Stilul bizantin

Lumea obiectelor n perioada Imperiului Bizantin, care avnd o dinuire de peste 1000 de ani (sf.sec.IV nc.sec.XV), poart un pronunat caracter religios. Stilul bizantin, asimilnd trsturi ale culturii egiptene i greco-romane, s-a rspndit n Balcani, Asia, Rusia, i a avut o influen decisiv asupra stilului cult romnesc: n arhitectur, interioare, dar mai cu seam n mobilierul bisericesc. Interioarele, coloanele din interior i pardoseala erau acoperite cu plci din marmur colorat, onix, sticl. Celebrele panouri murale i de pe tavan erau interpretate n tehnic de mozaic din diferite pietre semipreioase, ca agatul, lazurita, cristalul montan etc. Mobilierul avea forme masive, greoaie i sobre, cu linii i suprafee drepte, cu elemente constructive simple. Varietatea funcional a mobilierului era redus. Majoritatea obiectelor de mobilier erau piese corespunztoare cerinelor oficiale i bisericeti: msue cu un picior, lzi, bnci, taburete cu picioare n x, scaune cu sptarul drept, fr curburi i nclinaie, nalt sau foarte nalt; jiluri bisericeti sau oficiale cu brae n form de panouri dreptunghiulare, picioare masive, cu seciune dreptunghiular, uneori sculptate cu lab i cap de leu. Ornamentaia mobilierului bizantin era una dintre cele mai bogate, fiind aplicat uniform i abundent pe ntreaga suprafa a tuturor panourilor, tbliilor i feelor obiectelor de mobil. Ornamentaia se realiza prin sculptur cu relieful mic, pictur i mozaic. Decoraiunile sculptate cu ornamente geometrice i vegetale frunz de acant, palmete, rozete n form de cruce .a. erau deseori aurite, iar puinele spaii libere vopsite n albastru sau rou. ncrcate cu desoraiuni ornamentale uneori diferitele jiluri-tron (de ex., din catedrala Sf. Sofia din Constantinopol) erau incrustate cu aur, filde i alte metale preioase.

Biserica Sfanta Sofia, aflata in Istanbul - vechiul Constantinopol - este o fosta biserica crestina, si o fosta moschee musulmana, in prezent servind doar pe post de muzeu. Din pacate, nimic nu a mai ramas din prima biserica ridicata pe acest loc, in secolul al IV-lea, de catre imparatul Constantin cel Mare. Sfanta Sofia a fost construita maret, in forma ei actuala, intre anii 532 si 537, sub purtarea de grija a imparatului Iustinian I. Iustinian a inceput constructia ei in anul 532, pe unul din dealurile orasului Constantinopol. Pentru a construi biserica, Iustinian a importat materiale speciale de constructie, de pe tot cuprinsul Imperiului. Marmura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa lucreze pentru a crea aceasta bijuterie a crestinatatii in numai cinci ani. Cand biserica a fost terminata, cupola si tavanul sau au fost in intregime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in fiecare suprafata lustruita. Tonalitatile coloanelor de marmura erau atat de delicate, incat l-au facut pe un istoric al timpurilor, Procopius, sa le asemene cu o pajiste inflorita. Splendoarea bisericii s-a diminuat treptat, de-a lungul istoriei, insa in momentul ei de apogeu, dupa terminarea acesteia, se spune ca imparatul Iustinian ar fi exclamat urmatoarele: "Solomone, te-am intrecut!". Arhitectii impresionantei biserici sunt Isidor de Milet si Anthemiu de Tralles, care indeplineau si functia de profesori de geometrie la Universitatea din Constantinopol.Chiar in fata intrarii in Biserica Sfanta Sofia se afla o serie de ghiulele de tun din piatra. Aceste pietre sunt chiar cele folosite de catre Mohammed Cuceritorul in lupta sa victorioasa din anul 1453, in urma careia a cucerit orasul. Biserica Sfanta Sofia are un plan clasic de basilica. Planul de baza al bisericii are o latime de 70 de metri si o lungime de 75 de metri. Aceasta suprafata este acoperita de un dom cu foarte putin mai mic decat cel al Panteonului din Roma. Cupola centrala este o adevarata minune arhitectonica, atat prin marimea ei , cat si prin inaltimea la care e ridicata (54 de metri), datorita careia pare suspendata in vazduh. Toate suprafetele interiorului sunt captusite cu bucatele de marmura policroma - verde, alba, purpurie si aurie. In exterior, peretii simplu tencuiti arata mai bine multimea comasata a boltilor si a domurilor. Cercurile infatisand caligrafii islamice, care atarna de jur-imprejurul maretului dom inca din secolul al XIX-lea, fac un contrast intererant cu fundalul de mozaicuri crestine scoase la lumina. Numele inscrise in aceste opt cercuri din lemn caligrafiate sunt urmatoarele: Allah si Mohamed (flancand absida centrala), primii patru califi Abu Bakr, Umar, Uthman si Ali (situate in cele patru colturi ale domului) si cei doi nepoti ai lui Mohamed, Hasan si Husayn (atarnand in nava).

