Stirbey: resedinte, mosii, ctitorii - Oana Marinache · 2019. 5. 13. · Portretul votiv al...
12
OANA MARINACH E Srro*o ,_/ re5edenQe* ffi&$k&. et&tmr&* Editura ACS coleclia monografii
Transcript of Stirbey: resedinte, mosii, ctitorii - Oana Marinache · 2019. 5. 13. · Portretul votiv al...
OANA MARINACH E
Srro*o,_/
re5edenQe* ffi&$k&. et&tmr&*
Editura ACS coleclia monografii
Cuprins
Cuvdnt inainte
Prefa{[
Argument
Genealogii
Capitolul I. inceputuri ctitoriceqti
Capitotul TT. lniliarive publice
Anexe fotografice - Capitolul L
Anexe fotografice - Capitolul II.
Capitolul III. Reqedinfele lui $tirbey Vodi
Capitotul lV. Mogtenitorii
Anexe fotografice - Capitolul-III.
Anexe fotografice - Capitolul lV
Capitolul V. innoitorii
Anexe fotografice - Capitolul V
Anexe documenlare
Credite qi surse fotografice
Bibliografie
Index
8
10
t2
T4
1B
34
113
119
130
184
273
277
290
400
450
484
486
490
Ruinele caselor
Davila-Perticari, mogia lsvor
$tirbey - regedin!e, mosii, ctitorii
lnceputu riFamilie boiereasci din Oltenia, $tirbeii sunt cunoscufi prin mai multe ra-
muri qi nume provenind de la moqiile stipdnite. inci din secolul al XV-lea este ac-tiv politic un Dragomir Isvoranu, stolnic al lui Vlad T"p"t Vodi, iar pe la 1580 unBadea Isvoranu, postelnic. Pe de o parte, ramura Isvoranu se trage dintr-un Ivani,atestat documentar in secolul al XVII lea. Pe de altd parte, dintre descendenliisii, un nepot, tot Ivan, va deschide ramura Milcoveanu, iar fiul acestuia, Papa, ra-mura DrS"gdnescu; alt nepot al primului lvan, Radu (cilugdrit in 1696 sub numelede Rafail) va folosi numele de $tirbei, fiul siu, Constantin, ajungAnd mare ban alCraiovei (I707 -r715). Din ramura Driganescur peste alte doua generalii, Ia cumpi.nadintre secolul al XVIII lea gi al XIX lea se remarci ctitorul Ilie $tirbei, cu bisericadin Bilceqti.
Moqia Isvor din judelul Argeq a fost stipAniti de familia $tirbei pdna ina doua jumitate a secolului al XVIII lea. in 18 iunie 1657 Constantin $erban Vocl5(1654 1658, 1660) intireqte Mitr:opoliei din TArgoviqte ,,un loc de vie in d.ealulPitegtilor, in valea $tefbneqtilor, lAng[ hotarul Goleqtilor". via fusese pir[sitd deIvan, Tirdor qi Arvat, copiii lor inchinand o Mitropoliei pentru pomana sufletelorlor.2 Mariei, sotia lui Tirdor Stirbei din Isvor, impreuni cu vdrul ei, i se confirma dec[tre voievodul Gheorghe Ghica (1658 1659) satul Aninisul, jud. Saac, cu rumani sicu venitul din sare.3
Nu qtim prin ce tranzaclii moqia Isvor ajunge in posesia doctorului CarolDavila (1828-1884), fiind apoi trecutd liicei sale, trlena (1865 1951) qi solului aces-teia, Jean Perticari (1851-1919). Ei au construit casele mici (de oaspeli) la sfirqitulsecolului al XIX-lea, peste bollile fostei case boieregti, iar alituri o noui casi, in stilromantic.a
O primi ctitorie a familiei $tirbei aparline lui Cernica qi soliei sale, Chiajnadin Sirule;ti. Nu se cunoaqte cu exactitate originea acestuia. S a remarcat in timpuldomniei lui MihaiVteazul (1593-1601), fiind un apropiat qi al domnului Radu $erban(1601, 1602 1610, 1611). Cei doi au avut copii pe Neacqa (cdsitoritd cu Ionaqco), Pani
Ei Dragu (cisitorit cu Calea), totuqi ei nemaifiind menlionali documentar dupA 1619.
