"Marea luptă dintre Hristos şi îngerii Săi şi Satana şi îngerii lui" (1858)

8/22/2019 "Marea lupt dintre Hristos i ngerii Si i Satana i ngerii lui" (1858)

1/288

Ellen G. White

Marea luptdintre Hristos i ngerii Sii Satana i ngerii luiEdiia a II-a

Buzu 2013


2/288

Titlul n original: The Great Controversy between Christ and

His Angels and Satan and His Angels(1858)

2013 Marian-Titu GogoiToate drepturile acestei ediii aparin traductorului.Reproducerea integral sau parial, fr nici o modificare a

textului, este permisfr acordul prealabil.

www.sprecer.info [email protected]

Consiliere editorial: Emil Simionescu

Traducere: Marian-Titu GogoiLectura manuscrisului: George Uba

Corectur: Dorel Neacu

Tehnoredactare: Mircea Dinu, Marian-Titu Gogoi

Coperta:Bbl, Blaja ($1 a-z)Exod 20,1-17; 24,12; Deuteronom 5,1-22; eremia31,33; Evrei 10,16; Matei 22,36-40; Marcu 12,28-31;

Deuteronom 6,4-9; 10,12.13; Levitic 19,18; Romani2,25-29; 9,6-8; 1 Timotei 1,5; Romani 13,8-10

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a RomnieiWHITE, ELLEN GOULD HARMON

Marea lupt dintre Hristos i ngerii Sii Satana i ngerii lui / Ellen G. White;trad.: Marian-Titu Gogoi. - Ed. a 2-a rev. - Buzu:Ancaprint, 2013

ISBN 978-973-1831-65-7

I. Gogoi, Marian-Titu (trad.)

286.3235.2


3/288

Cuprins

Prefa................................................................ VEllen G. White (schi biografic) ....................... VIIntroducere ......................................................... XI1 Cderea lui Satana ......................................... 12 Cderea omului .............................................. 43 Planul de Mntuire ......................................... 74 Prima venire a lui Hristos .............................. 135 Lucrarea lui Hristos ....................................... 216 Schimbarea la fa ......................................... 267 Trdarea lui Hristos ....................................... 318 Judecarea lui Hristos ..................................... 379 Rstignirea lui Hristos ................................... 46

10 nvierea lui Hristos ...................................... 5511 nlarea lui Hristos ..................................... 6812 Ucenicii lui Hristos ..................................... 7113 Moartea lui tefan ....................................... 7914 Convertirea lui Saul ..................................... 8215 udeii au hotrt s-l omoare pe Pavel ........ 85

16 Pavel a vizitat erusalimul ........................... 9017 Marea apostazie .......................................... 9618 Taina frdelegii ......................................... 10119 Moarte, nu via venic n chin ................. 10720 Reforma ....................................................... 11421 Biserica unit cu lumea ............................... 120

22 William Miller ............................................. 124


4/288

23 Solia primului nger ..................................... 12924 Solia celui de-al doilea nger ....................... 13725 Micarea advent ilustrat ........................... 14126 O alt ilustrare ............................................. 14827 Sanctuarul .................................................... 15528 Solia celui de-al treilea nger ....................... 16029 O platform stabil ...................................... 16730 Spiritismul ................................................... 17231 Lcomia ....................................................... 17932 Cltinarea (Cernerea) .................................. 18433 Pcatele Babilonului .................................... 19034 Marea strigare .............................................. 19535 Solia a treia ncheiat .................................. 199

36 Vremea strmtorrii lui acov ..................... 20437 Eliberarea sfinilor ...................................... 20838 Rsplata sfinilor ......................................... 21339 Pmntul pustiit ........................................... 21540 A doua nviere ............................................. 21841 Moartea a doua ............................................ 222

Texte biblice....................................................... 225Note explicative.................................................. 231


5/288

V

Prefa

Drum cu prioritate

Ca o magistral care coboar din cer, nfurndpmntul, dup care se ntoarce pe alt rut la cer, aadescoper aceast carte, cunoscut n prezent sub numele

de Daruri spirituale volumul I, drumul vieii ceruluii al pmntului n cea mai dramatic dezbatere a iubiriilui Dumnezeu.

ntr-un fel cartea este un rezumat de for a doucri cunoscute: Tragedia veacurilor i Hristos,

Lumina lumii, dar o parafrazare impresionant care iclarific ntr-un timp scurt motivul, strategia i scopulMarii Lupte dintre lumin i ntuneric, dintre Dumnezeui Satana.

Sunt cinci fanioane ale crii care semnalizeaz cinciperioade, caracterizate printr-o dinamic divin de mariproporii i care sistematizeaz nelegerea procedeelorlui Dumnezeu.

Capitolele 1-3 surprind criza moral din Univers ide pe pmnt n nceputurile lori prefigurarea Planuluide Mntuire, care descoper antidotul virusului pcatului

prin iniiativa substitutiv a Fiului lui Dumnezeu.Capitolele 4-11 focalizeaz preul pe care Planul de

Mntuire l-a prevzut, prin viaa, moartea i nviereaMntuitorului. sus devine reeta prescris de DumnezeuTatl i oferit astzi oricui prin Duhul Sfnt.


6/288

Marea lupt dintre Hristos i ngerii Si i Satana i ngerii lui

VI

Capitolele 12-16 descriu fora Planului de Mntuire,care cucerete prin misiunea bisericii primare milioanede suflete care au gzduit ntunericul pgnismului n

inimile lor, din netiin.Capitolele 17-26 identific de data aceasta fora

incisiv a puterilor ntunericului, care umbrete prinapostazie, pe o perioad mare, sufletele a milioane deoameni, dar totodat i momentele reabilitrii Planuluide Salvare prin dubla reformaiune, a lui Luther i

Miller.n final, capitolele 27-41 sunt o irumpere profeticcu accentul pe finalizarea Planului de Mntuire pe

pmnt i n cer n cea mai dramatic descriere,dominnd cu vestea cea bun a revenirii Mntuitorului.

Pentru cititorul grbit i intersectat de aspecteleexisteniale, ntr-o imagine a nevoii lui sufleteti, aceast

carte, cu o expresie lapidar ce descrie marile teme aleproiectului divin pentru om, este ca un izvor care lnsoete ntr-o zon arid i-i nnoiete puterile vieii.

n a doua imagine privind semnificaia crii, dinpaginile pline de vigoare i bine ilustrate, nu poate fidect o deschidere a unui drum cu prioritate care se

deschide n fa ctre o destinaie mai mult dect fericit.Studiul acestei cri ne va aduce bucuria de a neapropia de viaa Mntuitorului descoperit n oferta

planului ceresc, n care dragostea este magistralacltoriei noastre spre cer.

George Uba


7/288

VII

Ellen Gould White (1827-1915)(Schi biografic)

Ellen White s-a nscut n Gorham, Main (S.U.A) ia fost o credincioas metodist pn la vrsta de 17 ani.A fost dat afar din biseric datorit faptului c ea cre-dea n revenirea lui Hristos n 1843 i vorbea despre

acest eveniment apropiat. Dumnezeu i-a dat viziuni i osolie de dus lumii, dup ce alte dou persoane au respinsaceast povar de la Dumnezeu. A scris multe articole icri, ndreptnd atenia oamenilor spre Biblie, aducndmngiere i cluzire, dnd ndemnuri, mustrnd

pcatul i chemnd oamenii la pocin. Dup ce a primitlumin pentru solia despre sntate, ea a devenit o

puternic susintoare a reformei sanitare, chemnd la odiet asemntoare cu cea originar din Grdina Eden, laabstinen de la tot ceea ce este duntor i la temperann toate lucrurile.

Ellen White nu i-a asumat niciodat titlul deprofet, dar nici nu a obiectat atunci cnd alii au numit-o

astfel. ns cnd era ntrebat, ea rspundea c este unsol al lui Dumnezeu, artnd c lucrarea ei a cuprinsmulte domenii de activitate, incluznd religia, evan-ghelizarea, profeiile, viaa de familie, relaiile sociale,educaia, sntatea i nutriia. Aceasta a nsemnat maimult dect ceea ce se consider de obicei c face un

profet, i anume s vorbeasc oamenilor sub inspiraie

divin despre evenimente viitoare.


8/288


VIII

La Lege i la mrturie! Cci dac nu vor vorbi aa,nu vor mai rsri zorile pentru poporul acesta. De-alungul timpului i ndeosebi acum la nceputul secolului

XXI muli au pretins i pretind a fi profei, prezicndmulte lucruri ciudate. Cum putem fi noi siguri c cinevaeste cu adevrat ceea ce pretinde, i anume o persoancare primete Cuvinte de la Dumnezeu? Cu siguranacelai Dumnezeu care a dat Cuvintele Sale oamenilordin trecut i ele au fost scrise devenind crile Bibliei, nu

se va contrazice pe Sine! sus a prorocit direct despreaceasta, tiind c profeiile vor fi un mare test pentru ceicare vor tri n timpul ultimelor zile: Se vor scula muli

proroci mincinoi i vor nela pe muli. (Matei 24,11)Pentru a accentua acest lucru, Dumnezeu i-a dat lui oanaceste cuvinte: Preaiubiilor, s nu dai crezare oricruiduh; ci s cercetai duhurile, dac sunt de la Dumnezeu;

cci n lume au ieit muli proroci mincinoi. (1 oan4,1) Majoritatea cretinilor au fost mpotriva celor careau afirmat c au descoperiri de la Dumnezeu. Acetiaciteaz textul dinApocalipsa 22,18.19 pentru a-i susine

punctul de vedere: Mrturisesc oricui aude cuvinteleprorociei din cartea aceasta c, dac va aduga cineva

ceva la ele, Dumnezeu i va aduga urgiile scrise ncartea aceasta. i, dac scoate cineva ceva din cuvintelecrii acestei prorocii, i va scoate Dumnezeu partea luide la pomul vieii i din cetatea sfnt, scrise n carteaaceasta. Dar oare acest text vrea s spun c dup oannu vor mai fi profei de la Dumnezeu? Dac este aa,atunci de ce ne-ar avertiza sus s ne ferim de profei

fali? De ce Duhul Sfnt ne spune prin oan s cercetm


9/288

Ellen G. White

IX

duhurile?Nu ar fi mai simplu dac am ti c trebuie s-iignorm pe toi cei care dup oan pretind c au Cuvintede la Dumnezeu? Dar acesta nu este planul lui

Dumnezeu. El descoper adevruri noi atunci cnd estenevoie i i face cunoscut voia. ar cei cu inima curatvor cerceta s vad dac profeia este adevrat, i daceste, o vor primi cu bucurie i o vor urma. Cu siguranc i lui Satana i se va permite s lucreze; dac nu ar fiaa, atunci el L-ar acuza pe Dumnezeu c este nedrept.

Prin Pavel, Duhul Sfnt ne pune cteva ntrebrifoarte importante: Oare toi sunt apostoli? Toi suntproroci? Toi sunt nvtori? Toi fac minuni? Toi audarul vindecrilor? Toi vorbesc n alte limbi? Traductoi? (1 Corinteni 12,29.30)Apoi n versetele urmtoarene spune c ne va arta o cale nespus mai bun,declarnd c darurile nu ne sunt de niciun folos dac nu

avem dragoste. n capitolul 14, el merge un pas maideparte spunndu-ne: Urmrii dragostea. Umblai idup darurile duhovniceti, dar mai ales s prorocii.a(1 Corinteni 14,1) Astfel deci frailor, rvnii dup

prorocire, fr s mpiedicai vorbirea n alte limbi.a(1 Corinteni 14,39) Nu stingei Duhul. Nu dispreuii

prorociile. Ci cercetai toate lucrurile i pstrai ce estebun.(1 Tesaloniceni 5,19-21)Ellen White nu face excepie de la aceasta. Luai

aceast carte i comparai-o cu Sfnta Scriptur, pentru avedea dac trece testul. S ne rugm bunului nostru TatCeresc i El ne va cluzi prin Duhul Su cel Sfnt n totadevrul.


