca

11 Reabilitare drum com Plopiş - cătunul FrunŃi, drum Iaz - Băile Iaz, Plopiş, Băile Iaz

Consiliul local Plopiş, Iaz

12 Reabilitare DC 21 Moigrad - Castru Roman si drumuri vicinale în com. Mirşid Consiliul local Mirşid 750

13 Pietruirea DC 71/C Treznea-Românaşi Consiliile locale

Treznea, Românaşi

14 Modernizare DC39 Poiana Blenchii- Gostila, DC 40 Poiana Blenchii- Magura

Consiliul local Poiana Blenchii 38

15 Modernizare DC 50 Hida- Stramba Consiliul local Hida, Stramba

16

Reabilitarea, modernizarea drumurilor comunale şi drumuri de legătură in comunele: Bobota, Hereclean, Almaşu, Ileanda, Sărmăşag, Fildu, Zimbor, Sutor

Consiliile locale

Bobota , Hereclean, Almaşu, Ileanda, Sărmăşag, Fildu, Zimbor, Sutor

17 Modernizare drum Tusa – Izvorul Izbuc Consiliul local Tusa 600

18 Modernizare drum acces Mănăstirea Voivodeni Consiliul local 150

19 Modernizare DC 106 Şimleu Silvaniei – Bic Consiliile locale

Bic 900

20 Modernizare DC 39 Poiana Blenchii – Gostila – Guga;

Consiliile locale

Poiana Blenchii, Gostila, Guga

21 Modernizare DC 52A Chendrea – Manăstirea Bălan

Consiliile locale

Chendrea, Bălan 450

22 Modernizare DC 50 Hida – Manăstirea Strâmba

Consiliile locale Hida 1.875


213

Nr. crt. Titlul proiectului Beneficiar Localizare

Buget estimat

(mii Euro)

23 Modernizare DC 16 Cehu Silvaniei – Nadiş - Notig Consiliul local Nadiş- Notig

24 AstfaltareDC 90 Valcău de Jos – Subcetate AstfaltareDC 88 Lazuri- Preoteasa Pietruire DC 83 Sâg- Preoteasa

Consiliile locale

Valcău de Jos, Subcetate, Lazuri, Preoteasa, Sâg, Preoteasa

25 Pietruire si asfaltare drumuri comunale in Rus, Almaşu Consiliul local Rus 2.100

26 Modernizare DC 96 Zăuan - Bilghezd Consiliul local Zăuan, Bilghezd

27 Reabilitare drum Archid - Hodod, DC Chilioara - Dioşod, DC Chilioara - Lelei Consiliul local Archid, Hodod

Chilioara, Dioşod

28 Reabilitarea drumurilor intravilan şi drumuri de legatură cu comunele invecinate in com. Bocşa

Consiliul local Bocşa, Câmpia, Borla, Sălăjeni

29 Modernizare drum acces Monumentul martirilor Treznea Consiliu local Treznea 30

30 Modernizare DC 7A - DN 1 F Monument Mihai Viteazul Consiliul local Guruslău, Hereclean 2.250

31 Modernizare DC 7 Guruslău – Dioşod - BocşiŃa Guruslău – Dioşod -

BocşiŃa

32 Modernizare drum Gâlgău Almaşului - Grădina Zmeilor Consiliul local Gâlgău 120

33 Modernizare drum acces la Mănăstirea Rus Consiliul local Rus 300

34 Modernizare drum acces la Mormântul martirilor Ip

Consiliul local Ip 60

35 Reabilitare, modernizare drum pământ DC 35 Rus – Fîntânele – Rus; drum de legatură Bănişor - Tog

Consiliile locale

Rus, Fântânele, Bănişor, Tog

36 Reabilitări drumuri comunale în comuna Dobrin

Consiliul local Dobrin 3.000

37 Reabilitarea DC 74 VirsolŃ – Recea - Recea Mică Consiliul local VirsolŃ, Recea

38 Asfaltare DC 51, DC 54, DC 157 din com. Dragu Consiliul local Dragu

39 Asfaltare DC 91 şi DC 85, pietruire uliŃe, reabilitare poduri în com.Boghiş

Consiliul local Boghiş

40 Asfaltare DC 54 Sânpetru Almaşului - Stupini, DC 52, Chendea – Trestia, DC 51 Hida -Miluani

Consiliul local

Sânpetru Almaşului-Stupini, Chendea – Trestia, Hida, Miluani Racâş, Poarta Sălajului

41 Pietruire drum vicinal Racâş - Poarta Sălajului, cu acces spre zona turistică Poiana Narciselor

Consiliul local Racâş, Poarta Sălajului

42 Reabilitare DC 55-56 Sînmihaiu Almaşului - Bercea Consiliul local Sînmihaiu Almaşului

43 Astfaltare DC 100 Carastelec Consiliul local Carastelec


214


Buget estimat

(mii Euro)