in1624 Cernica nu mai era in via{5..5
Amplasati intr-un ostrov al Colentinei, pe locul unei mai vechi aqe
zdri monahale, Mdnastirea Cernica cu hramul Sf. Nicolae este atestati din 1608.6
Vorniceasa Chiajna, solia lui Cernica $tirbei, a ridicat pe pe malul vestic al Colentineiun schit de maici ce a fost clrnoscut gi sub numele de ,,Manistirea Iezerul", dar qi ca
,,Mdnastirea Vornicesei". Astazi el nu mai erista, fiind distrus de titari lal7l7, cer-cetari arheologice intreprinse intre 1960-1974 scolAnd totuqi la lumina mormdntulctitorei.
1. Prima sofie, Vlddaia din Vilsdnesti, ii va aduce ca zestre mogiile Milcov, Murgeni, Hotirani, Piatra
Olt, Bildegti. (lnformatie comunicatd de Radu Albu Comdnescu)2. Mirela Cominescu, Laura Niculescu, lleana Dincd, Cotalogului documentelor ,Tdrii Romdnesti dinArhivele Nafionole, 1657-L659, vol. lX, Arhivele Nalionale ale Rom6niei, Bucuregti, 2012, p.I243. ldem, p. 453
4. AG-ll-m-B-L3709 in L.M.l.
5. N. Stoicescu, Dic.tionor al marilor dregdtori din Tara Romdneoscd 5i Moldovo, sec. XtV-XVtl, Ed. enci-clopedicd rom6n5, Bucuregti, 197L, p.1,48
6. Prima ctitorie nu mai existi astdzi, dar minSslirea cu diferitele ei biserici esteinscrisd lF-ll-a-B-15300in L.M.l.
l:oitolul l. inceputuri ctitoricegti 21
l"londstira Cernica.
Schitul Dideqti? pe moqia Comani din judelul Teleorman a fost ctitorit de
.,..gerul Serban $tirbei din Isvor qi de sotia sa, Stanca, nascut[ Bdleanu. $erban:.:rtrei era fiul comisului Radu $tirbei (ce se va cdlugiri in 1696 sub numele de
I ,tail monahul) qi fratele marelui ban al Craiovei Constantin $tirbei qi al unui Mateij:irbei.8 Se pare ci terenul il oblinuse prin schimb cu soacra sa, Marica, in 1679.e Nu:: r-LrltoSC cu exactitate anii de construcfie, dar trebuie si fi fost in primul deceniu al
-=-,-rhrlui al XVIII lea. La l martie 1705, $erban $tirbei d[ schitului Dideqii denu-:r,:rea de Scrioastele, deci lucrarile erau destul de avansate, daca nu chiar finalizate.
-:., acrul de ctitorie din 2 februarie 1709 se afirmi c[ Stanca $tirbei a inzestrat schitul'i zesu-ea ei qi moqii, ligani qi animale, iar soful ei a lisat din moqtenirea p[rinteas-.. nro5iile Rusanegti gi Mirgiriteqti. in anul I7I2 se incheie un act de vAnzare intreS=rban vistier qi Andronache Paharnic, care au cumparat niqte mo;ii de la DiculS:ararul. feciorul lui Buicescu zis qi Papa.1o NeavAnd urmagi, de schit se vor ingriji:r.1ii lui $erban qi il vor mai inzestra cu moqia Vils5negti.ll Schitul a fost inchinatS:-nrei \Iitropolii din Bucuregti. Ast[zi monumentu|2 ni se aratd cu modificdrile.i'.rse de intervenfiile din secolul alXIX lea gi alXX-lea. in imediata sa apropiere
. - inai r.ad ruinele beciurilor caselor egumeneqti gi un fragment din zidul de incinti.in zoni se afla qi satul $tirbe1i, proprietatea lui Constantin $tirbei, fratele
.-'i. lost ispravnic de Teleorman prin anii 1766.13 Pela7723 mai trdialr llie $tirbei qi
>.rban Stirbei, care semnau ca martori diferite documente legate de moqii.Dumitraqcu $tirbei, cisdtorit cu Dospina, neavAnd copii, ii adopti pe
l,laria. nepoata sa qi pe armagul Cernica $tirbei. Dumitraqcu a ctitorit schitul\f ic>ani/PArlita (1683) in jude{ul DAmbovi}a.laAcest armaq Cernica era qi str[nepotul
-. Documente mai vechi amintesc de un schit de lemn, apoi de piatrd, din epoca lui Neagoe Basarab.