10/288


X

Crile scrise de Ellen White au fost traduse nmulte limbi, Calea ctre Hristos fiind printre cele maicunoscute dintre ele. Dar ea considera Marea lupt,

drept cea mai important carte a sa, fiind de un mareajutor pentru cei carese pregtesc pentrucea de-a doua venire aDomnului sus Hristos.(Vezi Ellen G. White,

Evanghelizarea prinliteratur, cap. 20)Aceast carte a fost

publicat pentru primadat de soul ei, JamesWhite, la Battle Creek,Michigan n 1858

avnd titlul Marealupt dintre Hristos ingerii Si i Satana

i ngerii lui.James i Ellen White (1864)


11/288

XI

ntroducere

Ellen White a primit viziunea despreMarea luptn primvara anului 1858 n Lovetts Grove, Ohio,S.U.A. Ea scrie despre acest eveniment: n aceastviziune de la Lovetts Grove, s-a repetat cea mai mare

parte a temei Marii luptepe care o vzusem cu zeceani nainte, i mi s-a artat c trebuia s o scriu, c voiavea de luptat cu puterile ntunericului, pentru cSatana va face eforturi puternice pentru a mmpiedica, dar ngerii lui Dumnezeu nu m vor prsin aceast lupt, i c trebuia s m ncred nDumnezeu. (Daruri spirituale, vol. II, pg. 270)Dou zile mai trziu, Satana a ncercat s o omoare

pentru a o mpiedica s prezinte altora ceea ce ifusese artat. ns, susinut de Dumnezeu nndeplinirea lucrrii ncredinate ei, a scris o descrierea scenelor care-i fuseser prezentate, astfel c n varaanului 1858 a fost publicat de James White carteaMarea lupt dintre Hristos i ngerii Si i Satanai

ngerii lui. Unele poriuni, fuseser dejapublicate nbroura Un cuvnt ctre turma mic (1847) i nprimele ei dou cri Experiene cretine iviziuni (1851) i Supliment (1854).

n aceast carte, Ellen White folosete foarte desexpresii precum Domnul mi-a artat..., Mi-a fost

artat..., Am vzut..., Apoi am auzit...,Atenia


12/288


XII

mi-a fost ndreptat spre..., Un nger mi-a cerut sprivesc cu atenie..., Am ntrebat..., ngerul carem nsoea mi-a spus..., Apoi am fost dus n timpulcnd..., Am fost dus mai departe..., Am fostdus napoi.... Arthur White, nepotul sorei White,scrie ntr-unul din articolele sale c acestea suntexpresii care fac clar sursa informaiei pe careautoarea o prezint, i cum informaia a ajuns la ea.Aceste expresii sunt indicii pentru viziuni scenice,sora White fiind purtat napoi sau nainte de-a lungulistoriei, pentru a vedea anumite evenimente, fiindnsoit de un nger care o ajuta s neleag ceea cevedea. (Vezi Adventist Review, 12 iulie 1979, pg. 4-7.)

Mai trziu sora White a dezvoltat aceast tem aMarii lupte, fiind publicate alte ediii: Marealupt dintre Hristos i Satana, de la distrugerea

erusalimului pn la sfritul luptei (1884),Marea luptntre Hristosi Satana, n decursul ereicretine (1888) i Marea lupt dintre Hristos iSatana (1911). Ediia din 1911 este mai binecunoscut n Romnia sub numele de Tragediaveacurilor. De asemenea au fost scrise alte patrucri care mpreun cu Marea lupt fac parte dinciclul Conflictul veacurilor, fiecare dintre ele

prezentnd n detaliu diferite perioade istorice:Patriarhi i profei, Profei i regi, Hristos,Lumina lumii i storia faptelor apostolilor. Aacum s-a amintit, cartea de fa a fost publicat pentru


13/288

ntroducere

XIII

prima dat n anul 1858 cu titlul Marea lupt dintreHristosi ngerii Si i Satanai ngerii lui, fiind nprezent mai bine cunoscut sub titlul Darurispirituale, volumul I (Spiritual Gifts,Volume 1).

Cred c este important ca cei din bisericaadventist s aib acces la aceast carte aa cum aaprut ea prima dat i purtnd titlul originar, fiindceste important s contientizm faptul c ne aflm nmijlocul unui conflict cosmic, i c prin alegerile

noastre zilnice ne aflm n una din cele dou tabereaflate n aceast lupt. Este important pentru fiecaredintre noi cei care facem parte din Biserica ce lateapt pe Mntuitorul ei s revin, s tim c vomtrece prin vremea strmtorrii, dar c biruina a fostdeja ctigat la cruce. Satana nu mai poate lupta n

mod direct mpotriva Domnului sus, dar i continulupta ndreptndu-se ca un leu care rcnetempotriva urmailor Si. ns atta timp ct rmnemancorai de Stnca Mntuirii noastre, vom iei i noibiruitori! Cartea a fost scris ntr-un limbaj simplu iaceasta a fost i dorina mea atunci cnd am tradus-o:

s poat fi neleas att de cei nvai ct i de ceimai puin nvai, de cei tineri ct i de cei n vrst.Cartea ne prezintoriginea pcatului, minunatul Plan deMntuire, originea i istoria micrii advente,evenimentele care ne stau n fa i finalul acesteilupte cosmice.

Marian-Titu Gogoi


14/288

XIV


15/288

1

Capitolul 1Cderea lui Satana

Domnul mi-a artat c Satana era odat unnger onorat n cer, urmtorul dup sus Hristos.Faa lui era blnd, exprimnd fericirea ca i laceilali ngeri. Fruntea lui era nalt i lat, artndo mare inteligen. nfiarea sa era perfect. El

avea o comportare nobil, maiestoas. i am vzutc atunci cnd Dumnezeu a zis Fiului Su s facemom dup chipul Nostru, Satana a fost invidios pesus. El dorea s i se cear sfatul n ceea ce privetefacerea omului. S-a umplut de invidie, gelozie i ur.Dorea s fie cel mai mare n cer, urmtorul dup

Dumnezeu, i s primeasc cele mai mari onoruri.Pn atunci tot cerul fusese n ordine, armonie isupunere perfect fa de stpnirea lui Dumnezeu.

Era cel mai mare pcat s te rzvrtetimpotriva ordinii i voinei lui Dumnezeu. Tot cerul

prea n agitaie. ngerii au fost aranjai n companii

avnd n fruntea lor cte un nger care i comanda.Toi ngerii erau agitai. Satana aducea insinurimpotriva stpnirii lui Dumnezeu, dorind s senale pe sine i nevrnd s se supun autoritii luisus. Unii dintre ngeri simpatizau cu Satana nrzvrtirea sa, iar alii susineau cu putere onoareai nelepciunea lui Dumnezeu n a- da autoritateFiului Su. i a fost ceart ntre ngeri. Satana i cei


16/288


2

influenai de el care luptau s reformeze stpnirealui Dumnezeu, doreau s cerceteze nelepciunea Sade neptruns pentru a afla intenia Sa n a-L nla

pe sus i a- oferi o astfel de putere i autoritatenelimitate. Ei s-au rzvrtit mpotriva autoritiiFiului lui Dumnezeu, i toi ngerii au fost chemais apar n faa Tatlui, pentru a se decide cazurilelor. i s-a hotrt c Satana trebuia s fie izgonit dincer, i toi ngerii care se alturaser lui Satana n

rzvrtire, trebuia s fie alungai mpreun cu el.Atunci a fost rzboi n cer. ngerii erau angajai nlupt.Satana dorea s-L nving pe Fiul lui Dumnezeui pe cei care erau supui voinei Sale. Dar ngerii

buni i credincioi au nvins i Satana mpreun cucei care l-au urmat au fost alungai din cer.

Dup ce Satana a fost dat afar din cermpreun cu cei care au czut cu el, i-a dat seamac pierduse pentru totdeauna toat curia i slavacerului. Atunci i-a prut ru i a dorit s fie reprimitn cer. El era dispus s i ia locul care i se cuveneasau orice alt loc care i-ar fi fost atribuit. Dar nu,

cerul nu trebuia pus n pericol. Tot cerul ar fi fostdistrus dac el era primit napoi, pentru c pcatuli avea originea n el i seminele rzvrtirii erau nel. Satana obinuse adepi, cei care simpatizaser cuel n rzvrtirea lui. El i cei care l-au urmat s-aucit, au plns i au implorat s fie reprimii nfavoarea lui Dumnezeu. Dar nu, pcatul lor, ura,invidia i gelozia lor fuseser aa de mari nct


17/288

Cap. 1:Cderea lui Satana

3

Dumnezeu nu putea s le tearg. Trebuia srmn pentru a primi pedeapsa final.

Cnd Satana a devenit pe deplin contient c

nu era nicio posibilitate s fie readus n favoarea luiDumnezeu, atunci rutatea i ura lui au nceput sse manifeste. El s-a sftuit cu ngerii lui i a fostfcut un plan pentru a continua s lucreze mpotrivastpnirii lui Dumnezeu. Cnd Adam i Eva au fost

pui n grdina frumoas, Satana fcea planuri s-i

distrug. A inut sfat cu ngerii lui ri. Era cuneputin ca acest cuplu fericit s fie lipsit defericirea sa dac asculta de Dumnezeu. Satana nu

putea s-i exercite puterea asupra lor dect n cazuln care ei mai nti nu ascultau de Dumnezeu i

pierdeau favoarea Sa. Satana i ngerii lui trebuiau

s inventeze un asemenea plan care s-i duc laneascultare astfel nct s atrag asupra lor privireadezaprobatoare a lui Dumnezeu i s fie adui subinfluena mai direct a lui Satana i a ngerilor si.S-a hotrt c Satana trebuia s ia o alt form is-i arate interesul pentru om. El trebuia s aduc

insinuri mpotriva faptului c Dumnezeu e vrednicde crezare, s creeze ndoial dac Dumnezeu chiara vrut s spun ceea ce a zis, apoi s le trezeasccuriozitatea, i s-i fac s se amestece n planurilede neptruns ale lui Dumnezeu, fapt de care Satanase fcuse vinovat, i s se gndeasc la motivulrestriciei Sale n ceea ce privete pomulcunoaterii.


18/288

4

Capitolul 2

Cderea omului

Am vzut c ngerii sfini vizitau des grdina ile ddeau instruciuni lui Adam i Evei cu privire lamunca lor, i de asemenea i nvau despre revoltalui Satana i cderea lui. ngerii i-au avertizat cu

privire la Satana i i-au prevenit s nu se separeunul de altul n lucrul lor pentru c ar fi putut svin n contact cu acest vrjmaczut. ngerii le-aucerut s urmeze ndeaproape ndrumrile pe careDumnezeu li le-a dat, pentru c doar n ascultaredeplin erau n siguran. i dac erau asculttori,

acest duman czut nu putea s aib nicio putereasupra lor.Satana i-a nceput lucrarea cu Eva, ca s o

conduc la neascultare. Ea a greit prima dat prinfaptul c s-a ndeprtat de soul ei, apoi, prin faptulc a zbovit n apropierea pomului interzis, i dup

aceea pentru c a ascultat de vocea ispititorului, ichiar a cutezat s se ndoiasc de ceea ce spuseseDumnezeu: n ziua n care vei mnca din el, veimuri negreit. Ea s-a gndit: Poate nu este chiaraa cum a zis Dumnezeu. S-a ncumetat s nuasculte. Ea i-a ntins mna, a luat un fruct i a

mncat. Era plcut de privit i bun la gust. A fost


19/288

Cap. 2:Cderea omului

5

invidioas c Dumnezeu le interzisese ceea ce eracu adevrat pentru binele lor. Ea i-a dat fructulsoului su, prin aceasta ispitindu-l. -a relatat luiAdam tot ceea ce arpele spusese i i-a exprimatuimirea c el avea puterea vorbirii.

