STEP2SUCCESS: Studiu cantitativ - Discriminarea de gen si egalitatea de sanse pe piata muncii din...

CUPRINSMETODOLOGIE

1. FORME DE DISCRIMINARE PREZENTE PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA1.1. Cea mai intalnita forma de discriminare – Q11.2. Alte forme de discriminare care se manifesta intens – Q2

2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA2.1. Evolutia fenomenului discriminarii de gen – Q32.2. Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen – Q42.3. Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii – Q52.4 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii– Q6

3. DOMENII DE ACTIVITATE PREDISPUSE LA APARITIA DISCRIMINARII DE GEN - Q104. INCIDENTA CAZURILOR DE DISCRIMINARE DE GEN

4.1. Expunerea la fenomenul discriminarii de gen – Q114.2. Situatii concrete intalnite – Q12

5. GRADUL DE INFORMARE REFERITOR LA DISCRIMINAREA DE GEN – Q96. COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN LA NIVEL NATIONAL

6.1. Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii– Q86.2. Organizatii nationale pentru combaterea discriminarii de gen – Q7

7. SOLUTII PROPUSE PRIVIND COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN PE PIATA MUNCII – Q138. CONCLUZII

2

METODOLOGIE

Acest studiu a fost realizat in cadrul proiectului STEP2SUCCESS, cu scopul colectarii de informatii referitoare la situatia egalitatii de sanse si de gen pe piata muncii din Romania.

Respondentii sunt persoane juridice din cele 4 regiuni de implementare ale proiectului: Bucuresti-Ilfov, Centru, Nord-Est si Sud-Muntenia.

Studiul a presupus realizarea a 600 interviuri telefonice, cate 150 pe fiecare din cele 4 regiuni.

Pentru fiecare regiune s-a realizat o esantionare considerand numarul de companii inregistrate in fiecare judet.

Acest raport cuprinde atat o analiza globala a rezultatelor, cat si una individuala pentru fiecare regiune in parte.

Interpretarea rezultatelor

Chestionarul a inclus intrebari inchise si deschise, cu raspunsuri unice si multiple.

Interviurile au fost realizate in perioada 5 Ianuarie – 23 Februarie 2015.

Pentru o parcurgere mai usoara a acestui raport, recomandam citirea fiecarei sectiuni a raportului in paralel cu intrebarea corespunzatoare din chestionar.

REGIUNILE DE IMPLEMENTARE ALE PROIECTULUI

1. Zona Bucuresti-Ilfov, care cuprinde Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.

2. Zona Centru, care cuprinde judetele: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures.

3. Zona Nord-Est, care cuprinde judetele: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui.

4. Zona Sud-Muntenia, care cuprinde judetele: Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman.

3

Grafic 1.1.1Intrebare: Q1, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 600 de respondenti

Cea mai intalnita forma de discriminare prezenta pe piata muncii, pe ansamblul celor 4 zone de implementare a proiectului, este considerata cea legata de varsta, mentionata de 41% dintre respondenti, urmata de cele in functie de gen (13%), etnie (11%) si handicap (10%).

La categoria Altele, respondentii au mentionat nationalitate, rasa, limba, orientare sexuala, “nepotism”, antecedente penale si cazier judiciar, drept forme de discriminare.

Mai putin de 5% din respondenti au considerat ca nu exista discriminare pe piata muncii.

4

41.3%

13.3%

10.8%

9.7%

6.5%

3.2%5.8%

4.5% 4.8%

1.1.1 Cea mai intalnita forma de discriminare pe piata muncii

VARSTA

GEN

ETNIE

HANDICAP

CATEGORIE SOCIALA

RELIGIE

ALTELE

NU EXISTA DISCRIMINARE PEPIATA MUNCII

NS/NR

1. FORME DE DISCRIMINARE PREZENTE PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA1.1. Cea mai intalnita forma de discriminare

Grafic 1.1.2Intrebare: Q1, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov

5

In regiunea Bucuresti-Ilfov, peste jumatate din respondenti considera discriminarea pe baza de varsta drept cea mai intalnita forma de discriminare (55%), urmata de etnie (13%), handicap(8%) si gen (8%).

La categoria Altele au fost mentionate forme de discriminare precum: rasa, religie si “nepotism” / “pile”.

4% din respondenti au fost de parere ca nu exista discriminare pe piata muncii.

54.7%

13.3%

8.0%

8.0%

2.7%2.7%

2.7%4.0% 4.0%

1.1.2 Cea mai intalnita forma de discriminare pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov

VARSTA

ETNIE

HANDICAP

GEN

NATIONALITATE

CATEGORIE SOCIALA

ALTELE

NU EXISTA DISCRIMINARE PEPIATA MUNCIINS/NR


Grafic 1.1.3Intrebare: Q1, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Centru

In regiunea Centru, cea mai intalnita forma de discriminare este considerata cea pe baza de varsta (33%), urmata de cea pe baza de gen(19%), handicap (10%) si etnie (9%).

Alte forme de discriminare mentionate au fost cele de orientare sexuala, limba, rasa sinationalitate.

Doar 3% din respondenti au fost de parere ca nu exista discriminare pe piata muncii.

6

33.3%

18.7%10.0%

9.3%

6.7%

6.0%

3.3%2.7%

2.0%0.7% 3.3% 4.0%

1.1.3 Cea mai intalnita forma de discriminare pe piata muncii in regiunea Centru

VARSTA

GEN

HANDICAP

ETNIE

CATEGORIE SOCIALA

RELIGIE

NATIONALITATE

RASA

LIMBA

ORIENTARE SEXUALA

NU EXISTA DISCRIMINARE PE PIATAMUNCIINS/NR


7

Grafic 1.1.4Intrebare: Q1, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Nord-Est

In regiunea Nord-Est, cea mai intalnita forma de discriminare este considerata cea pe baza de varsta (35%), urmata de cea pe baza de gen (13%), categorie sociala (12%),handicap (11%) si etnie(11%).

La categoria Altele, respondentii au mentionat forme de discriminare precum: limba, nepotismul, “pilele”, nationalitatea, religia, orientarea sexuala, antecedente penale, cazier judiciar, mentalitatea angajatorului.


35.3%

12.7%12.0%

11.3%

10.7%

4.0%

8.0%2.7% 3.3%

1.1.4 Cea mai intalnita forma de discriminare pe piata muncii in regiunea Nord-Est

VARSTA

GEN

CATEGORIE SOCIALA

HANDICAP

ETNIE

RELIGIE

ALTA


NS/NR

8

Grafic 1.1.5Intrebare: Q1, raspuns unic, asistatBaza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Sud-Muntenia

Cea mai intalnita forma de discriminare prezenta pe piata muncii din regiunea Sud-Muntenia este cea de varsta, mentionata de 42% dintre respondenti, urmata de cea de gen(14%) si etnie (10%).

La categoria Altele au fost incluse forme de discriminare precum orientarea sexuala si modalitati de taxare.

Regiunea Sud-Muntenia este regiunea cu cea mai mare proportie (8%) a celor care considera ca pe piata muncii nu exista nicio forma de discriminare.