-'isov 1519)
! . lonagcu, Biserici, chipuri 5i documente din Olt, Ed. Ramuri, Craiova, 1934, p.25
I Ecaterina lin!5reanu, Muzeul Judelean Teleorman
1 i. P ri m 5 ri a Scrioa stea, http ://www.scrioastea. ro/ accesat in 4.08.201"4'-',. Arhivele Olteniei, anul ll, nr. 10, pp.463-465
12. TR-ll-m-A-14327.0L pe L.M.l.
13. Camelia Rusu, Monogrofio localitdlii Scrioastea, judelul Teleorman,2Ol3
li. N. Stoicescu, Diclionor al marilor dregdtori din -fora Romdneoscd si Moldova, sec. XIV-XV||, Ed.
:iciclopedicd rom6n5, Bucuregti, 197 1, p. 246
Mdnistirea Cernica
Ruinele beciurilor gi
schitul Didegti
Portretul votiv al
ispravnicului Hureziului,
Cernica Stirbei
22 Stirbey - regedin!e, mogii, ctitorii
ctitorului m[nS"stirii Cernica din judeful Ilfov; el a fost ispravnicul Hureziului alituride Ioan Arhimanditul, fostul egumen de la Campulung. Dupi" moartea lui pirvuCantacuzino in1692, armaqul Cernica a fost numit de Constantin Vodd BrAncoveanusi coordoneze lucr[rile la ctitoria domneascd, terminAndu-le in 1693.1s Acest al de-al doilea Cernica a fost cisitorit cu Maria, fiica adoptivd (nepoata) lui Dumitraqco$tirbei16, de care aminteam mai sus, cei doi ddruind in 1695 o cddelnip MindstiriiMirgineni din judelul Prahova.lT Cernica qi Maria au avut fii pe Drdghici, Tudor (ci,sitorit cu o Filipeasci) gi pe $erban $tirbei. impreuni vor vind.e moqia Si"rariu astrabunului Cernica din fostul jude; Saac.ls Tot din vechea moqtenire a lui Cernica qia Chiajnei, in 1693 vor vinde moqia Sdruleqti din jud. Ilfov domnitorului ConstantinBrAncoveanu. Domnitorul o va oferi ca risplati unui Andreia Wolf.le
in satul cepturoaia, comuna lancu Jianu, fostd $tirbei, jud. olt, a existat oprimd ctitorie a bunicului fralilor Buzeqti, Vlad, de pe la 1515: biserica Sf. Paraschiva.FraJii Radu (? 1610) qi Preda (?-1608) au sprijinit gi inzestrat M[ndstirea Ciluiu(1585-1588), biserica avdnd hramul de Sf. Nicolae, aici fiind qi inhumali. in secolulal XVIII-lea Constantin qi solia sa, Preda Buzescu ii adopti pe nepofii ConstantinII qi Despa, copii fratelui Barbu qi o miritd pe Despa cu $erban $tirbei, fiul armaqului Cernica. Astfel vor intra mogiile Buzeqtilor in posesia familiei $tirbei, trecAndapoi fiului lor, Constantin $tirbei'z0. La1740 Constantin $tirbei dorea si doved.eascaci stS"panea qi moqia Gridiqtea a Buzeqtilor, ce se afla langi Cepturoaia. Ani de-arandul se judecd cu mituga lui, Maria Buzescu qi pentru Floreqti, Strejeqtirl.22 Abiain 1750 cad la invoialS gi impart moqiile Berbegti Ei Floreqti.r3 La77BI procesul se
continua intre cei doi veri Ilie Buzescu, fiul lui Constantin II Buzescu qi respectiv,Constantin gi fiul acestuia, Barbu C. $tirbei care afirmau: ,,moqii qi pirinlii mei cu aidumnealui fiind tot un neam, cate mogii gi altele au avut, le au impdrfit frnleqte qi,
