INFLUIENTA STILULUI DEMOCRATIC DE COMUNICARE ASUPRA ELEVULUIStilul de predare reuneste particularitatile individuale ale profesorului, ,,modalitatea sa proprie de lucru cu elevii, ,,stilul sau original de instruire a elevilor.Pentru surprinderea specificului dependentei acestui proces de personalitatea profesorului s-a introdus conceptul de stil educationalsau stil de predare. El s-a impus relativ mai recent in literatura pedagogica pe baza investigatiilor intreprinse asupra comportamentuluididacticalprofesoruluisi, ingeneral, asupra relatiei profesor-elevi.Stilul de predare al profesorului imprima pecetea personalitatii in rezolvarea problemelor, in orientarea solutiilor. Stilul de activitate didactica desemneaza felul in care profesorul organizeaza si conduce procesul de invatamant, presupunand anumite abilitati, indemanari sau priceperi din partea acestuia.Stilul cadrului didactic se concretizeaza prin alegerile potrivite cu situatiile de instruire, in alegerea metodelor si formelor de lucru pedagogic prin care el realizeaza un randament/performanta pedagogica superioara. Cadrele didactice eficiente si-au elaborat intotdeauna propriile lor stiluri de predare, care influenteaza, intr-un fel sau altul, modul in care elevii se raporteaza la profesor si la sarcina de invatare ori la atmosfera din clasa.Stilul de predare se refera la : originalitatea in activitatea didactica; la felul in care sunt alese si utilizate strategiile de catre profesor; capacitatea de a imbogati practica scolara introducand variatie; activitati mai vii, mai nuantate in clasa;capacitatea de a induce comportamente variate de invatare contribuind la modelarea stilurilor de munca.Invatarea este un act personal si cere participare personala.Problema esentiala de care depinde producerea invatarii eficiente este problema implicarii, a angajarii celui care invata in actul invatarii. Tot secretul noilor orientari metodologice, procedee, metodice sau sisteme tehnologice consta in capacitatea profesorului de a face din elev un colaborator activ in procesul asimilarii cunostintelor si a deprinderilor cerute de programa de invatamat, cum se exprima pedagogul V. Bunescu, dea- i orienta activitatea didactica in asa fel incat nimic-pe cat posibil - sa nu i se para de-a gata si sa fie dirijat sa cucereasca cultura generala si tehnico - profesionala prin efort propriu. Sunt considerate activ participative toate acele metode care sunt capabile sa mobilizeze energiile elevului, sa-si concentreze atentia, sa-l faca sa urmareasca cu interes si curiozitate lectia, sa-i castige adeziunea logica si afectiva fata de cele nou - invatate; care-l indeamna sa-si puna in joc imaginatia, intelegerea, puterea de anticipare, memoria etc.Stilul de predare devine o necesitate in sustinerea unei prestatii didactice de calitate si eficienta. Este de fapt abilitatea profesorului de a se comporta utilizand diferite stiluri educationale in vederea atingerii obiectivelor. O indrumare, pas cu pas, care impune, de-a gata, noile cunostinte, fara sa lase elevilor timp si loc de gandire, sa formuleze intrebari, sa aprecieze, nu va face decat sa stanjeneasca afirmarea spontaneitatii, a gandirii si imaginatiei, a creativitatii; in schimb, o dirijare care incita la cautari, care sugereazaare alte urmari. Lectura independenta, dialogul euristic, invatarea prin explorare si descoperire, discutiile colective etc., implica elevii in invatare mai mult decat o explicatie, o expunere ori o demonstratie. Stilul de conducere este corelat cu mentalitatea conductorului, care reprezint orientrile conducerii practicate i cristalizate n fenomene de natur psihosocial, cum ar fi atitudinile, opiniile, judecile, deprinderile de aciune. Dac un conductor, de exemplu, i consider pe subordonai incompeteni, comportamentul su va avea ca rezultat respingere din partea subordonailor. Prin contrast, un stil cooperant, amabil, va duce la instaurarea aceluiai climat ntre membrii echipei. Cea mai cunoscuta clasificare a stilurilor de predare este cea care are la baza criteriul relatiei profesorului-manager cu clasa de elevi.Potrivit acestui criteriu, se disting urmatoarele stiluri: stilul democrat, stilul autoritar si stilul liberal de conducere. Stilul democratic-este stilul n care conducatorul i implic larg subordonaii individual sau n grup, n fixarea obiectivelor de atins, stabilirea strategiilor de urmat, evaluarea performanelor realizate. Stilul este eficace, asigur stabilirea unor relaii de bun colaborare leader-subordonai i a unui climat socio-afectiv plcut, precum i independena de aciune a membrilor grupului. Profesorul incurajeaza implicarea activa a elevilor in procesul invatarii, initiativa, potentialul lor creativ; valorizeaza experienta cognitiva a elevilor, coopereaza si conlucreaza cu elevii in organizarea situatiei de invatare; prezinta criteriile comune de apreciere, de intarire pozitiva/negativa pe care le respecta impreuna cu elevii; se comporta ca un membru al grupului. Stilul democrat valorifica