42.0%

14.0%

10.0%

9.3%

4.7%2.0%

2.0%

8.0%

8.0%

1.1.5 Cea mai intalnita forma de discriminare pe piata muncii in regiunea Sud-Muntenia

VARSTA

GEN

ETNIE

HANDICAP

CATEGORIE SOCIALA

RELIGIE

ALTA


NS/NR

Grafic 1.2.1Intrebare: Q2, raspuns multiplu, asistat Baza respondenti: 600 de respondenti

Aproximativ 15% din respondenti au mentionat varsta ca una din formele de discriminare care se manifesta cel mai intens pe piata muncii, in timp ce 12% au mentionat discriminarea de gen si 10% discriminarea pe baza de handicap.

La categoria Altele s-a mentionat discriminarea cauzata de diferenta de: nationalitate, rasa, religie, orientare sexuala, limba sau alte cauze precum: cazier judiciar, nepotism si aspect fizic.

9

NS/NR

NU EXISTA DISCRIMINARE PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA

ALTELE

CATEGORIE SOCIALA

ETNIE

HANDICAP

GEN

VARSTA

41.8%

4.7%

5.2%

5.3%

6.3%

10.3%

11.7%

14.7%

1.2.1 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe piata muncii

1. FORME DE DISCRIMINARE PREZENTE PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA1.2. Alte forme de discriminare care se manifesta intens

Grafic 1.2.2Intrebare: Q2, raspuns multiplu, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov

10

In regiunea Bucuresti-Ilfov, un procent egal de respondenti considera ca discriminarea pe baza de etnie si handicap sunt forme de discriminare manifestate cel mai intens pe piata muncii (10% fiecare). Acestea sunt urmate de cea pe baza de gen (9%), varsta(5%) si categorie sociala (5%).

La categoria Altele s-au mentionat discriminarea pe baza de orientare sexuala si “pile”.


NS/NR


ALTELE

VARSTA

CATEGORIE SOCIALA

GEN

ETNIE

HANDICAP

54.0%

4.7%

1.3%

5.3%

5.3%

9.3%

10.0%

10.0%

1.2.2 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov

Grafic 1.2.3Intrebare: Q2, raspuns multiplu, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Centru

In regiunea Centru, forma de discriminare care se manifestata cel mai intens pe piata muncii mentionata cel mai des de respondenti a fost discriminarea pe baza de gen (20%), urmata indeaproape de cea pe baza de varsta (19%). Discriminarea bazata pe handicap a fost mentionata de 10% din respondeti.

La categoria Altele s-a mentionat discriminarea pe baza de rasa, nationalitate, religie, limba si cazier judiciar.

11

NS/NR


ALTELE

ETNIE

CATEGORIE SOCIALA

HANDICAP

VARSTA

GEN

33.3%

3.3%

6.7%

4.0%

4.0%

10.0%

18.7%

20.0%

1.2.3 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe piata muncii in regiunea Centru


Grafic 1.2.4Intrebare: Q2, raspuns multiplu, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Nord-Est

12

In regiunea Nord-Est, 26% din respondenti au mentionat ca varsta este una din formele de discriminare manifestate cel mai intens, urmata de discriminarea pe baza de handicap (13%) si cea pe baza de gen (9%). In procente apropiate se regasesc si discriminarea pe baza de categorie sociala (7%) si etnie (7%).

La categoria Altele au fost mentionate discriminarea influentata de nationalitate, nepotism, religie, rasa si limba.

NS/NR


ALTELE

ETNIE

CATEGORIE SOCIALA

GEN

HANDICAP

VARSTA

28.0%

3.3%

6.7%

6.7%

7.3%

9.3%

12.7%

26.0%

1.2.4 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe piata muncii in regiunea Nord-Est


Grafic 1.2.5Intrebare: Q2, raspuns multiplu, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Sud-Muntenia

13

In regiunea Sud-Muntenia, discriminarea pe baza de varsta si handicap au fost mentionate in mod egal (9%), drept cele mai intense forme de discriminare de pe piata muncii. Acestea au fost urmate de discriminarea pe baza de gen (8%), categorie sociala (5%) sietnie (5%).

La categoria Altele s-au mentionat discriminarile cauzate de “pile”, orientare sexuala, religie, rasa si aspect fizic.

NS/NR


ALTELE

ETNIE

CATEGORIE SOCIALA

GEN

VARSTA

HANDICAP

52.0%

7.3%

6.0%

4.7%

4.7%

8.0%

8.7%

8.7%

1.2.5 Alte forme de discriminare care se manifesta intens pe piata muncii in regiunea Sud-Muntenia


2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA2.1 Evolutia fenomenului discriminarii de gen

14


42.5%

21.8%

18.2%

17.5%

2.1.1 Evolutia fenomenului discriminarii de gen pe piata muncii

Numarul cazurilor dediscriminare de gen A CRESCUT

Numarul cazurilor dediscriminare de gen S-A REDUS

Numarul cazurilor dediscriminare de gen A RAMASCONSTANT

NS/NR

Privind evolutia fenomenului discriminarii de gen pe piata muncii, 43% dintre respondenti considera ca numarul cazurilor de discriminare de gen A CRESCUT si aproape 22% cred ca fenomenul S-A REDUS.

18% dintre respondenti sunt de parere ca numarul cazurilor de discriminare de gen A RAMAS CONSTANT.

15


32.0%

28.0%

22.7%

17.3%

2.1.2 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov

Numarul cazurilor dediscriminare de gen A CRESCUT

Numarul cazurilor dediscriminare de gen S-A REDUS

Numarul cazurilor dediscriminare de gen A RAMASCONSTANT

NS/NR

In regiunea Bucuresti-Ilfov, 32% dintre respondenti considera ca numarul cazurilor de discriminare de gen A CRESCUT, iar 28% cred ca S-A REDUS.

23% din respondenti considera ca numarul cazurilor de discriminare de gen A RAMAS CONSTANT.


16


In regiunea Centru, 52% dintre respondenti considera ca numarul cazurilor de discriminare de gen a CRESCUT.

15% dintre respondenti considera ca numarul cazurilor de discriminare de gen A RAMAS CONSTANT, iar 14% dintre respondenti cred ca numarul cazurilor de discriminare de gen S-A REDUS.


52.0%

15.3%14.0%

18.7%

2.1.3 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Centru

Numarul cazurilor dediscriminare de gen ACRESCUT

Numarul cazurilor dediscriminare de gen ARAMAS CONSTANT

Numarul cazurilor dediscriminare de gen S-AREDUS

NS/NR

17


35% dintre respondentii din regiunea Nord-Est considera ca numarul cazurilor de discriminare de gen A CRESCUT, iar 28% considera ca S-A REDUS.

Din totalul respondentilor, 21% sunt de parere ca numarul cazurilor de discriminare A RAMAS CONSTANT in ultimii ani.


35.3%

28.0%

20.7%

16.0%

2.1.4 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Nord-Est




NS/NR

18

50.7%

17.3%14.0%

18.0%

2.1.5 Evolutia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Sud-Muntenia




NS/NR

Grafic 2.1.5Intrebare: Q3, rasapuns unic, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Sud-Muntenia

In regiunea Sud-Muntenia, opinia majoritatii respondentilor (51%) este ca fenomenul discriminarii de gen A CRESCUT in ultimii ani.

Doar 17% dintre respondenti considera ca numarul cazurilor de discriminare A SCAZUT in ultimii ani si doar 14% cred ca A RAMAS CONSTANT.