cazdnd moqiia Cepturoaia scaun qi cdmin in partea pdrinlilor miei qi moqiia Strejeqtiin partea pirinfilor dumnealui".2a
15. B.C.M.l., nr. l, 1908, p.5515. Cisitorit cu Dospina
17. Constantin C. Giurescu, lstoria romdnilor, vol. lll, p. ll, Fundalia RegalS pentru Literaturi 9i Art5,Bucuregti, 1,946, p. lO3218. N. lorga, Studii si documente cu privire Io istoria romAnilor,vol. V p. l, Ed. Ministerului de lnstrucfie,Bucuregti,1903, p.687L9. Doina MAndru (ed,), MoStenirea brdncoveneoscd, Centrul cultural Palatele BrAncovenegi, Mogo;oaia,2008, p. L6420. Tatil lui Barbu C. gtirbei, pdrintele adoptiv al viitorului domnitor Barbu D. gtirbey.2l.inStrejegtii deJosunConstantinBuzescuaconstruitin I733-IT35obisericicuhramul Sf.Treimegiun conac. in Strejegtii de Sus, ultimul descendent masculin, Constantin Buzescu lll (?-1831) a ctitorit in1818-1820 o altd biseric5, cu hramul Tuturor Sfinlilor 9i Mihail 9i Gavril. Fata sa cea mic5, Elena si solulei, Mihail Darvari, vor avea aici 9i un conac. Este posibil ca ei si fi transformat si iniltat o mai vechecasd boiereascS, aspectul clSdirii de astizi, degi puternic ruinatd, putdnd sd indreptdteascd o incadrarein stilul neobrdncovenesc/neoromdnesc. La Bucuregti, ei au ctitorit Schitul de maici Darvari in L834.Mai existd si alte ctitorii ale familiei Buzescu. in pronaosul bisericii din Stdnegti se afl5 morm6ntul celuide-al treilea frate, Stroe Buzescu (?-1602) si al soliei lui, Sima Rudeanu. Cei trei frati Buzescu fdcuserddanii 9i extinseserd biserica in L586. Mindstirea Dobruga, din judelul V6lcea, ar putea fi si ea ctitoritbsau patronat; de fralii Buzegti.
22. N. lorga, Studii 5i documente cu privire Ia istorio romdnilor, vol. V, p. l, Ed. Ministerului de lnstructie,Bucuregti, 1903, pp. 320-32223. ldem, p. 325
24. ldem, pp. 329-331
Mindstirea Ciluiu
lapitolul l. inceputuri ctitoricegti
LaI782 ii aflam pe Dumitrana StrAmbeanu, solia lui Constantin $tirbei, cu Biserica din BSlcegti
=,.r1 ei, Barbu C. $tirbei, dAnd in arendi mogiile Mostiqtea, Rasipilii, Gruia.2s in1784,iarbu se judeca pentru veniturile moqiei Pdrvuleqti din jud. DAmbovila.2u in de-
,tnrbrie IT84Barbu C. $tirbei cerea permisiunea deschiderii unei mori la Blacniga/
Blahnila; dupa procese qi alte judec5li cu vecinii qi cei care construiser[ alte mori,
, sAsim aici in lB27 proprietar pe Dimitrie Bibescu, ginerele lui Barbu C. $tirbei.'z?
-n 1786 aflam de o delimitare de moqie la CurtiEoara intre mogtenitorii Stoenescu
.i Barbu C. $tirbei, p[mAnturile fiind unite pAnA in urmi cu 20 de ani.2s in ultimii
=rri de viala este posibil ca Barbu C. $tirbei s[ fi ctitorit o biserica Sf. Dumitru la
l,rrlateEti, jud. Olt.'?e La Bilegti, in judepl Gorj, se mai aflau ruinele unei alte case
Srirbei.3o
Moqia Cepturoaia va fi transmis[ ca zestre fiicei adoptive a lui Barbu C.