44 Reabilitare DC 78 Cizer - Pria, DC 109 Chedrea - Gălpâia

Consiliile locale Cizer, Pria, Bălan

45 Reabilitarea DC 103 Pericei - Sici, DC 102 Pericei - Periceiul Mic

Consiliul local Pericei

46 Pietuire drumuri comunale in comunele: Benesat, Crasna, Bocşa, Marca, Rus, Bălan Consiliul local Benesat, Crasna,

Bocşa, Rus, Bălan

47 Asfaltare drumuri comunsale de legătură între com. Năpradea - Letca

Consiliul local Năpradea-Letca

48 Asfaltare DC 76 Meseşenii de Jos - Meseşenii de Sus Asfaltare DC75 Aghireş- Fetindia

Consiliile locale

Meseşenii de Jos, Meseşenii de Sus, Aghireş, Fetindia

2.800

49 Construirea a 8 poduri si reabilitarea a 14 poduri in comuna SalăŃig Consiliu local SalăŃig

50 Construirea a 4 poduri peste Valea Cizerului si Valea Priei

Consiliu local Cizer, Pria

51 Construire pod peste râul Crasna la Giurtelec(comuna Maeriste) Consiliul local comuna Maeriste

52 Construire pod peste Valea Almaşului în loc Racîş (com Hida)

Consiliul local Hida

53 Construirea de poduri in com. Sînmihaiu Almaşului, Crasna, Marca, Chieşd, Şamşud, Bălan, Horoatu Crasnei, Treznea , Românaşi

Consiliile locale

Sînmihaiu Almaşului, Crasna, Marca, Chieşd, Şamşud, Bălan, Horoatu Crasnei, Treznea, Românaşi

54 Construirea a 9 poduri peste Valea Sălajului în com Crişeni Consiliul local Crişeni

55 Consolidarea a 10 poduri din com. Coşeiu, afectate de inundaŃii Consiliul local Coşeiu

56 Reabilitare a 3 poduri în com Valcău de Jos Consiliul local Valcău de Jos 200 57 Reabilitarea podului peste Valea Almaşului Consiliul local Bălan

58 Amenajarea căii de acces spre ruinele cetăŃii de la Preoteasa

Consiliu local Preoteasa

59 Dezvoltarea infrastructurii de acces în scopul valorificării potenŃialului turistic al rezervaŃiei naturale Poiana cu narcise de la Racâş (Hida)

Consiliu local Agentii economici

Hida 4.000

60 Reabilitarea infrastructurii stradale şi centrului civic Nuşfalău Consiliu local Nuşfalău

61 Reabilitarea centrului civic şi a infrastructurii în Sărmăşag, Crasna, Zimbor, Hida, Ileanda

Consiliile locale

Sărmăşag, Crasna, Zimbor, Hida, Ileanda


215


Buget estimat

(mii Euro)

62

Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele adiacente magistralei de apă potabilă (Crişeni, Hereclean, Dobrin, Meseşenii de Jos, VîrşolŃ; Bălan, Creaca, Someş Odorhei, Surduc, Sânmihaiu Almaşului, Hida, Dragu, Benesat, SălăŃig, Bocşa, Nuşfalău, Pericei)

Consiliile locale

Crişeni, Hereclean, Dobrin, Meseşenii de Jos, VîrşolŃ, Bălan, Creaca, Someş Odorhei, Surduc, Sânmihaiu Almaşului, Hida, Dragu, Benesat, SălăŃig, Bocşa, Nuşfalău, Pericei

48.600

63 Sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare UTP Meseş

Consiliile locale

Bănişor, Cizer, Coşeiu, Crasna, Horoatu Crasnei, Şamşud, Treznea, Băbeni, CristolŃ, Gîlgău, Gîrbou, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna, Zalha

16,300

64 Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în UTP Valea Almaşului

Consiliile locale

Agrij, Almaşu, Buciumi, Cuzăplac, Fildu de Jos, Zimbor

6.500

65 Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în UTP łara Silvaniei

Consiliile locale

Bobota, Boghiş, Camăr, Carastelec, Chieşd, Halmăşd, Ip, Marca, Măierişte, Plopiş, Sărmăşag, Sîg, Valcău de Jos

35.400

66

Sisteme centralizate de alimentare cu apă, canalizare şi staŃii de epurare în comunele din unitatea teritorială de planificare Valea Someşului

Consiliile locale

Băbeni, CristolŃ, Gîlgău, Gîrbou, Ileanda, Letca, Lozna, Năpradea, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna, Zalha, Mirşid

19.500

67 Dezvoltarea sistemelor de alimentare cu gaz metan în mediul rural

Consiliile locale

Comunele din judeŃul Sălaj nealimentate cu gaz

68 Închiderea şi ecologizarea depozitelor menajere în toate comunele judeŃului până în 2009