2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA

2.2 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen

19

16.2%

12.0%

9.5%

7.3%2.8%2.0%

12.3%

37.8%

2.2.1 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen

MENTALITATEA INFLUENTA SOCIETATIIEDUCATIA LIPSA LOCURILOR DE MUNCAVARSTA CORUPTIAALTELE NS/NR

16% dintre respondenti considera MENTALITATEA angajatorului ca fiind principala cauza care duce la aparitia discriminarii de gen pe piata muncii, in stransa legatura cu influenta pe care societatea (si cutumele societatii) o exercita asupra indivizilor (12%).

Educatia este vazuta si ea drept cauza ce conduce la aparitia discriminarii de gen, de 10% dintre respondenti.

In procente mai mici (3% si 2%), varsta si coruptia sunt considerate de asemenea posibile cauze care duc la aparitia fenomenului discriminarii de gen.

In categoria Altele (12%) au fost incluse cauze precum: familia, nerespectarea legislatiei in vigoare, nesiguranta femeilor in fortele proprii, impactul mass-media si perioada de sarcina a angajatelor ca risc pentru angajator.

Grafic 2.2.1Intrebare: Q4, raspuns unic, neasistat Baza respondenti: 600 de respondenti

2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA2.2 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen

20

20.0%

5.3%

5.3%

4.0%

3.3%2.0%

6.0%

54.0%

2.2.2 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov

MENTALITATEA

EDUCATIA

INFLUENTA SOCIETATII

VARSTA

LIPSA LOCURILOR DE MUNCA

CORUPTIA

ALTELE

NS/NR Grafic 2.2.2Intrebare: Q4, raspuns unic, neasistat

Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov

In regiunea Bucuresti-Ilfov, cauza cea mai des intalnita, ce duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen, este MENTALITATEA angajatorului, considera 20% dintre respondenti.

Educatia si influenta societatii sunt considerate, de catre un procent egal dintre respondenti (5%) a fi cauzele ce duc la discriminare de gen pe piata muncii.

2% dintre respondentii din regiunea Bucuresti-Ilfov vad coruptia drept cauza principala a aparitiei fenomenului de discriminare de gen pe piata muncii.

Categoria Altele cuprinde urmatoarele: conditiile pietei de munca, aspecte ce tin de personalitatea angajatorilor etc.

2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA

2.2 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen

21

19.3%

14.7%

12.0%

6.7%

2.7%

2.0%

11.3% 31.3%

2.2.3 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Centru

MENTALITATEAINFLUENTA SOCIETATIIEDUCATIALIPSA LOCURILOR DE MUNCAVARSTAFAMILIAALTELENS/NR

Grafic 2.2.3Intrebare: Q4, raspuns unic, neasistat

Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Centru

MENTALITATEA anagajatorului este considerata a fi cauza principala ce duce la aparitia fenomenului de discriminare de gen pe piata muncii, de catre 19% dintre respondentii din regiunea Centru.Este urmata indeaproape de influenta societatii (15%) si educatie (12%).

3% dintre respondenti considera ca VARSTA este principala cauza care duce la discriminarea de gen pe piata muncii.

In categoria Altele au fost incluse opiniile a 11% dintre respondenti, vizand cauze precum coruptia si nesiguranta femeilor in fortele proprii.


22

In regiunea Nord-Est, INFLUENTA SOCIETATII este considerata a fi principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen pe piata muncii, de catre 18% dintre respondenti.

MENTALITATEA SI EDUCATIA sunt puse pe plan egal, reprezentand cauze principale ale aparitiei discriminarii de gen pe piata muncii pentru 13% dintre respondenti (fiecare).

In categoria Altele sunt prezente cauze precum: familia, impactul media, nerespectarea legislatiei in vigoare, nesiguranta femeilor in fortele proprii, perioada de sarcina si varsta.

18.0%

13.3%

12.7%7.3%

3.3%

19.3%

26.0%

2.2.4 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Nord-Est


MENTALITATEA

EDUCATIA


CORUPTIA

ALTELE

NS/NRGrafic 2.2.4

Intrebare: Q4, raspuns unic, neasistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Nord-Est

12.0%

12.0%

10.0%

8.0%4.0%2.0%

12.0%

40.0%

2.2.5 Principala cauza care duce la aparitia fenomenului discriminarii de gen in regiunea Sud-Muntenia

MENTALITATEA



EDUCATIA

VARSTA

CORUPTIA

ALTELE

NS/NR


23

Grafic 2.2.5Intrebare: Q4, raspuns unic, asistat

Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Sud-Muntenia

In regiunea Sud-Muntenia, cele mai des intalnite opinii cu privire la cauza principala a aparitiei discriminarii de gen pe piata muncii, sunt referitoare la MENTALITATEA si LIPSA LOCURILOR DE MUNCA (in procent de 12% fiecare).

In categoria Altele au fost incluse drept cauze principale care duc la aparitia discriminarii de gen: nerespectarea legislatiei in vigoare, valorile promovate in cadrul familiei si nesiguranta femeilor in propriile forte.

2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA2.3 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii

24

Grafic 2.3.1Intrebare: Q5, raspuns multiplu, neasistat Baza respondenti: 600 de respondenti

Aproximativ 4% dintre respondenti considera stereotipul ce afirma ca femeile sunt incapabile, drept cel mai intalnit pe piata muncii, urmat de cel conform caruia femeile sunt vulnerabile (afirma 3%dintre respondenti).

Alte stereotipuri intalnite privind implicarea femeilor pe piata muncii au fost acelea conform carora femeile nu sunt capabile sa ocupe o functie de conducere, sa lucreze intr-un domeniu tehnic sau politic, unde trebuiesc luate decizii si sunt facute pentru joburile de birou, sugerand faptul ca ele nu pot face aceeasi munca pe care o poate face un barbat.

De asemenea, respondentii au mentionat stereotipuri conform carora femeile peste 40 de ani nu se mai pot angaja, ca trebuie sa fie frumoase pentru a se putea angaja sau ca sunt angajate/promovate pe alte considerente decat cele reale.

Alte opinii scot in evidenta stereotipuri ce vizeaza faptul ca femeile ar trebui mai degraba sa stea acasa/”la cratita”, ca nu le place sa munceasca, ca sunt sensibile, duplicitare si ca prin natura lor sunt supuse discriminarii.

Alte stereotipuri specificate au fost legate de faptul ca femeile insarcinate reprezinta un risc pentru angajator si ca femeile muncesc mai mult si sunt platite mai putin.

Femeile sunt incapabile.

Femeile sunt vulnerabile

Femeile tinere suntpreferate/acceptate mai usor

Femeile sunt inferioare barbatilor

Altele

Nu mai exista stereotipuri

NS/NR

3.5%

3.0%

2.5%

2.2%

21.2%

27.0%

40.7%

2.3.1 Stereotipuri privind implicareafemeilor pe piata muncii

25

Grafic 2.3.2Intrebare: Q5, raspuns multiplu, neasistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov

In regiunea Bucuresti-Ilfov, cei mai multi dintre respondenti (37%) considera ca nu mai exista niciun stereotip privind implicarea femeilor pe piata muncii, pe cand 3% considera drept stereotip faptul ca femeile sunt incapabile.

Categoria Altele include mentionarea faptului ca exista stereotipuri, insa s-au mai redus. De asemenea, categoria mai include specificarea unor prejudecati ce fac referire la faptul ca femeia trebuie sa stea acasa, fiind inferioara barbatului si nefiind capabila de a conduce sau de a lucra intr-un domeniu tehnic , de exemplu.