Catedrala San Vitale din Ravenna, in nord-estul Italiei, nu uimeste prin dimensiunile acesteia, care sunt mici, in comparatie cu marile catedrale, insa fascineaza prin interiorul acesteia. Peretii sai simpli de caramida ascund una din minunile arhitecturii religioase occidentale - imense suprafete de stralucitoare mozaicuri.Mozaicurile acesteia, alcatuite dintr-o multime de placute de sticla colorata intruchipeaza in mare parte scene biblice. Printre acestea, remarcabile sunt reprezentarile lui Iisus, Avraam, Moise si ale altor sfinti si ingeri.Dintre toate monumentele sfinte din Ravenna, nici unul nu depaseste in splendoare Biserica San Vitale, care a fost sfintita in anul 547, in timpul domniei lui Iustinian I, unul dintre marii imparati bizantini.Imaginea rece si compacta a exteriorului nu lasa sa nici macar sa se ghiceasca frumusetea si minunatia interiorului. Acest contrast surprinde pe toata lumea.De la distanta, mozaicurile pare lucrat dintr-o singura bucata. Numai intr-o inspectie de aproape se vede ca miracolul se implineste cu ajutorul unor tesserae - mici cuburi de sticla de toate nuantele, de la albastru adanc la violet, nuante de gri, verde si maro.Cele care se remarca in mod special sunt bucatile aurii folosite pentru aura sau pentru fundal realizate prin presarea unor foite de aur, pe o suprafata sticloasa acoperita apoi pentru protectie cu un strat subtire de sticla. Aceste tessarae erau fixate in tencuiala umeda, in unghiuri usor diferite ca sa rasfranga lumina si sa creeze un efect de sclipiri.Absida, punctul culminant al bisericii din punct de vedere vizual, se invecineaza cu altarul si cu potirele de impartasanie si reflecta lumina pe suprafata semicirculara.In centru, cuprinzand cu privirea biserica si insotit de ingeri, se afla figura maiestuoasa a lui Hristos stand pe o sfera albastra ce simbolizeaza raiul. Cu vesmantul de purpura, parul scurt si fata fara barba, el pare un imparat roman, dar unul ce domneste peste intregul univers.Cele mai somptuoase insa sunt cele reprezentandu-i pe Iustinian si pe sotia sa, Teodora, care domina peretii absidei de o parte si de alta a lui Hristos. Impodobita cu binecunoscute figuri sacre, dar si laice, catedrala San Vitale a ramas bijuteria orasului Ravenna, care s-a aflat sub control bizantin pana in secolul al VIII-lea, cand a fost capturat mai intai de lombarzi, apoi de franci.