Consiliile locale

Sălaj 5.600

69 Stabilizarea anaerobă a dejecŃiilor animaliere din localităŃile rurale de pe valea R. Crasna

Consiliile locale Crasna, VirşolŃ 1.000

70 Intocmirea studiilor de inundabilitate şi cartografierea zonelor inundabile pentru fiecare localitate rurală

Consiliile locale

Toate comunele din judeŃ


216


Buget estimat

(mii Euro)

71 Regularizarea Văii Dolului şi Somoşa, Gablonarea malurilor Văii Carastelecului Consiliul local Carastelec

72 Regularizarea cursului Văii Iepii Consiliul local Rus 73 Ecologizarea raului Crasna Consiliul local Crasna

74 Executarea unui canal de scurgere a pârâului Ip în râul Barcău Consiliul local Ip

75 Regularizarea albiei pârâului Zănicel pe tronsonul Zalnoc - Crasna

Consiliile locale

Zalnoc- Crasna

76

Lucrări cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, lucrări de interes local în concordanŃă cu Strategia NaŃională de Apărare Împotriva InundaŃiilor (b.h. Almaş, Agrij., Solona, Zalău, Şimişna, Zărnicel, Briglez, Ileanda, Iapa, Poiana, Chieşd)

Consiliile locale

Almaş, Agrij, Solona, Şimişna, Zalău, Zănicel, Briglez, Ileanda, Iapa, Poiana, Chieşd

40.000

77 Consolidarea malului râului Barcău în com. Boghiş Consiliul local

78 Decolmatarea, regularizarea văii Chieşdului, Văii Camărului Chieşd, Camăr

79 Reducerea păierderilor de terenuri agricole generate de erodarea malurilor cursurilor de apă Someş, Agrij, Almaş

Consiliile locale

Toate comunele din judeŃ

80 Amenajare Valea Almaşului cu acumulare la Fildu, Jebuc, Băbiu

Consiliile locale Fildu, Jebuc, Băbiu

81 Amenajare Valea Titireagului cu acumularea Gârbou Consiliul local Gârbou

82 Amenajare Văii Agrij cu acumulare la Buciumi Consiliul local Buciumi 83 Acumulare Valea Simişna şi afluienŃi Consiliul local Şimişna 84 Acumulare Valea Ileanda Consiliul local Ileanda

85 Reabilitarea sistemului de iluminat public în satele din comuna Măerişte, Crişeni

Consiliile locale

Măerişte Crişeni

86 Forarea a doua puŃuri pentru apa potabilă în Crişeni

Consiliul local Crişeni

87 Reabilitare bloc de locuinŃe in com Bobota Consiliul local Bobota

88 Lucrari de reabilitare a unui bloc de locuinte in com Chieşd Consiliul local Chieşd


217


Buget estimat

(mii Euro)

89

Reabilitarea, consolidarea şcolilor din comunele: SălăŃig, Măeriste, Letca, Coşeiu, VirşolŃ, Bocşa, Borla, Băbeni, Chieşd, Rus, Dragu, Bobota (Derşida, Zalnoc), Dobrin, Mirşid, Sînmihaiu Almaşului, Sînmihaiu Almaşului, Năpradea (Cheud), Valcău de Jos, Meseşenii de Jos, Carastelec, Chieşd, Dragu, Hereclean, Bălan, Horoatu Crasnei, Almaşu, Ileanda, Agrij, Fildu de Jos

Consiliile locale

SălăŃig, Măeriste, Letca,Coşeiu, VirşolŃ, Bocşa, Borla, Băbeni, Chieşd, Rus, Dragu, Bobota (Derşida, Zalnoc), Dobrin, Mirşid, Sînmihaiu Almaşului, Sînmihaiu Almaşului, Năpradea (sat Cheud), Valcău de Jos, Meseşenii de Jos, com. Carastelec, Chieşd, Dragu, Hereclean, Bălan, Horoatu Crasnei, Almaşu, Ileanda, Agrij, Fildu de Jos

90 Construirea de gradinite cu program normal în SălăŃig, Deja, IP, Şamşud

Consiliile locale

SălăŃig , Deja, Ip, Şamşud

91 Construire unor gradiniŃe cu program prelungit în com Hida, Crasna

Consiliile locale

Hida, Crasna

92 Introducerea centralelor termice în şcolile din Pericei, Carastelec, Rus, Gîlgău, Horoatu Crasnei

Consiliile locale

Pericei, Carastelec, Rus, Gîlgău, Horoatu Crasnei

93 Modernizarea centralei termice la şcolile din Poiana Blenchii, Boghiş

Consiliile locale

Poiana Blenchii, Boghiş

94 ReparaŃii capitale Şcoala Gimnazială Rus, Gostila, Poiana Blenchii, Şimişna

Consiliu local Rus, Gostila, Poiana Blenchii, Şimişna

95 Construirea unei scoli generale în Crasna, Plopiş (Făgetu)

Consiliile locale

Crasna, Plopiş (Făgetu)