Am vzut cum tristeea i-a umbrit faa lui Adam.Prea nfricoat i uimit. O lupt prea c se d nmintea lui. A simit c acesta era sigur vrjmauldespre care fuseser avertizai, i c soia sa trebuias moar. Trebuia s fie desprii. ubirea sa pentruEva era mare, i n descurajare deplin s-a hotrts mprteasc soarta ei. A apucat fructul i l-amncat repede. Atunci Satana a tresltat de bucurie.El se rzvrtise n cer i avusese simpatizani care l

iubeau i l-au urmat n rzvrtirea lui. El czuse i ifcuse i pe alii s cad mpreun cu el. i acum oispitise pe femeie s se ndoiasc de Dumnezeu, saib ntrebri referitoare la nelepciunea Lui i scaute s ptrund planurile Sale atotnelepte.Satana tia c femeia nu va cdea singur. Adam,

prin dragostea lui pentru Eva, nu a ascultat poruncalui Dumnezeu i a czut cu ea.Vestea despre cderea omului s-a rspndit n

ntreg cerul. Orice harp a amuit. ngerii i-au luatcoroanele de pe cap de tristee. Tot cerul era nagitaie. A fost inut sfat pentru a se decide ce

trebuie s se fac cuperechea vinovat. ngerii se


20/288


6

temeau c ei i vor ntinde mna i vor mnca dinpomul vieii i vor fi pctoi nemuritori. DarDumnezeu a spus c i va alunga din grdin pe ceicare nclcaser legea. ngeri au fost trimii imediats pzeasc drumul spre pomul vieii. Fusese planulcalculat al lui Satana ca Adam i Eva s nu asculte deDumnezeu, s-i atrag privirea Sa dezaprobatoare,i apoi s-i conduc s ia din pomul vieii astfelnct s triasc venic n pcat i neascultare, iastfel pcatul s fie fcut nepieritor. Dar ngerisfini au fost trimii s-i izgoneasc din grdin, ntimp ce o alt companie de ngeri a fost nsrcinats pzeasc drumul spre pomul vieii. Fiecare dintreaceti ngeri puternici prea s aib n mna lui

dreapt ceva care semna cu o sabie strlucitoare.Atunci Satana a triumfat. i pe alii i fcuse ssufere prin cderea lui. El fusese alungat din cer, iarei din Paradis.


21/288

7

Capitolul 3

Planul de Mntuire

ntristarea a umplut cerul cnd s-a neles comul era pierdut, i c lumea pe care Dumnezeu ocrease avea s fie umplut cu fiine muritoarecondamnate la suferin, boal i moarte i c nu

era nicio cale de scpare pentru cel vinovat.ntreaga familie a lui Adam trebuia s moar. L-amvzut pe iubitul sus i am observat o expresie decompasiune i ntristare pe faa Sa. Curnd L-amvzut apropiindu-Se de lumina deosebit de str-lucitoare care-L nvluia pe Tatl. ngerul care m

nsoea mi-a spus: Are o conversaie ndeaproapecu Tatl Su. Nelinitea ngerilor prea s fieintens n timp ce sus vorbea cu Tatl Su. De treiori El a fost nvluit de lumina strlucitoare din

jurul Tatlui, i a treia oar cnd a venit de la Tatl, s-a putut vedea nfiarea. Faa Lui era calm,

fr niciun pic de dezorientare i grij, i rspndeabunvoini buntate, care nu pot fi exprimate ncuvinte. El a fcut apoi cunoscut oastei ngerilor cse crease o cale de scpare pentru omul pierdut. Le-aspus c intervenise la Tatl Su, oferindu-Se s-idea viaa ca prede rscumprare, lund sentina de

moarte asupra Sa, ca prin El omul s poat gsi


22/288


8

iertare. Ca prin meritele sngelui Su i ascultare deLegea lui Dumnezeu, oamenii s poat avea favoa-rea lui Dumnezeu, s fie adui n frumoasa grdin,i s mnnce din rodul pomului vieii.

La nceput ngerii nu au putut s se bucure cciComandantul lor nu a ascuns nimic fa de ei, cile-a nfiat Planul de Mntuire. sus le-a spus curma s stea ntre mnia Tatlui Su i omulvinovat, s ndure frdelegea i batjocura, i cdoar puini l vor primi ca pe Fiul lui Dumnezeu.Aproape toi l vor ur i respinge. El urma s-ilase toat slava n cer, s apar pe pmnt ca om, sSe umileasc pe Sine ca om, s cunoasc din

proprie experien diferitele ispite cu care omul

avea s fie asaltat, pentru a ti cum s-i ajute pe ceicare aveau s fie ispitii. i c n cele din urm,dup ce misiunea Sa ca nvtor avea s fiendeplinit, El urma s fie dat n minile oamenilori s ndure aproape orice fel de cruzime i suferin

pe care Satana i ngerii lui puteau s le sugereze

oamenilor ri s le aplice. El urma s moar demoartea cea mai chinuitoare, atrnat ntre cer ipmnt ca un pctos vinovat. Urma s ndure orede agonie ngrozitoare la care nici chiar ngerii nu

puteau s se uite, ci aveau s-i acopere feele ca snu vad acea scen. Nu numai chinul trupesc urma

s-l ndure, ci i chinul sufletesc cu care nu s-ar


23/288

Cap. 3: Planul de Mntuire

9

putea compara nicio suferin trupeasc. Povarapcatelor ntregii lumi urma s fie asupra Lui. El le-aspus c urma s moar, apoi s nvie n a treia zi is se nale la Tatl Su pentru a mijloci pentruomul ndrtnic i vinovat.

ngerii s-au prosternat naintea Lui. Ei i-auoferit vieile lor. sus le-a spus c prin moartea Sa iva salva pe muli, i c viaa unui nger nu putea

plti datoria. Doar viaa Sa putea s fie acceptat deTatl Su ca prede rscumprare pentru om.

sus le-a spus de asemenea c vor avea i ei oparte de fcut: s fie cu El, i n diferite ocazii s-Lntreasc. El va lua natura deczut a omului i

puterea Lui nu va fi nici cel puin egal cu a lor. ar

ei vor fi martorii umilirii i suferinelor Sale mari.i atunci cnd vor vedea suferinele Sale i uraoamenilor mpotriva Sa, se vor simi cuprini decele mai profunde emoii i datorit iubirii lor

pentru El, vor dori s-L scape i s-L elibereze deucigaii Lui. Dar ei nu trebuiau s intervin pentru

a mpiedica nimic din ceea ce vor vedea. Ei voravea ns o parte de fcut la nvierea Sa. Le-a spusc Planul de Mntuire fusese stabilit i c Tatl Suacceptase planul.

Cu o tristee sfnt, sus i-a mngiat i i-ancurajat pe ngeri, informndu-i c dup toate

acestea, cei pe care-i va rscumpra vor fi cu El,


24/288


10

locuind cu El pentru totdeauna. i c prin moarteaLui i va rscumpra pe muli, i l va nimici pe celce avea puterea morii. i Tatl Su i va dampria i mreia mpriei de sub tot cerul, iEl o va stpni n veci de veci. Satana i pctoiivor fi nimicii ca s nu mai tulbure niciodat cerulsau noul pmnt curit. sus i-a cerut oastei ceretis se mpace cu planul pe care Tatl Su lacceptase, i s se bucure c prin moartea Sa omulczut putea fi ridicat din nou s obin favoarea luiDumnezeu i s se bucure de cer.

Atunci o bucurie, o bucurie de nedescris aumplut cerul. i oastea cereasc a cntat o cntarede laud i nchinare. i-au atins harpele i au

cntat ntr-un ton mai nalt de cum o fcuser pnatunci, pentru marea ndurare i bunvoina luiDumnezeu n a-L da pe Fiul Lui preaiubit s moar

pentru un neam de rzvrtii. Laud i nchinare aufost aduse pentru tgduirea de Sine i jertfa luisus, pentru c El acceptase s prseasc snul

Tatlui Su, alegnd o via de suferin i durere,i s moar de o moarte ruinoas pentru a da viaaltora.

ngerul a spus: Crezi c Tatl L-a dat pe FiulSu preaiubit fr nicio lupt? Nu, nu. A fost olupt chiar pentru Dumnezeul cerurilor dac s-l

lase pe omul vinovat s piar, sau s l dea pe Fiul


25/288

Cap. 3: Planul de Mntuire

11

Supreaiubit s moar pentru el. ngerii erau attde interesai pentru salvarea omului c se puteaugsi printre ei unii care ar fi renunat la slava lorii-ar fi dat viaa pentru omul care avea s moar.Dar, a spus ngerul care m nsoea, aceasta nuar fi ajutat la nimic. Frdelegea era aa de mare cviaa unui nger nu ar fi putut s plteasc greeala.

Nimic ci doar moartea i mijlocirea Fiului Suputeau s plteasc greeala, i s-l salveze pe omulpierdut de la durere i suferin fr speran.

Dar ngerilor le-a fost atribuit lucrarea de aurca i cobor cu balsam ntritor din slav pentrua-L mngia pe Fiul lui Dumnezeu n suferineleSale, i a- sluji. De asemenea, lucrarea lor va fi s-iapere i s-i fereasc pe cei care se aflau sub har dengerii ri i de ntunericul aruncat continuu n jurullor de ctre Satana. Am vzut c era imposibil

pentru Dumnezeu s modifice sau s schimbeLegea Sa pentru a-l salva pe omul pierdut i careurma s moar; de aceea a permis ca Fiul Su

preaiubit s moar pentru nclcarea legii de ctreom.

Satana s-a bucurat din nou cu ngerii si pentruc a putut prin provocarea cderii omului s-L dea

jos pe Fiul lui Dumnezeu de pe poziia Sa nalt. Elle-a spus ngerilor si c atunci cnd sus va lua

natura omului deczut, va putea s-L nvi

ng i smpiedice mplinirea Planului de Mntuire.


26/288


12

Mi-a fost artat atunci Satana aa cum fusese,un nger fericit i nlat. Apoi mi-a fost artat cumeste acum. nc are o nfiare regeasc. Trstu-rile feei sale nc sunt nobile pentru c este unngerchiar dac e czut. Dar expresia chipului sueste plin de nelinite, ngrijorare, nemulumire,rutate, ur, gnduri rutcioase, nelciune iorice alt ru. Acea frunte care odat era aa denobil am observat-o n mod special. Fruntea luincepea de la ochi s se trag napoi. Am vzut cse njosise att de mult timp nct orice calitate

bun se diminuase, i orice trstur rea se dez-voltase. Ochii lui erau vicleni, irei, i artau o

putere de ptrundere profund. Statura lui era

robust dar carnea i atrna pe mini i pe fa.Cnd l-am contemplat, brbia i se odihnea n mnastng. Prea s fie ntr-o meditare profund. Pefaa lui era un surs care m-a fcut s m cutremur:era att de plin de rutate i viclenie satanic.Acesta este sursul pe care-l schieaz exact nainte

de a fi sigur de victima sa, i cnd o prinde n la,acest zmbet devine oribil.


27/288

13

Capitolul 4

Prima venire a lui Hristos

Apoi am fost dus n timpul cnd sus urma sia natura uman asupra Sa, s Se umileasc ca om,i s ndure ispitele lui Satana.

Naterea Sa a fost fr mreie lumeasc. A

fost nscut ntr-un staul i aezat ntr-o iesle. itotui naterea Sa a fost onorat cu mult mai multdect a oricruia dintre fiii oamenilor. ngeri din ceri-au ntiinat pe pstori despre venirea lui sus, ntimp ce lumina i slava de la Dumnezeu au nsoitmrturia lor. Oastea cereasc i-a atins harpele i

-au dat slav lui Dumnezeu. Ei au vestit ntr-unmod triumftor venirea Fiului lui Dumnezeu ntr-olume czut pentru a ndeplini lucrarea de rs-cumprare i pentru ca prin moartea Sa s aducomului pace, fericire i via venic. Dumnezeu aonorat venirea Fiului Su. ngerii s-au nchinat.

ngerii lui Dumnezeu planau deasupra loculuiunde a avut loc botezul Su, i Duhul Sfnt acobort sub forma unui porumbel i S-a aezat

peste El; i n timp ce lumea sttea foarte uimit cuochii aintii asupra Lui, glasul Tatlui a fost auzitdin cer spunnd: Tu eti Fiul Meu preaiubit: n

Tine mi gsesc toat plcerea Mea!


