*

in urma foartei succinte analize, se poate considera caRadio 21 reproduce stereotipurile de gen privind imagineafemeii ",ibarbatului. Trebuie sa mentionam ca extinderea ",idiversificarea acestei analize ar aduce informatii :;;idetaliisuplimentare referitoare la aceste aspecte.

Moderatorul mentioneaza ea "atunei dnd e:;;tieu burta plinavrei sa stai eu bere la fotbal sau film TV". Din nou 0 afirmatiedireetionata spre barbati. Este yorba despre clasieul stereotip:barbatii care se uita la televizor :;;ibeau bere, nu partieipa latreburile easnice.

DJ-ul spune in continuare "Cu burta plina ai chef de somn:;;ibere". Pentru a conchide, barbatul are nevoie de mancarebuna (faeuta de partenera), bauturi alcoolice :;;ivizionareaemisiunilor TV. Din nou: barbatul doarme sau se distreaza,trip Ia povara fiind pe umerii femeilor. Ambele imaginisugerate sunt super-schematizate :;;idefavorabile.°ultima afIrmatie ilustrativa facuta de DJ este urmatoarea:"Trebuie pretuit vinul, femeia:;;i muzica". Din nou mesaj adresatexclusiv audientei masculine. Din alaturarea femeii cu vinul$i muzica, acestea sunt simple "placeri ale vietii".

In cadrul unei emisiuni, DJ-ul mentioneaza "Topul celor maisexy femei din lume", Angelina Jolie fiind pe locul I. Mirmatialui Beyonce, care se afla pe locul V, este preluata in continuare:"Orice femeie e sexy pentru ca poate avea copii $i asta e tot ceconteaza." Alaturarea a fi sexy = a fi mama este rara :;;ipoateavea conotatii pozitive, dar in context este yorba tot desprecantonarea realizarii femeii exclusiv in spatiul privat.

124 MASS MEDIA DESPRE SEXEMASS MEDIA DESPI\E SEXE I 125

1. 4. CE "INVATAM", DE REGULA, DESPRE FEMEI ~IBARATI DIN MASS-MEDIA?

Mihaela Miroiu

Ce "invatam", de regula, despre rolurile de gen dinziare?

Barbatii sunt candidatii absoluti la prima pagina, femeilela ultima.

Barbatii "vand" cap, competenta :;;iperformantii, femeile"vand" corp $i servicii sexuale, maini $i servicii de ingrijire.

De$i adue cele mai multe glorii sportive, femeile apar ara-reori in paginile dedicate sportului.

Valoarea femeilor este data de corpullor $i de cata grijaerotico-menajera au de corpul altora.

Femeile triumfatoare sunt tinere $i ispititoare. Ce1emature

~i vfm,tnictl fimnt in genere victime; de obicei ale barbatilor.Biirbatii triumfatori sunt in genere maturi $i sunt vazuti ca"maturi" ",ila varsta a treia, daca au putere politica sau auto­ritate intelectuala. Rar, cand sunt victime, sunt tot victime alebarbatilor.

Valoarea de relatie a barbatilor e data de faptul ca sunt

protectori ",ia femeilor de faptul ea sunt ingrijitoare.Femeile au 0 pasiune neostenita sa se dezbraee, sa bantuie

magazinele. Barbatii au 0 pasiune deosebitii pentru putere ",isa bantuie globul sau macar sa il "supravegheze" saucomenteze.

Femeile "color" sunt frumoase, senzuale, dependente. Celecare studiaza, fae carierii ",isunt independente sunt "alb-negru".

Reteta ca 0 femeie sa fie aproape complet neinteresantapentru presa este ca ea sa fie profesionista, eleva sau studenta(cazul majoritar: exceptie face ziarul Adeuarul fiindca are 0jurnalista de inalt profesionalism pe domeniul edueatiei). Dacao femeie este infractoare, are $anse mult mai mari sa existe.Chiar :;;idaca sunt pensionare, ",ansele de existenta cresc, maiputin fata de infractoare, dar incomparabil mai mult deeat lafemeile foarte active.

126 I MASS MEDIA DESPRE SEXE

Pe piata "matrimoniala" (de fapt, mai ales de serVlCllsexuale), femeile au sfmi mari, par lung, de obicei blond, sunt"fierbinti" sau macar senzuale, rafinate, uneori sunt sadice,alteori supuse. Barbatii au doua caracteristici majore: sunt"genero~i" ~i "serio~i" (platesc ~i se tin de cuvfmt).

VIP-urile masculine sunt politicieni, oameni de afaceri,fotbali~ti, oameni de cultura. VIP-urile feminine sunt vedete:cfmtarete, top-modele, sportive, prezentatoare, sotii de poli­ticieni in proportie egala cu politicienele.

Ca aparitie, prototipul masculin este politician, sportiv,artist, specialist, om de cultura. Ca aparitie, prototipul femi­nin este VIP sexy, sotie, victim a, mama.

Barbatii nu au relatii politice cu femeile, nici ca alese, nicica alegatoare. Apar insa uneori in clipuri de campanie zambindpline de speranta, ca mamici, unui candidat protector.