integral resursele corelatiei dintre subiectul si obiectul actiunii educationale. Caracteristici: Managerul incurajeaza participarea activa a tuturor membrilor in dezbaterea obiectivelor generale ale grupului; desfasurarea activitatilor este rezultatul unor decizii colective; repartizarea sarcinilor este decisa de grup, iar alegerea colaboratorilor se face in mod liber; managerul incearca sa se comporte ca un membru obisnuit si egal cu ceilalti membrii ai grupului. Profesorul conditioneaza folosirea posibilitatilor de participare a elevilor, a initiativei si experientei acestora; perspectiva si liniile de desfasurare a activitatii de predare-invatare se definesc si decid prin cooperare si conlucrare cu elevii; aceasta inseamna ca stilul profesorului se distinge prin faptul ca el elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare, elevii avand posibilitatea sa aleaga; elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva anumite sarcini si probleme ale invatarii. Profesorul prezinta criteriile comunedeapreciere, delaudare, decriticarepecare lerespecta in comun cu elevii; el se comporta, intr-un fel, ca un membru al grupului. Stilul democraticpresupune mprirea responsabilitilor prin delegarea de ctre profesor a unei pri din prerogativele sale stabilite prin Legea nvmntului i Statul cadrelor didactice prin care elevii sunt ncurajai s caute, s se implice, s ia decizii i s-i asume responsabilitatea consecinelor acestora.Pentru a-i forma s triasc ntr-un sistem democratic, elevii trebuie ncurajai s aib iniiativa, s se exprime liber i responsabil, s se implice i s comunice. De aceea consiliul elevilor, att la nivelul clasei, ct i la nivelul colii trebuie s fie un factor important n viaa colii, iar eful/efa clasei s fie lider recunoscut de ceilali, cu capacitate de influenare i nu numit de diriginte doar dup rezultatele obinute la nvtur.Profesorul democrat are n vedere i faptul c o clas de nceput trebuie s aib o evoluie fireasc de la grup social la echip, dac managementul este adecvat.Un profesor care adopt stilul democratic ia decizii prin consultarea elevilor, i las s i distribuie sarcinile ntre ei, este prietenos, dar i ferm, i ajut, i stimuleaz i i ncurajeaz pe elevi, sugereaz, are capacitate de persuasiune, coopereaz, negociaz, realizeaz acorduri, discut cu elevii, are o voce cald, plcut, zmbete, glumete i i creeaz elevului impresia de ncredere i siguran.Un astfel de profesor este un lider, deoarece este un adept al stilului democratic, care ncurajeaz participarea i deleg responsabiliti, darnu pierde niciodat din vedere c el poart responsabilitatea.Un profesor care adopt stilul democratic, care doar ofer sugestii, ndemnuri, alternative pentru rezolvarea unor probleme, dar nu se implic deloc n alegerea lor poate induce grupului de elevi idea c absolut totul poate fi supus discuiilor i deciziilor grupului. n aceast situaie, profesorul nu mai este resimit de ctre elevi ca un sprijin, ca un factor de ncredere i de siguran, de aceea consider c un astfel de profesor nu poate fi un lider.Stilul educaional depinde de calitatea comportamentelor profesorului, de atitudinea sa fa de valorile profesiunii didactice i ale disciplinei, de nota personal n a aborda elevii i situaiile de nvare, de a folosi metodele i tehnicile de predare, de cultura, de calitatea vieii sale affective, experiena de via, de aptitudini i caracter. Ca mod de integrare a valorilor pedagogice n sistemul de referin al cadrului didactic, stilul educaional reprezint o a doua grup de condiii care afecteaz succesul actului educaional: investiie de efort creativ n selecia i combinarea funcional a principiilor i instrumentelor teoretice. Stilul este asociat comportamentului i se manifest sub forma unor structuri de influen i aciune cu o anumit consisten intern, stabilitate relativ i fiind rezultatul personalizrii principiilor i normelor ce definesc activitatea formativ. Concluzie: Eficienta stilului nu poate fi apreciata in sine, ci numai prin raportarea sa la acesti factorigeneratoricaretindepersonalitateaprofesorului si de contextul psihosocial in care acesta este integrat. Stilul democratic de conducere influienteaza intr-un mod sau altul pozitiv asupra dezvoltarii elevului si procesului instructiv educativ, astfel copilul simtindu-se liber in gindire, liber in actiune si in expunerea propriilor sale opinii. Bibliografie:

M. Ionescu, M.Bocos,(2001),Cercetarea pedagogica si inovatia in invatamant,p.153. Ioan Jinga, Elena Istrate, 2001,Manual pedagogic,p. 71. Gabriel Albu apud Stroe Marcus, 1997,Empatie si personalitate,p.57. Dorina Salavastru, 2006,Stiintele educatiei,p. 149. P. Petrescu, L. Sirinian, 2000,Management educational,p. 129. M. Dragomir si colaboratorii, 2000,Management educational pentru directorii unitatilor de invatamant,p. 95. Florica Ortan, 2003,Op. cit.,p. 55. Ibidem,p. 57. Florica Ortan, 2003,Op. cit.,p. 57. Ibidem,p. 58. Dorina Salavastru, 2006,Stiintele psihologiei,p. 152. Florica Ortan, 2003,Op.cit,p. 161. http://conspecte.com