28/288


14

oan nu era sigur c era Mntuitorul cel care avenit s fie botezat de el n ordan. Dar Dumnezeui promisese un semn prin care s-L recunoasc peMielul lui Dumnezeu. Acel semn a fost dat atuncicnd Porumbelul ceresc s-a aezat pe sus i slavalui Dumnezeu a strlucit n jurul Lui. oan i-antins mna artnd spre sus i a strigat cu vocetare: at Mielul lui Dumnezeu, care ridic pcatullumii!

oan i-a ntiinat ucenicii c sus era Mesiacel fgduit, Mntuitorul lumii. Cnd lucrarea saera pe sfrite, el i-a nvat ucenicii s priveascla sus i s-L urmeze ca fiind Marele nvtor.Viaa lui oan a fost fr bucurii, i plin de durerei lepdare de sine. El a vestit prima venire a luiHristos, dar nu i s-a permis s ia parte la minunileSale i s se bucure de puterea manifestat de El. Eltia c atunci cnd sus Se va institui pe Sine nsuica nvtor, el trebuia s moar. Vocea lui s-a auzitrar n afara pustiei. Viaa sa a fost singuratic. Nus-a alipit de cei din familia tatlui su pentru a se

bucura de compania lor, ci i-a prsit pentru a-indeplini misiunea. Mulimi de oameni prseauoraele agitate i satele i se adunau n pustie pentrua asculta cuvintele acestui minunat i neobinuit

proroc. oan a pus securea la rdcina copacului. El

a mustrat pcatul fr a se teme de consecine

i a

pregtit calea pentru Mielul lui Dumnezeu.


29/288

Cap. 4: Prima venire a lui Hristos

15

rod a fost micat atunci cnd a auzit mrturiaputernic i direct a lui oan. Cu un profundinteres el a ntrebat ce trebuia s fac pentru adeveni ucenicul su. oan era ntiinat de faptul crod era pregtit s se cstoreasc cu soia frateluisu, cu toate c soul ei nc tria, i i-a spus cucredincioie c aceasta nu era legitim. Dar rod nuera dispus s fac niciun sacrificiu. El s-a cstoritcu soia fratelui su, i, sub influena ei, l-a prins peoan i l-a pus n temni. ns rod inteniona s-idea drumul. n timp ce era nchis, oan a auzit prinucenicii lui despre lucrrileputernice ale lui sus. Elnu putea s- asculte cuvintele pline de har, darucenicii lui l-au informat i mngiat cu ceea ce ei

auziser. Curnd oan a fost decapitat prin influenasoiei lui rod. Am vzut c cel mai mic ucenic careL-a urmat pe sus, lund parte la minunile Sale iauzind cuvintele de mngiere care veneau de pe

buzele Lui, a fost mai mare dect oan Boteztorul.Aceasta nseamn c el a fost mai nlat i onorat i

a avut mai multe bucurii n viaa lui.oan a venit n duhul i puterea lui lie pentru avesti prima venire a lui sus. Atenia mi-a fostndreptat spre zilele din urm i am vzut c oani reprezint pe cei care vor merge nainte n duhuli puterea lui lie pentru a vesti ziua mniei i a

doua venire a lui sus.


30/288


16

Dup botezul lui sus n ordan, El a fost dusde Duhul n pustie pentru a fi ispitit de Diavolul.Duhul Sfnt l pregtise pentru acea scenneobinuit de ispite cumplite. Patruzeci de zile afost ispitit de Diavolul i n acele zile nu a mncatnimic. Totul n jurul lui sus era neplcut, un loc dela care firea omeneasc ar fi fost fcut s deanapoi. El era cu fiarele slbatice i cu Diavolulntr-un loc pustiu i singuratic. Am vzut c Fiul luiDumnezeu era palid i slbit din cauza postului isuferinei. Dar drumul Su era trasat iar El trebuias mplineasc lucrarea pe care venise s o fac.

Satana a profitat de suferinele Fiului luiDumnezeu, i s-a pregtit s-L atace cu diferite

ispite, spernd s obin biruina asupra Lui, pentruc Se umilise pe Sine ca om. Satana a venit cuaceast ispit: Dac eti Fiul lui Dumnezeu,

poruncete pietrei acesteia s se fac pine. El L-aispitit pe sus s se coboare la nivelul lui i s-idovedeasc c era Mesia, folosind puterea Sa

divin. sus i-a rspuns cu blndee: Este scris:omul nu va tri numai cu pine, ci cu orice cuvntal lui Dumnezeu.

Satana cuta o disput cu sus n ceea ce priveafaptul c era Fiul lui Dumnezeu. El a fcut aluzie lastarea Lui de slbiciune i suferin, afirmnd cu

ngmfare c era mai puternic dect sus. Dar


31/288


17

cuvntul spus din cer Tu eti Fiul Meu preaiubit:n Tine mi gsesc toat plcerea Mea a fostsuficient pentru a-L susine pe sus n toate sufe-rinele Sale. Am vzut c n toat misiunea Lui, Elnu avea nimic de fcut ca s-l conving pe Satanade puterea Sa i de faptul c era Mntuitorul lumii;Satana avea dovezi suficiente n ceea ce privea

poziia Sa nlat i autoritatea Sa. Faptul c nufusese dispus s se supun autoritii lui sus lalungase din cer.

Satana, pentru a-i arta puterea, L-a dus pesus n erusalim, i L-a aezat pe strainaacoperiului templului, i L-a ispitit din nou,spunndu- c dac era Fiul lui Dumnezeu, atunci

s-i dovedeasc aceasta aruncndu-Se de penlimea ameitoare pe care l pusese. Satana avenit cu cuvintele inspirate: Cci este scris: El va

porunci ngerilor Lui s Te pzeasc, i ei Te vorlua pe mini, ca nu cumva s te loveti cu piciorul devreo piatr. Rspunznd, sus i-a zis: S-a spus:

S nu ispiteti pe Domnul, Dumnezeul tu. Satanadorea s-L fac pe sus s se ncread n milaTatlui Su, i s-i rite viaa nainte de a-indeplini misiunea. Sperase c Planul de Mntuireva da gre. Dar am vzut c planul fusese ntocmit

prea temeinic pentru a putea fi mpiedicat sau

distrus n felul acesta de Satana.


32/288


18

Am vzut c Hristos a fost exemplu pentru toicretinii atunci cnd sunt ispitii sau cnd drepturilelor sunt contestate. Ei ar trebui s suporte totul curbdare. Ei n-ar trebui s simt c au dreptul s-Lcheme pe Dumnezeu s-i arate puterea pentru caei s poat obine biruina asupra vrjmailor lor,dect dac se are n vedere ceva deosebit prin careDumnezeu poate fi n mod direct onorat i slvit.Am vzut ca dac sus S-ar fi aruncat de pe strainaacoperiului, nu -ar fi dat slav Tatlui Su; pentruc nimeni n afara lui Satana i a ngerilor luiDumnezeu nu ar fi fost martorii acestei fapte. Prinaceasta Domnul a fost ispitit s-i arate puterea nfaa vrjmaului Su cel mai nverunat. Ar fi

nsemnat ca sus s se coboare la nivelul celui pecare venise s-l nving.Diavolul L-a suit pe un munte nalt, i-a artat

ntr-o clip toate mpriile pmntului, i -a zis:ie i voi da toat stpnirea i slava acestormprii; cci mie mi este dat, i o dau oricui

voiesc. Dac dar, Te vei nchina naintea mea, toatva fi a Ta. Drept rspuns, sus i-a zis: napoia Mea,Satano! Este scris: S te nchini Domnului,Dumnezeului tu, i numai Lui s- slujeti.

Aici Satana -a artat lui sus mpriile lumii.Ele -au fost prezentate n cea mai atrgtoare

lumin. El le-a oferit lui sus dac i Se nchina lui


33/288


19

acolo. -a spus lui sus c ar renuna la preteniilelui de posesiune asupra pmntului. Satana tia c

puterea sa trebuia s fie limitat i n cele din urmluat, dac Planul de Mntuire urma s fie dus lacapt. tia c dac sus va muri s-l rscumpere peom, puterea lui va nceta dup o perioad de timpiar el va fi nimicit. De aceea era planul su chibzuits mpiedice, dac era posibil, ndeplinirea mariilucrricare fusese nceput de Fiul lui Dumnezeu.Dac planul rscumprrii omului ar fi dat gre, eli-ar fi pstrat mpria pe care o pretindea atunci.i dac avea s reueasc, i plcea s cread c arfi domnit n opoziie cu Dumnezeul cerului.

Satana a tresltat de bucurie cnd sus a prsit

cerul i i-a lsat puterea i slava acolo. El credeac Fiul lui Dumnezeu fusese dat n puterea lui.spitirea fusese primit att de uor de perecheasfnt din Eden, nct el spera c ar putea cuviclenia lui satanic i cu puterea sa s-L nvingchiari pe Fiul lui Dumnezeu, i astfel s-i salveze

viaa i mpria. Dac L-ar fi putut ispiti pe suss se ndeprteze de voina Tatlui Su, atunciscopul lui ar fi fost atins. sus i-a poruncit luiSatana s se duc napoia Lui. El avea s se nchinedoar Tatlui Su. Urma s vin timpul cnd susavea s rscumpere stpnirile lui Satana prin

propria Sa via, i, dup o vreme, totul n cer i pe


34/288


20

pmnt avea s se supun Lui. Satana a pretinsmpriile pmntului ca fiind ale sale i a insinuatfa de sus c toat suferina Sa putea fi evitat. Elnu avea nevoie s moar pentru a obine mpriileacestei lumi. Ci putea s aib toate stpnirile

pmntului i slava de a mpri peste ele, dac iSe nchina lui. sus a fost neclintit. El a ales viaa desuferin i moartea nfricotoare, i, urmnd caleastabilit de Tatl Su, s devin astfel un motenitorlegal al mpriilor pmntului, i s- fie date nminile Sale ca o stpnire venic. Satana deasemenea va fi dat n minile Sale s fie nimicit

prin moarte, pentru a nu-L mai necji niciodat pesus sau pe sfinii n slav.


35/288

21

Capitolul 5

Lucrarea lui Hristos

Dup ce Satana i-a terminat ispitele, a plecatde la sus pentru o vreme, i ngeri -au pregtit demncare n pustie i L-au ntrit, iar binecuvntareaTatlui Su s-a aezat peste El. Satana nu reuise n

ispitele sale cele mai cumplite, dar atepta timpullucrrii lui sus cnd n diferite mprejurri aveas-i ncerce viclenia mpotriva Lui. El nc speras-L nving, ntrtndu-i pe cei care nu-L vor

primi pe sus, s-L urasc i s caute s-L omoare.Satana s-a sftuit n mod special cu ngerii lui. Ei

erau dezamgii i nfuriai c nu reuiser nimicmpotriva Fiului lui Dumnezeu. Au hotrt ctrebuie s fie mai vicleni i s-i foloseasc putereala maximum pentru a inspira necredin n minilecelor din propriul Su popor n ceea ce privea faptulc El era Mntuitorul lumii, i n felul acesta s-L

descurajeze pe sus n misiunea Sa. Nu conta ct deexaci ar fi fost iudeii n ceremoniile i sacrificiilelor; dac puteau s le in ochii orbii fa de

profeii, i s-i fac s cread c era un puternicmprat lumesc cel care urma s mplineasc aceste

profeii, atunci le-ar fi inut minile pe mai departe

aintite spre un Mesia care urma s vin.


36/288


22

Mi-a fost artat atunci c Satana i ngerii luierau foarte ocupai n timpul lucrrii lui Hristos,inspirnd oamenilor necredin, ur i dispre.Deseori cnd sus le spunea vreun adevr tiosreprondu-le pcatele, ei se umpleau de mnie.Satana i ngerii lui i ndemnau s- ia viaa Fiuluilui Dumnezeu. Odat au luat pietre s arunce n El,dar ngeri L-au protejat i L-au dus departe demulimea nfuriat ntr-un loc sigur. Din nou, atuncicnd adevrul clar a ieit de pe buzele Sale sfinte,mulimea L-a prins i L-a dus pe marginea unuimunte, avnd de gnd s-L arunce jos. ntre ei s-aiscat o ceartcu privire la ce ar fi trebuit s fac cuEl, i atunci ngerii L-au ascuns iari de vederea

mulimii, i El, trecnd prin mijlocul lor, S-a dus.Satana nc spera c marele Plan de Mntuireva eua. El i-a exercitat toat puterea pentru ampietri inimile tuturor oamenilor i a le amrsentimentele fa de sus. El spera c numrul celorcare l vor primi ca pe Fiul lui Dumnezeu va fi aa

de mic, nct sus va considera suferinele i jertfaLui prea mari pentru un grup aa de mic. Dar amvzut c dac ar fi fost doar doi cei care L-ar fi

primit pe sus ca pe Fiul lui Dumnezeu, creznd nEl pentru mntuirea sufletelor lor, El ar fi dus landeplinire planul.