96 Construirea unor săli de sport la scolile din Crişeni, Treznea, Pericei, Chieşd, Gîlgău, Şamşud, Camăr, Bălan

Consiliile locale

Crişeni, Treznea, Pericei, Chieşd, Gîlgău, Şamşud, Camăr, Bălan

97 Modernizarea salii de sport din com Chieşd Consiliul local Chieşd 98 ÎnfiinŃare Campus Şcolar Rus, Hida, Sîg Consiliul local Rus, Hida, Sîg

99 ÎnfiinŃarea unei Scoli de Arte şi Meserii în com. Valcău de Jos

Consiliul local Valcău de Jos

100 Reabilitarea clădirii liceului „Cserey- Goga” din Crasna

Consiliul local Crasna

101 Constructie grup social la scoala generala din Carastelec, Camăr Carastelec

102 Amenajrea şi dotarea bibliotecilor comunale din SălăŃig, Mirşid, Bocşa, Boghiş,Hida, Dragu, Camăr

Consiliile locale

SălăŃig, Mirşid, Bocşa, Boghiş, Hida, Dragu, Camăr


218


Buget estimat

(mii Euro)

103

Reabilitarea căminelor culturale din Dobrin (Doba şi Naimon), Mirşid ,Bocşa (Sălăjeni, Câmpia), Sînmihaiu Almaşului, Crasna, Meseşenii de Jos, Şimişna, Chieşd (Sighetu Silvaniei), Bobota (Derşida) Coşeiu, Benesat, Năpradea, Almaşu

Consiliile locale

Dobrin , Mirşid , Bocşa, Sînmihaiu Almaşului, Coşeiu, Benesat, Năpradea, Crasna, Meseşenii de Jos, Şimişna, Chieşd (Sighetu Silvaniei), Bobota, Derşida, Coşeiu, Benesat, Năpradea, Almaşu

104

Construirea căminelor culturale în comunele Coşeiu (Archid, Chilioara), Benesat, Năpradea, Valcău de Jos (Preoteasa), Aghireş, Carastelec, Cizer, Gîlgău, Dragu, Verveghiu

Consiliile locale

Coşeiu (Archid, Chilioara), Benesat, Năpradea, Valcău de Jos (Preoteasa), Aghireş, Carastelec, Cizer, Gîlgău, Dragu, Verveghiu

105 Construire sedii de primărie în Coşeiu, Şimişna

Consiliul local Coşeiu, Şimişna

106 Amenajarea unor parcuri de joacă pentru copii în Coşeiu, Bocşa, Caractelec, Camăr

Consiliile locale

Coşeiu, Bocşa, Caractelec, Camăr

107 ConstrucŃia Centrului Cultural Iaz din comuna Plopiş, ConstrucŃia Centrului Cultural Chieşd

Consiliile locale

Plopiş (Iaz), Chieşd

108 InfiinŃarea unui centru de sănătate multifuncŃional în Ileanda, Crasna

Consiliile locale

Crasna, Ileanda

109 Amenajarea unei farmacii în incinta dispensarului medical din com. Mirşid Consiliul local Mirşid

110

Reabilitarea cladirii in care functionează dipensarul şi locuinŃa de serviciu a medicului în SălăŃig şi amenajarea a 2 cabinete medicale în satele NoŃig şi Deja, com Carastelec

Consiliile locale

SălăŃig , NoŃig Deja , Carastelec

111

Reabilitarea cladirii in care functionează dipensarul şi locuinŃa de serviciu a medicului din com. Dobrin, Letca, VîrşolŃ, Hida, Meseşenii de Jos, Pericei

Consiliile locale

Dobrin, Letca, VîrşolŃ, Hida, Meseşenii de Jos, Pericei

300

112 Amenajare unui dispensar uman si a unei locuinŃe pentru medic în com. Crişeni, Pericei, com. Coşeiu, Chieşd, Dragu, Camăr

Consiliul local Crişeni, Pericei, com. Coşeiu, Chieşd, Dragu, Camăr

113 Construirea unui dispensar veterinar în Chieşd Consiliul local Chieşd

114 Înfiintarea unui centru social în com. Mirşid Consiliul local Mirşid

115 Reabilitare, modernizare, extindere imobil în Măeriste destinat unui Centru MultifuncŃional pentru servicii sociale

Consiliul local Măerişte


219


Buget estimat

(mii Euro)