Stilul romanic

Stilul romanic este primul stil medieval manifestat n toat Europa. Evoluia lui este condiionat de dezvoltarea centrelor monastice, bisericelor, castelelor feudale. Pe lng mnstiri erau create ateliere meteugreti.

Caracterele generale ale stilului se pot reduce la urmatoarele :

a) Materialul de constructie este mai ales piatra (mai putin caramida si lemnul), zidaria fiind lasata aparenta (netencuita si neacoperita cu placaj de marmura, ca in basilical sau bizantinul timpuriu), iar zidurile fiind masive (groase si puternice), sunt sprijinite de contraforti (ziduri suplimentare, de sprijin, in partile unde apasarea masei de zidarie e mai mare).b) Acoperisul primelor biserici romanice e in arpant, adica cu scheletul de lemn sau metal (cu sau fara tavan), ca la basilici ; mai tarziu e inlocuit intai la navele laterale cu acoperisul boltit, de piatra sau caramida, sub diverse forme : calote sau cupole hemisferice.c) Arcul rotund (roman, in semicerc perfect) este utilizat in larga masura, atat ca element arhitectonic (de legatura intre coloanele sau pilastrii din interior), cat si ca element decorativ (mai ales la fatade, in galerii de arcade) ; de aceea, stilul romanic e numit uneori si stilul arcului rotund.d) Ferestrele sunt la inceput putine si mici, apoi mai multe si mai mari, terminate totdeauna in arc rotund (simplu sau divizat bifor, trifor etc.) si cu ornamentatie bogata (apar primele vitralii in sec- XII).

Catedrala Norwich este o catedrala anglicana aflata in orasul cu acelasi nume, din regiunea engleza Norfolk. Catedrala este inchinata Sfintei Treimi. Lungimea totala a cladirii este de 140 de metri. Dupa ridicarea acesteia, in anul 1145, catedrala nu a mai avut parte de foarte multe modificari. Insa, dintre cele cateva, amintim adaugarea spirei, inalta de 96 de metri si terminata in anul 1465, si a unei cladiri cu camere, pe doua etaje, situata in curtea interioara a catedralei, singura de acest fel din intreaga Anglie. Aceasta din urma a fost ridicat intre anii 1300 si 1430, totodata cu boltile navei si ale altarului. Spira Catedralei Norwich, cu o inaltime de 96 de metri, este a doua ca inaltime din Anglia. Doar cea detinuta de Catedrala Salisbury este mai inalta decat aceasta. Alaturi de Catedrala Salisbury si Catedrala Ely, Catedrala Norwich este printre singurele catedrale din Anglia care nu detine o clopotnita. Pe boltile Catedralei Norwich se afla un numar impresionant de reprezentari artistice, pictate sau sculptate. Fiecare bolta si arc de bolta are imaginea sa, nerepetata in catedrala, formand un detaliu unic in lumea crestina. In aceste reprezentari sunt gasite toate etapele omenirii, de la facerea lumii si viata lui Hristos si pana la Apocalipsa.