37/288

Cap. 5: Lucrarea lui Hristos

23

sus i-a nceput lucrarea rupnd puterea pecare Satana o avea asupra celor suferinzi. El i-avindecat pe cei care sufereau datorit puterii salerele. -a fcut pe cei bolnavi sntoi, i-a vindecat

pe cei paralizai, fcndu-i s sar de bucuria pecare o aveau n inim i s- dea slav lui Dumnezeu.Le-a redat vederea celor orbi i i-a fcut sntoi

prin puterea Sa pe cei care fuseser infirmi i inuilegai muli ani prin puterea nendurtoare a luiSatana. Pe cei slabi, pe cei tremurnzi, pe ceidescurajai, El i-a mngiat prin cuvinte pline dehar. -a readus pe mori la via, i ei L-au slvit peDumnezeu pentru manifestarea mrea a puteriiSale. A lucrat cu putere pentru toi cei ce credeau n

El. i pe cei slabi i suferinzi pe care Satana i ineatriumftor, sus i-a smuls din strnsoarea lui, i le-aadus prin puterea Sa sntate trupeasc, i mare

bucurie i fericire.Viaa lui Hristos a fost plin de binefacere,

compasiune i iubire. El era ntotdeauna gata s

asculte i s aline suferinele celor care veneau laEl. Mulimi purtau n propriile lor trupuri dovezileputerii Sale divine. i totui, muli dintre ei, curnddup ce lucrarea era mplinit, se ruinau de umilulns marele nvtor. ntruct conductorii nucredeau n El, ei nu erau dispui s sufere mpreun

cu sus. El a fost un Om al durerii i obinuit cu


38/288


24

suferina. Dar puini au putut suporta s fie conduide viaa Sa caracterizat prin cumptare i lepdarede sine. Ei doreau s se bucure de onorurile pe carelumea le ofer. Muli L-au urmat pe Fiul luiDumnezeu, i au ascultat nvturile Sale, bucu-rndu-se de cuvintele att de pline de har careieeau de pe buzele Lui. Cuvintele Sale erau plinede nsemntate, i totui att de clare c i cel maislab putea s le neleag.

Satana i ngerii lui erau ocupai. Ei orbeau ochiii ntunecau capacitatea de nelegere a iudeilor.Satana i ntrta pe mai marii poporului i peconductori s- ia viaa lui sus. Ei au trimis slujitoris-L aduc pe sus la ei. Dar cnd acetia s-au

apropiat de locul unde El se afla, au fost foarteuimii. Ei L-au vzut pe sus plin de simpatie icompasiune atunci cnd vedea nenorocirea oame-nilor. L-au vzut vorbind cu iubire i blndeencurajndu-i pe cei slabi i asuprii. L-au auzit deasemenea cum, cu o voce plin de autoritate, a

mustrat puterea lui Satana i a poruncit celor inuicaptivi de el, s fie liberi. Au ascultat cuvintele plinede nelepciune care ieeau de pe buzele Sale, i aufost captivai. Ei nu au putut s pun mna pe El.S-au ntors la preoi i la btrni fr sus. Acetiai-au ntrebat pe slujitori: De ce nu L-ai adus? i ei

au relatat minunile la care fuseser martori, i


39/288

Cap. 5: Lucrarea lui Hristos

25

cuvintele sfinte pline de nelepciune, iubire i cuno-tin pe care le auziser. Ei i-au ncheiat relatareaspunnd: Niciodat n-a vorbit vreun om ca omulacesta. Preoii cei mai de seam i-au acuzat c aufost i ei amgii. i unii s-au ruinat c nu-Laduseser. Preoii cei mai de seam au ntrebat n

batjocur dac vreunul dintre conductorii poporuluicrezuse n El. Am vzut c muli dintre dregtori i

btrni credeau n sus. Dar Satana i mpiedica srecunoasc acest lucru. Ei se temeau de mustrareaoamenilor mai mult dect se temeau de Dumnezeu.

Pn atunci viclenia i ura lui Satana nudistruseser Planul de Mntuire. Timpul pentrumplinirea scopului pentru care sus venise n lume

se apropia. Satana i ngerii lui s-au sftuit mpreun,i au hotrt s inspire propriul popor al lui Hristoss strige cu nfocare dup sngele Su, i sinventeze fapte pline de cruzime i batjocur pecare s le ngrmdeasc asupra Lui. El spera csus va fi ofensat c era tratat astfel, i nu-i va

pstra umilina i blndeea.n timp ce Satana i fcea planurile, sus ledestinuia cu grij ucenicilor Si suferinele princare trebuia s treac. El urma s fie rstignit iavea s nvie a treia zi. Dar nelegerea lor preagreoaie. Ei nu puteau s priceap ceea ce El le

spunea.


40/288

26

Capitolul 6

Schimbarea la fa

Am vzut c credina ucenicilor a fost foartemult ntrit cu ocazia schimbrii la fa.Dumnezeu a ales s le dea urmailor lui sus o

puternic dovad c El era Mesia cel fgduit,astfel nct n ntristarea lor amar i n dezamgire

s nu-i piard pe deplin ncrederea. n momentulschimbrii la fa Domnul i-a trimis pe Moise i pelie s vorbeasc cu sus despre suferinele Sale imoartea Sa. n loc s aleag ngeri care s stea devorb cu Fiul Su, Dumnezeu i-a ales pe cei careaveau experien n ncercrile de pe pmnt.

Ctorva dintre urmaii Si li s-a permis s fie cu Eli s priveasc faa Sa luminat de slav divin, svad hainele Sale albe i strlucitoare i s audvocea lui Dumnezeu spunnd n maiestate nfrico-toare: Acesta este Fiul Meu preaiubit, de El sascultai.

lie umblase cu Dumnezeu. Lucrarea lui nufusese plcut. Prin el Dumnezeu condamnase

pcatul. El a fost un proroc al lui Dumnezeu, i atrebuit s fug din loc n loc ca s-i scape viaa. Ela fost vnat ca fiarele slbatice pentru a fi omort.Dumnezeu l-a luat pe lie. ngeri l-au dus n slav i

biruin la cer.


41/288

Cap. 6: Schimbarea la fa

27

Moise fusese un om foarte mult onorat deDumnezeu. El a fost mai mare dect oricine trisenaintea lui. El a avut privilegiul s vorbeasc cuDumnezeu fa-n fa, la fel cum un om vorbete cuun prieten. Lui i s-a permis s vad lumina str-lucitoare i slava minunat care-L nvluie pe Tatl.Prin Moise Domnul i-a eliberat pe copiii lui sraeldin robia Egiptului. Moise a fost mijlocitor pentrucopiii lui srael. El a stat de multe ori ntre ei imnia lui Dumnezeu. Cnd mnia lui Dumnezeu seaprinsese foarte mult mpotriva lui srael din cauzanecredinei lor, crtirilor i pcatelor lor grave,dragostea lui Moise pentru ei a fost pus lancercare. Dumnezeu i-a promis c dac va lsa pe

srael s plece i s fie nimicit, va face din el unpopor puternic. Moise i-a artat dragostea pentrusrael prin rugmintea sa sincer. n strmtorarea sael s-a rugat lui Dumnezeu s se ntoarc din mniaLui aprins i s ierte pe srael, sau s-i tearg luinumele din cartea Sa.

Cnd srael a crtit mpotriva lui Dumnezeu impotriva lui Moise pentru c nu puteau sgseasc ap, l-au acuzat c i-a scos [din Egipt]

pentru a-i omor pe ei i pe copiii lor. Dumnezeu aauzit crtirile lor i i-a poruncit lui Moise sloveasc stnca astfel nct copiii lui srael s aib

ap. Moise a lovit stnca cu mnie i a luat slava


42/288


28

asupra sa. Continua neascultare i crtire a copiilorlui srael i-au provocat cea mai profund mhnire,i pentru moment a uitat ct de mult i suportaseDumnezeu, i c nu erau mpotriva lui Moisecrtirile lor, ci mpotriva lui Dumnezeu. S-a gnditdoar la el nsui, la ct nedreptate i se fcea, i ctde puin recunotin i artau n schimb pentrumarea lui iubire fa de ei.

Cnd Moise a lovit stnca, el a omis s-Lonoreze pe Dumnezeu, i s-L preamreasc n faacopiilor lui srael pentru ca ei s- dea slav luiDumnezeu. i Domnului nu -a plcut de Moise ii-a spus c nu va intra n ara fgduit. A fost

planul lui Dumnezeu s-l pun deseori pe srael lancercare, aducndu-i n locuri de strmtoare, iarapoi n marea lor nevoie s i arate marea Sa

putere ca s rmn n amintirea lor iar ei s- deaslav.

Cnd Moise a cobort de pe munte cu celedou table de piatr, i l-a vzut pe sraelnchinndu-se vielului de aur, mnia lui s-a aprinsfoarte tare i a aruncat jos tablele de piatr,sprgndu-le. Am vzut c Moise nu a pctuit prinaceasta. Se mniase pentru Dumnezeu, gelos pentruslava Sa. Dar cnd el a cedat simmintelor firetiale inimii i a luat asupra sa slava care se cuvenea

lui Dumnezeu, el a pctuit, i pentru acel pcatDumnezeu nu i-a ngduit s intre n ara fgduit.


43/288

Cap. 6: Schimbarea la fa

29

Satana ncercase s gseasc ceva prin care s-lacuze pe Moise n faa ngerilor. Satana a triumfat

pentru c-l fcuse s fie neplcut naintea luiDumnezeu, i s-a bucurat i a spus ngerilor catunci cnd Mntuitorul lumii avea s vin pentrua-l rscumpra pe om, el va putea s-L nving.Prin acest pcat Moise a intrat sub puterea luiSatana stpnirea morii. Dac el ar fi rmasstatornic i nu ar fi pctuit prin luarea slaveiasupra sa, Domnul l-ar fi dus n ara fgduit, iapoi l-ar fi luat la cer fr svad moartea.

Am vzut c Moise a trecut prin moarte, darMihail a cobort i i-a dat via nainte ca el s vad

putrezirea. Satana i-a revendicat trupul ca fiind al

su, dar Mihail l-a nviat pe Moise i l-a luat la cer.Diavolul a ncercat s-i rein trupul i a protestatamar mpotriva lui Dumnezeu, acuzndu-L c enedrept fiindc i ia prada. Dar Mihail nu l-amustrat pe Diavol cu toate c prin ispita i putereaacestuia czuse slujitorul lui Dumnezeu. Hristos l-a

trimis cu blndee la Tatl Su spunnd: Domnuls te mustre!sus le-a spus ucenicilor Si c erau unii din cei

ce se aflau cu El care nu vor gusta moartea pn nuvor vedea mpria lui Dumnezeu venind cu

putere. n momentul schimbrii la fa, aceast

fgduin s-a mplinit. nfiarea chipului lui sus


44/288


30

s-a schimbat, i lumina ca soarele. Hainele Lui eraualbe i strlucitoare. Moise era de fa, reprezentnd

pe cei ce vor fi nviai din mori la a doua venire alui sus. ar lie, care a fost luat la cer fr s vadmoartea, i reprezenta pe cei care vor fi schimbai nnemurire la a doua venire a lui Hristos, i fr svad moartea vor fi luai la cer. Ucenicii priveau cufric i uimire splendoarea maiestii lui sus inorul care i-a acoperit, i au auzit vocea luiDumnezeu spunnd n mreie nfricotoare:Acesta este Fiul Meu preaiubit, de El s ascultai.


45/288

31

Capitolul 7

Trdarea lui Hristos

Am fost dus apoi n timpul cnd sus a mncatcina de Pate mpreun cu ucenicii Si. Satana lamgise pe uda i l fcuse s cread c era unuldintre adevraii ucenici ai lui Hristos. Dar inima

lui fusese ntotdeauna lumeasc. El vzuse minunilelui sus, fusese cu El n lucrarea Sa i recunoscuseprin dovezile copleitoare c El era Mesia; dar eranchis n sine i lacom. El iubea banii. S-a plns cumnie de mirul scump turnat pe sus. Maria l iubea

pe Domnul ei. El i iertase pcatele care fuseser

multe, i l nviase din mori pe fratele ei mult iubit,i ea simea c nimic nu era prea scump pentru a fioferit lui sus. Cu ct mirul era mai scump i mai

preios, cu att mai mult putea Maria s-i exprimerecunotina fa de Mntuitorul su, druindu--l.uda, ca o scuz pentru lcomia lui, a spus c mirul

putea s fi fost vndut iar banii dai sracilor. Daraceasta nu pentru c i psa de sraci; cci el eraegoist, i de multe ori i nsuea n folosul personalceea ce era ncredinat n grija lui pentru a fi datsracilor. uda nu se preocupa de confortul inevoile lui sus, i pentru a-i scuza lcomia, se

referea deseori la cei sraci. i aceast fapt de


46/288


32

drnicie din partea Mariei a fost o mustrare foarteaspr fa de nclinaia lui spre lcomie.