116 InfiinŃarea unui centru de zi pentru copiii în dificultate in Com Meseşenii de Jos, Carastelec

Consiliul local Com Meseşenii de Jos, Carastelec

117 Construirea a 30 de locuinŃe pentru rromii din Meseşenii de Jos Consiliul local Meseşenii de Jos

118 InfiinŃarea de Servicii de ingrijire la domiciliu a persoanelor varstnice la Carastelec

Consiliul local Agenti economici

Carastelec

119 InfiinŃarea de Centre de zi şi servicii alternative pentru persoane vârstnice

Consiliile locale

Meseşenii de Jos, SălăŃig, Sărmăşag

120 Construirea de case sociale în Chieşd Consiliul local Chieşd

121 Construirea unei cantine pentru săraci in Crasna

Consiliul local Crasna

122 Infiintarea unui cămin pentru persoanele vârstnice Carastelec, Com Meseşenii de Jos, Camăr

Consiliile locale

Com Meseşenii de Jos Carastelec

123

Reabilitarea, modernizarea si restructurarea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupationala a persoanelor cu handicap Badacin

Consiliul local Badacin

124 Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Băile Boghiş, Meseşenii de Sus, Zăuan, Bizuşa

Agenti economici Consilii locale

Băile Boghiş ,Meseşenii de Sus, Zăuan

125 Valorificarea turistică a Zonei Codru (Cheile łicăului) – proiect interjudeŃean

Agenti economici Ticau

126 Reabilitare ecologică a ariilor naturale protejate Balta Cehei şi PlantaŃia de Castani de la Negreni

Consiliu local Şimleul Silvaniei – SpaŃiu rural, Negreni

1.500

127 Dezvoltarea infrastructurii de acces şi valorificarea potenŃialului turistic al ariei protejate ”Grădina Zmeilor” comuna Bălan

Consiliul local Comuna Bălan 5.000

128 Dezvoltarea infrastructurii de turism şi restaurarea bisericilor de lemn din zonele rurale

Consiliile locale

Comunele pe teritoriul cărora există biserici din lemn

129

Promovarea turismului cultural, valorificarea elementelor de identificare etnografice, folclorice, meşteşuguri: Măsurişul, Sărbătoarea narciselor, Festivalul Dansului Codrenesc, Balul Strugurilor, etc.

Consiliile locale Comunele judeŃului

130 Modernizarea infrastructurii turismului cultural din zona castrelor Porolissum, Buciumi, Potaissa

Consiliile locale

Buciumi

131 Parc de agrement în zona turistică a MunŃilor Meseş

Consilii ocale Agenti economici

Zona periurbana a Mun. Zalău, Meseşeni


220


Buget estimat

(mii Euro)

132 ÎnfiinŃarea unei staŃiuni turistice pentru punerea în valoare a potenŃialului turistic din Valea Barcăului

Consiliul local, Agenti economici

Sîg

133 Reabilitarea zonei turistice Zalnoc „Băile 9 Mai Zalnoc”

Agenti economici, Consiliile locale

Bobota, Zalnoc

134 Reabilitarea zonei turistice din Meseşenii de Sus Consiliul local Meseşenii de Sus

135 Dezvoltarea integrată a turismului de circuit şi a agroturismului Valea Someşului

Agenti economici Consilii locale

UTP Valea Somesului

136 Amenajarea peşterii cu picturi rupestre de la Cuciulat pentru înscrirea în circuitul turistic Consiliul local Cuciulat

137 Renovarea Monumentului „Mihai Viteazu” de la Guruslău

Consiliile locale

Hereclean, Guruslău

138 Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului în satul Moigrad - Porolissum

Consiliul local Mirşid, Moigrad

139

Dezvoltarea agroturismului în com. Boghiş, prin construirea şi amenajarea unor case de oaspeŃi şi moteluri în perteneriat public-privat cu investitorii din zonă.

Consiliul local Agenti economici

Boghiş

140 ÎnfiinŃarea de pensiuni agroturistice şi alte tipuri de turism rural

- persoane fizice autorizate - asociaŃii familiale - agenŃi economici

Comune din judeŃul Sălaj cu potenŃial turistic

7.000

141 Dezvoltarea unor branduri (mărci locale) pe produse tipice tradiŃionale

Producători agricoli

Pericei, Borla, Sâg, Tusa, Bocşa, Crasna, Românaşi, Agrij, etc.