Alte opinii au consemnat stereotipuri ce vizeaza faptul ca femeilor nu le place sa munceasca, ca sunt vulnerabile sau ca trebuie sa fie frumoase pentru a se putea angaja.



Femeile peste 40 de ani nu mai pot fiangajate.

Femeile sunt angajate/promovate pe alteconsiderente decat cele reale.

Femeile sunt facute pentru joburile debirou.

Altele


NS/NR

3.3%

2.0%

2.0%

1.3%

10.0%

37.3%

44.0%

2.3.2 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov

26

Grafic 2.3.3Intrebare: Q5, raspuns multiplu, neasistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Centru

In regiunea Centru, 5% dintre respondenti indicat stereotipul conform caruia femeile sunt vulnerabile ca stereotip prezent pe piata muncii din regiune.

Alte stereotipuri mentionate de catre 16% dintre respondenti au fost: femeile mai degraba sa stea acasa, femeile insarcinate reprezinta un risc pentru angajator, femeile nu pot lua decizii, femeile de peste 40 ani nu mai pot fi angajate, femeile prin natura lor sunt dispuse discriminarii, femeile sunt duplicitare, femeile sunt angajate/promovate pe alte considerente, femeile sunt inferioare barbatilor si femeile trebuie sa fie frumoase pentru a se putea angaja.


Femeile sunt vulnerabile.


Femeile sunt mai constiincioase.

Femeilor nu le place sa munceasca.

Exista stereotipuri, dar s-au mai redus.

Femeile sunt sensibile.

Femeile tinere sunt preferate/acceptate mai usor.

Altele


NS/NR

4.7%

3.3%

3.3%

3.3%

2.7%

2.0%

2.0%

16.0%

22.0%

40.7%

2.3.3 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii in regiunea Centru

27

Grafic 2.3.4Intrebare: Q5, raspuns multiplu, neasistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Nord-Est

In regiunea Nord-Est, 5% dintre respondenti considera faptul ca femeile sunt incapabile un stereotip inca valabil in Romania, ca si cel conform caruia femeile sunt inferioare barbatilor (5%).

3% dintre respondenti considera drept stereotip faptul ca femeile tinere sunt preferate sau acceptate mai usor de angajatori.

In categoria Altele au fost incluse stereotipuri ca:`Femeile nu pot lua decizii, sunt prea sensibile si se implica emotional`

`Femeilor nu le place sa munceasca`

`Femeile mai degraba sa stea acasa, pentru ca prin natura lor sunt supuse discriminarii`

`Femeile insarcinate sunt vazute drept un risc de catre angajator`

`Femeile sunt angajate pe alte considerente decat cele reale`

`Sunt mai constiincioase, muncesc mai mult si sunt platite mai putin.`



Femeile sunt inferioare barbatilor.


Femeile tinere sunt preferate/acceptate maiusor.

Altele


NS/NR

5.3%

5.3%

4.7%

3.3%

26.0%

26.7%

28.7%

2.3.4 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii in regiunea Nord-Est

28

Grafic 2.3.5Intrebare: Q5, raspuns multiplu, neasistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Sud-Muntenia

In regiunea Sud-Muntenia, 5% dintre respondenti considera stereotip inca valabil pe piata muncii ca femeile tinere sunt preferate sau acceptate mai usor,iar 3% ca femeile insarcinate reprezinta un risc pentru angajator.

In categoria Altele, 11% dintre respondenti au mentionat stereotipuri ce vizeaza incapacitatea intelectuala a femeilor, inferioritatea si vulnerabilitatea acestora.

Faptul ca femeilor nu le place sa munceasca sau ca trebuie sa fie frumoase pentru a se putea angaja, reprezinta, de asemenea, stereotipuri mentionate de respondentii din regiunea Sud-Muntenia.


Femeile tinere sunt preferate/acceptate mai usor.

Femeile insarcinate reprezinta un risc pentruangajator.

Femeile peste 40 de ani nu mai pot fi angajate.

Femeile sunt angajate/promovate pe alteconsiderente decat cele reale.



Altele


NS/NR

4.7%

3.3%

3.3%

2.0%

2.0%

2.0%

11.3%

22.0%

49.3%

2.3.5 Stereotipuri privind implicarea femeilor pe piata muncii in regiunea Sud-Muntenia

2. DISCRIMINAREA DE GEN PE PIATA MUNCII DIN ROMANIA2.4 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii

29


Peste 50% din respondenti au fost de acord sau total de acord cu afirmatiile referitoare la prezenta egalitatii de sanse intre femei si barbati pe piata muncii.

Se pare ca, in opinia respondentilor, femeile sunt discriminate cel mai putin in ceea ce priveste detinerea de functii de conducere si activitatea de munca dupa concediul post-natal.

Femeile se pot angaja la fel de usor ca sibarbatii

Nu exista diferente de salariu intre femei sibarbati, aflati pe aceeasi functie si cu aceeasi

experienta

Femeile sunt promovate in functie, la fel ca sibarbatii

Femeile pot detine functii de conducere, lafel ca si barbatii

Femeile nu au un risc mai mare de a ficoncediate, in comparatie cu barbatii

Femeile nu sunt discriminate la revenirea infirma dupa concediul post-natal

9%

11%

8%

4%

12%

9%

15%

12%

12%

7%

14%

8%

20%

22%

25%

20%

19%

24%

20%

22%

19%

23%

16%

17%

37%

35%

37%

46%

38%

41%

2.4.1 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii

Dezacord Total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord Total

30





experienta





10%

13%

9%

2%

8%

7%

12%

13%

11%

7%

11%

6%

20%

21%

25%

15%

20%

21%

22%

15%

16%

22%

17%

17%

36%

37%

40%

55%

45%

48%

2.4.2 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii din regiunea Bucuresti-Ilfov


Foarte putini respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov (sub 10%) au fost de parere ca femeile nu pot detine functii de conducere, in timp ce peste 75% au fost de parere ca femeile pot detine functii de conducere pe piata muncii, la fel ca barbatii.

Se pare ca salarizarea corecta dintre femei si barbati este vazuta ca fiind cea mai problematica, aproximativ 25% din respondenti fiind de parere ca exista diferente de salarizare intre femei si barbati in regiunea Bucuresti-Ilfov.

31





experienta





3%

3%

2%

3%

15%

9%

17%

13%

13%

7%

19%

9%

24%

20%

27%

25%

18%

22%

23%

29%

21%

28%

15%

17%

33%

35%

37%

37%

33%

43%

2.4.3 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii din regiunea Centru


Aproximativ 50% din respondentii din regiunea Centru sunt de parere ca, in general, femeile nu au un risc mai mare de a fi concediate comparativ cu barbatii, in timp ce 35% au declarat contrariul.

Astfel, din toate tipurile de discriminare evidentiate de situatiile descrise in graficul alaturat, se pare ca majoritatea respondentilor considera ca discriminarea la concediere este cea mai raspandita.

32





experienta





13%

17%

17%

10%

15%

14%

9%

11%

12%

6%

12%

11%

19%

21%

23%

18%

18%

25%

19%

19%

18%

19%

17%

16%

40%

31%

30%

47%

37%

34%

2.4.4 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii din regiunea Nord-Est


25-30% din respondentii din regiunea Nord-Est au considerat ca femeile sunt discriminate la salarizare, la promovarea in functie, la concediere si la revenirea din concediul post-natal.