Calea era pregtit pentru ca ispita lui Satanas fie uor primit n inima lui uda. udeii l urau

pe sus; dar mulimi de oameni se ngrmdeau sasculte cuvintele Sale pline de nelepciune i s fiemartori la minunile Sale. Aceasta a ndeprtatatenia oamenilor de la preoii cei mai de seami

btrni, pentru c lumea era micat de cel maiprofund interes, i l urma pe sus cu ardoare,ascultnd ndrumrile acestui nvtor minunat.Muli dintre conductorii nali credeau n sus, darle era frics mrturiseasc acest lucru, temndu-sec ar fi fost dai afar din sinagog. Preoii i

btrnii au hotrt c ceva trebuia s fie fcutpentru a ndeprta atenia poporului de la sus. Ei setemeau c toi oamenii vor crede n El. Nu mai

puteau s vad nicio siguran pentru ei nii.Trebuia ori s-i piard poziia, ori s-L omoare pesus. i dup ce L-ar fi omort pe sus, ar fi

continuat s rmn aceia care erau monumente viiale puterii Sale. sus l nviase pe Lazr din mori.i ei se temeau c dac L-ar fi omort pe sus,Lazr ar fi dat mrturie despre marea Lui putere.Oamenii se ngrmdeau s-l vad pe cel ce fusesenviat din mori i conductorii poporului au hotrt

s-l omoare i pe Lazr i s pun capt agitaiei.


47/288

Cap. 7:Trdarea lui Hristos

33

Apoi ei aveau s ntoarc oamenii la tradiiile invturile omeneti, pentru a da zecime din izmi din rut, i s aib iari influen asupra lor. Eis-au neles s-L prind pe sus cnd era singur;

pentru c dac ar fi ncercat s-L prind n mijloculmulimii, cnd minile oamenilor erau interesate deEl, ar fi fost ucii cu pietre.

uda tia ct de dornici erau ei s-L prind pesus, i s-a oferit s-L trdeze preoilor cei mai deseami btrnilor pentru cteva monede de argint.ubirea de bani l-a fcut s accepte s-L dea peDomnul lui n minile celor mai nverunaidumani ai Si. Satana lucra n mod direct prinuda, i n mijlocul scenei emoionante a ultimei

cine, el fcea planuri cum s-L trdeze pe sus. Cutristee sus le-a spus ucenicilor Si c toi dintre eivor gsi n El o pricin de poticnire n acea noapte.Dar Petru a declarat cu trie c chiar dac toi vorgsi n El o pricin de poticnire, el nu o va face.sus i-a spus lui Petru: Satana v-a cerut s v

cearn ca grul. Dar eu M-am rugat pentru tine, cas nu se piard credina ta; i, dup ce te veintoarce la Dumnezeu, s ntreti pe fraii ti.

Apoi L-am vzut pe sus n grdin cu uceniciiSi. Foarte ntristat El le-a zis s vegheze i s seroage ca s nu cad n ispit. sus tia c le va fi

pus la ncercare credina iar speranele lor vor fi


48/288


34

spulberate, i c vor avea nevoie de toat puterea pecare o puteau obine prin veghere atent irugciune fierbinte. Cu strigte puternice i

plngnd, sus S-a rugat: Tat, dac este cuputin, deprteaz de la Mine paharul acesta!Totui nu cum voiesc Eu, ci cum voieti Tu! Fiullui Dumnezeu se ruga n agonie. Picturi mari desudoare ca de snge -au aprut pe fa i au czut

pe pmnt. ngeri planau n aer peste acel loc fiindmartori la acea scen, ns doar unul a fostnsrcinat s se duc i s-L ntreasc pe Fiul luiDumnezeu n agonia Sa. ngerii din cer i-auaruncat la o parte coroanele i harpele i cu cel mai

profund interes l priveau tcui pe sus. Nu era

bucurie n cer. Ei voiau s-L nconjoare pe Fiul luiDumnezeu, dar ngerii care i comandau nu le-audat voie, ca nu cumva, atunci cnd vor vedeatrdarea Sa, s-L elibereze; cci Planul fusese trasati trebuia ndeplinit.

Dup ce S-a rugat, sus a venit s-i vad

ucenicii. Ei dormeau. El nu a avut parte demngiere i rugciuni n acea or nfricotoarenici cel puin din partea ucenicilor Si. Petru care afost att de zelos cu puin timp nainte, dormea

profund. sus i-a reamintit declaraiile lui hotrte ii-a zis: Ce, un ceas n-ai putut s vegheai

mpreun cu mine? De trei ori Fiul lui Dumnezeu


49/288

Cap. 7:Trdarea lui Hristos

35

Se rugase n agonie, cnd a aprut uda cu ceata luide oameni. El s-a apropiat de sus, pentru a-L salutaca de obicei. Ceata L-a nconjurat pe sus; dar acoloEl i-a artat puterea divin cnd a spus: Pe cinecutai? Eu sunt! Ei s-au dat napoi i au czut la

pmnt. sus le-a pus aceast ntrebare pentru ca sfie martorii puterii Sale i s aib dovada c ar fi

putut s se elibereze din minile lor dac ar fi vrut.Ucenicii au nceput s aib speran cnd au

vzut mulimea cu ciomege i sbii cznd aa derepede la pmnt. Cnd ei s-au ridicat i L-aunconjurat iari pe Fiul lui Dumnezeu, Petru a scossabia i a tiat unuia o ureche. sus i-aporuncit s-i

bage sabia la loc i i-a spus: Crezi c n-aputea s

rog pe Tatl Meu, care Mi-ar pune ndat landemn mai mult de dousprezece legiuni dengeri? Am vzut c atunci cnd aceste cuvinte aufost rostite, feele ngerilor s-au nviorat. Ei doreauatunci i acolo s-L nconjoare pe Comandantul lor,i s mprtie acea gloat nfuriat. Dar tristeea

s-a aezat iari peste ei cnd sus a adugat: Darcum se vor mplini Scripturile care zic c aatrebuie s se ntmple? nimile ucenicilor s-auumplut iari de disperare i dezamgire amaratunci cnd sus le-a ngduit s-L ia.

Ucenicii s-au temut pentru propriile lor viei, i

au fugit care ncotro iar sus a fost lsat singur.


50/288


36

O, ce triumf a fost atunci pentru Satana! i cetristee i mhnire pentru ngerii lui Dumnezeu!Multe companii de ngeri sfini, fiecare dintre eleavnd n frunte cte un nger nalt care i comanda,au fost trimise s fie martore la aceast scen. Eitrebuiau s nregistreze fiecare fapt, fiecare insulti cruzime la care avea s fie supus Fiul luiDumnezeu, i s noteze fiecare spasm de durere pecare sus avea s-l ndure. Pentru c aceeai oamenivor trebui s revad totul n caractere vii.


51/288

37

Capitolul 8

Judecarea lui Hristos

Cnd ngerii au prsit cerul, ntristai i-au pusla o parte coroanele strlucitoare. Ei nu le puteau

purta n timp ce Comandantul lor suferea i urma spoarte o coroan de spini. Satana i ngerii lui erau

ocupai n acea sal de judecat strduindu-se sdistrug orice sentiment uman i de simpatie. nsiatmosfera era grea i contaminat de influena lor.Preoii cei mai de seami btrnii erau inspirai deei s-L maltrateze i insulte pe sus, n forma ceamai grea de suportat de firea omeneasc. Satana

spera c astfel de insulte i suferine vor provocavreo nemulumire sau crtire din partea Fiului luiDumnezeu; sau c El i va manifesta putereadivin i Se va elibera din minile acelei mulimi, in felul acesta Planul de Mntuire n cele din urmva eua.

Petru L-a urmat pe Domnul lui dup trdareaSa. El era ngrijorat s vad ce se va face cu sus. icnd a fost acuzat c este unul dintre ucenicii Si, els-a lepdat de El. Se temea pentru viaa lui i cnd afost acuzat c este unul dintre ei, el a spus c nu-lcunotea pe acel Om. Ucenicii erau cunoscui

pentru vorbirea lor curat, i Petru, ca s-i induc n


52/288


38

eroare i s-i conving c el nu era unul dintreucenicii lui Hristos, s-a lepdat de El a treia oar cu

blesteme i jurminte. sus, care era la o oarecaredeprtare de Petru, i-a ntors privirea ntristat imustrtoare spre el. Atunci el i-a amintit cuvintele

pe care i le spusese sus n camera de sus, i deasemenea afirmaia sa categoric: Chiar dac toiar gsi n Tine o pricin de poticnire, eu niciodatnu voi gsi n Tine o pricin de poticnire. El selepdase de Domnul su chiar blestemndu-se i

jurnd. Dar acea privire a lui sus l-a nmuiat pePetru imediat i l-a salvat. El a plns cu amari i-a

prut ru de marele su pcat, i s-a ntors laDumnezeu, iar apoi a fost pregtit s-i ntreasc pe

fraii si.Mulimea striga dup sngele lui sus. L-aubiciuit cu cruzime, L-au mbrcat cu o hainmprteasc veche de purpur i -au pus pe capulSu sfnt o coroan de spini. -au pus o trestie nmn i se plecau n batjocur n faa Lui i l

salutau zicnd: Plecciune, mpratul iudeilor! Apoi-au luat trestia din mn i L-au lovit cu ea n cap,fcnd ca spinii s- intre n tmple i sngele,

picurnd, s- curg pe fa i pe barb.A fost greu pentru ngeri s ndure aceast

privelite. Ei L-ar fi eliberat pe sus din minile lor,

dar ngerii care i comandau le-au interzis acest


53/288

Cap. 8: Judecarea lui Hristos

39

lucru, i le-au spus c un mare prede rscumpraretrebuia s fie pltit pentru om; dar va fi complet iva cauza moartea celui care avea puterea morii.sus tia c ngerii erau de fa la scena umiliriiSale. Am vzut c cel mai slab nger putea s facacea mulime s cad neputincioas la pmnt, is-L scape pe sus. El tia c dac -ar fi cerutTatlui Su, ngerii L-ar fi eliberat imediat. Dar eranecesar ca suss ndure multe din partea oamenilorri, pentru a duce la ndeplinire Planul de Mntuire.