Catedrala din Pisa este construit aproape n ntregime din marmur alb. ntreaga cldire este construit pe o platform din marmur. Staturile alternative de marmur alb i neagr, alturi de bogatele ncrustaii cu mozaic ofer catedralei un aer maiestuos. Sunt ncorporate numeroase fragmente antice plasate aleatoriu, n diverse unghiuri. Inscripiile romane sunt numeroase, nsa unele dintre acestea sunt aezate invers, cu partea de jos n sus. Toate acestea, alturi de sculpturi romane sau medievale creeaz un fermector mozaic neregulat. Conform celor dou inscripii de pe faada catedralei, n 1063 s-a nceput ridicarea construciei, perioad care a coincis cu expediiile victorioase de pe coasele Siciliei i din portul Palermo. Ca urmare a acestor victorii, au fost aduse ase nave pline cu coloane, bronz, aur i pietre preioase. Buschetto este arhitectul care a iniiat proiectul catedralei n stil romanic, fiind prima cldire care va ocupa zona denumit ulterior Piazza dei Miracoli. Catedrala a fost sfinit n anul 1118, dei era neterminat. A fost finalizat n secolul al XIII-lea, prin construcia faadei de ctre Rainaldo. Acoperiul este susinut de 24 stlpi masivi din granit rou. Deasupra arcadelor pe care le susin se afl al doilea nivel cu arcade mai mici care reprezint triforiul, destinat femeilor.Cupola este susinut de patru arcade masive susinute de piloni aflai la intersecia navelor cu transeptul. Majoritatea capitelurilor sunt de origine antic, iar cele medievale sunt decorate cu elemente zoomorfe. Printre cele mai spectaculoase elemente decorative ale interiorului sunt cele 47 de panouri cu intarsii realizate de Giovanni Battista Cervellieri. O mare parte dintre acestea nu se mai pstreaz astzi tot din cauza incendiului, peste ele fiind suprapuse panouri noi.Stilul gotic Numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. In comparatie cu stilul romanic, stilul gotic se distinge prin urmatoarele caractere generale :a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiile sunt de dimensiuni mari.b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor).c) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). d) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avsnd geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta).

Domul din Milano`Un poem in marmura!` sunt cuvintele cu care celebrul autor american Mark Twain, calator prin Italia in secolul al XlX-lea, descria catedrala aflata in centrul milenarei metropole italiene. Este una dintre acele catedrale occidentale a caror constructie s-a intins pe durata a secole,.Inceputa in 1386 si incheiata in 1887, ea domina astazi piata centrala din Milano fiind un simbol al puterii economice pe care aceasta capitala a Lombardiei , poarta de intrare a comertului ce traversa Alpii, l-a reprezentat timp de veacuri. Maiestuozitatea si formele estetice ale catedralei sunt graitoare: detaliile sculpturale ale celor 135 de turle, dintre care cea mai inalta atinge 109 metri, si cele peste 2000 de statui sunt foarte atent executate, la fel si marele ferestre ale cladirii, considerate a fi cele mai mari din lume.Interiorul nu este mai putin frapant. Cinci nave gigantice, separate de stalpi de piatra artistic sculptati, sunt incadrate de ferestre cu vitralii executate cu mare maiestrie. Absida include trei ferestre in forma de roza realizate de Filippino de Modena, intr-un mod ce ne dezvaluie complexitatea sculpturii din secolul al XlV-lea. Catedrala LausanneCatedrala Lausanne este una dintre cele mai frumoase structuri gotice din Europa. Inchinata Fecioarei Maria, catedrala se inalta pana la inaltimea de 150 de metri deasupra Lacului Geneva.Lucrarile de constructie a viitoarei Catedrale Lousanne au inceput in anul 1175, sfarsitul acestora, cat si sfintirea locasului proaspat terminat, avand loc in anul 1275. De-a lungul Evului Mediu, multimea de pelerini catolici au facut din catedrala un important loc de pelerinaj. Acestia veneau aici, in primul rand, pentru o statuie de aur a Maicii Domnului, facatoare de multe minuni. Insusi numele catedralei a fost luat de la aceasta statuie - Maica Domnului din Lausanne.Paza de noapte randuita in incinta Catedralei Lausanne era cea mai importanta din oras. In fiecare noapte, paznicii ce vegheau din acest loc trebuiau sa urce cele 153 de trepte abrupte pana in varful turnului catedralei. La fiecare ora fixa, cel aflat in turn striga "Aici paznicul de noapte; este ora fixa". Lausanne este singurul oras din Europa care si-a pastrat aceasta traditie pana in ziua de astazi.Statuia de aur a Fecioarei Maria a fost topita si transformata in monede. Dintre obiectele de valoare ale catedralei, o colectie unica a fost totusi pastrata de dragul artei si valorii sale istorice. Catedrala este acoperita cu niste turnuri proportionale, turnulete si spire ce se intind parca spre cer. Fatada de sud este imbracata de o imensa fereastra-rozariu, tot de factura gotica. Contrafortii exteriori inconjoara toata catedrala.Tot aici se afla si mormantul lui Otto de Grandson, un renumit cavaler medieval. Alte morminte mai vechi se afla in jurul corului, cat si in cripta de sub catedrala.