33

Grafic 2.4.5Intrebare: Q6, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 150 de respondenti din regiunea Sud-Muntenia




experienta





11%

8%

4%

2%

10%

7%

20%

10%

12%

9%

16%

7%

17%

24%

25%

22%

21%

29%

14%

23%

19%

22%

15%

17%

37%

35%

40%

45%

37%

39%

2.4.5 Evaluarea situatiilor cu risc de discriminare privind femeile pe piata muncii din regiunea Sud-Muntenia


Aproximativ 30% din respondentii din regiunea Sud-Muntenia au considerat ca femeile sunt discriminate la angajare, iar aproape 25% au considerat ca femeile sunt discriminate la concediere.

60-70% din respondenti au considerat ca femeile nu sunt discriminate in ceea ce priveste promovarea in functie si detinerea unor functii de conducere.

3. DOMENII DE ACTIVITATE PREDISPUSE LA APARITIA DISCRIMINARII DE GEN3.1 Domenii de activitate predispuse la aparitia discriminarii de gen

34


Aproximativ 11% din respondenti au considerat ca domeniul ingineriei si constructiilor este predispus discriminarii de gen. Alte domenii mentionate de respondenti au fost: industria grea (7%), comert si relatiile cu clientii, IT, sanatate, domenii tehnice, administrative siinvatamantul.

Alte domenii mentionate de respondenti care au fost incluse in categoria Altele includ: domeniul politic, financiar-bancar, privat, transporturi, agricultura, servicii de interventie (politie, armata, pompieri), juridic, economic, industria usoara etc.

INGINERIE SI CONSTRUCTII

INDUSTRIA GREA

COMERT SI RELATII CU CLIENTII

IT

SANATATE

TEHNIC

ADMINISTRATIV

INVATAMANT

ALTELE

NS/NR

10.8%

7.2%

5.2%

5.2%

4.7%

4.0%

3.7%

3.0%

23.2%

56.8%

3.1.1 Domenii de activitate predispuse la aparitia discriminarii de gen

35




INDUSTRIA GREA

IT


SANATATE

FINANCIAR-BANCAR

TEHNIC

ALTELE

NS/NR

14.7%

7.3%

6.0%

4.0%

4.0%

2.7%

2.7%

18.7%

62.0%

3.1.2 Domenii de activitate predispuse la aparitia discriminarii de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov

Aproximativ 15% din respondentii din regiunea Bucuresti-Ilfov au considerat ca domeniul ingineriei si constructiilor este predispus discriminarii de gen. Alte domenii mentionate de respondenti au fost: industria grea (7%), IT, comert si relatii cu clientii, sanatate, financiar-bancar si tehnic.

Alte domenii mentionate de respondenti care au fost incluse in categoria Altele includ: domeniul administrativ, agricultura, invatamant, politic, privat, transport, servicii de interventie (armata, politie, pompieri), arta, marketing etc.

36




INDUSTRIA GREA


TEHNIC

INVATAMANT

IT

PRIVAT

SANATATE

FINANCIAR-BANCAR

POLITIC

ALTELE

NS/NR

8.0%

6.7%

5.3%

4.0%

3.3%

3.3%

3.3%

2.7%

2.0%

2.0%

13.3%

62.0%

3.1.3 Domenii de activitate predispuse la aparitia discriminarii de gen in regiunea Centru

Aproximativ 8% din respondentii din regiunea Centru au considerat ca domeniul ingineriei si constructiiloreste predispus discriminarii de gen. Alte domenii mentionate de respondenti au fost: industria grea (7%), comert si relatii cu clientii, domenii tehnice, invatamant, IT etc.

Alte domenii mentionate de respondenti care au fost incluse in categoria Altele includ: transport, administrativ, servicii de interventie (armata, politie, pompieri) etc.

37



INDUSTRIA GREA


SANATATE

POLITIC

ADMINISTRATIV


INVATAMANT

IT

TRANSPORT

FINANCIAR-BANCAR

ALTELE

NS/NR

11.3%

10.7%

8.7%

8.0%

7.3%

6.0%

6.0%

6.0%

6.0%

4.0%

27.3%

34.7%

3.1.4 Domenii de activitate predispuse la aparitia discriminarii de gen in regiunea Nord-Est

In regiunea Nord-Est, aproximativ 11% din respondenti considera ca industria grea este un domeniu predispus discriminarii si un procent aproximativ egal considera ca ingineria si constructiile sunt un domeniu predispus discriminarii. Alte domenii mentionate de respondenti au fost: sanatate, politic, administraativ, comert, invatamant, IT, transport etc.

Alte domenii mentionate de respondenti care au fost incluse in categoria Altele includ: transport, administrativ, servicii de interventie (armata, politie, pompieri) etc.

38




TEHNIC


IT

ADMINISTRATIV

INDUSTRIA GREA

SANATATE

PRIVAT

ALTELE

NS/NR

10.0%

6.0%

5.3%

5.3%

4.7%

3.3%

3.3%

2.7%

11.3%

68.7%

3.1.5 Domenii de activitate predispuse la aparitia discriminarii de gen in regiunea Sud-Muntenia

Aproximativ 10% din respondentii din regiunea Sud-Muntenia considera ca domeniul de inginerie si constructii este un domeniu predispus discriminarii de gen. Alte domenii mentionate de respondenti au fost: domenii tehnice, comert si relatii cu clienti, IT, administrativ industria grea, sanatate etc.

Alte domenii mentionate de respondenti care au fost incluse in categoria Altele includ: agricultura, domeniul financiar-bancar, invatamant, industria usoara, transport etc.

4. INCIDENTA CAZURILOR DE DISCRIMINARE DE GEN4.1. Expunerea la fenomenul discriminarii de gen

39


La intrebarea `Ati fost martor pana acum la vreun caz de discriminare de gen?`, 35% dintre respondenti au raspuns afirmativ si 64% negativ.

DA35.3%

NU64.2%

NS/NR0.5%

4.1.1 Expunerea la fenomenul discriminarii de gen

40


La intrebarea `Ati fost martor pana acum la vreun caz de discriminare de gen?`, 30% dintre respondentii din regiunea Bucuresti-Ilfov au raspuns afirmativ si 70% negativ.


DA30.0%

NU70.0%

4.1.2 Expunerea la fenomenul discriminarii de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov

41


La intrebarea `Ati fost martor pana acum la vreun caz de discriminare de gen?`, 43% dintre respondentii din regiunea Centru au raspuns afirmativ si 57% negativ.


DA42.7%

NU57.3%

4.1.3 Expunerea la fenomenul discriminarii de gen in regiunea Centru

42


La intrebarea `Ati fost martor pana acum la vreun caz de discriminare de gen?`, 29% dintre respondentii regiunii Nord-Est au raspuns afirmativ si 71% negativ.


DA28.7%

NU70.7%

NS/NR0.7%

4.1.4 Expunerea la fenomenul discriminarii de gen in regiunea Nord-Est

43


La intrebarea `Ati fost martor pana acum la vreun caz de discriminare de gen?`, 40% dintre respondentii din regiunea Sud-Muntenia au raspuns afirmativ si 59% negativ.


