dosarul nr.2ra-1524/13

prima instanţă: L. Gafton,

instanţa de apel: M. Anton, I. Secrieru, A. Panov,

D E C I Z I E

05 iunie 2013 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ

al Curţii Supreme de Justiţie

în componenţă:

Preşedintele şedinţei,

judecătorul Ala Cobăneanu,

Judecătorii Tatiana Răducanu, Sveatoslav Moldovan

Valeriu Doagă, Nicolae Clima

examinînd cererea de recurs declarate de către Ştovberg Ludmila,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, intervenient accesoriu

Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP împotriva lui Ştovberg

Ludmila cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ,

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2012, prin care

apelul declarat de către Ştovberg Ludmila a fost respins şi menţinută hotărîrea

Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 aprilie 2012, de admitere a acţiunii,

c o n s t a t ă

La 16 decembrie 2011, Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru

Irigare Chişinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ştovberg

Ludmila, intervenient accesoriu Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 55/3

COOP, cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că blocul locativ din str. Băcioii

Noi 14/3, mun. Chişinău, a fost transmis de către reclamant în gestiunea economică

Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu nr.55/3 COOP. La 05.10.2011 având

datorii enorme pentru camera nr.65 din blocul gestionat, ACC 55/3 COOP a

solicitat intervenirea reclamantului, deoarece odaia nu este privatizată, iar dreptul

de dispoziţie asupra bunului respectiv este deţinut de către reclamant.

Indică reclamantul că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că în odaia

respectivă locuieşte ilegal şi temporar Ştovberg Ruslan, fratele Ludmilei Ştovberg,

care deţine viză de reşedinţă în odaie, serviciile comunale nu sunt achitate, astfel

acumulându-se datorie în sumă de 20092,85 lei. A fost stabilit că Ştovberg

Ludmila lipseşte de la locul de trai de peste 10 ani.

Solicită Întreprinderea de Stat „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare

Chişinău” recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ a Ludmilei Ştovberg în

odaia nr.65 din blocul locativ din str. Băcioii Noi 14/3, mun. Chişinău şi încasarea

din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată ce constituie 270 lei - taxa de stat

achitată la depunerea cererii şi pentru citarea pârâtei prin aviz telegrafic 42,72 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10.04.2012,

acţiunea a fost admisă, s-a recunoscut Ştovberg Ludmila cu dreptul pierdut la

spaţiul locativ în odaia nr.65, str. Băcioii Noi, 14/3, mun. Chişinău şi s-a încasat de

la Ştovberg Ludmila în beneficiul ÎS „Staţiunea Tehnologică pentru Irigare

Chişinău” cheltuielile de judecată în sumă de 312,72 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2012, apelul declarat

de către Ştovberg Ludmila a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei

Botanica, mun. Chişinău din 10 aprilie 2012, de admitere a acţiunii

La 13 martie 2013, Ştovberg Ludmila a declarat recurs împotriva deciziei

instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea

deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi

de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului recurenta a invocat că pricina a fost examinată în

lipsa reprezentantului său legal, nu au fost constatate şi elucidate pe deplin

circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios

administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, judecînd recursul în limitele prevăzute

de lege, consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii

primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu adoptarea unei noi hotărîri de

respingere a acţiunii.

Conform art. 445 alin. (1), lit. b) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este

în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel

şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform art. 442 alin. (1) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei

date în apel, instanţa verifică, pe baza actelor din dosar, în limitele invocate în

recurs, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Din materiale dosarului s-a stabilit că Întreprinderea de Stat „Staţiunea

Tehnologică pentru Irigare Chişinău” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ştovberg Ludmila, intervenient accesoriu Asociaţia de Coproprietari

în Condominiu 55/3 COOP, cu privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu

Instanţele de judecată au emis hotărîrile sus indicate, de admitere a acţiunii.

Analizînd materialele dosarului, Colegiul ajunge la concluzia că instanţele

de judecată nu au constatat şi elucidat de deplin circumstanţele importante pentru

soluţionarea pricinii în fond şi nu au dat apreciere cuvenită actelor anexate la

materialele cauzei în coraport cu importanţa lor.

Actele cauzei denotă că Comitetul Sindical al ÎS „Staţiunea Tehnologică

pentru Irigare Chişinău” prin bon de repartiţie, i-a repartizat Claudei Ştovberg ,

mamei pîrîtei-recurent pe o perioadă permanentă, camera nr.65, din căminul de pe

str. Băcioii Noi, 14/3, mun. Chişinău, în perioada când activa în cadrul Coloanei

Mecanizate Mobile 14.

Potrivit art. 110 alin. (10) Codul cu privire la locuinţe, fără a li se acorda o

altă încăpere de locuit nu pot fi evacuaţi din locuinţele de serviciu membrii familiei

lucrătorului decedat, căruia i s-a acordat locuinţa de serviciu.

Instanţa de recurs notează că în odaia din litigiu a fost instalată cu trai

permanent Ştovberg Claudia împreună cu fiica Ştovberg Ludmila şi Ştovberg

Ruslan.

Astfel, la examinarea pricinii instanţele de judecată nu au dat apreciere

faptului că Claudei Ştovberg , mama recurentei, i-a fost repartizată camera nr.65

din căminul de pe str. Băcioii Noi, 14/3, mun. Chişinău, în care are viza de

reşedinţă şi recurenta, care este indicată în actele ce confirmă instalarea şi locuirea

ei legală în camera respectivă.