Srirbei ;i va fi st[pAniti de solul ei, Dimitrie Bibescu: in 1826 acesta cerea voie si,rqanizeze ,,doua bAlciuri, cu oboare de vite qi tArg in toate Duminicele, la satul
,lepturoaia, moqiile dumisale ce o are"31 Ca urmare a adopliei fiului lor de catre Barbu,1. Stirbei, ea va ajunge in posesia familiei domnitorului $tirbey qi va {i stipAniti,1e aceqtia pAnd la nalionalizare. Cert este c[ din secolul al XIX lea pAni la venirea
25. ldem, pp. 330
25. ldem, p. 331
17. lbidem
i8. Idem, p. 333
i9. N. Stoicescu, Bibliografia 9i locolitdfilor 5i monumentelor feudole din Romdnio,l - lara Rom6neascS,
'rlitropolia Olteniei, Craiova, 1-970, p. 195
30. ldem, p. 52
31. ldem, p. 333
llie $tirbei, consilier imperial
Portretele votive ale
familiei 9tirbei dinBiserica Sf. llie, Bdlcegti
24 $tirbey - regedin!e, motii, ctitorii
comunigtilor, moqia qi localitatea au purtat numele de $tirbei. Se spune ci Barbu A.
$tirbey a infiin{at aici o Cooperativi Tarineasca gi Banca Popular5. Din vechiul parcaI proprietilii lui Barbu A. $tirbey, dupi nalionalizarea din 1948, s-a infiin{at obazd"sportiv5.. Restul terenului a format o fermd-model.32
Ultimul constantin Buzescu III (?-1831) a a\-ut doui fiice impreund cu so-
tia sa, Ecaterina Vlddoianu: Aristia, casltoriti cu Serban Gridisteanu (1785-1833)33
si Elena (1810 1BB0), casdtoriti cu Mihail Darvari3a. Prima fiici, Aristia Gridiqteanua stapanit Cepturoaia, probabil o parte din vechile pdmanturi, impirlite cu $tirbei;iar cea de-a doua Strejegli.
in 1724 mogia Balcegti se afla in stipAnirea consilierului imperial, Ilie$tirbei, fiul marelui ban al Craiovei, Constantin, fiind primit[ ca zestre de la socruls5"u, Barbu Bengescu, cu a cirui fiic5, Despa, se c5.s5.torise.35 Cei doi sunt ctitorii in1732 aibisericii cu hramul Sf. Ilie36 gi ai unei case boieregti, ale cirei beciuri mai erauvizibile la inceputul secolului a1 XX lea la nord de biseric5. in jur au existat vii qi
livezi qi curtea boiereascd a fost aqezatd pe rdul Gilort. Moqia a fost moqteniti de fiul1or, Nicolae $tirbei, care stipdnea qi satul Ogrumii, dispdrut azi.
ln naosul Bisericii Sf. Ilie, sunt infbliqali in partea dreapti ctitorii: Ilie, cupirinlii sii, Constantin gi Marina, doi copii, Matei qi $erban, iar in partea stAnga,
Despa cu pirinlii ei qi doud fiice, Ancula qi Maria. in bisericd se afla un mormAntneidentificat, care ar fi putut fi cel al lui Ilie $tirbei. Pe Ilie il gisim in 20 octombrie1724 semndnd un document prin care gi-l asocia pe virul sau, Matei carpineanu, lastdpAnirea moqiei cump5.rate la Cheieni.3T Ilie a avut ideea construirii unui tunel qi
32. Primiria lancu Jianu http://www.ghidulprimariilor.rollist/cityHallDetails/pRtM%c4%82RtA tAN-CU JIANU/106032, accesat in 3.O8.201433. Au copii pe Maria, Teoni (1831-1896) 9i Constantin (1832-1890). Tatil lui, Emanoil, fusese cisdtorita doua oard cu Maria Stirbei, sora marelui vornic Barbu C. gtirbei. Fratele sdu, Constantin GrSdisteanu(?-1830) a fost cbsdtorit cu Catinca $tirbei, de care a divorlatin 1815. Fralii Grddigteanu vor primi dela unchiul lor, Barbu C. gtirbei mogia Gdrbovei si R6io9ii, cu via, din Jud. Gorj.34. Au avut doi fii, pe Alexandru (1837-1887) 9i pe Constantin Darvari (1843-1SSO).