142 InfiinŃarea de activităti de mică industrie

- persoane fizice autorizate - asociaŃii familiale - agenŃi economici

Comunele din judeŃul Sălaj 2.000


221


Buget estimat

(mii Euro)

143 Activităti de servicii de consultanŃă, servicii în sprijinul agricultorilor

- persoane fizice autorizate - asociaŃii familiale - agenŃi economici - ONG-uri - consilii locale

Comunele din judeŃul Sălaj

3.000

144 Centre Antreprenoriale pentru tineri fermieri si dezvoltarea IMM la Ileanda, Hida, Crasna, Sărmăşag, Nuşfalău, etc

Agenti economici

Ileanda, Hida, Crasna, Sărmăşag, Nuşfalău

700

145 Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Nuşfalău şi Zimbor (punct de inserŃie pe autostradă)

Agenti economici, Consiliile locale

Nuşfalău, Zimbor

146 InfiinŃarea grupurilor de producători Agenti economici Sălaj

147 ÎnfiinŃarea de CENTRE DE MEŞTEŞUGURI

Agenti economici AsociaŃii familiale

Ileanda, Sărmăşag, Crasna, Zimbor, UTP Zona Codru

750

148 Casele vinului Producători agricoli

Crasna, Şamşud, Sărmăşag, Nuşfalău, Bocşa, etc.

500 mii Euro

149 ConstrucŃia unei fabrici de şampanie la Carastelec

Agenti economici Carastelec


222

Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013 Axa prioritară 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale

Măsura 1.1 – Construirea şi modernizarea reŃelei de transport regional şi local

Nr. crt. Titlul proiectului Aplicantul

Valoarea proiectului

(Euro)

Propunere de alocare

1. Modernizarea DJ 193, 108A, 108D Hideaga – Ardusat - Cehu Silvaniei - Crişeni

Consiliul Judetean Maramureş, partener Consiliul JudeŃean Sălaj

7.880.000 2007-2008

2. Reabilitarea drum judeŃean DJ 108 A şi 108G VârşolŃ-Ciucea

Consiliul JudeŃean Sălaj, partener Consiliul JudeŃean Cluj

10.540.000 2007-2008

3. Reabilitare drum Hida –Bobâlna - Dej DJ 109, 161, 109A, 108 B

Consiliul JudeŃean Sălaj, partener Consiliul JudeŃean Cluj

9.300.000 2009-2010

4. Reabilitare DJ 108A, 191C Zalău – Creaca – Jibou - Benesat Consiliu JudeŃean Sălaj 6.750.000 2009-2011

5. Reabilitare şi modernizare DJ 108A Românaşi - Creaca Consiliu JudeŃean Sălaj 1.500.000 2012-2013

6. Reabilitare şi modernizare drum judeŃean Supuru de Jos – Bogdand – Hodod - Cehu Silvaniei

Consiliul JudeŃean Satu Mare, partener Consiliul JudeŃean Sălaj

3.700.000 2012-2013

7. Reabilitare DJ 182, 109 F Tg. Lăpuş - Gilgău

Consiliul JudeŃean Sălaj, partener Consiliul JudeŃean Maramureş

3.960.000 2012-2013


223

Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013 Axa prioritara 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale

Măsura 1.1 – Construirea şi modernizarea reŃelei de transport regional şi local - PROGRAM COMPLEMENT -



(Euro)


1. DJ191C, Crasna – Zalău – Creaca (34 km)

Consiliul JudeŃean Sălaj 5.100.000 2008-2009

2. Modernizare DC21 Moigrad - Castru Roman (5 km)

Consiliul JudeŃean Sălaj 750.000 2007-2008

3. Modernizare DC67 Fildu de Jos - Fildu de Sus (12,5 km)


4. Modernizare DC106 Şimleu Silvaniei - Bic (6 km)


5. Modernizare DC50 Hida – Mănăstire Strâmba (12,5 km)


6. Modernizare DC76 Meseşenii de Jos - Meseşenii de Sus (9,7 km)


7. Modernizare drum Tusa - Izvorul Izbuc (4 km)


8. Modernizare DC52A Chendrea - Mănăstirea Bălan (3 km)


9. Modernizare drum Gîlgău Almaşului - Grădina Zmeilor (0,8 km)


10. Modernizare drum acces Mănăstirea Voivodeni (1 km)


11. Modernizare DC7A DN1F - Monument Mihai Viteazul (1,5 km)


12. Modernizare drum acces la Mănăstirea Rus (2,0 km)


13. Modernizare drum acces Momântul martirilor Ip (0,4 km)


14. Modernizare drum acces Momântul martirilor Treznea (0,2 km)



224

Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013

Axa prioritara 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale Măsura 1.2 – Dezvoltarea infrastructurii serviciilor de sănătate, sociale şi de siguranŃă publică



(Euro)


1. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităŃi şi utilităŃi clinice la Spitalul JudeŃean Zalău

Consiliul JudeŃean Sălaj, Spitalul JudeŃean Zalău 2.200.000 2007-2009

2. Creşterea calităŃii serviciilor medicale prin dotarea cu echipamente medicale specializate şi mobilier pentru spitalul judeŃean