DA40.0%

NU58.7%

NS/NR1.3%

4.1.5 Expunerea la fenomenul discriminarii de gen in regiunea Sud-Muntenia

44

Grafic 4.2.1Intrebare: Q12, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 212 respondenti care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 600 in total)

Din respondentii care au declarat ca au fost martori la un caz de discriminare pe baza de gen (212 respondenti care au raspuns afirmativ la intrebarea Q11), aproximativ 51% din acestia au mentionat ca au fost martori la un caz de discriminare la angajare. Aproximativ 19% din respondentii care au fost martori la un caz de discriminare au declarat ca a fost vorba de un caz de discriminare la promovare, iar discriminarea la revenirea din concediul post-natal a fost a 3-a cea mai mentionata forma de discriminare la care respondentii au fost martori (10%).

4. INCIDENTA CAZURILOR DE DISCRIMINARE DE GEN4.2. Situatii concrete intalnite

50.9%

19.3%

10.4%

7.5%7.1%

3.3%1.4%

4.2.1 Situatii concrete de discriminare intalnite

Discriminare la angajare Discriminare la promovarea in functieDiscriminare la revenirea din concediul post-natal Discriminare la salarizareDiscriminare la concediere AltaNS/NR

45

Grafic 4.2.2Intrebare: Q12, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 45 respondenti din regiunea Bucuresti-Ilfov care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)

Aproape jumatate din respondentii din regiunea Bucuresti-Ilfov care au declarat ca au fost martori la un caz de discriminare de gen au mentionat ca au fost martori la discriminare la angajare. Alte forme de discriminare la care respondentii au fost martori sunt discriminare la promovare in functie (27%), discriminare la salarizare (7%), discriminare la revenirea din concediul post-natal (7%) etc.


48.9%

26.7%

6.7%6.7%4.4%

4.4%2.2%

4.2.2 Situatii concrete de discriminare intalnite in regiunea Bucuresti-Ilfov

Discriminare la angajare Discriminare la promovarea in functieDiscriminare la salarizare Discriminare la revenirea din concediul post-natalDiscriminare la concediere NS/NRAlta

46

Grafic 4.2.3Intrebare: Q12, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 64 respondenti din regiunea Centru care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)

Cea mai frecvent mentionata forma de discriminare de respondentii din regiunea Centru a fost discriminarea la angajare (41%). Discriminarea la promovarea in functie (23%), discriminarea la salarizare (13%) si concediere (13%) au fost urmatoarele cele mai intalnite forme de discriminare mentionate de respondentii din regiunea Centru.


40.6% 23.4%

12.5%

12.5%9.4%

1.6%

4.2.3 Situatii concrete de discriminare intalnite in regiunea Centru

Discriminare la angajare Discriminare la promovarea in functie

Discriminare la salarizare Discriminare la concediere

Discriminare la revenirea din concediul post-natal Alta

47

Grafic 4.2.4Intrebare: Q12, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 43 respondenti din regiunea Nord-Est care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)

Aproximativ 35% din respondentii care au declarat ca au fost martori la un caz de discriminare au mentionat ca au fost martori la discriminare la angajare. O mare parte din respondenti (28%) au mentionat ca au fost martori la un caz discriminare la revenirea din concediul post-natal (cel mai mare procent din cele 4 regiuni analizate). A treia cea mai frecvent mentionata forma de discriminare a fost discriminarea la locul de munca (16%).


34.9%

27.9%

16.3%

7.0%2.3%11.6%

4.2.4 Situatii concrete de discriminare intalnite in regiunea Nord-Est

Discriminare la angajare Discriminare la revenirea din concediul post-natal

Discriminare la promovarea in functie Discriminare la concediere

Discriminare la salarizare Alta

48

Grafic 4.2.5Intrebare: Q12, raspuns unic, asistat Baza respondenti: 60 respondenti din regiunea Sud-Muntenia care au raspuns “Da” la intrebarea Q11 (din 150 in total)

75% din respondentii din regiunea Sud-Muntenia care au fost martori la un caz de discriminare in functie de gen au fost martori la discriminare la angajare (cel mai mare procent din cele 4 regiuni analizate).


75.0%11.7%

6.7%

3.3%1.7%

1.7%

4.2.5 Situatii concrete de discriminare intalnite in regiunea Sud-Muntenia

Discriminare la angajare Discriminare la promovarea in functie

Discriminare la salarizare Discriminare la concediere

Discriminare la revenirea din concediul post-natal NS/NR

49


Aproximativ 35% din respondenti considera ca NU sunt prezentate suficiente informatii privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania (Dezacord Total + Dezacord).

Cu toate acestea, un procent similar de respondenti (aproximativ 35%) sunt de acord sau total de acord ca pe piata muncii din Romania sunt prezentate suficiente informatii utile privind combaterea discriminarii de gen.

28.3%

6.7%

11.3%

13.5%

21.2%

19.0%

5.1.1 Gradul de informare referitor la discriminarea de gen

Dezacord Total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total NS/NR

5. GRADUL DE INFORMARE REFERITOR LA DISCRIMINAREA DE GEN5.1 Gradul de informare referitor la discriminarea de gen

50

Majoritatea respondentilor din regiunea Bucuresti-Ilfov, sunt total dezacord (34%) cu afirmatia conform careia sunt prezentate suficiente informatii utile privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania.

In acelasi timp, 22% din respondenti sunt total de acord cu afirmatia mentionata.

34.0%

4.0%

12.7%9.3%

22.0%

18.0%

5.1.2 Gradul de informare referitor la discriminarea de gen in regiunea Bucuresti-Ilfov




51

Aproximativ 39% din respondentii din regiunea Centru au fost de acord sau total de acord ca sunt prezentate suficiente informatii utile privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania.

24% din respondenti considera ca NU sunt prezentate suficiente informatii utile privind combaterea discriminarii de gen (sunt in dezacord sau dezacord total cu afirmatia mentionata).

16.0%

8.0%

11.3%

17.3%

21.3%

26.0%

5.1.3 Gradul de informare referitor la discriminarea de gen in regiunea Centru




52

Aproape jumatate (49%) din respondentii din regiunea Nord-Est NU considera ca sunt prezentate suficiente informatii utile privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania (sunt total dezacord sau dezacord cu afirmatia propusa).

Doar 33% din respondenti considera ca sunt prezentate suficiente informatii utile privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania.

38.0%

10.7%7.3%

12.7%

20.0%

11.3%

5.1.4 Gradul de informare referitor la discriminarea de gen in regiunea Nord-Est



Grafic 5.1.4Intrebare: Q9, raspuns unic, asistat Baza respondenati: 150 de respondenti din regiunea Nord-Est

53

In regiunea Sud-Muntenia, 29% dintre respondenti considera ca NU sunt prezentate suficiente informatii utile privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii (dezacord sau dezacord total), iar 36%cred ca informatiile actuale sunt suficiente si in masura sa ajute o persoana in cazul in care se confrunta cu discriminarea de gen (acord sau acord total).

25.3%

4.0%

14.0%

14.7%

21.3%

20.7%

5.1.5 Gradul de informare referitor la discriminarea de gen in regiunea Sud-Muntenia




6. COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN LA NIVEL NATIONAL6.1. Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii

54


38% din respondenti considera ca angajatorii din Romania NU depun suficiente eforturi pentru a elimina discriminarea pe baza de gen din cadrul propriilor firme (dezacord sau total dezacord cu afirmatia propusa).

Doar 29% din respondenti sunt de acord sau total de acord ca angajatorii din Romania depun suficiente eforturi pentru a elimina discriminarea pe baza de gen din cadrul propriilor firme.