Stilul moldovenesc

Stilul moldovenesc este un stil arhitectonic care s-a dezvoltat ntre secolele XIV-XIX n spaiul moldovenesc.Stilul se regsete aproape exclusiv n arhitectura bisericeasc i are o amprent puternic autohton cu uoare influene mai ales bizantine dar i gotice sau armeneti.Epoca n care se dezvolt cel mai mult stilul moldovenesc este cea a domniei lui tefan cel Mare (1457-1504). Aproape toate ctitoriile sale avnd acest stil arhitectonic.Caracteristici ale stilului moldovenesc:- plan dreptunghiular sau triconc;- interiorul include altar, naos, ncperea mormintelor i pronaos;- separarea ncperilor se face prin ziduri groase, n general fr coloane;- o singura turl amplasat dup sistemul moldovenesc;- supranlarea bolilor n interior, prin suprapunerea arcurilor ncruciate;- decor exterior bogat.

Biserica Tuturor Sfintilor din satul Parhauti, din comuna Todiresti, este situata la 15 kilometri distanta fata de orasul Suceava fiind ridicata in anul 1522 de logofatul Gavriil Trotusanu.Biserica masiva si robusta are forma dreptunghiulara si, in mod necesar, in partea estica prezinta o absida (singura absida a bisericii).Caracteristic este pridvorul deschis cu doua arcade, peste care se suprapune incaperea clopotelor, deschisa tot prin doua arcade, fara a depasi regimul general de elevatie al cladirii.Un acoperis drept, care accentueaza forma stricta, acopera structura. Ferestrele sunt inguste si mici. Chenarele sculptate au muluri ascutite in forma de arcuri.Biserica prezinta un interesant ansamblu de pictura interioara din 1530. Pictura interioara este cea relizata dupa anul 1530, adica cea originala. Monument remarcabil al arhitecturii moldovenesti din secolul al XVI-lea, biserica Parhauti se caracterizeaza prin masivitatea zidariei din piatra.

Mnstirea Putna, Ierusalimul neamului nostru, aa cum o numea Mihai Eminescu, prima ctitorie a binecredinciosului tefan cel Mare i Sfnt, a nceput a fi zidit la 10 iulie 1466, construcia bisericii terminndu-se n 1469.Construcia este n form trilobat, cu ziduri groase din bolovani de piatr i crmid, pe fundaie din bolovani de piatr de mari proporii pentru vremea aceea. Spaiul este repartizat n altar, naos, gropni, pronaos i pridvor nchis. ntre naos i camera mormintelor sunt doi stlpi masivi din piatr, care susin arcada ce susine la rndul ei bolta. Camera mormintelor primete lumin de la cte o fereastr la sud i nord. Aici se afl mormntul lui tefan cel Mare acoperit cu un baldachin din marmur alb, cu o inscripie ncrustat pe lespede care ne spune c viteazul domnitor este ctitorul i ziditorul sfntului loca. Toate ferestrele din altar, naos, gropnia i pronaos sunt pictate n interior, terminate n arc i prevzute la exterior cu grilaje metalice. Pardoseala este din marmur, numai n pridvor este din lespezi de piatr. Acoperiul este cu tabl de aram, aezat n rnduri dese, pentru a imita indril. n exterior este un bru masiv torsionat, cu firide largi, mult mai nalte n partea inferioar i mai scurte n partea superioar. Ferestrele au ancadramente din piatr. Pe faade sunt amplasai mai muli stlpi conforturi. Pictura veche s-a distrus nc din 1760 i alta nu s-a mai fcut pn n prezent.

