Stereotipii şi prejudecăţi

4
Stereotipii şi prejudecăţi - se bazeaza pe interactiuni intre grupuri (favorizare...), din cauza ca evaluarea altor grupuri este distorsionat se creaza conflicte. grupul „propriu” se analizeaza cognitiv(stereotipia), atitudinal (prejudecata) si comportamental(discriminarea) Dimensiunea socială a cunoaşterii şi stereotipiile - Cunoasterea se bazeaza pe doua dimensiuni: 1) legatura intre individ si lumea exterioara si 2) modele mentale - Dispunem de cunostinte prin ajutorul carora analizam tot ce se misca in jurul nostru; aceasta este o schema cognitiva functionala - Noi receptam doua feluri de informatii: de identificare (cum arata ceva) , si de continut (ce trebuie sa faca ca sa il putem categoriza) - Etnicitatea ii analizat la fel, adica dispunem de o serie de informatii reala/imaginate, si cu ajutorul informatiilor clasam indivizii in diferite etnii. Particularităţile stereotipiei ca formă a cunoaşterii sociale - Stereotipiile sunt o percepti sociale - Stereotipiile cuprind un grad mare de info in spatiu multidimensional, despre persoane cum ar fi: temperamentul lor, moralitatea, talentele şi viciile tipice, viziunea asupra lumii, comportamentul economic şi statusul social tipic, scopurile lor politice - Grup omogen: toti din grup au caracteristici prototipice circumscris de stereotipie - Cei care sunt incadrati intr-un anumit cadru stereotipizat nu pot iesi din ea. (fameie la care ii plac masinile, nu este acceptata pentru ca nu se incadreaza in patternul tipic) - De multe ori indivizii fac atribuiri pt a intelege sau a explica ceva el asociaza intamplarea respectiva cu ceva ce stie el sau crede ca stie Funcţiile stereotipizării

Transcript of Stereotipii şi prejudecăţi

Page 1: Stereotipii şi prejudecăţi

Stereotipii şi prejudecăţi

- se bazeaza pe interactiuni intre grupuri (favorizare...), din cauza ca evaluarea altor grupuri este distorsionat se creaza conflicte. grupul „propriu” se analizeaza cognitiv(stereotipia), atitudinal (prejudecata) si comportamental(discriminarea)

Dimensiunea socială a cunoaşterii şi stereotipiile

- Cunoasterea se bazeaza pe doua dimensiuni: 1) legatura intre individ si lumea exterioara si 2) modele mentale

- Dispunem de cunostinte prin ajutorul carora analizam tot ce se misca in jurul nostru; aceasta este o schema cognitiva functionala

- Noi receptam doua feluri de informatii: de identificare(cum arata ceva) , si de continut (ce trebuie sa faca ca sa il putem categoriza)

- Etnicitatea ii analizat la fel, adica dispunem de o serie de informatii reala/imaginate, si cu ajutorul informatiilor clasam indivizii in diferite etnii.

Particularităţile stereotipiei ca formă a cunoaşterii sociale

- Stereotipiile sunt o percepti sociale- Stereotipiile cuprind un grad mare de info in spatiu multidimensional, despre persoane cum ar

fi: temperamentul lor, moralitatea, talentele şi viciile tipice, viziunea asupra lumii, comportamentul economic şi statusul social tipic, scopurile lor politice

- Grup omogen: toti din grup au caracteristici prototipice circumscris de stereotipie- Cei care sunt incadrati intr-un anumit cadru stereotipizat nu pot iesi din ea. (fameie la care ii

plac masinile, nu este acceptata pentru ca nu se incadreaza in patternul tipic)- De multe ori indivizii fac atribuiri pt a intelege sau a explica ceva el asociaza intamplarea

respectiva cu ceva ce stie el sau crede ca stie

Funcţiile stereotipizării

- Functiile cognitive indeplinite de stereotipizare: comunicare, relationale si motivationale ; ele pot fi analizate individual s-au colectiv

- Cele individuale pornesc de la informatii sumare, oferindule o imagine complexa despre cineva pentru ca apartin unui anumit grup. De multe ori actorul social foloseste stereotipia pentru a se proteja (se duce sa se angajeze, patronu nu il angajeaza si el zice ca patronul e sovinist ca sa nu recunoasca ca defapt el ii handicapat)

- Colectiv : Generalizarea unei situatii si explicarea lui prin raport cu cele stiute. (cand vine vorba de romi ne gandim ca romii is lenesi, murdari ...)