30.5%

7.7%

13.3%12.8%

16.3%

19.3%

6.1.1 Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii



55

40% din respondentii din regiunea Bucuresti-Ilfov considera ca angajatorii din Romania NU depun suficiente eforturi pentru a elimina discriminarea pe baza de gen din cadrul propriilor firme (dezacord sau total dezacord cu afirmatia propusa), in timp ce doar 26% din respondenti sunt de acord sau total de acord cu afirmatia propusa de intrebare.

33.3%

6.7%

15.3%

9.3%

16.7%

18.7%

6.1.2 Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din regiunea Bucuresti-Ilfov




56

Aproximativ 33% respondentii din regiunea Centru considera ca angajatorii din Romania depun suficiente eforturipentru a elimina discriminarea pe baza de gen din cadrul propriilor firme (acord sau total de acord), in timp ce 27% din respondenti sunt in total dezacord sau dezacord cu afirmatia propusa de intrebare.

23.3%

4.0%

14.7%

18.0%

15.3%

24.7%

6.1.3 Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din regiunea Centru




57

Aproximativ jumatate (51%) din respondentii din regiunea Nord-Est considera ca angajatorii din Romania NU depun suficiente eforturi pentru a elimina discriminarea pe baza de gen din cadrul propriilor firme (38% - dezacord total si 13% dezacord).

Doar 26% din respondenti considera ca angajatorii din Romania depun suficiente eforturi pentru a elimina discriminarea pe baza de gen din cadrul propriilor firme (16% - acord total; 10% -acord).

38.0%

12.7%12.7%

10.0%

16.0%

10.7%

6.1.4 Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din regiunea Nord-Est




58

Din respondentii din regiunea Sud-Muntenia, 35% au fost in total dezacord sau dezacordcu afirmatia conform careia angajatorii din Romania depun suficiente eforturi pentru a elimina discriminarea pe baza de gen din cadrul propriilor firme.

In schimb, 31% din respondenti au fost de acord sau total de acord cu afirmatia propusa.

27.3%

7.3%

10.7%

14.0%

17.3%

23.3%

6.1.5 Eforturi pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii din regiunea Sud-Muntenia



59


Doar 2% din respondenti au putut sa numeasca organizatii care depun eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania, iar 3% au declarat ca stiu astfel de organizatii dar ca au uitat numele acestora.

Un procent mult mai mare de respondenti (22%) au declarat ca nu cunosc nicio organizatie care depune eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania.

Organizatiile mentionate de respondenti au fost: UNICEF, UNESCO, Amnesty International, World Vision, Fundatia Caritas, ANOFM, FEG, Fundatia Alaturi de Voi Romania, Fundatia Serviciilor Sociale Bethany, Fundatia Pretuieste Viata, Ovidiu Rrom, ASISTENTA SI PROGRAMARE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILA AGENDA 21.

6. COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN LA NIVEL NATIONAL6.2. Organizatii nationale pentru combaterea discriminarii de gen

2.0%3.2%21.5%

73.3%

6.2.1 Organizatii pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii

Au denumit cel putin o organizatie Cunosc, dar nu am retinut numele

Nu cunosc nicio organizatie NS/NR

60

In regiunea Bucuresti-Ilfov, doar 1% din respondenti au putut sa numeasca organizatii care depun eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania, respectiv, au declarat ca stiu astfel de organizatii dar ca au uitat numele acesora.

In schimb, mai mult de jumatate din respondenti (57%) au declarat ca nu cunosc nicio organizatie care depune eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania.

Organizatia mentionata de respondentii din regiunea Bucuresti-Ilfov a fost ASISTENTA SI PROGRAMARE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILA AGENDA 21.


1.3%1.3%

57.3%

40.0%

6.2.2 Organizatii pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov




61

Doar 1% din respondentii din regiunea Centru au putut sa numeasca organizatii care depun eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania, in timp ce 1% au declarat ca stiu despre organizatii ce depun eforturi pentru combaterea discriminarii de gen dar ca nu au retinut numele acestora.

Organizatia mentionata de respondentii din regiunea Centru a fost UNICEF.



0.7%

1.3%1.3%

96.7%

6.2.3 Organizatii pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Centru



62

In regiunea Nord-Est, 6% din respondenti au numit cel putin o organizatie care depune eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania (cel mai mare procent din cele 4 regiuni analizate).

Totodata, 7% din respondenti au declarat ca stiu despre organizatii care depun eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii dar au uitat numele acestora. 17% din respondenti au declarat ca nu stiu astfel de organizatii.

Organizatiile mentionate de respondentii din regiunea Nord-Est au fost UNICEF, UNESCO, Amnesty International, World Vision, Fundatia Caritas, ANOFM, FEG, Fundatia Alaturi de Voi Romania, Fundatia Serviciilor Sociale Bethany, Fundatia Pretuieste Viata, Ovidiu Rrom.


6.0%

7.3%

17.3%

69.3%

6.2.4 Organizatii pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Nord-Est




63

Niciun respondent din regiunea Sud-Muntenia nu a putut numi o organizatiecare depune eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii din Romania.

3% din respondenti au declarat ca stiu despre organizatii care depun eforturi pentru combatarea discriminarii de gen pe piata muncii dar au uitat numele acestora, iar 10% din respondenti au declarat ca nu cunosc astfel de organizatii.


2.7%

10.0%

87.3%

6.2.5 Organizatii pentru combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Sud-Muntenia




64


Cea mai frecvent mentionata solutie privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii, propusa de 11% dintre respondenti, este o promovare/constientizare mai accentuata a fenomenului.

8% dintre respondenti au mentionat ca solutie autoeducarea, respectiv acordarea de sanse egale.

7% din respondenti au mentionat angajarea pe principii egale si corecte, respectiv revizuirea legislatiei si imbunatatirea ei.

Aproximativ 6% din respondenti au fost de parere ca nu exista solutii pentru combaterea discriminarii.

In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: amenzi mai mari pentru nerespectarea legislatiei, cresterea implicarii ONG-urilor, dezvoltarea comunicarii intre angajator si angajati, crearea de activitati dedicate femeilor si redeschiderea fabricilor - croitorie, artizanat, mestesuguri mai bine platite etc.

Promovarea mai accentuata afenomenului discriminarii

Autoeducare

Acordarea de sanse egale

Angajarea pe principii egale si corecte

Revizuirea legislatiei si respectarea ei

Schimbarea perceptiei asuprafemeilor si incurajarea lor

Crearea de locuri de munca pentrufemeile peste 40 de ani

Preluarea exemplelor de bunepractici pe plan extern

Altele

Nu poti face nimic pentru combatereadiscriminarii

NS/NR

10.5%

7.8%

7.7%

7.3%

6.7%

3.2%

2.7%

1.7%

4.2%

6.2%

42.2%

7.1.1 Solutii propuse privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii

7. SOLUTII PROPUSE PRIVIND COMBATEREA DISCRIMINARII DE GEN PE PIATA MUNCII 7.1 Solutii propuse privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii

65

Cele mai frecvent propuse solutii pentru combaterea discriminarii in regiunea Bucuresti-Ilfov au fost promovarea mai accentuata a fenomenului discriminarii (11%) si autoeducarea (11%).

Alte solutii propuse in mod frecvent de respondenti au fost angajarea pe principii egale si corecte (7%) si schimbarea perceptiei asupra femeilor si incurajarea lor (6%).


In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: amenzi mai mari pentru nerespectarea legislatiei si dezvoltarea comunicarii intre angajator si angajati.