Stilul muntenesc brancovenescEl nflorete sub domnia lui Constantin Brncoveanu (1688-1714) i reprezint maturizarea i desvrirea stilului autohton, n arta construciei bisericeti. Ctitoriile brncoveneti au plan triconic, cu turla-clopotni pe pronaos, pridvor deschis, sprijinit pe stlpi frumos sculptai i se remarc prin armonia i elegana proporiilor, cu multe podoabe sculpturale de influene apusene, ale stilului Renaterii.

Construit de Constantin Brncoveanu la Romnii de Jos ntre 1690-1693, Mnstirea Horezu etaleaz la interior poate cea mai elegant i mai matur fresc de inspiraie bizantin din Romnia, depind chiar i predecesoarele sale medievale din Bucovina. Domnitorul martir a donat nu doar terenul, banii necesari construciei, dar i cteva moii care s susin economic comunitatea monahal. La data construciei era cea mai mare mnstire din ar. Dac decoraiunile sculptate n piatr i lemn, de un mare rafinament, sunt eclipsate de comparaia cu Mnstirea Curtea de Arge, pictura interioar a bisericii e aproape de perfeciunea artei ortodoxe. De asemenea, consfinind statutul de patron al artelor al lui Constantin Brncoveanu, la Mnstirea Horezu a existat i un centru cu tradiie n pictarea icoanelor unde creativitatea s-a putut manifesta inspirat i de motivele locului, ntruct numele de Horezu a devenit demult sinonim cu arta ceramicii pictate cu motive populare.

Brncoveanu e binecunoscut ctitor de mnstiri, cum sunt Hurezi i Smbta de sus, tot o biseric fiind prima construcie ridicat la Mogooaia, cu o lun nainte de urcarea pe tron. n 1702, lng aceast bisericu, pe moia vduvei unui anume boier Mogo (de unde provine numele), noul proprietar de os domnesc ridic cldirea cea mai spectaculoas din ar. Arhitectura Palatului Mogosoaia e reprezentativ pentru stilul brncovenesc, o combinaie romneasc de arhitectur rneasc i elemente otomane i veneiene. Faada dinspre lac e cea mai valoroas, cu trimiteri la arhitectura veneian. Nu doar cei doi lei sculptai n piatr sunt trimitere la oraul-lagun, dar mai ales loggia cu cele ase coloane de piatr alb cu cinci arce. Cldirea iniial era destul de diferit de ceea ce se vede acum, ns stilul ei arhitectural, compus din diverse surse de inspiraie arhitectonic, se ncadreaz n aa numitul stil brncovenesc (un fel de baroc romnesc): o combinaie de elemente veneiene i otomane, renatere italian amestecat cu bizantin. Una din caracteristici este pridvorul larg, deschis, cu arcade. Decoraiunile aplicate sau sculptate n piatr reprezint motive florale, de inspiraie oriental.

Stilul rusesc

Stilul rusesc, cu specific propriu, este stilul bizantin care, din sec. XIV nainte, sufer puternice influene nordice (scandinave) i orientale (mongole, armene, georgiene i persane). Se caracterizeaz prin: mulimea i varietatea formelor cupolelor (semicerc, glob, ou, butoi, par, ceap etc.) i a turlelor (late, nguste, nalte, ca minaretele turceti) ca de ex. Biserica Sf. Vasile din Kremlin, care are 17 turle; decoraia variat a faadelor i acoperiurilor cu ornamente din faian, pietre multicolore, zugrveli frapante (galben, rou, verde, alb, albastru), sculpturi ornamentale (orientale i apusene), pilatri i brie pentru decorarea faadelor etc. Arhitectura bisericeasc rus ajunge la apogeu n sec. XVI, cnd elementele stilului vechi bizantin se contopesc cu influene apusene (Renatere, gotic, baroc).