Colegiul remarcă că instanţele de judecată la baza emiterii hotărîrilor s-au

axat pe Actul din 18.11.2011, întocmit de către reprezentantul intimatului în

prezenţa vecinilor recurentei, prin care s-a constatat că Ştovberg Ludmila, atât până

la decesul mamei sale, cât şi după acesta, mai bine de 10 ani nu locuieşte în spaţiul

respectiv.

Conform art. 63 din Codul cu privire la locuinţe în cazul cînd chiriaşul ori

membrii familiei lui lipsesc temporar, încăperea de locuit li se menţine timp de

şase luni.

Încăperea de locuit se menţine pentru chiriaş ori pentru membrul familiei lui

un timp mai îndelungat în cazurile prevăzute în p.p. 1) – 6) din articolul menţionat,

sub incidenţa căror pîrîta nu cade.

În cazurile, indicate în punctele 1-6 ale părţii a doua din prezentul articol,

dreptul de folosire a încăperilor de locuit i se menţine persoanei absente timp de

şase luni din ziua expirării termenelor indicate în aceste puncte.

Constatarea faptului că persoana a pierdut dreptul la folosirea încăperii de

locuit în virtutea lipsei acestei persoane peste temeiurile stabilite se efectuează pe

cale judiciară.

Dacă chiriaşul sau membrul familiei lui au lipsit din cauze motivate mai

mult de şase luni, atunci la cererea chiriaşului sau a membrului absent al familiei

termenul acesta poate fi prelungit de către cel ce dă cu chirie încăperea de locuit,

iar în caz de litigiu – de către instanţa judecătorească.

Potrivit cererii de chemare în judecată reclamantul susţine că pîrîta a

absentat în locuinţă mai mult de 10 ani, inclusiv şi termenul de pînă la decesul

mamei sale, motivînd, printre altele , că pîrîta a acumulat o datorie mare pentru

serviciile comunale.

În acelaşi timp, se susţine că fratele pîrîtului continuă să locuiască în odaia

respectivă.

La acest capitol este necesar de menţionat că instanţele nu au dat apreciere

cuvenită celor constatate prin Actul din 18.11.2011, or, recurenta în cadrul

examinării pricinii a solicitat audierea martorilor care au semnat actul respectiv,

pentru elucidarea pe deplin a celor constatate în actul respectiv, iar instanţa de apel

i-a respins demersul de audiere a martorilor.

În acest context instanţa de recurs constată că pe parcursul examinării cauzei

nu s-a demonstrat lipsa recurentei în spaţiul locativ cu pricina.

Dimpotrivă, pe tot parcursul timpului, recurenta a avut activitate de muncă

în mun. Chişinău, nu a fost plecată peste hotarele ţării, iar în odaia cu pricina

locuieşte în mod legal cu fratele său ca membri ai familiei (copii) decedatei

Claudia Ştovberg.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) CPC fiecare parte trebuie să dovedească

circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă

legea nu dispune altfel, iar prin alin. (2) al aceluiaşi articol, partea care nu a

exercitat pe deplin obligaţia de a dovedi anumite fapte este în drept să înainteze

instanţei judecătoreşti un demers prin care solicită audierea părţii adverse în

privinţa acestor fapte dacă solicitarea nu se referă la circumstanţele pe care instanţa

le consideră dovedite.

Reieşind din prevederile normei de drept citate, instanţele de judecată au

considerat incorect de o importanţa majoră actul indicat, ca probă de admitere a

acţiunii, deoarece dreptul la spaţiul locativ, în oricare situaţie, se menţine după

fratele pîrîtei, a cărui domiciliere permanentă nu a fost contestată şi nici negată de

reclamant.

În acelaşi timp, conţinutul actului perfectat la 18 noiembrie 2011(f. d. 15) de

constatare a lipsei în apartament a pîrîtei, că nu se achită serviciile comunale, că la

ziua controlului nimeni nu locuia etc., este pur declarativ, or acesta nu

demonstrează lipsa pîrîtei în spaţiul locativ mai bine de şase luni, în situaţia

domicilierii legale a unui alt membru al familiei chiriaşei.

Colegiul remarcă că instanţele de judecată, reieşind din faptul că la odaia din

litigiu s-a acumulat datorie pentru serviciile comunale, au constatat că în camera

respectivă nu locuieşte nimeni, concluzie eronată, or, faptul acumulării datoriilor,

nu stabileşte careva circumstanţe care ar fi determinante pentru stabilirea dacă

camera este locuită de cineva.

În această ordine de idei şi luînd în consideraţie că instanţa de apel a stabilit

circumstanţe în baza unor probe neadministrate, Colegiul consideră că recursul

declarat de către Ştovberg Ludmila urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei

instanţe şi instanţei de apel şi cu adoptarea unei noi hotărîri de respingere a

acţiunii.

În conformitate cu art.445 al.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de

contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie,

d e c i d e

Se admite recursul declarat de către Ştovberg Ludmila.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 noiembrie 2012 şi

hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10.04.2012 în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat „Staţiunea

Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, intervenient accesoriu Asociaţia de

Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP împotriva lui Ştovberg Ludmila cu

privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ, cu adoptarea unei noi

hotărîri după cum urmează.

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea de Stat

„Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, intervenient accesoriu Asociaţia

de Coproprietari în Condominiu 55/3 COOP împotriva lui Ştovberg Ludmila cu

privire la recunoaşterea cu dreptul pierdut la spaţiu locativ ca fiind lipsită de temei.

Decizia este irevocabilă din data emiterii.

Preşedintele şedinţei, Ala Cobăneanu

Judecătorul

Judecători Tatiana Răducanu

Sveatoslav Moldovan

Valeriu Doagă

Nicolae Clima