Autoeducare







Altele


NS/NR

11.3%

10.7%

7.3%

6.0%

4.7%

3.3%

2.7%

2.0%

2.0%

4.0%

46.0%

7.1.2 Solutii propuse privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Bucuresti-Ilfov



66

Promovarea mai accentuata a fenomenului discriminarii (11%) siangajarea pe principii egale si corecte (9%) au fost cele mai frecvente propuneri pentru combaterea discriminarii de gen din regiunea Centru.

Alte solutii propuse in mod frecvent de respondenti au fost revizuirea legislatiei si respectarea ei (7%) si acordarea de sanse egale (7%).


In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: cresterea implicarii ONG-urilor, dezvoltarea comunicarii intre angajator si angajat, schimbarea perceptiei asupra femeilor si incurajarea lor etc.





Autoeducare



Altele


NS/NR

11.3%

9.3%

7.3%

6.7%

4.7%

2.7%

2.0%

4.7%

9.3%

42.0%

7.1.3 Solutii propuse privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Centru



67

Solutiile propuse de cele mai multe ori de respondentii din regiunea Nord-Est au fost acordarea de sanse egale (12%) si revizuirea legislatiei si respectarea ei (10%).

Alte solutii mentionate frecvent de respondenti au fost promovarea mai accentuata a fenomenului discriminarii (9%), angajarea pe principii egale si corecte (8%) si autoeducarea (8%).


In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: amenzi mai mari pentru nerespectarea legislatiei, crearea de locuri de munca pentru femeile peste 40 de ani, cresterea implicarii ONG-urilor, preluarea exemplelor de bune practici pe plan extern etc.





Autoeducare


Altele


NS/NR

12.0%

10.0%

8.7%

8.0%

8.0%

6.0%

8.0%

6.7%

32.7%

7.1.4 Solutii propuse privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Nord-Est



68

Promovarea mai accentuata a fenomenului discriminari (11%) a fost solutia propusa cel mai frecvent de respondentii din regiunea Sud-Muntenia.

Alte solutii mentionate frecvent de respondenti au fost acordarea de sanse egale (9%) si autoeducare (8%).


In categoria Altele sunt cuprinse solutii precum: dezvoltarea comunicarii intre angajator si angajati, preluarea exemplelor de bune practici pe plan extern, cresterea implicarii ONG-urilor etc.



Autoeducare




Amenzi mai mari pentrunerespectarea legislatiei

Altele


NS/NR

10.7%

8.7%

8.0%

4.7%

4.7%

4.0%

2.0%

4.7%

4.7%

48.0%

7.1.5 Solutii propuse privind combaterea discriminarii de gen pe piata muncii in regiunea Sud-Muntenia



• Discriminarea de gen a fost mentionata de 13% din respondenti, fiind considerata a doua cea mai raspandita forma de discriminare de pe piata muncii din regiunile analizate. Cea mai raspandita forma de discriminare este perceputa a fi pe baza de varsta (mentionata de 40% din subiecti). Alte forme de discriminare des intalnite au fost cea in functie de etnie(11%) si cea pe baza de handicap (10%). Printre formele de discriminare mentionate se evidentiaza si nepotismul, o forma de discriminare ce a fost mentionata in toate regiunile.

• Cauzele principale ale discriminarii de gen pe piata muncii sunt mentalitatea (16%), influenta (cutumele) societatii (12%), educatia (10%) si lipsa locurilor de munca (7%). Importanta factorilor mentionati nu este insa uniforma la nivel regional. Astfel, in regiunile Centru si Nord-Est (zone mai conservatoare), influenta societatii are o importanta mai mare decat in regiunile Sud si Bucuresti-Ilfov.

• O mare parte dintre respondenti (cca 43%) considera ca numarul cazurilor de discriminare in functie de gen a crescut pe piata muncii din Romania, in timp ce doar 22% din respondenti au considerat ca discriminarea in functie de gen a scazut.

• Cu toate acestea, majoritatea respondentilor au apreciat ca femeile beneficiaza in mare parte de aceleasi oportunitati ca si barbatii, peste 50% din respondenti considerand ca femeile nu sunt discriminate in niciunul din momentele cheie ale implicarii lor pe piata muncii - angajare, salarizare, promovare, detinerea de functii de conducere, riscul de concediere sau la revenirea din concediul post-natal.

• Principalele categorii de stereotipuri inca valabile in Romania fac referire atat la pozitia inferioara a femeii in raport cu barbatul, cat si la vulnerabilitatea ei. Aceasta trasatura din urma se considera a fi innascuta si angreneaza o serie de prejudecati, precum faptul ca femeile nu sunt capabile sa ocupe o functie de conducere si / sau ca ele sunt potrivite doar pentru anumite joburi (joburi in domeniul administrativ sau joburi ce implica activitati sociale).

69

8. CONCLUZII

• O situatie des mentionata atat la nivel teoretic (ca stereotip) cat si ca situatie intalnita in practica, sugereaza faptul cafemeile insarcinate reprezinta un risc pentru angajator, acestia preferand de multe ori sa angajeze femei care sunt dispuse sa-si dedice mai mult timp vietii profesionale decat celei personale.

• In urma analizei raspunsurilor respondentilor, se poate observa o diferenta intre regiuni in ceea ce priveste perceptia colectivitatii referitor la existenta stereotipurilor de gen pe piata muncii. Daca in regiunea Bucuresti-Ilfov, doar 19% din respondenti au considerat ca mai exista stereotipuri, in zona Nord-Est procentul celor care au aceasta parere ajunge la 45%.

• Domeniile cele mai predispuse discriminarii de gen la nivel national - domenii fie preponderent masculine fie preponderent feminine - sunt considerate a fi constructiile si ingineria, industria grea, comertul si relatiile cu clientii, domeniul IT precum si cel medical.

• In ceea ce priveste gradul de informare referitor la combaterea discriminarii de gen si eforturile angajatorilor din Romania pentru reducerea discriminarii, parerile sunt impartite. Astfel, in regiunea Centru au fost cei mai multi respondenti (34%) care au considerat ca exista suficiente informatii, in opozitie cu regiunea Nord-Est, unde au fost cei mai multi respondenti care au considerat ca este nevoie de o mai buna informare a publicului in privinta combaterii discriminarii de gen.

70

8. CONCLUZII

• Aproximativ 35% din respondenti au declarat ca au fost martori la o situatie ce poate fi considerata caz de discriminare. Din acestia, aproape jumatate au mentionat cazuri de discriminare la angajare. Alte momente de manifestare a discriminarii des observate de respondenti au fost discriminarea de gen la promovarea in functie (19%) urmate de cazurile legate de revenirea din concediul post-natal (10%). Cele mai multe cazuri de discriminare de gen observate de respondenti au fost in regiunile Centru si Sud-Muntenia.

• Ca solutii de reducere a discriminarii cele mai frecvent mentionate s-au legat de educarea, informare si promovare a fenomenului discriminarii de gen, a drepturilor si responsabilitatilor indivizilor, astfel incat, in caz de discriminare, victimele sa poata reactiona eficient.

71

8. CONCLUZII

STEP2SUCCESS: Studiu cantitativ - Discriminarea de gen si egalitatea de sanse pe piata muncii din...

Government & Nonprofit

Transcript of STEP2SUCCESS: Studiu cantitativ - Discriminarea de gen si egalitatea de sanse pe piata muncii din...