Catedrala Sfantul Vasile se afla in Piata Rosie din Moscova. Din punct de vedere turistic, aceasta catedrala, reprezentativa pentru intreaga Rusie, constituie punctul central al Moscovei. Stilul pur rusesc si culorile vii ce o imbraca, atat in exterior cat si in interior, o fac unica in lumea crestina si nu numai. Catedrala Sfantul Vasile a fost ridicata intre anii 1555-1561, pentru a marca campania victorioasa a lui Ivan cel Groaznic impotriva tatarilor din Hanatul de Kazan, si consta din cele noua capele ridicate pe o singura fundatie. Imaginea turelelor de caramida rosie si, in diverse locuri, incheiate cu domurile in forma de ceapa, colorate in spirala, creaza o imagine incantatoare ce a nascut legenda, neconfirmata istoric, ca tarul ar fi dispus ca arhitectii ei sa fie orbiti pentru a nu mai crea o opera asemanatoare. Extravaganta exteriorului mascheaza interiorul modest si putin spectaculos. Luminile vagi ce patrund pe ferestrele capetelor razbat in labirintul coridoarelor ce fac lagatura intre capele. In anul 1918, autoritatile bolsevice au inchis-o, clericii ce slujeau au fost arestati, clopotele i-au fost luate si obiectele de cult confiscate. Mai tarziu, in anul 1930, Lazar Kananovici, arhitectul celebrei Piete Rosii, a propus sa fie daramata. El a creat special o macheta a zonei pentru a face evidenta necesitatea demolarii ei, pe care i-a dus-o lui Stalin pentru a-i arata ca este un obstacol in calea traficului si paradelor militare. In timpul explicatiei, a spus la un moment dat: "Dar daca noi am demola asta, uite asa!" si cu aceste cuvinte a aruncat dintr-o smucitura catedrala de pe macheta. Se spune ca Stalin a privit, a ramas ingandurat un moment, si apoi a rostit faimoasele cuvinte, devenite azi proverbiale pentru moscoviti: "Lazar! Pune-o la loc!" Arhitectura cladirii si multitudinea de culori ce o imbraca fac din aceasta un monument de valoare mondiala, unic si inegalabil. Catedrala uimeste prin culorile vii ce stralucesc cu atata putere, in pofida vremurilor aprige din Rusia.

Catedrala Mantuitorul Hristos din Moscova se numara printre cele mai mari biserici crestin-ortodoxe din lume. Cladirea este impresionanta, iar varsta acesteia nu este una inaintata, cum s-ar crede; reconstruirea catedralei a fost terminata in anul 2000, dupa ce initiala constructie fusese daramata de Stalin. Piatra de temelie a fost pusa in anul 1839, iar lucrarile au durat peste patruzeci de ani, fiind sfintita la data de 26 mai 1883. Rezultatul este un minunat lacas, simbol al gloriei si credintei ortodoxe rusesti. La data de 5 decembrie 1931 insa, in Moscova, se auzea prima dintre cele trei explozii care au distrus-o. Puterea bolsevica viza constructia pe acel loc a Palatului Sovietelor, care urma sa fie cea mai mare cladire din lume (415 de metri). Proiectul a fost abandonat, pe locul catedralei aparand cateva bazine de inot. Intre anii 1994-2000 catedrala a fost reconstruita. Cu planul in forma de crace si trei altare, este cea mai mare catedrala din Rusia: inaltimea are 103 de metri, peretii au grosimea de 3.2 metri, iar capacitatea este de 10.000 de persoane. Peste 22.000 metri patrati sunt pictati, 9000 metri patrati fiind auriti. S-a incercat ca noul lacas sa fie cat mai apropiat de cel original, dar au fost introduse elemente functionale noi. Sfintirea ei, savarsita la data de 9 august 2000, la care a participat si Prea Fericitul Parinte Teoctist, a fost o minune pe care nimeni nu si-o imagina sa se intample inainte de trecerea in noul mileniu.