Stereotipia ca produs cultural

- Stereotipiile sunt scrise de multe ori in carti si de asta a devenit parte de cultura. Sunt produse colective. (ex: maghiarii au sete de pamant....... carte Cioran, Emil)

Page 2: Stereotipii şi prejudecăţi

Particularităţi ale percepţiei organizate de stereotipii

- Dobandim diferite informatii de la un grup etnic inainte de a cunoaste intradevar ce si cum e in grupul respectiv, si din cauza asta avem prejudecati pozitive/negative

- Aici apartine: Atentia selectiva, Sensibilizarea perceptiei, Ajustarea perceptiei, si erori de atribuire

Prejudecati

- Atitudinea negativa dezvoltata catre un individ sau grup din cauza stereotipiiei- Stereotipia sta la baza prejudecatii- Invocarea stereotipurilor duce la respingerea altor grupuri- Se mai foloseste stereotipia pentru o comunicare mai usoara adica exprimarea diferentelor, nu

neaparat pentru a dezvolta o atitudine- Prejudecatiile se diferentiaza in masura de manifestare : ele pot fi verbale, evitare, discriminare,

violenta fizica sau simbolica, progrom – genocid

Teorii despre prejudecată

- Toata lumea este expus la stereotipuri dar prejudecatiile se dezvolta diferit- Teorii cultural istorice: analizeaza ce interactiuni au avut grupurile - emergenţa

etnocentrismului, trauma istorică şi politicile memoriei.- Etnocentrism: atitudine/evaluare negativa a altor grupuri. Compararea culturii lor cu cultura ta

si din cauza ca nu aseamana zici ca ii naspa ...(ex: noi mancam cu tacamuri iar ei sa zicem cu betisoare – nu ii naspa, asa e cultura lor)

- Trauma istorica: chestii ce sau intamplat in trecut sunt reiterate si din cauza lor apar prejudecati privind un popor.

- Teoria legitimării încorporării asimetrice: prejudecata este o expresie ce se refera la asezarea unui grup minoritar intr-o pozitie nasoala. (cei care domina primesc locuri de munca bine platite si minoritatea primeste cea ce ramane pentru ca ei is considerati inculti, lenesi si balablabla)

- Prejudecarile se pot slabi daca: indivizii sunt tratati egali, indivizii sunt pusi sa claboreze, dupa colaborare ei sunt reiterati

- Cu cat un individ este mai antrenat sa trateze situatii cu atat el se va confrunta mai usor cu situatii noi, daca un individ are mai mult de a face cu chestii noi el devine deschis. O persoana care duce o viata rurala are mai multe sanse pentru dezvoltarea prejudecatiilor pentru ca el este izolat/ mai inchis.

- Teoria pragului şi stresului demografic – prejudecatile nu cresc in raport cu volumul poporului cu etnie diferita, exista un asa numit prag demografic. Cu cat poporul cu etnie diferita este intr-un volmum mai mic, ei se adapteaza la posibilitati, dar daca ei sunt intrun numar mai mare atunci se vor separa de restul populatiei. Daca sunt intr-un numar mai mare atunci ei vor reprezenta un pericol pentru restul populatiei (dominante) din cauza concurentei (munca).

- Stresul demografic: fustrari legate de marimea unui popor cu etnie diferita, cei care au prejudecati tind sa subaprecieze numarul indivizilor cu etnie dif.

- Teorii schimbarii si crizelor sociale: „teoria tapului ispasitor” se refera la intamplari sociale (cand un grup minoritar este considerat vinovat pentru anumite intamplari sociale si din cauza asta ei sunt agresati simbolic/fizic) de multe ori acest proces este folosit pentru autoprotectie de catre grupul dominant

Page 3: Stereotipii şi prejudecăţi

- Teoria fustrare agresiune: mechanism de reactualizare a sinelui, cand sin cauza ca grupul minoritar are mai mult succes se dezvolta tot un fel de autoaparare, si apar prejudecati de multe ori rasiale (meciurile de fotbal)

- Teoria personalitatii autoritariene: se refera la un grup care se grupeaza in functie de cei care intra in patarn, si toti ce care nu se incadreaza sunt considerati „dusmani”

- Prejudecati manifestate si subtile: o societate cu cat e mai libera cu atat mai mult promoveaza delegitimarea prejudecatilor. In socialitati moderne stereotipiile sunt considerate ilicite. manifestare subtilă a prejudecăţilor implică o un tradiţionalism exagerat şi o exagerare a influenţei factorului cultural în ceea ce priveşte şansele de reuşită a indivizilor.