Consiliul JudeŃean Sălaj, Spitalul JudeŃean Zalău

2.500.000 2007-2009

3. InfiinŃarea unui centru de radiodiagnostic şi radioterapie

Consiliul JudeŃean Sălaj, Spitalul JudeŃean Zalău 2.000.000 2007-2009

4. Reabilitare şi modernizare infrastructură Spitalul JudeŃean

Consiliul JudeŃean Spitalul JudeŃean Zalău 3.000.000 2007-2009

5. Reabilitarea şi extinderea reŃelei de asistenŃă medicală psihiatrică si expertiză psihiatrică

Consiliul JudeŃean Sălaj Spitalul JudeŃean Zalău 1.000.000 2009-2011

6. Dezvoltarea serviciilor integrate de asistenŃă medicală pre-spitalicească

Consiliul JudeŃean Sălaj ConsiliileLocale Serviciul JudeŃean de AmbulanŃă, Spitale

5.000.000 2009-2011

7. Servicii de calitate în Spitalul Simleu Silvaniei Consiliul Local Spital Orăşenesc Şimleu 2.000.000 2009-2011

8. Servicii de calitate în Spitalul Orăşenesc Jibou Consiliul Local Spital Orăşenesc Jibou 3.000.000 2009-2011

9. Reorganizarea Spitalului Orăşenesc Cehu-Silvaniei în centru de sănătate multifuncŃional

Consiliul Local Spital Orăşenesc Cehu 1.200.000 2011-2013

10. Reorganizarea Spitalului de Boli Cronice Crasna în centru de sănătate multifuncŃional

Consiliul Local Spital Crasna 1.000.000 2011-2013

11. InfiinŃarea unui centru de sănătate multifuncŃional în Ileanda Consiliul Local Ileanda 1.500.000 2011-2013

12. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii, dotarea cu echipament specializat a Centrului de Cercetări şi AsistenŃă Medicală Şimleu Silvaniei

Centrul de Cercetări şi AsistenŃă Medicală Şimleu Silvaniei

1.100.000 2011-2013

13. Reabilitarea Centrului de Servicii Sociale al Municipiului Zalău Consiliul Local Zalău 360.000 2009-2011

14. E2 - EducaŃie şi egalitate de şanse Consiliul Local Zalău 700.000 2009-2011

15.

Dezvoltarea serviciilor alternative terapie ocupaŃională în Cadrul Complexelor de Servicii Comunitare (CSC) din Zalau, Simleu Silvaniei, Jibou si Cehu Silvaniei

Consiliul JudeŃean Sălaj, DGASPC Sălaj 900.000 2009-2011

16. Reabilitarea, modernizarea şi restructurarea Centrului de Integrare prin Terapie OcupaŃională a Persoanelor cu Handicap Bădacin

Consiliul JudeŃean Sălaj, DGASPC Sălaj 950.000 2009-2011

17. Reabilitarea şi modernizarea Complexelor de Servicii Comunitare din judeŃul Sălaj

Consiliul JudeŃean Sălaj, DGASPC Sălaj

650.000 2009-2011


225

Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013 Axa prioritara 1 - ÎmbunătăŃirea infrastructurii regionale şi locale Măsura 1.3 – Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de educaŃie



(Euro)


1. E-şcoala Consiliul JudeŃean Sălaj; Consiliul Local Zalău; Consiliile Locale

5.300.000 2009-2011

2. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Municipiul Zalău

Consiliul Local Zalău 8.000.000 2007-2009

3. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Şimleu Silvaniei

Consiliul Local Şimleul Silvaniei 2.500.000 2007-2009

4. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Jibou

Consiliul Local Jibou 2.500.000 2007-2009

5. Reabilitarea infrastructurii şcolare în unităŃile de învăŃământ din Cehu Silvaniei

Consiliul Local Cehu Silvaniei 2.500.000 2007-2009

6. Reabilitare complex social-cultural şi educaŃional modular pentru tineretul preuniversitar în Municipiul Zalău

Consiliul Local Zalău 4.500.000 2011-2013

7. Reabilitarea campusurilor şcolare în judeŃul Sălaj (Jibou, Şimleu-Silvaniei)

Consiliul JudeŃean Sălaj; Consiliile Locale 1.400.000 2011-2013

8. E2 - EducaŃie şi egalitate de şanse Consiliul Local Zalău 3.400.000 2009-2011


226

Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013 Axa prioritară 2 – Consolidarea mediului de afaceri regional şi local



(Euro)

Durata proiectului

1. Centru Logistic şi ExpoziŃional Zalău Consiliul JudeŃean Sălaj 3.000.000 2 ani

2. Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Zimbor (punct de inserŃie pe autostradă)

Consiliul JudeŃean Sălaj 2.000.000 1 an

3. Parc de Afaceri şi Dezvoltare la Nuşfalău (punct de inserŃie pe autostradă) Consiliul JudeŃean Sălaj 2.000.000 1 an

4. Centru Logistic Zimbor Consiliul JudeŃean Sălaj 3.000.000 2 ani

5. Parc Industrial Zalău Consiliul Local Zalău 10.000.000 3 ani

6. RefuncŃionalizarea Parcului Industrial Jibou Consiliul Local Jibou 6.000.000 1 an

7. Centru de Dezvoltare Antreprenorială şi Inovare

Consiliul JudeŃean Sălaj, Consiliul Local Jibou 700.000 1 an


227

Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013 Axa prioritară 3 – Dezvoltarea turismului regional şi local