Ziarelor Ie pasa pre a putin de sanatatea fizica ~i psihica,de educatie, de administratia cotidiana, justitia de zi cu zi. Deaceea, profesiile feminizate sunt "nespectaculoase" ;;-;iaproapeinvizibile public. ~i, poate de aceea, politicienii se simt multmai putin presati sa trateze aceste domenii ca prioritati aleagendei politice ~i a redistribuirii bugetului public.

Presa analizata "crede" doar in competenta femeilor trecutede 50 de ani. In schimb, crede in competenta barbatilor de aricevarsta. Exceptie face "mondenul" unde femeilor Ii se ingaduiesa se pronunte $i la tinerete.

Barbatii sunt superiori sau egali, femeile sunt subordonatesau egale, cu exceptia culturii un de se mentine un echilibruconstant in privinta genului.

In presa scrisa femeile sunt mult mai putin vizibile decatin audio-vizual.

Ce invatam despre rolurile de gen de la televiziuni?

A. La l?tiri:Femeile sunt subiect mai rar ~i mai "soft", barbatii sunt

subiect frecvent $i "hard".

MASS MEDIA DESPRE SE>'~E 127

Ipostaza prioritara a femeilor ca subiect de ;;-;tireeste unadegradanta: sunt prostituate clandestine, supuse raziilor, suntvictime batute sau "mame denaturate", se exprima mai ales

plangand sau facand galagie, sunt adesea $ocate $i uneoripioase. Barbatii sunt de regula conducatori, agresori, campioni,capi de familie, ~tiu ce vor, se stapanesc.

Femeile prezinta $tirile al caror subiect sunt, de regula,barbatii.

Invitatii $tirilor sunt in genere barbatii. "Expertiza" Ieapartine.

Femeile $tiu intrebarile sau Ie citesc de pe prompter.Barbatii ;;-;tiuraspunsurile.

B. In serialele romanef?ti analizate imaginea preponde­renta este aceea ca:

Femeile sunt mai ales tinere $i barbatii maturi. In seriale

~i show-uri exista un mesaj implicit ca femeile ar trebuie sase "prostitueze" sau sa se "vanda" in varii moduri ca sa i$i atingascopurile, fiindca banii $i puterea sunt la barbati.

Ele sunt mai ales vfmzatoare, studente, actrite, prostituate,ei au mici afaceri.

Femeile sunt $i se imbraca foarte sexy, iar barbatii $ter$ica atractivitate $i neglijenti ca apritie.

Femeile sunt u$uratice, isterice, bagacioase, uneori chiar

rele, proaste $i betive, in schimb barbatii sunt agresivi,$mecheri, solidari, dar $i betivi.

Fumatul este egal raspandit $i "partenerial".

Concluzii:Televiziunile, publici tate a $i presa serisa analizate au 0

dominanta misogina $i practica discriminarea de status, rol ~ide varsta intre femei $i barbati.

Exista un sexism evident $i unul implicit in majoritatea

produselor mediatice analizate.Socializarea femeilor ~i barbatilor In astfel de modele, mai

ales la varste foarte tinere, are consecinte pe termen lung.

I

128 MASS MEDIA OESPRE SEXE CAPITOLUL 11

Fiecare gen va tin de spre modelul imaginar indus demass-media. Cum niei f?coala nu se desprinde de mesajemisogin-patriarhale f?iroluri predestinate (chiar daca acesteasunt mult mai "nepieante", mai eumin~i $i mai tradi~ionaliste),iar biserica este tradi~ionalist-conservatoare, $ansele ca $ibarba~ii $i femeile sa tinda spre autoafrrmare publica $i privata,in limitele propriilor capacitati, netarate de mesaje sexiste, scaddramatic, iar demersurile normative spre egalitate de $anseraman forme fara fond.

:,11

'I

Ii

PUBUCITATEA- ASPECTE PRIVINDSTEREOTIPURllE DE GEN DIN ROMANIA

II. 1. ARGUMENTUM

"Poti spune care sunt idealurile,valorile unei natiuni dupa cum iisunt mesajele publicitare"

Norman Douglas

Campaniile publieitare oeupa un spa~iu important atat insfera audiovizualului, dit $i in presa serisa. Reclamele repre­zinta forme de diseurs moderne care contribuie semnificativ

la eonstructia identitara individuala $i colectiva. Chiar dacaau un caracter efemer, efectele lor sunt de durata f?icumulative.

Reclamele se folosesc de aproape orice pentru a i$i atingescopul, adica pentru a vinde produsul. Se folosesc de religie,de fricile individuale $i colective, de complexe, de senza~ional,de sexualitate $i, nu in ultimul rand, de gen.

Obiectivul studiului de fata a fost acela de a identifica 0

serie de stereotipuri de gen in publicitatea difuzata de mediilede informare rOmane$ti (presa scrisa f?iaudiovizuala) $i de aanaliza rolurile, activitatile $i contextele de gen implicite (adicaacelea in care sunt prezentate femeile Ifemininul in compara~ieeu barbatiil masculinul). Studiul a urmarit de asemenea core­larea mai multor factori in analiza (loeatie, statut epistemic,