35. Al. Stefulescu, Gorjul istoric ti pitoresc, Tdrgul Jiului, 1904, p.2436. GJ-ll-m-B-09220 in L.M.l.
37. l. Popescu-Cilieni, Biserici, firguri 5i sate din jud. Vdlcea, Ed. Ramuri, Vdlenii de munte, L941, p. L32
Japitolul l. inceputuri ctitoricegti 25
= unui sistem de olane prin care scurgea direct vinul de pe deal, spre pivnitele casei
'ale. din vale. De aici este posibil si fi pornit qi legendarul drum al vinului. S[parea',;lor tuneluri care sd lege casa gi biserica gi posibil alte constructii din zon5, au avut
l,rrar€ si rol de adipost pe timpul invaziilor.Biserica de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului38 din satul
llraganesti, judeful Olt, a fost ctitorite de vornicul Badea $tirbei (?-1781) intre 1766-
--o8 si avea Ei zid imprejmuitor, care va fi distrus in timpul luptelor din7768-1774.\.esr Badea se pare c[ era fiul lui $tefan Dragdnescu-$tirbei qi a fost cisdtorit cu- -uandra. Biserica a fost inchinata Mdnistirii Sirindar din Bucureqti, dar c[tre 1864
'. afla intr o stare precara. Un descendent al acestora, Petrache Manolescu (1816-
,SD+ . impreuni cu Nae Stinescu qi Marin Iliescu, vor reface biserica qi ii vor da al
i,,ilea hram, al Sfinlilor apostoli Petru qi Pavel.
in cea de-a doua jumitate a secolului al XVIII lea intAlnim gi numele{nirei Stirbei (? 1790), fiica lui Nicolae $tirbei cu Maria Golescu. Anip se cisito-:::re clr Nicolae Dudescu (? 1787),locuind in Mahalaua Sf. Apostoli din Bucureqti
:: la conacul3e de pe mogia Cioplea Dudeqtia0, din apropierea capitalei. Au ctitorit::serica Adormirea Maicii Domnului la Dudegti, biserica Sf. Nicolae din Stroieqtial qi
. - a',r ingrijit ;i de Ministirea Cernica. Vastele lor propriet[li qi averi au fost pierdute
:. lrul 1or, Constantin (1769-1831).
in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea se afla la Bucureqti un Costache/
I -,nsrantin $tirbei. Ar putea fi vorba de fiul lui Badea $tirbei gi fratele lui Fotache
' 1828). Tot el ar putea fi gi proprietarul moqiei Btezoaia din judeful DAmbovila.
{,-tsr Costache primea de la Maria Baliceanca un loc in mahalaua Sf. Dumitru pe
,1re se afla o cArciumi, proprietatea bisericii Sf. Gheorghe vechi.a2 La 1 septembrie
---r!i epitropii Bisericii Sf. Gheorghe vechi fac un schimb cu marele vornic Costache/
. -,n'rantin $tirbei: acesta contribuise cu 300 taleri la refacerea unor pravalii ale
, .ericii pi primea la schimb o casd cu pivnila.a3
Fotache $tirbei (? 1B2B) a rectitorit Biserica Sf. Ilie din Rahovaaa, pe locul
,-:c,ra din secolul aI XVIII lea (ante 1724 qi1746-174845); afectati de cutremure
= :liri 1790-1794, a fost darAmata in urma celui din 1802. Cel de al doilea hram
.- t,isericii a fost cel al Sf. Treimi; locul se g[sea chiar in curtea caselor ctitorului.
F':esirntindu-qi sfdrqitul, Fotache a ins[rcinat o epitropie cu coordonarea lucririlor.\,: estea s-au finalizat in 15 august 1838, la 10 ani de cAnd ctitorul nu mai era in viala.
:,'ria sa, Ralip/Ralu Ghica, decedatd in in 1837, i s-a al5turat, fiind inmormAntata
I 8. OT-ll-m-B-08880 in L.M.l.
:;. B-ll-m-A-L8936 in L.M.l.:1. Poate cd existd o legdturd cu proprietatea Dudesti a prinlului Dimitrie B. $tirbey de la sf6rgitul
:::olului alXlX-lea.:1. N. lorga, ,,Domnila Anca 9i patronajul ei literar; O prigonire politici sub fanarioti" in Analele Acode-
- eti RomAne, Memoriile Sectiunii lstorice, seria a lll-a, vol. lV, Bucuregti, 1925::. G. Potra, Documente privitoare la istoria ora5ului Bucure5ti (1821-1848), Editura Academiei Republicii
!:: aliste RomAnia, Bucuregti, L975, p.73:3. ldem, p.74
5. Ulila Calicilor, Calea Craiovei, apoi Calea Rahovei; biserica a fost translatatd in 1984 in Str. Silvestri
:3nstantin nr. 79. Este inscrisi pe L.M.l. cu B-ll-m-B-19695.:i. Cel de-al doilea 16nd de ctitori au fost: monahul lsaia Novaceanu, sora sa Sanda gi solul ei Atana-
: e. Biserica a primit o donalie de 300 taleri de la domnila Safta 816ncoveanu, viduva lui Crelulescu,
:entru poleirea ei.