(Euro)

Durata proiectului

1. Dezvoltarea turismului termal şi curativ în Şimleu Silvaniei, Meseşenii de Sus, Bizuşa şi Zăuan

Consiliul JudeŃean Sălaj, consiliile locale 6.500.000 2 ani

2. Reabilitare centre istorice şi cetăŃi medievale în Transilvania de Nord-Vest

Consiliul JudeŃean Sălaj, Consiliul JudeŃean Cluj, consilii locale

5.000.000 1 an

3. Circuitul castrelor romane şi a cetăŃilor dacice în Nord-Vestul Transilvaniei

Consiliul JudeŃean Sălaj, Consiliul JudeŃean Cluj, Consiliile Locale

3.000.000 2 ani

4. Parc de agrement in zona turistica a MunŃilor Meseş

Consiliul JudeŃean Sălaj, Consiliul Local Zalău, consilii locale

5.000.000 1 an

5. Circuitul bisericilor de lemn în Transilvania de Nord-Vest

Consiliul JudeŃean Maramureş, Consiliile JudeŃene Sălaj, Cluj, Bihor şi Satu Mare, consilii locale

2.500.000 2 ani

6. Circuitul serbărilor şi festivalurilor câmpeneşti din Regiunea Nord-Vest

Consiliul JudeŃean Maramureş, Consiliile JudeŃene Sălaj, Cluj, Bihor şi Satu Mare, consilii locale

500.000 1 an

7. Valorificarea turistică a Zonei Codru

Consiliile Locale Cehu Silvaniei, Benesat, SălăŃig şi consiliile locale din judeŃele Maramureş şi Satu Mare

500.000 1 an


228

Proiecte eligibile şi prioritare pentru POR 2007 - 2013 Axa prioritară 4 – Dezvoltare urbană durabilă



(Euro)

Durata proiectului

1. Regenerarea centrului civic şi istoric al municipiului Zalău

Consiliul JudeŃean Sălaj, Consiliul Local Zalău 9.945.530 3 ani

2. Refacerea bazelor sportive şi a spaŃiilor de agrement în cartierul Brădet-Stadion din municipiul Zalău

Consiliul Local Zalău 3.000.000 1 an

3.

Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii in zone rezidentiale in municipiul Zalau: cartier Grădina Poporului, cartier Meseş, cartier Merilor şi cartier Dealul Morii

Consiliul Local Zalau 16.485.429 2 ani

4. Refacerea spaŃiilor de agrement în municipiul Zalău Consiliul Local Zalau 40.000.000 2 ani

5. Zalău - Nord spaŃiu de viaŃă european Consiliul Local Zalău 3.000.000 1 an

6. Regenerarea centrului civic al oraşului Cehu Silvaniei

Consiliul Local Cehu Silvaniei 3.000.000 2 ani

7. Amenajarea mediului urban în zonele periferice şi periurbane ale oraşului Cehu Silvaniei

Consiliul Local Cehu Silvaniei 2.000.000 2 ani

8. Regenerarea centrului civic al oraşului Jibou Consiliul Local Jibou 3.000.000 2 ani

9. Amenajarea mediului urban în zonele periferice şi periurbane ale oraşului Jibou

Consiliul Local Jibou 2.000.000 2 ani

10. RefuncŃionalizarea şi modernizarea Clubului Tineretului din municipiul Zalău

Consiliul JudeŃean Sălaj, Consiliul Local Zalau

800.000 1 an

11. Reamenajarea şi refuncŃionalizarea Clădirii Transilvania ca Centru Cultural JudeŃean

Consiliul JudeŃean Sălaj, Consiliul Local Zalau 1.800.000 1 an

12. Reabilitare cămine şi locuinŃe sociale în municipiul Zalău Consiliul Local Zalău 500.000 1 an

13. Regenerarea centrului istoric şi civic al oraşului Şimleu Silvaniei

Consiliul Local Şimleu Silvaniei 3.000.000 2 ani

14. Amenajarea mediului urban în zonele periferice şi periurbane ale oraşului Şimleu Silvaniei

Consiliul Local Şimleu Silvaniei

2.000.000 2 ani

15. Regenerarea ecologică a mediului urban în oraşul Şimleu Silvaniei

Consiliul Local Şimleu Silvaniei 3.000.000 2 ani

Strateg. Dezvoltare2007-2013 Salaj

Documents

Transcript of Strateg. Dezvoltare2007-2013 Salaj