sus a stat blnd i umil n faa mulimiinfuriate, n timp ce ei l maltratau n modul cel mai

josnic. L-au scuipat n fa acea fa de care ntr-ozi vor dori s se ascund, care va da lumin cetii

lui Dumnezeu i va strluci mai puternic dectsoarele. Dar El nu a aruncat nicio privire plin demnie asupra celor care l maltratau. El i-a ridicatmna cu blndee i S-a ters. -au acoperit capul cuo hain veche, L-au legat la ochi iar apoi l loveau

peste fa i strigau: Prorocete, cine Te-a

lovit? Era agitaie printre ngeri. Ei L-ar fi scpatimediat; dar ngerul care-i comanda i-a reinut.Ucenicii prinseser curaj s intre unde era sus,

i s asiste la judecarea Lui. Ei se ateptau ca Els-i arate puterea divin i s Se elibereze dinminile dumanilor Si i s-i pedepseasc pentru

cruzimea artat fa de El. Speranele lor creteau


54/288


40

i se nruiau n funcie de desfurareaevenimentelor. Uneori se ndoiau, i se temeau cfuseser nelai. Dar vocea auzit pe munteleschimbrii la fa i slava la care fuseser martoriacolo, i-au ntrit n convingerea c El era Fiul luiDumnezeu. i-au readus aminte scenele emoi-onante la care fuseser martori, minunile pe care lvzuser pe sus fcndu-le cnd i-a vindecat pe cei

bolnavi, le-a deschis ochii celor orbi, le-a desfundaturechile celor surzi, a mustrat i scos afar demoni,i-a readus pe cei mori la via, pn acolo c amustrat chiar i vntul i el s-a supus. Ei nu

puteau s cread c El va muri. Sperau c totui Seva scula cu putere i cu vocea Sa poruncitoare va

risipi mulimea nsetat de snge, aa cum fcuseatunci cnd a intrat n templu i i-a scos afar pe ceicare fcuser din casa lui Dumnezeu un loc denegustorie, i cnd ei au fugit dinaintea Lui ca icnd i urmrea o companie de ostai narmai.Ucenicii sperau c sus i va manifesta puterea, i

i va convinge pe toi c El era mpratul lui srael.uda a fost cuprins de remucare amar iruine pentru fapta sa neloial de a-L trda pe sus.i cnd a vzut insultele pe care sus le suferea, afost copleit. l iubise pe sus, dar i mai mult iubea

banii. El nu crezuse c sus Se va lsa prins de

gloata condus de el. Se gndea c sus va face vreo


55/288


41

minune i se va elibera din mna lor. Dar cnd avzut mulimea nfuriat n sala de judecat,nsetnd dup sngele Lui, i-a simit profundvinovia. i n timp ce muli l acuzau n modvehement pe sus, uda s-a avntat prin mulime,mrturisind c pctuise trdnd snge nevinovat.Le-a oferit banii napoi i i-a rugat s- dea drumullui sus, declarnd c era pe deplin nevinovat.Suprarea i confuzia i-a amuit pentru scurt timp

pe preoi. Ei nu doreau ca lumea s tie c langajaser pe unul dintre ucenicii declarai ai luisus s-L trdeze i s-L dea n minile lor. Voiaus ascund faptul c l urmriser pe sus ca pe unhoi c l prinseser n secret. Dar mrturisirea lui

uda, nfiarea sa abtut i vinovat, i-a dat pefa pe preoi naintea mulimii, artnd c ura eraceea ce i determinase s-L prind pe sus. Cnduda a declarat cu voce tare c sus era nevinovat,

preoii au rspuns: Ce ne pas nou? Treaba ta. Eil aveau pe sus n puterea lor i erau hotri s

nu-L scape. uda, copleit de durere, a aruncat baniipe care acum i dispreuia la picioarele celor care-langajaser, i chinuit sufletete i ngrozit de crimalui, s-a dus i s-a spnzurat.

sus avea muli simpatizani n acea mulime, ifaptul c nu rspundea nimic la multele ntrebri

care se puneau a uimit mulimea. La toate


56/288


42

insultele i la batjocur nici cel puin o ncrunttur,nici o expresie de nelinite nu erau pe faa Lui. Erademn i stpn pe Sine. nfiarea Sa era perfecti nobil. Cei de fa se uitau la El cu uimire. Ei aucomparat nfiarea Sa perfect, purtarea Sa fermi demn cu a acelora care erau la judecatmpotriva Lui i i-au spus unii altora c El preaun rege cruia i se ncredineaz un regat mai multdect oricare dintre conductorii poporului. Nuavea nicio trstur c ar fi fost un criminal. OchiiSi erau blnzi, clari i fr team, iar fruntea Saera lat i nalt. Fiecare trstur a feei Sale era

puternic marcat de bunvoin i principii nobile.Rbdarea i abinerea Sa erau att de diferite de ale

oamenilor nct muli tremurau. Chiar i rod iPilat au fost foarte tulburai de purtarea Lui nobili divin.

Pilat a fost de la nceput convins c sus nu eraun om obinuit, ci un om cu un caracter deosebit. Elcredea c era pe deplin nevinovat. ngerii care erau

martori la ntreaga scen au observat convingerealui Pilat, i au remarcat simpatia i compasiunea luipentru sus. i pentru a-l salva de la implicarea nfapta ngrozitoare de a-L da pe sus s fie rstignit,un nger a fost trimis la soia lui Pilat care ainformat-o printr-un vis c Cel n a crui judecat

era implicat Pilat, era Fiul lui Dumnezeu, i c El


57/288


43

era o victim nevinovat. Ea a trimis imediat s-ispun lui Pilat c suferise mult n vis din pricina luisus, i l-a avertizat s nu aib nimic de a face cuacel Om sfnt. Solul care ducea scrisoarea i-a fcutloc cu grab prin mulime i i-a nmnat-o lui Pilat.Cnd a citit-o, acesta s-a cutremurat i s-a fcut

palid. El s-a hotrt imediat s nu aib nimic de aface cu aceast situaie, i c dac ei voiau s aibsngele lui sus, el nu-i va oferi influena sa pentruaceasta, ci se va strdui s-L elibereze.

Cnd Pilat a auzit c rod era n erusalim, s-abucurat i a sperat s scape din aceast situaieneplcut, i s nu aib nimic de a face cucondamnarea lui sus. El L-a trimis mpreun cu cei

care-L acuzau la rod. rod era mpietrit. Faptul c lomorse pe oan lsase o pat pe contiina sa decare nu se putea elibera, i cnd a auzit de sus i deminunile fcute de El a crezut c era oan carenviase din mori. S-a nspimntat i a tremurat

pentru c avea o contiin vinovat. sus a fost dat

n minile lui rod de ctre Pilat. rod a consideratacest act ca o recunoatere din partea lui Pilat aputerii, autoritii i competenei sale de a judeca.Ei fuseser n trecut dumani, dar atunci au devenit

prieteni. rod s-a bucurat s-L vad pe sus, pentruc se atepta ca El s fac vreo mare minune pentru

satisfacia sa. ns lucrarea lui sus nu era s-i


58/288


44

satisfac lui curiozitatea. Puterea Sa divin ifctoare de minuni trebuia s fie exercitat pentrusalvarea altora i nu n propriul Su folos.

sus nu a rspuns nimic la multele ntrebri pecare le-a pus rod; nici nu le-a acordat ateniedumanilor Si care-L acuzau n mod vehement.rod s-a nfuriat fiindc sus nu prea c se teme de

puterea lui, i mpreun cu soldaii lui au rs, i-aubtut joc i L-au maltratat pe Fiul lui Dumnezeu.rod a fost uimit de nfiarea nobil i divin a luisus cnd a fost maltratat n mod ruinos, itemndu-se s-L condamne, L-a trimis napoi laPilat.

Satana i ngerii lui l ispiteau pe Pilat i

ncercau s-l conduc la propria sa ruin. Ei i-ausugerat c dac nu lua parte la condamnarea luisus, aveau s-o fac alii. Mulimea era nsetatdup sngele Su, i dac el nu-L ddea pe sus sfie rstignit, avea s-i piard puterea i onoarealumeasc, i s fie denunat ca unul care credea n

impostor, aa cum l numeau ei pe sus. Pilat, deteam c-i va pierde puterea i autoritatea, i-a datconsimmntul pentru moartea lui sus. i cu toatec el a pus sngele lui sus asupra celor care-Lacuzau, i mulimea a acceptat strignd SngeleLui s fie asupra noastr i asupra copiilor notri,

totui Pilat nu a fost nevinovat; el a fost vinovat de


59/288


45

sngele lui Hristos. Din cauza propriului su interesegoist, i din dragoste pentru onoare din parteamarilor oameni ai lumii, el a dat la moarte un Omnevinovat. Dac Pilat i-ar fi urmat convingerea,atunci nu ar fi avut nimic de a face cu condamnarealui sus.

Judecarea i condamnarea lui sus au impre-sionat mintea multora, impresii care urmau s apardup nvierea Sa. i muli aveau s fie adugai la

biseric, a cror experien i convingere au nceputn timpul judecrii lui sus.

Furia lui Satana a fost mare cnd a vzut ctoat cruzimea la care i-a condus pe preoii cei maide seam s o arate fa de sus, nu a produs nici cel

mai mic murmur din partea Lui. Am vzut c deisus a luat asupra Sa natura uman, o putere i triedivin L-a susinut, i El nu S-a deprtat ctui de

puin de voia Tatlui.


60/288

46

Capitolul 9Rstignirea lui Hristos

Fiul lui Dumnezeu a fost dat poporului pentrua fi rstignit. Ei L-au luat pe Mntuitorul drag. Elera slbit i fr putere datorit durerii i suferinelorcauzate de biciurile i loviturile primite; totui -au

pus n spinare crucea grea pe care curnd urmau s-L

pironeasc. Dar sus a leinat sub povar. De treiori -au pus n spinare crucea grea, i de trei ori aleinat. Atunci au pus mna pe unul dintre cei care-Lurmau, un brbat care nu i declarase n moddeschis credina n Hristos, dar care credea n El. -au

pus n spinare crucea i el a dus-o la locul rs-

tignirii. Cete de ngeri erau adunate n aer deasupraacelui loc. Unii dintre ucenicii Si L-au urmat laCalvar ndurerai i plngnd amar. i-au reamintitintrarea lui sus triumfal n erusalim i pe eiurmndu-L strignd Osana n cerurile preanalte! i aternndu-i hainele pe drum i presrndramuri frumoase de palmier. Ei credeau c El va luampria i va domni peste srael ca un domnitorvremelnic. Ct de mult se schimbase scena! Cum lise spulberaser ateptrile! Ei l urmau pe sus, nucu bucurie, nu cu inimi tresltnd i cu sperane de

bucurie, ci cu inimi cuprinse de team i disperarel urmau ncet i triti pe Cel ce fusese dezonorat i

umilit i care acum urma s moar.


61/288

Cap. 9:Rstignirea lui Hristos

47

Mama lui sus era acolo. nima ei era strpunsde o durere aa cum doar o mam iubitoare poate ssimt. nima ei rnit nc spera mpreun cuucenicii c Fiul ei va face vreo mare minune i se vaelibera de ucigaii Lui. Ea nu putea s ndure gndulc El va ngdui s fie rstignit. Dar pregtirile aufost fcute i L-au pus pe sus pe cruce. Ciocanul icuiele au fost aduse. Ucenicilor li s-a strns inima.Mama lui sus simea o durere aproape dincolo delimitele ndurrii. i cnd L-au ntins pe sus pecruce, i erau gata s- prind minile cu cuielenecrutoare de braele de lemn, ucenicii au dus-o

pe mama lui sus la o parte de la acea scen,pentruca ea s nu aud trosnetul cuielor cnd acestea

ptrundeau prin oasele i muchii minilor ipicioarelor Sale slbite. sus nu a crtit, dar gemean agonie. Faa Lui era palid i picturi mari desudoare erau pe fruntea Sa. Satana a tresltat de

bucurie n suferinele prin care trecea Fiul luiDumnezeu, totui se temea c mpria lui era

pierdut i c trebuia s moar.Au ridicat crucea dup ce l pironiser pe susde ea, i cu mare putere au nfipt-o n locul pregtit

pentru ea n pmnt, sfiind carnea, i provocndcea mai intens durere. -au fcut moartea ct mairuinoas posibil. mpreun cu El au rstignit doi

tlhari, cte unul de o parte i de alta a lui sus.


62/288


48

Tlharii fuseser luai cu fora, i dup multrezisten din partea lor, braele le-au fost ntinse i

btute n cuie de crucile lor. Dar sus S-a supusumil. Nu a fost nevoie de nimeni s- ntind cufora minile pe cruce. n timp ce tlharii i blestemau

pe cei care-i executau, sus se ruga n agonie pentruvrjmaii Si: Tat, iart-i, cci nu tiu ce fac! Nua fost doar chinul fizic cel pe care sus l-a ndurat,ci pcatele ntregii lumi erau asupra Lui.

n timp ce sus atrna pe cruce, unii caretreceau pe acolo i bteau joc de El, dnd din cap,ca i cnd s-ar fi aplecat n faa unui mprat, i iziceau: Tu, care strici Templul, i-l zideti la loc ntrei zile, mntuiete-Te pe Tine nsui! Dac eti Tu

Fiul lui Dumnezeu,pogoar-Te de pe cruce! Diavolula folosit aceleai cuvinte fa de Hristos n pustie:Dac eti Fiul lui Dumnezeu Preoii cei mai deseam, btrnii i crturarii ziceau n btaie de joc:Pe alii i-a mntuit iar pe Sine nu Se poate mntui!Dac este El mpratul lui srael, s Se pogoare

acum de pe cruce, i vom creden El! ngerii careplanau deasupra scenei rstignirii lui Hristos s-au

indignat atunci cnd conductorii poporului rdeaude El i ziceau: Dac este Fiul lui Dumnezeu s sescape singur. Ei doreau atunci s vin s-L scape

pe sus i s-L elibereze; dar nu li s-a ngduit s

fac aa. Scopul misiunii Sale era aproape mplinit.