Biserica Adormirea MaiciiDomnului, DrdgSsani
Conacul 9i paraclisul de pe
mogia Cioplea-Dudegti
26 $tirbey - resedin!e, mosii, ctitorii
Panorama oragului Bucuregti
din 1856 cu Biserica Sf. llie,Rahova in centru.
Translatarea acesteia in 1984
qi ea in biserici.a6 i^ p"trora-a fotografica a oraqului, rcalizat| in 1856 de LudwigAngerer, biserica din Rahova ne apare impunitoare, amplasati pe un gorgan; ea era
viruit5", avea un turn de lemn pe pronaos qi o cupol5 pe naos. inIBT 4 biserica Sf. Iliea fost pictata de Gheorghe Tattarescu. in 1895 se adaugi chilii, dependinle pentruoaspeli qi pravdlii in jurul bisericii.
Istoricul George Potra consemna prevederile testamentare din B septem
brie 1837 ale vornicului Ioan $tirbei (? 1837), fiul lui Badea $tirbei qi frarele luiFotache $tirbei; acesta dorea si fie inmormAntat la ManS.stirea SS.rindar qi lSsa casele
din Bucureqti celei de a doua solii, Anica gi moqia Bueqti din judelul Ialomila, fiuluidin prima sa cisS"torie, Iordache.aT
Cu aceqtia credem ci se stinge neamul direct al boierilor $tirbei, coborA-
tori din veacurile al XVI qi al XVII lea. Cu familia domnitorului Barbu D. $tirbey,ndscut Bibescu, adoptat in 1811 de unchiul mamei sale, Barbu C. $tirbei, se deschide
in secolul al XIX-lea o noua generafie, ce duce mai departe numele qi vasta moqte
nirea funciard de care ne ocupim in aceastd" lucrare, in capitolele urm[toare.
46' N. lorga, Inscriplii din bisericele Romdniei, fascicula ll, lnstitutul de arte grafice si Editura Minerva,Bucuregti, t9O7 , pp.348-34947. G. Polra, Documente privitoare lo istorio orogului BucureSti (L821-1848), Editura Academiei Repu-blicii Socialiste Rom6nia, Bucuregti, 1975, p. 1.3 9i p.47
Capitolul l.
I
Barbu Buzescu
inceputuri ctitoricegti
Constantin II
II
IlieO) Maria
I
Constantin III@ Ecaterina
Aristia
Serban Gridiqteanu
Elena
@Mihail Darwari
Legendi
descendenli directi
adoplie
@ casetorie
Legiturile de familieBuzescu - Stirbey - Bibescu
(Versiune rest16nsi)
I
Constantin Buzescu
tqi orloptd nepo{ii
Despa
O) $erban $tirbei
II
Constantin $tirbei@ Dumitrana StrAmbeanu
II
Barbu C. $tirb€iO) Catinca Krelulescu
:
Ecaterina Vdcirescu
Cf) Dimitrie Bibescu
Familia $tirbey Familia Bibescu
$tinbey - regeeJinte, nrr:sii, etltoniil
lta
'r*I
rit
e'ft
-i.
al*
lod, {:.