63/288


49

Cnd sus atrna pe cruce n acele ore groaznice deagonie, El nu i-a uitat mama. Ea nu putea srmn departe de scena plin de suferin. Ultimanvtur a lui sus a fost una de compasiune iomenie. S-a uitat la mama Sa, a crei inim eraaproape s se rup de durere, i apoi la ucenicul Sumult iubit, oan. El i-a zis mamei Sale: Femeie,iat fiul tu! Apoi i-a zis lui oan: at mamata! i din ceasul acela oan a luat-o la el acas.

Lui sus S-a fcut sete n agonia Sa; dar ei-au mai adugat o alt insult, dndu- s bea oetcu fiere. ngerii priviser nfiortoarea scen arstignirii Comandantului lor iubit, pn cnd nu aumai putut s se uite i i-au acoperit feele de la

acea privelite. Soarele a refuzat s se uite asupraacelei scene ngrozitoare. sus a strigat cu glas tare,care le-a umplut inima de spaim ucigailor Si:S-a sfrit! Atunci perdeaua Templului s-a ruptde sus pn jos, pmntul s-a cutremurat i stnciles-au despicat. Un mare ntuneric era peste faa

pmntului. Ultima speran a ucenicilor prea s fifost spulberat cnd sus a murit. Muli dintre ceicare-L urmau au fost prezeni la scena suferinelori morii Sale, i paharul mhnirii lor a fost plin.

Atunci Satana nu a mai tresltat de bucuriecum o fcuse nainte. Sperase s poat distruge

Planul de Mntuire; dar acesta fusese aezat prea


64/288


50

profund. i acum, prin moartea lui sus, tia c elnsui trebuia n cele din urm s moar, impria lui s fie luat i dat lui sus. A inut sfatcu ngerii lui. Nu reuise nimic mpotriva Fiului luiDumnezeu, iar acum trebuiau s-i mreasceforturile, i cu viclenia i puterea lor s se ntoarcspre cei care l urmau pe sus. Trebuiau s-impiedice pe ci mai muli posibil de la a primimntuirea dobndit pentru ei de sus. Procedndastfel, Satana nc putea continua s lucrezempotriva stpnirii lui Dumnezeu. i era n

propriul lui interes s-i in departede sus pe toipe care putea. Pentru c pcatele acelora care suntrscumprai prin sngele lui Hristos, i biruiesc, la

sfrit vor fi puse asupra iniiatorului pcatului,Diavolul, i el va trebui s le poarte pcatele; ntimp ce aceia care nu accept mntuirea prin sus ivor purta singuri pcatele.

Viaa lui sus a fost fr mreie lumeasc sauexpunere excesiv. Viaa Lui umil i cu lepdare

de sine, a fost n mare contrast cu vieile preoiloribtrnilor, care iubeau comoditatea i onoarealumeasc; i viaa strict i sfnt a lui sus era unrepro continuu pentru ei, din cauza pcatelor lor.Ei l dispreuiau datorit umilinei i curiei Salemorale. Dar cei care L-au dispreuit aici, l vor

vedea ntr-o zi n mreia cerului i n slava de


65/288


51

nentrecut a Tatlui Su. El a fost nconjurat devrjmai n sala de judecat, care erau nsetai dupsngele Lui. Dar acei mpietrii care au strigatSngele Lui s fie asupra noastri asupra copiilornotri, l vor vedea un mprat onorat. Toatoastea cereasc l va nsoi pe drumul Su cucntece de biruin, mreie i putere, pentru Cel cea fost junghiat dar triete iari ca un biruitor

puternic. Oameni sraci, slabi i jalnici L-au scuipatn fa pe mpratul slavei n timp ce un strigt detriumf brutal s-a ridicat din gloat n faa insulteinjositoare. Au mutilat acea fa cu lovituri icruzime, ceea ce a umplut tot cerul de uimire. Eivor privi din nou acea fa, strlucitoare ca soarele

la amiaz, i vor cuta s fug dinaintea ei. n loculacelui strigt de triumf brutal, ei se vor tnguingrozii din cauza Lui. sus i va arta minile cusemnele rstignirii Sale. Semnele acestei cruzimi Elle va purta pentru totdeauna. Fiecare cicatrice acuielorva spune povestea rscumprrii minunate a

omului, i preul scump care a fost pltit pentru ea.Aceeai oameni care au strpuns cu sulia coastaDomnului vieii, vor privi urma suliei i vordeplnge cu suferin profund c au luat parte lamutilarea trupului Su. Ucigaii Si au fost foartesuprai de inscripia mpratul iudeilor pus pe

cruce deasupra capului Su. Dar atunci vor fi


66/288


52

obligai s-L vad n toat slava i puterea Samprteasc. Ei vor vedea pe haina Lui i pecoapsa Lui scris cu litere vii: mpratul mprailori Domnul domnilor. Ei au strigat la El n batjocurcnd atrna pe cruce: Hristosul, mpratul luisrael,s Se pogoare de pe cruce, ca s vedem i scredem! Ei l vor vedea atunci cu putere i autoritatemprteasc. Atunci nu vor mai cere nicio dovada faptului c este mpratul lui srael, ci copleii desimmntul maiestii i slavei Sale foarte mari, eivor fi constrni s recunoasc: Binecuvntat esteCel ce vine n Numele Domnului!

Cutremurarea pmntului, desprinderea stncilor,ntunericul care a acoperit pmntul, i strigtul

tare, puternic al lui sus S-a sfrit!, atunci cndi-a dat viaa, i-a ngrijorat pe dumanii Lui, i i-afcut pe ucigaii Lui s tremure. Ucenicii s-auminunat de aceste manifestri fr asemnare; dartoate speranele lor erau zdrobite. Le era team ciudeii vor cuta s-i nimiceasc i pe ei. Ei se

gndeau c atta ur manifestat mpotriva Fiuluilui Dumnezeu nu se va termina acolo. Ore desingurtate au petrecut ucenicii ntristai, plngnd-idezamgirea. Ei ateptau ca El s domneasc

precum un domnitor vremelnic, dar speranele lorau murit mpreun cu sus. Ei se ndoiau n

ntristarea i dezamgirea lor dac nu cumva


67/288


53

fuseser nelai de sus. Mama Sa era umilit, ichiari credina ei oscila n faptul c El era Mesia.

Dar cu toate c ucenicii fuseser dezamgii nsperanele lor cu privire la sus, ei nc l iubeauirespectau i se purtau cu cinste fa de trupul Su,dar nu tiau cum s-L obin. osif din Arimatea, unsfetnic cu vaz al soborului, avea influen i eraunul dintre ucenicii adevrai ai lui sus. El s-a dusn secret dar cu curaj la Pilat i -a cerut trupul. Nua ndrznit s se duc n mod deschis; pentru c uraiudeilor era aa de mare nct ucenicii se temeau cei se vor strdui s mpiedice ca trupul lui sus saib un loc de odihn onorabil. Dar Pilat i-andeplinit cerina, i cnd ei au dat trupul lui sus

jos de pe cruce, ntristarea li s-a rennoit, i ndurerea lor profund ei au deplns speranele lornruite. L-au nfurat pe sus ntr-o pnz subirede in, i osif L-a pus n propriul su mormnt nou.Femeile care l urmaser umile cnd El tria, dupmoartea Sa au rmas n continuare aproape de El i nuau vrut s-L prseasc pn nu au vzut trupul Susfnt pus n mormnt i o piatr grea prvlit la uca nu cumva dumanii Si s ncerce s- ia trupul.Dar nu ar fi trebuit s se team, cci am vzut oasteangerilor supraveghind cu un interes nespus locul deodihn al lui sus. Ei pzeau mormntul, ateptnd

n mod serios comanda s-i ndeplineasc

partea neliberarea mpratului slavei din nchisoarea Sa.


68/288


54

Ucigaii lui Hristos se temeau c El putea totuis nvie i s le scape. Ei i-au cerut lui Pilat o strajcare s pzeasc mormntul pn a treia zi. Pilat le-adat soldai narmai care s pzeasc mormntul,

pecetluind piatra de la intrare ca nu cumva uceniciiLui s-L fure, i s spun c nviase din mori.


69/288

55

Capitolul 10

nvierea lui Hristos

Ucenicii s-au odihnit n Sabat, ntristai demoartea Domnului lor, n timp ce sus, mpratulslavei, se odihnea n mormnt. Noaptea trecusencet, i n timp ce nc era ntuneric, ngerii care

planau deasupra mormntului tiau c timpuleliberrii Fiului preaiubit al lui Dumnezeu,Comandantul lor iubit, aproape sosise. i n timp ceei ateptau cu cea mai profund emoie ceasul

biruinei Sale, un nger puternic a venit zburndrepede din cer. Faa l

"Marea luptă dintre Hristos şi îngerii Săi şi Satana şi îngerii lui" (1858)

Documents

Transcript of "Marea luptă dintre Hristos şi îngerii Săi şi Satana şi îngerii lui" (1858)

Luiza Românul - bibliotecascolara.robibliotecascolara.ro/luizaromanul/ingerii.pdf · Luiza Românul Îngerii răzvrătiţi – Cartea I 2 PREFAŢĂ Fiecare carte are o istorie a

Cum sã ne auzim îngerii - jorjette.ro · întrerupeòi în mod conðtient comunicarea cu El ði totuði væ iubeðte. Îngerii reprezintæ un pod între adevær ði iluziile problemelor

O ... În perioada dua/ismului austro-ungar ... Unirea din 1859 (!!) _____ 146 - Mihai CORN ACI, O dedicaţie a lui Giacomo Puccini (Luca 1858 -Bruxelles 1924) ----- --188 - Ştefa

...200 de Întrebări Index Sfintele Scripturi............1-24 Dumnezeu și Allah............25-50 Duhul Sfânt, Îngerii, Demonii și Satan..................51-65 ...

Coordonatori - Centrul Cultural Judetean Arad · Harta de carte funduară a oraşului Arad (1855-1858) Dan Demşea ... Costin Feneşan, Administraţie şi fiscalitate în Banatul

Bibliografia Periodicelor Romanesti, 2, III, 1851-1858

IEHOVA - societatealumiinoi.rosocietatealumiinoi.ro/wp-content/uploads/2018/09/IEHOVA.pdf · formă umană și au fost convinşi de Satan și îngerii lui răi să se împreuneze

Satana Demascat

STUDIUL 13 - azsemaus.org · cumpărării şi reuşitele uimitoare din marea luptă cu Satana, inima celor răscumpăraţi va bate cu un devotament mai puternic, iar ei îşi vor

Coordonatori: Doru Sinaci Emil Arbonie - bibliotecaarad.ro · Harta de carte funduară a oraşului Arad (1855-1858) Dan Demşea ... 1 Costin Feneşan, Administraţie şi fiscalitate

Bibliografia Periodicelor Romanesti, 2, II, 1851-1858

CURIERUL ADVENTIST - 12... · 2014-11-04 · un an care ne-a apropiat mai mult de revenirea Mântuitorului şi de încheierea istoriei mântuirii. Satana este conştient că a intrat

MARETIA LUI ISUS HRISTOS SI ÎNGERII

1. Cum se referă îngerii la a doua venire a lui Iisus ?

Îngerii Razvratiti_Cele 7 Vieti Ale Moirei

Îngerii - Aşa cum îi prezintă Biblia

PERSONALITĂȚI...trei a Moldovei (octombrie 1858 5/ 17 ianuarie 1859), cu rol activ în viaţa partidei naţionale în alegerile pentru Adunarea Electivă. A făcut parte din Comitetul

39. Cum sunt reprezentati îngerii în bisericile protestante. Stiinta corespondentelor, o stiintă supremă, pierdută de către „crestinii” din prezent.

Cerc de lectură şi scriere creativă fanteziei.pdf · la nada florilor, Taine, Codrul, Împărăţia apelor Fănuş Neagu, Noaptea lupului Tudor Arghezi, Îngerii, Zăpada Radu

Îngerii Întrupaţi - Argument