-:a-Al'L-I
It-I
rt?I
t'
,;r,o, l lra
.fl*:It,
If**f',Hffifiri| '.- l:r"
l ?.-'J *'" 'r' .l ,a-I I . '.ar
I I -< t-fe+l-'arx:r,e - '. CRAIAVA,l . _,
. | .-" ,.{ .' iw STCO LUL X Vt.l:.- ;i.rfr '"1",.*,,*,^; a-rr .a a-f
--a t -
Casele gi biserica din CraiovaFamilia Dumitrana gi Constantin $tirbei a avut case in afara oragului. ceea
ce Ie a perrnis o curte boiereascd de amploare, IAngi care boieroaica. rdmasd vadu*va, va indlta intre I765 1787 o biserica cu hramul Sf. Troila/ Sf. Treime. Nu qtim cumaritau aceste case qi nici biserica ctitorite de ea in secolul al XVIII lea, nefiind l5satirricio marturie r.izrrali nici macar din prima jumdlate a secolului al XIX lea. Singuradescriere regdsita in monografiile oraqului ne infbliqeaza astfbl casele: ,,Erau de mirime deosebita, cu ziduri inalte. cu foiqor deasupra porlii boltite. casd acoperita cuFindril5 si curte mare cu grddind frumoasa."as Familia avea Ei carete comandate instriinatate 5i armdsari din Ardeal. Pentru lngrijirea grSdinii se cheamd chiar qi r-rn
gradinar, urmand de altfel o moda ce incepea sd apard in rand.ul boierilor, se comanda plante exotice qi semin{e de flori qi de legume, dar gi caini englezi, copoi devdnatoare qi canari.ae
48. Paul Rezeanu, Croiova. Amintirile orasului,Ed. Alma, Craiova, 2006, p. L149' Nicolae lorga, Scrisori de boieri 5i negustori olteni si munteni cdtre caso de negol sibiand Hagi poppublicate cu note genealogice asupra mai multorfamilir, Atelierele grafice SOCEC&Co., Bucuresti, 1906
Capitolul l. inceputu ri ctitoricegti
Familia a avut nenumdrali copii, fiind amintili Dinu, Mdriufa, Stanca,
Ilinca qi Piuna, dar probabil ci mor in adolescenta sau tinerefe, in final sprijinul qi
bucuria Dumitranei rdm6.nAnd doar Barbu C. $tirbei cu so{ia sa, Catinca.in 17 aprilie !771.Barbu C. $tirbei comanda la Sibiu pentru casele sale ,,o
ladi de farfurii, adecd un tacAm de masd d,e24 de personii cu tote cele trebuincioasa,
:i 24 de qervete qi cu masa lor, si m cumperi dumneata qi un cort nemlesc, de celede care vei socoti dumneata"s0 , iar peste 11 ani se moderniza cu ,,doadsprezece scau
ne cu postav fistichiu, ins5. scaune tot de cele care mi-ai cumpdrat dumneata odaii gi
doaa canapele iaraqi sd m cumperi dumneata, cu asemene postav fistichiu."51Din colectia de scrisori schimbate cu casa de comer! Pop din Sibius'z, aflim
5i de nenumaratele comenzi al Dumitranei qi de grija pe care o acordd decoririi bi-sericii ctitorite de ea; in 7779 afldm ca trimisese la reparat un clopot stricat, cumpiratde tatil ei de la Lepizig; in 1780 fiul ei, Barbu C. $tirbei comanda 4 sfeqnice de bi-;erica: in 1781 Dumitrana comanda un policandtu cr24 de sfegnice pentru biserici.
In 24 iunie 1781 Dumitrana se ocupa de zugravirea bisericii sale, scriindh Sibiu urmitoarele: ,,Fiindci cu ajutorul lui Dumnezeu, zugrivesc sfAnta bisericiii nu am aur, s5-m cumperi doaozeci de tefele, numai sI fie bun, si nu fie de cel
hasc...tefeaoa cAte t 3 p. din cel bun... Din pricina omului sta lucru jos... De acest
tel de r.ipseal[ de care trimisei dumitali mostri."53 in 13 iulie revine cu solicitarea sa
pentru ,,aur, argint, grisupanu...aspru la mAni gi greu la trasu...Acttm iaste vreme
de lucru."sa in 26 aprilie 1782 aflFlm de un alt policandru pentru biserica sa. La 25
noiembrie 1790 Barbu comanda un clopot de o suti de fen!.55
Tot la iniliativa Dumitranei StrAmbeanu, solia lui Constantin $tirbei, s a
sipat o fbntdn[ in spatele bisericii Sfhnta Treime, sub zidul casei din ulita Sf. Treime
colt cu strada Bibescu.56 Peste cdteva decenii, este amintitd in anaforaua din1797
sub numele de FAntAna $tirboaica ,,in mijlocul oraqului, unde au fost gi mai inaintefintini cu doua 
